Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Linii Electrice Subterane TCP
Linii Electrice Subterane TCP
Candidat:Moraru Cosmin
Grupa 112B
0
Cuprins
1.INTRODUCERE___________________________________________________________________________2
2.LINIILE ELECTRICE SUBTERANE__________________________________________________________3
2.1. Distribuţia energiei electrice______________________________________________________________________3
2.2. LINII ELECTRICE SUBTERANE________________________________________________________________4
2.3. CABLURILE DE ENERGIE PENTRU LES________________________________________________________4
2.4. ACCESORII PENTRU JONCŢIUNI ŞI DERIVAŢII_________________________________________________4
2.5.TEHNOLOGIA DE MONTARE A LES_____________________________________________________________5
3.INTRETINEREA ŞI EXPLOATAREA LES_____________________________________________________9
4.NORME DE PROTECŢIE A MUNCII Şi PSI__________________________________________________12
5.BIBLIOGRAFIE:__________________________________________________________________________13
1
1.INTRODUCERE
Aplicaţiile curentului electric în viaţa de zi cu zi a societăţii sunt foarte diversificate, neexistand practic domeniu al
activităţiior umane unde sa nu fie prezent, sub o formă sau alta. Cateva dintre aplicaţiile curentului electric se regăsesc în
urmatoarele domenii:
iluminatul electric atât pentru nevoiile productive şi pentru iluminatul public, iluminatul
interior al locuinţelor, spitalelor, spaţiilor de invaţământ, etc;
incălzitul electric realizat cu elemente rezistive (diverse aparate de uz casnic, aparate
de incălzire industrială, de uscare sau de tratamente termice) sau cu arc electric (sudură
electrica sau la cuptoare metalurgice pentru topire şi elaborarea oţelului, fie cu curenţi de
înalta fregvenţă (tratamente termice de călire superficiala );
acţionările mecanice prin intermediul motoarelor electrice, pentru majoritatea
maşinilor unelte (strunguri, maşini de găurit, maşini de frezat, războaie de ţesut, etc), a agregatelor de
pompare a apei sau a altor lichide, a echiparii compresoarelor, a antrenarii benzilor transportoare, etc.;
transportul electric, atât pe cale ferata cât şi pe căi de circulaţie urbane sau de
transport uzinare;
telecomunicaţiile şi transmisiunile de date incepând cu telefonul obişnuit, telefaxul,
comunicări la marile sisteme prin sateliţi;
radiocomunicaţiile şi televiziunea, atât cea pentru marele public cât şi cea utilizata în
comunicaţii profesionale sau televiziune în circuit inchis pentru urmărirea proceselor din mediul toxic sau
periculos, în investigaţii, în medicină, etc.;
automatizările şi sabotizarea industriei şi a aplicarii tehnicii de calcul electronic in
diferite procese de cercetare şi în industrie;
activitatea de service (servis) pentru intreaga gamă de echipamente electrice
electronice prin utilizarea unor aparaturi de masurare specifice ( osciloscoape, fregventmetre,
multimetre înregistratoare, generatoare de semnal specifice etc );
cercetarea spaţiului extraterestru, aselinizarea şi revenirea oamenilor pe Pământ
din spaţiul cosmic este de neconceput fara aportul curentului electric;
în procesul de invaţamant, curentul este intalnit practic pretutindeni. Este de la sine
inţeles ca pentru a putea fi folosit la atâtea aplicaţii, curentul electric trebuie să fie produs în
permanenţă ( majoritar este produs de termocentralele şi hidrocentralele sistemului energetic)
prin conversia unor alte forme de energie (termică, chimică, mecanică, nucleară) în energie
electrica. De la locul de producere, energia electrica este transportată şi distribuită tuturor utiiizatorilor.
In acest uriaş "imperiu electric" curenţii electrici se întâlnesc într-o foarte mare gamă de valori, de la ordinul
microamperilor la zeci de mii de amperi obţinuţi de la surse ce au tensiuni de la milivolţi la milioane de volţi, atât în curent
continuu cât şi curent alternativ la fregvenţe industriale şi la fregvenţe ridicate.
Pentru fiecare domeniu de activitate specific pentru care se utilizeaza de regulă marimi electrice intr-o gamă de 3-4
ordine de mărirne, există anumite părţi cutanităţi ale echipamentelor şi circuitelor folosite în decursul timpului s-au
considerat curenţi "tari" cei de ordinul zecilor de amperi, la tensiuni de ordinul sutelor de volti şi curenti "slabi" specifici
telecomunicaţiilor, radiocomunicaţiilor şi instalaţiilor de semnalizare, care de regula sunt sub un amper şi la tensiuni sub o
sută de volţi.
