BUGET SI TREZORERIE PUBLICA

SUPORT DE CURS
CUPRINS
INTRODUCERE .............................................................................................................................. 4
Capitolul I. ........................................................................................................................................ 6
BUGETUL PUBLIC ...................................................................................................................... 6
1.1. CONSIDERAŢII GENERALE ............................................................................................. 6
1.2. CONŢINUTUL BUGETULUI PUBLIC NATIONAL ............................................................ 6
1.3. PARTICIPAREA BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL LA REPARTIŢIA
PRODUSULUI INTERN BRUT ..................................................................................................... 7
1.4. FUNCŢIILE BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL ................................................................. 8
Capitolul II. .................................................................................................................................... 10
SISTEMUL BUGETAR ÎN ROMÂNIA ....................................................................................... 10
2.1. STRUCTURA SISTEMULUI BUGETAR ............................................................................ 10
2.2. BUGETUL DE STAT ............................................................................................................. 11
2.2.1. Conţinut şi caracteristici ................................................................................................... 11
2.2.2. Principiile de bază ale elaborării bugetului de stat. ..................................................... 11
2.2.3. Conţinutul fazelor procesului bugetar .......................................................................... 17
2.3. BUGETELE LOCALE ....................................................................................................... 24
2.3.1. Elaborarea proiectelor bugetelor locale............................................................................ 25
2.3.2. Aprobarea bugetelor locale .......................................................................................... 26
2.3.3, Execuţia veniturilor bugetelor locale ............................................................................... 27
2.3.3. Execuţia cheltuielilor bugetelor locale......................................................................... 27
2.4. BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT ............................................................ 28
2.4.1. Conţinutul economic al. bugetului asigurărilor sociale de stat ........................................ 28
2.4.2. Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat.............................................................. 29
2.4.3. Adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat .............................................................. 30
2.4.4. Execuţia bugetului asigurărilor sociale ele stat ................................................................ 30
2.4.5. încheierea bugetului asigurărilor sociale de stat .............................................................. 31
2.5. BUGETELE FONDURILOR SPECIALE .............................................................................. 32
Capitolul 3 ...................................................................................................................................... 34
TREZORERIA FINANŢELOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA .......................................................... 34
3.1. ORGANIZAREA Şl FUNCŢIONAREA TREZORERIEI FINANŢELOR PUBLICE ......... 34
3.1.1. Necesitatea şi premisele înfiinţării trezoreriei .................................................................. 34
3.1.2. Funcţiile de bază ale trezoreriei ....................................................................................... 35
3.1.3. Sistemul de organizare a trezoreriei ................................................................................. 39
IV Serviciul (biroul) îndrumarea şi verificarea activităţii trezoreriilor locale ............................... 43
Capitolul 4 ...................................................................................................................................... 53
ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN TREZORERIE ........................................... 53
4.1. VENITURILE BUGETULUI DE STAT, BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE
STAT Şl BUGETELOR LOCALE ................................................................................................ 53
4.2. OBLIGAŢIA CALCULĂRII ŞI VĂRSĂRII LA TERMEN A IMPOZITELOR, TAXELOR,
CONTRIBUŢIEI LA ASIGURĂRI SOCIALE ŞI A ALTOR VĂRSĂMINTE LA BUGET ...... 54
4.3. MODALITĂŢI DE ÎNCASARE A VENITURILOR BUGETARE ...................................... 54
4.4. ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE DE LA ........................................................... 55
AGENŢII ECONOMICI, INSTITUŢII PUBLICE Şl CONTRIBUABILI (PERSOANE FIZICE)
........................................................................................................................................................ 55
4.5. CONTROLUL PRIN TREZORERIE ASUPRA ÎNCASĂRII VENITURILOR BUGETARE
........................................................................................................................................................ 57
4.6. ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN UNITĂŢILE CEC BANK .................. 58
4.7. AMÂNAREA, EŞALONAREA, COMPENSAREA ŞI RESTITUIREA VENITURILOR
BUGETARE................................................................................................................................... 58
Capitolul 5. ..................................................................................................................................... 61
FINANŢAREA CHELTUIELILOR DIN BUGETUL PUBLIC NAŢIONAL ............................. 61
5.1. DESCHIDERI DE CREDITE DIN BUGETUL DE STAT .................................................... 61
5.2. DESCHIDERI DE CREDITE DIN BUGETELE LOCALE .................................................. 63
5.3. DESCHIDEREA DE CREDITE DIN BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
........................................................................................................................................................ 64
5.4. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE BUGETARE
DESCHISE ŞI REPARTIZATE DIN BUGETUL DE STAT. ...................................................... 65
5.5. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE DESCHISE DIN
BUGETUL LOCAL ....................................................................................................................... 66
5.6. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE DESCHISE DIN
BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT ................................................................... 67
Capitolul 6 ...................................................................................................................................... 69
ORGANIZAREA ŞI EFECTUAREA OPERAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI ............................ 69
PLĂTI PRIN CASERIA TREZORERIEI...................................................................................... 69
6.1. ORGANIZAREA SERVICIULUI (BIROULUI) ................................................................... 69
SAU COMPARTIMENTULUI CASIERIE TEZAUR.................................................................. 69
6.2. ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA ŞI ÎNCHIDEREA CASEI DE ÎNCASĂRI .............. 69
6.3. ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA ŞI ÎNCHIDEREA CASEI DE PLĂŢI .................. 70
6.4. ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA Şl ÎNCHIDEREA ................................................. 71
CASEI-TEZAUR ....................................................................................................................... 71
Capitolul 7 ...................................................................................................................................... 72
DECONTAREA ÎNTRE TREZORERIA JUDEŢEANĂ ŞI BANCA NAŢIONALĂ .................. 72
Capitolul 8 ...................................................................................................................................... 74
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA. CONTABILITĂŢII TREZORERIEI.......................... 74
8.1. PLANUL DE CONTURI PENTRU ACTIVITATEA TREZORERIEI ................................. 74
8.2. DESCHIDEREA CONTURILOR SINTETICE ŞI ANALITICE ÎN CONTABILITATEA
TREZORERIEI .............................................................................................................................. 75
8.3. DESCHIDEREA CONTURILOR ANALITICE PENTRU INSTITUŢII PUBLICE ÎN
CONTABILITATEA TREZORERIEI .......................................................................................... 76
8.4. SISTEMUL DE ÎNREGISTRARE ÎN CONTABILITATEA TREZORERIEI ..................... 77
8.5. FUNCŢIUNEA CONTURILOR SINTETICE (DE GR. I ŞI II) DIN PLANUL DE
CONTURI PENTRU TREZORERIE ............................................................................................ 79
Capitolul 9 .................................................................................................................................... 138
RAPORTAREA EXECUŢIEI BUGETARE ŞI A CONTURILOR TREZORERIEI ................. 138
9.1. ÎNTOCMIREA Şl TRANSMITEREA LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE ............................ 138
9.2. VERIFICAREA CONTURILOR DIN CONTABILITATEA TREZORERIEI LA FINELE
ANULUI ŞI ÎNTOCMIREA BILANŢULUI CONTABIL ......................................................... 145
 INTRODUCERE

FINANŢELE: Într-o accepţiune mai cuprinzătoare, reprezintă totalitatea resurselor

(fondurilor) băneşti aflate la dispoziţia colectivităţilor publice şi a unităţilor patrimoniale private
şi de stat şi care sunt destinate îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor acestora.
În sfera finanţelor se cuprind:
- Finanţele publice (de stat şi locale);
- Finanţele private.
Finanţele publice: reprezintă ansamblul mijloacelor băneşti prelevate la dispoziţia statului
şi a colectivităţilor locale pentru acoperirea cheltuielilor publice de interes naţional sau local.
Finanţele private reprezintă totalitatea fondurilor băneşti aflate la dispoziţia unităţilor
patrimoniale private şi care sunt destinate realizării sarcinilor acestora.
1. Finanţele publice, într-o definiţie deasemeni mai cuprinzătoare, reprezintă:
a) Fondurile băneşti (resursele financiare) prelevate la dispoziţia statului şi autorităţilor
administraţiei publice locale în vederea îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor acestora;
b) Mijloacele de intervenţie ale statului sau ale autorităţilor publice locale în economie,
prin intermediul unor pârghii sau instrumente specifice (formate din impozite, taxe, contribuţii,
împrumuturi, alocaţii bugetare, subvenţii, bonificaţii şi alte facilităţi fiscale) în vederea stimulării
într-un sens sau altul a activităţilor economice;
c) Tehnici şi metode concrete de administrare a banului public;
d) Acte juridice de dispoziţie autoritară sau contractuală, vizând preluarea la dispoziţia
statului a unei părţi din produsul intern brut, în scopul îndeplinirii funcţiilor şi realizării sarcinilor
statului;
e) Relaţii economice şi financiare ce se manifestă în procesele de constituire şi de
repartizare a fondurilor publice de resurse băneşti, în scopul satisfacerii nevoilor generale ale
societăţii.
În funcţie de nivelul şi structurile organizatorice în cadrul cărora se derulează, finanţele
publice cuprind:
a) Finanţele generale ale statului reflectate prin:
- bugetul public şi trezoreria publică aferentă;
- fondurile cu destinaţie specială;
- asigurările publice (de bunuri şi persoane);
b) Finanţele publice locale, reflectate prin:
 - bugetele locale (bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ
teritoriale) şi bugetele de venituri şi cheltuieli ale mijloacelor extrabugetare.
c) Finanţele regiilor autonome (de interes naţional şi local);
d) Finanţele instituţiilor de stat(organizate la nivel central şi local).
Constituirea şi distribuirea resurselor financiare publice se realizează în procesul
repartizării produsului intern brut cu ajutorul unor metode şi instrumente specifice, într-un cadru
juridic adecvat, în scopul satisfacerii nevoilor sociale şi al influenţării activităţii economice.
Prelevările şi redistribuirile resurselor financiare publice au loc între persoane fizice şi juridice
prin intermediul autorităţilor publice, astfel încât finanţele publice exprimă relaţiile sociale de
natură economică, în expresie bănească ce apar într-un anumit proces şi au un scop bine
determinat.
Resursele financiare publice ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale
instituţiilor publice se constituie şi se gestionează printr-un anumit sistem unitar de bugete:
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale,
bugetul trezoreriei statului şi bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom, iar modul cum
se constituie, păstrează şi întrebuinţează este supus controlului Curţii de Conturi, Ministerului
Finanţelor Publice şi a altor organe împuternicite de lege.
2. Finanţele private, reprezintă relaţiile financiare care se derulează între persoane fizice
şi juridice autonome, altele decât cele de stat sau instituţiile publice, toate în calitate de subiecţi
care se află sub incidenţa dreptului comercial.
În structura acestui tip de finanţe sunt cuprinse: finanţele agenţilor eco-nomico-sociali şi
asigurările private; finanţele societăţilor comerciale indiferent de forma de organizare şi
proprietate; finanţele asociaţiilor familiale şi ale persoanelor fizice autorizate să desfăşoare
activităţi comerciale în mod independent; finanţele fundaţiilor, finanţele asociaţiilor şi diverselor
instituţii cu caracter privat care nu primesc resurse de la bugetul de stat, local sau al asigurărilor
sociale de stat; finanţele asigurărilor private.
Constituirea şi utilizarea resurselor financiare din acest domeniu se desfăşoară pe baza
unor bugete de venituri şi cheltuieli întocmite şi aprobate, în baza statutelor proprii de funcţionare
aprobate şi înregistrate la instituţiile abilitate ale statului, iar controlul asupra modului cum se
derulează şi se raportează execuţia acestora este precizat de asemenea în statut.
 Capitolul I.

BUGETUL PUBLIC

1.1. CONSIDERAŢII GENERALE

În cadrul sistemului financiar în care se desfăşoară relaţiile financiare, un rol distinct
specific îl ocupă relaţiile bugetare care se manifestă în procesul formarii repartizării şi utilizării
fondurilor bugetare necesare organelor statului de la nivel naţional şi de la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale - relaţii ce se derulează în cadrul unui sistem unitar de bugete.
În ţara noastră nevoile de resurse la nivelul societăţii şi posibilităţile de acoperire a acestor
nevoi sunt reflectate în bugetul consolidat al statului iar gestionarea resurselor financiare publice
se realizează prin intermediul: bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor
locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetului trezoreriei statului, bugetelor altor instituţii cu
caracter autonom, în condiţiile asigurării echilibrului financiar.
Bugetul consolidat al statului reflectă fluxurile financiare publice de formare a
veniturilor fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe destinaţii potrivit cu nevoia socială şi
cu obiectivele de politică financiară şi economică a guvernului.
Conform Legii 72/1996 - Legea finanţelor publice bugetul consolidat cuprinde
- bugetul de stat;
- bugetul asigurărilor sociale de stat;
- bugetele locale;
- bugetele fondurilor speciale;
- bugetul trezoreriei statului;
- bugetul altor instituţii cu caracter autonom în condiţiile asigurării echilibrului financiar.

1.2. CONŢINUTUL BUGETULUI PUBLIC NATIONAL

Bugetul public consolidat al statului pe lângă caracterul său statistic asigură şi

informaţiile necesare organului executiv - guvernul în cunoaşterea modului cum a decurs
execuţia bugetară în exerciţiul financiar expirat, mai contribuie şi la stabilirea de către legislativ,
în concordanţă cu programele de guvernare a armonizării politicilor bugetare cu politicile
economice corespunzătoare etapelor respective.
Bugetul public naţional constituie veriga centrală a sistemului financiar al ţării şi este
privit ca un document care prezintă previziunea pentru o anumită perioadă (an, trimestru) atât a
veniturilor cât şi a cheltuielilor statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor
publice de interes naţional sau local, aprobat la diferite nivele după care devine un document cu
putere de lege, cu caracter operativ şi obligatoriu pentru cei care gestionează şi urmăresc execuţia
fiecăruia din bugetele componente.
Ca o primă concluzie putem afirma că Bugetul public naţional reprezintă expresia
sintetizată a relaţiilor economice ce se manifestă în procesele formării şi utilizării principalului
fond centralizat de mijloace băneşti ale statului şi a fondurilor unităţilor administrativ - teritoriale,
în vederea finanţării activităţilor social culturale (învăţământ, sănătate, cultură şi artă, sport,
protecţie socială şi ecologică, activităţilor de cult; de cercetare ştiinţifică, de modernizare şi
dezvoltare a infrastructurii, de gospodărire comunală, de apărare naţională, de securitate şi a
ordinii publice şi de drept; de integrare şi participare la forumurile internaţionale unde statul a
aderat sau doreşte să adere).
Deşi Bugetul Public Naţional reflectă doar relaţiile ce se manifestă în procesele de
formare, repartizare şi utilizare a principalelor fonduri băneşti ale statului la nivelul puterii şi
administraţiei centrale de stat şi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, el se regăseşte
numai în sfera finanţelor publice în care statul este în mod obligatoriu unul dintre subiecţii
relaţiilor respective, fie în procesul mobilizării (constituirii) resurselor, fie în cel al utilizării lor
(distribuirea acestora) şi se caracterizează prin două laturi esenţiale:
- latura relaţiilor care se nasc în procesul formării pe baza aprobării legislativului a
principalelor fonduri de mijloace băneşti ale statului la nivel central şi la cel a veniturilor
bugetare.
- latura relaţiilor ce reies din repartizarea fondurilor bugetare, denumite alocaţii bugetare,
aprobate de acelaşi for legislativ şi care se materializează în alocaţii bugetare.

1.2. PARTICIPAREA BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL LA

REPARTIŢIA PRODUSULUI INTERN BRUT

În teoria economică modernă, bugetul public naţional exprimă relaţiile economice în

formă bănească care iau naştere în procesul repartiţiei produsului intern brut, în concordanţă cu
obiectivele de politică economică, socială şi financiară ale fiecărei perioade. Produsul intern brut
aşa cum acesta este acceptat de teoria economică cuprinde valoarea tuturor bunurilor şi a
serviciilor produse în interiorul unei ţări de toţo agenţii economici într-o anumită perioadă de
timp dată, de obicei un an din care se scade consumul intermediar.
Resursele care alimentează bugetul public îşi au izvorul, în majoritatea lor, în produsul
intern brut şi într-o măsură mai mică, în avuţia naţională sau în transferuri primite din străinătate,
în împrumuturi primite de la persoane juridice şi fizice, în donaţii, ajutoare, în alte transferuri
primite şi în alte venituri. La constituirea resurselor bugetului public naţional participă toate
sectoarele sociale: public; privat; mixt; precum şi populaţia în proporţii diferite în raport cu
capacitatea lor financiară. Cele mai multe resurse financiare ale Bugetului Public Naţional sunt
mobilizate cu titlu definitiv şi fără contraprestaţie, dar sunt şi resurse financiare primite cu titlu
rambursabil (ex: titlurile de trezorerie).
Relaţiile de mobilizare a resurselor financiare prin bugetul public sunt în principal relaţiile
de repartiţie a produsului intern brut în favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor şi a
contribuţiilor.
Impozitele trebuiesc înţelese ca o prelevare a unei părţi din veniturile şi din averea
persoanelor fizice şi juridice, care este obligatorie, cu titlu nerambursabil şi fără vreo
contraprestaţie, între acestea menţionăm: veniturile obţinute din muncă; din capital imobiliar şi
mobiliar; din câştig de capital; din antreprenoriat şi din profesii libere.
Taxele, reprezintă suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă pentru
serviciile prestate acesteia de un agent economic, o instituţie sau un serviciu de utilitate publică,
între cele mai importante situându-se: taxele vamale, taxe de timbru, taxe de autorizare de orice
fel, taxe consulare, taxe judiciare etc.
Contribuţiile, reprezintă sumele achitate de un anume segment al contribuabililor pentru
activitatea desfăşurată şi care beneficiază de anumite prestaţii sau utilităţi publice în domenii
distincte cum ar fi: contribuţiile pentru fondul de sănătate, contribuţiile pentru pensie
suplimentară, contribuţiile pentru fondul de şomaj, contribuţiile pentru fondul de risc şi accidente,
contribuţiile pentru fondul de turism, contribuţiile pentru fondul de trecerea frontierei, etc.

1.4. FUNCŢIILE BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL

În cadrul mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă, bugetul public naţional
îndeplineşte în procesul de constituire a celor mai importante fonduri băneşti la dispoziţia
autorităţilor publice, două funcţii de bază:
a) funcţia de repartiţie
b) funcţia de control
a) Funcţia de repartiţie are în vedere constituirea fondurilor bugetare şi alocarea
acestora pe destinaţii, potrivit normelor prevăzute în legea anuală de aprobare a bugetului public
şi cuprinde două faze: constituirea fondurilor şi distribuirea acestora.
Constituirea fondurilor bugetare constituie prima fază, la constituirea lor participând
agenţii economici, indiferent de forma de organizare şi de proprietate, instituţiile publice şi
unităţile din subordinea acestora; contribuabilii persoane fizice; persoanele juridice şi fizice
rezidente în străinătate; persoanele fizice străine rezidente sau nerezidente în condiţiile
prevederilor convenţiilor de evitarea dublei impuneri.
Aşadar, constituirea fondurilor publice se realizează în procesul distribuirii şi redistribuirii
produsului intern brut, între diverse persoane juridice şi fizice pe de o parte şi stat pe de altă
parte.
Distribuirea reprezintă a doua fază a funcţiei de repartiţie a fondurilor băneşti la
dispoziţia autorităţilor publice şi constă în distribuirea resur-: selor financiare publice pe
beneficiari persoane fizice şi juridice, respectiv alocarea (repartizarea) pe destinaţii a fondurilor
financiare constituite în condiţiile legii.
 b) Funcţia de control se realizează în strânsă legătură cu cea de repartiţie şi vizează
corelaţiile ce se manifestă între bugetul public şi subiecţii care participă la constituirea acestuia,
la utilizarea resurselor ce le sunt alocate, la sfera de manifestare funcţia de control fiind mai largă
decât cea de repartiţie, deoarece vizează, pe lângă constituirea şi repartizarea fondurilor din
bugetul public naţional, şi modul de utilizare a acestora.
Necesitatea funcţiei de control este determinată de faptul că fondurile bugetare constituite
la dispoziţia statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice, aparţin
întregii societăţi, colectivităţilor locale şi care sunt interesate, atât în asigurarea resurselor băneşti
necesare satisfacerii nevoilor sociale şi dirijarea lor spre priorităţile stabilite de autorităţile
abilitate, cât şi asupra utilizării acestor resurse în condiţii de maximă eficienţă economică,
eficacitate socială şi de altă natură.
Faptul că resursele bugetare îşi au izvorul în majoritatea lor, în produsul intern brut
impune organizarea unui control riguros, asupra modului de constituire, repartizare şi utilizare a
fondurilor bugetare publice, asupra păstrării integrităţii şi a bunei gospodăriri a bunurilor
proprietate de stat, asupra încasării integrale şi la timp a obligaţiilor bugetare, concomitent cu
onorarea plăţilor datorate către furnizori şi diverşi terţi.
În ţara noastră, controlul asupra execuţiei bugetare se exercită de : organe ale Curţii de
conturi, organe ale Ministerului Finanţelor Publice; organe specializate ale ministerelor,
departamentelor, instituţiilor publice centrale, atribuţii de control având şi Parlamentul şi
Guvernul României.
 Capitolul II.

SISTEMUL BUGETAR ÎN ROMÂNIA

2.1. STRUCTURA SISTEMULUI BUGETAR

Sistemul bugetar al statului cuprinde ansamblul relaţiilor şi al formelor organizatorice prin

care se asigură formarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor bugetare. Structura acestuia este
determinată de ierarhizarea dreptului de decizie şi a competenţei de a stabili nivelul impozitelor,
taxelor şi altor contribuţii a veniturilor bugetare, instituirea unui sistem unitar de stabilire a
acestora la nivelul fiecărei verigi, precum şi a modalităţilor specifice de încasare a veniturilor şi
de alocare pe destinaţii a resurselor bugetare. Această ierarhizare, competenţe şi modalităţi sunt
stabilite prin legi de organizare şi funcţionare pentru organele centrale şi locale ale puterii şi
administraţiei de stat, completate sau modificate prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat
şi al bugetului asigurărilor sociale de stat.
Potrivit structurii organizatorice a statului structura sistemului bugetar public cuprinde:
Bugetul de stat; Bugetul Parlamentului; Bugetul Pre-şedenţiei; Bugetul Guvernului; Bugetul
Autorităţii Judecătoreşti; Bugetul Curţii de Conturi; Bugetul Curţii Constituţionale; Bugetul
Consiliului Legislativ; Bugetul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare , Bugetul asigurărilor
sociale de stat, Bugetele locale.
Această structura suferă modificări de la an ia an în funcţie de politica economică
financiară şi bugetară a Guvernului desemnat să transpună în practică prevederile legislativului.
Cu excepţia bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, şi
bugetele fondurilor speciale, la celelalte bugete nu sunt instituite venituri proprii dar care sunt
nominalizate expres ca fiind alimentate din bugetul de stat, bugetul de stat fiind cel care
concentrează partea principală din fondul bugetar al statului, privit ca întreg.
 2.2. BUGETUL DE STAT

2.2.1. Conţinut şi caracteristici

Bugetul de stat, reprezintă actul juridic în care sunt prevăzute şi autorizate în formă
legislativă veniturile şi cheltuielile anuale ale statului, are aprobarea parlamentară sub forma
indicatorilor bugetari, ceea ce îi dă un caracter obligatoriu, şi este aprobat prin legea anuală.
Bugetul de stat se elaborează pe o perioadă de un an calendaristic dar între prevederile
înscrise în legea bugetului de stat şi pe parcursul execuţiei acestuia pot interveni unele
neconcordanţe între veniturile realizate (ce pot fi mai mici sau mai mari) şi cheltuielile realizate
(care dease-meni pot fi mai mari sau mai mici) ceea ce impune rectificarea acestuia de către
Guvern şi aprobarea de către puterea legislativă, dar numai în cadrul aceluiaşi exerciţiu bugetar.
Bugetulde stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziţia statului şi
repartizarea acestora în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a ţării,
precum şi pentru funcţionarea autorităţilor publice centrale şi locale.
Constituirea resurselor financiare se face pe seama impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a
veniturilor nefiscale, prelevate de la persoane juridice şi fizice, cu luarea în consideraţie a
potenţialului lor economic şi a altor criterii stabilite de lege. Dimensionarea cheltuielilor bugetare
şi repartizarea acestora pe destinaţii şi beneficiarii de resurse financiare alocate se efectuează în
concordanţă cu obiectivele strategiei de dezvoltare economico-sociaiă cu priorităţile imediate
stabilite de autorităţile publice competente. Nivelul resurselor (veniturilor), cât şi dimensionarea
cheltuielilor sunt stabilite prin legi bugetare anuale în concordanţă cu evoluţia economiei.

2.2.2. Principiile de bază ale elaborării bugetului de stat.

Atât prin Constituţie, cât şi prin Legea Finanţelor Publice sunt stabilite principiile în baza
cărora se elaborează şi se execută bugetul de stat, principii valabile şi pentru celelalte bugete ce
compun bugetul public naţional.
Principiile acceptate de literatura financiar-fiscală sunt:
2.2.2.1 principiul unicităţii constă în însuşirea bugetului de a fi unic, atât din punct de
vedere al aprobării, cât şi al gestionării, printr-un sistem unitar de indicatori şi corelaţii. Astfel,
bugetul de sfat se aprobă prin legea anuală de către Parlament; bugetele instituţiilor publice
finanţate integral sau parţial din bugetul de stat se aprobă de organul ierarhic superior al acestora,
dacă legea nu prevede altfel. Principiul unicităţii stă la baza constituirii resurselor de finanţare şi
utilizare într-un sistem pe bază de legi, la nivelul întregii ţări şi se aprobă pentru o perioadă de un
an calendaristic (un exerciţiu financiar).
Principiul unicităţii presupune înscrierea tuturor veniturilor şi cheltuielilor statului, în
sumele lor globale, într-un singur document care oferă informaţii de ansamblu privind resursele
publice şi utilizarea lor, înlesnind Parlamentului să aprecieze corect structura şi volumul
cheltuielilor propuse de Guvern, dând posibilitatea puterii legislative de a lua unele decizii de
anulare sau respingere a anumitor cheltuieli, iar după aprobare să poată exercita un control
riguros asupra execuţiei veniturilor şi cheltuielilor publice.
Unicitatea este asigurată de sistemul conturilor naţionale, în cadrul căruia conturile
administraţiei publice grupează atât veniturile, cât şi cheltuielile statului.
2.2.2.2 principiul universalităţii potrivit căruia elaborarea şi execuţia bugetului se
realizează într-un sistem de norme obligatorii prevăzute de legea finanţelor publice, norme ce
sunt obligatorii la elaborarea şi aprobarea prin legile anuale de adoptare a bugetului de stat,
norme recunoscute pe pian internaţional şi acceptate ca valabile de către instituţiile internaţionale
(Fondul monetar internaţional; Banca mondială; Uniunea europeană) şi în relaţiile interstatale.
Universalitatea presupune că atât veniturile, cât şi cheltuielile publice vor fi înscrise în
buget în sumele lor totale, fără omisiuni şi fără compensări între cheltuieli şi venituri proprii,
pentru a facilita ca în buget, veniturile să figureze cu sumele lor brute, iar cheltuielile cu sumele
lor totale, oferind puterii legislative posibilitatea de a cunoaşte veniturile pe care executivul
urmează să le încaseze în cursul anului, precum şi a destinaţiei ce va fi dată acestora.
În unele situaţii sunt necesare şi acceptarea unor excepţii de ia principiul universalităţii,
cum ar fi:
- donaţiile acordate cu o destinaţie specială de către cei care o face, dar care nu
majorează resursele publice totale şi sunt utilizate numai pentru realizarea acelor acţiuni dorite de
cel care efectuează donaţia;
- fondurile de sprijin ce se constituie din resurse financiare acordate de diverse persoane
juridice sau fizice şi puse la dispoziţia administraţiilor publice în scopul realizării numai a
anumitor lucrări publice sau
prestaţii bine delimitate de care va beneficia o anumită colectivitate locală sau umană;
- reconstituirea creditelor bugetare urmarea restituirii către buget a unor sume necuvenite
acordate din bugetele anilor precedenţi, constatate de către organele de control financiar ale
Curţii de conturi, ale Guvernului sau ale Ministerului Finanţelor Publice.
Respectarea prevederilor Legii finanţelor publice şi ale legilor anuale constituie elementul
esenţial al principiului universalităţii atât în faza adoptării cât şi pe parcursul execuţiei bugetului
de stat, ca de altfel şi a celorlalte bugete (bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat
bugetele fondurilor speciale).
2.2.2.3. principiul echilibrului potrivit căruia pentru ca un buget să fie valabil veniturile
prevăzute a se realiza trebuie să asigure acoperirea cheltuielilor propuse a se efectua în perioada
de referinţă, respectiv pentru un an calendaristic (fiscal).
Potrivit unei norme constituţionale, nici o cheltuială nu poate fi aprobată fără stabilirea
resurselor de finanţare, ca urmare bugetul trebuie să fie echilibrat sub forma unei balanţe unde
veniturile trebuie să acopere cheltuielile.
Echilibrul bugetar trebuie asigurat atât anual cât şi pe trimestre, eventual veniturile pot
depăşi cheltuielile cumulate de la începutul anului până la finele perioadei de raportare.
2.2.2.4. principiul realităţii acţionează mai ales în perioada de fundamentare a
proiectului de buget presupune evaluarea realistă a veniturilor şi dimensionarea judicioasă şi în
conformitate cu prevederile legale a cheltuielilor bugetare şi care vizează mobilizarea tuturor
veniturilor ce pot fi atrase la bugetul statului şi stabilirea obiectivă a priorităţilor la cheltuielile ce
pot fi finanţate din veniturile bugetare.
Pentru a elabora un proiect de buget realist şi mai ales modern, care să satisfacă cerinţele
rezultate din Programul de guvernare, este necesară folosirea unor tehnici de previziune şi de
analiză la nivel macroeconomic care să permită evidenţierea impactului economico-social şi
politic determinate de modul de procurare a veniturilor bugetare şi de nivelul şi destinaţia
cheltuielilor bugetare.
Metodele (tehnicile) de previzionare a cuantumului veniturilor ce se pot realiza, depind de
modul de înţelegere şi stadiul de funcţionare a economiei de piaţă şi instrumentele fiscale prin
care statul doreşte să acţioneze, prin promovarea de acte normative în domeniul fiscal.
La determinarea şi previzionarea cheltuielilor bugetare metodele folosite trebuie să aibă în
vedere sarcinile asumate de Guvern, prin Programul de guvernare, pentru stimularea dezvoltării
econornico-sociale, asigurarea unei protecţii sociale sau asumarea unei situaţii de austeritate, cu
consecinţe care pot corecta sau agrava dezechilibrele economice şi deficitele bugetare.
Pentru determinarea cuantumului veniturilor ce urmează a fi prevăzute în bugetul de stat
(ce reprezintă necesităţile de resurse financiare) şi nivelul cheltuielilor ce pot îi finanţate din
bugetul de stat, în practica financiar-bugetară se folosesc metode clasice, cât şi metode moderne
bazate pe analiza cost-avantaje, finanţarea pe bază de programe şi alte studii de eficienţă.
Între metodele clasice ce se pot folosi se pot enumera:
- metoda automată, care presupune ca la întocmirea bugetului pe anul următor, la
stabilirea prevederilor de venituri şi cheltuieli, se ţine seama de execuţia anului încheiat anterior
celui în care se fac propunerile pentru anul următor. Având în vedere că propunerile pentru anul
următor se fac în anul curent, iar datele privind execuţia bugetară, luată ca nivel de orientare, se
referă la anul precedent, fără a ţine seama de evoluţia economică a anului în care se fac
propunerile de proiect de buget pentru anul următor, este dezavantajoasă şi anacronică mai ales
într-o economie instabilă:
- metoda majorării (diminuării) care ia în considerare rezultatele exerciţiilor bugetare pe
un interval mai lung sau mai scurt premergătoare anului pentru care se elaborează proiectul de
buget, prin care se determină ritmul mediu anual de creştere (sau descreştere) a veniturilor şi
cheltuielilor bugetare. Aplicându-se acest ritm se determină nivelul veniturilor şi cheltuielilor
bugetare pe anul următor, iar prin extrapolarea tendinţelor rezultate din evoluţia indicatorilor
aferente perioadei considerate drept bază, se determină nivelul veniturilor şi cheltuielilor ce
urmează a fi prevăzute în proiectul bugetului de stat;
- metoda evaluării directe ce presupune efectuarea de calcule concrete pentru fiecare
sursă de venit, estimarea făcându-se ţinând seama atât de execuţia preliminată pe anul în curs, dar
şi de previziunile în domeniul economic şi social în anul următor şi de propunerile făcute de
executiv către legislativ cu privire la necesarul de resurse financiare pentru finanţarea acţiunilor şi
activităţilor economico-sociale prevăzute în programul de guvernare pe anul următor.
Dimensionarea prevederilor indicatorilor bugetari trebuie să se realizeze în directă
corelaţie cu nivelul produsului intern brut previzionat pentru anul următor, în condiţiile unei
rate estimate a inflaţiei şi a unui curs de schimb previzibil al monedei naţionale.
La evaluarea cheltuielilor din fondurile bugetare nu trebuie urmărit în special, creşterea
acestora în funcţie de influenţa ratei inflaţiei sau a scăderii cursului de schimb a monedei ci
trebuiesc avute în vedere reducerea acestora la nivelul strict necesar, creşterea eficienţei şi
economicităţii lor, precum şi la suportarea acestora pe seama altor surse de finanţare.
Folosirea acestor metode clasice de elaborare şi aprobare a bugetului de stat implică sau
mai mult impun rectificări periodice în funcţie de realizarea indicatorilor bugetari nivelul
realizării veniturilor şi stadiul efectuării cheltuielilor pe parcursul execuţiei bugetului de stat,
rectificări ce trebuiesc supuse aprobării puterii legislative, iar până la aprobare efectul este deja
înregistrat.
Toate cele trei metode clasice sunt folosite în perioadele de tranziţie la economia de piaţă,
prin care se încearcă rezolvarea problemelor curente cu care se confruntă guvernele aflate ia
putere, pentru a asigura suportabilitatea la presiunile economico-sociale la care sunt supuse.
Metodele moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari:
După cum am văzut metodele clasice de evaluare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare
prezintă limitele determinate de volumul insuficient de informaţii şi de imposibilitatea
previzionării şi cuantificării nivelului veniturilor şi a cheltuielilor bugetare pentru o perioadă de
timp şi mai ales care nu vizează eficienţa acţiunilor ce ar urma să se realizeze prin acordarea de
mijloace bugetare acordate.
Drept urmare se impune renunţarea la aceste metode clasice folosite la elaborarea
bugetelor în favoarea unor metode moderne, practicate de către ţările cu state vechi în aplicarea
economiei de piaţă.
Metodele moderne de raţionalizare a opţiunilor bugetare se bazează, în principal, pe
analiza cost - avantaje sau cost - eficacitate, a căror aplicabilitate este condiţionată de existenţa a
cel puţin două sau mai multe variante pentru realizarea unei acţiuni sau a unui obiectiv, cu costuri
diferite şi rezultate diferite.
Metoda de analiză cost - avantaje, presupune utilizarea unui set întreg de tehnici care să
asigure alocarea eficientă a resurselor limitate între cele două sectoare privat şi public, precum şi
între diferitele proiecte ale sectorului public. în formă simplificată metoda cost - avantaje repre-
zintă un mod practic de a alege acea variantă care maximizează rezultatele ce se pot obţine cu un
anumit nivel al costurilor sau conduce la obţinerea aceloraşi efecte cu costuri minime.
Această metodă este folosită, în special, pentru selectarea obiectivelor de investiţii ale
sectorului public în domeniile: infrastructurii, al asigurării securităţii energetice, alimentare sau
protecţiei mediului şi al protecţiei sociale (construcţii de locuinţe sociale, cămine de protecţia
copilului şi a bătrânilor, cămine - spital, etc), obiective ce urmează să satisfacă nevoia unei largi
colectivităţi regionale sau chiar naţionale.
Şi această metodă are anumite limite, ea confruntându-se cu o serie de dificultăţi legate de
dimensionarea reală a costurilor totale, având în vedere că unele obiective nu se pot realiza într-
un singur an bugetar, cât şi cu privire la acoperirea efectelor ce se pot obţine în timp, fără a mai
considera şi o serie de factori de influenţă - rata inflaţiei, cursul de schimb al monedei naţionale
faţă de alte monede convertibile, situaţia politică internă, situaţia internaţională şi relaţiile cu
organele financiare internaţionale.
Metoda de planificare, programare, hugetizare care se referă tot la identificarea
obiectivelor ce trebuie finanţate pe termen lung şi cuantificarea valorii costurilor, cu determinarea
mărimii creditelor bugetare ce urmează a fi înscrise anual în bugetul de stat. Finanţarea se va
asigura numai după analizarea mai multor variante de programe întocmite pentru acelaşi obiectiv,
după criterii comune de eficacitate, valabile pentru toţi ordonatorii principali de credite.
Fazele metodei planificare, programare, bugetizare sunt:
- Planificarea prin care se stabileşte în urma unor studii prospective, obiectivele ce
urmează a se analiza pe termen lung şi căile de realizarea acestora cu integrarea în procesul
administrativ de elaborare a bugetului, cu posibilitatea ca acestea să fie supuse unor revizuiri
periodice în funcţie de condiţiile economice, sociale şi politice nou apărute.
- Programarea ce presupune definirea clară a obiectivelor ce urmează a fi realizate, după
alegerea unuia dintre programele alternative propuse care răspunde cel mai bine obiectivelor de
perspectivă şi care maximizează rezultatele la acelaşi efort bugetar şi care corespunde politicii
administrative în domeniul asumat.
- Bugetizarea care reprezintă, înscrierea în bugetul de stat a tranşei anuale din creditul
bugetar corespunzător realizării obiectivelor de program prevăzute pentru anul de referinţă după
ce programul a fost ales prin finanţarea pe parcursul mai multor execuţii bugetare.
Această metodă ce funcţionează pe criterii uneori strict tehnocratice, limitează într-o
oarecare măsură libertatea deciziei politice de a se pronunţa asupra unor programe întocmite pe
criterii ştiinţifice, dar este eficientă în cazul asumării responsabilităţii administratorului de a
realiza obiective pe termen mijlociu sau lung, cu consecinţe asupra realizării opţiunilor strategice
privind dezvoltarea economico - socială.
• Metoda managmentului prin obiective (MMO)
Dimensionarea indicatorilor cuprinşi în bugetul de stat care să satisfacă necesităţile reale
ale economiei la un moment dat a impus căutarea de soluţii noi bazate pe calcule ştiinţifice,
folosind tehnica de calcul, care să permită cuantificarea cât mai exactă a efortului bugetar,
urmărirea obţinerii veniturilor ce urmează a se realiza din aplicarea politicii fiscale promovate, şi
a efectului ce s-ar obţine din alocarea fondurilor constituite
Metoda managmentului prin obiective, se poate utiliza la nivelul ordonatorilor principali
de credite (ministere, organe ale administraţiei de stat), unde pentru fiecare domeniu de activitate
cel care gestionează resursele financiare publice îşi defineşte propriile sale obiective şi con-
tribuţia la finalizarea acţiunilor.
- Metoda raţionalizării opţiunilor bugetare se bazează pe o analiză sisternică, ce vizează
dimensionarea indicatorilor bugetari în contextul gestiuni prin obiective a resurselor publice.
Analiza sisternică urmăreşte ca prin interaţii succesive să reformuleze obiectivele şi mijloacele
utilizate pentru atingerea lor, dând posibilitatea celor care decid să aleagă un mod de acţiune
preferenţial dintre mai multe alternative.
Raţionalizarea opţiunilor bugetare este considerată ca fiind o metodă coerentă de
elaborare a bugetului, de execuţie a acestuia şi de control.
Principalele faze ale metodei raţionalizării opţiunilor bugetare sunt:
a) Studiul unde se realizează:
- formularea problemei;
- identificarea obiectivelor şi a mijloacelor de realizarea lor;
 - confruntarea soluţiilor de realizare a obiectivelor;
- elaborarea programelor alternative sau
- redefinirea obiectivelor.
b) Decizia când se realizează:
- alegerea programului care maximizează efectele;
- elaborarea bugetului - program;
- includerea în bugetul anual.
c) Execuţia când se urmăreşte:
- realizarea programului;
- efectuarea cheltuielilor;
- identificarea efectelor obţinute
d) Controlul care are drept scop:
- verificarea modului cum s-a realizat determinarea indicatorilor de gestionare a resurselor
şi de execuţie a acestora;
- reevaluarea opţiunilor, în urma cunoaşterii rezultatului controlului;
- reajustarea programelor, în funcţie de noile informaţii
deţinute.
Metoda raţionalizării opţiunilor bugetare porneşte de la comensura-rea cheltuielilor
generate de realizarea unui program şi de la identificarea resurselor ce pot fi mobilizate şi
afectate. La aprobarea bugetului practic se votează varianta optimă ce a rezultat, cea ce reduce la
minimum decizia politică pe de o parte. Pe de altă parte pe parcursul execuţiei bugetare
ordonatorii principali de credite nu mai au libertatea gestionării resurselor, ci îşi asumă obligaţia
de a realiza obiectivul într-o anumită cantitate, la un anumit nivel calitativ şi într-un interval de
timp strict delimitat.
2.2.2.5 principiul anuaiităţii prevăzut de Legea finanţelor publice, şi de Constituţia
României presupune ca fundamentarea, echilibrarea şi analiza execuţiei bugetare să aibă drept
criterii de referinţă anul ca durată a exerciţiului financiar, bugetul întocmit ca proiect de către
Guvern, aprobat de către Parlament şi raportat anual prin dările de seamă ce cuprind conturile
anuale şi raportul de gestiune privind exerciţiul bugetar încheiat.
Anualitatea bugetului are două semnificaţii distincte: prima se referă la perioada de timp
pentru care se întocmeşte şi se aprobă bugetul, iar cea de a doua, la perioada de timp în care se
încasează veniturile şi se efectuează cheltuielile aferente unui buget, conform autorizaţiei date de
către Parlament Guvernului.
Apreciindu-se că eficacitatea controlului parlamentar asupra activităţii de gestionare a
resurselor publice a Guvernului este reală doar în condiţiile autorizaţiei efectuării de cheltuieli
publice pentru perioade nu prea îndelungate, din raţiuni de ordin politic s-a ales durata de un an,
de obicei anul calendaristic. Orice venit şi orice cheltuială neefectuată până la 31 decembrie, se
va încasa sau se va plăti în contul bugetului anului următor, iar creditele bugetare neutilizate până
la închiderea anului sunt nule de drept, (potrivit sistemului de gestiune de stabilire a operaţiunilor
bugetare).
2.2.2.6 principiul publicităţii, potrivit căruia, după aprobarea bugetului de stat anual de
către Parlament acesta trebuie publicat în Monitorul Oficial, dată de la care începe execuţia
acestuia.
Pentru o bună informare a cetăţenilor cu privire la cifrele înscrise în bugetul de stat şi
informare a contribuabililor cu privire la nivelul fiscalităţii şi la evoluţia veniturilor şi
cheltuielilor bugetare, printr-o formă cât mai simplă, clară şi precisă, publicitatea este asigurată
prin mass media, în presa scrisă şi audio-vizuală.
În contextul participării ţării la relaţiile economice, financiare şi monetare internaţionale,
sau în calitate de membră al unor organisme sau instituţii internaţionale, mondiale sau regionale,
publicitatea cu privire la situaţia finanţelor publice, evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare,
starea de echilibru sau dezechilibru, evoluţia datoriei publice, disponibilităţile din contul
trezoreriei statului, se realizează şi prin diverse studii întocmite de organele financiare de
specialitate, publicate în reviste de specialitate şi transmise organelor financiar-bancare interesate
interne sau externe.
Având în vedere că, pentru a intra în relaţii economice, financiare şi monetare, cu diverse
ţări, organisme internaţionale, investitori străini, etc. pentru desfăşurarea activităţilor de export,
de comerţ exterior, este necesar stabilirea gradului de bonitate şi de risc al ţării, publicitatea cu
privire la cele menţionate mai sus trebuie asigurată şi prin mijloace moderne şi rapide de
informare, ca de exemplu: deschiderea unei pagini pe internet prin care se va prezenta permanent
evoluţia indicatorilor bugetari şi financiari.

