Întrebări cu un singur răspuns corect

1. Compartimentul de audit public intern de la entitatile publice subordonate se organizeaza cu acordul :

a. conducatorului institutiei publice
b. entitatii publice de la nivelul ierarhic superior
c. Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern
d. Comitetului Director
e. Adunarea Generala

2. Conducatorul Compartimentului de audit public intern de la entitatile subordonate este numit/destituit

de :
a. conducatorul entitatii publice, cu avizul Unitatii Centrale de Armonizare a Auditului Public
Intern
b. conducatorul entitatii publice cu avizul organului ierarhic superior
c. conducatorul entitatii publice
d. Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern
e. Ministerul de resort

3. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la atributiile Compartimentului de audit public intern sunt false :
a. elaboreaza proiectul planului anual
b. raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din
activităţile sale de audit
c. raportează iregularitatile rezultate din activităţile sale de audit
d. in cazul constatarii unor iregularitati raporteaza Curtii de Conturi.
e. intocmeste raportul anual de audit

4. Auditarea activitatilor desfasurate intr-o entitate publica, se desfasoara :

a. anual
b. la 2 ani
c. cel putin la 3 ani
d. cel putin la 5 ani
e. cel putin la 4 ani

5. In notificarea adresata structurii auditate, se precizeaza :

a) planul misiunii de audit
b) analiza riscurilor
c) scopul, principalele obiective si durata misiunii
d) calendarul intalnirilor
e) perioada de auditare

6. Punctele de vedere ale structurii auditate la proiectul de raport se transmit echipei de audit in urmatoarele
termene :
a. in maxim 15 zile de la primirea proiectului de raport
b. dupa 15 zile de la primirea proiectului de raport
c. in maxim 10 zile de la primirea proiectului de raport
d. in maxim 5 zile de la primiea proiectului de raport
e. nu exista un termen stabilit in Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern

7. Reuniunea de conciliere cu structura auditata se organizeaza in termen de :

a) 5 zile de la primirea punctelor de vedere
b) 10 zile de la primirea punctelor de vedere
1
 c) 15 zile de la primirea punctelor de vedere
d) imediat ce s-au primit punctele de vedere
e) nu exista un termen stabilit prin lege

8. Obiectivele compartimentului de audit public intern sunt urmatoarele, mai putin una:
a. sa efectueze controlul intern;
b. să asigure o mai bună administrare şi păstrare a patrimoniului;
c. să asigure o mai bună monitorizare a conformităţii cu regulile şi procedurile existente;
d. să asigure o evidenţă contabilă şi un management informatic fiabile şi corecte;
e. sa asigure consiliere conducatorului entitatii/structurii auditate

9 In care din actele normative enumerate mai jos sunt descrise Normele metodologice de organizare si
exercitare a auditului public intern in cadrul Ministerului Sanatatii:
a. Legea 672/2002
b. OMFP 38/2003
c. OMS 840/2003
d. Legea 7/2004
e. OG 119/1999 republicata

10. Initierea auditului –nu presupune :

a. intocmirea ordinului de serviciu
b. intocmirea declaratiei de independenta
c. intocmirea notificarii privind declansarea misiunii de audit public intern
d. intocmirea minutei sedintei de deschidere
e. inaintarea notificarii structurii auditate

11. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere nu va cuprinde:

a. prezentarea auditorilor;
b. prezentarea obiectivelor misiunii de audit;
c. asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii
d. intocmirea Fiselor de identificare si analiza a problemelor(FIAP)
e. prezentarea scopului misiunii

12 Compartimentul de audit public intern nu notifică entitatea/structura auditată :

a. cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit public intern
b. despre scopul, principalele obiective, durata acesteia
c. despre faptul că pe parcursul misiunii vor avea loc intervenţii la faţa locului
d. asupra programului stabilit de catre auditor
e. despre durata misiunii

13 Care din elementele metionate mai jos nu reprezinta reguli de conduita ale auditorului:
a. integritatea;
b. independenta;
c. confidentialitatea
d. subiectivitatea
e. obiectivitate

14. Proiectul planului de audit public intern:

a. se elaboreaza de catre compartimentul de audit public intern al entitatii publice de la nivelul
ierarhic imediat superior ;
b. se elaboreaza pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati,
programe/proiecte sau operatiuni ;
2
 c. este intocmit pana la 20 decembrie a anului precedent ;
d. nu necesita referat de justificare.
e. se transmite spre avizare la organul ierarhic superior

15. Notificarea structurii care va fi auditata precizeaza urmatoarele, cu exceptia :

a. scopul si principalele obiective ale misiunii de audit;
b. durata misiunii de audit ;
c. tematica in detaliu ;
d. programul stabilit exclusiv de catre auditor.
e. componenta echipei de audit

16. Proiectul de raport de audit public intern :

a. se transmite la Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public
Intern pentru analiza si avizare ;
b. este insotit de documente justificative ;
c. informeaza conducatorul entitatii auditate asupra modului de implementare a recomandarilor ;
d. se transmite unitatii auditate numai dupa analiza si avizare de catre conducatorul entitatii
publice care a aprobat misiunea.
e. este documentul pe baza caruia se intocmesc FIAP-urile

17. Auditorii interni :

a. trebuie sa-si indeplineasca atributiile in mod obiectiv si independent, cu profesionalism si
integritate
b. raspund pentru masurile luate in urma analizarii recomandarilor prezentate in rapoartele de
audit;
c. participa la elaborarea si implementarea sistemelor de control intern;
d. nu sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul public intern desfasurat la
o entitate publica.
e. sunt in excusivitate ai ASE

18. Principalele tipuri de audit sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. audit de sistem;
b. audit de baza;
c. audit de regularitate;
d. auditul performantei;
e. numai cele mentionate la literele a., c., si d.

19. Initierea auditului presupune intocmirea urmatoarelor documente, cu exceptia :

a. declaratia de independenta ;
b. ordinul de serviciu ;
c. notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern.
d. formularele constatarilor de audit ;
e. primele trei documente nominalizate

20. Interventia la fata locului presupune:

a. efectuarea controlului intern ;
b. constatarea si raportarea iregularitatilor ;
c. elaborarea raportului final;
d. urmarirea recomandarilor;
e. stabilirea unor termene ferme de implementare a recomandarilor

21. Care din afirmatiile de mai jos nu corespunde realitatii :

3
 a. masurarea riscurilor depinde de probabilitatea de aparitie si de gravitatea consecintelor
evenimentului ;
b. masurarea riscurilor utilizeaza drept instrumente de masurare criteriile de apreciere;
c. masurarea riscurilor depine de persoana care le calculeaza.
d. probabilitatea de aparitie a riscului este exprimata pe o scara de valori pe trei nivele :mica,
medie, mare ;
e. criteriile utilizate pentru masurarea probabilitatii de aparitie a riscului sunt aprecierea
vulnerabilitatii entitatii si a controlului intern ;

22. Principalele tehnici de audit sunt :

a. chestionarul de control intern ;
b. chestionarul lista de verificare ;
c. fisa de identificare si analiza problemelor ;
d. verificarea, observarea fizica, interviul si analiza ;
e. pista de audit.

