PDL1-W00a.

DESCRIEREA LUCRARILOR

Prezenta documentatie de licitatie se refera la lucrarile de terasamente, organizare de santier si

infrastructura: drumuri, platforme, zone vezi si retele exterioare
Terenul pe care se propune realizarea constructiei se afla situat in intravilanul orasului Simeria.
Lotul se invecineaza la vest cu calea ferata si canalul Strei, la nord cu strada Soseaua Nationala, la est
cu drumul european E79, iar la sud cu terenuri agricole. Lotul este proprietate privata si liber de sarcini.
(vezi plan situatie cu codificarea Sir101-INFRI-L-6002a-XX).

1. ANALIZA GEOTEHNICA
Conform studiului geotehnic intocmit pentru amplasament, au fost executate 72 foraje geotehnice
cu adancimi cuprinse intre 6,0 m si 15,0 m, care au interceptat 4 complexe geotehnice primare :
1. Sol vegetal - grosime medie 1,0 m, compus din pamanturi argiloase -nisipoase de culoare
cafenie-negricioasa (grosimea variaza intre 0,5 ÷2,4 m);
2. Complex aluvial fin -apare cu intreruperi, grosimea maxima este de 1,8 m (grosimea variaza
intre 0,2 m si 1,8 m) ;
3. Complex aluvial grosier -grosime medie de 3,6m (grosimea variaza intre 0,5 ÷5,6 m) ;
4. Strat de baza format din marne cenusii supraconsolidate, local cu intercalatii de gips alb,
fibros ;

Apa subterană a fost identificată în fiecare foraj realizat. Se conturează două acvifere principale,
care comunică între ele în mod direct. Acviferul principal este cel în poziție superioară și este cantonat în
complexul grosier. Cel secundar este la adâncime mai mare și se dezvoltă în intercalațiile nisipoase și în
fisurile stratului de bază. Acviferul principal a fost identificat în fiecare foraj, cel secundar doar ca infiltrații
locale.
Nivelul apei față de cota terenului variază
Au fost identificat două acvifere principale:
• Una principală în poziție superioară, dezvoltată în complexul aluvial grosier, de tip poros
permeabil și cu nivel liber mediu la 2,4 m adâncime față de cota terenului.
• Cea secundară apare în stratul de bază sub formă de infiltrații.
Datorită intercalațiilor de gips, apa este sulfatică și se încadrează în categoria de agresivitate asupra
betoanelor XA2. Astfel clasa minimă de beton recomandată pentru fundațiile în contact cu apa subterană
este de C35/45.

Adâncimea minimă de fundare a construcțiilor s-a recomandat pe baza adâncimii maxime la care se
regăsește complexul aluvial grosier, astfel Dfmin :
• 2,50 m pentru faza I
• 1,20/2,50 m pentru faza II
• 1,40/1,90 m pentru faza III
Mai multe detalii cu privire la adâncimile de fundare recomandate se regăsesc în Tabelul 20 din studiul
geotehnic.
Pentru construcțiile cu încărcări ușoare (anexe, platforme), în cazul în care se dorește fundarea la o cotă
mai mică (în complexul aluvial fin sau solul vegetal) sunt necesare lucrări de îmbunătățire a terenului de
fundare.
Conform PUZ, accesul pietonal si auto se realizeaza prin punctul de control al Casei Poarta (107) aflat in
imediata vecinatate a sensului giratoriu, care leaga cele doua drumuri desprinse din drumurile natiunale
DN7 si DN66.
328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

1/25
Se propune crearea unui racord la calea ferata din ultima linie a buclei Simeria Triaj – Simeria, dar
acesta nu este in scopul acestei licitatii.
Parcaje, amenajări exterioare
Pe amplasament, pe latura estica, vor fi realizate in prima etapa 132 locuri de parcare pentru
autoturisme, 10 locuri pentru autobuze si 10 locuri pentru TIR-uri. Accesele in parcarile amintite anterior
vor fi racordate la cele doua drumuri care se desprind din drumurile nationale DN7 si DN66 (conform
PUZ).In incinta fabricii se vor amplasa copaci si se va amenaja spatiu verde pe o suprafata de cca
19775.95mp.
Circulatia pietonală
Circulatia pietonala este organizata cu ajutorul unor trotuare adiacente cladirilor, iar pentru travestarea
partilor carosabile sunt prevazute treceri pentru pietoni. Accesul in incinta se realizeaza prin dreptul
punctului de control de la Casa Poarta (107), dar si direct din parcarea autoturismelor prin intermediul a
doi turnicheti verticali.

Echiparea edilitara
Conform reglemetarilor de echipare edilitara din PUZ Amenajare zona industriala Simeria Sud-Est,
aprobat prin HCL nr.130/2017, reteaua de transport gaze, precum si retelele electrice aeriene, se vor
reloca.
Constructiile vor fi racordate la retelele edilitare existente in apropierea terenului, si anume: reteaua de
alimentare cu apa, canalizare menajera, reteaua electrica, reteaua de gaz si telefonie. Racordarea la
acestea se va realiza in modul cel mai economic, astfel incat sa ajute in acelasi timp la realizarea
ansamblului propus.
Descriera suprafetelor amenajate Faza 1
Constructia propusa va fi pozitionata pe amplasament astfel incat sa se respecte prevederile din:
Planului Urbanistic Zonal (PUZ) - AMENAJARE ZONA INDUSTRIALA SIMERIA SUD - EST aprobat prin
HCL nr. 130/2017
Suprafata propusa pentru amenajare in Faza I este de 94086.75 mp.

Amprenta la sol - corpuri cladire

FAZA DENUMIRE ARIE (mp)
1 101 Birouri 2994.77
1 101 Productie 25708.25
1 105 Corp Tehnic 3964.85
1 104 Outbound 11741.36
1 107 Casa Poarta 246.13
1 Pasarela 218.46
1 Copertina Scrap Yard 885.25
1 Platforme - Casa Pompe + Rezervoare + Silozuri Plastic + Statii D/E/G 696
TOTAL 46455.07

Amprenta la sol - amenajari

FAZA DENUMIRE ARIE (mp)
1 Drumuri - asfalt 5590
1 Drumuri – pavaj incinta 11155
328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

2/25
 1 Drumuri - macadam 1050
1 Platforme andocari – beton de ciment rutier 2237
1 Parcare - pavaj 1987
1 Parcare - dale inierbate 1109
1 Trotuar - dale 2462
1 Zona de garda - pietris 540
1 Lagune curate 2167.16
1 Lagune murdare 292.21
1 Spatii verzi amenajate 19775.95
TOTAL 48365.32

LUNGIME
FAZA DENUMIRE
(m)
1 Lungime balustrada rabatabila 16
Lungime imprejmuire – gard tip 1 3073.53
1 Lungime imprejmuire – gard tip 2 1781.28

FAZA DENUMIRE BUCATI

1 Parcare autotorisme mici 132
1 Parcare autobuze 10
1 Parcare TIR-uri 10
1 Porti acces auto 2
1 Porti acces tren 2
1 Bariere auto 10
1 Poarta persoane disabilitati 1
1 Turnicheti tripod 2
1 Turnicheti verticali 2

Documentatia are ca scop prezentarea lucrarilor de infrastructura si organizare de santier care consta in:

LUCRARI PRELIMINARE
- Decapare strat vegetal hmediu=1 m /impingere pamant
- Excavatii in stratul aluvial fin si grosier, cu inaltimi variabile
- Umplutura compactate cu balast (perna de ballast) conform caietelor de sarcini

LUCRARI DE IMBUNATATIRE TEREN DE FUNDARE

Conform studiu geotehnic sunt necesare lucrari de imbunatatire a terenului de fundare .

Se va realiza o imbunatatire a terenului de fundare cu Dorosol, cu o inaltime medie a straturilor
imbunatatie de 30÷50 cm

Proiectul de specialitate se va realiza de catre un proiectant de specialitate, prin grija Executantului, si

va fi transmis spre aprobare la Proiectantul General.

Proiectantul de specialitate va asigura asistenta tehnica la proiectarea fundatiilor si pe perioada executiei

lucrarilor de imbunatatire
328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

3/25
Executia lucrarilor de terasamente se face respectand urmatoarele caiete de sarcini:
TERASAMENTE- specificatii tehnice

1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor.