2.2.3. Conţinutul fazelor procesului bugetar

Înainte de a descrie conţinutul fazelor procesului bugetar, se impune a defini anumiţi
termeni şi anumite expresii ce sunt utilizate în practica financiar - bugetară, expresii ce de fapt
reprezintă instrumente de operare în toate fazele procesului bugetar.
1. Venituri bugetare - resurse băneşti care se cuvin bugetului, în baza unor prevederi
legale, formate din impozite, taxe şi alte vărsăminte.
2. Cheltuieli bugetare - alocaţii aprobate şi efectuate în limita şi cu destinaţiile stabilite
prin bugetul aprobat
3. Clasificaţia bugetară - gruparea, într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare,
precis determinate, a veniturilor şi cheltuielilor cuprinse în buget, ce se utilizează atât în faza de
elaborare şi aprobare a bugetului, cât şi în execuţia acestuia, servind la înscrierea în buget a
veniturilor în funcţie de provenienţa lor şi a cheltuielilor în raport cu obiectivul sau cu funcţia
căreia îi sunt destinate aceste cheltuieli şi cu caracterul economic al operaţiunilor în care acestea
se concretizează
4. Articol bugetar- subdiviziune a clasificaţiei bugetare deschis în funcţie de caracterul
economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care desemnează natura unei
cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referă.
5. Ordonator de credite - conducător al administraţiei centrale, locale sau al instituţiilor
publice din subordinea acestora mandat prin lege să contribuie la proiectarea bugetului şi la
executarea acestuia după aprobare.
Ordonatorii de credite sunt ierarhizaţi pe trei nivele:
- ordonatorii principali de credite din această categorie fac parte miniştrii şi conducătorii
organelor centrale finanţaţi din bugetul de stat;
- ordonatorii secundari de credite, din această categorie fac parte conducătorii instituţiilor
de stat care au în subordine instituţii de stat cu personalitate juridică (Direcţia de Sănătate,
Direcţia de Finanţe Publice, Inspectorate Şcolare, Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială);
- ordonatorii terţiari de credite, conducătorii instituţiilor de stat care nu au în subordine
unităţi cu personalitate juridică, aceştiş fiind răspunzători numai de folosirea creditelor
repartizate;
6. Credit bugetar - suma aprobată prin buget reprezentând limita maximă până la care se
pot angaja şi efectua cheltuieli;
7. Echilibru bugetar - egalitatea dintre veniturile bugetare şi cheltuielile bugetare în
cadrul unui exerciţiu bugetar;
8. Exerciţiu bugetar- activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a
cheltuielilor aprobate prin buget;
9. Execuţia de casă a bugetului - complexul de operaţiuni care se referă la încasarea,
păstrarea şi eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice;
10. Vărsământ - plata unei sume, efectuată de un agent economic, o instituţie publică,
sau financiară în vederea stingerii unei obligaţii legale;
11. Impozit - prelevarea unei părţi din veniturile şi averea persoanelor fizice şi juridice,
obligatorie, cu titlu nerambursabil şi fără contra-prestaţie;
12. Taxă - suma plătită de o persoană fizică sau juridică de regulă pentru serviciile
prestate acesteia de către un agent economic, o instituţie sau un serviciu de utilitate publică;
13 Împrumut - suma acordată de un creditor unei autorităţi a administraţiei publice,
rambursabilă ia un anumit termen (scadenţă) cu obţinerea unei sume în plus (dobândă) în
favoarea creditorului;
14. Dobândă - preţul folosirii temporare a capitalului împrumutat;
15. Trezorerie - totalitatea operaţiunilor băneşti financiare şi bugetare, efectuate de către
autorităţile executive pentru mobilizarea mijloacelor băneşti necesare îndeplinirii sarcinilor şi
funcţiilor acestora.
2.2.3.1. Elaborarea proiectului de buget
În Anglia, unde proiectul bugetului public se elaborează sub coordonarea Cancelarului
Tezaurului, se practică sistemul iniţiativei guvernamentale, care constă în abilitarea Guvernului
de a stabili sau sprijini măsurile vizând aprobarea cheltuielilor publice sau instituirea de venituri
publice. în această concepţie, Instituţia Tezaurului Public primeşte şi centralizează toate
propunerile de cheltuieli elaborate de celelalte ministere, având dreptul de a controla aceste
propuneri şi de a cere eventuala lor revizuire. în cazul ivirii divergenţelor, soluţionarea acestora
se realizează de către Primul ministru sau de către Guvern. De asemenea, Tezaurul are
competenţă în a se îngriji de stabilirea structurii şi a dimensiunii veniturilor publice.Propunerile
bugetare pot fi amendate de către Camera Comunelor, dar aceste amendamente trebuie să fie
însuşite de către Guvern. De aceea, cel mai adesea această cameră evită modificarea propunerilor
bugetare primite.Camera primeşte proiectul bugetului doar pentru informarea sa, întrucât nu are
atribuţii în acest domeniu.În Franţa şi în alte ţări europene la elaborarea proiectului de buget se
practică sistemul mixt şi se referă la asumarea iniţiativei bugetare atât de către Parlament, cât şi
de către Guvern. Potrivit acestui sistem, Ministerul Finanţelor are rolul îndrumării metodologice
a operaţiunilor de elaborare a proiectelor de buget şi a centralizării propunerilor tuturor
ministerelor şi al altor subiecţi bugetari, întocmind o schiţă de buget cu alocaţiile bugetare şi
veniturile publice propuse.Dacă între orientările de politică bugetară elaborate de Ministerul
Finanţelor şi nivelurile transmise de acesta pentru diversele tipuri de cheltuieli, pe de o parte, şi
propunerile proprii ale ministerelor, diverselor agenţii guvernamentale sau centre de
responsabilitate, pe de altă parte, intervin divergenţe, acestea sunt analizate, în prima instanţă de
către specialiştii în domeniu. în etapa a doua, se încearcă soluţionarea divergenţelor, prin discuţii
ale Ministerului Finanţelor cu ceilalţi miniştri sau conducători ai centrelor de responsabilitate, iar
în a treia etapă se ajunge la Primul ministru.Echilibrarea şi definitivarea proiectului de buget,
precum şi elaborarea finală a textului celorlalte documente însoţitoare ale proiectului se
realizează de către Guvern, după care, toate acestea se înaintează Parlamentului spre dezbatere şi
aprobare. Aceste documente sunt următoarele:
- expunerea de motive şi proiectul de lege pentru aprobarea bugetului;
- anexele la proiectul de lege, care redau structura veniturilor şi a alocaţiilor bugetare,
potrivit cerinţelor acceptate în aplicarea principiilor unităţii bugetului şi al specializării bugetare;
- elementele de fundamentare luate în considerare de către Guvern, care sunt necesare
Parlamentului pentru analiza proiectului de buget.
Propunerile bugetare ale Guvernului sunt discutate detaliat în cadrul Comisiei de
specialitate a fiecărei camere, după care se dezbat în şedinţele publice ale camerelor, precum şi în
reuniuni comune ale Parlamentului.
Întrucât proiectul de buget a fost însuşit de către Guvern, fiecare membru al Guvernului
are obligaţia de a susţine acest proiect în cadrul dezbaterilor parlamentare, în măsura în care este
solicitat să participe la asemenea dezbateri.În România proiectul de buget de stat (de fapt
proiectul legii bugetare anuale) este rezultatul unui proces complex, cu caracter iterativ, care
constă în dimensionarea mărimii alocaţiei bugetare destinate finanţării obiectivelor şi acţiunilor
de utilitate publică ale perioadei, precum şi a resurselor financiare ce urmează să fie mobilizate în
acest scop, pe surse de provenienţă. Totodată, proiectul legii bugetare cuprinde o serie de
prevederi cu privire la modul în care urmează a fi aplicată legislaţia referitoare la veniturile
mobilizabile, la repartizarea şi utilizarea creditelor bugetare, la unele limite cu caracter normativ
vizând constituirea unor fonduri ale microeconomici sau efectuarea unor cheltuieli (de reclamă,
sponsorizare protocol, etc), la facilităţile fiscale nou instituite, la majorarea sau diminuarea unor
cote de impozite, etc.Proiectul de buget este elaborat de Guvern prin subsistemul instituţiilor
publice aflate în structura acestuia, în el fiind reflectate principalele opţiuni ale Guvernului în
diversele domenii ale vieţii social-economice, acest proiect devenind un document complex de
cea mai mare importanţă. Elaborarea proiectului de buget se face în raport de rezultatele obţinute
în domeniile econornico-sociale finanţate de la buget, urmărindu~se în special armonizarea
alocării şi utilizarea eficientă a resurselor bugetare.În acest scop, este obiectiv necesară
structurarea cheltuielilor fiecărei unităţi din componenţa guvernului (ministere, instituţii centrale,
etc.) pe programe specifice atribuţiilor acestora, precum şi stabilirea de criterii concrete de
performanţă adoptate la particularităţile fiecărui sector de activitate, pentru evaluarea eficienţei,
eficacităţii şi economicităţii programelor cu finanţare bugetară şi pe ansamblul bugetului.Pentru a
permite factorilor de decizie atât eliminarea în cea mai mare măsură, a subiectivismului şi
arbitrariului în alocarea resurselor, cât şi aprecierea corectă a eficienţei, eficacităţii şi
economicităţii cu care sunt utilizate fondurile publice, este obligatorie, elaborarea unor criterii de
performanţă, concrete în raport cu specificul fiecărui sector guvernamental. Semnificaţia acestor
noţiuni:
- eficienţa exprimă rezultatele ce se obţin dintr-o activitate econornico-socială
prin utilizarea anumitor resurse economice (materiale financiare şi umane, cuantificarea ei
făcându-se ca raport între efectele (rezultatele) obţinute şi eforturile (cheltuielile) făcute într-o
perioadă de timp, fie invers, potrivit nivelului de performanţă preconizat.
- eficacitatea constituie calitatea pe care o are acţiunea de a produce rezultatele
scontate, cuantificarea ei fiind dată de raportul dintre rezultatul (sau efortul) efectiv înregistrat şi
rezultatul (sau efortul) prevăzut la proiectarea unui anumit program economico-social.
- economicitatea se materializează în surprinderea fenomenului de reducere a volumului
mijloacelor consumate efectiv pentru realizarea unui anumit volum al rezultatelor proiectate.
Revenind la mecanismul elaborării proiectului de buget, trebuie subliniat că atribuţiile de
coordonare, finalizare şi prezentare la Guvern a acestuia le are Ministerul Finanţelor Publice.
Acesta, împreună cu o serie de instituţii de prognoză, B.N.R. şi celelalte ministere, stabileşte pe
baza programului de guvernare aprobat de Parlament, premisele de la care se porneşte în
elaborarea proiectului de buget. Aceste premise se referă la principalii parametrii
macroeconomici care condiţionează fundamentarea proiectului de buget în corelaţie cu evoluţiile
din economie, fiind vorba de indicatorii sintetici (expl: evoluţia produsului intern brut, a ratei
inflaţiei, a gradului de fiscalitate, evoluţia creditului intern.
În prima fază instituţiile publice formulează propuneri de alocaţii bugetare pentru anul
viitor, pornind de la cheltuielile aprobate în anul curent şi de proiectele de viitor, potrivit
programului guvernamental în domeniul respectiv de activitate, în anul următor.Pe baza acestor
propuneri, Ministerul Finanţelor Publice, după consultarea primului ministru, emite nivelurile
orientative pentru cheltuielile fiecărui sector public finanţat de la buget, limitele în cadrul cărora
trebuie să se înscrie propunerile de cheltuieli, fiind trimise ministerelor şi celorlalte agenţii
guvernamentale. La rândul lor, acestea defalcă plafoanele orientative de cheltuieli pe fiecare
dintre instituţiile bugetare din subordine, acestea urmând să-şi fundamenteze în detaliu şi pe total
volumul de cheltuieli considerate necesare pentru buna funcţionare.De obicei, cu ocazia
centralizării cererilor de fonduri formulate de ministere şi alte agenţii guvernamentale, Ministerul
Finanţelor Publice constată că acestea sunt substanţial mai mari chiar decât cele iniţiale, astfel că
prin hotărâri de guvern şi norme metodologice acesta stabileşte procedurile de conciliere a
contradicţiilor între Ministerul Finanţelor Publice şi ceilalţi solicitanţi, pe anumite niveluri aie
ierarhiilor de competenţă, urmând ca divergenţele care nu au fost conciliate să fie soluţionate în
cadrul Guvernului, astfel încât după această etapă proiectul să fie supus spre aprobare
Parlamentului.La concilieri stau la bază o serie de criterii, prioritare respectiv cele prevăzute în
programul de guvernare pentru fiecare sector de activitate, precum şi cele privind eficienţa,
eficacitatea şi economicitatea apreciate în raport cu indicatorii specifici de performanţă din
fiecare domeniu bugetar.Odată finalizat, proiectul de buget acesta se concretizează într-un pachet
de documente care constă în:
- expunerea de motive şi proiectul legii bugetului de stat;
- anexele la proiectul de lege bugetară în care sunt reflectate veniturile pe diferite
categorii de impozite, taxe şi alte surse;
- informaţiile documentare privind modul de fundamentare a bugetului ce sunt utile
forului legislativ
Proiectul de buget, conţinând setul de documente enumerate mai sus se transmite
Parlamentului spre aprobare.

2.2.3.2. Aprobarea bugetului

Întrucât proiectul bugetului de stat are incidenţă asupra celei mai mari părţi a populaţiei
ţării, conţinând prelevări la fondurile publice efectuate din veniturile persoanelor fizice şi
juridice, el reprezentând principalul instrument şi mijloc de înfăptuire a politicii economico-
sociaie şi financiare a statului, este în mod obiectiv obligatoriu ca aprobarea prevederilor
bugetare să o facă forul legislativ, Parlamentul, în care sunt reprezentate interesele
cetăţenilor.Sursele de venituri le reprezintă impozitele, taxele şi alte contribuţii ce sunt
reglementate în mod exclusiv prin legi anterioare aprobate de Parlament, uneori însă regimul
fiscal poate fi modificat prin prevederi de amendare a cadrului juridic reglementat, în special
asupra nivelului cotelor impozitelor sau nivelul mărimii taxelor, prevăzute în proiectul de buget şi
care sunt valabile numai pentru anul bugetar respectiv.La fel de importantă ca decizia fiscală care
videază veniturile bugetare, este decizia de alocare a resurselor bugetare pe diferite destinaţii
sociale şi economice, materializarea acesteia localizându-se în partea de cheltuieli a proiectului
de buget transmis forului legislativ spre aprobare.Pentru aprobarea în Parlament proiectul de
buget parcurge o serie de etape:- prima fază este prezentarea, în plenul Parlamentului, de către
primul ministru (sau ministrul finanţelor publice) a raportului pe marginea proiectului de buget;-
a doua fază o constituie examinarea acestuia în comisiile permanente ale Parlamentului,
structurate pe domenii: educaţie, cultură, ocrotirea sănătăţii, amenajarea teritoriului şi protecţia
mediului, apărare şi siguranţă naţională, agricultură, industrie, transporturi etc. , unde se pot
depune o serie de amendamente;- urmează analiza şi aprobarea proiectului de buget în comisia
de buget, finanţe, bănci unde se ia şi decizia de admitere sau respingere a amendamentelor
formulate în comisiile permanente de specialitate, hotărârea finală urmând a fi luată în plenul
Parlamentului;- următoarea fază o constituie dezbaterea şi aprobarea proiectului de buget în
Parlament;- ultima fază o reprezintă promulgarea de către Preşedintele României a iegii
bugetului aprobată de Parlament.
Data intrării în vigoare este cea în care aceasta este făcută publică în Monitorul Oficial al
României, moment în care bugetul devine operaţional, trecându-se la execuţia acestuia care se
realizează pe durata anului bugetar.Foarte important în aprobarea bugetului de stat, îl constituie
termenul votării şi promulgării care, potrivit prevederilor Legii finanţelor publice, este cel mai
târziu la data de 31 decembrie al anului curent pentru anul următor, ce trebuie aprobat pe
ansamblu, pe capitole, pe articole şi pe ministere şi celelalte organe centrale de stat.În practică, se
întâlnesc, însă situaţii când fie Guvernul nu se încadrează în termenul prevăzut de lege pentru
depunerea proiectului de buget, sau când dezbaterea parlamentară se prelungeşte peste durata
limită prevăzută iniţial, iar legea bugetară anuală să nu fie votată până la începutul exerciţiului
financiar următor.În situaţia în care bugetul de stat nu s-a aprobat cu cel, puţin trei zile înainte de
expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul aplică în anul următor prevederile din bugetul anului
precedent sau cele prevăzute în proiectul de buget prezentate spre aprobare Parlamentului, în
condiţiile respectării normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru finanţare a
acţiunilor social-economice până la aprobarea bugetului, Guvernul având încredinţarea legală
pentru aceasta. în aceste cazuri, ţinând seama că proiectul de buget a devenit un instrument tot
mai activ, dar şi mai complex utiiizat de Guvern în scopul influenţării creşterii economice şi al
redistribuirii veniturilor în societate, posibilităţile Parlamentului de a efectua modificări
substanţiale, vizând fondul politicii fiscal-bugetare devin tot mai restrânse. Aceasta este
determinată de o execuţie provizorie stabilită de Guvern, cu o decizie preponderent politică a
acestuia, fără a ţine seama de caracterul democratic al reprezentanţilor aleşi în Parlament.

2.2.3.3. Execuţia bugetului

Execuţia bugetului constă în încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor aprobate de
Parlament. Fiind un proces deosebit de amplu şi de complex, la execuţia bugetului participă un
număr foarte mare de operatori bugetari, începând cu aparatul fiscal central şi teritorial al
Ministerului Finanţelor Publice, ministerele şi alte agenţii guvernamentale, şi până la instituţiile
publice operative - şcoli, spitale, muzee, teatre, unităţi militare, instanţe judecătoreşti, unităţi
administrativ teritoriale şi alte entităţi publice care primesc transferuri de la bugetul de stat sau
care sunt finanţate de la bugetul de stat.Responsabilitatea execuţiei bugetare revine Guvernului,
prin instituţiile sale competente cărora li s-a acordat competenţe de administrare atât a procesului
de colectare la un nivel cât mai ridicat a veniturilor, cât şi a procesului de utilizare eficientă a
alocaţiilor bugetare, respectându-se principiul potrivit căruia veniturile reprezintă limite minime
de realizat, iar cheltuielile bugetare aprobate reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăşite,
instituţiile publice fiind obligate să respecte întocmai destinaţiile stabilite pentru fiecare alocaţie
bugetară.Urmărirea operativă a execuţiei bugetare se realizează de către Ministerul Finanţelor
Publice, căruia îi revine sarcina de a menţine pe tot parcursul execuţiei, raportul dintre veniturile
şi cheltuielile în limitele aprobate prin legea bugetară anuală.Derularea execuţiei bugetului de
stat, respectiv încasarea veniturilor cuvenite bugetului precum şi efectuarea plăţilor de la buget se
realizează prin trezoreria statului şi a unităţilor sale teritoriale, ocazie cu care se efectuează şi un
control fiscal - bugetar prealabil.

2.2.3.3.1. Execuţia veniturilor bugetului de sfert

Se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al Ministerului Finanţelor Publice, şi cuprinde 4
etape succesive şi anume: aşezarea, lichidarea, emiterea titlului de percepere şi perceperea
propriu-zisă a impozitului.Aşezarea impozitului, reprezintă identificarea şi dimensionarea
(stabilirea) materiei impozabile de care dispune o persoană juridică sau fizică şi care este supusă
impozitării potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit.Lichidarea constă în
determinarea cuantumului impozitului datorat de o persoană fizică şi juridică în funcţie de
mărimea (volumul) materiei impozabile, de cotele de impozit şi alte condiţii prevăzută de actul
normativ care reglementează fiecare impozit în parte.Emiterea titlului de percepere a impozitului,
operaţiune prin care se înscriu într-un document (dispoziţie) în baza căruia se autorizează
perceperea impozitului ca venit şi care reprezintă titlu de încasare sau un titlu executoriu de
încasare prin procedurile specifice executării silite, în cazul în care contribuabilul nu îşi achită din
proprie iniţiativă obligaţia faţă de buget.Perceperea impozitului constă în încasarea efectivă a
acestuia în cuantumul şi la termenele stabilite, operaţiune prin care se sting obligaţiile fiecărui
contribuabil faţă de buget, încasarea realizânduse de către unităţile trezoreriei statului.

2.2.3.3.2. Execuţia cheltuielilor bugetului de stat

În execuţia cheltuielilor bugetului de stat se parcurg patru faze procedurale succesive
pentru fiecare alocaţie bugetară, etape prin care se urmăresc respectarea destinaţiei şi a
cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare şi care vizează angajarea
lichidarea, ordonanţarea şi plata propriu-zisă a alocaţiei.Angajarea cheltuielilor bugetare
reprezintă asumarea deciziei de angajare, de către un ordonator de credite (conducătorii
instituţiilor publice) asupra cheltuielilor bugetare şi care generează obligaţia unei instituţii publice
de a efectua plăţi pe seama creditelor deschise din Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri,
executarea de lucrări sau prestări servicii.Angajarea cheltuielilor şi efectuarea plăţilor nu pot avea
loc dacă acestea nu rezultă dintr-un act legal - contracte, comenzi, facturi prin care sunt stabilite
obligaţiile furnizorilor şi ale beneficiarului şi fără a purta viza de control financiar preventiv a
şefului compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului acestuia.Lichidarea reprezintă
operaţiunea prin care se verifică şi se constată realizarea furnizării bunurilor, a execuţiei
lucrărilor şi/sau a serviciilor prestate, în urma recepţiilor efectuate, în funcţie de care se stabileşte
cuantumul sumelor ce urmează a fi achitate din creditul bugetar aprobat. Fiind o operaţiune
posterioară realizării livrărilor de mărfuri, lucrărilor executate şi / sau serviciilor prestate către o
instituţie de stat angajatoare a cheltuielilor bugetare, lichidarea trebuie să aibă la bază acte
justificative - facturi, avize de însoţire, procese verbale de recepţie, situaţii de lucrări, etc- prin
care se determină cuantumul (nivelul) plăţilor ce urmează a se efectua de către instituţia publică
beneficiară.Ordonanţarea constituie actul de emitere, de către instituţia publică, a ordinului de
plată, prin care, pe baza evaluării realizate prin lichidare, se dispune plata unei sume de bani din
alocaţia bugetară în favoarea unui terţ, operaţiune care va fi deasemenea vizată de către controlul
financiar preventiv.Plata reprezintă achitarea efectivă de către instituţia publică a sumei datorate
către furnizori sau creditori pentru stingerea obligaţiilor băneşti faţă de aceştia pentru livrările de
mărfuri, executarea de lucrări şi/sau serviciile prestate.Derularea plăţilor se realizează prin
unităţile teritoriale ale trezoreriei statului şi care ia rândul lor înainte de a debita contul instituţiei
publice deschis la trezoreria unde aceasta este arondată, efectuează un control bugetar prealabil,
verificând încadrarea în prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli al acesteia aprobat de cei
competenţi, încadrarea în limita creditelor deschise pentru o anumită perioadă şi pe destinaţii
distincte (în special a celor privind cheltuielile salai iale şi a celor de capital) şi chiar verificarea
documentelor justificative (facturi, situaţii de lucrări state de piaţă, achitarea obligaţiilor bugetare
etc.)

2.2.3.4. închiderea execuţiei bugetara

Închiderea execuţiei bugetare se efectuează prin întocmirea contului de execuţie
bugetară, la sfârşitul anului bugetar, în care sunt reflectate executarea veniturilor, efectuarea
cheltuielilor bugetare, modul curn s-a respectat încadrarea în veniturile, cheltuielile şi destinaţia
soldului bugetar aprobat prin legea anuală a bugetului.Contul de execuţie bugetară cuprinde
operaţiunile de încasări ale veniturilor şi plăţile efectuate în contul cheltuielilor realizate efectiv
în anul bugetar respectiv, indiferent de exerciţiul bugetar la care se referă.Contul de execuţie
bugetară se întocmeşte de Ministerul Finanţelor Publice pe baza dărilor de seamă şi a conturilor
privind execuţia de casă a bugetului elaborate de fiecare instituţie publică.Aceste documente de
raportare contabilă se centralizează pe verticală la nivelul fiecărui ordonator de credite, care
depune apoi la Ministerul Finanţelor Publice, situaţia execuţiei bugetare din domeniul său de
activitate.Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte Contul general de execuţie bugetară pe care-
l prezintă Guvernului spre analiză discutare şi care hotărăşte supunerea lui Parlamentului pentru
dezbatere şi aprobare.
 2.2.3.5. Controlul execuţiei bugetare
Controlul vizând legalitatea şi realitatea datelor cuprinse în contul de execuţie bugetară
este un control ulterior şi se realizează de către Curtea de Conturi înainte de supunerea spre
dezbatere şi aprobare a Parlamentului.Curtea de Conturi, instituţia supremă de control financiar şi
de jurisdicţie, verifică eficienţa, eficacitatea şi economicitatea execuţiei bugetare, pronunţându-se
şi asupra modului de gestionare a banilor publici de către fiecare instituţie publică şi pe ansamblu
bugetului. După verificare dacă nu s-au constatat nelegalităţi şi prejudicii aduse fondurilor
publice, Curtea de Conturi emite actul de descărcare de gestiune fiecărui ordonator de credite
(conducătorului instituţiei publice).În final se prezintă Parlamentului raportul privind controlul
contului de execuţie bugetară în vederea dezbaterii şi aprobării contului.De menţionat că, pe
parcursul anului bugetar, controlul asupra execuţiei bugetare se exercită şi de către organele de
control ale Ministerului Finanţelor Publice şi ale Guvernului. în afara controlului financiar se
exercită şi un control politic realizat de către Parlament atât pe parcursul execuţiei, cât şi odată
cu aprobarea contului de execuţie anuală bugetară.
2.2.3.6. Aprobarea execuţiei bugetare
Raportul întocmit de către Curtea de Conturi se supune spre dezbatere în forul legislativ,
respectiv Parlamentul, fiind analizat mai întâi în comisiile permanente buget - finanţe ale celor
două camere, după care în plen se dezbate proiectul de Lege privind aprobarea contului de
execuţie bugetară. Guvernul prezintă sinteza evoluţiilor economico-financiare din anul la care se
referă execuţia bugetară şi factorii care au influenţat evoluţia acestuia şi în continuare se trece la
discutarea pe articole a proiectului legii privind aprobarea contului de execuţie bugetară, ocazie
cu care se pot solicita verificări suplimentare din partea Curţii de Conturi a anumitor aspecte ale
execuţiei cu raportări ulterioare.În final proiectul de lege privind aprobarea contului de execuţie
bugetară se supune votului parlamentarilor, iar dacă acesta este favorabil el marchează încheierea
etapelor procesului bugetar.

2.3. BUGETELE LOCALE

Asigurarea autonomiei administrative potrivit principiului descentralizării si autonomiei
locale nu se poate face fără existenta unui cadru legislativ si a mecanismelor adecvate respectiv a
instrumentelor necesare autorităţilor locale pentru îndeplinirea atribuţiilor care le revin.
Cadrul legislativ este asigurat de către Legea administraţiei publice locale, Legea privind
finanţele publice si Legea privind finanţele publice locale, precum şi de o serie de reglementari
anuale aduse odată cu legea bugetară (legea bugetului de stat).
Între cele mai importante instrumente la îndemâna autorităţilor locale necesare in vederea
îndeplinirii atribuţiilor ce le revin, un loc prioritar îl ocupa bugetul local.
Potrivit Legii finanţelor publice locale, nr. 189/1998 prin bugete locale se înţeleg bugetele
de venituri si cheltuieli ale unităţilor admi-nistrativ-teritoriale... Fiecare comuna, oraş, municipiu,
sector al capitalei, judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, întocmeşte bugetul local, in condiţii de
autonomie potrivit legii. „Intre aceste bugete nu exista relaţii de subordonare", mai sintetic prin
bugetul local se înţelege actul in care se înscriu veniturile si cheltuielile colectivităţilor locale pe
o perioada de un an, adică bugetele unităţilor administrativ teritoriale care au personalitate
juridica.
 Structura bugetelor locale este următoarea:
- bugetele proprii ale judeţelor si al municipiului Bucureşti administrate de Consiliile
judeţene şi municipiul Bucureşti;
- bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor si ale sectoarelor capitalei, ce sunt
administrate de primarii in calitate de ordonatori principali de credite.
În ţara noastră, autonomia financiara a colectivităţilor locale nu este încă deplina, existând
raporturi de dependenta fata de bugetul de stat, mai ales cu privire la partea de venituri.
În componenta bugetului local, partea de venituri cuprinde, atât venituri proprii provenind
din impozite, taxe si vărsăminte de venituri cuvenite de la contribuabilii persoane juridice de
importanta locala si de la populaţie, (acestea sunt prevăzute de actele normative ce se refera la
impozitele si taxele locale si la modul de stabilire a competentei consiliilor locale in domeniu) dar
si venituri atribuite din sume defalcate din unele venituri cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat;
transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanţarea unor investiţii de interes general ce
depăşesc perimetrul unor colectivităţi locale sau pentru acţiuni de protecţie sociala in instituţii
publice cu caracter naţional sau regional (cămine de bătrâni, casa de copii, scoli speciale, etc).
Cheltuielile ce se finanţează din bugetele locale pentru realizarea acţiunilor si activităţilor
din competenta consiliilor locale, au la bază prevederi iegale şi vizează:
- activitatea autorităţilor executive si a serviciilor publice de subordonare locala;
- activitatea desfăşurată de instituţiile social-culturale (învăţământ, cultură, religie,
asistenta sociala, indemnizaţii, ajutoare)
- realizarea diverselor servicii (salubrizare, zone verzi, protecţia mediului), dezvoltare
publica (reţele de apa, canal, străzi, drumuri, trotoare, zone de agrement) si locuinţe;
- activitatea de transporturi, agricultura si diverse acţiuni economice.
- constituirea de fonduri de rezerva si pentru rambursări de împrumuturi si plaţi de
dobânzi.
Atât veniturile cât şi cheltuielile bugetelor locale trebuiesc corect dimensionate, corect
urmărite, dar mai ales prin buget să se atingă finalitatea vizată de legiuitor în ceea ce priveşte
administraţia publică locală.

2.3.1. Elaborarea proiectelor bugetelor locale

La elaborarea proiectelor bugetelor locale se au în vedere prevederile Legii privind
finanţele publice locale şi a celor rezultate din Legea privind administraţia publică locală, care
stabilesc competenţele ce revin consiliilor iocale pe linia stabilirii surselor de venituri din
impozite, taxe, şi alte vărsăminte, precum şi sarcinile pe linia finanţării instituţiilor şi serviciilor
publice de subordonare locală.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor Socaie (primarii şi preşedinţii consiliilor
judeţene şi al Consiliului general al capitalei) vor stabili acţiunile ce vor fi finanţate din bugetele
locale, pe bază de programe care vor fi întocmite de către instituţiile şi serviciile publice de
interes local, în scopul finanţării unor activităţi, obiective, proiecte, care vor constitui anexe la
bugetul local.
Ordonatorii principali de credite trebuie să prezinte Direcţiilor Generale ale Finanţelor
Publice Judeţene, până la 15 mai a fiecărui an, proiectele bugetelor locale echilibrate. Direcţiile
Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, după ce vor analiza nivelul veniturilor prevăzute ca
posibil a se realiza pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale din informaţiile deţinute de
trezoreriile operative şi organele fiscale teritoriale) şi a nivelului de cheltuieli rezultate din
programele instituţiilor şi serviciilor publice ce urmează a fi finanţate din bugetele locale, va
depune la Ministerul Finanţelor Publice proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului, până
la 1 iunie ale fiecărui an.
Ministerul Finanţelor Publice, după examinarea propunerilor de acordare de sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de transferuri cu destinaţie specială, cuprinse
în aceste proiecte, cu acordul guvernului, va comunica până la 1 iulie Direcţiilor Generale ale
Finanţelor Publice Judeţene limitele sumelor defalcate şi a transferurilor, precum şi criteriile de
repartizare a acestora pe fiecare unitate administrativ-terito--rială, judeţ în vederea definitivării
proiectelor bugetelor locale. Limitele sumelor şi criteriile de repartizare se transmit şi Consiliilor
judeţene şi Consiliului general al capitalei.
După primirea limitelor maxime din sume defalcate şi transferuri, ordonatorii principali
de credite întocmesc noile propuneri de proiect de bugete locale şi le transmit Direcţiilor
Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, până la 20 iulie.
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţeană după confruntarea datelor primite prin
proiecte de la unităţile administrativ teritoriale cu datele primite de la Ministerul Finanţelor
Publice întocmeşte proiectul de buget local pe ansamblul judeţului şi îl transmite Ministerului
Finanţelor Publice până la data de 1 august a fiecărui an.

2.3.2. Aprobarea bugetelor locale

Proiectele bugetelor locale elaborate în condiţiile expuse mai sus, se prezintă spre
aprobare consiliilor locale, judeţene şi Consiliului local al municipiului Bucureşti, în termen de
30 zile de ia intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat.Pe baza bugetelor locale
aprobate de consiliile locale şi judeţene, Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene
întocmesc şi transmit Ministerului Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ, cu
repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor, grupate pe comune, oraşe, municipii şi
sectoare ale municipiului Bucureşti şi bugetul propriu al consiliului judeţean, pe structura
clasificaţiei bugetare stabilită de Ministerul Finanţelor Publice.Veniturile şi cheltuielile prevăzute
în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcţie de termenele legale de plată a veniturilor
şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor potrivit programelor întocmite de
instituţiile şi serviciile publice locale, şi se aprobă de către:
- Ministerul Finanţelor Publice pentru sumele defalcate din veniturile bugetului de stat şi
pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite,
transmise de Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene la Ministerul Finanţelor Publice,
în termen de 20 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat;
- de către ordonatorii principali de credite (primării) ai bugetelor locale pentru bugetele
proprii şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, în termen de 15 zile de la
aprobarea sumelor repartizate de Ministerul Finanţelor Publice.
Următoarea etapă o constituie repartizarea creditelor bugetare, aprobate prin bugetele
locale, de către ordonatorii principali de credite pe unităţile ierarhic inferioare potrivit sarcinilor
ce revin acestora şi aprobarea efectuării cheltuielilor din bugetele proprii, respectiv ordonatorilor
secundari.La rândul său ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate
pe unităţi ierarhic inferioare ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite.

2.3.3, Execuţia veniturilor bugetelor locale

Se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al fiecărei primării, consiliu judeţean şi cuprinde
de asemenea 4 etape succesive şi anume: aşezarea, lichidarea, emiterea titlului de percepere şi
perceperea propriu-zisă a venitului (impozitului, taxei).Aşezarea impozitului, reprezintă
identificarea şi dimensionarea (stabilirea) materiei impozabile de care dispune o persoană juridică
sau fizică şi care este supusă impozitării potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de
venit.Lichidarea constă în determinarea cuantumului impozitului datorat de o persoană fizică şi
juridică în funcţie de mărimea (volumul) materiei impozabile, de cotele de impozit şi alte condiţii
prevăzută de actul normativ care reglementează fiecare impozit în parte.Emiterea titlului de
percepere a impozitului, operaţiune prin care se înscriu într-un document (dispoziţie) în baza
căruia se autorizează perceperea impozitului ca venit şi care reprezintă titlul executoriu de
încasare prin procedurile specifice executării silite, în cazul în care contribuabilul nu îşi achită din
proprie iniţiativă obligaţia faţă de buget.Perceperea impozitului ce constă în încasarea efectivă a
acestuia în cuantumul şi termenele stabilite, operaţiune prin care se sting obligaţiile fiecărui
contribuabil faţă de buget, încasarea realizându-se de către unităţile trezoreriei statului.Execuţia
veniturilor bugetelor locale reprezintă activitatea cea mai complexă deoarece, în funcţie de
volumul veniturilor încasate se pot efectua cheltuieli, chiar dacă acestea sunt menţionate expres
în bugetul local. Din acest motiv este foarte important ca veniturile să fie corect dimensionate,
dar mai ales operativ încasate, utilizându-se toate metodele legale în această operaţiune.

2.3.3. Execuţia cheltuielilor bugetelor locale

În execuţia cheltuielilor bugetelor locale se parcurg de asemenea 4 faze procedurale
succesive pentru fiecare alocaţie bugetară, etape prin care se urmăresc respectarea destinaţiei şi a
cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare şi care vizează angajarea,
lichidarea, ordonanţarea şi plata propriu-zisă a alocaţiei.Angajarea cheltuielilor bugetare
reprezintă asumarea deciziei de angajare, de către un ordonator de credite (conducătorii
instituţiilor publice) asupra cheltuielilor bugetare şi care generează obligaţia unei instituţii publice
de a efectua plăţi pe seama creditelor deschise clin Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri,
executarea de lucrări sau prestări servicii.Angajarea cheltuielilor şi efectuarea plăţilor nu pot avea
loc dacă acestea nu rezultă dintr-un act legal - contracte, comenzi, facturi prin care sunt stabilite
obligaţiile furnizorilor şi ale beneficiarului şi fără a purta viza de control financiar preventiv a
şefului compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului acestuia.Lichidarea reprezintă
operaţiunea prin care se verifică şi se constată realizarea furnizării bunurilor, a execuţiei
lucrărilor şi/sau a serviciilor prestate în urma recepţiilor efectuate, în funcţie de care se stabileşte
cuantumul sumelor ce urmează a fi achitate din creditul bugetar aprobat. Fiind o operaţiune
posterioară realizării livrărilor de mărfuri, lucrărilor executate şi / sau serviciilor prestate către o
instituţie de stat angajatoare a cheltuieliior bugetare, lichidarea trebuie să aibă la bază acte
justificative - facturi, avize de însoţire, procese verbale de recepţie, situaţii de lucrări, etc. - prin
care se determină cuantumul (nivelul) plăţilor ce urmează a se efectua de către instituţia publică
beneficiară.Ordonanţarea constituie actul de emitere, de către instituţia publică, a ordinului de
plată, prin care, pe baza evaluării realizate prin lichidare, se dispune plata unei sume de bani din
alocaţia bugetară în favoarea unui terţ, operaţiune care va fi deasemeni vizată de controlul
financiar preventiv .Plata reprezintă achitarea efectivă de către instituţia publică a sumei datorate
către furnizori sau creditori pentru stingerea obligaţiilor băneşti faţă de aceştia pentru livrările de
mărfuri, executarea de lucrări şi/sau serviciile prestate.Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale
se asigură de către trezoreriile operative teritoriale pe baza deschiderilor de credite de către ordo-
natorii principali de credite, ocazie cu care se verifică încadrarea în limita creditelor bugetare
aprobate prin bugetele locaie şi potrivit destinaţiei stabilite în aport cu gradul de folosire a
sumelor puse la dispoziţie anterior şi respectarea dispoziţiilor legale care reglementează
efectuarea cheltuielilor respective.Efectuarea plăţilor de casă se face numai dacă la baza acestora
stau documente justificative care să confirme primirea mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea
serviciilor, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare - facturi, recepţii,
state de plată, ordin de plată, etc. şi care sunt prezentate trezoreriei înainte de ordonarea
plăţiiExecuţia bugetului local pe tot parcursul anului bugetar, este urmărită şi analizată periodic
de către consiliile locale prin comisiile buget-finanţe, ordonatorii principali (primarii) întocmind
conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, pe care le supun spre aprobarea consiliilor locale
până 31 mai a anului următor, în următoarea structură:
a) la venituri:
1. prevederi bugetare aprobate iniţial,
2. prevederi bugetare definitive,
3. încasări realizate.
c) ia cheltuieli:
1. credite aprobate iniţial,
2. credite definitive,
3. plăţi efectuate.
Execuţia de casă a bugetelor locale se efectuează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei
statului unde se evidenţiază în conturi distincte:
1. veniturile bugetare pe structura clasificaţiei bugetare;
2. cheltuielile în limita creditelor bugetare aprobate şi a destinaţiei stabilite;
3. alte operaţiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de aceştia;
4. veniturile extrabugetare şi cheltuielile dispuse de aceştia. Stadiul execuţiei bugetului se
raportează trimestrial şi anual prin ntocmirea Dărilor de seamă contabile, unde sunt reflectate
detaliat realizarea veniturilor pe sursele de venituri faţă de prevederi şi nivelul cheltuielilor şi
plăţilor nete de casă pe destinaţii, capitole, subcapitole, articole şi alineate faţă de creditele
definitive aprobate.Dările de seamă contabile, semnate de ordonatorii principali de credite şi
compartimentul financiar contabil după ce în prealabil au fost vizate de trezoreriile teritoriale, se
depun ia Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, care le centralizează şi întocmeşte
darea de seamă pe ansamblul judeţului şi o trimite la Ministerul Finanţelor Publice.

2.4. BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

2.4.1. Conţinutul economic al. bugetului asigurărilor sociale de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a bugetului public naţional, el se
întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de către Parlament după aprobarea bugetului de
stat, dobândind astfel o autonomie deplină. în el se reflectă constituirea, repartizarea şi utilizarea
fondurilor băneşti necesare ocrotirii pensionarilor, salariaţilor şi membrilor familiei
acestora.Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde la venituri:- contribuţia pentru asigurările
sociale de stat;- contribuţia pentru pensia suplimentară;- contribuţia agricultorilor asiguraţi şi
contribuţia agenţilor economici pentru asigurările sociale ale agricultorilor. La acestea se
adaugă veniturile nefiscale provenite din contribuţia personalului pentru bilete de tratament şi
odihn- alte venituri ce se obţin din lichidarea debitelor din anii anteriori, majorări sau amenzi
aplicate pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat şi pentru
practicarea muncii la negru;- Subvenţii primite din bugetul de stat.
La partea de cheltuieli Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde:- pensii plătite prin
mijloacele admise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale prin oficiile de poştă sau
sucursalele CEC;- îndemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă, pentru prevenirea
îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea capacităţii de muncă, indemnizaţiile în caz de maternitate,
pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, ajutoarele sociale,
acordarea biletelor de tratament balnear şi odihnă.

2.4.2. Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat

Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează şi se administrează de Ministerul Muncii
şi Solidarităţii Sociale în care sens emite instrucţiuni şi norme metodologice cu avizul
Ministerului Finanţelor Publice şi adoptă măsuri organizatorice care să asigure efectuarea corectă
şi la timp a lucrărilor de elaborare a proiectului de buget. Bugetul asigurărilor sociale de stat se
fundamentează pe prognoze anuale privind nivelul mediu al pensiilor, salariilor şi diverşilor
indicatori economici, precum şi obiectivele şi modelul social promovat de Guvern cu privire la
asigurarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială pentru anumite categorii sau grupuri de
persoane, cu acţiuni care vor contribui la asigurarea locului de muncă pentru obţinerea de venituri
permanente.
Măsurile de asigurare socială trebuie să aibă ca obiective: creşterea gradului de ocupare a
populaţiei active şi implicit, diminuarea corespunzătoare a şomajului prin stimularea cereri de noi
locuri de muncă; alocaţiile pentru şomaj să fie dimensionate în funcţie de anumite criterii bine
stabilite (vechimea în muncă şi ultimul salariu brut), iar utilizarea acestuia să fie îndreptată şi spre
încadrarea tinerilor şi a şomerilor; acţiuni de calificare, recalificare şi reorientare a forţei de
muncă în funcţie de cererea existentă pe piaţa muncii; din legislaţia în domeniu să fie eliminată
plafonarea pensiilor şi stabilirea unei valori minime garantată de stat a punctului de pensie;
indexarea pensiei periodic, care să acopere integral rata inflaţiei, implementarea unei scheme de
pensii obligatorii echitabile, indiferent de data pensionării; asistenţa socială să pună în centrul
preocupărilor de natură socială, familia care să beneficieze de alocaţii pentru asistenţă şi pentru
dezvoltarea familială.La elaborarea proiectului Bugetul asigurărilor sociale de stat se au în vedere
respectarea cu stricteţe a legislaţiei în vigoare cu privire la asigurările sociale, evoluţia
indicatorilor social-culturali prevăzuţi în programul de dezvoltare economică şi socială pe anul
următor, precum şi de încadrare în anumite norme de cheltuieli. Cheltuielile nu se înscriu în buget
fără stabilirea surselor de venituri din care urmează a fi acoperite.
Bugetul asigurărilor sociale de stat se constituie din:
a) bugetul asigurărilor sociale elaborat, centralizat, la nivelul ministerului;
b) bugetul pentru realizarea asigurărilor sociale la nivelul direcţiilor judeţene şi a
municipiului bucureşti ce rezultă din concentrarea bugetelor de asigurări sociale întocmite de
agenţii economici, instituţii şi consiliile locale.
În lucrările de elaborare a proiectului de buget al asigurărilor sociale de stat, trebuie să se
ţină seama de stadiul execuţiei acestuia până la data elaborării iui, lunile iulie-august ale anului
de bază, precum şi de obiectivele de dezvoltare economică şi socială asumate de Guvern, de
evoluţia indicatorilor economici, de evoluţia ratei inflaţiei şi de măsurile legislative prevăzute a
se elabora în vederea îmbunătăţirii activităţii în domeniul asigurărilor sociale.Proiectul de buget
al asigurărilor sociale de stat, însoţit de un memoriu explicativ care urmează să cuprindă
principiile după care a fost elaborat.Întocmit şi cu justificările referitoare la calculele de
fundamentare a veniturilor şi cheltuielilor este supus verificării şi avizării de către Ministerul
Finanţelor Publice.După verificarea şi avizarea proiectului de Buget al asigurărilor sociale de stat
de către Ministerul Finanţelor Publice, cu amendamentele aduse la venituri şi ia cheltuieli, acesta
se înaintează Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare, până la 30 noiembrie a anului de bază.

2.4.3. Adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat

După înaintarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat la Parlament, acesta va fi
analizat de către comisiile permanente buget-finanţe ale celor două camere, sub aspectul politic şi
economic al dimensionării veniturilor şi cheltuielilor care-l compun.Analiza se va face pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare, adoptată de Ministerul Finanţelor Publice, potrivit
indicatorilor din programul econo--mico-social asumat de guvern pentru anul următor, în
corelaţie cu indicatorii economico-financiari prevăzuţi în bugetul de stat şi după analizarea dării
de seamă şi a contului de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru ultima raportare.
Cu această ocazie se apreciază şi activitatea desfăşurată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale, iar în cazul, în care se apreciază eventualele cazuri de încălcări ale disciplinei financiare
se va sesiza Curtea de Conturi pentru a face verificările ce se impun.După studierea proiectului
bugetului asigurărilor sociale de stat, comisiile permanente ale Parlamentului de buget-finanţe pot
propune amendamente referitoare la venituri şi cheltuieli, pe care le supun spre examinare,
dezbatere şi aprobare forumului acestuia, ca expresie a democratismului şi a exercitării
controlului din partea Parlamentarilor . asupra mobilizării, repartizării şi utilizării eficiente a
veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.După adoptarea de către Parlament şi
promulgare, bugetul asigurărilor sociale de stat se publică în Monitorul Oficial, cu datele din lege
Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, modifică, după caz, bugetele direcţiilor sale judeţene.
La rândul lor direcţiile judeţene operează modificările corespunzătoare în bugetele de asigurări
sociale ale oficiilor, agenţilor economici şi instituţiilor subordonate şi face repartizarea pe
trimestre a veniturilor şi cheltuielilor.