Utilizarea pe scară largă a energiei electrice nu este posibilă fără respectarea unor reguli stricte de utilizare şi
folosire corectă, numite norme de tehnică a securităţii muncii.Nerespectarea lor poate duce la apariţia unor accidente grave
( incendii, avarii sau chiar la electrocutării mortale ).
2
2.LINIILE ELECTRICE SUBTERANE
Distribuţia energiei electrice se executa de regulă prin linii electrice subterane (LES) sau îngropate în elementele de
constructii. Mai rar se executa şi prin linii aeriene (LEA).
Energia electrică astfel transportată trebuie să ajungă a fi utilizată de receptoarele electrice pentru a o transforma în
energie mecanică, luminoasă, termică permitand omului sa-şi desfăşoare activitatea zilnica.
3
Tabloul electric general ( TG ) este tabloul cel mai important al consumatorului. Acesta asigură distribuţia energiei către un
numar de tablouri principale (TP), iar acestea la rândul lor asigură distribuţia energiei la tablourile secundare ( TS ). Ultimele
asigură distribuţia energiei electrice la receptoare.
Coloana electrică reprezintă legatura electrică dintre două tablouri electrice.
Circuitui electric reprezintă legatura electrică dintre tabloul secundar şi un receptor (corp de iluminat, priză electrică,
motor).
Manşoanele pentru cablurile cu mantaua din pvc sunt tot din material plastic şi au o construcţie asemanatoare.
Mansoanele de derivaţie sunt utilizate pentru realizarea conexiuniior intre cablurile care nu sunt în prelungire.
Capetele acestor cabluri se prind în clerne de derivaţie sau nedemontabile. Cutiile terminale sunt utilizate de cate ori este
necesara protejarea faţă de mediu a capătului cablului ce a fost dezizolat pentru a permite montarea papucilor de
conductoare. Exista cutii terminale pentru unul pana la şase cabluri. Ele se execută din tablă, silumin sau pvc.
5
6. Unelte pentru desfacut cablul de pe tambur - clesti de cuie, ciocane, dalţi, ranga
7. Unelte pentru fasonat şi imbinat cablurile - ferastrau pentru metale, pile, cuţit de
cablu, ciocan de lipit, lampa de benzina, cositor, perii metalice, pensula, surubelniţe,
presa hiuraulica pentru lipit papuci.
8. Unelte pentru tragerea cablurilor - ciorapi de tras cablul, role de lemn sau aluminiu şi dispozitiv de tragere
mecanizata a cablului.
Pentru montarea direct în sol a LES este necesara executarea urmatoarelor operaţii:
1. Marcarea traseului.Traseul este stabilit prin proiect, el se parcurge cu piciorul în vederea verificarii tuturor
locurilor care necesita traversari, necesita eventuale devieri pentru ocolire de obstacole şi din loc în loc se planteaza în
pamant ţarusi pentru a jalona traseul în vederea sapaturilor.
2. Executarea traversarilor pe porţiunea în care linia traverseaza un drum carosabil sau o cale ferata se prevad
pentru protecţia cablurilor, tuburi din beton, din oţel sau din pvc dur. Secţiunea transversala a tuburilor poate fi circulara sau
patrata prevazute cu goluri practicate în paralel cu linia traseului.Pentru traversari se executa sapari pe jumatatea traversarii
în asa fel incit circulaţia prin restricţie sa se poata continua. Pentru traversarile pe sub caile ferate se foloseste metoda de
forare orizontala prin metoda manuala sau mecanica.
6
Fig.6 Aşezarea rolelor pe fundul şanţului
R
R 20 / km
1 20 L
Măsurarea rezistenţei de izolaţie
Încercarea la o tensiune mărita aplicând între conductor şi izolatie o tensiune de 5 ori
tensiunea nominală a cablului. În aceste condiţii o eventuală defecţiu
ne de izolaţie incipientă se va pune în evidentă clară producându-se străpungerea, aceasta se va indica prin creşterea
bruscă a curentului de fugă (de la ordinul mtcroamperilor la ordinul mili sau zecimi de amperi ).