2. La executarea terasamentelor se respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare, in
masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
3. Antreprenorul va asigura, prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitatile de specialitate,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
5. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
6. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor, cu
rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
7. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
8. Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza sa fie insamantate sau plantate, se foloseste pamant
vegetal ales din pamanturile vegetale locale care prezinta conditii de crestere a vegetatiei.
9. In vederea executiei lucrarilor de terasamente se va proceda la indepartarea stratului vegetal in
grosime medie de 1 m.
10. Pamantul rezultat va fi transportat si depozitat intr-o zona stabilita de comun acord cu Beneficiarul.
11. In cazul in care este necesar pentru aducerea la cotele din proiect executarea unor lucrari de
umplutura acestea se vor realiza cu material supus aprobarii “Inginerului”
12. La executia lucrarilor de terasamente se va verifica natura terenului de fundare de catre un laborator
autorizat in cel putin trei puncte si se va aprecia calitatea acestuia pentru terasamente in conformitate cu
STAS 2914-84.
13. Dupa realizarea sapaturilor si umpluturilor necesare aducerii la cota a suprafetei se va proceda la
executia unui strat de forma din pamant stabilizat in vederea imbunatatirii capacitatii portante. Se
recomanda, daca va fi cazul, utilizarea ca material de aport produsul Dorosol.
14. Dozajul de material de aport precum si calitatea acestuia se vor verifica de catre un laborator
autorizat.
15. Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea beneficiarului cu masuri
specifice destinate sa aduca pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in opera si
cu conditiile metereologice. Aceste masuri care cad in sarcina antreprenorului privesc modalitatile de
extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.
16. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii
organice in suspensie.
17. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia
prevazute in STAS 2914-84
18. Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

4/25
19. In vederea respectarii proiectului se vor materializa pe teren toate punctele importante prin picheti cu
martori. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili .
20. Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice,
de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii
acestora, conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber antreprenorului. Aceste lucrari
se vor corela cu cele prevazute in proiect si in caz de neconcordante se va instiinta beneficiarul pentru a
stabili sumele necesare, eventual suplimentare, fata de cele prevazute in proiect.
21. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare:
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si subterane;
22. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca beneficiarul sa constate si sa
accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
23. Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profilele cu
umpluturi a proiectului.
24. Excedentul de sapatura ca si pamaturile din deblee care sunt improprii realizarii rambleelor vor fi
transportate in depozite definitive stabilite de catre beneficiar.
25. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut stabilite cu
acordul “Inginerului”
26. La punerea in opera se va tine cont de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul
santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea
in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasad pamantul sa se zvante pentru a-si
reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l
aduce la valoarea umiditatii optime.
27. Compactarea se va face pana la atingerea valorii de Ev> 80 MN/MP, respectiv 98-100%.
28. Verificarea compactarii se va face in minim 5 puncte/1000mp
29.Antreprenorul va trebui sa supuna acordului beneficiarului cu cel putin opt zile inainte de inceperea
lucrarilor fisa tehnologica cuprinzand conditiile de executie a terasamentelor stabilite, pe cate un tronson,
experimental, continand cel putin urmatoarele date: setul de utilaje pentru excavare, asternere,
compactare; caracteristicile utilajelor de compactare (greutate, latime, presiune in pneuri, caracteristici
de vibrare, etc.) grosimea stratului de pamant afinat si grosimea stratului de pamant compactat, numarul
de treceri ale utilajului de compactare, viteze cu si fara vibrare.In cazurile in care nu se va putea sa fie
satisfacuta aceasta obligatie, grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.
30. Laboratorul antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind
incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.
31. Antreprenorul nu va putea cere receptia stratului decat daca toate gradele de compactare
corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu,
mentionata in registrul de santier.
DRUMURI- specificatii tehnice
Executia lucrarilor se face respectand urmatoarele caiete de sarcini:
A.FUNDATIE
I.DE BALAST

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

5/25
1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast. El cuprinde
conditii tehnice pentru materialul folosit si pentru stratul de fundatie realizat in conformitate cu STAS
6400.
2. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si 30
cm.
3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau printr-un un laborator autorizat, efectuarea
tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" Beneficiar va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
6. Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast cu granula maxima de 63mm, amestec
optimal
7. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau
elemente alterate (SR EN 13242+A1:2008).
8. Balastul trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1

METODE DE
CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE VERIFICARE
CONFORM STAS
BALAST BALAST OPTIMAL
0 1 2 3
Sort 0-71 0-71 -
Continut de fractiuni %
maxim: sub 0,02 mm 3-% 3 1913/5-85
sub 0,2 mm 3-18% 4....10
0-4 mm 16-57% 30...45 4606 - 80
0-8 mm 25-70% 60-75
0-16 mm 37-82% 100
0-25 mm 50-90%
0-50 mm 80-98%
sub..63mm 100
Granulozitate continua sa se inscrie intre 4606-80
limitele din tabelul 2
Coeficient de neuniformitate SR EN 13450-2003+ SR
(Un), min 15 EN 13242:2008

Echivalent de nisip SR EN 13450-2003+ SR

(EN) min 30 30 EN 13242:2008

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

6/25
 Uzura cu masina tip Los Angeles SR EN 13450-2003+ SR
(LA) % max. 35 30 EN 13242:2008

9. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
10. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea
necesara si de esalonarea lucrarilor.
11.Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse,
dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
12. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente realizate, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini.
13. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile de drenare a apelor.
14. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau mai multe straturi in
functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul
experimental.
15. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
16. Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si
intensitatea de compactare.
17. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare
se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se
complecteaza, se reniveleaza si apoi compacteaza din nou.
18. Este interzisa executia din balast inghetat.
19. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
gheata.
20.In timpul executiei stratului de fundatie se vor face pentru verificarea compactarii incercarile cu placa.
Valorile minime admisibile pentru modulul de deformatie la suprafata stratului de balast vor fi de: Ev >
80 MN/MP
21. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
-compozitia granulometrica si caracteristicile balastului utilizat;
-caracteristicile efective ale stratului executat - grad de compactare, valori ale Ev masurate
in 5 puncte/1000mp.
22. Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare
200 m de strat executat.
23. Panta transversala a fundatiei este cea prevazuta in proiect. Abaterea este de + 0.4%, si trebuie
masurata din 25 in 25m.
24. Abaterile limita la cotele fundatiei fata de cotele din proiect pot fi in puncte izolate de +/- 10 mm

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

7/25
 II.DE PIATRA SPARTA (roci magmatice)
1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta. El
cuprinde conditii tehnice pentru materialul folosit in conformitate cu SR EN 13043
2. Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal sort 40-80 se realizeaza conform cerinte
normative, grosime va fi cea prevazuta in proiect
3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau printr-un un laborator autorizat, efectuarea
tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" Beneficiar va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
6. Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza piatra sparta cu granula maxima de 80 mm
7. Piatra sparta trebuie sa provina din roci stabile, sa prezinte structura uniforma si compacta,
nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant,
carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Amestecul optimal din piatra sparta se va realiza
direct sau prin amestecarea sorturilor de piatra de cariera concasate.
8. Piatra sparta trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabelul 1
Piatra
Savura Piatra sparta mare
sparta(split)
Sort
Conditii de admisibilitate
Caracteristica
8- 16- 25-
0-8 40-63 63- 80
16 25 40
Continut de granule
5 5 5 5
-ramane pe ciurul superior (dmax), % max.
-trec prin ciurul inferior (dmin), % max - 10 10 10
Continut de granule alterate, usor friabile,
poroase şi vacuolare,%, max - 10 10 -

Forma granulelor, coeficient de forma, %,

- 35 35 35
max
Continut de impuritati -corpuri straine,%,
1 1 1 1
max
- fractiuni sub 0,1mm, %, max - 3 Nu este cazul
Uzura cu masina tip Los Angeles, % max Corespunzător clasei
- 30 rocii conform SR EN
13043
Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului
- 6 3 Nu este cazul
de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, % max.

9. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii pietrei sparte astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

8/25
10. In cazul mai multor surse de aprovizionare a agregatelor pentru realizarea straturilor de fundatie se
vor lua masuri de a nu se amesteca acestea, delimitand tronsoanele de drum in functie de sursa folosita,
situatie care se va consemna in registrul de laborator – registrul santierului.
11. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea
necesara si de esalonarea lucrarilor.
12. Apa necesara compactarii stratului de piatra sparta poate sa provina din reteaua publica sau din alte
surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
13. La executia stratului de fundatie din piatra sparta se va trece numai dupa receptionarea stratului de
balast in conformitate cu prevederile caietului de sarcini.
14. Pe stratul receptionat se asterne si se niveleaza piatra sparta intr-unul sau mai multe straturi in
functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul
experimental.
15. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi
uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
16. Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si
intensitatea de compactare.
17. Stratul de fundatie din piatra sparta trebuie compactat pana la realizarea inclestarii maxime a
agregatelor. Aceasta se realizeaza in momentul in care ruloul compresor nu mai lasa urme si mai multe
pietre de aceeasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund in fundatie si sunt
sfarimate de rulourile compresorului
18. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare
se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se
complecteaza, se reniveleaza si apoi compacteaza din nou.
19. Este interzisa asternerea pietrei sparte pe un strat acoperit cu zapada sau cu pojghita de gheata.
20.In timpul executiei stratului de fundatie se vor face pentru verificarea compactarii incercarile cu placa.
Valorile minime admisibile pentru modulul de deformatie la suprafata stratului de piatra sparta sau balast
vor fi de: Ev > 120 MN/MP
21. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
-compozitia granulometrica si caracteristicile materialului utilizat;
-caracteristicile efective ale stratului executat - grad de compactare, valori ale Ev masurate
in 5 puncte/ 1000mp.
22. Grosimea stratului de fundatie din piatra sparta este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare
200 m de strat executat.
23. Panta fundatiei este cea prevazuta in proiect. Abaterea este de + 0.4%, si trebuie masurata din 25 in
25m.
24. Abaterile limita la cotele fundatiei fata de cotele din proiect pot fi in puncte izolate de +/- 10 mm.

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

9/25
B. MIXTURI ASFALTICE
Pentru stratul de baza
1. Prezentul caiet de sarcini se refera la stratul de baza cilindrat, executat la cald din mixtura asfaltica
preparata cu agregate naturale prelucrate si neprelucrate, bitum neparafinos si filer de calcar.
2. Stratul de baza din prezentul caiet de sarcini este prevazut a fi realizat din mixtura bituminoasa tip AB
31.5 cu agregate naturale prelucrate si neprelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera
mecanizat in conformitate cu SR 13108 pentru Categoria tehnica I.
3. Pentru stratul de baza din mixturi bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate
naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu
prevederile standardelor SR 4032-1, SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 si SR EN 13108-
20, SR EN 13043/2003+AC/2004, dintre care, in principal:
– criblura: agregat natural alcatuit din granule de forma poliedrica obtinut prin concasarea, granularea
si selectionarea in sorturi (clase de granulozitate) a rocilor dure, de regula magmatice, bazice si
semibazice;
– pietris concasat: agregat natural alcatuit din granule de forma poliedrica obtinut prin concasarea,
granularea si selectionarea in sorturi (clase de granulozitate) a agregatelor din balastiera; - pietris sortat:
agregat natural de balastiera sortat in clase de granulozitate;
– nisip natural: agregat natural de balastiera, neprelucrat sau prelucrat prin sortare si spalare, cu
dimensiunile 0 ... 2 mm;
– nisip de concasaj: agregat natural de cariera/balastiera sfaramat artificial cu dimensiunile 0 ... 2 mm.

4. Clasa minimă a rocii din care se obţin agregatele naturale de cariera trebuie sa fie “B” conform SR
EN 933.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienţă a agregatelor naturale de carieră trebuie să fie
conform EN 933-1 SI SR EN 1097-1;2, SR EN 1367-1;2.
5. Sitele şi ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale vor avea
ochiuri pătrate, conform SR EN 933-2.
6. Filerul de calcar trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 13043 si/sau STAS 539.
7. Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor de filer sau a fracţiunii fine recuperate de la
exhaustorul staţiei de asfalt decât în cazul în care conţinutul de argilă determinat prin metoda valorii de
albastru, conform SR EN 933/9 este de maximum 2%.

8. Pentru realizarea stratului de baza din mixturi asfaltice se va folosi bitum 50/70 care va indeplini
conditiile din SR EN 12591 şi art. 29 respectiv 30.
9. Necesitatea folosirii aditivilor pentru bitum va fi stabilita in timpul studiilor preliminare, in functie de
adezivitatea bitumului la agregatele utilizate. In cazul unei adezivitati a bitumului la agregate mai mica de
80% se va folosi bitum aditivat.
10. Adezivitatea se verifica prin metoda cantitativa in conformitate cu SR EN 10969.
11. Bitumul va fi propus de Contractor, si trebuie aprobat de Inginer, in conformitate cu rezultatele
incercarilor de laborator care trebuie sa indeplineasca conditiile din SREN 12591 completat cu prevederi
specifice (Tabel 1).
Tabel 1

Caracteristici Bitum Metoda de determinare

D 50/70

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

10/25
 Penetratie la 25oC, zecimi de mm 50-70 SR EN 1426

Punct de inmuiere oC 46-54 SREN 1427

Ductilitate la 25oC cm. min. : 100 SR 61

Punct de rupere Fraass, max. (oC) -8 SREN 12593

Punct de inflamabilitate min (oC) 230 SREN 22592 (b)

Solubilitate in solventi organici min. (%) 99 SREN 12592

Stabilitate la incalzire in film subtire la 163oC

a) Metoda TFOT
pierderea de masa (%) max. 0,50 Instructiuni, Ind. AND 535
penetratie reziduala (%) min. 50 SR EN 12607-2
o
punctul de inmuiere, max. ( C) 48
ductilitatea reziduala la 25oC, min. (cm) 50

b) Metoda RTFOT
pierderea de masa (%) max. 0,50 Instructiuni, Ind. AND 536
penetratie reziduala (%) min. 50 SR EN 12607-1
o
punctul de inmuiere, max. ( C) 48
ductilitatea reziduala la 25oC, min. (cm) 50

Continut de parafina, max. (%) 2,2 SR EN 12606-1

12. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza se stabileste pe baza unui studiu
preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile
tehnice impuse de Normativul de mixture asfaltice executate la cald 2016.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau daca este autorizat, sau il comanda la un
laborator autorizat.
13. Reteta stabilita sustinuta de studiile de validare respective de incercarile efectuate impreuna cu
rezultatele obtinute se supune aprobarii "Inginerului".
14. Studiul compozitiei va contine cel putin urmatoarele incercari:
a) Studiu Marshall pentru cel putin trei continuturi de liant : stabilitatea la 60°C;
indicele de curgere-fluaj la 60°C, densitatea aparenta, absorbtia de apa
b) Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe epruvete cubice:
rezistenta la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 de zile,
densitate aparenta, absorbtie de apa.
15. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, "Inginerul" Beneficiar, daca nu
are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

11/25
16. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de
laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in SR EN 12697;
17. Antreprenorul va supune acceptarii "Inginerului" lucrarii utilajele pe care le va utiliza la realizarea
lucrarilor, care sa asigure realizarea performantelor cerute de documentatia contractuala. Acceptul se
refera la instalatia de preparare, transport asternere si compactare a asfaltului cu toate dotarile si
amenajarile necesare.
18. Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie se va remedia, reprofila curata si amorsa.
19. In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari, se vor lua
masuri de rectificare a acestora si aducerea la cotele din proiect.
20. Punerea in opera se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare cu sistem automat de
nivelare.
21. Controlul punerii in opera a mixturilor asfaltice implica verificarea pregatirii stratului suport, verificarea
modului de asternere, verificarea temperaturilor la asternere si compactare, verificarea modului de
compactare, verificarea modului de executie a rosturilor, verificarea caracteristicilor straturilor executate.
22. Pe parcursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la realizarea
gradului de compactare de min. 96%.
C.MIXTURI ASFALTICE
Pentru stratul de legatura
1. Prezentul caiet de sarcini se refera la stratul de legatura cilindrat, executat la cald din mixtura asfaltica
preparata cu agregate naturale prelucrate si neprelucrate, bitum neparafinos si filer de calcar.
2. Stratul de legatura din prezentul caiet de sarcini este prevazut a fi realizat din mixtura bituminoasa tip
BAD 22.4 cu agregate naturale prelucrate si neprelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera
mecanizat in conformitate cu SR EN 13108 - 1.pentru Categoria tehnica I.
3. Pentru stratul de legatura din mixturi bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate
naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu
prevederile standardelor dupa cum urmeaza:
- nisip natural sorturi 0-4 conform SR EN 933-1 SI SR EN 1744
- criblura sort 4-8, 8-16, 16-25 conform EN 933-1 SI SR EN 1097-1;2, SR EN 1367-1;2
4. Clasa minimă a rocii din care se obţin agregatele naturale de cariera trebuie sa fie “A” conform SR
EN 933
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienţă a agregatelor naturale de carieră trebuie să fie
conform EN 933-1 SI SR EN 1097-1;2, SR EN 1367-1;2.
5. Sitele şi ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale vor avea
ochiuri pătrate, conform SR EN 933-2.
6. Filerul de calcar trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 13043 si/sau STAS 539.
7. Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor de filer sau a fracţiunii fine recuperate de la
exhaustorul staţiei de asfalt decât în cazul în care conţinutul de argilă determinat prin metoda valorii de
albastru, conform SR EN 933/9 este de maximum 2%.
8. Pentru realizarea stratului de baza din mixturi asfaltice se va folosi bitum 50/70 care va indeplini
conditiile din SR EN 12591 şi art. 29 respectiv 30.
9. Necesitatea folosirii aditivilor pentru bitum va fi stabilita in timpul studiilor preliminare, in functie de
adezivitatea bitumului la agregatele utilizate. In cazul unei adezivitati a bitumului la agregate mai mica de
80% se va folosi bitum aditivat.