2.4.4. Execuţia bugetului asigurărilor sociale ele stat

După aprobarea bugetului asigurărilor sociale cie stat de către Parlament, faza executării
acestuia cuprinde modul de încasare a veniturilor la termenele legale şi efectuarea cheltuielilor la
nivelul stabilit, precum şi în cuantumul aprobat.Ţinând seama de faptul că executarea bugetului
asigurărilor sociale de stat se face prin intermediul unităţilor teritoriale ale trezoreriei statului,
toate operaţiunile de încasare a veniturilor şi de efectuarea cheltuielilor derulându-se prin aceste
instituţii, se asigură respectarea disciplinei financiare de întocmite a contului general de încheiere
a exerciţiului bugetar şi a dării de seamă asupra executării bugetului de asigurări sociale de
stat.Agenţii economici şi instituţiile publice sunt obligate să calculeze corect şi să vireze la
termenele stabilite legal, contribuţia asigurărilor sociale de stat, etc, să onoreze la timp drepturile
de asigurări sociale la locul de muncă şi să ţină corect şi la zi evidenţa veniturilor şi efectuarea
cheltuielilor de asigurări sociale.Urmarea faptului că la nivelul direcţiilor judeţene ale
Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale s-au înfiinţat servicii specializate de urmărire a
veniturilor cuvenite bugetului asigurărilor sociale de stat , preluând această sarcină de la Direcţia
Generală a Finanţelor Publice judeţeană, gradul de colectare a veniturilor a crescut
simţitor.Organizarea execuţiei de casă a bugetul asigurărilor sociale de stat, este un proces
complex, chiar dacă, aceasta se realizează prin sistemul de trezorerie care se ocupă de încasarea,
păstrarea şi eliberarea resurselor bugetare, trebuie să respecte anumite principii, respectiv:
a) principiul delimitării atribuţiilor organelor care dispun de mijloacele bugetare
(ordonatorul principal de credite - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale), de atribuţiile
organelor care se ocupă efectiv cu încasarea, păstrarea şi eliberarea resurselor bugetare (Direcţiile
judeţene ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi trezoreriile teritoriale), care exercită
controlul asupra respectării disciplinei financiare în domeniul veniturilor şi a cheltuielilor;
b) principiul unităţii de casă ce presupune ca veniturile fiecărui buget al asigurărilor
sociale, să fie concentrate într-un singur cont deschis la trezoreria statului, iar eliberarea
resurselor să se facă numai pe baza deschiderilor de credite şi alimentarea conturilor direcţiilor
judeţene pe baza dispoziţiilor de alimentare a conturilor, emise de ordonatorul principal de
credite (Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale).
Executarea la partea de venituri ale bugetul asigurărilor sociale de stat, care cuprinde
venituri din contribuţia agricultorilor asiguraţi, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia
pentru pensia suplimentară, contribuţia pentru biletele de tratament şi odihnă sau alte încasări,
datorate de companiile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale cu capital de stat sau
mixt, instituţiile din sectorul public, organizaţiile cooperatiste şi obşteşti, agenţi economici cu
capital privat şi persoanele fizice ce folosesc muncă socială şi care se supun impozitului pe
venitul global. Se desfăşoară conform clasificaţiei bugetare în conturile deschise ia trezoreria
statului de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi vizează:
Cheltuielile bugetare se vor efectua numai pe baza creditelor bugetare repartizate
Direcţiilor Judeţene de Muncă şi Solidaritate Socială, în calitate de ordonatori secundari , se
desfăşoară conform clasificaţiei bugetare în conturile deschise ia trezoreria statului de către
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi vizează:- bugetul asigurărilor sociale de stat pentru
plata pensiilor din asigurări sociale, a ajutoarelor sociale, a ajutoarelor în caz de deces;- bugetul
cheltuielilor pentru persoane îndreptăţite de a primi ajutoare sociale, pentru alocaţii de sprijin,
pentru ajutoare de integrare şi pentru alte plăţi.Având în vedere că ordonatorul principal ai
bugetului asigurărilor sociale de stat este Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, acestuia îi
revin atribuţiile privind utilizarea directă a creditelor bugetare pentru satisfacerea cererilor
centralizate de asigurări sociale, de repartizarea creditelor pe ordonatorii secundari (direcţiile
judeţene), controlul asupra realizării indicatorilor sociali, clar şi răspunderea asupra realizării
veniturilor şi a modului de efectuare a cheltuielilor, sub supravegherea Ministerului Finanţelor
Publice şi a controlului efectuat de Curtea de Conturi.Executarea corectă a cheltuielilor se face
sub exercitarea unui control preventiv ce se realizează de către Direcţiile Generale ale Finanţelor
Publice Judeţene, prin trezoreriile teritoriale ale statului.

2.4.5. încheierea bugetului asigurărilor sociale de stat

La 31 decembrie prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat încetează a mai avea
aplicabilitate, creditele bugetare de asigurări sociale neconsumate se închid cu 1 ianuarie a anului
următor, ceea ce presupune efectuarea decontărilor corespunzător între Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice, Trezoreria statului şi Oficiile de plăţi a
pensiilor.Încheierea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat , trebuie să aibă la bază datele
din contabilitatea proprie, precum şi cele puse ia dispoziţie de unităţile teritoriale ale trezoreriei
statului, conturile de execuţie şi dările de seamă întocmite de direcţiile judeţene ale Ministerului
Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe baza cărora se întocmeşte contul de execuţie şi Darea de seamă
anuală. Contul de execuţie anuală se prezintă Guvernului pentru examinare, după care se
înaintează Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare. Contul de execuţie al bugetului
asigurărilor sociale de stat urmează a fi aprobat prin Lege, după ce în prealabil a fost verificat de
către Curtea de conturi, apoi se publică în Monitorul Oficial.Separat de bugetul asigurărilor
sociale de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale execută bugetul anual privind
constituirea şi utilizarea fondului pentru plata ajutorului de şomaj, unde la partea de venituri se
va menţiona fondul de salarii brut, inclusiv sporul de vechime în muncă, suma reprezentând cota
pentru şomaj, dobânda anuală calculată asupra disponibilului păstrat la trezoreria statului, iar la
partea de cheltuieli se prevede numărul beneficiarilor, de ajutor de şomaj şi totalul'cheltuielilor cu
plata ajutorului de şornaj, în mod similar se procedeayă şi cu plata pensiei suplimentare.

2.5. BUGETELE FONDURILOR SPECIALE

Fondurile speciale sunt prevăzute şi aprobate prin iegi speciale, se constituie în afara
bugetului de stat, iar bugetele de venituri şi cheltuieli ale fondurilor cu destinaţie specială se
constituie ca anexe la bugetul de stat aprobat prin Legea anuală.Pentru elaborarea proiectelor
bugetelor fondurilor speciale ordonatorii principali de credite (ministerele), care sunt
responsabilii gestionării fondurilor respective, înaintează Ministerului Finanţelor Publice
propunerile cu privire ia cifrele prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pe fiecare fond în
parte pe care-l gestionează. Ministerul Finanţelor Publice va elabora proiectele fondurilor
speciale pe care le supun spre examinare şi avizare Guvernului, după care urmează a le supune
Parlamentului spre dezbatere şi aprobare ca anexe la proiectul legii anuale a bugetului de stat.Prin
legea anuală de aprobare a bugetului de stat se nominalizează bugetele de venituri şi cheltuieli ale
fondurilor speciale ce vor opera în cursul anului de referinţă.Având în vedere programul de
guvernare al partidului de guvernământ acesta îşi propune reducerea gradului de fiscalitate
asumat, iar o serie de contribuţii se vor desfiinţa, o serie de fonduri speciale vor dispărea,
sarcinile de finanţare a unor acţiuni realizate din aceste fonduri speciale urmând a fi preluate de
către bugetul de stat, de bugetele unităţilor administrativ teritoriale sau de finanţele private.La
elaborarea şi execuţia bugetelor fondurilor speciale se respectă principiile prevăzute pentru
elaborarea şi execuţia bugetului de stat. La stabilirea cuantumului veniturilor se ţine seama de
indicatorii prevăzuţi de legile speciale de aprobare a fondurilor în cauză, iar la cheltuieli se va
urmări respectarea destinaţiei prevăzută de lege, respectarea clasificaţiei bugetare stabilite prin
normele metodologice avizate de Ministerul.Finanţelor Publice şi încadrarea în nivelul
aprobat pe fiecare capitol, subcapitol, articol şi alineat înscris în bugetul de venituri şi
cheltuieli.Cheltuielile prevăzute pe capitole şi articole trebuie să vizeze o destinaţie precisă şi
delimitată, cheltuielile de personal urmând a se prezenta distinct de celelalte, iar determinarea lor
se va face prin aplicarea de norme de cheltuieli privind drepturile de personal, cheltuieli materiale
şi de dotări ale instituţiilor publice specializate.Pentru realizarea obiectivelor de investiţii noi sau
în continuare finanţate din fondurile speciale ce sunt prevăzute în lista de investiţii finanţate din
fondurile speciale, documentaţiile tehnico-economice se aprobă în limita competenţelor stabilite
prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat, ordonatorii principali de credite, pe propria
răspundere, pot actualiza şi aproba efectuarea fiecărui obiectiv de investiţii în funcţie de evoluţia
preţurilor.
 Capitolul 3

TREZORERIA FINANŢELOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA

3.1. ORGANIZAREA Şl FUNCŢIONAREA TREZORERIEI

FINANŢELOR PUBLICE

3.1.1. Necesitatea şi premisele înfiinţării trezoreriei

Trezoreria finanţelor publice din ţara noastră a fost înfiinţată în anul 1992 având ca temei
legal HG 78/1992 ca instituţie financiară de interes public prin care se realizează execuţia
operaţiunilor care privesc gestiunea, finanţelor publice, instituţiile publice, au obligaţia prin lege,
să efectueze prin trezorerie toate operaţiunile de încasări şi plăţi care privesc fondurile publice
asupra cărora statul (prin Ministerul Finanţelor Publice) exercită controlul fiscal şi financiar
preventiv.Prin înfiinţarea trezoreriei finanţelor publice s-a completat cadrul instituţional din ţara
noastră prin care statul (prin Ministerul Finanţelor Publice) poate să-şi organizeze activitatea
financiară atât la nivel central cât şi în teritoriu, şi-a creat posibilitatea de a stabili şi aplica
politica de venituri şi cheltuieli cu caracter public. Totodată, a devenit posibilă creşterea
răspunderii în utilizarea banilor publici şi asigurarea finanţării obiectivelor şi acţiunilor aprobate
de interes public.Trezoreria finanţelor publice înlesneşte folosirea de către Ministerul Finanţelor
Publice, a instrumentelor de analiză fundamentală şi de supraveghere a realizării echilibrului
financiar, monetar şi valutar şi a datoriei publice pe ansamblul economiei, cu ocazia întocmirii,
aprobării şi execuţiei bugetelor autonome publice centrale şi locale.Premisele înfiinţării
trezoreriei finanţelor publice în ţara noastră au fost:- reorganizarea sistemului bancar cu
consecinţe asupra execuţiei finanţelor publice. Astfel are loc separarea Băncii Naţionale ca bancă
centrală, independentă cu atribuţii clare pe linia realizării politicii monetare a tării şi înfiinţarea
Băncii Comerciale Române, care a preluat de la Banca Naţională conturile de venituri şi cele de
cheltuieli ale bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale, ale bugetelor locale, ale
.bugetelor fondurilor speciale şi conturile instituţiilor publice, deci întreaga execuţie de casă a
bugetului public;- schimbarea concepţiei privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare
publice;- întărirea autonomiei finanţelor publice care prin lege era împuternicită să efectueze
execuţia de casă a bugetului de stat;- înfiinţarea şi funcţionarea unor fonduri speciale, în afara
bugetului de stat;- diversificarea fondurilor extrabugetare.În baza legii, Ministerul Finanţelor
Publice a conceput un sistem unitar de organizare şi funcţionare a trezoreriilor finanţelor publice
atât la nivel central, cât şi la nivelul organelor financiare teritoriale, prin care se asigură execuţia
de casă a bugetului public precum şl urmărirea acestuia. Ca urmare, execuţia de casă a bugetului
public prin trezoreria finanţelor publice, se realizează cu costuri mai reduse comparativ cu cea
efectuată prin sistemul bancar.
3.1.2. Funcţiile de bază ale trezoreriei
Trezoreria finanţelor publice a fost concepută ca o instituţie financiară prin care sectorul
public îşi efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi, asupra cărora Ministerul Finanţelor Publice
exercită controlul fiscal şi financiar preventiv. Funcţiile de bază ale trezoreriei finanţelor publice
sunt următoarele:
a. casier (casierie) al sectorului public prin care se asigură încasarea veniturilor bugetare,
efectuarea plăţilor în numerar sau pe calea decontărilor cât şi păstrarea disponibilităţilor;
b. asigurarea execuţiei de casă a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat
şi a bugetelor locale, a bugetelor fondurilor speciale, a mijloacelor extrabugetare, reflectate în
încasarea veniturilor din impozite şi taxe de la agenţii economici şi contribuabili (persoane fizice)
precum şi în efectuarea plăţilor dispuse de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare
aprobate;
c. exercitarea operativă a controlului financiar preventiv asupra încasării veniturilor cât
şi a încadrării cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite în conformitate cu prevederile şi
destinaţia aprobată prin bugetele de venituri şi cheltuieli;
d. efectuarea operaţiunilor de decontare în contul instituţiilor publice precum şi păstrarea
disponibilităţilor acestora, în urma constituirii şj utilizării mijloacelor extrabugetare şi a
fondurilor speciale;
e. atragerea disponibilităţilor din economie (de la agenţi economici, instituţii financiare şi
populaţie) pe calea constituirii de depozite cât şi prin împrumuturi de stat lansate în vederea
asigurării resurselor financiare pentru reabilitarea şi retehnologizarea unor sectoare din economie,
pentru acoperirea deficitului bugetar, ş.a;
f. efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilităţilor statului existente în
mod temporar în conturile trezoreriei finanţelor publice;
g. gestionarea datoriei publice, reflectată atât în primirea împrumuturilor interne şi
externe cât şi în folosirea acestora conform destinaţiei prevăzute în contractele încheiate, precum
şi în rambursarea la scadenţă a creditelor şi plata dobânzilor aferente:
h. asigură evidenţa operativă şi contabilă privind execuţia de casă pentru toate
operaţiunile de încasări şi plăţi, cu ajutorul conturilor sintetice şi analitice desfăşurate pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe plătitori;
i. asigură funcţionarea corespunzătoare a sistemului informaţional contabil privind
raportarea execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale,
fondurilor speciale şi extrabugetare, s.a.
Într-o accepţiune mai largă, privită din punct de vedere al politicii financiare impusă de
partidul de guvernământ, când politica financiară are ca obiect principal ajustarea capacităţilor
financiare (sau a nevoilor de finanţare) şi punerea finanţelor în serviciul unor acţiuni economice,
instrumentul operativ solicitat să pună în aplicare politica financiară este trezoreria. Aceasta
împreună cu administraţia publică în general şi cu cea locală în special reprezintă factorii care
pun în aplicare politica financiară.
De-a sungul evoluţiei societăţii omeneşti şi, în special a evoluţiei sale economice -
politica financiară, care reprezintă expresia claselor conducătoare, s-a concretizat într-un
ansamblu, mai mult sau mai puţin empiric, de funcţiuni şi practici iar trezoreria, ca instrument
efectiv de realizare a politicii financiare, a fost destul de puţin reflectată în cadrul legislativ ai
perioadei respective.
Trezoreria era tratată mai ales prin intermediul unor "circulare" (sau "note") care, de fapt,
reglementau o anumită "secvenţă" a circuitelor economice. De exemplu, controlul schimburilor
era tratat ca o "înţelegere ţntre intermediari", ca o "negociere discretă, prin conversaţii şi prin
schimburi de scrisori", într-un anumit loc în secret.
Discreţia, care trebuie să caracterizeze operaţiunile trezoreriei, este datorată, în mare
parte, unor raţiuni de ordin şi de necesitate politică.
Planurile sociologice, pregătirea lansării unui împrumut de stat, salvarea unor agenţi
economici de importanţă strategică etc. sunt operaţiuni care nu pot reuşi decât dacă sunt
înconjurate de un secret destul de etanş şi sunt derulate numai prin trezorerie.
Politica financiară - pentru a-şi asigura finalitatea vizată de către puterea politică - trebuie
să fie cât se poate de simplă, adoptând mijloace în funcţie de scadenţa acţiunilor. Obiectivele sunt
(sau ar trebui să fie) foarte clare: evitarea inflaţiei, limitarea sau combaterea deficitelor interne
sau externe (care se rezumă într-un exces o'e angajamente dorite asupra unor resurse disponibile
sau mobilizabile), pe de o parte, sau promovarea unei încrederi durabile şi nelăsarea sub
angajament a niciuneia dintre resursele financiare şi orientarea fondurilor spre activităţile cele
mai utile, pe de aită parte, reprezintă, în principal, coordonatele unei politici financiare sănătoase.
Trezoreria statului trebuie să aibă în vedere şi să dispună, în vederea realizării politicii
financiare, de mijloace considerabile şi foarte diversificate, asigurând o "confidenţialitate" extrem
de complexă pe linia circuitelor financiare private şi publice, aflate într-o evoluţie permanentă.
Pornind de la aceste considerente de ordin general, în etapa actuală, trezoreriei, ca
instrument operativ al politicii financiare a statului, i se pot atribui următoarele funcţii principale:
1) garant al statului;
2) intermediar financiar şi distribuitor de capital;
3) exercitarea rolului de putere publică;
4) administrator al instrumentelor de intervenţie financiară publică în favoarea unităţiloe
economice;
5) gardian al noilor echilibre.

1. TREZORERIA, GARANT AL STATULUI

Această funcţie reflectă foarte bine vechea denumire a trezoreriei legată de "mişcarea
generală a fondurilor" şi constă în ajustarea resurselor cu obligaţiunile (cheltuielile), asigurând un
întreg ansamblu de circuite a valorilor financiare, intrările şi ieşirile de fonduri necesitând un
echilibru permanent (şi în orice moment). Trezoreria este chemată, în acest caz, să poată să pună
la dispoziţia statului resurse superior disponibile pe termen scurt, capabile să facă faţă oricăror
nevoi neprevăzute. Trezoreria, ca şi garant al statului, impune să se facă o distincţie între
echilibrul bugetar şi echilibrul trezoreriei. Chiar în cazul unui buget echilibrat, există diferite
decalaje temporare, iar trezoreria este cea care face "sudura".În perioada de deficit bugetar,
trezoreria are rolul de acoperire a nevoilor de finanţe ale statului, ridicând resursele pe piaţa
capitalului, ceea ce înseamnă un împrumut pe termen lung.În accepţiunea clasică de trezorerie a
statului, ea este structurată pe împrumuturi pe termen scurt de pe piaţa monetară, pe împrumuturi
pe termen mijlociu, prin emiterea bonurilor de tezaur şi pe împrumuturi pe termen lung, prin
împrumuturi de stat de pe pieţele financiare. Trezoreria recurge însă foarte rar la împrumuturi pe
termen scurt şi acesta numai atunci când există un excedent temporar de lichidităţi.

2. INTERMEDIAR FINANCIAR, DISTRIBUITOR DE CAPITAL

În această funcţie, trezoreria va trebui să fie un fel de placă turnată a finanţărilor, un punct
de trecere obligatoriu, împrumutând nu doar pentru a acoperi un deficit, ci şi pentru a înlesni
fluxul fondurilor între îrnprumu-tători şi împrumutaţi. Trezoreria va împrumuta pe unii agenţi
financiari, jucând rolul de intermediar, dar cu atribuţiuni ca oricare sistem bancar (sau instituţie
financiară specializată). Ea împrumută unor agenţi financiari - pe termen scurt - anumite sume,
sub forma unor avansuri, sau alte împrumuturi pe termen lung, pentru a contribui la finanţarea
unor sectoare prioritare. Acest rol de intermediar financiar al trezoreriei va trebui să fie real
obiectiv şi să contribuie, împreună cu celelalte instituţii financiare, la funcţionarea
corespunzătoare a "tabloului de finanţare al economiei".

3. EXRCITAREA ROLULUI DE PUTERE PUBLICĂ

Trezoreria poate să execute numeroase misiuni de autoritate, iniţiate de stat în sectoarele
financiare şi economice şi trebuie să deţină participaţiuni în aceste sectoare, ţinând cont şi de
tendinţele contemporane de intervenţionism a statului în sectoarele sau domeniile prioritare.
Trezoreria poate lua şi rolul de tutore al unor instituţii financiare, rezultate din dezmembrarea
puterii publice, odată cu creşterea autonomiei locale, exercitând o influenţă pe măsură.Trezoreria
trebuie să fie tutore asupra instituţiilor de credit şi sub acest titlu, să vegheze la buna funcţionare,
ia orientarea şi funcţionarea acestora, reprezentând, pentru puterea publică, un real executant în
înfăptuirea politicii sale. Această funcţie de tutelă nu trebuie, însă, confundată cu funcţia de
supraveghere şi de control a sistemului bancar, pe care o are Banca Naţională.În condiţiile unei
economii sănătoae, Trezoreria are o alimentare fluentă a veniturilor bugetare şi, cu o execuţie
sănătoasă a cheltuielilor publice, disponibilităţile temporare existente pot fi folosite pentru acope-
rirea, de scurtă durată, a unor deficite bugetare, cum de fapt, este prevăzut şi în Ordonanţa
Guvernului nr. 66/1994 (contribuind, şi pe această cale, la realizarea unor misiuni de putere
publică). în egală măsură, ea poate fi acţionar şi gestionar al participărilor publice de orice natură
(din sectorul industrial, financiar, comercial etc), aceasta punând în mişcare mijloacele de acţiune
de care dispune statul.Instituţia mai poate fi asociată şi ca reprezentant al statului în relaţiile cu
instituţiile financiare economice internaţionale (FMI, BERD, etc), jucând un rol principal, alături
de BNR, în introducerea unei discipline economice şi financiare în ţara noastră.

4. ADMINISTRATOR AL INSTRUMENTELOR DE INTERVENŢIE

FINANCIARĂ PUBLICĂ ÎN FAVOAREA UNITĂŢILOR ECONOMICE
Pentru a stimula dezvoltarea economică, trezoreria trebuie să joace nu numai rolul de
împrumutător şi beneficiar de împrumut, ci să pună în aplicare şi alte mijloace care să uşureze
accesul pe piaţă, respectiv, să preia o parte din eventualul risc al agenţilor economici care recurg
la împrumuturi. Garantarea unor împrumuturi ale agenţilor economici de către stat, prin organele
Ministerului Finanţelor Publice, respectiv subvenţionarea unei anumite părţi a unor cheltuieli prin
intermediul Trezoreriei, pot influenţa dezvoltarea regională.Prin acest procedeu, Trezoreria se
poate substitui debitorului, în caz de declin economic al acestuia, dar această substituire poate
însemna un dublu avantaj. Pe de o parte, eaiizarea unei siguranţe pentru instituţia financiară care
acordă împrumutul, pe de altă parte realizarea unei siguranţe pentru agentul economic care, girat
fiind de trezorerie, are un câmp mai mare (mai larg) de acţiune şi de utilizare a împrumutului
contractat.În astfel de condiţii, trezoreria poate acorda avansuri rambursabile, mai ales în
domeniul cercetării sau al unor domenii prioritare.Prin asumarea rolului de administrator ai unor
instrumente de intervenţie financiară publică în favoarea agenţilor economici, trezoreria vizează o
serie de obiective, care pot să conducă la: dezvoltarea regională şi amenajarea teritoriului;
creşterea "chiriei sociale" şi a accesului de proprietate; susţinerea unor ramuri în procesul de
restructurare (siderur-gia, construcţiile navale, etc), aflate în declin financiar; finanţarea investi-
ţiilor din domeniul public; susţinerea inovaţiei prin intermediul societăţilor financiare de inovare
sau al ajutorului pentru cercetare; dezvoltarea exporturilor şi, în general, ameliorarea soldului
balanţei de plăţi.

5. GARDIAN AL MARILOR ECHILIBRE

Această funcţie a trezoreriei poate fi socotită ca o încoronare a celorlalte funcţii
menţionate anterior. Marile echilibre pot fi definite ca raporturi de egalitate între nevoile şi
capacităţile de finanţare, exprimând obiectul politicii financiare a unui stat.Mai întâi, echilibrul
trezoreriei publice va consta în asigurarea unei situaţii speciale - aceea că bugetele şi conturile
speciale aie acesteia trebuie să aibă, în raport de cheltuieli, destule resurse şi posibilităţi de
împrumut pentru a putea închide circuitul fondurilor publice.La fel, echilibrul pieţelor de
capitaluri presupune că economia trebuie să fie capabilă pentru finanţarea investiţiilor. CEC- ui
alături de trezorerie -trebuie să contribuie la realizarea acestui .circuit, pentru bunul mers al pieţei
financiare, programarea şi realizarea investiţiilor publice reprezentând obiective prioritare ale
politicii financiare.Echilibrul circuitelor monetare trebuie supravegheat şi de către trezorerie,
aceasta fiind chemată, alături de BANCA NAŢIONALĂ, să supravegheze ca moneda emisă să
fie în cantitate suficientă, dar nu excesivă, pentru funcţionarea economiei şi ca aceasta să circule,
în bune condiţii, între agenţii economici.Echilibrul plăţilor exterioare presupune ca trezoreria,
prin intermediul împrumuturilor, al contractelor de împrumuturi din exterior, să poată finanţa un
deficit sau să poată utiliza eficient un excedent al balanţei de plăţi.Echilibrul pieţei de schimb
presupune, pentru trezorerie, posibilitatea supravegherii, alături de BNR, a valorii exterioare a
monedei naţionale, acoperind (sau preluând) astfel diferenţele de curs valutar nefavorabil ale
acesteia.
Toate aceste echilibre trebuie să fie asigurate de către trezorerie în condiţiile realizării
politicii economice a statului de drept, trezoreria trebuind să se situeze în centrul "pilotajului
macroeconomic" .Pornind de la câteva consideraţii de ordin teoretic, menţionate anterior, cu
privire la trezorerie - ca instrument operativ al politicii financiare - putem concluziona că
trezoreria poate fi definită astfel: "Trezoreria este un organism financiar de stat care asigură
menţinerea marilor echilibre financiare şi monetare, efectuând operaţiunile de casă, bancă
şi contabilitate necesare finanţelor publice şi exercitând o activitate de tutelă, finanţare şi impuls
în materie economică şi financiară".Reuniunea acestor elemente într-o acţiune coordonată
formează politica financiară a oricărui stat bine structurat şi bine stabilizat, care are toate
instituţiile sale financiare într-o funcţionalitate cât mai apropiată de necesităţile obiective ale
perioadei pe care acesta o parcurge.

3.1.3. Sistemul de organizare a trezoreriei

Trezoreria finanţelor publice este organizată într-un sistem unitar, atât la nivel central, cât
şi teritorial, în scopul cuprinderii tuturor operaţiunilor financiare ale sectorului public. Prin
sistemul trezoreriei aşa cum este conceput, s-a reuşit separarea finanţelor sectorului public în
conturi distincte deschise la Banca Naţională, de resursele proprii ale băncilor
comerciale.Sistemul' de organizare a trezoreriei finanţelor publice din ţara noastră, conform HG
18/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice se prezintă astfel:
- la nivel central,
• Trezoreria centrală, este organizată în cadrul Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului şi
a Direcţiei Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor Publice
- la nivel teritorial
a. Trezoreria Judeţeană şi a municipiului Bucureşti, este organizată în cadrul Direcţiei
Generale a Finanţelor Publice Judeţene sau a municipiului Bucureşti;
b. Trezoreria municipală, organizată în cadrul Administraţiei financiare municipale;
c. Trezoreria orăşenească, organizată în cadrul Administraţiei financiare orăşeneşti;
d. Trezoreria comunală organizată în cadrul Administraţiei financiare comunale.
Trezoreria centrală organizată în cadrul Direcţiei Generale a Trezoreriei îndeplineşte
rolul de coordonare şi control asupra activităţii trezoreriilor teritoriale în domeniul datoriei
publice interne.
Trezoreria centrală organizată în cadrul Contabilităţii Publice îndeplineşte rolul de
coordonare şi control asupra trezoreriilor teritoriale şi totodată reprezintă organul de sinteză
privind activitatea de ansamblu a trezoreriilor publice din ţara noastră.
Asigură evidenţa creditelor bugetare repartizate pentru acţiunile finanţate din bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, de ordonatorii secundari şi le transmite
trezoreriilor teritoriale |a care ordonatorii terţiari au conturile deschise;
Organizează la toate trezoreriile din judeţ activitatea de lansare a emisiunilor de
certificate de trezorerie, asigurând repartizarea imprimatelor respective, funcţionarea casieriilor,
instruirea personalului, şi alte măsuri;
Asigură funcţionarea în bune condiţii a sistemului informaţional la nivelul fiecărei
trezorerii pe baza căruia se ţine contabilitatea şi se realizează raportarea execuţiei bugetului de
stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale şi extrabugetare;
Colaborează cu celelalte direcţii de specialitate din cadrul Direcţiei Generale a
Finanţelor Publice Judeţene pe baza programelor informatice stabilite în acest scop pentru
furnizarea datelor privind încasarea veniturilor bugetare atât pe subdiviziunile clasificaţiei
bugetare cât şi pe persoane juridice pentru conturile prevăzute în norme a se ţine evidenţa
analitică pe plătitori;
Dispune măsuri pentru asigurarea încheierii exerciţiului financiar la activitatea de
trezorerie la nivelul judeţului;
întocmeşte bilanţul contabil centralizat ai trezoreriei la nivelul judeţului, analizează
conturile de activ şi pasiv din bilanţ şi elaborează raportul de analiză;
 Coordonează şi organizează activitatea compartimentelor casierie tezaur în ceea ce
priveşte asigurarea numerarului necesar efectuării plăţilor, redistribuirea soldului de casă şi
stabilirea plafoanelor de casă;
Verifică activitatea trezoreriilor locale din subordine pe baza planului tematic transmis de
Direcţia Generală a Trezoreriei şi Contabilitate Publică din cadrul Ministerului Finanţelor Publice
şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării mecanismelor trezoreriei statului
Analizează periodic pe baza rapoartelor întocmite în urma verificării efectuate,
activitatea fiecărei trezorerii şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea muncii în acest sector.
Principalele probleme se comunică lunar la Direcţia Generală din Ministerul Finanţelor;
Examinează funcţionarea sistemului informaţional, a bazei tehnice din dotare şi propune
Direcţiei Generale a Trezoreriei din Ministerul Finanţelor, măsuri pentru eliminarea eventualelor
neajunsuri rezultate.
Principalele atribuţii ale fiecărui compartiment serviciu (birou) din cadrul Direcţiei de
trezorerie şi contabilitate publică judeţene stabilite prinRegulamentul de organizare şi funcţionare
al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene, aprobat prin Ordin al ministerului finanţelor
sunt:

/. Serviciul (biroul) buget şi contabilitate publică

Atribuţii:
1. organizează şi coordonează acţiunea de elaborare- de către ordonatorii principali de
cfredite a proiectelor bugetelor locale, potrivit Legii finanţelor publice locale nr. 189/1998 şi a
metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice în acest sens;
2. verifică, centralizează şi întocmeşte sinteza proiectelor bugetelor locale pe ansamblul
judeţului, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, în etapele prevăzute de Legea
privind finanţele publice locale, pe care le depune la Ministerul Finanţelor Publice;
3. asigură transmiterea la ordonatorii principali de credite a limitelor sumelor defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor cu destinaţie specială stabilite de
Ministerul Finanţelor Publice, potrivit criteriilor de repartizare pe unităţi administrativ-teritoriale,
în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale;
4. elaborează calcule (variante) privind nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetelor
locale, pe bugete componente, precum şi a mijloacelor de echilibrare a bugetului fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale cu surse de la bugetul de stat;
5. după aprobarea Legii bugetului de stat, asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru
repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat şi comunică transferurile din bugetul de stat cu destinaţie specială aprobate de
Ministerul Finanţelor Publice pe ansamblul judeţului şi pe proiecte cu asemenea finanţare;
6. transmite la Ministerul Finanţelor Publice propunerile de repartizare pe trimestre a
sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi a transferurilor cu destinaţie specială,
după care comunică ordonatorilor principali de credite repartizarea pe trimestre aprobată;
7. urmăreşte ca în termen de 30 de zile de ia intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat,
proiectele bugetelor locale să fie aprobate de către consiliile locale şi judeţene, iar pe baza
bugetelor locale aprobate, în condiţiile legii, întocmeşte şi transmite la Ministerul Finanţelor
Publice bugetul centralizat pe ansamblul judeţului cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi
cheltuielilor, grupate pe comune, oraşe, municipii şi bugetului propriu ai judeţului, pe structura
clasificaţiei bugetare stabilită de Ministerul Finanţelor Publice;
 8. verifică listele de investiţii aprobate ca anexă la bugetul local de către consiliul local,
urmărindu-se ca obiectivele înscrise în programul de investiţii să aibă documentaţiile tehnico-
economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării
cheltuielilor de investiţii elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale;
9. asigură centralizarea bugetelor locale rectificate de către consiliile locale şi judeţene pe
parcursul exerciţiului bugetar la termenele stabilite prin actele normative emise în acest scop şi
întocmeşte sinteza pe ansamblul judeţului;
10. verifică, analizează şi centralizează dările de seamă contabile trimestriale şi anuale
privind execuţia bugetelor locale, a mijloacelor extrabugetare şi prezintă Ministerului Finanţelor
Publice caietul de dare de seamă privind execuţia bugetului pe ansamblul judeţului la termenele
prevăzute în normele metodologice;
11. efectuează lucrări de sinteză şi analiză privind elaborarea şi execuţia bugetelor locale
şi pe baza concluziilor prezintă propuneri pentru îmbunătăţirea stadiului execuţiei bugetare;
12. asigură transmiterea ia ordonatorii principali de credite a normelor metodologice,
precizărilor şi a altor informaţii privind elaborarea şi execuţia bugetelor locale şi organizează
instruiri cu contabilii consiliilor locale cu privire la aplicarea acestora;
13. verifică şi avizează notele justificative ale ordonatorilor principali de credite şi asigură
deschiderea de credite pentru transferurile din bugetul de stat către bugetele locale cu destinaţie
specială;
14. asigură alocarea de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe seama
ordonatorilor principali de credite, cu încadrare în prevederile anuale şi trimestriale aprobate;
15. verifică, analizează şi centralizează, de la toate instituţiile publice (indiferent de
subordine) din judeţ, datele şi informaţiile privind realizarea numărului de salariaţi şi a fondului
de salarii aferent, la sfârşitul semestrelor 1 şi 2 din fiecare an, potrivit iegii şi a normelor
metodologice elaborate în acest sens. in acest scop, colaborează şi cu Direcţia Generală a
Muncii şi Protecţiei Sociale judeţeană;
Urmăreşte şi participă efectiv în comisiile privind organizarea licitaţiilor pentru achiziţii
publice şi lucrări de bunuri şi de servicii, ca reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, în
care scop verifică modul în care este aplicat în teritoriu Regulamentul privind organizarea
licitaţiilor, achiziţiilor publice de lucrări de bunuri şi servicii, cu referire la: organizarea
procedurii de licitaţii, publicitatea acestora, prezentarea, primirea, deschiderea şi acceptarea
ofertelor etc.Analizează şi avizează decizia luată de conducerea persoanei juridice achiziţionate,
ca răspuns la constatările înaintate de ofertanţii participanţi la achiziţiile publice de lucrări, de
bunuri şi servicii. Analizează documentaţiile de achiziţie a lucrărilor, bunurilor şi serviciilor
dintr-o singură sursă, prezentate de persoane juridice achizitoare şi supun conducerii direcţiei
utilizarea procedurii de achiziţie, în conformitate cu prevederile legale;
16. în conformitate cu prevederile legale la solicitarea primăriilor comunale, orăşeneşti şi
municipale, Consiliul Judeţean, participă în comisiile pentru examinarea şi promovarea în funcţii
a personalului din compartimentele financiar-contabile ale acestora, în care scop, prezintă
directorului trezoreriei concluziile desprinse şi împuternicirea respectivă pentru semnare.

//. Serviciul administrarea şi contabilitatea contului curent al Trezoreriei

Atribuţii:
1. - organizează şi conduce evidenţa tehnico-operativă şi conta-bitatea contului curent
general al trezoreriei statului deschis la sucursala B.N.R., în care se înregistrează operaţiunile de
încasări şi plăţi;
2. - verifică pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate la acestea, primite de la
sucursala 6.N.R., operaţiunile de încasare a veniturilor bugetare şi le transmite la trezoreriile
teritoriale în funcţie de sediul fiscal al plătitorului de impozite şi taxe;
3. - asigură înregistrarea zilnică a operaţiunilor de încasări şi plăţi derulate prin contul
curent general al trezoreriei statului şi urmăreşte concordanţa soldurilor contului de corespondent
al trezoreriilor locale cu cele din contabilitatea proprie;
4. - efectuează zilnic decontarea din contul general al trezoreriei statului a documentelor
de plăţi transmise de către trezoreriile locale şi urmăreşte aplicarea procedurilor de decontări de
valori mici şi mari şi le prezintă unităţilor bancare la termenele stabilite de acestea;
5. - întocmeşte la finele fiecărei zile balanţa de verificare, iar soldurile conturilor de
corespondenţă se verifică prin sondaj cu trezoreriile locale;
6. - primeşte dispoziţii bugetare prin corespondenţă de la Ministerul Finanţelor Publice
pe care le transmite ordonatorilor secundari de ia nivelul judeţului, precum şi trezoreriilor locale
la care au conturile deschise;
7. - pe baza cererilor trezoreriilor operative privind alimentarea cu numerar pentru
efectuarea de plăţi, procedează la întocmirea documentelor pentru virarea sumelor în
conturile trezoreriilor deschise |a filialele băncilor comerciale din judeţ;
8. - elaborează şi raportează zilnic, lunar, trimestrial şi anual execuţia bugetului de stat, a
bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a fondurilor speciale şi a mijloacelor
extrabugetare în structura şi la termenele stabilite prin norme de către Ministerul Finanţelor
Publice;
9. - analizează modul de efectuare a înregistrării operaţiunilor în contabilitatea trezoreriei
în conformitate cu normele în vigoare şi propune transmiterea de precizări la trezoreriile
locale pentru eliminarea neajunsurilor;
10.- elaborează şi întocmeşte lucrări în legătură cu.vânzarea şi răscumpărarea
certificatelor de trezorerie, plata dobânzilor şi constituirea depozitelor în contul trezoreriei;
11. - elaborează trimestrial şi anual bilanţul contabil ai trezoreriei statului la nivelul
judeţului, examinează soldurile conturilor din bilanţ şi întocmeşte raportul de analiză care se
prezintă Ministerului Finanţelor Publice la termenele stabilite de către acesta;
12. - pe baza normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice stabileşte măsuri
specifice pentru încheierea exerciţiului financiar urmăreşte încheierea execuţiei pe fiecare buget
şi stabileşte rezultatele acestora în conturile corespunzătoare.

///. Serviciul (biroul) urmărirea activităţii de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a

certificatelor de trezorerie

Atribuţii:
1. urmăreşte aplicarea normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice, cu
privire la derularea prin unităţile trezoreriei statului a operaţiunilor legate de certificatele de
trezorerie emise pentru populaţie;
2. dispune măsuri pentru organizarea atât la nivelul trezoreriei judeţene cât şi ia
trezoreriile din subordine a operaţiunilor privind vânzarea certificatelor de trezorerie pentru
populaţie, inclusiv a răscumpărării acestora şi a plăţii dobânzilor, în condiţii de securitate;
3. asigură instruirea personalului trezoreriei în legătură cu operaţiunile legate de
certificatele de trezorerie pentru populaţie care efectuează operaţiuni cu privire ia completarea,
verificarea şi gestionarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie, întocmirea documentelor, a
registrelor, încheierea casieriei, etc;
4. asigură însuşirea de către toţi salariaţii trezoreriei, a prevederilor prospectelor de
emisiune aferente fiecărei emisiuni de certificate de trezorerie pentru populaţie, publicarea şi
afişarea acestora pentru informarea publicului, precum şi transmiterea acestuia la trezoreriile din
subordine;
5. asigură ridicarea carnetelor de certificate de trezorerie pentru populaţie (CTP) tipărite,
de la Regia Autonomă-lmprimeria Naţională şi transportul acestora în condiţii de securitate,
distribuie trezoreriilor din subordine carnete CTP asigurând evidenţa strictă a acestora conform
normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice;
6. în cazul certificatelor de trezorerie pentru populaţie în forma materializată, asigură în
cantităţi suficiente fa toate ghişeele, pe perioada emisiunilor, a certificatelor de trezorerie pentru
populaţie, cât şi a tuturor celorlalte formulare specifice activităţilor ocazionate de emisiunea şi
răscumpărarea acestora;
7. calculează dobânzile pentru perioada de subscriere a certificatelor de trezorerie pentru
populaţie în sumă absolută şi le comunică tuturor trezoreriilor din judeţ, pentru a fi avute în
vedere la completarea formularelor de certificate de trezorerie pentru populaţie;
8. supraveghează activitatea de vânzare a certificatelor de trezorerie pentru populaţie,
precum şi modul de încasare a contravalorii acestora, răscumpărarea CTP, calculul şi plata
dobânzilor, întocmirea documentelor, conducerea evidenţelor, la trezoreria judeţeană precum şi ia
trezoreriile din subordine;
9. primeşte de la trezoreriile din subordine situaţiile prevăzute de normele metodologice
şi întocmeşte în termenele stabilite, situaţiile privind vânzarea şi răscumpărarea CTP, plata
dobânzilor pe structura acestora precum şi cele referitoare la stocul de CTP neutilizat în judeţul
respectiv;
10. elaborează rapoarte cu privire la modul de derulare a operaţiunilor legate de
emisiunea şi răscumpărarea CTP şi propune măsuri operative pentru eliminarea neajunsurilor
constatate;
11. iniţiază acţiuni la nivel local pentru informarea publicului cu privire la emisiunea
CTP şi pentru a face cunoscute prevederile prospectului de emisiune;
12. desfăşoară activităţi pentru stimularea persoanelor fizice de a subscrie, potrivit
precizărilor Ministerului Finanţelor Publice.