23.Nu se au in vedere la intocmirea planului de audit al misiunii urmatoarele elemente :

a. respectarea periodicitatii de auditare
b. evaluarea riscului asociat diferitelor activitati
c. sugestiile conducatorului entitatii publice
d. sugestiile organului ierarhic superior
e. recomandarile Curtii de Conturi

24.Proiectul planului de audit public intern se intocmeste pana la data de :

a. 15 noiembrie an precedent
b. 30 noiembrie an precedent
c. 20 decembrie an precedent
d. 1 ianuarie an in curs
e. 15 decembrie an precedent

25.Nu sunt instrumente de audit intern :

a. Chestionarul de control intern
b. Chestionarul lista de verificare
c. Pista de audit
d. Interviul
e. FIAP

26. Nu sunt tehnici de verificare :

a. Confirmarea
b. Fisa de identificare si analiza a problemei
c. Comparatia
d. Recalcularea
e. Examinarea

27. Dosarul permanent cuprinde urmatoarele documente, cu exceptia:

a. ordinul de serviciu;
b. copii xerox ale documentelor justificative;
c. proiectul raportului de audit.
d. extrase din documente, legi, reglementari.
e. notificarea

28. Verificarea respectarii normelor , instructiunilor si a Codului privind

4
 conduita etica a auditorilor interni de catre Unitatea Centrala de
Armonizare a Auditului Public Intern se face:
a. anual;
b. o data la 2 ani;
c. cel putin o data la 5 ani;
d. cel putin o data la 3 ani;
e. la sfarsitul fiecarei misiuni

29. Urmarirea implemetarii recomandarilor formulate in raportul de audit revine:

a. compartimentului de audit;
b. conducerii institutiei;
c. structurii auditate si conducerii institutiei;
d. compartimentului juridic
e. compartimentul financiar-contabil

30. Obiectivele controlului intern sunt urmatoarele , cu exceptia :

a. eficacitatea si eficienta functionarii institutiei;

b. fiabilitatea informatiilor interne si externe;
c. elaborarea de programe de dezvoltare;
d. conformitatea cu legile;
e. conformitatea cu reglementarile si politicile interne.

31. Se includ in instrumentarul cu care opereaza sistemele de control intern cu exceptia:

a. obiectivele;
b. mijloacele;
c. organizarea;
d. FIAP;
e. procedurile

32. Care din functiile mentionate mai jos nu sunt functii incompatibile in cadrul unei entitati publice:
a. de autorizare;
b. de inregistrare contabila;
c. juridica;
d. financiara;
e. de control.

33. Aplicarea metodologiei –cadru de proiectare si implementare a sistemului de control nu necesita

parcurgerea etapei de:
a. evaluarea instrumentelor generale de control intern;
b. evaluarea instrumentelor specifice de control intern la nivelul fiecarei activitati;
c. intocmirea fiselor posturilor;
d.elaborarea si aprobarea programului de implementare a noului
sistem de control.
e. analiza raportului intre costurile suplimentare si efectele asteptate

34. Standardele de control subsumate performantei si managementului riscului nu cuprind:

a) monitorizarea performantelor
b) managementul riscurilor
c) atributiile
d) reevaluarile
5
 e) coordonarea

35. Standardele aferente activitatii de control nu cuprind:

a) procedurile;
b) separarea atributiilor;
c) verificarea si evaluarea;
d) gestionarea abaterilor;
e) strategii de control.

36. Care din urmatoarele afirmatii este corecta?

a) auditul intern este o activitate independenta si obiectiva , care da unei organizatii

asigurari in cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor , o indruma
pentru a-i imbunatatii operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.
b) auditul intern este o activitate independenta care da unei organizatii asigurari in cea ce
priveste intocmirea situatiilor financiare , o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile
financiare si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.
c) auditul intern este o activitate independenta si obiectiva , care da unei organizatii
asigurari in cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor si o indruma
pentru a-i imbunatatii operatiunile.
d) auditul intern este o activitate care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste gradul
de control detinut asupra operatiunilor si o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile.
e) auditul intern este o activitate care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste
elaborarea bugetului

37. Trasaturile auditului public intern se definesc prin urmatoarele functii :

a) universala
b) periodica
c) independenta
d) prudenta
e) noua

38. Compartimentul de audit public intern se organizeaza in :

a) toate spitalele;
b) in spitalele cu peste 400 de paturi;
c) in spitalele cu pana la 400 de paturi;
d) in spitalele subordonate direct Ministerului Sanatatii Publice;
e) in spitalele cu 300 de paturi

39. In cazul in care, in timpul misiunii auditorii constata abateri de la prevederile legale aplicabile
activitatii auditate, acestia trebuie sa:

a) instiinteze conducerea unitatii;

b) instiinteze structura de inspectie din unitate;
c) conducatorul unitatii si structura de inspectie;
d) structura auditata;
e) organul ierarhic superior

40. Nu face parte din procedura de colectare a informatiilor:

a) identificarea legilor si reglementarilor aplicabile
6
 structurii auditate;
b) solicitarea principalelor documente de functionare a structuri
i auditate;
c) organizarea unei sedinte de identificare a criteriilor de analiza a
riscurilor;
d) obtinerea fiselor postului;
e) solicitarea procedurilor.

41. Ce sunt grupele de diagnostice:

a) un mod de clasificare a procedurilor
b) un mod de clasificare a diagnosticelor
c) un mod de clasificare a diagnosticelor şi procedurilor
d) un mod de clasificare a pacienţilor internaţi
e) un sistem de clasificare a pacienţilor pe baza diagnosticului, procedurilor şi a altor informaţii clinice

42. Grouper- ul este :

a) o lista de clasificare a diagnosticelor
b) o aplicaţie computerizată de grupare ce trimite automat fiecare caz într-o grupă de diagnostice
c) o carte de codificare a procedurilor
d) un dicţionar de termeni folosiţi în sistemul DRG
e) un soft de colectare a tuturor datelor din spital

43. Responsabilitatea pentru completarea corectă a diagnosticelor şi procedurilor în foaia de observaţie

aparţine :
a) registratorului medical
b) asistentei şefe de secţie
c) statisticianului
d) medicului curant
e) nici unuia dintre cei mai sus enumeraţi

44. Erorile în culegerea şi raportarea datelor din SMDP generează:

a) gruparea eronată a pacienţilor
b) interpretări corecte ale rezultatelor activităţii clinice
c) alocare corectă a fondurilor cuvenite spitalului pentru finanţarea pe caz rezolvat
d) informaţii eronate pentru finanţarea spitalelor de cronici
e) arierate la nivelul spitalului

45. Pentru care tip de pacienţi este necesară trimiterea electronica a datelor clinice la nivel de pacient:
a) pentru pacienţii acuţi
b) pentru pacienţii cronici
c) pentru spitalele finanţate pe bază de caz rezolvat (DRG)
d) pentru pacienţii cărora li se întocmeşte foaie de observaţie clinică generală
e) pentru toţi pacienţii cu excepţia celor internaţi la cerere

46. Cazurile invalidate pot fi corectate şi retransmise astfel :

a) prin formularea unei cereri către SNSPMS
b) prin formularea unei cereri către direcţia judeţeană de sănătate publică
c) în cadrul recorelărilor trimestriale
d) prin formularea unei cereri către casa judeţeană de asigurări de sănătate
e) imediat ce au fost corectate erorile
7
47. Actul normativ care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de
asigurări sociale de sănătate este
a) legea spitalelor
b) legea privind reforma în domeniul sănătăţii
c) contractul - cadru
d) legea sănătăţii publice
e) legea asigurărilor sociale de sănătate

48. Ajustarea finanţării spitalelor pentru cazurile cu durate de spitalizare extreme, începând cu anul
2005, se aplică:
a) de câte ori este nevoie
b) numai la spitalele clinice
c) lunar
d) trimestrial
e) nu se aplică

49. SMCP reprezintă un :

a) studiu de monitorizare
b) set minim de date de cost la nivel de pacient
c) standard managerial
d) set minim de date clinice la nivel de pacient
e) studiu de monitorizare clinică a pacienţilor