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

12/25
10. Adezivitatea se verifica prin metoda cantitativa in conformitate cu SR EN 10969.
11. Bitumul va fi propus de Contractor, si trebuie aprobat de Inginer, in conformitate cu rezultatele
incercarilor de laborator care trebuie sa indeplineasca conditiile din Tabelul nr. 1 conform SREN 12591
completat cu prevederi specifice.
Tabel 1
Caracteristici Bitum Metoda de determinare
D 50/70
Penetratie la 25oC, zecimi de mm 50-70 SR EN 1426
Punct de inmuiere oC 46-54 SREN 1427
Ductilitate la 25oC cm. min. : 100 SR 61
Punct de rupere Fraass, max. (oC) -8 SREN 12593
Punct de inflamabilitate min (oC) 230 SREN 22592 (b)
Solubilitate in solventi organici min. (%) 99 SREN 12592
Stabilitate la incalzire in film subtire la 163oC
a) Metoda TFOT
pierderea de masa (%) max. 0,50 Instructiuni, Ind. AND 535
penetratie reziduala (%) min. 50 SR EN 12607-2
punctul de inmuiere, max. (oC) 48
ductilitatea reziduala la 25oC, min. (cm) 50
b) Metoda RTFOT
pierderea de masa (%) max. 0,50 Instructiuni, Ind. AND 536
penetratie reziduala (%) min. 50 SR EN 12607-1
punctul de inmuiere, max. (oC) 48
ductilitatea reziduala la 25oC, min. (cm) 50
Continut de parafina, max. (%) 2,2 SR EN 12606-1

12. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de legatura se stabileste pe baza unui
studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in
prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini in conformitate cu prevederile SR 7970/2001 tabelele 4
si 5
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau daca este autorizat, sau il comanda la un
laborator autorizat.
13. Reteta stabilita sustinuta de studiile de validare respective de incercarile efectuate impreuna cu
rezultatele obtinute se supune aprobarii "Inginerului".
14. Studiul compozitiei va contine cel putin urmatoarele incercari:
a) Studiu Marshall pentru cel putin trei continuturi de liant : stabilitatea la 60°C;
indicele de curgere-fluaj la 60°C, densitatea aparenta, absorbtia de apa
b) Determinarea caracteristicilor reologice: volum de goluri,modul de rigiditate, rezistenta la
oboseala.
15. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, "Inginerul" Beneficiar, daca nu
are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.
16. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de
laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate din SR EN 12697;
17. Prepararea si punerea in opera a mixturii asfaltice se va face in conformitate cu prevederile SR EN
13108

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

13/25
18. Antreprenorul va supune acceptarii "Inginerului" lucrarii utilajele pe care le va utiliza la realizarea
lucrarilor, care sa asigure realizarea performantelor cerute de documentatia contractuala. Acceptul se
refera la instalatia de preparare, transport asternere si compactare a asfaltului cu toate dotarile si
amenajarile necesare.
19. Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie se va remedia, reprofila curata si amorsa.
20. In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari, se vor lua
masuri de rectificare a acestora si aducerea la cotele din proiect.
21. Punerea in opera se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare cu sistem automat de
nivelare.
22. Controlul punerii in opera a mixturilor asfaltice implica verificarea pregatirii stratului suport, verificarea
modului de asternere, verificarea temperaturilor la asternere si compactare, verificarea modului de
compactare, verificarea modului de executie a rosturilor, verificarea caracteristicilor straturilor executate.
23. Pe parcursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la realizarea
gradului de compactare de min. 96%.

D. MIXTURI ASFALTICE
Pentru stratul de uzura
1. Prezentul caiet de sarcini se refera la stratul de uzura cilindrat, executat la cald din mixtura asfaltica
preparata cu agregate naturale prelucrate si neprelucrate, bitum neparafinos filer de calcar si fibra.
2. Stratul de uzura din prezentul caiet de sarcini este prevazut a fi realizat din mixtura bituminoasa tip
BA 16 cu agregate naturale prelucrate si neprelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera
mecanizat in conformitate cu SR EN 13108 – 5, pentru Categoria tehnica I.
3. Pentru stratul de uzura din mixturi bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate
naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu
prevederile standardelor dupa cum urmeaza:
- nisip natural sorturi 0-4 conform SR EN 933-1 SI SR EN 1744
- criblura sort 4-8, 8-16, 16-25 conform EN 933-1 SI SR EN 1097-1;2, SR EN 1367-1;2
4. Clasa minimă a rocii din care se obţin agregatele naturale de cariera trebuie sa fie “A” conform SR
EN 933.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienţă a agregatelor naturale de carieră trebuie să fie
conform EN 933-1 SI SR EN 1097-1;2, SR EN 1367-1;2.
5. Sitele şi ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale vor avea
ochiuri pătrate, conform SR EN 933-2.
6. Filerul de calcar trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 13043 si/sau STAS 539.
7. Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor de filer sau a fracţiunii fine recuperate de la
exhaustorul staţiei de asfalt decât în cazul în care conţinutul de argilă determinat prin metoda valorii de
albastru, conform SR EN 933/9 este de maximum 2%.
8. Pentru realizarea stratului de legatura din mixturi asfaltice se va folosi bitum 50/70 care va indeplini
conditiile din SR EN 12591 şi art. 29 respectiv 30.
9. Necesitatea folosirii aditivilor pentru bitum va fi stabilita in timpul studiilor preliminare, in functie de
adezivitatea bitumului la agregatele utilizate. In cazul unei adezivitati a bitumului la agregate mai mica de
80% se va folosi bitum aditivat.
10. Adezivitatea se verifica prin metoda cantitativa in conformitate cu SR EN 10969.

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

14/25
11. Bitumul va fi propus de Contractor, si trebuie aprobat de Inginer, in conformitate cu rezultatele
incercarilor de laborator care trebuie sa indeplineasca conditiile din Tabelul nr. 1 conform SREN 12591
completat cu prevederi specifice.
Tabel 1
Caracteristici Bitum Metoda de determinare
D 50/70
Penetratie la 25oC, zecimi de mm 50-70 SR EN 1426
Punct de inmuiere oC 46-54 SREN 1427
Ductilitate la 25oC cm. min. : 100 SR 61
Punct de rupere Fraass, max. (oC) -8 SREN 12593
Punct de inflamabilitate min (oC) 230 SREN 22592 (b)
Solubilitate in solventi organici min. (%) 99 SREN 12592
Stabilitate la incalzire in film subtire la 163oC
a) Metoda TFOT
pierderea de masa (%) max. 0,50 Instructiuni, Ind. AND 535
penetratie reziduala (%) min. 50 SR EN 12607-2
punctul de inmuiere, max. (oC) 48
ductilitatea reziduala la 25oC, min. (cm) 50
b) Metoda RTFOT
pierderea de masa (%) max. 0,50 Instructiuni, Ind. AND 536
penetratie reziduala (%) min. 50 SR EN 12607-1
punctul de inmuiere, max. (oC) 48
ductilitatea reziduala la 25oC, min. (cm) 50
Continut de parafina, max. (%) 2,2 SR EN 12606-1
12. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura se stabileste pe baza unui studiu
preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile
tehnice impuse de caietul de sarcini in conformitate cu prevederile SR EN 13108-5;
13.Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator prin metodologii prevăzute
de reglementărilor tehnice în vigoare, de către un laborator de specialitate autorizat.
14. Reteta stabilita sustinuta de studiile de validare respective de incercarile efectuate impreuna cu
rezultatele obtinute se supune aprobarii "Inginerului".
15. Studiul compozitiei va contine cel putin urmatoarele incercari:
a) Studiu Marshall pentru cel putin trei continuturi de liant : stabilitatea la 60°C;
indicele de curgere-fluaj la 60°C, densitatea aparenta, absorbtia de apa
b) Determinarea caracteristicilor geologice : volum de goluri, rezistenta la deformatii permanente
(tabel13).
16. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, "Inginerul" Beneficiar, daca nu
are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.
17. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de
laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate din SR EN 13108
18. Prepararea si punerea in opera a mixturii asfaltice se va face in conformitate cu prevederile SR EN
12697
19. Antreprenorul va supune acceptarii "Inginerului" lucrarii utilajele pe care le va utiliza la realizarea
lucrarilor, care sa asigure realizarea performantelor cerute de documentatia contractuala. Acceptul se
refera la instalatia de preparare, transport asternere si compactare a asfaltului cu toate dotarile si
amenajarile necesare.