IV Serviciul (biroul) îndrumarea şi verificarea activităţii trezoreriilor locale

Atribuţii:
1. organizarea efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar de la persoane fizice
şi juridice, analiza fluxului operaţiunilor, verificarea documentelor, gestiunea casei-tezaur,
restituirea de venituri prin casierie;
2. urmăreşte fluxul operaţiunilor de încasare a veniturilor bugetare prin virare din conturi
deschise la băncile comerciale; întocmirea corectă şi cu toate elementele a documentelor de plată;
înscrierea conturilor potrivit clasificaţiei bugetare; evidenţierea zilnică a încasărilor; organizarea
şi conducerea evidenţei analitice a încasării impozitelor şi taxelor pe plătitori; respectarea
procedurilor de amânare, eşalonare, compensare a diferitelor surse de venituri; analiza conturilor
pe plătitori inclusiv a balanţelor de verificare.
3. verificarea modului de finanţare a cheltuielilor bugetare; controlul efectuat asupra
cheltuielilor; deschiderea creditelor bugetare şi evidenţierea corectă pe conturi în contabilitate;
verificarea semnăturilor pe documente care angajează plăţi; decontarea zilnică din conturile de
cheltuieli a documentelor prezentate de instituţiile publice, respectarea limitei şi destinaţiei
creditelor bugetare deschise; eliberarea extraselor de cont titular: certificarea plăţilor de casă a
disponibilităţilor în bilanţul ordonatorilor de credite;
4. constituirea şi utilizarea fondurilor speciale; legalitatea constituirii fondurilor şi
respectarea destinaţiei şi utilizării acestora; modul de colectare a veniturilor fondurilor speciale şi
transferarea sumelor în conturile ordonatorilor principali de credite;
5. gestionarea mijloacelor extrabugetare de către ordonatorii de credite; respectarea
dispoziţiilor legale care dau dreptul la constituirea acestor mijloace extrabugetare; existenţa
bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate pentru mijloacele extrabugetare; modul de efectuare a
cheltuielilor şi respectarea destinaţiei mijloacelor extrabugetare;
6. organizarea operaţiunilor de vânzare, răscumpărare şi transformarea în depozite a
certificatelor de trezorerie pentru populaţie, plata dobânzilor din fondurile alocate cu această
destinaţie; asigurarea evidenţei nominale; primirea, utilizarea şi justificarea certificatelor de
trezorerie ca imprimate;
7. organizarea şi funcţionarea contabilităţii trezoreriei; înregistrarea zilnică a
operaţiunilor de încasări şi plăţi; folosirea corectă a conturilor din pianul de conturi; întocmirea
zilnică a balanţei de verificare; analiza conturilor; elaborarea lucrărilor privind raportarea
execuţiei financiare la termenele stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, elementele care au
stat la baza informărilor periodice şi a bilanţurilor contabile;
8. informează despre funcţionarea sistemului informaţional ai trezoreriei statului şi
propune măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia corespunzător operaţiunilor efectuate, precum şi
pentru dotare cu echipamentde lucru.
Trezoreriile teritoriale organizate la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor sunt
unităţi operative care au ca atribuţii: asigurarea execuţiei bugetare pentru bugetul de stat, bugetele
locale bugetul asigurărilor sociale, bugetele fondurilor speciale:
Acestea sunt:
b) Trezoreria municipală organizată în cadrul Administraţiei finanţelor publice, sub
denumirea de Trezorerie şi contabilitate publică, este subordonată directorului adjunct şi are în
structură, potrivit organigramei aprobate, următoarele compartimente:
- Serviciul (biroul) încasări şi evidenţa veniturilor;
- Serviciul (biroul) verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice;
- Serviciul (biroul) de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de
trezorerie;
- Serviciul (biroul) administrarea şi contabilitatea contului curent ai trezoreriei;
- Serviciul (biroul) casierie tezaur;
- Serviciul (biroul) administrarea conturilor persoanelor fizice şi juridice (agenţi
economici, medici de familie,etc)
Principalele atribuţii ale ale fiecărui compartiment serviciu (birou) din cadrul trezoreriilor
municipale stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei finanţelor
publice a municipiului aprobat prin Ordin al ministrului finanţelor publice sunt:
 /. Serviciul (biroul) încasarea şi evidenţa veniturilor

Atribuţii:
1. verifică documentele de încasare în numerar şi prin virament a veniturilor bugetului de
stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale şi extrabugetare şi
altor fonduri din punct de vedere al legalităţii, termenelor de plată, încadrarea corectă pe subdi-
viziunile clasificaţiei bugetare;
2. Urmăreşte încadrarea corectă pe surse de venituri şi bugete componente în
conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu conturile deschise în acest sens, pe plătitori;
3. conduce evidenţa veniturilor încasate pe surse conform subdiviziunilor clasificaţiei
bugetare aprobate, pe bugete componente şi fonduri, precum şi evidenţa analitică pe plătitori,
prevăzută de norme;
4. răspunde de păstrarea şi evidenţierea tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii
desfăşurate urmărind circuitul acestora în cadrul legal;
5. verifică şi avizează prelevarea din veniturile bugetare încasate a sumelor pentru
constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit reglementărilor legale;
6. întocmeşte jurnalul privind încasarea veniturilor, înregistrarea în ordine cronologică şi
sistematică a operaţiunilor efectuate numai pe baza documentelor justificative (foi de vărsământ,
ordine de plată sau dispoziţie de încasare, etc.) indicându-se corect conturile sintetice şi analitice;
7. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de venituri cu debitul conturilor "Casa" şi
"Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R";
8. transmite sub semnătura şefului de serviciu la serviciul contabilitate decontări, jurnalul
de înregistrare şi documentele care au stat la baza înregistrării;
9. analizează şi verifică documentele privind compensarea între unele impozite şi taxe,
aprobate şi transmise de organele fiscale şi înregistrează operaţiunile respective în evidenţa
sintetică şi analitică;
10. stabileşte la finele anului sinteza încasării veniturilor pe localităţi şi în cadrul acestora
pe bugete componente cu desfăşurarea pe capitole şi subcapitole;
11. asigură la finele anului închiderea conturilor sintetice şi analitice de venituri;
12. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii desfăşurate;
13. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia
execuţiei de casă la partea de venituri;

/. Serviciul (biroul) verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice

Atribuţii:
1. exercită controlul asupra documentelor de piăţi prezentate de ordonatorii de credite,
asigură în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limita creditelor bugetare repartizate pe
subdiviziunile clasifica-ţiei bugetare potrivit prevederilor din bugetele aprobate, precum şi în
limita disponibilităţilor aflate în cont, după caz;
2. Verifică documentele şi deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de
cheltuieli şi de disponibilităţi aplicând prevederile din normele metodologice;
3. conduce evidenţa analitică a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale,
asigurărilor sociale de stat şi în cadrul acestora pe capitole şi titluri, precum şi a fondurilor
speciale şi a mijloacelor extrabugetare pe titulari;
4. verifică documentele privind deschiderea creditelor din bugetul de stat şi bugetele
locale şi asigură evidenţa pe subdiviziunile ciasificaţiei bugetare;
 5. verifică documentele privind finanţarea investiţiilor instituţiilor publice din fondurile
bugetare şi extrabugetare potrivit normelor Ministerului Finanţelor Publice, asigurând
evidenţierea pe obiective şi surse;
6. întocmeşte jurnale zilnice de înregistrare a plăţilor prin conturile deschise pe seama
ministerelor şi instituţiilor publice înregistrând în ordine cronologică şi sistematică operaţiile
efectuate numai pe bază de documente justificative (ordine de plată sau dispoziţii de încasare),
indicându-se corect conturile sintetice şi analitice;
7. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul conturilor "Casa"
şi "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R.";
8. transmite sub semnătura şefului de serviciu la serviciul conta-biiitate-decontări
jurnalele de înregistrare a cheltuielilor şi documentelor justificative care au stat la baza
înregistrării;
9. conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi deschise pe
ministere şi instituţii publice subordonate şi eliberează extrasele de cont împreună cu
documentele justificative;
10. conduce .evidenţa zilnică a plăţilor în numerar pe simbolurile planului de casă;
11. stabileşte plafoanele de casă pe instituţii şi întocmeşte graficul lunar de plăţi în
numerar;
12. întocmeşte periodic şi la finele anului sinteza cheltuielilor şi propune măsuri pentru
realizarea execuţiei de casă în bune condiţii;
13. asigură la finele anului închiderea operaţiunilor în conturile de cheltuieli şi
disponibilităţi;
14. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noiior reglementări pe linia
execuţiei de casă ia partea de cheltuieli;
15. îndosariază şi arhivează documentele ce au făcut obiectul activităţii serviciului;
16. răspunde de păstrarea şi evidenţa tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii,
urmărind circuitul legal al acestora;

///. Serviciul (biroul) de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de

trezorerie
Atribuţii:
1. asigură păstrarea şi utilizarea, cu ajutorul evidenţei specifice pentru documentele cu
regim special a certificatelor de trezorerie în forma materializată pe emisiuni distincte şi în cadrul
acestora pe termene, scadenţă şi valori nominale;
2. organizează şi efectuează operaţiunile de încasare din vânzarea certificatelor de
trezorerie în cadrul termenelor de începere şi închidere a emisiunilor;
3. la răscumpărarea certificatelor de trezorerie, asigură rambursa-rea la termenul stabilit a
valorii nominale a certificatelor de trezorerie vândute şi prezentate de persoanele fizice, inclusiv a
dobânzii aferente perioadei subscrise ca şi a dobânzii la vedere pentru certificatele de trezorerie
transformate în certificate de depozit;
4. conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie şi a ceior transformate în certificate
de depozit, vândute populaţiei, a celor răscumpărate pe emisiuni, termene, valori nominale,
beneficiari şi surse de acoperire;
5. întocmeşte balanţele de verificare, precum, şi situaţiile de raportare, zilnice şi
periodice, privind vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie conform normelor
Ministerului Finanţelor Publice;
 6. urmăreşte circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea şi răscumpărarea
certificatelor de trezorerie;

IV. Serviciul (biroul) administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei

Atribuţii:
1. asigură contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a bugetului de stat,
bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a mijloacelor extrabugetare şi a
fondurilor cu destinaţie specială, prin înregistrarea în conturile sintetice şi analitice, în ordine
cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi, pe baza documentelor
justificative şi a planului de conturi;
2. administrează "contul corespondent al trezoreriei" deschis la Direcţia judeţeană de
trezorerie;
3. pregăteşte şi eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de j venituri şi cheltuieli
ale unităţilor arondate;
4. întocmeşte lucrări privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale şi extrabugetare precum şi a contului
trezoreriei; I
5. întocmeşte zilnic şi lunar balanţe de verificare pe care le analizează;
6. calculează şi înregistrează dobânzile legale la fondurile de disponibilităţi stabilite
legal;
7. exercită sarcinile specifice legate de operaţiunile cu numerar;
8. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia
execuţiei bugetare de casă;
9. asigură lucrările de încheiere a execuţiei financiare la finele anului, precum şi
întocmirea bilanţului contabil anual;
10. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul | activităţii.

V. Senviciul (biroul) casier-tezaur

Atribuţii:
1. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar pe baza documentelor de încasări
şi plăţi verificate de serviciul de încasări şi evidenţa veniturilor după caz;
2. verifică, numără şi împachetează corespunzător numerarul încasat, întocmeşte
jurnalele casei de încasări, casei de plăţi şi casei-tezaur;
3. conduce zilnic evidenţa intrărilor şi ieşirilor de numerar, stabileşte soldul zilnic,
confruntă soldul zilnic din jurnalul de casă cu cel faptic existent în casierie;
4. ridică numerar din contul de disponibil deschis la Banca Naţională în scopul asigurării
necesarului de numerar pentru efectuarea plăţilor prin casierie.
5. urmăreşte încadrarea în plafonul de casă şi depune suma ce depăşeşte plafonul în
contul curent ai trezoreriei statului deschis la banca;
6. asigură integritatea, securitatea numerarului existent în casierie în timpul zilei
operative, depozitarea acestuia în condiţii de siguranţă la finele zilei, închiderea şi sigilarea
caselor în prezenţa directorului adjunct şi a deţinătorului de chei şi predarea sub semnătură în
grija celor în drept, la finele zilei;
7. urmăreşte circuitul documentelor de încasări şi plăţi în numerar în scopul asigurării
integrităţii acestora;
8. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii;
9. întocmeşte periodic situaţii privind mişcarea numerarului pe care le transmite în termen
organelor competente.

VI. Serviciul (biroul) administrarea conturilor persoanelor fizice şi juridice (agenţi

economici, medici de familie, etc.)
Atribuţii:
1. preluarea dosarelor juridice în vederea deschiderii conturilor: agenţilor economici care
au de încasat sume de la instituţiile publice pentru, livrări de mărfuri, prestări de servicii,
executări de lucrări, etc; regiilor autonome şi societăţilor comerciale care beneficiază de
transferuri şi subvenţii de la buget; persoanelor fizice autorizate, pentru activitatea medicală
(medici de familie, medici stomatologi, medici veterinari);
2. organizează efectuarea operaţiunilor de încasare a veniturilor în conturile 50.69
"Disponibil al agenţilor economici"; 50.70 "Disponibil din transferuri şi subvenţii"; 50.74
"Disponibil al medicilor de familie" şi exercită controlul preventiv asupra documentelor preluate;
3. organizează efectuarea operaţiunilor de plăţi din conturile 50.69-50.70; 50.74;
4. asigură transmiterea zilnică a soldurilor conturilor 50.69 şi 50.7fj Direcţiei de
administrare a veniturilor statului în vederea stabilirii datoriilor acestora către B.S; B.L.; Fd.
speciale.
5. efectuează operaţiuni de executare silită asupra conturilor agenţilor economici;
6. calculează lunar dobândă la disponibilităţile aflate în conturile 50.69 "Disponibil al
agenţilor economici";
7. emite ziinic extrase de cont;
8. asigură corespondenţa cu titularii de cont;
9. asigură decontările interbancare cu borderou de plăţi;
10. efectuează predarea documentelor de încasări şi plăţi pe bază de registru de plăţi la
serviciul venituri, ia serviciul cheltuieli, la serviciul colectarea şi urmărirea veniturilor;
11. întocmeşte dosarul zilei pentru operaţiunile efectuate.

d. Trezoreria orăşenească şi comunală organizată în cadrul Administraţiei finanţelor

publice a oraşului cât şi trezoreria organizată în cadrul Administraţiei finanţelor publice a
comunei, este subordonată şefului de serviciu (birou) este organizată la nivelul serviciului
(biroului) şi are în structură potrivit organigramei aprobate următoarele compartimente:
- compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor;
- compartimentul verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice
- compartimentul de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie;
 - compartimentul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei;
- compartimentul casierie tezaur.
Principalele atruibuţii ale fiecărui compartiment din cadrul trezoreriei orăşeneşti şi
comunale sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiilor
finanţelor publice a oraşului şi a comunei, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice
sunt:

/. Compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor

Atribuţii:
1. verifică documentele de încasare, în numerar şi prin virament, a veniturilor bugetului
de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale şi altor fonduri
din punct de vedere al
legalităţii, termene de plată, încadrarea corectă pe subdiviziunile clasi-fjcaţiei bugetare;
2. urmăreşte încadrarea corectă, pe surse de venituri şi bugete componente, cu legislaţia
în vigoare şi cu conturile deschise în acest sens pe plătitori;
3. conduce evidenţa veniturilor încasate pe surse conform-subdiviziunilor clasificaţiei
bugetare aprobate pe bugete componente şi fonduri, precum şi evidenţa analitică pe plătitor
prevăzute în norme;
4. răspunde de păstrarea şi evidenţierea tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii
desfăşurate urmărind circuitul acestora în cadrul legal;
5. verifică şi avizează prelevarea din veniturile bugetare încasate a sumelor pentru
constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit reglementărilor în vigoare;
6. întocmeşte jurnalul privind încasarea veniturilor, înregistrând în ordine cronologică ,şi
sistematică, operaţiunile efectuate numai pe baza documentelor justificative (foi de vărsământ,
ordine de plată sau dispoziţie de încasare etc.) indicându se corect conturile sintetice şi analitice;
7. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de venituri cu debitul conturilor" Casa" şi
"Cont curent al trezoreriei la B.N.R";
8. predă sub semnătură, compartimentului contabilitate-decontări, jurnalul de înregistrare
a veniturilor şi documentele care au stat ia baza înregistrării;
9. analizează şi verifică documentele privind compensarea între unele impozite şi taxe
aprobate şi transmise de organele fiscale şi înregistrează operaţiunile respective în evidenţa
sintetică şi anaitică;
10. stabileşte la finele anului, sinteza încasării veniturilor pe localităţi şi în cadrul acestora
pe bugete componente, cu desfăşurarea pe capitole şi subcapitole;
11. asigură la finele anului închiderea conturilor sintetice şi analitice de venituri;
12. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii desfăşurate;
13. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia
execuţiei de casă la partea de venituri;

//. Compartimentul verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice

Atribuţii:
1. exercită controlul asupra documentelor de plăţi prezentate de ordonatorii de credite,
asigurând în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limita creditelor bugetare, repartizate
pe subdiviziunile clasifica-ţiei bugetare potrivit prevederilor din bugetele aprobate, precum şi în
limita disponibilităţilor aflate în cont, după caz;
2. verifică documentele şi deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de
cheltuieli şi de disponibilităţi aplicând prevederile din normele metodologice;
 3. conduce evidenţa analitică a cheltuielilor, pe categoriile bugetelor de stat şi în cadrul
acestora pe capitole şi titluri, precum şi a fondurilor speciale şi a mijloacelor extrabugetare pe
titulari;
4. verifică documentele privind finanţarea investiţiilor inscituţuiilor publice din fondurile
bugetare şi extrabugetare potrivit normelor Ministerului Finanţelor Publice, asigurând
evidenţierea pe obiective şi surse;
5. întocmeşte jurnalele zilnice de înregistrare a plăţilor prin conturile deschise pe seama
instituţiilor pubiice înregistrând în ordine cronologică şi sistematică operaţiile efectuate numai pe
bază de documente justificative (cecuri, ordine de plată sau dispoziţii de încasare) indicânduse
corect conturile sintetice şi analitice;
6. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul conturilor "Casa"
şi "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R";
7. transmite sub semnătura, compartimentului contabilitate-decon-tări, jurnalele de
înregistrare a cheltuielilor şi documentelor justificative care au stat la baza înregistrării;
8. conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi deschise pe
instituţii publice şi eliberează extrasele de cont cu documentele justificative;
9. conduce evidenţa zilnică a plăţilor în numerar pe simbolurile planului de casa;
10. stabileşte plafoanele de casă pe instituţii şi întocmeşte graficul lunar de plăţi în
numerar;
11. întocmeşte periodic şi la finele anului sinteza cheltuielilor şi propune măsuri pentru
realizarea execuţiei de casă în bune condiţii;
12. asigură la finele anului închiderea operaţiunilor în conturile de cheltuieli şi
disponibilităţi;
13. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia
execuţiei de casă la partea de cheltuieli; |
14. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii serviciului;
15. răspunde de păstrarea şi evidenţa tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii,
urmărind circuitul legal al acestora;

///. Compartimentul de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de

trezorerie
Atribuţii:
1. asigură păstrarea şi utilizarea, cu ajutorul evidenţei specifice pentru documentele cu
regim special a certificatelor de trezorerie în forma materializată pe emisiuni distincte şi în cadrul
acestora pe termene, scadenţă şi valori nominale;
2. organizează şi efectuează operaţiunile de încasare din vânzarea certificatelor de
trezorerie în cadrul termenelor de începere şi închidere a emisiunilor;
3. la răscumpărarea certificatelor de trezorerie, asigură rambursarea la termenul stabilit a
valorii nominale a certificatelor de trezorerie vândute şi prezentate de persoanele fizice, inclusiv a
dobânzii aferente perioadei subscrise ca şi a dobânzii la vedere pentru certificatele de trezorerie
transformate în certificate de depozit;
4. conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie şi a celor transformate în certificate
de depozit, vândute populaţiei, a celor răscumpărate pe emisiuni, termene, valori nominale,
beneficiari şi surse de acoperire;
5. întocmeşte balanţele de verificare, precum, şi situaţiile de raportare zilnice şi periodice
privind vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie conform normelor Ministerului
Finanţelor Publice;
 6. urmăreşte circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea şi răscumpărarea
certificatelor de trezorerie;

IV. Compartimentul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei

Atribuţii:
1. asigură contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a bugetului de stat,
bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a mijloacelor extrabugetare şi a
fondurilor cu destinaţie specială, prin înregistrarea în conturile sintetice şi analitice, în ordine
cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi, pe baza documentelor
justificative şi a pianului de conturi;
2. administrează "contul corespondent al trezoreriei" deschis la Direcţia judeţeană de
trezorerie;
3. asigură efectuarea operaţiunilor de decontare internă şi cele prin Direcţia judeţeană de
trezorerie;
4. pregăteşte şi eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri şi cheltuieli
ale unităţilor arondate;
5. întocmeşte lucrări privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale şi extrabugetare precum şi a contului
trezoreriei;
6. întocmeşte zilnic şi lunar balanţe de verificare pe care le analizează;
7. calculează şi înregistrează dobânzile legale la fondurile de disponibilităţi stabilite
legal;
8. exercită sarcinile specifice legate de operaţiunile cu numerar;
9. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia
execuţiei bugetare de casă;
10. asigură lucrările de încheiere a execuţiei financiare la finele anului, precum şi
întocmirea bilanţului contabil anual;
11. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii.

V. Compartimentul caserie-tezaur
Atribuţiii:
1. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar pe baza documentelor de încasări
şi plăţi verificate de compartimentul încasări şi evidenţă a veniturilor bugetare sau
compartimentul verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice din cadrul trezoreriei;
2. verifică, numără şi împachetează corespunzător numerarul încasat, întocmeşte
jurnalele casei de încasări, casei de plăţi şi casei-tezaur;
3. conduce zilnic evidenţa intrărilor şi ieşirilor de numerar, stabileşte soldul zilnic,
confruntă soldul zilnic din "jurnalul de casă" cu cei faptic existent în casierie;
4. urmăreşte încadrarea în plafonul de casă şi depune suma ce depăşeşte plafonul în
"contul curent al trezoreriei statului" deschis la bancă;
5. asigură integritatea, securitatea numerarului existent în casierie în timpul zilei
operative, depozitarea în condiţii de siguranţă la finele zilei operative, închiderea şi sigilarea
caselor în prezenţa şefului de serviciu şi a deţinătorilor de chei şi predarea sub semnătură în grija
celor în drept, la finele zilei operative;
6. urmăreşte circuitul documentelor de încasări şi plăţi în numerar în scopul asigurării
integrităţii acestora;
 7. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii:
8. întocmeşte periodic situaţii privind mişcarea numerarului pe care le transmite în
termen;
 Capitolul 4

ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN TREZORERIE

4.1. VENITURILE BUGETULUI DE STAT, BUGETULUI

ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT Şl BUGETELOR LOCALE
Veniturile bugetului de stat, reprezintă principalele resurse financiare publice care sunt
mobilizate la dispoziţia statului, în condiţiile legii. Aceste venituri se constituie, conform legii, pe
seama impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi veniturilor nefiscale încasate de la agenţi economici
şi contribuabili (persoane fizice), din vărsăminte de la instituţiile publice cât şi alte venituri
aprobate anual prin legea bugetară.
Veniturile, sunt înscrise în bugetul de stat, pe capitole şi subcapitole corespunzător
clasificaţiei bugetare aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Principalele venituri ale bugetului de stat se grupează după cum urmează:
I. Venituri curente
A. Venituri fiscale
a1) impozite directe, formate din:
- impozitul pe profit;
- impozitul pe venit;
- alte venituri.
a2) impozite indirecte, formate din:
- taxa pe valoarea adăugată;
- accize şi impozit pe circulaţie;
- taxe vamale;
- alte impozite indirecte.
B Venituri nefiscale
- vărsăminte din profitul net al regiilor autonome;
- vărsăminte de ia instituţiile publice;
- diverse venituri.
II. Venituri din capital
Veniturile bugetului asigurărilor sociale, sunt constituite în principal din contribuţii
pentru asigurările sociale de stat şi contribuţii pentru pensia suplimentară, aprobate distinct prin
legea anuală.a bugetului asigurărilor sociale. Tot prin legea bugetului asigurărilor sociale, sunt
aprobate şi veniturile Fondului pentru plata ajutorului de şomaj constituit în cea mai mare parte
din contribuţii de la persoane juridice şi fizice care utilizează muncă salariată.Veniturile bugetului
asigurărilor sociale, inclusiv cele privind Fondul pentru plata ajutorului de şomaj sunt
administrate de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.Veniturile proprii ale bugetelor
locale, sunt constituite din impozite, taxe şi alte venituri cu destinaţie specială, grupate pe
capitole şi subcapitole potrivit clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice (aprobată de
Ministerul Finanţelor Publice) şi sunt aprobate de consiliile locale sau judeţene, după caz, în
condiţiile legii.
Veniturile lăsate la dispoziţia bugetelor locale pentru echilibrarea acestora prin defalcarea
unor sume din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, sunt aprobate prin legea anuală a
bugetului de stat.

4.2. OBLIGAŢIA CALCULĂRII ŞI VĂRSĂRII LA TERMEN A

IMPOZITELOR, TAXELOR, CONTRIBUŢIEI LA ASIGURĂRI
SOCIALE ŞI A ALTOR VĂRSĂMINTE LA BUGET
Obligaţia calculării şi vărsării la termen a impozitelor, taxelor, contribuţiei de asigurări
sociale şi a altor vărsăminte datorate statului, revine, conform legii, agenţilor economici
indiferent de forma de proprietate a acestora precum şi instituţiilor publice.
Contribuabili (persoane fizice) au obligaţia de a vărsa la termen impozitele şi taxele
datorate statului pe baza comunicării organelor fiscale cu privire la debitele stabilite pentru anul
fiscal respectiv. Totodată fiecare contribuabil este obligat să declare cu sinceritate şi corectitudine
la unitatea fiscală în raza căreia îşi are domiciliul sau sediul, veniturile realizate, ia la consiliile
locale bunurile mobile şi imobile pe care le are în proprietate sau obţinute cu orice titlu legal,
pentru care trebuie să plătească impozite şi taxe către bugetul de stat sau bugetul local.
Agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia să reţină şi să vireze la termen către
buget, impozitul pe venit calculat, potrivit legii, asupra veniturilor realizate de angajaţi sau alte
persoane fizice care execută pe bază de contract sau convenţie diverse produse, servicii şi lucrări.
De asemenea, agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia, ca pe baza
documentelor de executare silită primite de la organele " fiscale, să reţină din drepturile de salarii
ale personalului propriu, sumele datorate şi neachitate la termen de către aceştia şi să le vireze
trezoreriei în raza căreia îşi au domiciliul pentru a fi evidenţiate la încasări şi scăzute din rolurile
fiscale.

4.3. MODALITĂŢI DE ÎNCASARE A VENITURILOR BUGETARE

Veniturile cuvenite bugetului se încasează în contul trezoreriei astfel:
a) prin virarea sumelor din iniţiativa agenţilor economici din conturile lor deschise la
bănci în contul trezoreriei în raza căreia unitatea îşi are domiciliul fiscal;
b) plata în numerar direct la casieria trezoreriei de către contribuabili, precum şi încasarea
prin agenţi fiscali;
Veniturile încasate prin trezorerie sunt urmărite şi evidenţiate distinct pe fiecare buget şi
anume:
- veniturile bugetului de stat;
- veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat;
- veniturile bugetelor locale.
în cadrul fiecărui buget se asigură evidenţa realizării veniturilor pe surse de venituri
respectiv pe capitolele şi subcapitolele din clasiîicaţia bugetară aprobată de Ministerul Finanţelor
Publice, precum şi pe plătitori (agenţi economici, instituţii publice, contribuabili persoane fizice).
Ca urmare, prin sistemul de codificare şi deschidere a conturilor de venituri, se asigură
urmărirea, în cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe fiecare buget în parte, pe capitolele şi
subcapitolele de venituri în cadrul acestuia precum şi pe plătitori (persoane juridice şi fizice).

4.4. ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE DE LA

AGENŢII ECONOMICI, INSTITUŢII PUBLICE Şl CONTRIBUABILI

(PERSOANE FIZICE)
a) Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, precum şi instituţiile publice îşi
achită impozitele şi taxele datorate bugetului astfel:
Plata prin virament:
- cu OPHT (Ordin de plată pe hârtie tip trezorerie, formular tipizat) pe baza căruia banca
comercială, pentru agenţii economici sau trezoreria în cazul instituţiilor publice, ia care au contul
deschis, virează din contul lor în contul trezoreriei, în raza căreia îşi au domiciliul fiscal,
achitarea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat.
Pentru plata contribuţiei privind asigurările sociale datorată bugetului asigurărilor sociale
de stat se utilizează "Dispoziţia de plată specială" (formular tipizat). Pe verso formularului se
înscriu elementele de calcul şi anume: contribuţia la asigurările sociale datorată bugetului pe lună
precedentă, cheltuielile autorizate conform legii, care se acoperă din contribuţia de asigurări
sociale, precum şi soldul contribuţiei care se varsă la buget.
Documentul de piaţă prin cont a impozitelor şi taxelor, menţionat mai sus, se întocmeşte
de către agenţii economici, separat pentru fiecare categorie de venit bugetar (cont de venit
bugetar).
b) Plata în numerar
Prin depunerea la casieria trezoreriei a sumelor în numerar reprezentând impozite şi taxe.
în acest scop, agentul economic se prezintă la compartimentul control şi evidenţa veniturilor în
vederea stabilirii sumelor datorate şi termenul de plată, după care se întocmeşte "Nota de plată"
care se prezintă casierului. Casierul încasează suma şi eliberează "chitanţa" sau "foaia de
vărsământ" corespunzătoare.
Achitarea impozitelor şi taxelor datorate de către contribuabili (persoane fizice)
Pentru achitarea impozitelor şi taxelor datorate, persoanele fizice (contribuabili) prezintă
compartimentului control şi evidenţa veniturilor, "înştiinţările de plată" primite de la organele
fiscale, prin care le sunt comunicate debitele din impozite, taxe, amenzi s.a., care urmează a fi
achitate în anul fiscal respectiv.
În lipsa "înştiinţării de plată" contribuabilii, în vederea achitării impozitelor datorate, pot
prezenta organelor fiscale următoarele documente:
- chitanţele de plată din perioadele anterioare;
- dispoziţiile de impunere ale organelor fiscale;
- procesele - verbale de contravenţii, amenzi, etc;
- alte documente din care să rezulte natura şi felul obligaţiei de plată către buget.
Pe baza documentelor prezentate de contribuabil şi a evidenţei proprii nominale condusă
în cadrul trezoreriei operative, compartimentul fiscal întocmeşte "Avizul de plată" (formular
tipizat) care se transmite casieriei. Aceasta, prin intermediul casierului pe baza "Avizului de
plată" întocmeşte "chitanţa" ca document justificativ de încasare a sumelor (impozitelor) de la
contribuabili.
c) încasarea impozitelor şi taxelor prin agenţii încasatori
În unele localităţi încasarea impozitelor şi taxelor de la contribuabili se realizează prin
agenţii încasatori, care eliberează "chitanţa tip M.F." pentru sumele încasate. Sumele încasate se
depun la casieria trezoreriei pe bază de "borderou" la care se anexează chitanţele. Pentru suma
totală încasată potrivit borderoului, casierul trezoreriei eliberează chitanţă, foaie de vărsământ
după caz.
d) realizarea şi vărsarea la buget a veniturilor obţinute din activitatea proprie a
instituţiilor publice.
Potrivit legii, instituţiile publice, indiferent de.sistemul de finanţare şi de subordonare, au
obligaţia să efectueze operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei
statului în raze cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi
disponibilităţi.
Instituţiile publice realizează, în condiţiile legii, venituri şi din activitatea proprie
respectiv din prestări servicii, executări de lucrări şi din valorificări de produse s.a., către agenţi
economici sau populaţie de la care încasează contravaloarea acestora.
Destinaţia veniturilor realizate din activitatea proprie de către instituţiile publice este
reglementată prin lege şi anume:
1) se varsă integral ca venituri la bugetul de stat sau local, în funcţie de subordonare, de
către instituţiile finanţate integral din buget, redu-cându-se astfel efortul bugetar;
2) se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale instituţiilor, peste alocaţiile
bugetare acordate prin bugetul de stat sau bugetele locale, în funcţie de subordonare;
3) se utilizează ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale în cazul instituţiilor
publice finanţate din venituri extrabugetare sau din fonduri speciale. Nu se efectuează plăţi direct
din încasările efectuate, aceste încasări urmând a se depune ia trezorerie.
În funcţie de regimul legal al destinaţiei veniturilor instituţiilor publice, operaţiunile de
încasare şi vărsare a veniturilor proprii, se efectuează astfel:
1) încasarea veniturilor proprii, în numerar prin casieria instituţiei. Pentru veniturile
provenite din lucrările şi serviciile executate către populaţie, care sunt încasate în numerar, prin
casieria proprie se eliberează "chitanţă" potrivit normelor în vigoare.
Veniturile proprii încasate prin casieria instituţiei publice, se depun în conturile
corespunzătoare deschise la trezorerie potrivit destinaţiei stabilite de reglementările în vigoare. în
acest scop, se procedează astfel:
a) instituţia comunică, prin adresă scrisă, trezoreriei suma în numerar care urmează a fi
depusa în conturi distincte, potrivit destinaţiei legale a acesteia şi anume:
- suma se varsă în contul de venituri ale bugetului (de stat, asigurărilor sociale după caz)
deschis pe capitol şi subcapitol bugetar cât şi pe instituţii, în cazul în care veniturile sunt de virat
la buget;
- suma se depune în contul de cheltuieli bugetare al instituţiei publice, în cazul în care
veniturile, potrivit legii, se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale instituţiei;
- suma se varsă în contul de mijloace extrabugetare, în cazul în care s-a prevăzut prin
lege, această destinaţie.
b) adresa de comunicare trimisă de instituţia publică, este verificată de compartimentul
încasarea şi evidenţa veniturilor din cadrul trezoreriei, care stabileşte şi contul în care se varsă
suma, după care, se transmite cu viza casieriei către plătitor în vederea încasării sumei şi
eliberarea "chitanţei".
 2) încasarea prin virarea directă în contul de venituri al instituţiilor publice.
Instituţiile publice pot încasa contravaloarea serviciilor prestate, lucrărilor executate sau
bunurilor livrate către unităţile beneficiare pe baza următoarelor documente:
- "Dispoziţie de încasare" emisă de instituţia publică în cauză către banca comercială a
unităţii beneficiare a bunurilor livrate sau serviciilor executate cu înscrierea contului în care
urmează a se vira suma, potrivit destinaţiei legale a acesteia, (venit la buget, pentru acoperirea
cheltuielilor bugetare proprii, sau la venituri extrabugetare, după caz).
- "OPHT" întocmit de agentul economic beneficiar, cu înscrierea contului de venituri în
care se va vira suma, potrivit destinaţiei legale a acesteia. Acest document se depune la unitatea
bancară la care are deschis contul agentul economic sau la trezorerie în căzui unei instituţii
publice beneficiare.
- fila "C.E.C. cu limită de sumă" care se eliberează de agentul economic sau instituţia
beneficiară pe seama instituţiei publice care a
executat lucrarea, sau a prestat serviciul, înscriindu-se contul de venituri în care se virează
suma, potrivit destinaţiei acesteia.
Dispoziţia de încasare, OPHT sau C.E.C. cu limită de suma, mai sus prezentate, sunt
verificate în prealabil de compartimentul încasarea veniturilor din cadrul trezoreriei care
deserveşte instituţia publică beneficiară a sumelor, după care suni transmise unităţi bancare sau
trezoreriei la care îşi au conturile deschise, în vederea înregistrării operaţiunilor de încasări.

4.5. CONTROLUL PRIN TREZORERIE ASUPRA ÎNCASĂRII

VENITURILOR BUGETARE
Fiecare trezorerie are obligaţia de a exercita controlul asupra încasării la termen a
veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurărilor sociale, după
caz, de către agenţii economici, instituţii publice sau contribuabili (persoane fizice). Controlul
veniturilor datorate bugetului se excita in mod permanent de către compartimentul încasarea şi
evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei pe baza documentelor de plata prezentate spre
verificare primite în trezorerie, cum ar fi: chitanţe, dispoziţii de încasare, ordine de plata, s.a.
Cu ocazia controlului se verifica si se analizează următoarele aspecte:
a) - temeiul legal prin care s-a stabilit obligaţia vărsării de impozite şi taxe către buget.
b) - respectarea reglementarilor in vigoare privind vărsarea impozitelor si taxelor pe
bugete, precum si încadrarea veniturilor pe capitole si subcapitole prevăzute de
clasificaţia bugetara aprobata.
c) - respectarea termenelor de vărsare a impozitelor, taxelor si a altor venituri. Se
considera ziua efectuării plătii:
- ziua depunerii sumei, când plata se face in numerar direct ia casieria trezoreriei.
- Ziua virării sumei din contul plătitorului, când plata se face cu ordin de plată din
iniţiativa agentului economic.
- Ziua primirii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate bugetului de
stat.
În cazul nerespectării termenelor de plată se calculează majorări de întârziere prevăzute
ele legislaţia in vigoare.
d) înscrierea corectă în documentele de plată, a conturilor sintetice pe feluri de venituri, şi
a celor analitice pe plătitori.
e) determinarea corectă a bonificaţiilor acordate contribuabililor pentru plata anticipată a
unor impozite si taxe stabilite prin reglementările in vigoare.

4.8. ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN UNITĂŢILE CEC

BANK
În baza dispoziţiilor legale in vigoare, Ministerul Finanţelor Publice are încheiata
convenţie cu CEC BANK pentru încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat, in care scop au
fost stabilite următoarele reguli:
a) unităţile CEC BANK. sunt autorizate sa încaseze venituii bugetare (impozite, taxe,
penalizări), in contul bugetului de stat, de la persoane fizice;
b) pentru veniturile bugetare ce se încasează de la persoane fizice, unităţile C.E.C.
eliberează "foaie de vărsământ - chitanţa". Sumele încasate sunt grupate zilnic intr-un borderou
pe conturi de venituri bugetare, deschise pentru bugetul de stat pe capitole si subcapitole conform
clasificaţiei bugetare in vigoare.
c) sumele încasate, se varsă zilnic in contul corespondent ai trezoreriei cu „ordin de
plată" la care se anexează borderoul cu desfăşurarea încasărilor pe conturi, (împreuna cu un
exemplar al foii de vărsământ - chitanţe eliberate pentru fiecare persoana fizică).
În cazul in care sumele cuvenite bugetului de stat nu sunt virate zilnic, trezoreriile vor
aplica majorări de întârziere, prevăzute de lege.
La finele anului este interzis sa rămână venituri încasate de unităţile CEC BANK si
nevirate in contul trezoreriei.
d) la primirea ordinului de plată cu documentele anexate (arătate mai sus) de la unitatea
CEC BANK compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor din cadrul trezoreriei trebuie sa
verifice:
- încadrarea corectă a veniturilor cuvenite bugetului de stat pe capitole si subcapitole
conform clasificaţiei bugetare;
- concordanta sumei înscrise in dispoziţia de plata cu cea din borderoul desfăşurător;
- existenta foilor de vărsământ - chitanţe ca anexa la borderoul desfăşurător si
concordanta cu sumele înscrise in acesta;
După verificare, documentele susmenţionate se predau compartimentului contabilitate in
vederea înregistrării in conturile sintetice si analitice corespunzătoare.

4.7. AMÂNAREA, EŞALONAREA, COMPENSAREA ŞI RESTITUIREA

VENITURILOR BUGETARE
a) Conform reglementarilor in vigoare, agenţii economici si contribuabili
(persoane fizice) pot solicita (la cerere), in anumite situaţii unele înlesniri (amânarea sau
eşalonarea) la plata impozitelor, a taxelor si altor venituri datorate bugetului de stat, neachitate la
termenul scadent, inclusiv a majorărilor de întârziere aferente acestora.
Cererile de amânare sau eşalonare de plata a unor venituri datorate bugetului de stat se
depun la organele fiscale teritoriale potrivit competenţelor stabilite prin normele aprobate, care
analizează dosarele respective după care le soluţionează sau le înaintează spre soluţionare si
aprobare ia Ministerul Finanţelor Publice - Comisia de soluţionare a cererilor de înlesniri la plata
obligaţiilor către bugetul de stat.
În cazul rezolvării favorabile, aprobarea de eşalonare sau amânare a plătitorilor unor
impozite si taxe, se comunică trezoreriei de către compartimentul de urmărire fiscală din cadrul
direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene.
Pentru eşalonarea sau amânarea la plata nu se datorează majorări de întârziere pe perioada
respectiva cu excepţia celor menţionate în "aprobarea" acordată.
Compartimentul încasări si evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei, are obligaţia să
verifice documentul primit (comunicarea de aprobare) urmărind cuprinderea tuturor elementelor
si existenţa semnăturilor autorizate, după care se transmite compartimentului contabilitate pentru
a fi înregistrate pe plătitorii în cauză.
b) Agenţii economici si contribuabili, in situaţia in care la unele impozite si taxe au vărsat
mai mult decât se cuvenea legal, pot solicita in scris (cerere) ca sumele vărsate in plus sa fie
trecute in contul altor impozite si taxe datorate de către aceiaşi plătitor. Această operaţiune
reprezintă compensare intre impozite si taxe.
Cererea de compensare se prezintă de către plătitorul de impozite, trezoreriei, care
verifica si analizează următoarele aspecte:
- existenta plusului de încasări (venituri) la unele debite din impozite si taxe ale
plătitorului, pe baza datelor din evidenta analitica;
- existenta unor debite din impozite si taxe ale aceluiaşi plătitor, pentru care urmează sa
efectueze încasări de sume.
Rezultatul verificării se înscrie sub forma de "referat" pe cererea plătitorului si se
semnează de cei în drept.
Se întocmeşte şi anexează "Nota de înregistrare a compensăril" care sta la baza
înregistrării in contabilitatea trezoreriei.
Compensarea la aceeaşi sursa de venit a sumelor plătite in plus se efectuează de către
plătitor prin reţinerea lor din sumele datorate la termenele de plata următoare, cu condiţia sa fie
comunicate si trezoreriei de care aparţine.
c) In situaţiile in care unii agenţi economici, instituţii publice sau contribuabili au vărsat la
buget impozite, taxe, alte venituri, care ulterior se constata ca au fost vărsate necuvenit sau în
sume mai mari decât prevăd reglementările în vigoare, aceştia au dreptul să solicite (la cerere)
restituirea lor. Restituirea are loc în toate cazurile, la cererea justificată a plătitorilor din care să
rezulte în mod expres: surna solicitată a fi restituită şi documentele din care să rezulte încasarea
sumei în conturile bugetului, temeiul legal privind cererea de restituire.
Cererea se adresează organului fiscal şi trezoreriei care verifică şi analizează următoarele
aspecte:
- temeiul legal în baza căruia s-a efectuat vărsarea sumelor la buget;
- dacă suma solicitată a fost efectiv încasată şi evidenţiată în conturile de venituri
bugetare;
- respectarea termenelor de prescripţie prevăzute de legislaţia în vigoare;
- stabilirea elementelor din care să rezulte că sumele au fost vărsate ca necuvenite
bugetului sau sunt mai mici decât limita stabilită în condiţiile legii
În cazul în care s-a aprobat restituirea de la buget a unor venituri se procedează astfel:
- în cazul agenţilor economici şi instituţiilor publice, pe baza referatului aprobat de cei în
drept şi a notei contabile se dispune virarea sumei din contul de venituri al bugetului în contul
agentului economic deschis la bancă. Corespunzător se face înregistrarea operaţiunii în
contabilitatea trezoreriei.
• In cazul contribuabililor (persoane fizice), sumele aprobate a fi restituite se plătesc
prin casieria trezoreriei direct persoanei în cauză pe baza referatului aprobat de către
organele autorizate.
 Capitolul 5.