Dacă cablul rezista incercarii de inaltă tensiune se trece la etapa urmatoare: măsurarea cu megohmetrul MΩ a
rezistentei de izolaţie. Pentru cabluri de joasa tensiune se folosesc MΩ de 1000 V. Pentru cabluri de inaltă tensiune se
folosesc MΩ de 2500 V.Se masoară rezistenta de
izolatie intre conductor şi izolatie fie direct pe mansoanele de legatura fie pe cutia terminala. O borna a
aparatului MΩ se leaga la conductorul activ, cealalta borna ( minusul ) la cutia terminala ( partea
metalica ).Se actioneaza butonul de masurare a MΩ urmărind cadranul timp
de 15 sec timp în care acul indicator nu trebuie sa-şi modifice pozitia. Pe toată perioada montării LES se va
da atenţie masurilor specifice de tehnica securităţii muncii la :
descărcarea tamburilor cu cabluri;
rostogolirea acestora se face numai în sensul indicat de sageată, spirele cablului
strângându-se pe tambur;
executarea şanturilor în special în zonele care există gospodării de cabluri sau alte
conducte deja montate;
peste şanţuri se vor prevedea podeţe pentru trecerea pietonilor sau poduri pentru
autovehicule;
pozarea cablurilor şi executarea lucrărilor de refacere a pavajelor;
verificările şi punerile sub tensiune ce se fac inainte de a se da în exploatare LES. La capetele LES se
execută îngrădiri, se aşează la vedere plăcuţe avertizoare sau se posteaza persoane de pază pe toata
durata verificărilor.
9
Fig.10 Schema de principiu pentru determinarea punctului de defect în cablu prin metoda inductivă
(de exemplu: scurt circuit trifazat cu punere la pamânt):
G/F - Generator de înalta frecvenţa, SO - sonda, A - amplificator, C - cască telefonică
După determinarea punctului de defect în cablu se procedează la repararea acestuia. Dacă defectul este chiar în
manşon, acesta se desfsce cu lampă de benzină. Manşoanele din pvc nu mai pot fi refolosite, cele din plumb şi din fonta se
pot recupera. Dupa îndepartarea defectului se fac masurari ale rezistentei electrice a conductoarelor şi a izolatiei. Apoi se
face incercarea la tensiune marita. Pe timpul repararii unui cablu defect, se iau aceleasi masuri de tehnica securitatii muncii
ca şi în cazul montării cablurilor LES.
Metoda acustică
Aceasta metoda se poate aplica pentru determinarea punctului de defect, în cazu! punerii unei faze la pamant, daca
rezistenta electrica a defectului este mica. Pentru masurare intre faza defecta şi mantaua metalica a cablului se aplica
socuri de tensiune cu o anumita fregventa. Acestea produc vibratii sonore care se propaga prin sol şi pot fi receptionate la
suprafata cu stetoscop sau microfon etc. Socurile de tensiune se pot produce utilizandu-se un transformator de inalta
tensiune T, un tub electronic (kenotron) K pentru redresare, un eclator E şi un condensator cu capacitatea C = 2- 4 pF.
Deasupra punctului de defect sunetul din cască se modifică sensibil, permiţând identificarea acestuia.
Fig.11 Schema de principiu pentru determinarea punctului de defect în cabluri prin metoda acustica:
7- transformator de inalta tensiune, K- kenotron, E- eciator, CT- casca telefonica,
S – stetoscop
10
Metoda în buclă
R1 R 2
R3 R4
Aceasta se utilizează când în cablu există cel puţin un conductor lipsit de defecte şi neîntrerupt. La unul dintre
capetele conductorului lipsit de defecte SS' se leaga conductorul defect TT' prin legatura S'T' ce se realizează din funie de
cupru cu papuci de alama. La celalalt cablu se conecteaza o punte de măsură, la care rezistenţele R1 şi R2 sunt reglabile
astfel incat galvanometrul G să indice zero. Când puntea este în echilibru există relaţia:
Distanţa până la punctul de defect este:
R3
l x 2l
R1 R 3
Fig.12 Schema de principiu pentru determinarea punctului de defect în cablu prin metoda în buclă
Pentru a se verifica daca masurarea este corecta se reface măsurarea capătul opus. Va
trebui să rezulte o distanţă până la punctul de defect egală cu:
l lx
se interzice întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite sau în
condiţii ce prezinta pericol de incendiu;
se interzice utilizarea receptoarelor de energie electrica (fiare de calcat, reşouri, radiatoare, etc.), fără
luarea măsurilor de izolare termică, faţă de elemente inflamabile din încapere;
se interzice lăsarea neizolată a capetelor conductoarelor electrice în cazul demontarii parţiale a unei
instalaţii;
5.BIBLIOGRAFIE:
[1.]Niculae, Mira; Constantin,Negus — ″Instalaţii şi echipamente electrice″ , manual pentru clasele a Xl-a şi a Xll-a
licee industriale şi de matematica-fizica cu profil de electrotehnică şi şcoli profesionale.
12