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

15/25
20. Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie se va remedia, reprofila curata si amorsa.
21. In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari, se vor lua
masuri de rectificare a acestora si aducerea la cotele din proiect.
22. Punerea in opera se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare cu sistem automat de
nivelare.
23. Controlul punerii in opera a mixturilor asfaltice implica verificarea pregatirii stratului suport, verificarea
modului de asternere, verificarea temperaturilor la asternere si compactare, verificarea modului de
compactare, verificarea modului de executie a rosturilor, verificarea caracteristicilor straturilor executate.
24. Pe parcursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la realizarea
gradului de compactare de min. 96%.

Standarde de referinţă:

SR EN 933-1 / 2012 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Determinarea granulozităţii. Analiza granulometrică.
SR EN 933-2 / 1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control,dimensiunile nominale ale ochiurilor.
SR EN 933-3 / 2012 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient deaplatizare
SR EN 933-4 / 2008 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de formă.
SR EN 933-5 / 2001/a1:2005 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe concasate şi sfărâmate din agregatele
grosiere.
SR EN 933-7 / 2001 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 7: Determinarea conţinutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii în agregate.
SR EN 933-8+A1 / 2015 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea echivalentului de nisip.
SR EN 933-9 + A1 / 2013 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 9 - Aprecierea fineţii. Încercare cu albastru de metilen.
SR EN 1097-1 / 2011 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor. Partea 1; Determinarea rezistenţei la uzură (micro- Deval).
SR EN 1097-2 / 2010 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare - Los Angeles.
SR EN 1097-6 / 2013 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor. Partea 6: Determinarea densitatii şi a absorbtiei de apa a granulelor.
SR EN 1367-1 / 2007 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de
alterabilitate ale agregatelor. Determinarea rezistenţei la îngheţdezgheţ.
SR EN 1367-2 / 2010 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de
alterabilitate ale agregatelor. Încercarea cu sulfat de magneziu
SR EN 12591 / 2009 Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere.
SR EN 12593 / 2015 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de rupere Fraass.
SR EN 1426 / 2015 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea penetrabilităţii cu ac.
SR EN 1427 / 2015 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi
bilă.
SR EN 1744 + A1 / 2013 Încercări pentru determinarea proprietăţilor chimice ale agregatelor.

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

16/25
SR EN 12697-1 / 2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 1: Conţinut de liant solubil.
SR EN 12697-2 / 2016 Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 2: Determinarea
granulozităţii.
SR EN 12697-6 / 2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 6: Determinarea densităţii aparente a epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-8 / 2004 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-10 / 2002 +AC/ 2007 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 10: Gradul de compactare
SR EN 12697-11 / 2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 11: Determinarea afinităţii dintre agregate şi bitum
SR EN 12697-12 / 2008 +C91/2009-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilităţii la apă a epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-13 / 2002 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii
SR EN 12697-17 + A1 /2017Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă
SR EN 12697-18 / 2017Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului.
SR EN 12697-22 + A1 /2007Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 22: Încercare de ornieraj.
SR EN 12697-23/2004 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 23. Detetrminarea rezistentei la tranctiune indirecta a a epruvetelor bituminoase
SR EN 12697-24 / 2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 24: Rezistenţa la oboseală.
SR EN 12697-25 / 2006 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 25: Încercare la compresiune ciclică.
SR EN 12697-26 / 2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 26: Rigiditate.
SR EN 12697-27 / 2002 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
SR EN 12697-29 / 2003 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor.
SR EN 12697-30 / 2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 30: Confecţionarea epruvetelor cucompactorul cu impact.
SR EN 12697-31 / 2007 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 31: Confecţionarea epruvetelor cu presa de compactare giratorie.
SR EN 12697-33 + A1 / 2007 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 33: Confecţionarea epruvetelor cu compactorul cu placa.
SR EN 12697-34 / 2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 34: Încercarea Marshall.
SR EN 12697-36/ 2004 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 36: Determinarea grosimii imbracamintii asfaltice.
SR EN 13108-1 / 2006 +C91 / 2014 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane
asfaltice.
SR EN 13108-5 /2006+AC / 2008Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Beton asfaltic cu

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

17/25
conţinut ridicat de mastic.
SR EN 13108-7/2006+AC / 2008Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 7: Betoane
asfaltice drenante.
SR EN 13108-20 /2006+AC / 2009Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 20:
Procedura pentru încercarea de tip.
SR EN 13108-21 / 2006+AC / 2009 +C91 / 2014.Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale.
Partea 21: Controlul producţiei în fabrică
SR EN 13036-1 / 2010 Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare.
Metode de încercare. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeţei îmbrăcămintei prin tehnica
volumetrică a petei.
SR EN 13036-4 / 2014 Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare.
Metode de încercare. Partea 4: Metode de măsurare a aderenţei unei suprafeţe. Încercarea cu pendul.
SR EN 13036-7 / 2004 Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare.
Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de uzură ale îmbrăcăminţilor rutiere:
încercarea cu dreptar.
SR EN 13043 / 2003 + AC / 2004 Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea
suprafeţelor utilizate în construcţia şoselelor, a aeroporturilor şi a altor zone cu trafic.
SR EN 13808 / 2013 Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadrul specificaţiilor pentru emulsiile cationice de
bitum.
SR EN 14023 / 2010 Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadru pentru specificaţiile bitumurilor
modificate cu polimeri.
SR EN ISO 13473-1 / 2004 Caracterizarea texturii îmbrăcămintei unei structuri rutiere plecând de
la releveele de profil. Partea 1: Determinarea adâncimii medii a texturii.
SR 61 / 1997 Bitum. Determinarea ductilităţii.
SR 179 / 1995 Lucrări de drumuri. Macadam. Condiţii generale de calitate.
SR 1120 / 1995 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi îmbrăcăminţi bituminoase de macadam
semipenetrat şi penetrat. Condiţii tehnice de calitate.
SR 4032-1 / 2001 Lucrări de drumuri. Terminologie.
SR 8877 - 1 / 2007 Lucrări de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Condiţii de calitate
SR 10969 / 2007 Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor
cationice bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică.
STAS 539 / 1979 Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere.
STAS 863 / 1985 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare.
STAS 6400 / 1984 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de
calitate.
STAS 10473-1 / 1987 Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pământuri stabilizate
cu ciment. Condiţii tehnice generale de calitate.

F. DRUMURI
Categoria de importanta a acestei lucrari s-a stabilit in conformitate cu “Regulamentul privind
stabilirea categoriei de importanta a constructiilor - Metodologie de stabilire a categoriei de
importanta a constructiilor “ , rezultand categoria de importanta ca fiind (C) .
Situatia existenta
Terenul pe care se propune realizarea constructiei se afla situat in intravilanul localitatii Simeria.
Lotul se invecineaza la nord cu drumul national DN 7 (E79) si la Est drumul national DN 66 (E79) si
cu terenuri aflate in proprietate privata, la Sud cu terenuri agricole iar la Vest cu calea ferata.