FINANŢAREA CHELTUIELILOR DIN BUGETUL PUBLIC NAŢIONAL

5.1. DESCHIDERI DE CREDITE DIN BUGETUL DE STAT

1) Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare ca limită maximă, care nu poate
fi depăşită, pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, pe acţiuni social-culturale (învăţământ,
sănătate, cultură şi artă, asistenţă socială s.a.), apărare, ordine publică, siguranţă naţională, auto-
ritate publică, acţiuni economice, precum şi pentru alte acţiuni, ce se finanţează de la bugetul de
stat.
Cheltuielile care se înscriu în bugetul de stat se grupează pe baza clasificaţiei bugetare
elaborată de Ministerul Finanţelor Publice. Această clasificaţie cuprinde la cheltuieli: părţi,
capitole, subcapitole, titluri şi articole, precum şi alineatele, după caz, care sunt aprobate prin
lege.
Potrivit legii finanţelor publice, (Legea 72/1996) cheltuielile prevăzute pe capitole şi
articole de cheltuieli au destinaţie precisă şi limitată, iar cheltuielile de personal se prezintă
distinct de cheltuielile materiale.
în cadrul fiecărui capitol de cheltuieli bugetare, prin legea bugetară anuală (prin anexe
distincte) sunt prevăzute şi aprobate următoarele categorii principale de cheltuieli:
a) cheltuieli curente, desfăşurate pe:
- cheltuieli de personal;
- cheltuieli materiale şi servicii;
- subvenţii;
- rezerve;
- transferuri.
b) cheltuieli de capital
c) rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite.
2) Creditele bugetare aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar, nu pot fi utilizate
pentru finanţarea cheltuielilor aferente altui exerciţiu.
De asemenea creditele bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite prin legea
bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator principal de
credite. Totodată, cheltuielile aprobate prin lege la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea
cheltuielilor aprobate altui capitol.
Alocaţiile pentru cheltuielile de personal şi de capital, aprobate pentru ordonatorii
principali de credite şi, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate şi nu pot fi utilizate la
alte articole de cheltuieli.
În mod excepţional şi pe baza unor justificări corespunzătoare, virările de credite de la un
capitol la altul al clasificaţiei bugetare, cu excepţia cheltuielilor de personal şi de capital, se pot
efectua, în cadrul bugetului unui ordonator principal de credite, înainte de angajarea cheltuielilor
şi numai începând cu trirn. III al anului, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.
Modificarea în cursul exerciţiului bugetar a creditelor bugetare se poate face numai în
condiţiile prevăzute de Legea finanţelor publice şi de Legea bugetului de stat anuală. Legea
bugetară anuală poate fi modificată prin legi rectificative, care se prezintă spre aprobare
Parlamentului cel mai târziu până la data de 30 noiembrie.
3) Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, potrivit legii, pot fi folosite pentru
finanţarea cheltuielilor, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de
credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanţelor Publice a conturilor deschise pe
seama acestora la trezoreria statului sau la unităţile bancare, după caz.
Creditele bugetare deschise pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, reprezintă limită
maximă până la care ordonatorii de credite pot angaja efectuarea plăţii.
Acordarea fondurilor de ia bugetul de stat se face numai în limita creditelor bugetare şi
potrivit destinaţiilor aprobate, ţinând seama de gradul de folosire a resurselor deschise anterior,
cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Ordonatorii de credite, conform legii, au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare numai
în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din sumele aprobate prin bugetul de stat, se poate
aproba de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă pentru controlul
preventiv intern acordată de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau a altor
persoane împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv.
Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate pentru bugetul de stat, cu
excepţia cazurilor prevăzute de lege.
4) În vederea deschiderii creditelor bugetare aprobate, ordonatorii principali de credite
procedează ţinând seama de normele metodologice elaborate în acest scop de Ministerul
Finanţelor Publice astfel:
- Întocmesc "cererea de deschidere a creditelor bugetare" (formular tipizat) pentru fiecare
capitol sau subcapitol de cheltuieli, aprobat prin lege, cu defalcarea pe:
- cheltuieli curente (de personal, materiale subvenţii şi transferuri);
- cheltuieli de capital.
Cererea însoţită de "Nota justificativă" (formular tipizat) cât şi de "Dispoziţia bugetară
pentru repartizarea creditelor" aferentă cheltuielilor proprii, precum şi pentru instituţiile din
subordine, este transmisă spre aprobare Direcţiei contabilităţii publice din Ministerul Finanţelor
Publice "Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare" se verifică urmărindu-se:
- încadrarea sumelor solicitate în creditele aprobate;
- completarea corectă a datelor din formular şi semnătura persoanelor autorizate;
- înscrierea şi codificarea conturilor corespunzător clasificaţiei bugetare a
cheltuielilor bugetului de stat şi planului de conturi pentru activitatea trezoreriei;
- verificarea "notelor justificative" pentru categoriile de credite înscrise în cerere,
în scopul stabilirii disponibilităţilor, a cheltuielilor preliminate şi pe această bază
determinarea mărimii creditelor care pot fi deschise;
- încadrarea valorii totale a Dispoziţiei bugetare de repartizare a creditelor, în
totalul creditului bugetar şi pe subdiviziunile acestuia.
Direcţia Contabilităţii Publice din cadrul Ministerul Finanţelor Publice, după verificarea şi
aprobarea în condiţiile iegii, a cererilor de deschidere a creditelor bugetare, confirmă deschiderea
creditelor pentru trimestrul respectiv, atât Ordonatorilor principali de credite cât şi Direcţiilor de
trezorerie şi contabilitate publică judeţene şi corespunzător procedează la înregistrarea operaţiunii
în contabilitatea proprie.
În continuare, Direcţiile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene, după verificarea
Dispoziţiilor bugetare de repartizare a creditelor primite de la Ministerul Finanţelor Publice, -
Direcţia Contabilităţii Publice, confirmă şi clarifică eventualele nereguli cu aceasta, după care,
grupează şi transmite documentele (Dispoziţiile bugetare...) primite către trezoreriile, municipale,
orăşeneşti, din judeţ, care deservesc instituţiile publice pentru care au fost deschise creditele
bugetare.
Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi comunale verifică documentele primite, confirmă
primirea lor către Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţene, după care trece ia
înregistrarea operaţiunilor în contabilitatea proprie cu respectarea metodologiei în vigoare.
În cazul în care Ordonatorii principali de credite (ministerele) repartizează creditele
bugetare direct ordonatorilor secundari de credite aceştia au obligaţia să prezinte "Dispoziţiile
bugetare pentru repartizarea creditelor" deschise pentru instituţiile publice din cadrul judeţului la
Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană, care ie verifică şi le transmite cu
borderou la trezoreriile municipale, orăşeneşti sau comunale spre execuţie.
Creditele din bugetul de stat aprobate pentru "transferuri" către bugetele locale se deschid
de către Direcţia de Contabilitate Publică din Ministerul Finanţelor Publice pe seama Direcţiilor
de trezorerie şi contabilitate publică judeţene care le repartizează, în condiţiile legii, către
trezoreriile teritoriale din judeţ. Deschiderea creditelor bugetare pentru transferuri către bugetele
locale se face pe baza cererilor de deschidere credite (formular tipizat) cât şi a "notelor
justificative" întocmite şi prezentate de către Direcţiile de trezorerie şi contabilitate publică
judeţene cu respectarea precizărilor date în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice.
Creditele bugetare deschise, în condiţiile legii, sunt înregistrate în contabilitatea
trezoreriei de la toate nivelele, pe baza cererilor de deschidere de credite bugetare, a dispoziţiilor
bugetare de repartizare, cât şi a celorlalte documente primare mai sus prezentate.
Dacă în cursul execuţiei bugetare unele credite bugetare deschise trebuie retrase parţial
sau total, conform legii, această operaţiune se efectuează din iniţiativa ordonatorului de credite
principal, secundar sau terţiar, după caz, procedându-se astfel:
a) Ordonatorul principal de credite întocmeşte "Dispoziţia bugetară pentru retragerea
creditelor deschise" pe care o prezintă Direcţiei Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor
Publice care o înregistrează şi transmite către trezoreriile judeţene teritoriale,
până la trezoreria operativă la care instituţia publică îşi are -deschis contul de credite
bugetare;
b. Trezoreria la care instituţia îşi are contul deschis, la primirea Dispoziţiei bugetare
pentru retragere, verifică existenţa disponibilităţilor de credite şi înregistrează reducerea
creditelor deschise cu suma înscrisă în document;
c. Ordonatorul de credite principal va comunica din timp unităţilor (instituţii publice) din
subordine valoarea creditelor bugetare care se blochează din creditele deschise, până la
transmiterea Dispoziţiilor bugetare de retragere prin trezorerii.

5.2. DESCHIDERI DE CREDITE DIN BUGETELE LOCALE

Potrivit legii, (Legea nr. 72/1996 şi Legea 189/1998) prin bugetele locale se înţeleg
bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor adminis-trativ-teritoriale (comune, oraşe, municipii,
judeţ).Fiecare comună, oraş, municipiu, sector, judeţ întocmesc bugetul local propriu, în
condiţiile de autonomie, potrivit legii.Bugetele locale sunt aprobate şi administrate de către
consiliile locale, consiliile judeţene sau Consiliul General al municipiului Bucureşti, după caz, ca
autorităţi desemnate ale administraţiei publice locale.Primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene,
ca autorităţi executive, îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor principali de credite prevăzute de
Legea finanţelor publice, în vigoare.Cheltuielile (plăţile) bugetare se efectuează numai în limita
prevederilor din bugetul local, anual cu repartizare pe trimestre care se acoperă din veniturile
proprii, precum şi din sumele defalcate din impozitul pe venit încasat de la bugetul de stat şi din
transferurile diri bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetelor locale, în condiţiile legii.Plăţile
dispuse de ordonatorii de credite se pot efectua prin trezorerie numai după deschiderea creditelor
bugetare, în limita prevederilor din bugetul local aprobat, conform legii.În vederea derulării în
bune condiţii a executării bugetelor locale şi efectuării plăţilor dispuse, ia deschiderea creditelor
din bugetul local se procedează astfel:Ordonatorii principali de credite (primarii şi preşedintele
consiliului judeţean) pe baza elementelor proprii determină lunar volumul creditelor bugetare, în
limita cărora urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie pe seama surselor aprobate prin bugetul
local, atât pentru activitatea proprie cât şi pentru instituţiile publice din subordine. în acest scop,
fiecare ordonator principal de credite stabileşte necesarul de credite bugetare care urmează a se
deschide pentru luna următoare, completând "Comunicarea de deschidere a creditelor" (formular
tipizat) pe care o prezintă până la data de 20 ale fiecărei luni pentru luna următoare, spre analiză
şi verificare trezoreriilor teritoriale operative, ale administraţiilor financiare de care aparţin.În
cadrul trezoreriilor teritoriale se efectuează analiza şi verificarea documentelor prezentate lunar,
de Ordonatorul principal de credite, urmărindu-se în principal următoarele aspectele:- încadrarea
creditelor bugetare deschise pe ansamblul bugetului local în prevederile bugetelor locale aprobate
anual cu defalcare pe trimestre;- încadrarea creditelor deschise pe capitole în prevederile
corespunzătoare aprobate prin bugetul local;- completarea documentelor prezentate cu toate
datele cerute de formular şi semnarea lor de persoanele în drept.După verificare şi acceptare, pe
baza documentelor, se procedează la înregistrarea în contabilitatea trezoreriei a operaţiunii
privind creditele bugetare deschise şi repartizate pe fiecare ordonator de credite finanţat din
bugetul local cu respectarea normelor metodologice aprobate.În limita creditelor bugetare
deschise, ordonatorul principal de credite repartizează prin dispoziţie bugetară (formular tipizat),
creditele bugetare pe seama instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători îndeplinesc
atribuţiile ordonatorilor secundari sau terţiari de credite prevăzute de lege, după caz.La nivelul
trezoreriilor teritoriale se verifică încadrarea Dispoziţiilor bugetare prezentate, în suma creditelor
deschise pe capitole bugetare, înregistrate pe seama unităţilor administrativ-teritoriale respective,
după care se înregistrează în contabilitatea trezoreriei prin conturi în afara bilanţului, analitice
separate pe fiecare instituţie publică subordonată ordonatorului principal de credite.

5.3. DESCHIDEREA DE CREDITE DIN BUGETUL ASIGURĂRILOR

SOCIALE DE STAT
Bugetul asigurărilor sociale este aprobat anual prin lege de către Parlament, odată cu
bugetul de stat. Prin aceiaşi lege se aprobă şi bugetul Fondului pentru plata ajutorului de
şomaj.Potrivit legii finanţelor publice, în vigoare, administrarea bugetului asigurărilor sociale de
stat cât şi a bugetului Fondului ajutorului de şomaj se face de către Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale.Prin anexă la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se aprobă detalierea
veniturilor pe capitole şi subcapitole, cât şi a cheltuielilor, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri,
articole şi alineate ale bugetului.Potrivit legii, cheltuielile aprobate se acoperă din veniturile
bugetului asigurărilor sociale de stat şi se execută prin ordonatorii de credite din sistemul
asigurărilor sociale de stat.Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale este ordonatorul principal de
credite iar conducătorii instituţiilor subordonate, îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor secundari
sau terţiari, după caz, în condiţiile legii.Plăţile prin trezorerie din bugetul asigurărilor sociale de
stat se efectuează numai în limita creditelor deschise, repartizate instituţiilor publice din
subordine de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în care scop procedează astfel:a)
Lunar, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe baza bugetului asigurărilor sociale aprobat,
stabileşte necesarul de cheltuieli în structura aprobată, ce urmează a se efectua de la buget în luna
pentru care urmează a se deschide credite. în acest scop, ministerul întocmeşte "Cererea de
deschidere a creditelor buge tare" (formular tipizat) pe fiecare subcapitol de cheltuieli aprobat
prin buget, pe care o prezintă Direcţiei Contabilităţii Publice din cadrul Ministerul Finanţelor
Publice până la data de 20 ale fiecărei luni pentru creditele bugetare aferente lunii
următoare.Odată cu cererea de deschidere a creditelor, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale,
prezintă trezoreriei centrale şi Dispoziţia bugetară pentru repartizarea creditelor deschise pe
seama instituţiilor subordonate.b) Direcţia Contabilităţii Publice pe baza documentelor primite
de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, verifică şi analizează următoarele aspecte:-
încadrarea creditelor bugetare deschise pe subcapitole, în prevederile aprobate prin bugetul
asigurărilor sociale de stat;- repartizarea creditelor bugetare la instituţiile publice din subordinea
Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale să se efectueze în limita sumelor deschise;-
completarea documentelor prezentate cu toate datele cerute de formular şi semnarea acestora
de persoanele îndreptăţite.După analiză şi verificare, operaţiunea privind deschiderea creditelor
bugetare este înregistrată în contabilitatea trezoreriei potrivit normelor metodologice în vigoare.

5.4. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE

BUGETARE DESCHISE ŞI REPARTIZATE DIN BUGETUL DE STAT.
Ordonatorii de credite pot dispune efectuarea de plăţi din creditele bugetare deschise sau
repartizate, în conturile lor de la trezorerie, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul
propriu de venituri şi cheltuieli, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare (capitole, subcapitole,
articole şi alineate).Plăţile din creditele bugetare deschise sau repartizate, după caz, se efectuează
în toate cazurile din iniţiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea asupra utilizării
creditelor bugetare în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Plăţile pot fi dispuse astfel:
a) în numerar prin casieria instituţiei publice, după ridicarea sumelor din cont prin CEC de
numerar;
b) prin decontarea (virarea) din cont, în favoarea agenţilor economici care au livrat
mărfuri, au prestat servicii sau executat lucrări, după caz, în baza contractelor sau comenzilor
încheiate cu aceştia în condiţiile legii în baza OPHT.
Operaţiunile de plăţi se efectuează prin virare, în limita creditelor bugetare deschise şi
repartizate sau a disponibilităţilor, după caz, şi evidenţiate în conturile deschise distinct la
trezoreria statului pe bugete, cu desfăşurare pe instituţii publice.
Instituţiile publice pot ridica din conturile de cheltuieli sau de disponibil, după caz,
deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plăţi în numerar, reprezentând drepturi
de personal, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin decontări.
În vederea efectuării plăţilor dispuse de către ordonatorii de credite prin trezorerie se
utilizează în principal următoarele documente:
a) Cecul pentru eliberarea numerarului din cont,
b) OPHT pentru virarea din cont prin care Ordonatorul de credite dispune efectuarea de
plăţi din conturile sale de ia trezorerie în favoarea agenţilor economici, bugetului de stat,
bugetelor locale, s.a.
c) dispoziţia de încasare cu factura anexată întocmită de furnizor pe seama instituţiei
publice, ca urmare livrării unor mărfuri, energiei electrice, prestării de servicii sau executării de
lucrări, pe bază de contracte legal încheiate şi confirmate de beneficiar. Odată cu documentele de
plăţi, întocmite cu toate datele prevăzute de formular şi semnate de cei în drept, ordonatorii de
credite au obligaţia de a prezenta şi documentele cu privire la necesitatea şi oportunitatea
cheltuielilor propuse pentru care se solicită dispunerea plăţilor.
Compartimentul decontări din cadrul trezoreriei pe baza documentelor prezentate are
datoria să execute controlul financiar preventiv asupra plăţilor dispuse de ordonatorul de credite
urmărind în mod special:
a) încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate, pe capitole şi
categorii de cheltuieli. în cazul în care valoarea documentelor de plăţi nu are acoperire în
disponibilul de credite deschise sau repartizate, documentele sunt restituite ordonatorului de
credite.
b) respectarea utilizării creditelor bugetare potrivit destinaţiei stabilite prin buget, pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Se analizează natura şi conţinutul plăţilor dispuse prin
comparare cu creditele aprobate.
c) respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor.
Operaţiunile privind plăţile efectuate prin trezorerie sunt înregistrate în contabilitatea
acesteia în conturi deschise pe instituţii publice cât şi pe capitole de cheltuieli cu desfăşurare pe
categorii de cheltuieli aşa cum au fost aprobate prin Legea bugetului sau prin bugetele locale.
Ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul de stat, pe bază de documente de plată şi
justificative corespunzătoare, pot dispune plăţi din creditele deschise sau repartizate, pentru
efectuarea la instituţiile publice a următoarelor cheltuieli şi acţiuni:
- salarii;
- deplasări, detaşări şi transferuri;
- materiale;
- subvenţii pentru instituţii publice;
- subvenţii şi diferenţe de preţ acordate regiilor autonome cu capital de stat;
- transferuri către bugetele locale;
- burse pentru elevi şi studenţi;
- alocaţii şi ajutoare pentru copii;
- cheltuieli de capital.

5.5. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE

DESCHISE DIN BUGETUL LOCAL
Bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se execută,
după aprobare, în condiţiile iegii, prin ordonatorii de credite, care sunt:
- ordonatorii principali de credite - primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene sau
înlocuitorii lor de drept;
- ordonatorii secundari sau terţiari de credite -• conducătorii instituţiilor publice cu
personalitate juridică din subordinea ordonatorului principal.
Pentru efectuarea plăţilor de către ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul local, aceştia
au deschise la trezoreria de care aparţin, următoarele conturi:
a) conturi de credite deschise sau repartizate din bugetul local în care se înregistrează
creditele respective pe fiecare instituţie publică locală, în limita cărora pot să aibă loc cheltuieli
(piăţi) aşa cum au fost aprobate prin bugetul propriu de venituri şi cheltuieli;
b) cont de cheltuieli din bugetul local, care se deschide pe fiecare ordonator de credite,
capitole şi articole de cheltuieli în care se înregistrează plăţile dispuse numai pe bază de
documente justificative.
Plăţile din conturile instituţiilor finanţate din bugetul local cât şi cele la nivelul
ordonatorilor de credite, se efectuează prin trezorerie numai în limita creditelor bugetare deschise
sau repartizate, evidenţiate în conturi distincte.
Plăţile din creditele bugetare deschise sau repartizate, după caz, din bugetul local, se fac
din iniţiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea privind utilizarea acestora în
conformitate cu dispoziţiile legale şi prevederile bugetului local aprobat.
Plăţile pot fi dispuse atât în numerar prin casieria instituţiei după ridicarea din cont prin
CEC cât şi prin decontare (virare) din cont în favoarea agenţilor economici sau pentru achitarea
altor obligaţii.
Plăţile din conturile instituţiilor publice finanţate din bugetele locale se fac numai pe baza
documentelor de piăţi legai aprobate şi semnate de cei în drept cât şi a documentelor din care să
rezulte necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor efectuate pentru care se dispune plata. Toate
aceste documente sunt verificate de compartimentele de specialitate din cadrul trezoreriei
operative prin care se fac operaţiunile de plăţi ţinând seama de normele metodologice aprobate de
Ministerul Finanţelor Publice, în acest scop.
Operaţiunile privind plăţile efectuate din creditele deschise sau repartizate din bugetul
local, în condiţiile prevăzute de lege, sunt înregistrate după verificare, în contabilitatea trezoreriei
teritoriale, în conturile deschise pe seama ordonatorilor de credite şi instituţiilor publice care sunt
finanţaţi din bugetul local.
În cadrul trezoreriei se întocmeşte zilnic o balanţă de verificare, prin care se urmăreşte la
nivelul fiecărui buget local, ca totalul plăţilor înregistrate în conturile ordonatorilor de credite
finanţaţi din bugetul local, să se încadreze în totalul veniturilor bugetului local respectiv, inclusiv
transferurile clin bugetul de stat.
În situaţii de excepţie, când plăţile efectuate depăşesc veniturile realizate şi înregistrate în
bugetul local, se procedează la aplicarea următoarelor măsuri:
- alocarea de transferuri din bugetul de stat în măsura în care există disponibilităţi de
credite bugetare, în condiţiile iegii, (foarte rar şl cu aprobările legale)
- sistarea plăţilor în conturile instituţiilor publice finanţate din bugetul iocal, până la
crearea disponibilului necesar în contul de venituri al bugetului local.

5.6. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE

DESCHISE DIN BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
Administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat se face de către Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale, în calitate de ordonator principal de credite.
Din veniturile bugetului asigurărilor sociale aprobat prin lege, se suportă cheltuielile
privind pensiile de asigurări sociale de stat, indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă, concediile de maternitate şi îngrijirea copiilor, ajutoarele sociale (conform clasificaţiei
aprobate).
Plăţile prin trezorerie se efectuează numai în limita creditelor deschise sau repartizate
instituţiilor publice din subordine pe subcapitole de cheltuieli, de către Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale.
Efectuarea plăţilor prin trezorerie clin creditele deschise din bugetul asigurărilor sociale se
face cu respectarea precizărilor metodologice aprobate în acest domeniu de Ministerul Finanţelor
Publice.
Spre exemplu la efectuarea prin trezorerie a plăţilor pentru pensiile de asigurări sociale de
stat se procedează astfel:
a) Casa judeţeană de pensii şi asigurări sociale prezintă trezoreriei în raza căreia îşi
desfăşoară activitatea următoarele documente:
- Ordinul de plată pentru virarea în contul oficiului poştal judeţean a sumelor necesare
pentru plata pensiilor de asigurări sociale (inclusiv alocaţiile de stat pentru copii), care se efec-
tuează prin mandatele poştale, respectiv factori poştali. La acesta se anexează borderoul de
ordonanţare al mandatelor poştale;
- Ordinul de plată în contul unităţilor CEC a sumelor cuvenite ca pensie, în situaţia în
care pensiiie se achită prin conturile curente personale ale pensionarilor, deschise la unităţile res-
pective, la care se anexează lista cu numele pensionarilor, numărul contului personal şi suma
cuvenită acestora;
b) Verificarea în cadrul trezoreriei a documetelor prezentate de către Casa judeţeană de
pensii, şi asigurări sociale urmărindu-se în principal:
- existenţa disponibilului de credite bugetare la subcapitolul corespunzător, în limita
căruia urmează să se facă plăţi;- completarea documentelor de plată cu toate elementele cerute la
formular cât şi existenţa semnăturilor autorizate.
 Capitolul 6

ORGANIZAREA ŞI EFECTUAREA OPERAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI

PLĂTI PRIN CASERIA TREZORERIEI

6.1. ORGANIZAREA SERVICIULUI (BIROULUI)

SAU COMPARTIMENTULUI CASIERIE TEZAUR

Potrivit legii, operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar care privesc I sectorul public se
efectuează prin trezoreria statului. Aceste operaţiuni se referă la:- încasarea în numerar a
veniturilor bugetare sau extrabugetare, precum şi a fondurilor speciale, de la agenţi economici,
instituţii publice şi contribuabili, după caz;- depunerea în conturile trezoreriei, de către instituţiile
publice, a sumelor ridicate din cont şi rămase nefolosite;- eliberarea de numerar la cererea
instituţiilor publice din conturile acestora, în vederea efectuării de plăţi prin casieria proprie a
acestora, în principal pentru salarii, deplasări, drepturi de asigurări sociale s.a.în vederea derulării
normale a operaţiunilor privind primirea, verificarea, păstrarea şi eliberarea numerarului, la
nivelul trezoreriilor operative se organizează serviciul (biroul) sau compartimentul casierie -•
tezaur, după caz. In cadrul acestui serviciu (birou)-cornpartiment casierie-tezaur fluxul
operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar se desfăşoară prin:a) casa de încasări;b) casa de
plăţi;c) casa-tezaur.Principalele atribuţii ce revin acestui serviciu sau compartimentului casierie-
tezaur sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Direcţiei generale a
finanţelor publice judeţene, aşa cum acestea au fost prezentate la trezoreria municipală,
orăşenească, comunală.Pentru realizarea atribuţiilor care îi revin, este necesar ca activitatea
acestui serviciu (birou) compartiment să funcţioneze în spaţii special amenajate, separate de
celelalte sectoare ale trezoreriei operative teritoriale.Astfel, ferestrele, camerelor în care este
amplasată casieria cât şi uşile vor fi prevăzute cu grilaje de fier, fiecare casier va avea locul de
muncă în cabine separate, care vor fi dotate cu case de fier sau dulapuri metalice cu încuietori,
pentru păstrarea în siguranţă a numerarului în timpul programului de lucru. Modul de organizare
şi desfăşurare a activităţii casieriei-tezaur este bine stabilit prin precizările Direcţiei Contabilităţii
Publice din Ministerul Finanţelor Publice.Directorul trezoreriei şi a contabilităţii publice şeful
serviciului (biroului) compartimentului casierie-tezaur răspund de organizarea, funcţionarea şi
controlul activităţii de casierie, conform reglementărilor, în vigoare.Totodată, conducerea
trezoreriei are obligaţia să asigure ţinerea corectă şi ia zi a evidenţelor operative şi a contabilităţii
a operaţiunilor derulate prin casieria-tezaur în scopul cunoaşterii în orice moment, cu exactitate, a
existenţei şi mişcării numerarului cât şi a celorlalte valori gestionate de către personalul casieriei.

6.2. ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA ŞI ÎNCHIDEREA CASEI DE

ÎNCASĂRI
Casa de încasări se organizează într-un spaţiu distinct care să asigure efectuarea în
condiţii bune a operaţiunilor de încasări în numerar, a circulaţiei persoanelor fizice depunătoare,
precum şi siguranţa totală a gestionării sumelor încasate.În acest scop, casa de încasări trebuie să
fie dotată cu:- case de bani sau dulapuri metalice cu încuietori speciale;- instalaţii de sonorizare
şi grilaje prin care spaţiul afectat casei să fie ferit de evenimente speciale.Depunerea respectiv
primirea numerarului în casele de încasări ale trezoreriei se efectuează numai pe bază de
documente, legal aprobate, specifice acestui gen de activitate astfel:a) depunerea numerarului cu
"Foaie de vărsământ cu chitanţă", document întocmit de Serviciul (compartimentul) încasarea şi
evidenţa veniturilor din trezorerie după verificarea "avizului de plată" prezentat de plătitor din
care rezultă obligaţie acestuia către buget.Foaia de vărsământ cu chitanţă, legal întocmită şi
semnată se transmite pe cale internă, la casieria de încasări, unde casierul procedează la încasarea
sumei datorate şi eliberarea "chitanţei" către plătitor. La sfârşitul zilei, casierul înregistrează
Foaia de vărsământ în registrul de casă al zilei respective.b) Depunerea numerarului cu
"Borderoul de încasări" întocmit de agenţii încasatori la care se anexează chitanţele pe baza
cărora s-a făcut încasarea veniturilor datorate bugetului de către contribuabili (persoane
fizice).c) Depunerea numerarului cu "Ordin de încasare" în cazul operaţiunilor de depunere cu
caracter intern ale trezoreriei (spre ex. restituirea de avansuri spre decontare neutilizate, salarii
neplătite care se depun la termen, s.a.). Ordinul de încasare se emite de serviciul încasarea şi
evidenţa veniturilor care se transmite casieriei spre încasarea sumei, după care, verificat şi semnat
de casier este înregistrat la sfârşitul zile în jurnalul de casă.La sfârşitul zilei, casierul stabileşte
totalul sumelor încasate şi înregistrate pe bază de documente în Jurnalul de încasări, legal
întocmit şi semnat, împreună cu tot numerarul încasat, împachetat corespunzător şi în bază de
chitanţă, sunt predate şefului de serviciu (birou) compartiment casierie-tezaur.Concomitent un
exemplar din jurnalul de casă împreună cu documentele da casă aferente încasărilor efectuate
sunt predate la serviciul (compartimentul) încasarea şi evidenţa veniturilor pentru a fi înregistrat
în contabilitatea trezoreriei. Ultimul exemplar (3) din jurnalul de casă, semnat de cei în drept şi
ştampilat este arhivat la casieria de încasări.

6.3. ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA ŞI ÎNCHIDEREA CASEI DE PLĂŢI

Casa de plăţi este organizată în aceleaşi condiţii de siguranţă ca şi casa de încasări.Casele
de plăţi din trezorerie efectuează plăţi în numerar ia cererea instituţiei publice, sau a persoanelor
fizice numai pe baza documentelor justificative, legal aprobate. Toate operaţiunile de plăţi
efectuate prin casierie trebuie înregistrate în aceeaşi zi în contabilitatea trezoreriei.Operaţiunile de
plăţi efectuate zilnic prin casa de plăţi se derulează astfel:a) La începutul fiecărei zile operative,
casierul plătitor primeşte cu chitanţă un avans în numerar pentru plăţi de la şeful serviciului
casierie-tezaur. Avansul este înregistrat în registrul de evidenţa numerarului cu semnătura
casierului plătitor.Mărimea avansului în numerar acordat este stabilită de şeful serviciului
casierie-tezaur ţinând seama de volumul plăţilor de efectuat apreciat pentru ziua respectivă. în
situaţii justificate, casierul poate primi în cursul aceleiaşi zile şi alte avansuri în numerar pentru
plăţi.b) în vederea ridicării numerarului de la casele de plată, beneficiarii (casierii instituţiilor
publice) au obligaţia să prezinte documentele de plată (CEC de numerar, ordin de plată, s.a.)
însoţite de documente justificative privind cheltuielile (plăţile) legal aprobate, spre verificare la
serviciul (compartimentul) verificare şi decontare a cheltuielilor instituţiilor publice din cadrul
trezoreriei.După verificare şi avizare, documentele de plată cât şi cele justificative sunt
înregistrate în evidenţa analitică a serviciului după care, pe cale internă în trezorerie, sunt predate
la casieria de plăţi pe bază de borderou de plată.c) Casierul plătitor este obligat să verifice
legalitatea tuturor documentelor primite la plată (completate cu toate datele cerute de formular,
semnate şi ştampilate) după care se completează cecul cu suma ce trebuie eliberată şi efectuează
plata cu numerar către beneficiar.Beneficiarul sumelor plătite prin casieria trezoreriei are
obligaţia să verifice şi să numere banii primiţi la ghişeele casieriei (sau în spaţiul special
amenajat) întrucât trezoreria nu mai răspunde pentru reclamaţiile făcute ulterior.d) La sfârşitul
zilei operative, casierul verifică dacă sumele plătite pe bază de documente, împreună cu
numerarul rămas în casierie corespunde cu suma primită sub formă de avans după care
întocmeşte Jurnalul de casă cu operaţiunile de plăţi efectuate şi avansurile primite.Un exemplar
din Jurnalul de casă cu documentele de casă aferente, se predau la serviciul (compartimentul) de
verificare şi decontare a cheltuielilor instituţiilor publice; exemplarul nr. 2 din Jurnal se remite
şefului de serviciu casierie-tezaur şi concomitent se restituie sumele rămase neutilizate din
avansul primit, care sunt înregistrate sub semnătură, în Registrul pentru evidenţa numerarului,
exemplarul nr. 3 din jurnal este arhivat la casieria de plăţi.

6.4. ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA Şl ÎNCHIDEREA

CASEI-TEZAUR
Casieria tezaur este organizată în condiţii de siguranţă similare cu cele prevăzute pentru
casele de încasări şi cele de plăţi din cadrul trezoreriei.Prin casieria - tezaur se eliberează pe bază
de documente, la începutul fiecărei zile operative, numerarul necesar pentru operaţiunile de plăţi
prin casele de plăţi ale trezoreriei. La sfârşitul zilei, în casieria -tezaur sunt colecte şi păstrate în
limita plafoanelor de casă stabilite, toate sumele în numerar încasate prin casele de încasări cât şi
numerarul neutilizat rămas în sold la casele de plăţi ale trezoreriei. La aceste operaţiuni se adaugă
plăţile şi încasările în numerar rezultate din vânzarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie,
inclusiv răscumpărarea acestora şi plata dobânzilor aferente.Plafoanele de casă pentru casieria-
tezaur se stabilesc de unităţile teritoriale ale trezoreriei, de comun acord cu sucursalele
B.N.R.Excedentul de numerar (stabilit peste plafoanele aprobate), de la unităţile teritoriale ale
trezoreriei se vor depune (cu foaie de vărsământ) zilnic, la sucursalele B.N.R. conform graficului
stabilit.Excedentul de numerar poate fi redistribuit şi către administraţiile financiare, municipale,
orăşeneşti comunale din cadrul unităţilor teritoriale ale trezoreriei, cu aprobarea directorului
general şi respectarea normelor legale privind transportul şi securitatea numerarului.La sfârşitul
zilei operative, casierul întocmeşte "jurnalul de casă" al casei-tezaur pe baza jurnalelor de casă
primite de casieriile de încasări şi cele de plăţi, precum şi a celorlalte documente de casă
întocmite sau primite la casieria tezaur a trezoreriei. Soldul zilei stabilit prin jurnalul de casă
trebuie să fie egal cu numerarul existent în casieria-tezaur, la sfârşitul fiecărei zile operative. Pe
baza jurnalului de casă al casei tezaur se fac înregistrările în contabilitatea trezoreriei.Şeful
serviciului (biroului) compartimentului casierie-tezaur are obligaţia să ţină zilnic evidenţa
numerarului existent în casierie, a mişcării acestuia, precum şi a celorlalte valori aflate în tezaur
cu ajutorul "Registrului pentru evidenţa valorilor din casierie-tezaur".Se verifică zilnic dacă
soldul din registru pentru evidenţa valorilor din casieria-tezaur corespunde cu soldul casieriei din
jurnalul contabilităţii stabilit la sfârşitul zilei şi se semnează de şeful serviciului (biroului) admi-
nistrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei şi şeful trezoreriei operative.
 Capitolul 7

DECONTAREA ÎNTRE TREZORERIA JUDEŢEANĂ ŞI BANCA

NAŢIONALĂ
Decontarea între Trezoreria judeţeană şi sucursala Băncii Naţionale, este determinată de
totalul operaţiunilor de încasări şi cele de plăţi efectuate concomitent prin conturile deschise în
cadrul trezoreriilor teritoriale operative pe seama instituţiilor publice şi conturile agenţilor
economici deschise la băncile comerciale. Operaţiunile de decontare se derulează, numai pe bază
de documente, prin trezoreria judeţeană şi sucursala Băncii Naţionale în următoarele condiţii:a)
în cazul operaţiunilor privind achitarea obligaţiilor către furnizori sau creditorii de către
instituţiile publice, decontarea presupune:- transmiterea documentelor de plăţi dispuse de către
ordonatorii de credite pentru achitarea furnizorilor sau creditorilor instituţiilor publice, de către
trezoreriile teritoriale (municipale, orăşeneşti, comunale) la trezoreria judeţeană.- primirea
documentelor de plăţi de către trezoreriile judeţene şi transmiterea acestora la sucursalele B.N. în
vederea decontării cu băncile comerciale la care furnizorii, în calitate de beneficiari, îşi au
conturile deschise.b) În cazul operaţiunilor privind încasarea veniturilor cuvenite bugetelor de la
agenţii economici, decontarea presupune:- primirea documentelor de încasări privind veniturile
cuvenite bugetelor de la sucursalele Băncii Naţionale de către trezoreriile judeţene şi transmiterea
acestor documente trezoreriilor teritoriale (municipale, orăşeneşti, comunale) operative din
subordine în raza cărora agenţii economici, în calitate de plătitori îşi au domiciliul fiscal.Ca
urmare, activitatea de decontare între trezoreria şi Banca Naţională se desfăşoară în două etape:a)
decontarea între unităţile trezoreriei (trezoreria judeţeană şi trezoreriile teritoriale operative);b)
decontarea între trezoreria judeţeană şi sucursala Băncii Naţionale.În vederea efectuării
plăţilor dispuse de instituţiile publice, care au conturile deschise la trezoreriile teritoriale
operative, către furnizorii sau creditorii acestora, care au conturile la băncile comerciale, se
procedează astfel:1. Documentele de plăţi (ordinele de plată sau dispoziţia de încasare) primite la
trezoreriile teritoriale operative se grupează şi totalizează zilnic, în mod distinct pe operaţiuni şi
pe sedii ale băncilor comerciale unde agenţii economici îşi au conturile deschise.Pe baza
documentelor astfel grupate, serviciul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei
operative întocmeşte următoarele:- un "ordin de plată (tip trezorerie) centralizat" pentru
operaţiunile de plăţi dispuse din conturile instituţiilor publice. Un exemplar din acest ordin
împreună cu documentele (de plată şi cele justificative) legal întocmite se transmite trezoreriei
judeţene iar pe baza exemplarului nr. 2 se face înregistrarea operaţiunii în contabilitatea
trezoreriei.• O "dispoziţie de încasare centralizatoare" pentru toate dispoziţiile de încasare prin
care se dispun încasări de sume în contul trezoreriei din conturile agenţilor economici deschise la
băncile comerciale. Primul exemplar din dispoziţia de încasare centralizată împreună cu
dispoziţiile de încasare se transmit la trezoreria judeţeană. Exemplarul nr. 2 rămâne la
contabilitatea trezoreriei pentru înregistrare.2. Direcţia de trezorerie judeţeană, pe baza
documentelor (de plăţi şi justificative) primite de la trezoreriile teritoriale operative, procedează
astfel:- verifică legalitatea şi oportunitatea documentelor de plăţi primite de la trezoreriile
teritoriale (municipale, orăşeneşti, comunale);- înregistrează în contul corespondent ai fiecărei
trezorerii, ordinele de plată şi dispoziţiile încasări primite;- transmite documentele de plăţi şi
încasări, după verificare şi înregistrare în contabilitate, la sucursala Băncii Naţionale unde are
contul curent, procedând astfel:a) întocmeşte câte un "ordin de plată centralizator" pentru fiecare
bancă comercială la care agenţii economici au conturile deschise şi cărora urmează să le vireze
sumele cuvenite potrivit documentelor de plată primiteb) întocmeşte câte o "dispoziţie de
încasare centralizatoare" pentru fiecare bancă comercială la care agenţii economici au conturile
deschise şi din care urmează să fie preluate sumele respective conform documentelor privind
încasările, primite de ia trezoreriile teritoriale operative.Ordinele de plată şi dispoziţiile de
încasare centralizatoare se întocmesc în 3 exemplare din care ex. 1 şi 2, se transmit sucursalei
Băncii Naţionale împreună cu documentele justificative, legal întocmite, pentru efectuarea
operaţiunilor de plăţi sau încasări, după caz. Exemplarul nr. 3 rămâne la trezoreria judeţeană
pentru a fi înregistrat în- contabilitatea acesteia.Trezoreria judeţeană, zilnic ridică extrasul
contului curent al trezoreriei deschis la sucursala Băncii Naţionale împreună cu documentele
anexate, pe care le prelucrează astfel:- verifică sumele înscrise în extrasul de cont cu
documentele corespunzătoare, anexate;- înregistrează în contabilitatea proprie operaţiunile
privind plăţile sau încasările efectuate prin contul curent;- grupează pe trezoreriile operative din
subordine, toate ordinele de plată/şi dispoziţiile de încasare, privind încasarea veniturilor cuvenite
bugetelor sau instituţiilor publice, în funcţie de sediul fiscal al agentului economic şi instituţiei
publice. Pe această bază se întocmeşte câte un ordin de plată centralizator pentru fiecare
trezorerie operativă din subordine prin care dispune virarea veniturilor încasate în contul curent al
trezoreriilor respective. Dispoziţia de plată împreună cu documentele corespunzătoare operaţiunii
de virare a veniturilor, inclusiv extrasul de cont, se transmit, zilnic, trezoreriilor teritoriale
operative (prin postă sau delegat special în condiţii de siguranţă).
3. Trezoreriile teritoriale (municipale, orăşeneşti, comunale) operative pe baza extrasului
de cont şi a documentelor anexate primite de la trezoreria judeţeană, procedează astfel:- verifică
încasările din extrasul de cont pe baza documentelor anexate;- înregistrează în contabilitatea
proprie veniturile încasate care au fost virate de trezoreria judeţeană;
4. în scopul derulării corespunzătoare a operaţiunilor de decontare între trezorerii, este
necesar ca trezoreria judeţeană să utilizeze în contabilitatea proprie câte un "cont corespondent"
deschis pentru fiecare trezorerie operativă în parte. Prin acest cont, se înregistrează toate
operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate prin trezoreria judeţeană pentru trezoreriile operative.
Toate operaţiunile de încasări sau plăţi înregistrate în conturile corespondente deschise ia nivelul
trezoreriei judeţene trebuie să corespundă cu cele înregistrate în contul corespondent al fiecărei
trezorerii operative, lunar, pe baza extrasului de cont, se face verificarea rulajelor şi a soldurilor
conturilor corespondente respective şi se corectează eventualele erori de înregistrare.
 Capitolul 8

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA. CONTABILITĂŢII

TREZORERIEI

8.1. PLANUL DE CONTURI PENTRU ACTIVITATEA TREZORERIEI

Contabilitatea trezoreriei se organizează atât la nivelul Direcţiei Generale a Trezoreriei
statului şi a Direcţiei Contabilităţii Publice din cadrui Ministerului Finanţelor Publice, cât şi în
cadrul Trezoreriilor judeţene, şi a municipiului Bucureşti, a trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi
comunale din cadrul Direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului
Bucureşti.Contabilitatea trezoreriei se ţine cu ajutorul Planului de conturi pentru activitatea
trezoreriei aşa cum acesta a fost elaborat de către Ministerul Finanţelor Publice.Pianul de conturi
al trezoreriei cuprinde conturi sintetice de gradul I, ii şi III, grupate pe clase.Planul de conturi
specific pentru trezoreria statului cuprinde următoarele clase de conturi:
Clasa 1 - Mijloace băneşti şi alte valori
Clasa 2 - Venituri şi chetuieli bugetare
Clasa 3 - Disponibil din fonduri cu destinaţie specială
Clasa 4 - Titluri şi certificate de trezorerie
Clasa 5 - Disponibilităţi şi depozite
Clasa 6 - Decontări
Clasa 7 -- Venituri şi cheltuieli din activitatea de trezorerie
Clasa 8 - excedente / Deficite
Clasa 9 - Conturi în afara bilanţului.
Grupele de conturi au o construcţie logică şi reflectă într-un mod specific întregul flux de
operaţiuni care se desfăşoară în cadrul trezoreriei.
Cu ajutorul planului de conturi se asigură înregistrarea operaţiunilor specifice activităţii
de trezorerie printre care menţionăm:
- intrările şi ieşirile de valori prin contul curent al trezoreriei;
- intrările şi ieşirile de numerar prin casieria trezoreriei;
- încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare;
- constituirea şi utilizarea fondurilor cu destinaţie specială;
- gestionarea împrumuturilor de stat şi a datoriei publice (interne şi externe);
- disponibilităţile şi depozitele instituţiilor publice;
- încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor care privesc activitatea proprie a
trezoreriei;
- deschiderea creditelor pe seama ordonatorilor de credite şi repartizarea lor pe instituţiile
publice din subordine;
- încheierea execuţiei financiare la finele anului prin stabilirea excedentelor sau
deficitelor bugetare.
Conturile cuprinse în pianul de conturi pentru trezorerie asigură înregistrarea operaţiunilor
efectuate atât la nivelul trezoreriilor teritoriale cât şi la nivelul trezoreriei centrale din cadrul
Ministerului Finanţelor Publice.Conturile din planul de conturi specific trezoreriei se pot
modifica, adapta şi îmbunătăţi numai de către Direcţia Generală a Trezorerie şi Direcţia
Contabilităţii Publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, iar funcţiunea conturilor nu este
limitativă.Trezoreria centrală, trimestrial şi anual, pe baza datelor din contabilitatea proprie şi din
cea a trezoreriilor teritoriale din subordine cât şi a documentelor întocmite şi prezentate de
ordonatorii principali de credite întocmeşte, bilanţul general al trezoreriei, contul de execuţie al
bugetului de stat, al bugetelor locale, al bugetului asigurărilor sociale de stat, al fondurilor
speciale.

8.2. DESCHIDEREA CONTURILOR SINTETICE ŞI ANALITICE ÎN

CONTABILITATEA TREZORERIEI
Conturile sintetice de gradul I, II şi III se deschid în contabilitatea trezoreriei potrivit
codurilor şi structurii pe clase prevăzută în planul de conturi aprobat (în vigoare) cât şi în funcţie
de natura operaţiunilor specifice înregistrate în contabilitatea trezoreriei.
Conturile analitice care se deschid pentru conturile sintetice prevăzute în Planul de conturi
al trezoreriei se formează şi codifică la data deschiderii lor ţinând seama de precizările
Ministerului Finanţelor Publice date în acest scop, procedându-se astfel:
1. La codificarea conturilor analitice de venituri (sau de cheltuieli), privind bugetul de
stat, se aplică următoarea schemă:
- codul contului sintetic de venituri din planul de conturi (20);
- codul capitolului de venituri, din clasificaţia bugetară aprobată;
- cifra de control, conform metodologiei date;
- codul subcapitolului de venituri, din clasificaţia bugetară aprobată;
- codul plătitorului. La fiecare trezorerie se stabileşte un cod în ordine crescătoare al
agenţilor economici şi instituţiilor publice plătitoare de impozite şi taxe la trezoreria de care
aparţin.Spre exemplu: Conturile analitice deschise pe capitole, subcapitole şi plătitorii de venituri
pentru bugetul de stat se codifică astfel:
Cod. Denumirea codului
20 Veniturile bugetului de stat
12 Accize şi impozit pe circulaţie
XX Cifra de control
01 Accize
220 Numărul de ordine ai plătitorului stabilit de trezorerie
În mod asemănător se procedează la codificarea conturilor analitice de cheltuieli privind
bugetul de stat.
La codificarea conturilor analitice (pe capitole, subcapitole şi plătitori) de venituri şi
cheltuieli care privesc bugetele locale se va ţine seama de clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor
bugetelor locale aprobată prin legea bugetului anuală. în structura acestei codificări se include şi
codul privind unitatea administrativ-teritorială (comună, oraş, municipiu judeţ) după care se
înscrie codul plătitorului care se grupează pe fiecare unitate administrativ-teritorială.
La codificarea conturilor analitice de venituri şi cheltuieli ale bugetului asigurărilor
sociale de stat se va ţine seama de clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor
sociale de stat aprobată. în structura codului se include codul Ministerului Muncii şi Solidarităţii
Sociale (ca ordonator principal de credite), precum şi codul ordonatorilor de credite (secundari,
terţiari) din subordinea ministerului.
 2. Codificarea conturilor analitice deschise pentru conturile sintetice privind fondurile
speciale din clasa III a planului de conturi pentru trezorerie, se formează pentru fiecare fond,
distinct atât pentru venituri cât şi pentru cheltuieli.
Spre exemplu schema de codificare a conturilor analitice deschise pentru conturile
sintetice privind fondurile speciale cuprinde:
- codul contului sintetic de gr. I.
- codul contului sintetic de gr. II
- cifra de control
- codul contului sintetic de gr. III
- codul subcapitolului
(de venituri sau cheltuieli)
- cod minister
- din planul de conturi, în vigoare
- din planul de conturi, în vigoare
- stabilită conform metodologiei
- din planul de conturi, în vigoare
- din clasificaţia veniturilor sau cheltuielilor fondurilor speciale, aprobată prin lege
- din clasificaţia în profil departamental în vigoare.
3. Codificarea conturilor analitice pentru conturile sintetice de disponibilităţi şi depozite
ale instituţiilor publice (cuprinse în clasa V "Disponibilităţi şi depozite" ale planului de conturi
pentru trezorerie), se formează pe ministere, organe locale şi instituţii subordonate acestora cu
respectarea precizărilor date de Ministerul Finanţelor Publice.