50. Activitatea de analiză este controlată de:

a) medicii din spital
b) manager
c) responsabilul DRG
d) informaticianul spitalului
e) comitetul director

51. SMDP inseamna:

a) Set minim de date la nivel de pacient
b) Set minim de date paraclinice
c) Studiu de monitorizare
d) Standard minim de date
e) Set minim de diagnostice si proceduri

52. Procesul de validare a datelor pacienţilor respectă regulile stabilite de:

a) Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar
b) Ministerul Sanatatii Publice
c) Autoritatea Judeţeană de Sănătate Publică
d) Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate
e) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

53. Preţul unui serviciu reprezintă:

a) Banii cheltuiţi de furnizorul de servicii pentru producerea acestui serviciu
b) Suma pe care doreşte să o plătească cumpărătorul
c) Costul serviciului respectiv
d) Valoarea monetară a serviciului în momentul tranzacţiei
e) Costul plus profitul de la nivelul furnizorului

8
54. Cererea de servicii nu este influenţată de:
a) Preţul serviciului respectiv
b) Venitul indivizilor
c) Preţul viitor al serviciului
d) Preţul bunurilor complementare
e) Costul serviciului respectiv

55. Preţul de echilibru apare când:

a) Cererea depăşeşte oferta
b) Cererea este egală cu oferta
c) Oferta este mai mică decât cererea
d) Oferta depăşeşte cererea
e) Costul unitar este egal cu preţul

56. Următoarele condiţii sunt necesare pentru existenţa unei competiţii pe piaţă, cu excepţia:
a) Intrare liberă pe piaţă;
b) Cât mai mulţi furnizori şi cumpărători
c) Mobilitate a factorilor de producţie;
d) Un mare grad de omogenitate a bunurilor (să fie comparabile);
e) Existenţa unui monopol

57. Hazardul moral este, cu excepţia:

a) Al furnizorului de servicii de sănătate
b) Al asigurătorului
c) Redus prin co-plată
d) Absent în asigurările obligatorii
e) Al consumatorului

58. Formele actuale de finanţare a îngrijirilor de sănătate în România sunt următoarele, cu excepţia:
a) Asigurări sociale de sănătate
b) Conturi de sănătate
c) Plăţi directe
d) Asigurările publice prin impozitare generală
e) Asigurările publice prin impozitare cu taxe speciale pentru sănătate

59. În România avem în funcţiune asigurări de sănătate de următoarele tipuri, cu excepţia:

a) Asigurări voluntare de sănătate
b) Asigurări sociale de sănătate
c) Prin impozitare generala
d) Asigurări de tipul “managed-care”
e) Prin impozitare cu taxe speciale pentru sănătate

60. Criteriile de evaluare a unei metode de plată a furnizorilor sunt, cu excepţia:

a) Efectul asupra echităţii
b) Costul administrării şi monitorizării
c) Efectul asupra calităţii
d) Efectul asupra eficienţei
e) Controlul costurilor totale la nivelul terţului-plătitor

61. Principalele metode de plată a practicienilor din ambulatoriu sunt, cu excepţia:

a) Per serviciu
b) Prin capitaţie
9
c) Prin buget istoric
d) Prin salariu
e) Pentru atingerea unor obiective specifice

62. Plata spitalelor se poate face prin următoarele mecanisme, cu excepţia:

a) Pe zi de spitalizare
b) Prin buget stabilit pe baze normative
c) Prin salariu
d) Prin tarif pe caz rezolvat
e) Per serviciu

63. Pentru spitale, unitatea de îngrijiri ce stă la baza plăţii poate fi, cu excepţia:
a) Procedura furnizată
b) Costul mediu per pacient
c) Numărul de medici
d) Ziua de spitalizare
e) Tipul pacienţilor externaţi (DRG)

64. Contractele trebuie să conţină obligatoriu următoarele elemente, cu excepţia:

a) Volumul serviciilor furnizate
b) Preţul serviciilor furnizate
c) Descrierea proceselor relevante de la nivelul furnizorului
d) Natura serviciilor prestate
e) Cheltuielilor la nivelul furnizorilor

65. Un program cât mai eficient tehnic:

a) Are cel mai mic cost posibil
b) Maximizează utilitatea pentru toată lumea
c) Permite obţinerea celor mai mari beneficii cu cel mai mic cost posibil
d) Este administrat în mod profitabil
e) Produce beneficii maxime

66. Intr-o analiza de minimizare a costurilor:

a) Rezultatele sunt identice
b) Costurile sunt identice
c) Costurile sunt egale cu beneficiile
d) Costurile indirecte sunt zero
e) Consecinţele se exprimă numai în unităţi monetare

67. Analiza cost-eficacitate a unor programe de sănătate presupune:

a) Evaluarea beneficiilor şi alegerea celor mai mari
b) Compararea volumului de servicii ce pot fi furnizate
c) Exprimarea beneficiilor acestora în aceeaşi unitate de măsură (ani de viaţă câştigaţi)
d) Luarea în considerare în evaluarea beneficiilor a dimensiunii calitatea vieţii
e) Posibilitatea comparării unor intervenţii diferite, dar ale căror rezultate se exprimă în unităţi monetare

68. Evaluarea economică a unui program de chirurgie cardiacă şi a unuia de prevenţie a creşterii
colesterolului se poate face printr-o analiză de tip:
a) Descrierea rezultatelor
b) Minimizarea costurilor
c) Cost-eficacitate
d) Analiza costului
10
 e) Evaluarea eficacităţii

69. Costul marginal este:

a) Ceea ce ne rămâne după considerarea cheltuielilor directe
b) Costul producerii unei noi unităţi dintr-un produs
c) Costul direct
d) Costul mediu
e) Costul fix

70. În decizia de a creşte sau nu nivelul de activitate de la 1000 la 1100 de pacienţi externaţi, informaţia
cea mai utilă o poate oferi cunoaşterea:
a)Costului fix
b)Costului incremental
c)Costului indirect
d)Costului cu personalul
e)Costului oportunităţii

71. În compararea introducerii unui program de sănătate cu alternativa „nu facem nimic”, se foloseşte
evaluarea economică de tip:
a) Cost-eficacitate
b) Cost-utilitate
c) Minimizare a costurilor
d) Maximizare a beneficiilor
e) Cost-beneficiu

72. Care este modul actual de finanţare a spitalelor?:

a) integral de la bugetul de stat
b) integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătate
c) din venituri proprii si subvenţii de la bugetul de stat
d) integral din venituri proprii, conform legii
e) finanţare bazată pe caz rezolvat, DRG.

73. Următoarele ţări europene se caracterizează printr-un sector spitalicesc foarte bine reprezentat ca număr
de spitale şi de paturi de spital (la 100.000 locuitori), peste media Uniunii Europene:
a) Danemarca, Slovenia, Suedia, Norvegia
b) Austria, Germania, Franţa, Cehia, Ucraina
c) ţările dezvoltate economic
d) toate ţările foste socialiste
e) ţările nordice.

74. Majoritatea spitalelor mari (regionale, universitare) din ţările europene sunt:
a) private
b) publice
c) publice autonome
d) private nonprofit
e) private, pentru profit.

75. În perioada 1999-2005, ponderea cheltuielilor cu spitalele în totalul Fondului de asigurări sociale de
sănătate din România s-a situat în intervalul:
a) 30-40%
b) 40-50%
c) 50-60%
11
 d) 50-65%
e) peste 65%.