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

18/25
Zona analizata din punct de vedere geografic, se afla la estul orasului Simeria.
In prezent nu exista acces in incinta terenului studiat. Accesul atat pietonal cat si auto in incinta se
va putea face din DN7 si DN66.
Solutia proiectata
Soluţia propusa de către proiectantul general prevede amenajarea unor cai de acces, a unor
platforme cu rol de parcare si manevra.
Odata cu regularizarea si distributia cailor de acces, reteaua aleilor din zona studiata se va inscrie
intr-un sistem coerent, care va favoriza circulatia din interiorul zonei.
- Clasa tehnica – III
- Categoria de importanţã C – lucrări cu importanţă normală conform H.G. 766/1997;
Pentru elaborarea proiectului de drumuri si sistematizare verticala proiectantul de specialitate a
primit de la proiectantul general planul topo si propunerile privind realizarea obiectivului.
Accesul pentru organizarea de santier se va face in prima faza dintr-un acces provizoriu din DN 7,
prevazut pe latura Nordica.
Accesul definitiv se va face pe latura Estica dintr-un drum ce va fi realizat de catre Primaria orasului
Simeria.
Drumurile de incinta au o lungime totala de L=2076m, latimea carosabilului cuprinsa intre 3.50m (pe
zona de macadam) si 7.50m iar panta longitudinala de min. 0.25%.
Parcarile pentru autoturisme vor fi in numar de 132 buc. si vor fi realizate din dale inierbate.
Parcarile pentru autobuze vor fi in numar de 10 buc. si vor fi realizate din imbracaminte asflatica.
Parcarile pentru autocamioane vor fi in numar de 10 buc. si vor fi realizate din imbracaminte
asflatica.
In plan razele de racord la bordura vor avea valorile cuprinse intre 3.50m si de 15.00m.
Prin lucrarile de sistematizare verticala s-a urmarit indepartarea apelor pluviala din zona
constructiilor, conducerea lor la rigolele de scurgere prevazute in proiectul de retele.
Partea carosabila va fi incadrata cu borduri din beton de 20x25-50(100) cm , asezate pe o fundatie
de beton C12/15 ,iar trotuarele se vor incdra cu borduri din beton 10x15-50 cm asezate pe o
fundatie de beton C12/15.

STRUCTURI RUTIERE PROPUSE:

Sistem Rutier – SRN1 :
(se aplica pe : Ax Parcare Bus – Intrare, Ax Parcare Bus – Iesire, Ax Parcare- partial, Ax1 Parcare
AC, Ax2 Parcare AC, Ax3 Parcare AC)
perna de balast cu grosime variabila - grad de compactare min.98%
Strat inferior de fundaţie, h = 35 cm, din balast
Strat superior de fundatie, h = 25 cm, din piatra sparta amestec optimal
Strat de baza, h = 8 cm, din anrobat bituminos AB31.5
Strat de legatura, h = 6 cm, din beton asflatic deschis BAD22.4
Strat de uzura, h = 4 cm, din mixtura asflatica stabilizata MAS16
Sistem Rutier – SRN2 :
(se aplica pe : Ax Intrare, Ax Perimetral Productie, Ax Platforma Deseuri, Ax Perimetral Depozit- partial)
perna de balast cu grosime variabila - grad de compactare min.98%
Strat inferior de fundaţie, h = 35 cm, din balast
Strat superior de fundatie, h = 25 cm, din piatra sparta amestec optimal
Strat de poza, h=4 cm, din nisip pilonat
Strat de uzura, h = 10 cm, pavele din beton autoblocante
Sistem Rutier – SRN3 :
(se aplica pe : Platformele de andocare/incarcare cladiri 105, 101 si 104)
perna de balast cu grosime variabila - grad de compactare min.98%

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

19/25
Strat inferior de fundaţie, h = 35 cm, din balast
Strat superior de fundatie, h = 25 cm, din piatra sparta amestec optimal
Strat de poza, h=3 cm, din nisip pilonat
hartie Kraft sau folie polietilena
Strat de uzura, h = 23 cm, din beton de ciment rutier BcR 4.5
Sistem Rutier – SRN4 :
(se aplica pe : Ax Parcare - partial)
perna de balast cu grosime variabila - grad de compactare min.98%
Strat inferior de fundaţie, h = 30 cm, din balast
Strat superior de fundatie, h = 20 cm, din piatra sparta amestec optimal
Strat de poza, h=4 cm, din nisip pilonat
Strat de uzura, h = 8 cm, pavele din beton autoblocante
Sistem Rutier – SRP1 :
(se aplica pe : Ax Parcare - paltforme parcare )
perna de balast cu grosime variabila - grad de compactare min.98%
Strat inferior de fundaţie, h = 30 cm, din balast
Strat superior de fundatie, h = 20 cm, din piatra sparta amestec optimal
Strat de poza, h=4 cm, din nisip pilonat
Strat de uzura, h = 8 cm, pavele din beton inierbate

Sistem Rutier Macadam– SRM1 :

(se aplica pe : Ax Perimetral Depozit- partial)
perna de balast cu grosime variabila - grad de compactare min.98%
Strat inferior de fundaţie, h = 30 cm, din balast
Strat superior de fundatie, h = 20 cm, din piatra sparta amestec optimal
Strat de uzura, h = 10 cm, macadam penetrat
Structura Trotuar – ST1:
(se aplica pe toate zonele pietonale)
perna de balast cu grosime variabila - grad de compactare min.98%
Strat inferior de fundaţie, h = 15 cm, din balast
Strat superior de fundatie, h = 12 cm, din piatra sparta amestec optimal
Strat de poza, h=3 cm, din nisip pilonat
Strat de uzura, h = 6 cm, pavele din beton autoblocante
Structura zona de protectie (trotuar de garda):
(se aplica in jurul cladirilor 101, 104, 105 si 107)
perna de balast cu grosime variabila - grad de compactare min.98%
min. 26 cm strat din balast
10 cm strat din pietris de rau monogranular

IMPREJMUIRI SI PORTI

Imprejmuirea amplasamentului se va realiza cu doua tipuri de imprejmuire :

Imprejmuire amplasament Tipul 1 : H= 2,303 ml - gard nou situatie definitiva, prevazuta cu Stilpi
metalici; L=3,053 ml/buc 1411 buc h=2,303 m+0.75 m in fundatii;
Fixate cu …..
Td 50x40x3,5 mm OL 37

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

20/25
-Praznuri ø10 3buc/stalp = 0.822 kg/buc stalp OB 37
-Panou Plasa gard 2.5 mx 2.203 m
- Zincare , 100μm grosime
Imprejmuirea de tip 1 se va realiza pe latura nordica si pe cea estica precum si unele imprejmuiri in
interiorul parcelei conform vignetei de pe plansele de executie. Deasemenea acest tip de
imprejmuire se va folosi si pentru a delimita terenul folosit pentru constructii in aceasta faza de cel
nefolosit.

Imprejmuire amplasament Tipul 2 : H= 2,6 ml - gard nou situatie definitiva, prevazuta cu Stilpi
metalice; L=3,205 ml/buc 793 buc
h=2,4 m+0.75 m in fundatii;Td 50x40x3,5 mm OL 37
-Praznuri ø10 3buc/stalp = 0.848 kg/buc stalp OB 37
-Panou Plasa gard 2.5 mx 2.225 m
-Sarma ghimpata 992 kg
- Zincare , 100μm grosime
Imprejmuirea tip 2 se va realiza pe latura sudica si pe latura vestica. Conform vignetei de pe
plansele de executie.
Sunt 4 tipuri de porti (poarta de tip 1 – 1 buc. , poarta de tip 2 – 1buc., poarta de tip 3 – 3 buc. ,
poarta pietonala – 1 buc.) astfel :
Poarta de tip 1 : Gliseaza pe un sistem de role pe sine de rulare langa un perete de beton armat de
grosime 25 cm. Partea metalica a portii este alcatuita din tevi dreptunghiulare cu sectiuni Td
120x80x10, Td 120x80x5 si Td 50x30x3. Pentru sine se vor monta niste placi de fixare de grosime 8
mm prinse cu suruburi de ancoraj M24.
Poarta de tip 2: Gliseaza pe un sistem de role pe sine de rulare langa un perete de beton armat de
grosime 25 cm. Partea metalica a portii este alcatuita din tevi dreptunghiulare cu sectiuni Td
60x60x4 si Td 50x30x3 . Pentru sine se vor monta niste placi de fixare de grosime 8 mm prinse cu
suruburi de ancoraj M24.
Poarta de tip 3: Este o poarta in cadrul gardului de tip 1 in zona de delimitare dintre zona in care se
construiste in aceasta faza si cea in care nu se construieste si in cadrul gardului de tip 2 pe latura
vestica. Este alcatuita dintr-un cadru metalic completata in interior cu panou bordurat din sarma si
contravantuiri Ø10. Este o poarta dubla cu o lungime totala de 6.15 m. Aceasta se deschide prin
rabatare pe un sistem de role pentru gard fiind prinsa de stalpi prin balamale de trafic greu.
Poarta de pietonala: Este o poarta metalica dubla langa poarta de tip 1. Este alcatuita din tevi
dreptunghiulare Td 50x50x5 la cadru si lamelele Td 50x30x3. Stalpii sunt incastrati intr-un bloc de
fundatie 700x700x900 mm si au sectiunea Td 80x80x6. Portile se prind de stalpi prin niste balamale
de trafic greu. Blocul de fundare este din beton de clasa C25/30.