8.3. DESCHIDEREA CONTURILOR ANALITICE PENTRU

INSTITUŢII PUBLICE ÎN CONTABILITATEA TREZORERIEI
Deschiderea la nivelul trezoreriilor operative a conturilor analitice pe seama instituţiilor
publice, în vederea efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi ale acestora, se face în următoarele
condiţii:
a) Conturile analitice privind finanţarea cheltuielilor din bugetul de stat, bugetele locale şi
bugetul asigurărilor sociale, se deschid pe seama instituţiilor publice numai pe baza "Cererilor de
deschidere de credite" sau a "mandatelor bugetare", după caz. La deschiderea conturilor,
instituţiile publice prezintă "Fişa cu specimenele de semnături" (formular tipizat) ale persoanelor
autorizate, potrivit legii, să aprobe şi să angajeze cheltuielile bugetare. Potrivit legii, la instituţiile
publice, prima semnătură aparţine ordonatorului de credite, iar semnătura a doua, contabilului
şef. în lipsa acestora, documentele de plată, pot fi semnate de înlocuitorii de drept ai acestora.
b) Conturile analitice de disponibilităţi din cadrul contului sintetic de gr. I cod "50",
"Disponibil al instituţiei publice" se deschid numai la cererea instituţiilor publice, în care scop
prezintă următoarele documente:
- Cererea de deschidere a contului (formular tipizat)
- Actul prin care se confirmă funcţionarea legală a instituţiei;
- Fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să angajeze cheltuielile
bugetare.
Cererea de deschidere a contului şi celelalte documente sunt verificate în cadrul
trezoreriei şi se aprobă de conducătorul acesteia. Pe această bază se stabileşte codul contului
analitic al instituţiei respective după care i se comunică.
 Contul începe să funcţioneze odată cu prima depunere de sumă în cont.
c) Conturile analitice deschise pe seama instituţiilor publice, în condiţiile sus prezentate,
se vor închide de trezorerii în următoarele situaţii:
- la cererea motivată a instituţii publice
- în cazul în care instituţia nu mai îndeplineşte condiţiile stabilite cu privire la deschiderea
şi funcţionarea contului. Trezoreria are obligaţia de a comunica, în scris, instituţiei motivele
închiderii, cu 10 zile înainte, pentru ca aceasta să-şi poată lua măsuri pentru lichidarea soldului
contului respectiv;
- pe baza actului normativ privind desfiinţarea instituţiei publice.

8.4. SISTEMUL DE ÎNREGISTRARE ÎN CONTABILITATEA

TREZORERIEI
Documentele justificative, legal întocmite, pe baza cărora se fac operaţiunile de încasări şi
plăţi prin trezorerie, sunt înregistrate în contabilitatea acesteia, cronologic şi sistematic, în
conturile de activ şi cele de pasiv sintetice (de bilanţ) cât şi în conturile analitice potrivit
metodologiei aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. Toate documentele care au stat la baza
operaţiunilor efectuate prin trezorerie vor fi înregistrate în contabilitatea trezoreriei în ziua în care
au fost acceptate la încasare sau plată, în care scop vor fi luate măsurile necesare. Este interzisă
amânarea înregistrării documentelor de încasări şi plăţi efectuate prin trezorerie pentru zilele
următoare.
Sistemul de înregistrare în contabilitatea trezoreriei se asigură pe baza următoarelor
formulare de evidenţă:
a) Jurnalul de înregistrare cât şi Jurnalul sinteză;
b) Fişa de cont sintetic;
c) Fişa de cont analitic;
d) Balanţa de verificare (analitică şi sintetică).

a) Jurnalul de înregistrare
Jurnalul de înregistrare este documentul contabil de bază, în care sunt înregistrate,
cronologic şi sistematic, toate operaţiunile de încasări sau plăţi efectuate prin trezorerie. Jurnalul
se deschide şi se închide zilnic, pentru fiecare cont sintetic de bilanţ din Planul de conturi pentru
trezorerie, în vigoare, în mod separat pentru operaţiile de creditare şi cele de debitare, de către
compartimentele din trezorerie prin care se fac încasările şi plăţile supuse înregistrării. Toate
documentele care au stat la baza înregistrărilor făcute în jurnal sunt anexate la acesta şi arhivate
în compartimentul care l-a întocmit.La sfârşitul fiecărei zile, în jurnalul de înregistrare se
totalizează sumele pe fiecare cont sintetic corespondent, înscriindu-se pe un rând separat, rulajul
zilei respective, care se cumulează cu rulajul zilei precedente (înscris pe rând separat) rezultând
rulajul cumulat de la începutul anului al contului sintetic respectiv, care se evidenţiază pe rând
distinct.Pe baza rulajului zilnic centralizat din jurnalul de înregistrare se întocmeşte jurnalul
sinteză al contului sintetic de bilanţ pe baza căruia se fac înregistrările în contabilitatea trezoreriei
pe fiecare cont sintetic în parte. După verificare şi semnare, de către persoanele în drept, jurnalul
sinteză se transmite la contabilitatea trezoreriei spre înregistrare.Trezoreria
 JURNAL DE ÎNREGISTRARE
a operaţiunilor în debitul şi creditul conturilor
CONT: Data:
CONT CONT Nr. docum Data doc. DEBI CREDI ST.
corespondent T T PAC.CRT

Trezoreria: Data:
JURNAL SINTEZĂ
a operaţiunilor în ziua
EXPLICA CONT CONT SUMA Cont debitor Cont SUMA
ŢII debitor creditor creditor

b) Fişa de cont sintetic

Acest formular se întocmeşte la contabilitatea trezoreriei pentru fiecare cont sintetic în
care se înregistrează operaţiunile de încasări şi plăţi pe baza datelor din jurnalele sinteză primite
de la compartimentele unde se întocmesc (casierie, control şi evidenţa veniturilor sau a chel-
tuielilor s.a.) .Zilnic, pe fişele de cont sintetic se stabileşte rulajul (debitor sau creditor) al
contului sintetic, atât pe fiecare zi cât şi cumulat de la începutul anului (în care se cuprinde şi
soldul de la începutul anului).Pe baza fişelor de cont sintetic contabilitatea întocmeşte Balanţa de
verificare sintetică.
FIŞĂ DE CONT SINTETIC

Data Documentul Explicaţia Cont Debit Credit Sold

Coresp

c) Fişa de cont analitic,

Fişa de cont analitic se întocmeşte la contabilitatea trezoreriei şi se deschide pentru:-
venituri, pe subcapitole în cadrul fiecărui capitol de venit, din ciasificaţia bugetară. în cadrul
fiecărui subcapitol de venit se deschid fişe de cont analitice pe plătitori- Cheltuielile bugetare, pe
capitole (ale clasificaţiei bugetare aprobate) şi categorii de cheltuieli cu desfăşurarea acestora pe
instituţii publice şi ordonatori de credite.- Fonduri cu destinaţie specială, distinct pentru venituri
şi cheltuielile acestora
 • Disponibilităţile instituţiilor publice, pe ordonatorii principali de credite cu
desfăşurarea pe instituţii subordonate.
FIŞĂ DE CONT ANALITIC
Data Documentul Explicaţia Cont Debit Credit Sold
Coresp

d) Balanţa de verificare (analitică şi sintetică)

Este documentul contabil prin care se asigură şi se verifică periodic corectitudinea
înregistrărilor efectuate prin conturile sintetice şi analitice utilizate în contabilitatea trezoreriei
Balanţa de verificare analitică se întocmeşte de compartimentele care ţin evidenţa
analitică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, a fondurilor cu destinaţie specială,
disponibilităţilor instituţiilor publice s.a.
Balanţa de verificare analitică privind cheltuielile bugetare se întocmeşte zilnic, iar cea
privind veniturile bugetare se întocmeşte periodic şi lunar.
Balanţa de verificare sintetică se întocmeşte la contabilitatea trezoreriei pe baza fişelor de
cont sintetic. Permanent se procedează la confruntarea conturilor sintetice din balanţa sintetică cu
conturile din balanţa analitică întocmită pentru fiecare cont sintetic. Se verifică rulajele debitoare,
cele creditoare şi soldul pentru fiecare cont sintetic.
Trezoreria
BALANŢA DE VERIFICARE A CONTURILOR SINTETICE (ANALITICE)
LÂ FINELE LUNII__________________
Sold la Rulaj Total Sold la sfârşitul
începutul cumulat sume lunii
anului
Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit

8.5. FUNCŢIUNEA CONTURILOR SINTETICE (DE GR. I ŞI II) DIN

PLANUL DE CONTURI PENTRU TREZORERIE
CLASA I. MIJLOACE BĂNEŞTI ŞI ALTE VALORI
CONTUL 10 "Casa", este un cont cu funcţiune de Activ în care se înregistrează
mijloacele băneşti existente în casierie (sold), precum şi încasările şi plăţile efectuate în numerar
prin casieria trezoreriei.
Se debitează cu:
- sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, pe bază de chitanţă, foi de
vărsământ, reprezentând impozite şi taxe bugetare şi alte venituri de ia agenţii economici,
instituţii publice şi contribuabili, prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat, 21
"Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat",30 "Fonduri cu
destinaţie specială".

Articol contabil: 10 "Casa" = %

20 "Veniturile bugetului de stat"
21 "Veniturile bugetelor locale"
22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de
stat"
30 "Fonduri cu destinaţie specială"
- sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând subscrierea la
certificatele de trezorerie prin creditul contului, 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie
pentru finanţarea deficitului bugetului de stat"
Articol contabil: 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de la
populaţie pentru finanţarea
deficitului bugetului de stat"
- sumele încasate în numerar, depuse la casieria trezoreriei de către instituţiile publice,
reprezentând venituri speciale şi extrabugetare încasate prin casieriile proprii ale instituţiilor, prin
creditul contului; 50 "Disponibil al instituţiei publice"
Articolul contabil: 10 "Casa" = 50 "Disponibil al instituţiei publice" (se deschid
conturi sintetice de gr. ii pe categorii de venituri conform planului de conturi pentru trezorerie )
- sumele primite în numerar prin casieria trezoreriei judeţene în vederea completării
necesarului de numerar pentru acoperirea plăţilor efectuate prin casieria trezoreriei, prin creditul
contului: 61 "Cont corespondent al trezorerie
Articolul contabil: 10 "Casa" = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
- sumele depuse în casieria trezoreriei de instituţiile publice reprezentând fonduri rămase
neutilizate din cele ridicate iniţial din cont Această operaţiune diminuează totalul plăţilor de casă
clin trezorerie (reconstituirea creditelor) şi creşte în mod corespunzător limita de finanţare.
Operaţiunea este admisă numai dacă priveşte finanţarea anului curent. în caz contrar sumele se
varsă la buget ca venit la capitolul privind restituirile de fonduri din finanţarea bugetară a anilor
precedenţi (cont 22.05) prin creditul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat".
Articol contabil: 10 "Casa" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
- sumele depuse de instituţiile publice reprezentând fonduri rămase neutilizate din cele
ridicate iniţial din cont. Această operaţiune diminuează totalul plăţilor de casă (reconstituire de
credite) şi creşte în mod corespunzător limita de finanţare în anul curent, prin creditul contului:
24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabil: 10 "Casa" = 24 "Cheltuielile bugetului local"
- sumele restituite în casieria trezoreriei de către instituţiile de asigurări sociale, rămase
nefolosite din cele ridicate iniţial din cont, operaţiune care diminuează plăţile de casă ale anului
curent, prin creditul contului: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat".
 Articol contabil: 10 "Casa" = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor
sociale de stat"
Se creditează cu:
- sumele restituite în numerar prin casierie, pe bază de documente, cu respectarea
dispoziţiilor legale în vigoare, agenţilor economici, instituţiilor publice şi contribuabililor, după
caz, reprezentând impozite, taxe şi alte venituri necuvenite bugetelor respective, prin debitul
conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat", 21 "Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile
bugetului asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil: % ~ 10 "Casa"
20 "Veniturile bugetului de stai"
21 "Veniturile bugetelor locale"
22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stat"
- sumele în numerar depuse de trezoreriile municipale, orăşeneşti şi comunale în
conturile Sucursalei Băncii Naţionale în cazul în care apar depăşiri de sold (plafon), conform
normelor stabilite în acest scop, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 10 "Casa"
- sumele în numerar depuse la bancă din casă (cont 10) pe măsura alimentării contului de
disponibil (cont 12), prin debitul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru
efectuarea de plăţi în numerar"

Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, = 10 "Casa"

pentru efectuarea de plăţi în numerar"
- sumele depuse la unitatea băncii, de către trezoreriile care nu au casierie-tezaur, pentru
încasările efectuate după ora 1400, prin debitul contului; 13 "Casa tranzitorie"
Articol contabil: 13 "Casa tranzitorie" = 10 "Casa"
- sumele eliberate în numerar pe bază de CEC de numerar din contul instituţiilor publice
în vederea efectuării de cheltuieli prin casieriile proprii, prin debitul contului: 23 "Cheltuielile
bugetului de stat"
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 10 "Casa"
- sumele eliberate pe bază de CEC de numerar din conturile instituţiilor publice de
subordonare locală în vederea efectuării de plăţi prin casieriile proprii, pentru achitarea de salarii,
alte drepturi de personal, deplasări s.a., prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetului local"

Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = 10 "Casa"

- sumele eliberate pe bază de CEC de numerar din contul de cheltuieli al instituţiilor de
asigurări sociale în vederea achitării bugetelor respective prin casieria proprie, prin debitul
contului: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale"

Articol contabil 25 "Cheltuielile buzatului asigurărilor sociale" = 10 "Casa"

- sumele plătite în numerar prin trezorerie la data răscumpărării certificatelor de
trezorerie de la populaţie, prin debitul contului: 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie
pentru finanţarea bugetului de stat"
Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie = 10 "Casa" pentru
finanţarea bugetului de stat"
- sumele ridicate în numerar pe bază de CEC de numerar pentru plăţile, efectuate prin
casieria proprie pentru Fondurile speciale, prin debitul conturilor de Disponibil cu destinaţie
specială 30 cât şi pentru conturile de Disponibilităţi şi depozite, 50 prin debitul contului 61 "Cont
corespondent al trezoreriei".
- sumele depuse la Banca Naţională când s-a depăşit plafonul de casă prin debitul
contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei".
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 10 "Casa"
Soldul contului 10 "Casa" este debitor şi reprezintă disponibilul în numerar existent în
casieria trezoreriei la sfârşitul zilei de operaţiuni.

CONTUL 11 "Efecte şi titluri de valoare"

Este un cont cu funcţiunea de Activ, în care se evidenţiază bonurile de tezaur şi titlurile de
stat care urmează a fi plasate (vândute) agenţilor economici şi populaţiei. în cadrul contului
sintetic se ţine evidenţa analitică pe categorii de bonuri de tezaur, titluri de valoare şi pe emisiuni.
Se debitează cu:
- contravaloarea bonurilor de tezaur şi titlurilor de stat, la primirea lor în vederea vânzării,
pe bază de documente, de către trezorerii, prin creditul contului: 66 "Decontări privind efecte şi
titluri de valoare".
Articol contabil: 11 "Efecte şi titluri de valoare" = 68 "Decontări privind
efecte şi titluri
de valoare"
Se creditează cu:
- contravaloarea bonurilor de tezaur şi titlurilor de valoare vândute (plasate) agenţilor
economici şi populaţiei, prin debitul contului: 66 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare".

Articol contabil: 66 "Decontări privind efecte -- 11 "Efecte şi titluri

şi titluri de valoare" de valoare"

Concomitent se înregistrează contravaloarea titlurilor de valoare şi a bonurilor de tezaur

 vândute şi încasate prin casierie I:
Articol contabil: 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezoreria de ia populaţie pentru
finanţarea deficitului bugetului de stat"
Soldul contului 11 "Efecte şi titluri de valoare" este debitor şi reprezintă valoarea
bonurilor de tezaur sau a titlurilor de valoare primite şi nevândute de către trezorerie.
CONTUL 12: "Disponibil al trezoreriei Ia bancă, pentru efectuarea ele plăţi în
numerar"
Este un cont cu funcţiune de Activ care funcţionează la trezoreriile fără casă - tezaur.
Se debitează cu:
- sumele în numerar depuse ia bancă,din casă (cont 10) şi casa tranzitorie (cont 13), pe
bază de documente, pe măsura alimentării contului de disponibil prin creditul conturilor: 10
"Casa", 13 "Casa tranzitorie"

Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, = %

pentru efectuarea de plăţi în numerar" 10 "Casa"
13 "Casa
tranzitorie"
- sumele preluate din contul curent al trezoreriei judeţene deschis la BNR, prin creditul
contului:
Articol contabil 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, = 60 "Cont cores-
pentru efectuarea de plăţi în numerar" pondent ai trezo-
reriei ia BNR"
Se creditează cu:
- plăţile (cheltuielile) efectuate din contul de disponibil de către instituţiile publice, pe
bază de documente justificative de cheltuieli, prin debitul conturilor 23 "Cheltuielile bugetului de
stat", 24 "Cheltuielile bugetelor locale", 25 " Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil: % = 12 " Disponibil al trezoreriei
23 "Cheltuielile bugetului de stai" la bancă, pentru efectuarea
24 "Cheltuielile bugetelor locale" cie plăţi în numerar"
25 " Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"

- plăţile (în numerar) reprezentând comisioane pentru operaţiunile efectuate de băncile

comerciale pe seama instituţiilor publice la trezoreriile fără casă-tezaur, prin debitul contului:
65.0.1 "Comisioane pentru operaţiuni efectuate în numerar de către băncile comerciale"
Articolul contabil 65.0.1 "Comisioane pentru operaţiuni = 12 " Disponibil ai efectuate în
numerar de către trezoreriei la bancă băncile comerciale"
pentru efectuarea
de plăţi în numerar"
CONTUL 13 "Casa tranzitorie"
S-a introdus prin F'recizările Ministerului Finanţelor nr. 334329/ 09.07.1999 privind
răscumpărarea certificatelor de trezorerie ajunse la scadenţă.Este un cont cu funcţiunea de Activ
şi funcţionează la trezoreriile care nu au casierie tezaur, pentru încasările efectuate după orele
1400.Se debitează cu:
- sumele depuse la unitatea băncii prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 13 "Casa tranzitorie" = 10 "Casa"
Se creditează cu:
- sumele depuse la bancă, pe bază de documente, pe măsura alimentării contului de
disponibil al trezoreriei deschis la bancă, în cazul trezoreriilor fără casă tezaur, prin debitul
contului, 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar".
Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei Ia bancă, = 13 "Casa tranzitorie" pentru
efectuarea de plăţi în numerar".
CONTUL 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt judeţ"
Acest cont a fost introdus prin Precizările Ministerului Finanţelor nr. 334285 din
20.07.1999.
Este un cont cu funcţiune de Activ prin care se ţine evidenţa numerarului eliberat din
casieria-tezaur pentru trezoreria din alt judeţ.
Se debitează cu:
- sumele în numerar eliberate din casieria-tezaur, în vederea alimentării cu numerar a
trezoreriei din alt judeţ, pe bază de documente, prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 14 "Sume în numerar eliberate = 10 "Casa"
trezoreriei din alt judeţ"

Se creditează cu:
- sumele în numerar, transferate în alt judeţ, în condiţiile reglementărilor în vigoare, la
primirea extrasului de cont şi a ordinului de plată de la trezoreria judeţeană din care rezultă plata
numerarului eliberat, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 01 "Cont corespondent = 14 "Sume în numerar eliberate al
trezoreriei" trezoreriei din ait judeţ"

CLASA II. VENITURI Şl CHELTUIELI BUGETARE

CONTUL 20 "Veniturile bugetului de stat"
 Este un cont cu funcţiune de Pasiv.
Se creditează cu:
- sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, reprezentând impozite, taxe şi alte
venituri de la agenţi economici, instituţii publice şi contribuabili, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa" = 20 "Veniturile bugetului de stat"
- sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice
finanţate din bugetul de stat şi iocal, reprezentând impozitele pe venit din salarii, alte taxe şi
vărsăminte, prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetului
local"
Articol contabil % = 20 "Veniturile bugetului de stat"
23 "Cheltuielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetului local"
- sumele înregistrate în "Contul corespondent al trezoreriei" de către direcţia de trezorerie
judeţeană reprezentând impozite şi taxe virate în contul trezoreriei operative locale, de către
agenţii economici care au conturile deschise la bănci, prin debitul contului. 61 "Cont
corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 20 "Veniturile
bugetului de stat"
Înregistrarea se face la trezoreria locală pe baza ordinelor de plată primite de la direcţia de
trezorerie judeţeană sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile
publice finanţate din bugetul local, dispuse de ordonatorii de credite, reprezentând impozite (pe
venitul din salarii, s.a.) şi alte vărsăminte, la bugetul de stat, prin debitul contului: 24
"Cheltuielile bugetelor locale"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetelor locale" = 20 "Veniturile bugetului
de stat"
Se debitează cu:
- sumele restituite în numerar prin casieria trezoreriei sau prin virament, potrivit legii,
reprezentând impozite şi taxe vărsate şi necuvenite bugetului, prin creditul conturilor: 10 "Casa"
şi 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 20 "Veniturile bugetului de stai" = %
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
- sumele compensate între sursele de impozite şi taxe ce au fost achitate în plus şi cele
care sunt neachitate, operarea efectuându-se numai în analiticele veniturilor bugetului de stat.
Soldul contului 20 "Veniturile bugetului de stat" este creditor şi evidenţiază veniturile
încasate la finele zilei.
 Evidenţa analitică a contului 20 se ţine pe surse de venituri, pe capitole şi subcapitole cât
şi pe plătitori, potrivit clasificaţiei bugetare a veniturilor aprobată, în vigoare.

CONTUL 21 "Veniturile bugetelor locale".

Este un cont cu funcţiune de Pasiv.
Se creditează cu:
- sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, pe baza documentelor,
reprezentând impozite şi taxe bugetare, de la agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili,
prin debitul contului: 10 "Casa"

Articol contabil 10 "Casa" - 21 "Veniturile bugetelor locale".

- sumele înregistrate în "contul corespondent al trezoreriei" de către direcţia trezoreriei

judeţene, reprezentând impozite şi taxe virate în contul bugetului local de către agenţii economici
care au conturile deschise la bănci. înregistrarea se face la trezoreriile locale, pe baza ordinelor de
plată primite de la direcţia de trezorerie judeţeană, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent
al trezoreriei"

Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 21 "Veniturile

bugetelor locale".

- cu sumele virate din contul bugetului de stat, în condiţiile legii, pe seama fiecărui buget
local, reprezentând transferuri de echilibrare a bugetului local, prin debitul contului: 23
"Cheltuielile bugetelor locale".

Articol cctitabil 23 "Cheltuielile bugetelor de stat" = 21 "Veniturile

bugetelor locale"

Se debitează cu:
- sumele restituite în numerar prin casierie sau prin virament, în condiţiile legii, agenţilor
economici şi contribuabililor, din impozite şi taxe vărsate şi necuvenite bugetului local, prin
creditul următoarelor conturi: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 21 "Veniturile bugetelor locale = %

 10 "Casa"
61 "Cont corespondent al
trezoreriei"

Soldul contului 21 este creditor şi reprezintă veniturile încasate, la finele zilei.

Evidenţa analitică a contului 21 se ţine pe surse de venituri, pe capitole, subcapitole şi
plătitori conform clasificaţiei bugetare a veniturilor aprobată.

CONTUL 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stat" Este un cont cu funcţiune de

Pasiv.
Se creditează, cu:
- contribuţia de asigurări sociale, utilizată de către agenţii economici şi instituţiile publice
pentru acoperirea cheltuielilor de asigurări sociale la locul de muncă, pe baza dispoziţiei de plată
(tip CAS) prin debitul contului: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"

Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor

sociale de stat" asigurărilor sociale de stat"

- sumele încasate prin virament în contul corespondent al trezoreriei sau în numerar prin
casierie, reprezentând contribuţia pentru asigurările sociaie de stat; contribuţia pentru pensia
suplimentară; contribuţia agricultorilor asiguraţi; subvenţii primite de la bugetul de stat, calculate
şi stabilite în condiţiile Legii nr. 191/2001.
Sumele datorate de agenţii economici şi instituţii publice sunt achitate cu dispoziţie de
plată (tip CAS) şi ordin de plată (tip trezorerie), prin debitul conturilor 61 "Cont corespondent ai
trezoreriei" şi 10 "Casa".

Articol contabil % =22 "Veniturile bugetului

61 "Cont corespondent al trezoreriei" asigurărilor sociale de stat" 10 "Casa"

- sumele virate de trezorerii din conturile de cheltuieli bugetare de către instituţiile

publice finanţate din bugetul de stat, reprezentând contribuţii de asigurări sociale cuvenite
bugetului asigurărilor sociale, prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 22 "Veniturile bugetului

asigurărilor sociale
de stat"
 - plăţile dispuse de către ordonatorii de credite din contul de cheltuieli pentru virarea
contribuţiei la asigurări sociale ca venit ia bugetul asigurărilor sociaie, prin debitul contului: 24
"Cheltuielile bugetului local"

Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = 22. "Veniturile bugetului

asigurărilor sociale de stat"

Se debitează, cu:
- sumele restituite prin virament sau în numerar unor agenţi economici şi instituţii publice,
din contribuţia de asigurări sociale virată necuvenită bugetului şi care nu poate fi compensată cu
sumele datorate în perioadele viitoare, prin creditul conturilor: 61 "Cont corespondent al trezo-
reriei", 10 "Casa"

Articol contabil 22 "Veniturile bugetului = %

asigurărilor sociaie de stai" 61 "Cont corespondent
al trezoreriei"
10 "Casa"

Soldul contului 22 este creditor şi evidenţiază veniturile încasate, la sfârşitul zilei.

Evidenţa analitică a contului 22 este condusă pe surse de venituri, pe capitole şi
subcapitole, conform clasificaţiei bugetului asigurărilor sociale aprobată.

CONTUL 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

Este un cont cu funcţiune de Activ.
Contul 23 se desfăşoară în conturi analitice deschise pe capitole, subcapitole şi categorii
de cheltuieli, cât şi pe ministere şi instituţii publice subordonate, conform clasificaţiei bugetului
de stat, aprobate.
Se debitează, cu:
- sumele eliberate în numerar din contul instituţiilor publice în vederea efectuării de
cheltuieli prin casieriile proprii, prin creditul contului: 10 "Casa".
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 10 "Casa".
- plăţile efectuate din contul de disponibil al trezoreriei deschis la bancă (la trezoreriile
fără casă-tezaur), pe bază de documente de cheltuieli, prin creditul contului: 12 "Disponibil al
trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar".
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului = 12 "Disponibil al trezoreriei la
de stat" bancă, pentru efectuarea
 de plăţi în numerar"
- sumele virate din contul bugetului de stat, în condiţiile legii, pe seama fiecărui buget
local, reprezentând transferuri de echilibrare a j bugetului local, prin creditul contului: 21
"Veniturile bugetelor locale"

Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 21 "Veniturile bugetelor

locale"

- sumele virate trezoreriei din conturile de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice
finanţate din bugetul de stat, reprezentând irnpo-zite (pe venit din salarii), taxe şi contribuţii de
asigurări sociale cuvenite bugetului de stat, bugetului local şi bugetului asigurărilor sociale, prin
creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat", 22 "Veniturile bugetului i asigurărilor
sociale de stat"

Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = %

20 "Veniturile bugetului de stat"
22 "Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat"

- plăţile dispuse de ordonatorii de credite (prin ordine de plată), în baza creditelor deschise
sau repartizate în vederea achitării obligaţiilor către furnizori şi creditori care au conturile
deschise la bănci, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului = 61 "Cont corespondent al

de stat" trezoreriei"

- sumele constituite în depozit reprezentând drepturi de salarii şi alte drepturi cuvenite

personalului instituţiilor publice, care se vor achita în anul următor (exclusiv impozitul pe
veniturile din salarii, CAS aferent s.a, care se varsă la buget în contul bugetelor respective până la
finele anului), prin creditul conturilor: 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat şi sume în
depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate", 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de
mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală"
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului = %
de stat" 50.05 "Disponibil pentru sume demandat şi sume
în depozit ale ministerelor şi instituţiilor
subordonate"
50.06 "Disponibilităţi pentru sume de
 mandat şi sume în depozit ale instituţiilor
de subordonare locală"
Se creditează, cu:
- sumele depuse în casieria trezoreriei de instituţiile publice, rămase neutilizate din cele
ridicate din cont. prin această operaţiune se diminuează totalul plăţilor de casă, şi creşte
corespunzător limita de finanţare. Operaţiunea este admisă numai dacă priveşte anul curent, în
caz contrar sumele se varsă la buget ca venit la capitolul 22.05 "Restituiri de fonduri din
finanţarea bugetară a anilor precedenţi", prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
- sumele recuperate de către instituţiile publice, de la furnizori şi creditori care.au
conturile deschise la bănci, ca urmare a intervenţiilor efectuate cu privire la respectarea preţurilor
şi a altor reglementări, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 61 "Cont corespondent - 23 "Cheltuielile bugetului

al trezoreriei" de stat"
Soldul contului 23 este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate de instituţiile publice
în cursul exerciţiului bugetar, iar la finele anului se închide.

CONTUL 24 "Cheltuielile bugetului local"

Este un cont cu funcţiune de Activ
Contul sintetic 24 se desfăşoară în conturi analitice conform, "Clasificaţiei bugetelor
locale" aprobată.
Se debitează, cu:
- sumele eliberate (pe bază de CEC) din conturile instituţiilor publice de subordonare
locală, în vederea efectuării de plăţi prin casieriile proprii (pentru achitarea salariilor, deplasări
s.a.), prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 2.4 "Cheltuielile bugetului local" = 10 "Casa"
- plăţile (cheltuielile) efectuate prin trezoreriile fără casă-tezaur, din contul de disponibil
de către instituţiile publice de subordonare locală, pe bază de documente justificative de cheltuieli
legal aprobate, prin creditul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de
plăţi în numerar"

Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" =12 "Disponibil al trezoreriei la bancă,

pentru efectuarea
de plăţi în numerar"
- sumele virate trezoreriei din conturile de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice
finanţate din bugetul local, dispuse de ordonatorii de credite, reprezentând impozite (pe veniturile
din salarii s.a.) şi contribuţii ia asigurările sociale, la bugetul respectiv, prin creditul conturilor: 20
"Veniturile bugetului de stat", 21 "Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = %
20 "Veniturile bugetului de stat"
21 "Veniturile bugetelor locale"
22 "Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat"
- plăţile dispuse prin trezorerie de ordonatorii de credite, din contul de cheltuieli ale
instituţiilor publice finanţate din bugetele locale, în contul furnizorilor şi creditorilor cu conturi
deschise la bănci, reprezentând cheltuieli pentru aprovizionare cu mărfuri, prestări de servicii sau
executări de lucrări, în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate, prin creditul contului:
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
- partea prelevată şi virată din excedentul bugetului local în contul special de disponibil
pentru constituirea fondului de rulment, potrivit reglementărilor în vigoare, prin creditul
conturilor: 50.05 "Disponibil pentru sume în mandat şi sume de depozit ale ministerelor şi
instituţiilor subordonate", 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale
instituţiilor de subordonare locală"

Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = %

50.05 "Disponibil pentru sume în mandat
şi sume în depozit ale ministerelor şi
instituţiilor subordonate"
50.06 "Disponibilităţi pentru sume de
mandat şi sume în depozit ale
instituţiilor de subordonare locală"
Se creditează, cu:
- sumele depuse în casieria trezoreriei de către instituţiile publice, de subordonare locală,
reprezentând sume rămase neutilizate din cele ridicate din cont. prin această operaţiune se
diminuează totalul plăţilor de casă şi creşte în mod corespunzător limita de finanţare în anul
curent, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa" = 24 "Cheltuielile bugetului local"
- sumele recuperate de instituţiile publice de subordonare locală, de la furnizori şi
creditori, ca urmare intervenţiilor efectuate cu privire la respectarea preţurilor şi altor
reglementări, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articoi contabil 61 "Cont corespondent = 24 "Cheltuielile bugetului local"
al trezoreriei"
 Soldul contului 24 este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate în cursul anului de
instituţiile publice de subordonare locală, iar la finele anului se închide.

CONTUL 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"

Este un cont cu funcţiune de Activ.
Prin contul 25 se evidenţiază plăţile efectuate prin trezorerii din bugetul asigurărilor
sociale de stat, în limitele creditelor bugetare aprobate şi deschise ordonatorilor de credite
finanţată din acest buget.
Contul 25 se desfăşoară pe conturi analitice deschise pe capitole şi subcapitole conform
"Clasificaţiei bugetului asigurărilor sociale de stat" aprobate.
Se debitează, cu:
- sumele eliberate din contul de cheltuieli ale instituţiilor de asigurări sociale în vederea
achitării bugetelor respective prin casieria proprie, prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor = 10 "Casa"
sociale de stat"
- contribuţia de asigurări sociale utilizată de către agenţii economici şi instituţiile publice
pentru acoperirea cheltuielilor de asigurări sociale la locul de muncă, pe baza dispoziţiei de plată
(tip CAS), prin creditul contului, 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului = 22 "Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat" asigurărilor sociale"
- plăţile dispuse de ordonatorii de credite din contul ele cheltuieli privind asigurările
sociale, în limita creditelor deschise de ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin creditul
contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului -- 61 "Cont corespondent al asigurărilor
sociale de stat" trezoreriei"
- sumele constituite în depozit, reprezentând drepturi de salarii şi alte drepturi cuvenite
personalului instituţiilor publice, care se vor achita în anul următor (exclusiv impozitul pe
veniturile din salarii, CAS aferent, s.a. care se varsă la buget în contul bugetelor respective până
la finele anului), prin creditul conturilor: 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat şi sume de
depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate", 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de
mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului = %
asigurărilor sociale de stat" 50.05 "Disponibil pentru sume
de mandat şi sume în depozit ale
ministerelor şi instituţiilor
subordonate"
50.06 "Disponibilităţi pentru sume de
mandat şi sume în depozit ale
 instituţiilor de subordonare iocaiă"
Se creditează, cu:
- sumele restituite la casieria trezoreriei de către instituţiile de asigurări sociale, rămase
neutilizate din cele ridicate iniţial din cont, operaţiune care diminuează plăţile de casă ale anului
curent, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor
sociale de stat"
- sumele recuperate de instituţiile de asigurări sociale prin contul de cheltuieli privind
asigurările sociale pe anul curent, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articoi contabil 61 "Cont corespondent = 25 "Cheltuielile bugetului
al trezoreriei" asigurărilor sociale de stat"
Soldul contului 25 este debitor şi evidenţiază cheltuieli privind asigurările sociale,
efectuate de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare deschise, iar la sfârşitul anului
contul se închide.

CLASA III. „DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE

SPECIALĂ"

Conturile din această clasă asigură evidenţa constituirii şi utilizării fondurilor speciale.
Fondurile speciale ca parte din resursele financiare publice, suni aprobate prin legi
specifice, sunt prezentate fondurile speciale, baze iegaiă privind constituirea şi utilizarea lor,
modul cie calcul, precum şi instituţiile publice care răspund de gestionarea lor. Aceste fonduri se
constituie în afara bugetului de stat, iar bugetele fondurilor speciale se aproba prin legea anuală a
bugetului. Execuţia de casă a bugetelor fondurilor speciale se realizează prin trezoreria statului,
potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Finanţelor.
Constituite prin legi specifice şi ale căror bugete de venituri şi cheltuieli sunt aprobate
prin legea bugetului anuală.
1. Fondul special pentru plata ajutorului de şomaj
Se constituie în baza Legii
Veniturile bugetului Fondului special pentru plata ajutorului de şomaj provin din
încasarea contribuţiei angajaţilor respectiv a angajatorilor la fondul de salarii .
Fondul este gestionat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Acest fond este evidenţiat în trezorerie prin contul 30 04 "Disponibil din fondul pentru
plata ajutorului de şomaj".
2. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
Se constituie în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 29/ 1994, aprobată prin
Legea nr. 136/1994.
Veniturile bugetului Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic provin din
încasarea taxei de dezvoltare cuprinse în tariful energiei electrice şi termice.
Fondul este gestionat de către Ministerul Energiei şi Resurselor.
Acest fond este evidenţiat în contabilitatea trezoreriei prin contul 30 13 "Disponibil din
fondui special pentru dezvoltarea sistemului energetic"
3. Fondul pentru asigurări sociale ele sănătate
Se constituie în baza prevederilor legii nr, 145/1997 privind asigurările sociale de
sănătate.
Veniturile bugetului acestui fond provin din:
- contribuţia persoanelor asigurate (cf. Legii);
- contribuţia de la persoanele juridice sau fizice care angajează personal salariat (cf.
Legii);
- sume de la bugetul de stat pentru persoanele asigurate prin efectul legii;
- sume de la bugetul de asigurărilor sociale de stat pentru persoanele asigurate prin efectul
legii.
Fondul este gestionat prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări
de sănătate judeţene.
Este evidenţiat în contabilitatea trezoreriei pin contul 30.15 "Disponibil din fondul de
asigurări sociale de sănătate".

4. Fondul special pentru protejarea asiguraţilor

Se constituie în baza prevederilor Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în
România.
Veniturile bugetului Fondului special pentru protejarea asiguraţilor se constituie prin
aplicarea unei cote de 1,5% asupra volumului de'prime brute încasate, potrivit art. 60 din Legea
nr. 136/1995.
Gestionarea Fondului special pentru protejarea asiguraţilor se face de către Ministerul
Finanţelor Publice, respectiv de către Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,
conform art. 45 alin. (4) din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea
asiguraţilor.
Fondul special pentru protejarea asiguraţilor este evidenţiat în contabilitatea trezoreriei
prin contul 30 17 "Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguraţilor".

5. Fondul special al drumurilor publice

Se constituie în baza prevederilor Legii nr. 118/1996, republicată.
Veniturile bugetului Fondului special al drumurilor publice se constituie prin aplicarea
unei cote asupra preţului cu ridicata, exclusiv accizele pentru carburanţi auto livraţi la intern de
către producători şi a valorii în vamă pentru carburanţi auto importaţi.
Gestionarea Fondului special al drumurilor publice se face de către Ministerul Lucrărilor
Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
În contabilitatea trezoreriei Fondul special al drumurilor publice este evidenţiat prin
contul 30 18 "Disponibil din fondul special al drumurilor publice".
Urmărirea constituirii fondurilor speciale cât şi a disponibilităţilor acestora în cadrul
trezoreriei se face prin conturi distincte pe instituţiile publice care gestionează aceste fonduri,
potrivit legii. în clasa a - Hi -a a planului de conturi pentru trezorerie au fost deschise conturi
sintetice de gradul II pentru evidenţierea disponibilului constituit pe fiecare fond special în parte,
după cum urmează:
30.04 Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj"
30.13 Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
30.15 Disponibil din fondul de asigurări sociale de sănătate
30.17 Disponibil din fondul special pentru protejarea asigura-ţilor
30.18 Disponibil clin fondul special al drumurilor publice
Toate conturile sintetice de gradul II cuprinse în clasa III a pianului de conturi pentru
trezorerie, mai sus prezentate, sunt conturi de Pasiv.
Conturile sintetice de gradul I din clasa III deschise pentru fiecare fond special în parte, se
desfăşoară pe conturi sintetice de gr. II sau pe analitice, după caz, separat pentru venituri (surse)
şi separat pentru cheltuieli (pe categorii) în structura bugetelor aprobate prin lege pe fiecare fond
şi potrivit metodologiei Ministerului Finanţelor Publice.
În cazurile în care fondurile speciale se utilizează la nivel centrai iar încasarea surselor de
constituire a acestora se face prin trezoreriile teritoriale, în cadrul acestora se deschid numai
conturile pentru veniturile fondului în care se evidenţiază sumele încasate şi virarea sumelor în
contul instituţiei centrale care urmează al utiliza potrivit destinaţiei stabilite prin lege.
Funcţiunea acestora este identică şi se prezintă astfel:
Se creditează cu:
- sumele încasate reprezentând contribuţii ale instituţiei publice persoane juridice şi
persoane fizice, precum şi subvenţiile de ia buget, potrivit legii, şi alte venituri din care se
constituie veniturile fondurilor speciale aprobate prin legi specifice, prin debitul conturilor: 10
"Casa 61 "Cont corespondent al trezoreriei",
Articol contabil % = 30 "Disponibil....."
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Se debitează, cu:
- sumele virate sau plăţile prin documente legal aprobate, de instituţiile publice care,
potrivit legii, răspund în calitate de ordonatori de credite, de gestionarea fondurilor speciale
respective, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 30 "Disponibil....." = %

10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Soldul creditor al conturilor sintetice de gradul II din clasa III reprezintă fondul special
constituit şi neutilizat la finele perioadei, respectiv disponibilul care, de regulă, se reportează în
anul următor, cu păstrarea destinaţiei iniţiale stabilită prin lege.
În cazul fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat, soldurile
rezultate din execuţia acestora şi neutilizate până la finele anului se regularizează cu bugetul de
stat, în limita subvenţiilor acordate, iar diferenţa se reportează în anul următor, cu păstrarea
destinaţiei iniţiale, dacă legea nu prevede altfel.

CLASĂ IV. TITLURI SI CERTIFICATE DE TREZORERIE

În această clasă se cuprind următoarele conturi sintetice de gradul I.

CONTUL 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea bugetului de stat".

Este un cont cu funcţiune de Pasiv. A fost inclus în Planul de conturi pentru trezorerie
prin Precizările Ministerului Finanţelr m. 315/1999. Se creditează, cu:
- sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, de la populaţie, reprezentând
subscrierea la certificatele de trezorerie, prin debitul contului, 10 "Casa"

Articol contabil 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de Ia populaţie

pentru finanţarea bugetului de stat"

- sumele încasate prin virament, reprezentând subscriere la certificatele de trezorerie, prin

debitul contului; 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 61 "Cont corespondent = 41 "Certificate de trezorerie

al trezoreriei" de la populaţie pentru
finanţarea bugetului de stat"
Se debitează cu:
- sumele plătite în numerar prin trezorerie la data răscumpărării certificatelor de trezorerie
de către populaţie, prin creditul contului; 10 "Casa"
Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de ia populaţie = 10 "Casa" pentru
finanţarea bugetului de stat"

- valoarea certificatelor de trezorerie nerăscurnpărate la termen, care se transformă în

certificate de depozit, prin creditul contului; 42 "Certificate de depozit"

Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de Ia = 42 "Certificate de depozit"

populaţie pentru finanţarea
bugetului de stat"

Evidenţa analitică a contului sintetic 41 se ţine pe fiecare emisiune de certificate de

trezorerie.
Soldul contului 41, este creditor şi reprezintă valoarea certificatelor de trezorerie
răscumpărate la finele perioadei.

CONTUL 42 "Certificate de depozit"

Este un cont cu funcţiune de Pasiv.
Se creditează, cu:
valoarea certificatelor de trezorerie nerăscumpărate ia termen de populaţie, care se
transformă în certificate de depozit, conform legii, prin debitul contului: 41 "Certificate de
trezorerie de la populaţie pentru finanţarea bugetului de stat"

Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie ite ia - 42 "Certificate de depozit"

populaţie pentru finanţarea
bugetului de stat"

Se debitează cu:
- plăţile în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând răscumpărarea certificateior de
depozit, prin debitul contului: 10 "Casa"

Articol contabil 42 "Certificate de depozit" = 10 "Casa"

Evidenţa analitică a contului 42 se ţine pe fiecare emisiune de certificare de trezorerie.

Soldul contului 42, creditor şi reprezintă valoarea certificatelor de trezorerie devenite
certificate de depozit, ia finele perioadei de raportare.
CONTUL 43 "Depozite ale agenţilor economici"
Este uri cont cu funcţiune de Pasiv
Se creditează, cu:
- sumele încasate prin contul trezoreriei statului de la agenţi economici, în vederea
constituirii unor depozite din care să fie achitate la termen unele obligaţii ale acestora către buget
sau instituţii publice, în condiţiile legii, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
Articol caritabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 43 "Depozite ale agenţilor
economici"

Se debitează, cu:
- sumele plătite (prin virament) din contul de depozit constituit ia trezorerie pe seama
agenţilor economici în vederea achitării din dispoziţia acestora a unor obligaţii către buget şi alte
datorii, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 43 "Depozite ale agenţilor - 61 "Cont corespondent al

economici" trezoreriei"

Soldul creditor al contului 43, "Depozite ale agenţilor economici" reflectă

disponibilităţile de surse ia finele perioadei cu această destinaţie.

CONTUL 44 "Depozite ale instituţiilor publice"

Este un cont cu funcţiune de Pasiv .
Se creditează cu:
- sumele încasate prin contul trezoreriei statului de la instituţii publice în vederea
constituirii unor depozite din care să fie achitate la termen unele obligaţii ale acestora către buget
sau agenţi economici în condiţiile legii prin debitul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil: 61 "Cont corespondent = 44 "Depozite ale instituţiilor

ai trezoreriei" publice"

Se debitează cu:
- sumele plătite (prin virament)" din contul de depozit constituit la trezorerie pe seama
instituţiilor în vederea achitării din dispoziţia acestora a unor obligaţii către buget şi alte datorii
prin creditul contului 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil: 44 "Depozite ale instituţiilor = 61 "Cont corespondent
publice" al trezoreriei"

Soldul creditor al contului 44 "Depozite ale instituţiilor publice", reflectă disponibilităţile

de surse la finele perioadei cu această destinaţie.

