Ședințele cu părinții la grădiniță

Participarea părinților la sedințele organizate în grădiniță și școală este importantă

deoarece pune bazele colaborării dintre familie și instituție. O serie de studii arată că implicarea
părinților îmbunătățește succesul copiiilor. Grădinițele trebuie să organizeze programe de
parteneriat care să stabilească legatura cu familia (Cankar si Deutsch, 2009). Una din direcțiile
recomandate este participarea părinților la ședințe pentru o mai bună comunicare și înțelegere a
importanței educației.
Participarea la ședințe este de multe ori o problemă pentru uni părinți deoarece nu înțeleg
pe deplin importanța colaborării cu grădinița. S-a diferențiat participarea părinților după criteriul
venitului: părinții cu venituri mai mari participă mai mult la activitățile organizate de școli și
grădinițe decât părinții cu venituri mai mici. Acest fapt sugerează că instituțiile trebie să adopte o
nouă abordare pentru implicarea acestor părinți (Cankar si Deutsch, 2009).
Trei categori de factori pot influența competențele educatorilor și profesorilor în
comunicarea cu părinții: experiențele anterioare cu părinții, biografia personală a educatorului și
formarea lui (Denessen, 2009). Deseori, educatorii consideră părinții excesiv de îngrijorați,
nemulțumiți, neglijenți, neimplicați, supraprotectori (Vuorinen, 2010). Pentru a îmbunătăți
comunicarea se pot integra parteneriatele școală-familie în formarea continuă a educatorilor
pentru a fi mai informați în privința strategiilor comunicării eficente cu părinții.
În cadrul ședințelor cu părinții trebuie discutate și rezolvate toate aspectele procesului
educativ, precum: învățătură, comportament, frecvență. În privința prezenței și punctualității
educatorul trebuie să fie ferm deoarece frecventarea grădiniței este la fel de importantă precum
frecventrea școlii. Acest lucru trebuie înțeles deoarece mulți părinții nu consideră că fregventarea
grădiniței este importantă.
Una din datoriile educatorilor este de a informa constant părinții asupra evoluției și
dezvoltării copilului în învățământul preșcolar. Educatorul nu are doar rolul de a informa asupra
evoluției procesului de învățare, ci și rolul de a ajuta părinții în dezvoltarea personalității
copilului (Vuorinen, 2010). Acesta trebuie să fie o temă mereu prezentă în cadrul ședințelor cu
părinții.
Sedințele introductive trebuie organizate cu atenție deoarece sunt punctul de plecare în
relația cu părinții. ”În cadrul primelor sedinte cu parintii vor fi stabilite regulile de baza ale
grupului. Parintii împreună cu facilitatorii vor propune reguli care reflectă asteptările lor privind
lucrul grupului de parinti. Ajutati-i pe parinti sa înteleaga că în cadrul ședințelor ei vor discuta
diverse probleme personale si familiale, de aceea stabilirea unor reguli de baza îi va ajuta sa se
simta mult mai sigur si mai confortabil.” (Cincilei, 2010, pag. 10). Aceste reguli trebuie discutate
deoarece este important să se ajungă la un numitor comun. În cazul grupei mici, cand copiii fac
tranziția acasă-școală problema trebuie abordată cu delicatețe deoarece atat copiii cât și părinții
sunt mai emotivi și anxioși. În cadrul primei ședințe educatorul trebuie să prezinte părinților în
mare activitățile pe care le vor desfășura la școală, pentru că de multe ori familia crede că în
cadrul gradiniței copiii se joacă fară nici o finalitate educațională. În acestă ședință trebuie
stabilit pachetul zilnic al copilului (dacă este cazul) și orele între care poate fi contactat
educatorul.
Un alt subiect important care trebuie discutat în cadrul sedințelor cu părinții la gradiniță
este disciplina. Dacă de la o vârstă fragedă comportamentul negativ al copiiilor poate fi îndreptat
îi va ajuta mult în viitor. ”În cadrul acestei sedinte parintii vor discuta probleme legate de valori
si disciplina. Valorile sunt concepte abstracte despre ceea ce este bine, util sau dorit. Ele ne ajuta
sa ne dezvoltam simtul a ceea ce este bine si rau. Acestea sunt principiile si standardele care ne
ghideaza comportamentul. Disciplina este adesea considerata drept controlul asupra copilului sau
pedeapsa pentru un comportament inadecvat. Totusi, disciplina poate fi definita ca modalitatea
prin care părintii îi învata pe copii valori si modele de comportament pozitiv/adecvat.” (Cincilei,
2010, pag. 92). Pot fi organizate dezbateri pe această temă. Părinții trebuie să fie conștienți cât de
influențabili sunt preșcolarii și cât de mult poate familia să modeleze comportamentul lor.
Trebuie oferite informații constante în privinta comportamentului copiiilor, chiar și ajutor în
soluționarea problemelor.
Pentru ca procesul educativ să fie mai eficent este necesară menținerea unei legături
permanente între familie și școală și organizarea atentă a discuților din cadrul ședințelor cu
părinții.
Bibliografie:

Cankar, F., Deutsch, T. & Kolar., M. (2009). Teachers and Parents– Partners with Different
Expectations. International Journal about Parents in Education, pag.: 15-28;
Cincilei C., (2010). Educăm cu încredere. Ghid al facilitatorului pentru educația parentală, Ed.
Epigraf S.R.L, Chișinău;
Denessen E., Bakker. J., Kloppenburg, L. & Kerkhof, M. (2009). Teacher - Parent Partnerships,
International Journal about Parents in Education, pag.: 29-36;
Vuorinen, T. (2010). Supporting Parents in their Parental Role – Approaches Practiced by
Preschool Teachers in Preschool. International Journal about Parents in Education, pag.: 65-75.