ORGANIZARE DE SANTIER
Pe zona platformei organizarii de santier si a drumul de acces pentru organizarea de santier se va
decoperta stratul de pamant vegetal cu h mediu 1m, se va asterne un strat de 30 cm balast impanat
cu piatra sparta
Condiţii impuse pentru organizarea de şantier
Beneficiarul împreună cu executantul lucrării vor stabili traseul conductelor, marcându-se pe teren
toate punctele de apropiere sau intersecţie a traseului lucrărilor proiectate cu reţelele sau
construcţiile subterane existente. Descărcarea ţevilor se va face în apropierea culoarului de lucru,
manipularea lor se va face cu grijă, pentru a se evita distrugerea vegetaţiei.
Materialul excavat pentru realizarea şanţurilor se va depozita pe o singură parte şi va fi folosit ca
material de umplutură. La terminarea lucrărilor terenul va fi readus la starea iniţială.Titularul are
obligaţia de a urmări modul de respectare a legislaţiei de mediu în vigoare pe toată perioada de

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

21/25
execuţie a lucrărilor şi să ia toate măsurile necesare pentru a nu se produce poluarea apelor
subterane, a solului sau a aerului.
Dotarile legate de organizarea de santier se regasesc in specificatiile tehnice.

STRUCTURA

– Platforma Silozuri
Fundația silozurilor este tip radier cu dimensiunile de 23.00x5.00m, de 100cm grosime din beton
armat, beton clasa C35/45-S2- CEM II B-M (S-V) 42,5 N-LH /0-16, clasa de expunere XC4.

– Împrejmuiri
Împrejmuirea se va face cu panouri de plasa metalica, stâlpi metalici cu fundații izolate din beton
clasa C25/30-S2-CEM II A-LL 42,5 R /0-16.

– Porţi de acces
Porțile de acces auto sunt porți culisante autoportante (în consolă) din confectii metalice, de
11,40m, respectiv 6,50m. Porţile vor avea fundație continua din beton armat şi perete de beton clasa
C25/30-S2-CEM II A-LL 42,5 R /0-16.
Poarta de acces pietonala este din confectii metalice cu fundații izolate din beton clasa C25/30-S2-
CEM II A-LL 42,5 R /0-16.

– Turnicheţi, bariere fixe inos, bariere auto

Fundații izolate din beton clasa C25/30-S2-CEM II A-LL 42,5 R /0-16.

– Rezervoare de apa pentru incendiu

Infrastructura este alcatuita din fundatii izolate formate din blocuri de fundare si cuzinet armat
legate cu grinzi de fundare pentru camera pompe si radier din beton armat pentru rezervoare, beton
clasa C25/30-S2-CEM II A-LL 42,5 R /0-16.

RETELE EXTERIOARE DE INCINTA

ALIMENTARE CU APĂ
Pentru alimentarea cu apă a investitiei se va asigura un bransament din conducta publica, conducta din
polietilenă de înaltă densitate Ø315 a carui punct de contorizare va fi amplasat in caminul de apometru.
Bransamentul va fi realizat cu ţeavă PEHD PE80, SDR 13.6, Pn10. In interiorul incintei se va creea o
retea interna de alimentare a consumatorilor menajeri. Reteaua de incinta va fi alcatuita din conducte de
polietilenă de înaltă densitate montate ingropat sub adâncimea de îngheţ respectând standardele si
normativele in vigoare. Pe conducta s-au prevăzut camine de vane pentru a facilita racordarea viitoarelor
extinderi.
REŢELE EXTERIOARE DE STINGERE INCENDIU
Schema de alimentare cu apă a instalaţiilor cu hidranţii şi sprinklere este proiectată cu înmagazinare şi
pompare proprie.
Ca urmare conceptului de dezvoltare a pltformei studiate reţeua de alimentare a instalaţiilor de stins
incendiu cu hidranţi aceasta a fost conceputa astfel incat in stadiul final aceasta sa devina inelara. Astfel
au fost lasate racorduri adecvate pentru extinderea viitoare. Hidranţii exteriori racordati la reteaua de
incendiu sunt hidranti de suprafaţă Dn100 mm, cu două racorduri tipB şi un racord tipA cf.STAS 3479-
80. amplasaţi astfel încât fiecare punct al cladirilor să fie stropit cu un debit de 20L/s. Conductele retelei

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

22/25
exterioare se montează respectând astfel adâncimea de îngheţ conform STAS 6054/77 – Teren de
fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului Romaniei ), într-un pat de nisip. La toate
eventualele intersecţii cu conducta de gaz, conducta de gaz va fi poziţionat deasupra. La montarea
conductelor în pământ se va ţine cont de reglementările SR 8591-97 – Reţele edilitare subterane.
Condiţii de amplasare, privind distanţele de montaj dintre conducte cât şi dintre conducte şi clădiri.
RETELE EXTERIOARE APE UZATE MENAJERE ŞI PLUVIALE
Reţeaua exterioară de canalizare va fi realizată în sistem separativ în interiorul incintei. Retelele au fost
concepute si dimensionate cu posibilitate de racordare a viitoarelor cladiri.
Apele reziduale menajere vor fi colectate prin intermediul unei retele de canalizare menajeră de incinta si
descărcate gravitaţional in colectorul de canalizare menajeră publica.
Apele pluviale conventional curate de pe acoperişul clădirilor vor fi decarcate prin intermediul unei retele
de conducte din PVCKG si camine din beton in lagune filtrante.
Apele pluviale colectate de pe drumurile de circulatie, parcarile si platformele auto posibil infestate cu
hidrocarburi sunt dirijate prin cotele de sistematizare spre rigole deschise, rigole carosabile sau spre
lagune filtrante cu biofiltru.
Pentru asigurarea scurgerilor apelor la ploile de intensitate mare s-a prevazut o retea separata de
canalizare care prea conductele de prea plin de la rigolele si lagunele de pe amplasament.
Înainte de începerea săpăturilor exterioare se face mai întâi recunoaşterea terenului, pentru stabilirea pe
teren a traseelor conductelor prevăzute în proiect. Trasarea pe teren a conductelor se face conform
prevederilor STAS 9824-5. Limitele şanţului se vor trasa luând în calcul puncte fixe din amplasament
cum ar fi colţurile clădirilor, etc. Săparea tranşeelor începe după ce toate riglele de trasare s-au aşezat şi
fixat la înălţimile necesare conform proiectului. Săpătura nu se execută de la început până la adâncimea
necesară, ci se mai lasă un strat de aproximativ 10-15 cm, care se sapă manual numai cu puţin timp
înaintea montării conductei, pentru ca aceasta să fie aşezată pe pământ sănătos, nealterat de ploi sau
ger. Pământul rezultat din săpătură se depozitează cu grijă pe unul dintre malurile şanţurilor celălalt mal
rămânând liber pentru introducerea tuburilor în şanţ. Pietrele mari, bolovanii, bucăţile de beton, etc. vor fi
evacuate de pe amplasament imediat după scoaterea lor din tranşee, prin transport într-un loc special
amenajat şi aprobat de autorităţile locale. La execuţia şanţului de lucru (formă, dimensiuni) în primul
rând se are în vedere asigurarea spaţiului de lucru pentru montaj, în condiţii de siguranţă maximă, atât
pentru executanţi cât şi împotriva degradării conductelor. Lăţimea minimă a şanţului trebuie să fie astfel
încât între marginea tubului şi suprafaţa interioară a sprijinirilor şanţului să existe o distanţă de 0,2 m la
tuburile cu D<400 mm pentru conductele din PVC (sau beton) sau cu D<160mm la conductele din PE şi
0,4m la tuburile cu D>400 mm pentru conductele din PVC (sau beton) sau cu D>160mm la conductele
din PE. Lăţimea minimă a şanţului va fi de 0,6 m. Fundul şanţului trebuie să fie neted, fără pietre şi
rădăcini, de rezistenţă corespunzătoare pentru susţinerea conductei, respectiv a patului de susţinere.
Dacă terenul este suficient de tare şi nu există pericol de surpare a pământului, şanţul se execută fără
niciun fel de sprijinire a malurilor. Dacă terenul este slab şi adâncimea şanţului depăşeşte 1,5 m se
impune sprijinirea malurilor, astfel încît pe întreaga durată de execuţie să nu fie pusă în pericol
sănătatea, sau viaţa personalului de execuţie şi nici stabilitatea construcţiei lângă care se sapă. Soluţiile
de sprijinire vor fi alese de executant, ca o componentă a tehnologiei de execuţie adoptată. Toate
conductele se montează la adîncime sub cota terenului amenajat (respectând astfel adâncimea de
îngheţ conform STAS 6054/77 – Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului
Romaniei), într-un pat de nisip respectând tehnologia de execuţie proprie tipului de conductă pus in
operă. Unele lucrari se pot executa imediat după pregătirea terenului în vederea realizării construcţiilor,
platformelor şi drumurilor, cum ar fi reteaua de apă, sau reţelele de canalizare, dar altele nu pot fi
realizate decît după construirea clădirilor, cum ar fi racordurile clădirilor la canalizare menajeră şi
pluvială, etc.
Conceptul, proiectarea si executia istalaţiilor sanitare exteriore de apă şi canalizare vor respecta normele
şi standardele în vigoare, astfel încât să fie asigurate confortul utilizatorilor şi nivelurile de performanţă