CLASA V. DISPONIBILITĂŢI ŞI DEPOZITE

În această clasă sunt cuprinse conturile cu ajutorul cărora s asigură evidenţa

disponibilităţilor băneşti, altele decât cele de la buget, al instituţiilor publice care au conturile
deschise la trezorerie. Prin planul ci conturi prin trezorerie în această clasă sunt prevăzute
următoarei conturi sintetice de gr. I:

CONTUL 50 "Disponibil al instituţiilor publice"

Este un cont cu funcţiune de Pasiv.
Cu ajutorul contului 50 se ţine evidenţa disponibilităţilor băneş aflate la dispoziţia
instituţiilor publice care au conturile deschise Ia trezoreria de care aparţin.
Contul 50 (sintetic de gr. i) se desfăşoară pe conturi sintetice de gr II deschise după natura
disponibilităţilor constituite, astfel:

CONTUL 50.01 "Disponibilităţi din fonduri cu destinaţie speciaiă ale

ministerelor şi Instituţiilor subordonate"
şi
CONTUL 50.02 "Disponibilităţi din fonduri cu destinaţie specială ale
instituţiilor de subordonare locală

Sunt conturi cu funcţiune de Pasiv, cu ajutorul lor se ţine evident;; disponibilităţilor din
fonduri cu destinaţie specială constituite la ministere ş instituţii subordonate (cont 50.01) precum
şi la primării, potrivi reglementărilor în vigoare (cont 50.02).

Se creditează, cu:
- sumele depuse în numerar de către instituţiile publice la casieri; trezoreriei cât şi cele
virate din cont de către agenţii economici pe seam; instituţiilor publice, care reprezintă, în
condiţiile legii, venituri ale fondurilo cu destinaţie specială, prin debitul conturilor: 10 "Casa" şi
61 "Con corespondent al trezoreriei"
Articol contabil % = 50.01; 50.02.
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Se debitează cu:
- sumele eliberate pe seama instituţiilor publice, în vederea efectuării de plăţi în numerar
sau prin virament din fondurile cu destinaţie specială constituite, potrivit legii, prin creditul
conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"

Articol contabil 50.01; 50.02 = %

10 "Casa"
61 "Cont corespondent »l trezoreriei"

Soldul creditor al conturilor 50.01 şi 50.02 reflectă disponibilităţile neutilizate din

fiecare fond la finele perioadei de raportare.

CONTUL 50.03 "Disponibil din mijloace extrabugetare ale ministerelor şi

instituţiilor subordonate"
CONTUL 50.04 "Disponibil din mijloace extrabugetare ale instituţiilor de
subordonare locală".

Sunt conturi cu funcţiunea de Pasiv. Cu ajutorul lor se ţine evidenţa disponibilităţilor

constituite din venituri extrabugetare ale ministerelor şi unităţilor subordonate lor cât şi a
instituţiilor de subordonare locală, i Se creditează, cu:
- sumele depuse la casieria trezoreriei de către instituţiile publice cât şi sumele virate de
agenţii economici pe seama instituţiilor publice, reprezentând venituri extrabugetare la dispoziţia
ministerelor, primăriilor sau instituţiilor subordonate lor, prin debitul conturilor: 10 "Casa"şi 61
"Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil % = 50.03; 50.04

10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Soldul creditor al conturilor 50.03 şi 50.04 reflectă disponibilităţile neutilizate din

veniturile extrabugetare, la finele perioadei de raportare.
 CONTUL 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat şi sume de depozit ale
ministerelor şi instituţiilor subordonate"
CONTUL 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume de depozit ale
instituţiilor de subordonare locală"

Sunt conturi cu funcţiunea de Pasiv. Cu ajutorul lor sunt evidenţiate sumele de mandat
primite de la alte instituţii pentru efectuarea unor servicii în contul acestora, precum şi sumele
constituite în depozit reprezentând drepturi cuvenite salariaţilor instituţiilor publice la finele
anului şi care urmează să fie achitate în anul următor.
Se creditează, cu:
- sumele primite de la alte instituţii în vederea efectuării unor operaţii de mandat, prin
debitul contului. 61 "Cont corespondendent al trezoreriei"

Articol contabil 61 "Cont corespondendent ai trezoreriei" = 50.05; 50.08

- sumele constituite în depozit reprezentând drepturi de salarii, prime şi alte drepturi

cuvenite personalului instituţiilor publice, care se vor achita în anul următor (exclusiv impozitul
pe veniturile din salarii, CAS aferent, pensia suplimentară, ajutor de şomaj care se varsă la buget
până la sfârşitul anului în contul bugetelor respective) prin debitul următoarelor conturi: 23
"Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetelor locale", 25 "Cheltuielile bugetelor
asigurărilor sociale de stat"

Articol contabil % = 50.05; 50.08

23 "Cheituielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetelor locale"
25 "Cheltuielile bugetelor asigurărilor
sociale de stat"

Se debitează, cu:
sumele virate (din cont) furnizorilor pentru achitarea cheltuielilor din sumele de mandat în
contul altor instituţii cât şi cu sumele restituite instituţiilor de la care au fost primite, ca urmare a
decontării operaţiunilor de mandat, prin creditul contului: 61 "Cont corespondendent al
trezoreriei"

Articol contabil 50.05; 50.06 = 61 "Cont corespondendent ai trezoreriei"

 - sumele ridicate în numerar, în anul următor, de către instituţiile publice în vederea
achitării drepturilor de salarii şi altor drepturi pentru care s-a constituit depozit la finele anului
precedent, prin creditul contului: 10 "Casa"

Articol contabil 50.05; 50.06 = 10 "Casa"

Soldul creditor al conturilor 50.05 şi 50.06 reflectă disponibilităţile băneşti la finele

perioadei.

CONTUL 50.07 "Disponibil din donaţil"

Este un cont cu funcţiunea de Pasiv.
Cu ajutorul contului 50.07 se ţine evidenţa donaţiilor, primite de instituţiile publice de la
organizaţii şi agenţi economici cât şi a plăţilor efectuate din aceste surse.
Se creditează, cu:
- sumele primite în numerar la casieria trezoreriei sau prin cont, cu donaţie de la
organizaţii şi agenţi economici, prin debitul conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"

Articol contabil % = 50.07 "Disponibil din donaţii"

10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Se debitează, cu:
- plăţile efectuate în numerar sau prin virament, din donaţiile primite, prin creditul
conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 50.07 "Disponibil din donaţii" = %

10 "Casa"
61 "Cont corespondent
al trezoreriei"

Soldul creditor al contului 50.07 refllectă disponibilul din donaţii existent la finele
perioadei de raportare.

CONTUL 50.08 "Disponibil din fondul de tezaur al judeţului"

 Este un cont cu funcţiunea de Pasiv.
Contul 50.08, se deschide ia trezorerie pe seama Consiliului Judeţean şi cu ajutorul lui se
ţine evidenţa sumelor existente, în condiţiile legii, a fondului de tezaur al judeţului, cât şi a
utilizării acestui fond, conform legii.
Se creditează, cu:
- sumele virate (prin cont) de unităţile administrativ-teritoriale la încheierea execuţiei
bugetare în vederea reconstituirii fondului de tezaur, anterior utilizat prin debitul contului:
61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 61 "Cont corespondent = 50.08 "Disponibil din fondul de tezaur

al trezoreriei" al judeţului"

Se debitează, cu:
sumele utilizate, conform legii, din fondul de tezaur, prin creditul contului: 61 "Cont
corespondent al trezoreriei"

Articol contabii 50.08."Disponibil din fondul de tezaur = 61 "Cont corespondent al

al judeţului" trezoreriei"

Soldul creditor al contului 50.08 reflectă disponibilităţile existente la fondul de tezaur la

finele perioadei de raportare.

CONTUL 50.09 "Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la bugetul de stat"

CONTUL 50.10 "Disponibil ai instituţiilor subvenţionate din bugetul local"

Sunt conturi cu funcţiunea de Pasiv.

Conturile se deschid la trezorerie pe seama instituţiilor publice care primesc alocaţii de la
buget (de stat sau locale) în completarea veniturilor proprii pentru acoperirea cheltuielilor privind
întreţinerea şi funcţionarea acestora. Prin aceste conturi se evidenţiază alocaţia primită de la
buget în completarea veniturilor proprii cât şi utilizarea acestor venituri.
Se creditează, cu:
- subvenţia de la bugetul de stat sau local, după caz, primită de instituţiile publice,
aprobază potrivit legii, prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile
bugetului local"

Articol contabil % = 50.09; 50.10

 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetului local"
- sumele încasate în numerar şi depuse în casieria trezoreriei, cât şi prin virament (în
eoni), reprezentând venituri proprii ale instituţiilor publice, prin debitul conturilor: 10 "Casa", 61
"Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil % = 50.09; 50.10

10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Se debitează cu:
sumele eliberate din casierie pentru cheltuielile efectuate în numerar şi plăţile prin
virament (din corii) privind cheltuielile instituţiilor publice, suportate din veniturile bugetelor
constituite, prin creditul conturilor:

Articol contabil 50.09; 50.10 = %

10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"

- subvenţia de la buget primită şi neutilizată, care este retrasă din contul instituţiilor
publice respective la finele anului, conform normelor de închidere a execuţiei bugetare ale
Ministerului Finanţelor Publice, prin creditul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24
"Cheltuielile bugetului local"

Articol contabil 50.03.; 50.10 = %

23 "Cheltuielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetului local"

Soldul creditor al conturilor 50.09 şi 50.10 reflectă disponibilul existent la finele

perioadei de raportare.
CONTUL 50.11 "Disponibil din fondul de rulment al bugetului local"
Este un cont cu funcţiunea de Pasiv.
Acest cont se deschide la sfârşitul anului pe seama fiecărui buget local pentru evidenţierea
fondului de rulment propriu constituit din excedent bugetar al fiecărui buget local.
Se creditează, cu:
 sumele repartizate la finele anului din excedentul bugetar al fiecărui buget local pentru
constituirea fondului de rulment, potrivit reglementărilor în vigoare, prin debitul contului: 24
"Cheltuielile bugetului local"

Articol contabii 24 "Cheltuielile bugetului tocai" = 50.11 "Disponibil din fondul de

rulment al bugetului local"

Se debitează, cu:
- sumele utilizate prin virament, conform legii, din fondul de rulment, prin creditul
contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 50.11 "Disponibil din fondul de rulment = 61 "Cont corespondent al

al bugetului local" trezoreriei"

Soldui creditor al contului 50.11 evidenţiază disponibilul existent la fondul de rulment al

bugetului iocal, ia finele perioadei de raportare.

CONTUL 50.12 "Disponibil din sumele pentru înlăturarea efectelor

calamităţilor".

Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. Se creditează, cu:

- sumele încasate în numerar sau prin virament, de la persoane fizice sau juridice, în
scopul finanţării cheltuielilor legate de înlăturarea efectelor calamităţilor, prin debitul conturilor:
10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil % = 50.12 "Disponibil din

10 "Casa" sumele pentru înlăturarea
61 "Cont corespondent al trezoreriei" efectelor calamităţilor"

- subvenţiile primite de la bugetul de stat deschise pe seama primăriilor, în vederea

înlăturării efectelor calamităţilor, prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

Articol contabil 23 "Cheltuieliie bugetului de stat" - 50.12 "Disponibil din sumele

pentru înlăturarea efectelor
calamităţilor"
 Se debitează, cu:
- sumele achitate în numerar sau prin virament unor persoane fizice sau juridice care au
avut pagube din calamităţi, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"

Articol contabil 50.12 "Disponibil din sumele = %

pentru înlăturarea 10 "Casa"
efectelor calamităţilor" 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

- subvenţiile neutilizate, retrase din contul instituţiilor publice la dispoziţia cărora au fost
deschise, la finele anului conform precizărilor Ministerului Finanţelor, prin creditul contului: 23
"Cheltuielile bugetului de stat"

Articol contabil 50.12 "Disponibil din sumele = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

pentru înlăturarea
efectelor calamităţilor"

- Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de

raportare.

CONTUL 50.13 "Disponibil din sumele încasate pentru ASIROM"

Este un cont cu funcţiunea de Pasiv.
Se creditează, cu:
sumele încasate prin casă sau virament în contul deschis la trezorerie pe seama ASIROM,
prin debitul conturilor: 10 "Casa",61"Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil % 50.11 "Disponibil din sumele

10 "Casa" încasate pentru ASIROM"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Se debitează, cu:
- sumele vachitate (prin casă sau virament), în condiţiile legii, din veniturile colectate pe
seama ASIROM, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 50.13 "Disponibil din sumele %
 încasate pentru ASIROM" 10 "Casa"
61 "Cont corespondent
al trezoreriei"

Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de

raportare.
CONTUL 50.14 "Disponibil pentru finanţarea unităţilor Ministerului Apărării
Naţionale"
Este un cont cu funcţiunea de Pasiv.
Contul se deschide la trezorerii pe seama unităţilor militare din subordinea Ministerului
Apărării Naţionale, ca titulare de avans.
Se creditează, cu:
- sumele primite de unităţile militare de la ordonatorii de credite (secundari sau terţiari)
din cadrul Ministerului Apărării Naţionale prin debitul contului: 81 "Cont corespondent al
trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriel" = 50.14 "Disponibil pentru
finanţarea unităţilor
ministerului MAPN"

Se debitează, cu:
- sumele plătite pentru drepturi de personal de unităţile militare (titulare de avans) şi cu
sumele neutilizate virate la sfârşitul anului în contul de cheltuieli bugetare de unde a fost
alimentat, în condiţiile legii, prin creditul conturilor: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
, 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

Articol contabil 50.14 "Disponibil pentru finanţarea = %

unităţilor ministerului MAPN" 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
23 "Cheltuielile bugetului
de Stat"

Soldul contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.

CONTUL. 50.15 "Disponibil al instituţiilor publice care nu au calitatea de ordonator

de credite".
 Este un cont cu funcţiunea de pasiv. Se creditează, eu:
- sumele virate în contul deschis la trezorerie, pe seama instituţiilor publice sau a unor
agenţi economici, în calitatea de titulari de avans, de către ordonatorii de credite ai acestora, în
vederea efectuării plăţilor (cheltuielilor bugetare), pe răspunderea lor, în condiţiile legii, prin
debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Se debitează cu:
- sumele utilizate de instituţiile publice sau ale unui agent economic în calitate de titulari
de avans pentru plata unor lucrări sau servicii efectuate de diferiţi prestatori, pe răspunderea lor în
condiţiile legii prin creditul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" şi contul 10 "Casa".

Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 50. 15 "Disponibil al instituţiilor

publice care au calitatea de
ordonator de credite"

Contul nu prezintă sold la nivelul instituţiei publice care nu are calitatea de ordonator de
credite.

CONTUL 50.18 "Disponibil din sume încasate din reactivitatea şi rambursarea

obligaţiilor rezultate din aplicarea Legii nr. 7/1992, privind
acoperirea financiară a obligaţiilor statului rămase publice
neregularizate la 31 decembrie 1990 şi preluate de către stat şi băncile
comerciale a pierderilor înregistrate în anii 1989 şi 1990 de agenţii
economici cu capital de stat precum şi a creditelor bancare".
Contul se deschide la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ pe seama Ministerului
Finanţelor Publice.
Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. Se creditează, eu:
- sumele încasate în numerar sau prin virament, de la agenţii economici (regii autonome,
societăţi comerciale) cu capital de stat cărora li s-a preluat de către stat creditele neperformante,
prin debitul conturilor: 10 "Casa" , 61. "Cont corespondent al trezoreriei"

Artiicol contabil % = 50.18" Disponibil din sume

10 "Casa" încasate din reactivitatea
61 "Cont corespondent al trezoreriei" şi rambursarea obligaţiilor
rezultate din aplicarea legii 7/1992"

Se debitează, CU:
- sumele virate (până la 20 ale fiecărei luni) către Ministerul Finanţelor Publice.
 Soldul creditor reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.

CONTUL 50.19 "Disponibil din venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ" Conform
Legii 84/1995.
Contul se deschide la trezorerie pe seama instituţiilor de învăţământ. Cu ajutorul lui se
evidenţiază veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ constituite din diverse surse cât şi
utilizarea acestora ţinând seama de prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995.
Este un cont cu funcţiunea de Pasiv.
Se creditează, cu:
-sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei de către instituţiile de învăţământ din
diverse taxe (de admitere, de şcolarizare, s.a.) care reprezintă veniturii proprii ale acestora, prin
debitul contului: 10 "Casa"

Articol contabil 10 "Casa" = 50.19. "Disponibil din venituri proprii al instituţiilor de

învăţământ" conform Legii 84/1995
- sume virate de către alte unităţi pe seama instituţiilor de înv ţămârit
- sumele primite prin redistribuire de la minister sau prin inspe toratele şcolare judeţene,
din alocaţii bugetare sau alte surse, potrivit leg prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"

Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 50.19. "Disponibil din venituri

proprii ale instituţiilor de
învăţământ conform Legii 84/1995

Se debitează, cu:
- sumele plătite prin casă sau prin virament din contul trezoreriei limita cheltuielilor
aprobate în structura bugetului, prin creditul conturile 10 "Casa", 61 "Cont corespondent ai
trezoreriei"

Articol contabil 50.19 "Disponibil din venituri = %

proprii ale instituţiilor 10 "Casa"
de învăţământ" 61 "Cont corespondent al trezorerie
conform Legii 84/1995

Soldul creditor reprezintă disponibilul existent la finele perioadei ( raportare.

Conturile sintetice de gradul II cuprinse în clasa aV-a a planului c conturi pentru
trezorerie, în vigoare şi care sunt toate de Pasiv, i funcţiunea lor pe debit şi pe credit similară cu a
conturilor prezenta mai sus sunt:

CONTUL 50.20 "Disponibil din fondul pentru garantare împrumuturilor externe, dobânzi
şi eoni sioane aferente"
CONTUL 50.21 "Disponibil din fondul extrabugetar confon legii nr. 112/1995 pentru
reglementare situaţiei Juridice a unor imobile cu destinat de locuinţe
trecute în proprietatea statului' CONTUL 50.22 "Disponibil' din sume
încasate reprezentări despăgubiri pentru pagube aduse fonduli
forestier conf. Legii nr. 81/1993"
CONTUL 50.23 "Disponibil pentru finanţarea blocurilor de locuinţe conf. O.G. nr.
19/1994" privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor
lucrări publice şi construcţii de locuinţe
CONTUL. 50.25 "Disponibil din cota repartizată din fondul special al drumurilor publice"
CONTUL 50.26 "Disponibil din finanţarea din alte bugete locale"
CONTUL 50.27 "Disponibil din fondul de şomaj pentru efectuarea de cheltuieli"
CONTUL 50.28 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
pentru efectuarea cheltuielilor de investiţii"
CONTUL 50.29 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea
punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum şi a celorlalte
unităţi vamale pentru efectuarea cheltuielilor de investiţii"
CONTUL 50.31 "Disponibil pentru efectuarea de cheltuieli şi din fondul special de
solidaritate socială pentru persoanele cu handicap"
CONTUL 50.32 "Disponibil pentru construcţii de locuinţe sociale şi de necesitate, conform
legi nr. 114/ 1996. - legea locuinţei
CONTUL 50.35 "Disponibil pentru realizarea lucrărilor de cadastru de specialitate
imobiliar-edilitar şi de construire a băncilor de date urbane conform
legii nr. 7/1996"
CONTUL 50.36 "Disponibil privind rezervele speciale"
CONTUL 50.37 "Disponibil din împrumuturi externe pentru finanţarea obiectivelor
aprobate"
CONTUL 50.38 "Disponibil din fonduri PHÂRE pentru combaterea efectelor inundaţiilor"
CONTUL 50.40 "Disponibil din amenzi încasate conform legii de Oficiul pentru protecţia
consumatorilor".
CONTUL 50.41 "Disponibil din activitatea sanitară conform legii nr. 145/1997" Privind
asigurările sociale de sănătate
CONTUL 50.42 "Disponibil din alocaţii bugetare pentru reducerea riscului în construcţii"
CONTUL 50.43 "Disponibil fond de risc pentru împrumutul B.E.R.D. 569/1997"
CONTUL 50.44 "Disponibil pentru compensarea obligaţiilor
 bugetare".
CONTUL 50.45 "Disponibil din sume încasate din vânzarea spaţiilor comerciale".
CONTUL 50.46 "Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor de
învăţământ superior". CONTUL 50.47 "Disponibil din alocaţii
bugetare cu destinaţia specială" CONTUL 50.48 "Disponibil al
instituţiei de învăţământ superior din surse externe pentru
finanţarea proiectelor de reformă"
CONTUL 50.43 "Disponibil din fondul de rezervă constituit conform legii nr. 145/1997"
CONTUL 50.50 "Disponibil din vânzarea acţiunilor în cadrul
privatizării" CONTUL 50.51" Disponibil din dividende încasate
de la societăţi comerciale"
CONTUL 50.52 "Disponibil încasări din cesiune acţiuni manageri"
CONTUL 50 53 "Disponibil din vânzări de acţiuni pe piaţa de capital"
CONTUL 50.54 "Disponibil din garanţii primite pentru privatizare"
CONTUL 50.55 "Disponibil pentru activitatea proprie a F.P.S."
CONTUL 50.56 "Disponibil din restructurare lichidare"
CONTUL 50.57 "Disponibil din fondul de ameliorare a fondului funciar"
CONTUL50.58 "Disponibil din subvenţii pentru regii autonome şi societăţi comerciale cu
capital de stat"
CONTUL 50.59 "Disponibil din fondul pentru finanţarea lucrărilor agricole conf.
Legii nr. 165/1998"
CONTUL 50.61" Disponibil din fondul cultural naţional român"
CONTUL 50.63 "Disponibil din contravaloarea medicamentelor din credit B.I.R.D conf.
H.G. nr. 381/1995"
CONTUL 50.64 "Disponibil al unităţilor furnizoare de energie electrică, termică, gage
naturale şi produse petroliere"
CONTUL 50.65 "Disponibil din valorificarea activelor bancare"
CONTUL 50.66 "Disponibil garanţii pentru fondul de ameliorare a fondului funciar"
CONTUL 50.67 "Disponibil pentru efectuarea de cheltuieli din fondul naţional de
solidaritate»
CONTUL 50.68 "Împrumut din disponibilităţile trezoreriei statului"
CONTUL 50.69 "Disponibil al genţilor economici"
CONTUL, 50.70 "Disponibil din transferuri şi subvenţii"
CONTUL 50.71 "Disponibil din fondul special de susţinere a învăţământului de stat pentru
efectuarea de cheltuieli"
CONTUL 50.72 "Disponibil din fondul naţional pentru dezvoltarea regională"
CONTUL 50.73 "Disponibil din fondul pentru dezvoltare regională"
CONTUL 50.74 "Disponibil al medicilor de familie"
CONTUL 50.75 "Disponibil din fonduri de rezervă aferente împrumuturilor externe"
CONTUL 50.76 "Disponibil din fondul pentru reformă economică"
CONTUL 50.76 "Sume puse la dispoziţie de către F.P.S. potrivit O.U.G. nr. 171/1999".
CONTUL, 50.78 "Disponibil din ajutoare externe nerambursabile"
CONTUL 50.79 "Disponibil din fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice la
utilaje, echipamente şi instalaţii industriale pentru efectuarea de
cheltuieli"
CONTUL 50.80 "Disponibil din vărsăminte pentru prevederi de către F.P.S. conf. Art. 20
din O.U.G. nr. 140/ 1999"
CONTUL 50.82 "Disponibil din sume încasate din vânzarea acţiunilor deţinute de
Ministerul Finanţelor la societăţi comerciale pentru stingerea crean-
ţelor bugetare conform O.G. nr. 15/1998"
CONTUL 50.83 "Disponibil din fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti"
CONTUL 50.84 "Disponibil din garanţii constituite de debitori pentru eşalonarea datoriilor
bugetare5'.
CONTUL 50.85 "Disponibil din valorificarea bunurilor legal intrate în proprietatea privată
a statului eonformOG 128/1998"
CONTUL 50.90 " Disponibil din comercializarea alcoolului conform OGU 181/2000"
CONTUL 50.91 "Disponibil al antreprenorilor locali"
CONTUL 50.92 "Disponibil din fondul de protecţie a vânatului"

Conturile sintetice de gr. ii din clasa a V-a, mai sus prezentate (50.20 - 50.92), sunt
conturi cu funcţiune de Pasiv.
Se creditează, cu:
- sumele încasate în numerar şi depuse în casieria trezoreriei cât. şi ceie virate (prin cont)
de către agenţii economici, instituţii publice sau ordonatorii de credite, după caz, pe seama
instituţiilor publice care gestionează fondurile sau veniturile constituite în scopul finanţării unor
cheltuieli, în condiţiile legilor care le-au aprobat, prin debitul conturilor:

10 "Casa"
81 "Cont corespondent al trezoreriei"

- subvenţia primită prin contul trezoreriei de la bugetul de stat sau local, de către
instituţiile publice stabilite prin lege să gestioneze această sursă, în scopul finanţării unor
cheltuieli stabilite, prin debitul conturilor:
 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetelor locale"

Se debitează, cu:
- sumele utilizate (plăţi în numerar sau plăţi prin virament din cont, după caz) prin
fondurile sau veniturile constituite, conform legii, prin creditul conturilor:

10 "Casa"
61 "Cont corespondent ai trezoreriei"

- subvenţiile de la buget, neutilizate şi retrase din cont, de regulă la finele anului conform
precizărilor Ministerului Finanţelor Publice, prin creditul conturilor:

23 "Cheltuielile bugetului de stat"

24 "Cheltuielile bugetelor locale"

Soldul creditor al conturilor (50.20 - 50.92) reprezintă disponibilul existent la fondurile

sau veniturile constituite în condiţiile legii, la finele perioadei de raportare.

CONTUL 50.83 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea agriculturii româneşti"

Se deschide pe seama Direcţiilor Generale pentru agricultură şi industrie alimentară la

trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ.
Se crediterază cu sumele încasate de ia Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei pentru
efectuarea de cheltuieli din fondul special pentru dezvoltarea agriculturii.
Se debitează cu plăţile dispuse pentru finanţarea programelor de dezvoltare potrivit
precizărilor legale.
Menţionăm că în contul deschis pe seama D.G.A.I.A. Judeţene nu se încaseată venituri ale
fondului special, acestea fiind virate de către toţi plătitorii în contul Agenţiei Domeniului Statului
- la trezoreria sectorului din municipiul Bucureşti.

CONTUL 50.85 "Disponibil din valorificarea bunurilor legal intrate în proprietatea privată
a statului conform OG 128/1998 cu modificările şi completările
ulterioare".
Constituit în baza OMFP 186/19.02.2001 publuicată în Monitorul Oficial nr.
143/22.03.2001.
 Titularii acestui cont sunt Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, şi ale
municipiului Bucureşti, precum şi Direcţiile Regionale Vamale.
Se creditează cu:
- veniturile încasate din valorificarea bunurilor Iwgal intrate în proprietatea privată a
statului.
Se debitează cu:
plăţile efectuate In vederea acoperirii cheltuielilor cu valorificarea bunurilor respective;
- cu sumele vărsate în contul bugetului de stat, conform legii,
- constituirea fondului pentru stimularea personaluilui.

CONTUL 50.90 "Disponibil din comercializarea alcoolului, conform Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 181/ 2000 publicată în Monitorul Oficial nr.
621/30.11.2000, privind instituirea monopolului de stat asupra comer-
cializării alcoolului pe seama compartimentelor din structura direcţiilor
generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti, care efectueayă operaţiunile
respective.
Se deschide la unităţile treyoreriei statului în scopul colectării sumelor rezultate din
comercializarea alcoolului.

CONTUL 50.91 "Disponibil al antreprenorilor locali" în baza HG 1005/26.10.2000 prin care

se aprobă acordarea unor stimulente financiare antreprenorilor locali
(persoane juridice legal constituite cu capital majoritar privat şi persoanelor
fizice autorizate) care desfăşoară activităţi economice în localităţile din
zonele miniere, în vederea amenajării şi instruirii persoanelor fără loc de
muncă provenite din actibvitatea minieră şi din activităţile anexe acestora.
Acest cont se creditează cu sumele virate de Ministerul Industriei şi Resurselor prin
Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea şi implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor
Miniere şi se debitează cu plăţile efectuate de titularii contului pentru achitarea obligaţiilor
bugetare precum şi cu sumeie transferate de aceştia în conturile proprii deschise la bănci
comerciale.

CONTUL 50.92 "Disponibil din fondul de protecţie a vânatului" se creditează cu veniturile

încasate la fondul de protecţie a vânatului de către inspectoratele teritoriale
de regim silvic şi cinegetic şi cu sumele primite de la Ministerul
Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor pentru efectuarea de cheltuieli şi se
debitează cu sumele virate de inspectoratele teritoriale de regim silvic şi
cinegetic (lunar până la data de 5 a lunii următoare).

CLASA VI. „DECONTĂRI”

 Cu ajutorul conturilor din aceasta grupă se asigura evidenţa decontărilor care intervin
între:
1. Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi comunale cu Direcţia de trezorerie şi contabilitate
publică judeţeană, rezultate din transmiterea concomitentă a documentelor de plăţi şi primirea
celor de încasări.
2. Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană si a municipiului Bucureşti cu
sucursala Băncii Naţionale pentru operaţiuni de încasări si plăţi efectuate prin contul curent
pentru întreaga activitate de trezorerie.
În această clasă se cuprind următoarele conturi sintetice de gradul I:
CONTUL 60 „Cont curent al trezoreriei la Banca Maţională"
Este un cont bifuncţional. El se deschide şi funcţionează numai in contabilitatea Direcţiei
de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti.
Se debitează, cu:
- sumele încasate reprezentând venituri bugetare, surse extrabugetare, fonduri, speciale
s.a. pentru trezoreriile municipale, orăşeneşti şi comunale, operaţiuni cuprinse in extrasul de cont
cât şi documentele justificative aferente, primite de la sucursala Băncii Naţionale, prin creditul
contului: 61 „Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 60 "Cont curent al trezoreriei ~ 61 „Cont corespondent al

la Banca Naţională" trezoreriei" (cu analitice pe
fiecare trezorerie din judeţ)"

Se creditează, cu:
- valoarea documentelor de plaţi primite de trezoreria judeţeană de la trezoreriile
teritoriale din subordine şi decontate prin contul curent al trezoreriei deschis la sucursala B.N.R.,
reprezentând plăţi ale instituţiilor publice către furnizorii si creditorii lor care au conturile
deschise la bănci comerciale, pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate, primite de la
sucursala Băncii Naţionale, prin debitul contului: 62 „Decontări cu Banca Naţională din
operaţiuni iniţiate".

Articol contabil 62 „Decontări cu Banca Naţionaia = 60 "Cont curent al trezoreriei

din operaţiuni iniţiate" la Banca Naţională"
(analitic pe trezorerii)
- sumele preluate din contul curent al trezoreriei judeţene deschis la B.N., prin debitul
contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă pentru efectuarea de plăţi în numerar".
Articol contabil 12 „Disponibil al trezoreriei la bancă, = 60 "Cont curent al trezoreriei
pentru efectuarea de plăţi la Manca Naţională"
în numerar"
(acest cont funcţionează la
trezoreriile fără casă-tezaur)

Soldui contului poate fi:

- debitor şi reprezintă disponibilul trezoreriei la sucursala B.N.R, ia finele zilei, sau
- creditor, reprezintă lipsa de disponibilităţi in judeţul respectiv si funcţionează în
continuare cu soldul creditor întrucât acesta este acoperit din totalul disponibilităţilor trezoreriei
aflate la B.N.R, de comun acord cu Ministerul Finanţelor Publice.
În cadrul contului 60 „Cont curent al trezoreriei la Banca Naţională" se deschid
următoarele conturi sintetice de gradul l:
60.01 „Cont curent al trezoreriei pentru încasări si plăţi de mica valoare" (sub 500
milioane îei)
60.02 „Cont curent ai trezoreriei pentru încasări si plăţi de mare valoare" (peste 500
milioane lei)

CONTUL 61 „Cont corespondent al trezoreriei”

Este un cont bifuncţional şi se deschide în:
a) contabilitatea trezoreriilor municipale, orăşeneşti si comunale, cu ajutorul căruia se
evidenţiază operaţiunile de încasări si plăti aferente fiecărei trezorerii.
b) Contabilitatea direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană si a municipiului
Bucureşti, cu conturi analitice deschise pe fiecare trezorerie din subordine,
La înregistrarea operaţiunilor de încasări si plăti prin contul 61 se vor respecta
următoarele reguli:
- Toate operaţiunile se vor înregistra în cont numai pe baza documentelor justificative
specifice întocmite in acest scop;
- Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană va transmite zilnic trezoreriilor
din subordine „extrase de cont" cu documentele anexate care vor fi confruntate cu operaţiunile
înregistrate in contul 61.
- Soldui contului 61, analitic, deschis la nivelul trezoreriei judeţene trebuie sa corespundă
cu soldul aceluiaşi cont de la nivelul fiecărei trezorerii din subordine (municipala, orăşenească,
comunală);
- În bilanţul centralizat al trezoreriei judeţene, soldul contului 61 nu apare, întrucât prin
centralizare soldul debitor trebuie- să corespundă cu soldul creditor al contului.
a) În contabilitatea trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti şi comunale), contul 61
funcţionează astfel:
Se debitează, cu:
- încasările efectuate în contul veniturilor pentru bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor de stat, fondurilor speciale şi extrabugetare, venituri proprii şi disponibilităţile
fiecărei instituţii publice, pe baza documentelor şi extrasului de cont primite de la direcţia de
trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, prin creditul conturilor:
20 "Veniturile bugetului de stat", 21 "Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat", 30 "Conturile de disponibil din fondurile cu destinaţie specială şi
extrabugetară" (sintetice de gr. Il 30.04 - 30.24), 50 "Disponibităţi şi depozite" (conturi sintetice
de gr. \i 50.01 --50:92)

Articol contabil 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" = %

20 "Veniturile bugetului de stat" 21
"Veniturile bugetelor locale" 22
"Veniturile bugetului asigurărilor sociaie
de stat" 30 "Conturile de disponibil din
fondurile cu destinaţie speciafă şi
extrabugetare" (sintetice de gradul II,
30.04 -30.24)
50 "Disponibilităţi şi depozite" (conturi
sintetice de gradul II, 50.01 - 50.92)

- sumele în numerar depuse la trezoreriile municipale orăşeneşti şi comunale în conturile

sucursale B.N.R în cazul în care apar depăşiri de plafoane ele casă, conform normelor stabilite în
acest scop, prin creditul contului: 10 "Casa"

Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 10 "Casa"

Se creditează, cu:
- plăţile efectuate la nivelul instituţiilor publice şi dispuse de titulari de cont pe baza
documentelor de plăţi transmise direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a
municipiului Bucureşti, în vederea efectuării operaţiunilor respective prin contul curent al
trezoreriei la B.N.R, prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile
bugetelor locale", 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat", 30 "Conturile de
disponibil din fondurile cu destinaţie specială şi extrabugetare", 50 "Disponibilităţi şi depozite"

Articol contabil % = 61 Cont corespondent al

23 "Cheltuielile bugetului de stat" trezoreriei"
24 "Cheltuielile bugetelor locale"
 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor
sociale de stat"
30 "Conturile de disponibil din
fondurile cu destinaţie specială
şi extrabugetare"
(sintetice de gr. II 30.04 - 30.24)
50 "Disponibilităţi şi depozite"
(sintetice de gr. lI, 50.01 - 50.92).

b) în contabilitatea Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a

municipiului Bucureşti. Se debitează, cu:
- plăţile instituţiilor publice către furnizorii şi creditorii lor, pe baza documentelor de plăţi
primite de la trezoreriile din judeţ (municipale, orăşeneşti, comunale) şi transmise spre decontare
sucursalei judeţene a B.N.R, prin creditul contului: 62 "Decontări cu B.N din operaţiuni iniţiate"

Articol contabil 61 Cont corespondent al trezoreriei" = 62 "Decontări cu B.N. din

operaţiuni iniţiate"

Se creditează, cu:
- sumele încasate prin contul curent de la sucursala B.N.R. reprezentând venituri
bugetare, extrabugetare, fonduri speciale, s.a., pentru trezoreriile din judeţ, pe baza extrasului de
cont şi a documentelor anexate, primite de la sucursala B.N.R., prin debitul contului: 60 "Cont
corespondent al trezoreriei la B.N.R".

Articol contabil 60 "Cont corespondent al - 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

trezoreriei la B.N.R".

- sumele primite în numerar prin casieria trezoreriei judeţene în vederea efectuării

plăţilor, prin debitul contului: 10 "Casa"

Articol contabil 10 "Casa" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

CONTUL 62 "Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate"

Este un eoni bifuncţional.
Funcţionează în contabilitatea Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a
municipiului Bucureşti, cu ajutorul lui sunt înregistrate operaţiunile cu trezoreriile din subordine
(teritoriale) şi sucursala judeţeană a B.N.R., rezultate din transmiterea şi decontarea documentelor
de plăţi.
Prin planul de conturi pentru trezorerie, în vigoare, contul 62 se desfăşoară în următoarele
conturi sintetice de gr. II:
62.01 "Decontări cu Bănea Naţională a României din operaţiuni iniţiate de valori
mici" (sub 500 milioane lei)
62.02 "Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni iniţiate de valori
mari" (peste 500 milioane iei).
Se debitează, cu:
- valoarea documentelor de plăţi primite de către trezoreria judeţeană, de la trezoreriile
teritoriale din subordine şi decontate prin contul curent al trezoreriei deschis de sucursala B.N.R.,
reprezentând plăţi ale instituţiilor publice către furnizorii şi creditorii lor care au conturile
deschise la bănci comerciale, pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate, primite de la
sucursala B.N.R., prin creditul contului: 60 "Cont curent al trezoreriei la B.N.R"

Articol contabil 82 "Decontări cu Banca Naţională = 60 "Cont curent al trezoreriei

din operaţiuni iniţiate" Ia B.N.R"

Se creditează cu:
- valoarea documentelor de plăţi primite de la trezoreriile din subordine, reprezentând
plăţi ale instituţiilor publice către furnizorii şi creditorii lor care au conturile deschise la băncile
comerciale, în vederea transmiterii spre decontare din contul curent deschis la sucursala B.N.R.,
prin debitul contului: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"

Articol contabil 61 "Cont corespondent 62 "Decontări cu Banca Naţională

al trezoreriei" din operaţiuni iniţiate"

Soldul creditor al contului 82 reprezintă sumele aflate în curs de decontare.

Contul 62, se desfăşoară în conturi analitice deschise pe fiecare trezorerie teritorială
subordonată.

CONTUL 65 "Sume de primit din bugetul trezoreriei statului"

Este un cont cu funcţiune de Activ
Prin pianul de conturi pentru trezorerie, în vigoare, contul 65, se desfăşoară în
următoarele conturi sintetice de gradul II,:
Contul 65.01 "Comisioane plătite pentru operaţiuni efectuate în numerar de către
 băncile comerciale"
Este un cont cu funcţiune de Activ:
a) La nivelul trezoreriilor operative (orăşeneşti, comunale) contul 65.01:
Se debitează, cu:
- Sume plătite în numerar reprezentând comisioane pentru operaţiunile în numerar
efectuate de băncile comerciale pe seama instituţiilor publice, ia trezoreriile fără casă-tezaur, pe
bază de documente, prin creditul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru
efectuarea de plăţi în numerar"

Articol contabil 65.01 "Comisioane plătite = 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă,

pentru operaţiuni în pentru efectuarea de
numerar de către plăţi în numerar"
băncile comerciale"

- sumele plătite prin virament (ordin de plată), reprezentând comisioane pentru

operaţiunile efectuate de băncile comerciale pe seama instituţiilor publice, prin creditul contului:
61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 65.01 "Sume plătite pentru = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

operaţiuni efectuate (analitic pe trezorerii)
în numerar de către
băncile comerciale"

Se creditează, cu:
- sumele încasate, de la trezoreria judeţeană, reprezentând comisioane plătite băncilor
comerciale pentru operaţiunile efectuate în numerar, pe baza extrasului de cont (cont 61) de la
trezoreria judeţeană, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 61 "Cont corespondent = 65 0 "Comisioane plătite pentru "

al trezoreriei" operaţiuni efectuata în numerar
de către băncile comerciale"

b) la nivelul trezoreriei judeţene, contul 65.01, Se debitează, cu:

- sumele datorate trezoreriilor operative (orăşeneşti, comunale) reprezentând comisioane
plătite băncilor comerciale, la primirea extrasului de cont (şi dispoziţiile de încasare ale
trezoreriilor operative), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 65 01 "Comisioane plătite = 61 "Cont corespondent al

pentru operaţiuni trezoreriei"
efectuate în numerar
de către băncile comerciale"

Se creditează, cu:
- sumele încasate de la B.N. în baza dispoziţiei de încasare depusă până în data de 25 a
lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul deschis la centrala B.N.R,)
prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la B.N,"

Articol contabil 60 "Cont corespondent = 65 01 "Comisioane plătite pentru

al trezoreriei la B.N," operaţiuni efectuate în numerar
de către băncile comerciale"

CONTUL 65.02 "Comisioane CEC plătite pentru încasarea veniturilor"

Este un cont cu funcţiune de Activ.
a) la nivelul trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale) contul 65.02.
Se debitează, cu:
- sumele plătite prin virament (cu ordin de plată) către unităţile CEC reprezentând
comisioanele cuvenite pentru prestările efectuate (încasarea impozitelor cuvenite bugetului de
stat), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"(analitic pe trezorerii)

Articol contabil 65.02. "Comisioane CEC plătite = 61 "Cont corespondent al

pentru încasarea veniturilor" trezoreriei" (analitic pe
trezorerii)

Se creditează, cu:
- sumele încasate de la trezoreria judeţeană, reprezentând comisioanele achitate CEC, pe
baza dispoziţiei de încasare întocmite şi a extrasului de cont primit, prin debitul contului: 61
"Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe trezorerii)

Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 85.02 "Comisioane CEC

 (analitic pe trezorerii) plătite pentru încasarea
veniturilor"

b) la nivelul trezoreriei judeţene, contul 65.02, Se cSebitează, cu:

- sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti comunale) pentru
comisioanele plătite CEC, ia primirea extrasului de cont (şi dispoziţiilor de încasare ale
trezoreriilor operative), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe
trezorerii)

Articol contabil 65.02 "Comisioane CEC plătite = 61 "Cont corespondent al

pentru încasarea veniturilor" trezoreriei"
(analitic pe trezorerii)

Se creditează, cu:
- sumele încasate de la B.N.R. în baza dispoziţiei de încasare depusă, (plătitor fiind
Ministerul Finanţelor Publice din contul special deschis la B.N.R), prin debitul contului: 60 "Cont
corespondent al trezoreriei la B.N.R"

Articol contabil 80 "Cont corespondent = 65.02 "Comisioane CEC plătite pentru

al trezoreriei la B.N.R" încasarea veniturilor"

CONTUL 65.03 "Taxe poştale plătite pentru serviciile poştale"

Este un cont cu funcţiune de Activ.
a) la nivelul trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale) contul 65.03
Se debitează, cu:
- sumele plătite prin virament (cu ordin de plată) regiei de poştă (înscrierea impozitelor,
expedierea documentelor de trezorerie), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al
trezoreriei" (analitic pe trezorerii)

Articol contabil 65.03. "Taxe poştale plătite = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

pentru serviciile poştale (analitic pe trezorerii)

Se creditează, cu:
- sumele încasate de le trezoreria judeţeană, pentru taxele poştale achitate regiei de poştă,
pe baza dispoziţiei de încasare întocmite şi a extrasului de cont primit, prin debitul contului: 61
"Cont corespondent ai trezoreriei"

Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65.03 "Taxe poştale plătite

(analitic pe trezorerii) pentru serviciile poştale"

b) la nivelul trezoreriei judeţene, contul 65.03, Se debitează, cu:

- sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti comunale) pentru taxele
poştale plătite regiei de poştă, la primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de încasare anexate,
prin creditul contului: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"

Articol contabil 65.03. "Taxe poştale plătite = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

pentru serviciile poştale" (analitic pe trezorerii)
Se creditează, cu:
- sumele încasate de la B.N.R. pe baza ordinului de plată depus (plătitor fiind Ministerul
Finanţelor Publice din contul special deschis la B.N.R.) prin debitul contului:

Articol contabil 60 "Cont corespondent = 65.03. "Taxe poştale plătite pentru

al trezoreriei la BNR" serviciile poştale"

CONTUL 65.07 "Comision plătit pentru efectuarea transportului în numerar pentru

trezoreria statului"
Acest cont este cu funcţiune de Activ şi are funcţiune atât pe debit cât şi pe credit,
similară cu conturile sintetice de gr. il 65.02 şi 65.03, atât la nivelul trezoreriei judeţene cât şi la
nivelul trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti şi comunale).