76. Managementul financiar operează:

a) exclusiv retrospectiv
b) prospectiv
c) operaţional
d) operaţional şi retrospectiv
e) prospectiv, operaţional şi retrospectiv.

77. Managementul financiar presupune gestiunea eficientă a mijloacelor băneşti conform destinaţiilor
prevăzute în:

a. contul de rezultat patrimonial

b. situaţia fluxurilor de trezorerie
c. bilanţ
d. bugetul de venituri şi cheltuieli
e. bugetul de venituri.

78. În cadrul managementului financiar, domeniul de acţiune operaţional presupune:

a) estimarea veniturilor şi a cheltuielilor exerciţiului bugetar viitor, în cadrul bugetului de
venituri şi cheltuieli
b) evaluarea monetară a intrărilor (resurselor) şi a ieşirilor (alocări de resurse) pe o perioadă de
cel puţin 3 exerciţii bugetare succesive încheiate
c) monitorizarea şi înregistrarea fluxurilor de venituri şi cheltuieli ale perioadei curente generate
din activitatea operaţională, financiară şi extraordinară
d) evaluarea monetară a intrărilor şi a ieşirilor de resurse generate prin punerea în funcţiune a
proiectelor de investiţii viitoare
e) înregistrarea tuturor fluxurilor financiare.

79. Starea de lichiditate a instituţiei publice este reflectată de:

a) însuşirea activelor de a se transforma, într-un anumit termen, în disponibilităţi băneşti
b) însuşirea datoriilor de a deveni scadente la un anumit termen
c) existenţa unor active financiare
d) gradul de exigibilitate a activelor curente
e) gradul de lichiditate al datoriilor curente.

80. În legătură cu ordonatorii de credite, care dintre următoarele afirmaţii nu este corectă?:
a) au responsabilitatea bunei gestiuni financiare în angajarea şi utilizarea creditelor bugetare
b) sunt autorizaţi să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze cheltuielile pe parcursul exerciţiului
bugetar în limita creditelor bugetare aprobate
c) monitorizează utilizarea creditelor bugetare angajate
d) sunt autorizaţi să efectueze plata cheltuielilor pe parcursul exerciţiului bugetar
e) au obligaţia de a angaja şi de a utiliza credite bugetare în limita prevederilor şi potrivit
destinaţiilor aprobate, pentru cheltuielile strict legate de activitatea instituţiilor publice.

81. Care din următoarele exemple nu reprezintă un obiectiv de management financiar în sine:
a) planificarea veniturilor şi cheltuielilor spitalului
b) calcularea costurilor spitaliceşti la nivel de pacient
c) ţinerea bilanţului contabil
d) măsurarea performanţei financiare
e) economisiri de resurse şi eficientizare a activităţii.
12
82. Principiile contabile general acceptate sunt:
a. continuităţii activităţii, permanenţei metodelor, prudenţei, contabilităţii pe bază de angajamente,
evaluării separate a elementelor de activ şi datorii, intangibilităţii, necompensării,
comparabilităţii, pragului de semnificaţie;
b. continuităţii activităţii, permanenţei metodelor, prudenţei, evaluării separate a elementelor de
activ şi datorii, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii, pragului de semnificaţie;
c. continuităţii, prudenţei, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii;
d. continuităţii activităţii, prudenţei, contabilităţii pe bază de angajamente, evaluării separate a
elementelor de activ şi datorii, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii, pragului de
semnificaţie;
e. continuităţii şi comparabilităţii.

83. Un set de indicatori ce relevă comparativ situaţia sectorului spitalicesc din mai multe ţări, cuprinde:
a) numărul de paturi de spital la 100.000 locuitori, numărul de internări la 100 locuitori, durata
medie de spitalizare;
b) numărul de spitale şi de paturi de spital la 100.000 locuitori, rata de ocupare a paturilor, numărul
de internări la 100 locuitori, durata medie de spitalizare
c) numărul de spitale şi de paturi de spital la 100.000 locuitori, rata de ocupare a paturilor, numărul
de internări la 100 locuitori, durata medie de spitalizare, proporţia medicilor ce lucrează în spital,
ponderea cheltuielilor cu spitalele în totalul cheltuielilor pentru sănătate
d) numărul de spitale şi paturi de spital pe specialităţi
e) numărul şi tipul de pacienţi externaţi.

84. Setul complet de situaţii financiare ale unităţii cuprinde:

a. bilanţ contabil şi situaţia fluxurilor de trezorerie;
b. bilanţ, situaţia fluxurilor de trezorerie, contul de execuţie a bugetului, cont de rezultate patrimonial;
c. bilanţ, cont de rezultate patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie;
d. bilanţ, cont de rezultate patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, contul de execuţie a bugetului
de venituri şi cheltuieli, plăţi restante, situaţia activelor şi datoriilor instituţiilor publice din
administraţia centrală, situaţia modificării în structura activelor, anexe la situaţiile financiare;
e. bilanţ, cont de rezultate patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, plăţi restante, situaţia activelor
şi datoriilor instituţiilor publice din administraţia centrală.

85. Bilanţul este documentul de sinteză care, la sfârşitul perioadei de raportare, prezintă:
a) veniturile instituţiei
b) activele, datoriile, capitalurile proprii, cheltuielile, veniturile;
c) activele, datoriile şi capitalurile proprii;
d) cheltuielile şi veniturile;
e) situaţia fluxurilor de numerar.

86. Contul de rezultate patrimonial reflectă performanţa financiară a organizaţiei la sfârşitul perioadei de
raportare, prin intermediul:
a. cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor;
b. activelor şi pasivelor;
c. cheltuielilor;
d. activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, cheltuielilor, veniturilor;
e. activelor, datoriilor, capitalurilor proprii.

87. La sfârşitul perioadei de raportare, situaţia fluxurilor de numerar reflectă:

a. existenţa şi mişcările de numerar ale organizaţiei;
b. existenţa şi mişcările activelor;
13
 c. existenţa datoriilor;
d. existenţa şi mişcarea capitalurilor proprii;
e. existenţa şi mişcările activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, cheltuielilor, veniturilor şi
finanţărilor.

88. Conform principiului contabilităţii de angajamente :

a. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când numerarul sau echivalentul de
numerar este încasat sau plătit;
b. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se
produc şi se încasează sau se plătesc;
c. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se
produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul de numerar este încasat sau plătit.
d. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute înainte de încheierea acestora;
e. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când dispune managerul financiar.

89. Rezultatul patrimonial se determină ca diferenţă între :

a) veniturile încasate şi cheltuielile plătite;
b) veniturile şi cheltuielile aferente perioadei, indiferent dacă au fost încasate, respectiv plătite;
c) veniturile şi cheltuielile încasate din activitatea operaţională;
d) veniturile şi cheltuielile extraordinare;
e) activele totale şi datoriile totale aferente perioadei.

90. Bunurile primite cu titlu gratuit de organizaţie sunt evaluate la:

a. valoarea justă;
b. cost de achiziţie;
c. cost de producţie;
d. cost estimat
e. preţul pieţei.

91. Situaţia fluxurilor de trezorerie cuprinde fluxuri de trezorerie generate de activităţile :

a. operaţională, financiară, extraordinară;
b. operaţională, de investiţii, extraordinară;
c. operaţională şi extraordinară;
d. de investiţii;
e. operaţională, de investiţii, de finanţare.

92. Costurile spitalului cu medicamente sunt

a) costuri indirecte
b) costuri directe
c) costuri intangibile
d) costuri fixe
e) costuri administrative.