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

23/25
necesare. La montarea conductelor în pământ se va ţine cont de reglementările SR 8591-97 – Reţele
edilitare subterane. Condiţii de amplasare, privind distanţele de montaj dintre conducte cât şi dintre
conducte şi clădiri.
INSTALAŢII ELECTRICE EXTERIOARE
Instalaţiile electrice exterioare cuprind: retelele electrice exterioare de medie tensiune, retelele electrice
exterioare de joasa tensiune, retelele de curenti slabi si priza de pamant. Toate instalaţiile electrice
exterioare ale clădirilor, aflate în aval de punctele de delimitare cu Operatorii de distributie, fie ele de
medie sau joasă tensiune, curenţi slabi, sau instalaţii de protecţie, fac obiectul prezentei documentaţii si
intră în obligaţiile Ofertantului/ Executantului.
Retelele electrice de medie tensiune
Alimentarea amplasamentului cu energie electrică pe medie tensiune de 20,0 kV, se realizeaza pe doua
linii de alimentare din Punctul de conexiune prevazut la limita de proprietate.
Nu fac obiectul prezentei documentatii modificarile din statia existenta de medie tensiune.
Cablurile de medie tensiune exterioare se amplaseaza in tuburi de protectie PVC-KG, montate ingropat
in pamant. Adâncimea de montaj va fi de minim 1,2 m, distanţă măsurată faţă de cota terenului amenajat
şi partea superioară a tubului de protectie. Tuburile de protectie se monteaza în şanţ, pe pat de nisip.
Tuburile vor fi acoperite deasemenea cu un strat de 0,2 m de nisip. Peste nisip se va pune strat de
balast. Deasupra tuburilor de protectie se va prevedea un marcaj avertizor cu folie PVC inscriptionata.
Retelele electrice de joasa tensiune
Retelele electrice de joasa tensiune cuprind:
- Alimentare obiect SIR107 – Cladire Casa Poarta; alimentarea se va face din SIR 105
- Alimentare circuitelor pentru iluminatul exterior
- Circuit de putere pentru alimentarea cu energie electrica bariera si turnicheti, montat ingropat in
pamant
- Tablou pompe incendiu
Cablurile de joasa tensiune exterioare se amplaseaza in tuburi de protectie PVC-KG, montate ingropat in
pamant. Adâncimea de montaj va fi de minim 0,8 m, distanţă măsurată faţă de cota terenului amenajat şi
partea superioară a tubului de protectie. Tuburile de protectie se monteaza în şanţ, pe pat de nisip.
Tuburile vor fi acoperite cu un strat de 0,2 m de nisip. Peste nisip se va pune strat de balast. Deasupra
tuburilor de protectie se va prevedea un marcaj avertizor cu folie PVC inscriptionata.
Iluminatul în incintă se realizează cu aparate tip Thorn R2L2 M 96L50 WR740 CL1, 145 W montate pe
stâlpi din oţel zincat, conici de 8 m înălţime utilă si Thorn R2L2 M 84L70 WS740 CL1, 177 W montate pe
stâlpi din oţel zincat, conici de 12 m înălţime utilă. Iluminatul perimetral din zona gardului si din statia de
autobuz se realizează cu aparate tip Thorn Plurio LED/PLU O 18L105 R/S BPSW CL1 D60 L740, 60 W
echipate cu globuri ornamentale, montate pe stâlpi metalici (oţel zincat) conici, avand inaltimea de 4 m
înălţime utilă.
Retelele de curenti slabi
Retelele electrice de curenti slabi cuprind:
- Racordarea cladirii la Operatorul de Distributie voce-date,
- Racordare cladire SIR 107 la server
- Cabluri pentru instalatia de detectare semnalizare, si avertizare incendiu
- Cabluri pentru instalatia de semnalizare efractie
- Cabluri pentru instalatia de sonorizare
- Cabluri pentru instalatia TVCI
Pentru racordarea la Operatorul de Distributie voce-date se vor realiza doua legaturi de fibra optica
singlemode in camerele server din cladire. Nu face obiectul prezentului proiect această legătură doar

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

24/25
sunt prevăzute tuburi de protecţie pozate în pământ între limita de proprietate şi cele două puncte de
conexiune.
La camerele server se vor lega în buclă toate rack-urile de pe amplasament cu cabluri de fibră optică
multimode OM4 24 fibre. In rack-ul din SIR 107 se vor lega circuitele de date ale turnichetilor si
barierelor.
In clădirea SIR107 se va monta echipamentul de control si semnalizare (ECS). La ECS se vor lega
buclele de detectare din toate clădirile. Cablurile folosite în instalaţia de detectare, semnalizare si
avertizare incendiu (IDSAI) sunt rezistente la foc 30 de minute (E30).
Cablurile circuitelor de curenti slabi montate in exterior se pozează în pământ la o adâncime de minim
0,8 m, distanţă măsurată faţă de cota terenului amenajat şi partea superioară a cablului. Tuburile de
protectie se monteaza în şanţ, pe pat de nisip. Tuburile vor fi acoperite deasemenea cu un strat de 0,2 m
de nisip. Peste nisip se va pune strat de balast. Deasupra tuburilor de protectie se va prevedea un
marcaj avertizor cu folie PVC inscriptionata.
Nota generala :
Pentru că în această etapă clădirea nu este construita, cablurile care intră în clădiri vor avea rezervă
suficientă pentru a se putea executa ulterior lucrarea (după ce sunt construite clădirile) fără a manşona
cablurile.
Cablurile vor rămâne în apropierea clădirii, pe tambur şi vor fi ferite de acţiunile mecanice (loviri, zgârieri
etc.) ce ar putea apărea în timpul construirii clădirilor.
Ca alternativă cu siguranta sporita este amânarea amplasarii cablurilor, până după realizarea clădirilor,
astfel încât cablurile în discuţie să fie montate dintr-o singură bucată, fără a le expune avarierii mecanice
ce ar putea să survină pe perioada realizării construcţiilor.
Unele lucrari se pot executa imediat după pregătirea terenului în vederea realizării construcţiilor,
platformelor şi drumurilor, cum ar fi iluminatul exterior, dar altele nu pot fi realizate decat după
construirea clădirilor.
Priza de pamant
Priza de pamant naturala de pe perimetrul cladirii, realizata din otel zincat 40x4 mm, se va monta
ingropat in pamant, la o adancime de 0,8 m fata de cota terenului amenatjat si la o distanta de minim 1,0
m fata de cladire.
Toate punctele de conexiune intre instalatiile interioare ale constructiilor si priza de pamant vor fi
realizate cu platbanda de otel zincat 40x4 mm lăsând suficientă rezervă, care trebuie să ajungă pană la
viitoarea poziţie a pieselor de separaţie.
Inainte de turnarea betonului pentru placa se va verifica existenta continuitatii electrice prin elementele
prizei de pamant.
Toate îmbinările prizei de pământ se vor realiza cu piese de legătura tip cruce sau ”T”.
Priza de pământ este comună cu cea pentru instalaţia de protectie impotriva descarcarilor atmosferice.

Intocmit,
arh. Alexandrina Kiss
Cluj Napoca
18.06.2018

328\PDL1\ALL\W\Sir101\003a

25/25