CONTUL 65.04 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului de tezaur judeţean şi al

municipiului Bucureşti"
CONTUL 65.08 "Dobânzi plătite pentru disponibilul privind rezervele speciale"
CONTUL 65.09 "Dobânzi plătite pentru disponibilul din fondurile PHARE"
CONTUL 65.11 "Dobânzi piătite pentru disponibilităţile F.P.S. şi ale direcţiilor teritoriale"
CONTUL 65.15 "Dobânzi ia disponibilităţile agenţilor economici"
Aceste conturi au funcţiunea de Activ
a) La nivelul Trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti şi comunale), conturile
65.04, 65.08, 65.09, 65.11 şi 65.15.
Se debitează, cu:
 - dobânzile plătite, calculate în condiţiile legii, de către trezoreriile operative pentru
disponibilităţile evidenţiate prin conturile deschise la trezorerie, pe fiecare fond disponibil, prin
creditul conturilor:
50.08 "Disponibil din fondul de tezaur al judeţului" (pentru contul 65.64)
50.36 "Disponibil privind rezervele speciale" (pentru contul 65.08)
50.38 "Disponibil din fonduri PHARE pentru combaterea efectelor inundaţiilor"
(pentru contul 65.09),
50.55 "Disponibil pentru activitatea proprie a F.P.5." (pentru contul 65.11)
50.89 "Disponibil al agenţilor economici" (pentru contul 65.15)

Se creditează, cu:
- sumele încasare de la trezoreria judeţeană, în contul dobânzilor plătite pentru
disponibilităţile evidenţiate în conturile de disponibil (50.08, 50.36, 50.38, 50.55, 50.69) mai sus
prezentate, pe baza extrasului de cont (pentru contul 61) primit şi a dispoziţiilor de încasare
emise, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65.04; 65.08; 65.09;

(analitic, pe trezorerii) 65.11; 65.15

b) La nivelul trezoreriilor judeţene, conturile 65.04, 65.08, 65.09, 65.11, 65.15.

Se debitează, cu:
- sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale) pentru
dobânzile plătite, aferente disponibilităţile evidenţiate prin conturile 50.08, 50.36, 50.55 şi 50.69,
la primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de încasare (anexate) emise de trezoreriile
operative, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoeriei"

Articol contabil 65.04; 65.08; 85.09; 65.11; 65.15 = 61 "Cont corespondent al

trezoeriei"

Se creditează, cu:
- sumele încasate de ia B.N.R., pe baza dispoziţiilor de plată depuse până la data de 25
ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul special deschis la BNR) şi
a extrasului de cont primit după virarea sumelor, prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al
trezoreriei la BNR"
Articol contabil 60 "Cont corespondent = 65.04; 65.08; 65.09; 65.11; 65.15
al trezoreriei la BNR"

CONTUL 65 05 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului pentru pensia

suplimentară"
CONTUL 65.06 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului pentru plata ajutorului de
şomaj"
CONTUL 65.12 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului special pentru dezvoltarea şi
modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum
şi a celorlalte unităţi vamale"
Aceste conturi au funcţiunea de Activ .
a) La nivelul Trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale) conturile 65.06 şi
65.12 .
Se debitează, cu:
- dobânzile plătite, calculate potrivit legii, de către trezoreriile operative pentru
disponibilităţile la fondurile evidenţiate prin conturile deschise la trezorerie pe fiecare fond în
parte (conturile 30.04 şi 30.14), prin creditul conturilor:
- 30.03 "Disponibil din fondul pentru pensia suplimentară"
- 30.04 "Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj" (pentru contul
65.06) şi
- 30.14 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor
de control pentru trecerea frontierei, precum şi a celorlalte unităţi vamale" (pentru contul
65.12)

Articol contabil 65.05; 85.06; 65.12 = 30.03; 30.04; 30.14

Se creditează, cu:
- sumele încasate de la trezoreria judeţeană, în contul dobânzilor plătite pentru
disponibilităţile evidenţiate prin conturile 30.03; 30.04 şi 30.14 deschise la nivelul trezoreriilor
operative, pe baza extrasului de eoni (cont 61) primit şi a dispoziţiilor de încasare emise, anexate,
prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoeriei"

Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoeriei" = 65.05; 65.06; 65.12

(analitic, pe trezorerii)

b) La nivelul trezoreriilor judeţene, conturile 65.05; 65.06 şi 65.12. Se debitează, cu:

- sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale) pentru
dobânzile plătite aferente disponibilităţilor evidenţiate prin conturile 30.03; 30.04 şi 30.14 , la
primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de încasare (anexate), emise de trezoreriile operative,
prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 65.05; 65.06; 65.12 = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

(analitic, pe trezorerii)

Se creditează, cu:
- sumele încasate de la BNR în contul dobânzilor plătite, pe baza ordinelor de plată
depuse la bancă până la data de 25 ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice
din contul special deschis la BNR) şi a extrasului de cont primit după virarea sumelor, prin
debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR)

Articol contabil 60"Cont corespondent al trezoreriei ia BNR" - 65.05; 65.06; 65.12

CONTUL 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificatele de trezorerie răscumpărate îrsainte de

termen"
Este un cont cu funcţiune de Activ
a) La nivelul trezoreriilor operative (minicipale, orăşeneşti, comunale) contul 65.10.,
Se debitează, cu:
- sumele plătite în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând dobânzi aferente
certificatelor de trezorerie răscumpărate înainte de termen, pe bază de documente, prin creditul
contului: 10 "Casa"

Articol contabil 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificate de trezorerie = 10 "Casa"

răscumpărate înainte de termen"

Se creditează, cu:
- sumele încasate de ia trezoreria judeţeană, reprezentând dobânzi plătite pentru
certificatele de trezorerie răscumpărate înainte de termen, pe baza extrasului de cont (cont 61)
primit şi dispoziţia de încasare emisă de trezoreria operativă, prin debitul contului: 61 "Cont
corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65.10 "Dobânzi plătite

(analitic, pe trezorerii) pentru certificate de
trezorerie răscumpărate
 înainte de termen"

b) La nivelul Trezoreriei judeţene, contul 65.10,

Se debitează, cu:
- sumele datorate trezoreriilor operative pentru dobânzile plătite aferente certificatelor de
trezorerie răscumpărate înainte de termen, la primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de
încasare (anexate) emise de trezorerie, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"

Articol contabil 65.10 "Dobânzi plătite pentru = 61 "Cont corespondent

certificate de trezorerie al trezoreriei" (analitic, pe
răscumpărate înainte de termen" trezorerii

Se creditează, cu:
- sumele încasate de la BNR, pe baza dispoziţiilor de plată depuse până la data de 25 ale
lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul special deschis la BNR) şi a
extrasului de cont primit la virarea sumelor, prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al
trezoreriei la BNR"

Articol contabil 80 "Cont corespondent = 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificate

al trezoreriei la BNR" de trezorerie răscumpărate înainte
de termen"

CONTUL 66 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare"

Este un cont bifuncţional.
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa operaţiunilor privind decontarea bonurilor de
tezaur şi a titlurilor de stat care urmează să fie plasate (vândute) agenţilor economici şi populaţiei.

Se creditează, cu:
- valoarea titlurilor de stat şi a bonurilor de tezaur, primite pe bază de documente de către
trezorerii, în vederea plasării lor către agenţi economici şi populaţie, prin debitul contului: 11
"Efecte şi titluri de valoare"
Articol contabil 11 "Efecte şi titluri de valoare" = 86 "Decontări privind efecte
şi titluri de valoare"
 Se debitează, cu:
- valoarea bonurilor de tezaur şi a titlurilor de valoare pe măsura plasării (vânzării) prin
trezorerie către agenţii economici sau populaţie, în condiţiile legii, prin creditul contului: 11
"Efecte şi titluri de valoare"

Articol contabil 66 "Decontări privind efecte şi = 11 "Efecte şi titluri de valoare"

titluri de valoare"

Concomitent se face înregistrarea operaţiunii privind încasarea valorii bonurilor de tezaur

şi a titlurilor de valoare vândute prin casieria trezoreriei, prin articolul contabil

10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de îa populaţie pentru finanţarea deficitului de

stat"

Soldul creditor al contului 66 evidenţiază valoarea bonurilor de tezaur şi a titlurilor de

valoare aflate în curs de decontare, la finele perioadei.

CLASA VII. VENITURI Şl CHELTUIELI DIN ACTIVITATEA DE TREZORERIE

Cu ajutorul conturilor din această clasă se ţine evidenţa veniturilor şi a cheltuielilor care
privesc activitatea trezoreriei statului. Aceste conturi se folosesc în principal în contabilitatea
trezoreriei şi a contabilităţii publice centrale din cadrul Ministerul Finanţelor Publice (Direcţia
Generală a Trezoreriei şi Direcţia Contabilităţii Publice).
Din această clasă fac parte conturile:

CONTUL 70 "Venituri din activitatea trezoreriei"

Acest cont are funcţiunea de Pasiv.
Se creditează, cu:
- dobânzile încasate în contul trezoreriei statului, din plasamentele financiare efectuate în
cursul anului (din disponibilităţile aflate în contul generai al trezoreriei statului şi din
disponibilităţile pe termen mediu şi lung, din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe).
- valoarea comisioanelor încasate pentru serviciile prestate ordonatorilor de credite şi altor
beneficiari
- majorările de întârziere calculate şi încasate pentru neplata în termen a ratelor scadente
la împrumuturile şi avansurile acordate prin trezoreria statului, calculate în condiţiile legii, prin
debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 70 "Venituri din activitatea

trezoreriei"
Se debitează, cu:
- totalul cheltuielilor privind activitatea trezoreriei statului efectuate în limitele aprobate
prin bugetul trezoreriei operative la finele anului pentru închiderea contului, prin creditul
contului:71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei"

Articol contabil 70 "Venituri din activitatea trezoreriei" = 71 "Cheltuieli din

activitatea trezoreriei"

Soldul creditor ai contului 70, reprezintă excedentul anual rezultat din execuţia bugetului
trezoreriei statului, ca diferenţă între veniturile încasate şi plăţile efectuate, care se reportează în
anul următor ca resursă a trezoreriei statului şi se utilizează după scăderea creanţelor statului
devenite insolvabile, pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetul trezoreriei statului.

CONTUL, 71 "Cheltuielii din activitatea trezoreriei"

Este un cont cu funcţiunea de Activ.
În cadrul contului sintetic de gr. I se deschid conturi analitice pe categorii de cheltuieli
prevăzute prin bugetul de venituri şi cheltuieli al trezoreriei, aprobat potrivit legii. Principalele
cheltuieli specifice activităţii trezoreriei prevăzute prin buget sunt: dobânzile plătite la
împrumuturile angajate prin trezorerie, comisioanele şi majorările de întârziere plătite, rate şi
dobânzi la datoria publică, dobânzi plătite la depozitele şi disponibilităţile păstrate în contul
trezoreriei, diverse cheltuieli legate de buna desfăşurare a activităţii trezoreriei (cheltuieli
materiale şi serviciile pentru întreţinerea şi funcţionarea trezoreriilor statului şi a bazei
informaţionale a acestora, inclusiv plata comisioanelor, taxelor poştale, transportului de numerar,
paza sediilor, întreţinerii, funcţionării şi asigurării mijloacelor de transport a numerarului şi
valorilor, publicitate, chirii, comisioane cuvenite băncilor şi cecului pentru serviciile prestate în
contul trezoreriei statului, cheltuielile de capital pentru dotări specifice, lucrări de construcţii
montaj şi amenajarea spaţiilor necesare activităţii trezoreriei, cheltuieli cu privire la stimularea şi
consolidarea personalului în activitatea specifică a trezoreriei s.a.)
Se debitează, cu:
-cheltuielile specifice activităţii trezoreriei statului, evidenţiate pe analitice deschise pe
categorii de cheltuieli aşa cum au fost aprobate prin bugetul trezoreriei, prin creditul contului:
61 "Cont corespondent al trezoreriei".
Articol contabil 71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei" = 61 "Cont corespondent
al trezoreriei"
 Se creditează, cu:
- totalul cheltuielilor privind activitatea trezoreriei statului efectuate în limitele stabilite
prin bugetul trezoreriei, operaţiune înregistrată la finele anului, prin debitul contului: 70 "Venituri
din activitatea trezoreriei"

Articol contabil 70 "Venituri din activitatea trezoreriei" = 71 "Cheltuieli din

activitatea trezoreriei"
Soldul contului 71, este debitor în cursul anului şi reflectă totalul cheltuielilor efectuate
la finele fiecărei perioade de raportare iar la sfârşitul anului contul se soldează, prin închidere cu
veniturile realizate de către trezorerie.

CLASA VIII. EXCEDENTE / DEFICITE

În această clasă se cuprind conturile cu ajutorul cărora se evidenţiază rezultatele execuţiei
bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat.
Din această clasă fac parte conturile:

CONTUL 80 "EXCEDENT / DEFICIT al bugetului de stat"

Este un cont cu funcţiune de Pasiv.
Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârşitul anului excedentul sau deficitul bugetului de
stat, rezultat ca diferenţă între VENITURILE Şl CHELTUIELILE bugetului de stat.
Rezultatele execuţiei bugetului de stat se pot stabili:
a. la nivelul fiecărei trezorerii (operative, judeţene) ;
b. la nivelul trezoreriei centrale (din Ministerul Finanţelor Publice).
Operaţiunile care se efectuează de către trezoreriile statului (municipale, orăşeneşti,
comunale şi direcţiile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene) pentru închiderea în bune
condiţii a fiecărui exerciţiu bugetar sunt stabilite prin Norme metodologice şi Precizări ale
Ministerului Finanţelor Publice emise în cursul lunii decembrie a fiecărui an bugetar.
Potrivit Precizărilor primite, trezoreriile statului au obligaţia de a asigura înregistrarea
tuturor operaţiunilor care privesc încasarea veniturilor şi efectuarea plăţilor (cheltuielilor) din
bugetul de stat până la finele fiecărui an (ultima zi lucrătoare), atât în conturile sintetice cât şi în
conturile analitice deschise pe plătitori şi instituţii publice, după caz. După înregistrarea tuturor
operaţiunilor în conturile sintetice şi analitice, fiecare trezorerie are obligaţia de a întocmi balanţe
de verificare sintetice şi analitice, care stau la baza efectuării operaţiunilor de închidere la finele
anului.
La încheierea exerciţiului bugetului de stat, potrivit Precizărilor Ministerului Finanţelor
Publice, trezoreriile statului procedează după cum urmează:
La nivelul trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale), după regularizarea
transferurilor primite de către bugetele locale cu bugetul de stat (cu respectarea precizărilor
Ministerului Finanţelor Publice), se procedează la transmiterea veniturilor şi cheltuielilor privind
bugetul de stat, în contul trezoreriei judeţene (în primele 5 zile ale anului următor).
În contabilitatea trezoreriei operative se fac următoarele operaţiuni şi înregistrări
contabile:
a) virarea cu ordin de plată a soldului creditor al contului 20 "Veniturile bugetului de
stat", evidenţiat în balanţa de verificare, prin articolul contabil:

20 "Veniturile bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"

b) preluarea cu dispoziţie de încasare, din contul trezoreriei judeţene a sumei aferente

soldului debitor al contului 23 " Cheltuielile bugetului de stat", din balanţa de verificare prin
articolul contabil:

61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 23 " Cheltuielile bugetului de stat"

Ordinul de plată şi dispoziţia de încasare se transmit de urgenţă la direcţia trezoreriei şi

contabilităţii publice judeţene
La nivelul Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană, pe baza documentelor
primite de la trezoreriile operative se procedează la înregistrarea în contabilitatea proprie a
rezultatului execuţiei bugetului de stat astfel:
a) primirea cu ordin de plată în contul trezoreriei judeţene a venituri-ior bugetului de stat,
de la trezoreriile operative, prin articolul contabil:

61 "Cosit corespondent aî trezoreriei" = 80 "excedent / Deficit al bugetului de stat"

(analitic pe fiecare trezorerie)

b) preluarea cu dispoziţie de încasare din contul trezoreriei judeţene a soldului,

cheltuielilor bugetului de stat, de către trezoreriile operative, prin articolul contabil:
80 "Excedent / Deficit al bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
(analitic pe fiecare trezorerie)
Soldul contului 80 "Excedent / deficit al bugetului de stat" rămâne în contabilitatea
trezoreriei şi se raportează în bilanţul anual al trezoreriei. Până la data de 15 ianuarie a anului
următor Direcţia de trezorerie şi contabilitatea publică judeţeană transferă rezultatul (excedent
sau deficit) execuţiei anuale a bugetului de stat în contul Ministerului Finanţelor Publice deschis
la centrala BNR.
Până la efectuarea şi înregistrarea în contabilitatea proprie a operaţiunilor prezentate mai
sus, Direcţia de trezorerie şi contabilitatea publică judeţeană va lua următoarele măsuri:
 - confruntarea permanentă a soldului contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei"din
contabilitatea proprie, cu soldul aceluiaşi cont din contabilitatea trezoreriilor
municipale, orăşeneşti comunale, între aceste conturi existând o identitate perfectă la
finele fiecărui an bugetar.
- Clarificarea tuturor operaţiunilor înregistrate temporar în contul 62 "Decontări cu BNR
din operaţiuni iniţiate", acest cont poate apare cu sold la finele anului
- obţinerea confirmării concordanţei soldului contului 67 "Decontări cu trezoreria
generală a statului privind operaţiunea de transferare a soldului contului curent al
trezoreriei statului judeţene", cu soldul contului corespunzător din contabilitatea
trezoreriei centrale a Ministerului Finanţelor Publice - Direcţia Generală a Trezoreriei şi
Direcţia Contabilităţii Publice
- inventarierea, până ia finele anului, de către toate trezoreriile statului a certificatelor de
trezorerie înregistrate în contul 41 "Certificate de trezorerie de la populaţia pentru
finanţarea deficitului bugetar", precum şi a certificatelor de depozit înregistrate în contul
42 "Certificate de depozit".

CONTUL 81 "EXCEDENT / DEFICIT al bugetului asigurărilor

sociale de stat"
Este un cont cu funcţiune de Pasiv.
Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârşitul anului excedentul sau deficitul bugetului
asigurărilor sociale de stat. Acest cont funcţionează la nivelul trezoreriilor statului din municipiile
reşedinţă de judeţ care încheie în contabilitatea proprie execuţia bugetului asigurărilor sociale de
stat reflectată în conturile 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" si 25 " Cheltuielile
bugetului asigurărilor sociale de stat".
În contabilitatea trezoreriei statului din municipiile reşedinţă de judeţ la sfârşitul anului,
contul 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat",
Se creditează prin
- debitul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stai" (soldul creditor la
finele anului)

Articol contabil 22 "Veniturile bugetului asigurărilor = 81 "Excedent/deficit al

sociale de stat" bugetului asigurărilor
(sold creditor la finele anului) sociale de stat"

Se debitează, prin
- creditul contului 2,5 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"(soldul debitor
ia finele anului)
Articol contabil 81 "Excedent/deficit al bugetului = 25 "Cheltuielile bugetului
asigurărilor sociale de stat" asigurărilor sociale de stat"
Soldul contului 81 la finele anului se reflectă în contabilitatea trezoreriei municipale
reşedinţă de judeţ.
Trezoreria operativă municipală, reşedinţă de judeţ, va urmări ca Direcţia Generală de
Muncă şi Solidaritate Socială (de la judeţ) să regularizeze, până la 15 ianuarie anul următor, cu
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, rezultatul execuţiei bugetului asigurărilor sociale de
stat înregistrat la sfârşitul anului astfel:
- soldui creditor al contului 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat"
se virează cu Ordin de plată în contul 81 deschis pe seama Ministerului Muncii şi Solidarităţii
Sociale la Trezoreria municipiului Bucureşti
- soldui debitor al contului 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat"
aflat în conîabilitatesa trezoreriilor statului (la municipiu reşedinţă de judeţ) se preia de către
Direcţiile generale de muncă şi solidaritate socială (judeţene) cu Dispoziţie de încasare din
contul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, dechis la Trezoreria municipiului Bucureşti.
În situaţiile în care conturile 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat 1 şi 25
"Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" sunt deschise şi la trezoreriile statului,
orăşeneşti sau municipale (care nu sunt reşedinţă de judeţ), soldul creditor şi respectiv debitor al
acestor conturi se vor vira la data de 30 decembrie în aceleaşi conturi deschise la trezoreria
statului a municipiului reşedinţă de judeţ pe seama Direcţiei Generale de Muncă şi Solidaritate
Socială (judeţeană). în contabilitatea trezoreriei municipale reşedinţă de judeţ aceste operaţiuni se
înregistrează prin articolele contabile:

61 Cont corespondent = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor

al trezoreriei" sociaie ele stat"
Şi
25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor = 61 Cont corespondent
sociale de stat" al trezoreriei"

Conturile 22 şi 25 la nivelul trezoreriei municipale reşedinţă de judeţ se închid prin contul

81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" aşa cum s-a prezentat mai sus.

CONTUL 82 "Sold buget local" (Excedent)

Este un cont cu funcţiune de Pasiv.
Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârşitul anului rezultatul execuţiei de casă
(excedent sau deficit) al fiecărui buget local.
La sfârşitul anului bugetar în contabilitatea trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi
comunale, după efectuarea regularizării transferurilor primite de către bugetele locale cu bugetul
de stat şi după includerea în structura bugetului local a veniturilor şi cheltuielilor cu destinaţie
specială (evidenţiate în conturi distincte la trezorerie) se procedează la stabilirea rezultatului
execuţiei de casă a fiecărui buget local, ca diferenţă între totalul veniturilor încasate şi evidenţiate
în contul 21 "Veniturile bugetului local" şi totalul plăţilor de casă înregistrate în contul 24
"Cheltuielile bugetului local", în care scop se fac următoarele operaţiuni:
a) stabilirea excedentului total al fiecărui buget local prin efectuarea următoarelor
înregistrări în contabilitate:

21 "Veniturile bugetului local" = 82 "Excedent"

Şi
82 "Excedent" = 24 "Cheltuielile bugetuîui tocal"

b) stabilirea excedentelor rezultate din încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor cu

destinaţie specială pe fiecare venit (diferenţa între încasări şi plăţi, în cazul în care veniturile şi
cheltuielile cu destinaţie specială nu au fost incluse în structura bugetului local), prin articolul
contabil:

82 "Excedent" = 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială"

c) rambursarea împrumuturilor restante, a dobânzilor şi comisioanelor aferente acestora

(conform art. 32 alin. 1 din Legea privind finanţele publice locale nr. 189/1998) pe bază de ordin
de plată prezentat de autorităţile locale, prin articolul contabil:

82 "Excedent" = %
61 "Cosit corespondent al trezoreriei"
50.08" Disponibil din fondul de tezaur al judeţului"

d) Constituirea fondului de rulment la nivelul soldului creditor al contului 82 "excedent"

rămas după efectuarea operaţiunilor de la alineatele b) şi c) de mai sus:

82 "Excedent" = 84 "Fond de rulment propriu al unităţii

administrativ teritoriale"

Soldul creditor al contului 82 reprezintă excedentul fiecărui buget local la finele

perioadei de raportare.
 CONTUL 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială"
Este un cont cu funcţiune de Pasiv. Se creditează,
- la finele anului cu excedentele stabilite pentru fiecare venit cu destinaţia specială, prin
debitul contului 82 "Excedent".

Articol contabil: 82 "Excedent = 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie

specială"
Se debitează:
- potrivit normelor de utilizare a acestor excedente, în anul următor în special în situaţiile
în care unitatea administrativ teritorială înregistrează goluri temporare de mijloace financiare prin
creditul contului 21 "Veniturile bugetelor locale"
Articol contabil: 83 "Disponibil clin venituri cu = 21 "Veniturile bugetelor locale",
destinaţie specială"

CONTUL 84 "Fond ele rulment: propriu al unităţii administrativ teritoriale".

Este un cont cu funcţiune de Pasiv. Se creditează cu:
- suma fondului de rulment stabilit la închiderea exerciţiului bugetului la finele anului
bugetar, prin debitul contului:

82 "Excedent"

Articol contabil: 82 " Excedent" = 84 "Fond de rulment propriu al

unităţilor administrastiv teritoriale"

Se debitează cu:
- sumele utilizate potrivit normelor în vigoare în special în situaţiile în care unitatea
administrativ teritorială înregistrează goluri temporare de mijloace financiare prin creditul
contului 21 "Veniturile bugetelor locale" cu condiţia reconstituirii acestuia atunci când mijloacele
financiare programate sunt realizate.

Articol contabil: 84 "Fond de rulment propriu = 21 "Veniturile bugetelor locale"

al unităţii administrativ teritoriale"

Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent în fondul de rulment la finele

perioadei de raportare.
 CLASA IX. "CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI"
În această clasă se cuprind conturi în afara bilanţului cu ajutorul cărora se asigură
evidenţa (în partidă simplă) a creditelor deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite
finanţaţi din bugetul de stat, din bugetele locale şi din bugetul asigurărilor sociale de stat.
În această clasa de conturi se cuprind:

CONTUL 0.1 "Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite

finanţaţi din bugetul de stat"
În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate de
Ministerul Finanţelor Publice şi de către ordonatorii principali de credite, după caz, pe baza
"cererilor de deschidere a creditelor bugetare şi a dispoziţiilor bugetare".
În creditul contului se înregistrează creditele bugetare retrase.
Înregistrările contabile se efectuează zilnic în "jurnalul operaţiunilor de credite" separat
pentru debitul şi creditul contului.
Evidenţa analitică privind deschiderea, repartizarea, sau retragerea creditelor bugetare se
ţine pe conturi analitice deschise fiecărui ordonator principal sau secundar de credite, pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe categorii de cheltuieli, cu respectarea metodologiei
aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.

CONTUL 0.2 "Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din

bugetele locale"
În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate de
ordonatorii principali de credite (primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene) din bugetele locale
proprii, pe baza documentelor "Comunicare de deschidere a creditelor" şi "Dispoziţie bugetară",
după caz.
În creditul contului se înregistrează creditele bugetare retrase.
Evidenţa analitică privind deschiderea, repartizarea sau retragerea creditelor bugetare, se
ţine pe conturi analitice deschise pe fiecare unitate administrativ teritorială (instituţie publică) şi
pe capitole şi categorii de cheltuieli prevăzute prin bugetele locale, cu respectarea metodologiei
aprobate.

CONTUL 0.3 "Creditele deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor sociale de

stat"
În debitul contului se înregistrează creditele deschise şi repartizate lunar, din bugetul
anual aprobat, de către ordonatorul principal de creditel (Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale) pe baza documentelor, "Cerere de deschidere a creditelor bugetare" şi "Dispoziţie
bugetară" după caz:
În creditul contului se înregistrează creditele bugetare retrase.
 Evidenţa analitică privind deschiderea, repartizarea sau retragerea creditelor bugetare se
ţine pe conturi analitice pe fiecare ordonator secundar sau terţiar, şi pe capitole, subcapitole sau
categorii de cheltuieli, cu respectarea metodologiei aprobate.
CONTUL 0,4 "Garanţii bugetare acordate instituţiilor publice"
În debitul contului se înregistreayă garanţiile acordate în numele şi în contul statului de
instituţiile financiare sau băncile comerciale (Eximbank) instituţiilor publice care au aprobate
anumite proiecte cu garanţie guvernamentală conform Legii 81/1999, "Legea datoriei publice".
În creditul contului se înregistrează garanţiile bugetare retrase sau cele care nu îşi mai au
obiect.
Evidenţa analitică se ţine pe conturi analitice deschise pentru fiecare instituţie publică
beneficiară în care se operează zilnic sau ori de câte ori este cazul.

CONTUL 0.6 "Credite deschise din bugetul trezoreriei statului"

În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate de către
Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Trezoreriei şi a Contabilităţii Publice, pentru Direcţia
de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană, pe baza "cererii de deschidere a creditelor
bugetare" şi a Dispoziţiilor bugetare".
În creditul contului se înregistreasză creditele bugetare retrase.
Înregistrările se fac zilnic în "jurnalul operaţiunilor de credite" separat pentru debitul şi
creditul contului.
Evidenţa analitică se realizează prin deschiderea .pe fiecare trezorerie operativă a unui
cont analitic şi urmărirea închiderii acestuia la sfârşitul exerciţiului financiar prin utilizarea
creditelor sau retragerea acestora.

CONTUL 07 "Materiale consumabile pentru activitatea de trezorerie"

În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor consumabile aprovizionate
pentru activitatea trezoreriei
În creditul contului se înregistrează valoarea materialelor consumabile utilizate pentru
activitatea curentă a trezoreriei.
Evidenţa analitică se realizează prin deschiderea pentru fiecare trezorerie operativă a unui
cont analitic şi urmărirea închiderii acestuia la sfârşitul exerciţiuylui financiar prin utilizarea
materialelor sau retragerea acestora.

CONTUL 09 "Dobânzi constatate ulterior răscumpărării"

În debitul contului se înregistrează dobânzile constatate cu ocazioa controlului financiar
ulterior la certificatele de depozit cărora în mod eronat li s-au stabilit dobânzile (în plus sau în
minus).
În creditul contului se înregistrează dobânzile a căror regim juridic s-a stabilit în sensul că
au fost acordate sau au fost retrase şi sunt aferente certificatelor de depozit.
Evidenţa analitică se organizează pwe cele două tipuri de certuificate iar în cadrul
acestora pe trezoreriile operative.

Capitolul 9

RAPORTAREA EXECUŢIEI BUGETARE ŞI A CONTURILOR

TREZORERIEI

9.1. ÎNTOCMIREA Şl TRANSMITEREA LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE

Conform normelor metodologice în vigoare trezoreria ca instituţie financiară de interes
public are obligaţia să întocmească şi să raporteze periodic situaţii de execuţie pentru activitatea
proprie pe baza datelor din contabilitate. în acest scop, la finele anului cât şi în cursul anului la
termenele stabilite pentru raportare, vor fi luate măsurile necesare pentru efectuarea tuturor
operaţiunilor legate de închiderea execuţiei financiare.
Potrivit normelor, la nivelul fiecărei trezorerii se întocmesc şi raportează următoarele
situaţii:
- Zilnic
• "Situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei statului" în care se reflectă sub
forma indicatorilor sintetici, execuţia bugetului de stat şi bugetelor locale comparativ
cu situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei.
• "Situaţia de execuţie bugetară operativă", se întocmeşte la nivelul trezoreriilor
municipale, orăşeneşti şi comunale se centralizează ia nivelul trezoreriei judeţene,
după care se transmite Direcţiei Generale a Trezorerie şi Contabilităţii Publice din
Ministerul Finanţelor Publice.
• Lunar şi trimestrial,
• "Situaţia de execuţie (de casă) a bugetului" (de stat, local, asigurărilor sociale de stat,
separat pe fiecare buget).
Situaţia se întocmeşte la nivelul fiecărei trezorerii operative şi se centralizează în cadrul
direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană după care se transmite la Ministerul
Finanţelor Publice, şi Direcţiei Generale a Trezoreriei şi Direcţiei Contabilităţii Publice.
Datele cuprinse în raportările periodice, mai sus menţionate, se verifică sub aspectul
exactităţii lor cu datele din evidenţa operativă şi din contabilitate, cuprinse în balanţele de
verificare zilnice din contabilitatea trezoreriei.
În vederea închiderii în bune condiţii a exerciţiului bugetar, Ministerul Finanţelor Publice
emite norme metodologice specifice, care se transmit tuturor trezoreriilor judeţene ale statului
pentru a asigura un sistem unitar de lucru.
Astfel unităţile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene vor urmări în mod deosebit
următoarele:
1. - efectuarea zilnică a operaţiunilor de încasări şi plăţi;
2. - întocmirea Balanţei de verificare sintetice şi analitice stabilind concordanţa între
conturile analitice şi contul sintetic corespunzător pentru toate veniturile şi cheltuielile bugetare, a
fondurilor speciale şi a disponibilităţilor;
3. - Inventarierea numerarului existent în casieria tezaur şi confruntarea cu soldul contului
10 "Casa" din contabilitate;
4. - concordanţa dintre soldul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" din balanţa
trezoreriei judeţene cu soldul aceluiaşi cont din balanţa trezoreriilor operative;
5. - trezoreriile operative care nu au casierie tezaur, la care operaţiunile de plăţi în
numerar se efectuează prin cont la o bancă comercială, vor vira cu ordin de plată soldul rămas
neutilizat în acest cont la finele anului, în contul curent al trezoreriei judeţene deschis la Banca
Naţională a României;
6. - inventarierea certificatelor de trezorerie, şi a certificatelor de depozit, verificând dacă
rezultatul inventarului corespunde cu soldurile conturilor 41 "Certificate de trezorerie de la
populaţie pentru finanţarea deficitului bugetar" şi 42 "Certificate de depozit";
7. confirmarea de către instituţiile publice a soldului din extrasele de cont eliberate de
trezoreriile operative;
8. - regularizarea transferurilor primite de către bugetele locale cu bugetul de stat,
restituindu-se sumele rămase nefolosite la finele anului;
Pentru raportarea execuţiei bugetare şi a contului curent al trezoreriei statului, Ministerul
Finanţelor Publice transmite programe informatice şi formulare specifice lucrărilor ce se
întocmesc şi anume:
Formular 01 - Bilanţul contabil al trezoreriei statului;
Formular 02 - Execuţia operativă (zilnică);
Formular 03 - Situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei statului;
Formular 04A - Contul de execuţie al bugetului de stat;
Formular 04B - Contul de execuţie al bugetului local;
Formular 04C - Contul de execuţie ai bugetului asigurărilor sociale de stat;
Formular 04D - Cont de execuţie al bugetului de venituri şi cheltuieli al trezoreriei
Statului;
Formular 05 - Situaţia disponibilităţilor instituţiilor instituţiilor publice.
După efectuarea tuturor operaţiunilor menţionate la pct. 1 - 8 se întocmesc conturile de
execuţie pe bugete, stabilindu-se totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor desfăşurate pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare stabilindu-se rezultatul bugetar, excedent sau deficit, după
care se procedează la închiderea execuţiei fiecărui buget.
 Ordinea de efectuare a închiderii bugetare anuale este stabilită de Ministerul Finanţelor
Publice Generală prin Direcţia Trezoreriei şi Contabilităţii Publice şi este următoarea:
Închiderea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat
Trezoreriile municipale (nereşedinţă de judeţ) şi cele orăşeneşti transmit soldul contului
22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" împreună cu toate documentele justificative
pentru încasarea contribuţiei asigurărilor sociale, în contul bugetului asigurărilor sociale de stat,
deschis ia trezoreria municipală reşedinţă de judeţ, procedând astfel:
a) la trezoreria operativă:
22 "Veniturile bugetuiui asigurărilor1 = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
sociale de stat"
b) la trezoreria judeţeană:

61 "Cont corespondent al trezoreriei = 61 "Cont corespondent aî trezoreriei

(orăşeneşti municipale nereşedinţă (municipale reşedinţă de judeţ)
de judeţ)

c) la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ:

61 "cont corespondent ai trezoreriei" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor
sociale de stat"

În cazul în care contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" a fost

deschis la nivelul trezoreriilor municipale (cu excepţia municipiului reşedinţă de judeţ) sau
orăşeneşti, se transferă cu dispoziţie de încasare plăţile de casă din acest cont, în contul 25
"Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" deschis pe seama DJMSS la trezoreria
municipală reşedinţă de judeţ.
Totodată se transmite şi contul de execuţie pe baza căruia se vor înregistra plăţile de casă.
Pentru aceasta se efectuează următoarele operaţiuni:
a) la trezoreria municipală (nereşedinţă de judeţ) sau orăşenească

61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor

sociale de stat"

b) la trezoreria judeţeană:

61 "Cont corespondent al trezoreriei - 61 Cont corespondent al trezoreriei

 (reşedinţă de judeţ)" (municipală nereşedinţă de judeţ
sau orăşenească"
c) la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ:

25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

sociale de stat cod fiscal DJMSS"

Trezoreria municipală reşedinţă de judeţ, încheie în contabilitatea proprie, execuţia

bugetului asigurărilor sociale de stat astfel:
- Creditează contul 81 "Excedent /Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" prin
debitul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat".
- Debitează contul 81 "Excedent /Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" prin
creditul contului 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat".
Soldul contului 81 se raportează în bilanţul contabil al trezoreriei statului la finele anului.
Încheierea execuţiei bugetului de stat
Trezoreriile operative întocmesc ordinul de piaiă prin care virează soldul creditor al
contului 20 "Veniturile bugetului de stat" reflectat în ultima balanţă de verificare, efectuându-se
operaţiunile:
a) la trezoreria operativă

20 "Veniturile bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

b) la trezoreria judeţeană

61 "Cont corespondent al trezoreriei, = 80 "Excedent/Deficit al bugetului

(analitic trezoreria operativă)" de stat"

De asemenea, trezoreriile operative întocmesc dispoziţii de încasare prin care preiau din
contul trezoreriei judeţene soldul' debitor al contului 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
efectuându-se operaţiunile:
- la trezoreria operativă:

61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

- Ia trezoreria judeţeană:
80 "excedent/Deficit al bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei
(analitic trezoreria operativă)"
Soldul contului 80 se raportează în bilanţul trezoreriei statului la finele anului.
Încheierea execuţiei bugetelor locale
După regularizarea operaţiunilor cu bugetul de stat, în contabilitatea trezoreriei statului se
stabileşte rezultatul execuţiei de casă al fiecărui buget local, ca diferenţă între totalul veniturilor
încasate în contul 21 "Veniturile bugetului local" şi totalul plăţilor înregistrate în contul 24
"Cheltuielile bugetului local" efectuându-se înregistrarea:

21 "Veniturife bugetului local" = 82980201 "Excedent"

82980202 = 24 "Cheltuielile bugetului local"

Repartizarea soldului contului 82980201 "Excedent" al bugetului local se face astfel:

a) se stabilesc excedentele rezultate din încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor cu
destinaţie specială pe fiecare venit (diferenţa între încasări şi plăţi)

82980201 "Excedent" = 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială

(analitic pe fiecare sursă de venit)

b) rambursarea împrumuturilor restante, a dobânzilor aferente şi a comisioanelor acestora

pe bază de ordin de plată. Pentru rambursarea împrumuturilor din fondul de tezaur se tac
următoarele înregistrări pe baza OPHT întocmit:
- la trezoreria operativă

82980201 "Excedent" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

- la trezoreria judeţeană:

61 "Cont corespondent al = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei

trezoreriei operative" municipale reşedinţă de judeţ"

- la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ:

61 "Cont corespondent ai trezoreriei" = 50.08 "Fond de tezaur"

 c) după efectuarea operaţiunilor la pct. a şi b se constituie fondul de rulment ia nivelul
soldului creditor al contului 82980201 "Excedent" rămas după aceste operaţiuni.

82980201 = 84 "Fond de rulment proprii? aî unităţilor administrativ-teritoriaie"

Încheierea execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al trezoreriei statului.

Trezoreriile operative transmit cu ordin de plată soldul contului 70 "Veniturile trezoreriei
statului din dobânzi încasate şi alte venituri" şi preiau cu dispoziţie de încasare din contul
trezoreriei judeţene soldul debitor al contului 65 "Sume de primit din bugetul trezoreriei" şi 71
"Cheltuielile bugetului trezoreriei statului".
Aceste operaţiuni se evidenţiază astfel:
- la trezoreriile operative:

70 "Veniturile trezoreriei statului" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65 "Sume de primit din bugetul
trezoreriei statului"
51 "Cont corespondent al trezoreriei" = 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei
statului"
- Ia trezoreria judeţeană:

61 "Cont corespondent ai trezoreriei = 64 "Decontări privind bugetul

analitic trezoreria operativă" trezoreriei statului, cu soldul
contului 70 "Veniturile trezoreriei
statului"
64 "Decontări privind bugetul trezoreriei = 61 "Cont corespondent al
statului" trezoreriei, analitic, trezoreria
operativă cu soldul contului
65"Sume de primit din bugetul
trezorerieil statului respectiv cu
solduî contului 71 "Cheltuielile
bugetului trezoreriei"
După efectuarea tuturor operaţiunilor de închidere a execuţiei bugetare la
nivelul'trezoreriei judeţene se fac următoarele verificări:
- se confruntă soldul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" din evidenţa proprie
cu soldul aceluiaşi cont din evidenţa trezoreriilor operative, între acestea trebuie să existe o
identitate perfectă;
- contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei", analitic operaţiuni în curs de lămurire şi
contul 62 "Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni iniţiate" nu trebuie să
prezinte sold Ia finele anului;
- se obţine confirmarea concordanţei dintre soldul contului 67 "Decontări cu trezoreria
generală a statului privind operaţiunea de transferare a soldului contului curent al trezoreriei
judeţene" cu soldul contului corespunzător din contabilitatea trezoreriei centrale a Ministerului
Finanţelor Publice.
După efectuarea tuturor operaţiunilor de verificare prezentate mai sus, trezoreriile
operative întocmesc, prin program informatic, situaţiile privind raportarea execuţiilor bugetare şi
a situaţiei disponibilităţilor aflate în contul curent al trezoreriei. Aceste situaţii se transmit prin
poşta electronică pe formulare, la Trezoreria judeţeană, care centralizează datele raportate de
trezoreriile operative, completează situaţiile rezultate cu soldurile conturilor din balanţa de
verificare proprie. Rezultă astfel un nou set de raportări ale execuţiei bugetare şi a situaţiei
disponibilităţilor aflate în contul curent al trezoreriei judeţene a statului, care sunt supuse
următoarelor operaţiuni de verificare finală:
1. Toate conturile care prezintă sold în balanţele de verificare ale trezoreriilor operative şi
a trezoreriei judeţene trebuie să se regăsească în situaţiile de raportare a execuţiei bugetare
2. Conturile de execuţie bugetară conţin soldul conturilor de venituri şi cheltuieli
desfăşurate pe capitole şi subcapitole respectiv pe capitole şi titulari potrivit clasificaţiei bugetare
funcţionale, economice şi în profil departamental
3. Soldul conturilor de disponibilităţi raportate în bilanţul contabil şi situaţia
disponibilităţilor aflate în contul curent al trezoreriei statului, se regăsesc şi în Formular 05
"Situaţia disponibilităţilor instituţiilor publice desfăşurate pe titulari (ministere şi organe ale
administraţiei de stat centrale, consilii locale şi judeţene)
4. Vizarea dărilor de seamă ale instituţiilor publice de către trezorerii, se face numai după
verificarea concordanţei dintre soldurile raportate de trezorerie şi a celor raportate de instituţiile
publice respective.
5. în bilanţul contabil şi situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei statului la
finele anului, conturile de venituri şi cheltuieli bugetare nu prezintă sold. în aceste situaţii se trece
numai excedentul sau deficitul bugetului respectiv al cărui sold trebuie să corespundă cu suma
virată (încasată) prin OPHT sau dispoziţia de încasare după caz, prin care s-a virat sau au fost
preluate sumele din contul trezoreriei centrale pentru închiderea contului.
6. Soldurile conturilor din col. 1, în bilanţul contabil să corespundă cu bilanţul raportat la
finele anului precedent.
7. Soldul contului 61 din partea de activ să corespundă cu soldul aceluiaşi cont din partea
de pasiv a bilanţului contabil, ca rezultat al închiderii corecte a anului bugetar.
După verificare, aceste situaţii, privind raportarea execuţiei bugetare şi a contului
trezoreriei statului se transmit prin poşta electronică şi letric, pe formulare la Ministerul
Finanţelor Publice la termenele stabilite prin normele metodologice.
 Toate operaţiunile prezentate până acum privesc închiderea unui exerciţiu bugetar. în
cursul anului situaţiile de raportare sunt aceleaşi cu deosebirea că nu se efectuează operaţiunile de
închidere a bugetelor şi de virare a soldurilor.
Bilanţul contabil şi situaţia disponibilităţilor instituţiilor puiblice se întocmesc numai
trimestrial şi la finele anului.
Documentele privind execuţia în structură şi cu semnăturile autorizate sunt prezentate în
Anexe.

9.2. VERIFICAREA CONTURILOR DIN CONTABILITATEA

TREZORERIEI LA FINELE ANULUI ŞI ÎNTOCMIREA BILANŢULUI
CONTABIL
În vederea închiderii exerciţiului financiar anual, la nivelul fiecărei trezorerii operative
vor fi luate următoarele măsuri:
a) asigurarea înregistrării tuturor operaţiunilor efectuate prin trezorerie în conturile
sintetice şi analitice de evidenţă;
b) verificarea rulajelor debitoare şi creditoare ale conturilor sintetice corespunzătoare;
c) stabilirea în conturile anuale de venituri, deschise pe plătitori, a debitelor rămase de
încasat, care se reportează în anul următor;
d) confruntarea şi verificarea, soldului "contului corespondent al trezoreriei" din evidenţa
proprie cu cel din evidenţa direcţiei de trezorerie judeţeană sau Banca Naţională, după caz.
Bilanţul contabil anual al trezoreriei nu se va încheia până nu se asigură concordanţa
soldului corespondent.
e) soldurile conturilor de fonduri cu destinaţie specială şi a celor de disponibilităţi vor fi
confirmate în scris, de către instituţiile publice titulare de cont.
f) înregistrarea sumelor din conturile fondurilor cu destinaţie specială, în.conturile
trezoreriei centrale, cu respectarea normelor date în acest scop.

La finele anului, potrivit normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice,

fiecare trezorerie întocmeşte Bilanţul contabil anual pe baza situaţiei conturilor contabile, a
balanţei de verificare a conturilor sintetice cât şi a balanţelor analitice de verificare întocmite
distinct pentru:
- Conturile de venituri şi conturile de cheltuieli privind bugetul de stat, bugetele locale şi
bugetul asigurărilor sociale de stat;
- Conturile fondurilor cu destinaţie specială;
- Conturile de disponibil ale instituţiilor publice;
- Conturile de venituri şi cheltuieli privind activitatea trezoreriei.
 Bibliografie

1. Mosteanu T.,- Buget şi trezorerie publică, Ed. Universitaria, Buc, 2003

2. Văcărel I., - Finanţe publice, EDP., Buc., 2000
3. Mosteanu T.,- Buget şi trezorerie publică, Ed. Style, Buc., 2000
4. Roman C., - Gestiunea financiară a instituţiilor publice, Ed. Economică, Buc., 2000
5. Aristotel M.,U., - Organizarea şi conducerea trezoreriei finanţelor publice în condiţiile
economiei de piaţă, Ed. Comphyus, Rm. Vâlcea, 1996.