93. Costurile spitalului cu analizele şi explorările funcţionale efectuate unui pacient reprezintă:
a) consumuri mari de resurse
b) costuri paraclinice, care intră în componenţa costului total pe pacient
c) costuri fixe
d) costuri indirecte
e) cheltuieli generale.

94. Pentru a obţine un cost realist pe pacient, pentru spital este recomandabil ca următoarele consumuri şi
cheltuieli să fie colectate direct pe pacient (şi nu alocate):
14
 a) costurile hoteliere
b) costurile cu salariile personalului medical al secţiei de pe care s-a externat pacientul
c) costurile efective cu medicamente şi materiale sanitare
d) costurile cu energia electrică
e) costurile de încălzire.

95. Care sunt secţiile / departamentele spitalului care ar trebui să ţină evidenţa detaliată a consumurilor şi
costurilor la nivel de pacient?
a) Departamentele de suport
b) Secţiile clinice cu paturi ce externează pacienţi
c) Secţiile paraclinice
d) Serviciul contabilitate
e) Toate secţiile şi departamentele spitalului.

96. Principalele ţeluri ale managementului resurselor umane din sistemul sanitar sunt legate de:
a. angajarea, alocarea şi planificarea de personal
b. mobilizarea, motivarea şi dezvoltarea capacităţilor personalului
c. planificarea, recrutarea şi selecţia de personal
d. planificarea, motivarea şi evaluare corectă a personalului
e. stimularea, remunerarea şi retribuirea personalului

97. Următoarele categorii de personal sunt descrise în cadrul procesului de planificare a resurselor umane,
cu excepţia:
a. personal existent
b. personal potenţial
c. personal pregătit
d. personal pierdut (pensionări, demisii, concedieri),
e. personal necesar

98. Într-o piaţă a forţei de muncă având o rată ridicată a şomajului competiţia pentru ocuparea unui loc de
muncă este
a. mult mai mare decât într-una cu o rată scăzută a şomajului
b. mult mai mică decât într-una cu o rată scăzută a şomajului
c. egală cu cea de pe o piaţă cu o rată scăzută a şomajului
d. neinfluenţată de rata şomajului
e. influenţată doar de migraţia forţei de muncă

99. Următoarele etape fac parte din procesul de recrutare a resurselor umane, cu excepţia:
a. planificarea recrutării
b. procesul de evaluare a performanţei individuale a angajaţilor
c. stabilirea responsabilităţilor organizaţionale
d. stabilirea deciziilor organizaţionale
e. Stabilirea metodelor de recrutare

100. Recrutarea este:

a. procesul de evaluare a performanţei organizaţionale
b. procesul de planificare a necesităţilor de personal
c. procesul de atragere de candidaţi calificaţi pentru posturile libere din cadrul organizaţiei
d. procesul de alegere al celui mai bun angajat
e. procesul de analiză a cererii de personal

15
101. Metoda de selecţie a resurselor umane cu potenţialul cel mai mare de a oferi candidatului informaţii
despre organizaţia în care doreşte să intre este:
a. formularul de solicitare a postului
b. testul psihologic
c. testul de aptitudine
d. interviul de selecţie
e. recomandările

102. Pentru selectarea unei persoane care va ocupa o funcţie din managementul de vârf se va utiliza
următorul tip de interviu de selecţie :
a. interviu individual
b. interviu panel
c. interviu structurat
d. interviu de consiliu (board)
e. interviu semi-structurat

103. Elementul cheie din managementul resurselor umane, considerat ca suport pentru toate celelalte
activităţi de MRU este:
a. planul de resurse umane
b. anunţul de recrutare
c. fişa postului
d. interviul de selecţie
e. planul de formare şi dezvoltare de personal

104. În procesul de analiză a postului se utilizează următoarele metode, cu excepţia:

a. interviu cu managerul imediat superior
b. chestionar administrat ocupantului postului
c. interviul panel
d. studierea echipamentelor, uneltelor şi aparaturii de lucru
e. utilizarea de studii şi anchete anterioare pe această temă

105. Păstrarea confidenţialităţii actului medical, este un element absolut obligatoriu în cadrul fişei
postului pentru:
a. manageri
b. medici
c. personal auxiliar
d. tot personalul unei unităţi sanitare
e. personalul cu studii superioare

106. Înlocuirea temporară a şefului ierarhic constituie o metodă de:

a. recrutare de resurse umane
b. planificare resurse umane
c. pregătire profesională
d. angajare de personal
e. evaluare a performanţei

107. Conform ghidului OMS, definiţia motivaţiei este:

a. stimulentul financiar acordat unui angajat
b. punerea omului potrivit la locul potrivit
c. imboldul / motivul (psihologic) care influenţează atitudinile sau acţiunile unei persoane
d. planificare de programe pertinente de dezvoltare resurselor umane

16
 e. existenţa unor mijloace de feedback pentru a fi sigur că informaţia transmisă este înţeleasă
corect

108. Identificarea angajaţilor care merită o creştere de salariu se poate face prin :
a. planificare financiară
b. planificare resurse umane
c. selecţie de personal
d. evaluarea performanţelor individuale
e. evaluarea obiectivelor organizaţionale

109. Eroarea care poate apare în procesul de evaluare a performanţelor atunci când opinia evaluatorului
este influenţată de un aspect personal al angajatului, se defineşte ca:
a. efect de tendinţă centrală
b. clemenţă sau severitate
c. eroare interculturală
d. efect de halou
e. influenţa informaţiei celei mai recente

110. Criteriile de evaluare a personalului din fişa de evaluare a performanţei, utilizată în sistemul sanitar,
conf. HGR 150/1999, sunt, cu excepţia:
a. Rezultatele obţinute
b. Asumarea responsabilităţilor
c. Dificultatea operaţiunilor specifice postului
d. Adaptarea la complexitatea muncii
e. Iniţiativă şi creativitate

111. Întâlnirea între angajat şi managerul direct în care sunt examinate randamentul trecut al angajatului
şi potenţialul său viitor se numeşte:
a. plan de personal
b. interviu de selecţie
c. organigramă
d. interviu de evaluare a performanţelor
e. CV

112. Un spital este eficace dacă:

a) face exact ceea ce trebuie să facă
b) îşi menţine costurile mici indiferent de performanţă
c) face şi ceea ce în mod normal ar trebui făcut de alte organizaţii
d) oferă şi servicii de sănătate ce pot fi oferite de asistenţa primară
e) internează doar cazuri uşoare

113. Managementul este caracterizat prin următoarele funcţii:

a) planificarea, delegarea, organizarea , funcţia de personal, controlul
b) planificarea, organizarea, funcţia de personal, conducerea şi controlul
c) conducerea, organizarea, controlul şi monitorizarea
d) delegarea, conducerea, planificarea şi controlul
e) planificarea, controlul şi monitorizarea

114. Care sunt domeniile în care a clasificat Mintzberg rolurile managerului:

a) de legatura, informaţionale, decizionale şi de lider
17
b) de conducere, de decizie şi de planificare
c) interpersonale, informaţionale şi decizionale
d) interpersonale, de conducere şi decizionale
e) informaţionale, decizionale

115. Un manager de vârf are nevoie de următoarele aptituduni:

a) în principal de aptitudini conceptuale şi umane şi apoi de aptitudini tehnice
b) în principal de aptitudini tehnice şi apoi de aptitudini conceptuale şi umane
c) în principal de aptitudini tehnice şi umane şi apoi de aptitudini conceptuale
d) doar de aptitudini umane
e) doar de aptitudini tehnice

116. Aptitudinile umane ale managerilor sunt importante la următoarele nivele:

a) la nivelul de vârf
b) la nivelul de intrare şi de mijloc
c) la toate nivelele
d) la nici un nivel
e) la nivelul de mijloc

117. Principalul rol al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este:

a. să negocieze cu Colegiul Medicilor contractul cadru privind acordarea asistenţei medicale din cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate
b. să colecteze contribuţiile de asigurări sociale de sănătate,
c. să contracteze servicii de sănătate pentru asiguraţi de la furnizori publici şi privaţi
d. să asigure funcţionarea unitară şi coordonată a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România
e. să elaboreze propuneri de îmbunătăţire a cadrului legal pentru sănătatea publică şi sistemul serviciilor de
sănătate

118. Principalul rol al caselor de asigurări de sănătate judeţene este:

a. să finanţeze construcţii de spitale şi achiziţii de echipament medical
b. să colecteze contribuţiile de asigurări sociale de sănătate,
c. să contracteze servicii de sănătate pentru asiguraţi de la furnizori publici şi privaţi
d. să avizeze înfiinţarea cabinetelor medicale individuale
e. să organizeze activităţi de prevenire a îmbolnăvirilor şi de promovare a sănătăţii la nivel local

119. Pentru care dintre tipurile de servicii enumerate mai jos se înregistrează în prezent cea mai mică
pondere a furnizorilor privaţi în România:
a. asistenţă medicală primară
b. asistenţă medicală ambulatorie de specialitate
c. servicii medicale de laborator
d. servicii spitaliceşti
e. asistenţă stomatologică

120. Care din următoarele variante este corectă atunci când vorbim despre situaţia spitalelor în România,
conform datelor INS 2006:
a) 520 spitale publice şi 10 spitale private
b) 210 spitale publice şi 20 spitale private
c) 416 spitale publice şi 9 spitale private
d) 315 spitale publice şi 37 spitale private
e) 398 spitale publice şi 2 spitale private

18
121. Conform legislaţiei în vigoare deciziile privind mijloacele fixe ale spitalelor şi investiţiilor de capital
revin:
a) consiliilor locale,
b) consiliilor judeţene
c) spitalului
d) ministerului sănătăţii
e) spitalului şi ministerului sănătăţii

122. Clasificarea spitalelor prevăzută de Legea reformei sănătăţii nr.95/2006 comportă mai multe
neajunsuri, cu excepţia:
a) conţine forme de organizare care nu se inclus în definiţia internaţională a spitalului
b) nu are un scop clar definit
c) nu sunt definite delimitările între categorii
d) nu permite finanţarea spitalelor
e) defineşte spitale „de urgenţă”, categorie puţin utilizată în alte ţări

123. Următoarele elemente caracterizează o organizaţie (spitalul) bugetară, cu excepţia:

a. organizaţia are puţine drepturi de decizie
b. nu există risc financiar
c. controlul se realizează ierarhic direct
d. dreptul de proprietate revine integral organizaţiei
e. responsabilitatea financiară revine administraţiei publice

124. Următoarele elemente caracterizează o organizaţie (spitalul) privată , cu excepţia:

a. riscul financiar este total şi influenţat de performanţă
b. organizaţia are un mandat explicit în finanaţarea activităţii sociale
c. responsabilitatea organizaţiei este reglementată de contracte
d. organizaţia are autonomie totală în conducere
e. deficitul organizaţiei este acoperit din fonduri publice

125. Pentru spitalele din România, riscul financiar a crescut considerabil din anul 2005 deoarece:
a. a scăzut bugetul pentru sănătate
b. a crescut numărul serviciilor furnizate
c. a apărut fenomenul îmbătrânirii populaţiei
d. spitalele încheie contracte pe baza numărului de cazuri spitalizate şi a tarifelor
medii pe caz
e. salariile personalului medical s-au dublat

126. Procesul de îmbunătăţire a calităţii, presupune următoarele cu excepţia:

a) focalizarea pe necesităţile pacientului
b) focalizarea pe structură
c) focalizarea pe crearea unui sistem de date
d) focalizarea pe lucrul în echipă
e) focalizarea pe necesităţile furnizorului

127. Certificatul de acreditare condiţionată a spitalului se eliberează (în cazul Poloniei) pe o perioadă de:
a) trei ani
b) un an, cu recomandări pentru reglarea deficienţelor
c) un an fără nici un fel de recomandări
d) doi ani
e) cinci ani fără nici un fel de recomandări

19
128. Conform modelului polonez, ariile de standarde pentru acreditarea spitalelor nu cuprind:
a) managementul informaţiilor
b) educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii
c) controlul infecţiilor
d) utilizarea medicamentelor
e) managementul mediului de îngrijire.

129. Mecanismul de evaluarea a calităţii totale a îngrijirilor frecvent utilizat în ţările vestice şi SUA este:
a) foaia de verificare a datelor
b) diagrama de flux
c) peer review
d) diagrama Ishikawa
e) diagrama de relaţii

130. Secvenţa evenimentelor din cadrul unui proces poate fi identificată cel mai bine cu ajutorul:
a) histogramei
b) diagramei de flux
c) matricei de ierarhizare
d) diagramei cauză-efect
e) foii de verificare a datelor

131. Dimensiunile calităţii ce formează baza furnizării serviciilor medicale sunt următoarele, cu excepţia:
a) competenţa profesională
b) accesibilitatea
c) eficacitatea şi eficienţa
d) statutul personalului medical
e) continuitatea şi siguranţa

132. Componenta „structură” din cadrul Modelului Donabedian cuprinde următoarele, cu excepţia:
a) serviciile furnizate
b) structura fizică
c) resursele umane
d) resursele de capital
e) tehnologia şi informaţiile

133. Matricea de prioritizare este un instrument utilizat pentru evaluare bazat pe un set explicit de criterii
determinate de grupul de lucru, cu excepţia:
a) importanţa problemei pentru pacient
b) importanţa problemei pentru organizaţie,
c) controlul organizaţiei asupra schimbării,
d) fezabilitatea schimbării,
e) calitatea procesului pentru care sunt date disponibile

20
Întrebări cu două sau mai multe răspunsuri corecte

134. Care dintre următoarele caracteristici sunt analizate pentru clasificarea pacientului externat prin
sistemul grupelor de diagnostice:
a) casa de asigurări a pacientului
b) vârsta
c) gen
d) secţie spital
e) proceduri

135. Care este utilitatea DRG:

a) calcularea valorilor relative ale grupelor de diagnostice
b) evaluarea rezultatelor spitalului
c) creşterea adresabilităţii pacienţilor la nivelul spitalului
d) măsurarea consumului de resurse la nivelul spitalului
e) finanţarea spitalelor

136. Sistemul de clasificare in grupe diagnostice este utilizat pentru:

a) Finantarea a 276 de spitale ce furnizeaza ingrijiri de tip acut
b) Finantarea spitalelor ce furnizeaza ingrijiri de tip cronic
c) Finantarea spitalelor ce furnizeaza ingrijiri de tip recuperare
d) Finantarea spitalelor pentru servicii furnizate in spitalizare de zi
e) Clasificare pacientilor in vederea evaluarii rezultatelor spitalului

137. Codificarea în România se realizează utilizând:

a) clasificaţia Internaţională a Maladiilor revizia a 10-a (CIM-10) pentru proceduri
b) clasificaţia Internaţională a Maladiilor revizia a 10-a (CIM-10) pentru diagnostice
c) clasificarea Internaţională a Maladiilor varianta australiană (CIM-10-AM v.3) pentru diagnostice
d) clasificarea Internaţională a Maladiilor varianta australiană (CIM-10-AM v.3) pentru proceduri
e) o conexiune permanentă la internet

138. Datele confidenţiale pe care spitalele sunt obligate să le cripteze în momentul transmiterii sunt:
a) Numele şi prenumele pacientului
b) Codul numeric personal al medicului
c) Diagnosticul principal
d) Codul numeric personal al pacientului
e) Codul de parafă al medicului

139. Datele clinice colectate la nivel de pacient sunt necesare pentru:

a) clasificarea pacienţilor în grupe de diagnostice
b) fundamentarea analizelor asupra performanţelor clinice ale spitalului, secţiilor, medicilor
c) analize asupra morbidităţii la nivelul spitalelor care orientează politicile sanitare
d) justificarea modului în care au fost cheltuiţi banii de către spital
e) sunt o muncă suplimentară care nu este necesar să fie realizată de către spital

140. Evaluarea furnizorilor de servicii spitalicesti:

a) Este utila pentru platitorii serviciilor de sanatate
b) Este utila pentru stabilirea unor politici de sanatate
c) Se poate face utilizand sistemul DRG
d) Nu necesita utilizarea unor indicatori spitalicesti
e) Se face numai la solicitarea expresa a managerului spitalului
21
141. Prin finantarea pe caz rezolvat:
a) Se pot aplica ajustari trimestriale pentru cazurile cu durate de spitalizare extreme
b) Spitalul pierde resurse daca va avea costuri mai mari decat tariful stabilit pentru un anumit DRG
c) Spitalul castiga resurse daca va avea costuri mai mici decat tariful stabilit pentru un anumit DRG
d) Spitalul pierde resurse daca va avea costuri mai mici decat tariful stabilit pentru un anumit DRG
e) Spitalul castiga resurse daca va avea costuri mai mari decat tariful stabilit pentru un anumit DRG

142. Priorităţile spitalului pentru a asigura un flux de date continuu şi real între spital şi SNSPMS sunt :
a) informatizarea spitalului
b) dotarea cu calculatoare
c) crearea unei reţele la nivelul spitalului
d) instruirea şi păstrarea personalului implicat în acest proces
e) contract de prestări servicii cu o firmă specializată

143. Activităţile care se realizează la SNSPMS sunt :

a) import bază de date cu confirmarea de primire prin e-mail
b) validarea datelor
c) decontarea serviciilor medicale
d) gruparea datelor
e) elaborarea de rapoarte

144. Atribuţiile Centrului de Calcul şi Statistică în cadrul sistemului grupelor de diagnostice :

a) validează cazurile raportate de spitale
b) elaborează regulile de completare a foii de observaţie clinică generală (FOCG)
c) monitorizează codificarea şi completarea FOCG
d) dezvoltă listele de codificare a diagnosticelor, procedurilor şi unităţilor sanitare
e) organizează instruiri pentru spitale şi autorităţile de sănătate publică în legătură cu codificarea
diagnosticelor şi a procedurilor şi completarea FOCG

145. În contractul – cadru sunt prevăzute condiţiile acordării asistenţei medicale cu privire la :
a) prescrierea şi eliberarea medicamentelor
b) criteriile şi standardele calităţii pachetului de servicii
c) coplata pentru unele servicii medicale
d) pachetul de servicii de bază la care au dreptul persoanele asigurate
e) internarea şi externarea bolnavilor

146. Etapele identificate în cadrul procesului de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti sunt:
a) elaborarea documentaţiei necesare încheierii contractului; documente care atestă existenţa şi
funcţionarea în condiţiile legii a spitalului
b) identificarea serviciilor cu potenţial de contractare în funcţie de structura spitalului
c) elaborarea indicatorilor specifici spitalului, atât cantitativi cât şi calitativi, care stau la baza
fundamentării ofertei de servicii medicale
d) fundamentarea tarifelor pentru serviciile propuse pentru contractare
e) negocierea tipului, volumului şi tarifelor serviciilor medicale

147. Principalele elemente ale unui contract de furnizare de servicii medicale spitaliceşti sunt:
a) obligaţiile părţilor
b) tariful serviciilor, modalităţile de plată
c) regulile de validare
d) modalitatea de grupare a cazurilor externate
e) tipul serviciilor care vor fi furnizate
22
148. Termenul de raportare a serviciilor medicale spitaliceşti este reglementat şi poate fi:
a) pentru activitatea realizată în primele 15 zile ale lunii
b) zilnic
c) trimestrial
d) lunar
e) de doua ori pe an

149. Decontarea serviciilor medicale se realizează cu respectarea următoarelor condiţii:

a) direct proporţional cu serviciile raportate
b) poate depăşi sumele contractate cu această destinaţie
c) se pot deconta numai tipurile de servicii contractate
d) în termenul şi în conformitate cu prevederile din contract
e) direct proporţional cu serviciile validate

150. Durata medie de spitalizare este considerată indicator de:

a) eficacitate clinică
b) eficienţă
c) siguranţa pacientului
d) orientare spre pacient
e) cost mediu

151. Sunt consideraţi indicatori de eficienţă:

a) rata de utilizare a tehnologiei existente
b) durata medie de spitalizare
c) rata reinternărilor
d) rata mortalităţii
e) costul mediu

152. Sunt consideraţi indicatori de eficacitate clinică:

a) rata reinternărilor
b) rata mortalităţii
c) durata medie de spitalizare
d) pondere pacienţi transferaţi la alte unităţi sanitare
e) rata complicaţiilor

153. România utilizează în prezent sistemul de clasificare DRG pentru:

a) Finanţarea spitalelor care furnizează îngrijiri pentru afecţiuni de tip cronic
b) Monitorizarea spitalelor
c) Evaluarea spitalelor
d) Controlul activităţii spitalelor
e) Finanţarea a 276 de spitale care furnizează îngrijiri pentru afecţiuni de tip acut

154. Titlul 1. Sănătatea publică din Legea nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul
sănătăţii:
a) stabileşte cadrul normativ pentru aplicarea strategiilor şi a programelor de sănătate potrivit normelor
europene
b) reglementează organizarea şi funcţionarea asistenţei medicale spitaliceşti, precum şi organizarea şi
funcţionarea spitalelor
c) defineşte rolul statului reprezentat de Ministerul Sănătăţii Publice şi structurile deconcentrate ale
acestuia în teritoriu, în ceea ce priveşte monitorizarea, evaluarea şi controlul activităţii spitalelor
d) stabileşte raporturile dintre finanţatorii sistemului de sănătate şi unităţile publice
23
e) reglementează organizarea achiziţiilor publice la nivelul spitalelor

155. Titlul 8. Asigurările sociale de sănătate din Legea nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii:
a) reglementează organizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate
b) stabileşte locul şi rolul asigurărilor voluntare de sănătate în sistemul de sănătate în raport cu
asigurările sociale de sănătate
c) stabileşte mecanismele de acordare a serviciilor medicale decontate de la sistemul de asigurări
sociale de sănătate
d) reglementează constituirea, administrarea şi utilizarea fondului naţional unic de asigurări de sănătate
e) introduce condiţii pentru stabilirea pachetului de bază de servicii medicale, precum şi tipurile de
servicii medicale ce pot fi contractate de casele de asigurări de sănătate

156. Finanţarea bazată pe caz operează cu o serie de ajustări cum sunt:

a) activitatea de învăţământ
b) utilizarea aparaturii de înaltă performanţă
c) situarea în zone mai reci
d) cazurile cu durate de spitalizare extreme
e) structura spitalului

157. Scopurile pentru care sunt utilizate datele de cost ale spitalului sunt:
a) stabilire de preţuri
b) foarte puţin precizate
c) control managerial
d) planificare bugetară
e) supervizare

158. Studiile de costuri utilizează în practică mai multe metode, printre care:
a) Măsurarea directă a costurilor
b) Preţuri, taxe
c) Metoda contabilă de calculare a costurilor
d) estimări /extrapolări
e) utilizarea de unităţi de cost standard

159. Studiul efectuat de INCDS în cursul anului 2004 cu privire la definirea metodologiei de ajustare a
finanţării în funcţie de durata de spitalizare, a cuprins două etape:
a) monitorizarea cazurilor externate în funcţie de grupele de diagnostice
b) colectarea setului minim de date clinice la nivel de pacient
c) definirea şi cuantificarea cazurilor cu durate de spitalizare extreme la nivel naţional
d) cuantificarea financiară a impactului cazurilor cu durate de spitalizare extreme
e) calcularea de costuri la nivel de pacient

160. Când vorbim despre performanţă la nivelul spitalului ne referim la:

a) eficienţă
b) încadrarea cu personal
c) calitate
d) dotarea cu aparatură medicală
e) eficacitate

161. Utilizarea DRG-urilor în ţările care folosesc acest sistem de clasificare a pacienţilor spitalizaţi
realizează:
24
 a) compararea spitalelor în funcţie de o serie largă de indicatori de resurse şi rezultate
b) susţinerea proiectelor de îmbunătăţire continuă a calităţii
c) baza pentru managementul intern şi planificare
d) implementarea şi susţinerea dezvoltării unor ghiduri sau protocoale de practică
e) evaluarea diferenţelor în ceea ce priveşte rata mortalităţii intra-spitaliceşti.

162. Întrebările fundamentale ale economiei sanitare sunt:

a) Ce bunuri şi servicii trebuie produse?
b) Cât de multe bunuri şi servicii trebuie produse?
c) Care este costul bunurilor şi serviciilor produse?
d) În ce mod trebuie produse aceste bunuri şi servicii?
e) Către cine trebuie repartizate aceste bunuri şi servicii?

163. În funcţie de venitul indivizilor, bunurile pot fi:

a) Superioare
b) De import
c) Indigene
d) Normale
e) Inferioare

164. Oferta de servicii este influenţată de:

a) Gusturile indivizilor
b) Costurile de producţie ale serviciilor
c) Taxe şi impozite
d) Vârsta cumpărătorilor
e) Forma de proprietate

165. Externalităţile sunt:

a) Pozitive
b) Costuri derivate din producerea unui serviciu, care nu se reflectă în preţul serviciului respectiv
c) Beneficii derivate din tranzacţia unui serviciu care se reflectă şi asupra celor neimplicaţi în tranzacţie
d) Neutre
e) Negative

166. Piaţa serviciilor de sănătate nu poate funcţiona ca o piaţă liberă deoarece:

a) Competiţia este redusă
b) Cheltuielile cu serviciile de sănătate sunt crescute
c) Informaţiile nu sunt disponibile în aceeaşi măsură celor implicaţi în tranzacţii
d) Populaţia are nevoie de servicii de sănătate în mod echitabil
e) Furnizorii de servicii sunt şi publici şi privaţi

167. Asigurările de sănătate sunt necesare deoarece:

a) Unii indivizi au nevoie mai mare de îngrijiri de sănătate, dar nu au resurse
b) Furnizorii de îngrijiri de sănătate au nevoie de finanţare
c) Îngrijirile de sănătate sunt din ce în ce mai costisitoare
d) Indivizii nu ştiu când vor avea nevoie de îngrijiri de sănătate
e) Piaţa serviciilor de sănătate nu este o piaţă bine reglementată

168. Asigurările obligatorii de sănătate sunt:

a) Asigurările sociale de sănătate
b) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de venitul indivizilor
c) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de riscul de boală
25
 d) Asigurările publice prin impozitare generală
e) Asigurările unde există fenomenul de selecţie adversă

169. Asigurările voluntare de sănătate sunt:

a) Asigurările sociale de sănătate
b) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de venitul indivizilor
c) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de riscul de boală
d) Asigurările unde există fenomenul hazardului moral
e) Asigurările unde poate exista fenomenul de selecţie adversă

170. Fenomenul de selecţie adversă:

a) Este specific asigurărilor obligatorii
b) Induce cumpărarea unei asigurări voluntare de către cei cu riscuri crescute de boală
c) Apare în asigurările voluntare
d) Este întâlnit la nivelul furnizorilor de servicii de sănătate
e) Se diminuă prin utilizarea co-plăţilor

171. Asigurările sociale de sănătate sunt caracterizate de:

a) Integrarea caselor de asigurări cu furnizorii de servicii
b) Prima de asigurare dependentă de venitul indivizilor
c) Prima de asigurare dependentă de riscul de boală
d) Posibilitatea de alegere a oricărui medic curant
e) Solidaritatea între cei bolnavi şi cei sănătoşi

172. Metodele de plată a furnizorilor:

a) Stau la baza comportamentului furnizorilor de servicii
b) Sunt diferite în asigurările obligatorii şi voluntare
c) Depind de modul de colectare a primelor de asigurare
d) Au efect asupra calităţii serviciilor de sănătate
e) Reprezintă fluxul financiar între terţul plătitor şi furnizor

173. Modalitatea de plata a medicilor per serviciu generează:

a) Atracţia pacienţilor mai sănătoşi
b) Trimiterea pacienţilor către alte nivele de îngrijiri
c) Creşterea cheltuielilor pentru sănătate
d) Induce acordarea de servicii de prevenţie
e) Stimulează furnizarea de cât mai multe servicii

174. Capitaţia:
a) Induce acordarea cât mai multor servicii
b) Presupune plata unei sume fixe pentru un pacient de pe lista
c) Poate duce la selecţionarea pacienţilor mai sănătoşi
d) Stimulează trimiterea pacienţilor către alte nivele de îngrijiri
e) Are cheltuieli crescute de administrare

175. In prezent, unităţile cu paturi din România pot fi plătite prin:

a) Pe zi de spitalizare
b) Buget istoric
c) Capitaţie
d) Tarif pe caz rezolvat
e) Per serviciu în spitalizarea de zi

26
176. Plata spitalelor prin buget global poate avea la bază:
a) Numărul de personal şi structura spitalului
b) Bugetul din anul precedent
c) Solicitările explicite ale managerilor de spital
d) Acoperirea unei populaţii prin capitaţie
e) Bugetarea clinică a fiecărei secţii

177. Plata spitalelor pe caz rezolvat (DRG) presupune:

a) Clasificarea pacienţilor în grupe de diagnostice
b) Existenţa unor asigurări obligatorii de sănătate
c) Stabilirea unor tarife pe tip de caz
d) Creşterea duratei de spitalizare
e) Plata unei sume fixe pe tip de pacient, indiferent de cheltuielile efective

178. Cumpărarea serviciilor de către terţul plătitor presupune:

a) Evaluarea furnizorilor de servicii de la nivelul pieţei
b) Reducerea cheltuielilor furnizorilor de servicii
c) Creşterea profitului furnizorilor de servicii
d) Evaluarea nevoilor de servicii ale populaţiei
e) Stabilirea unor contracte cu furnizorii de servicii

179. Identificarea nevoilor populaţiei, în vederea cumpărării de servicii de sănătate, presupune următoarele
tipuri de informaţii privind:
a) Prevalenţa bolilor
b) Bugetele de cheltuieli ale furnizorilor
c) Tipul serviciilor disponibile la nivelul pieţei serviciilor de sănătate
d) Incidenţa bolilor
e) Date privind intervenţii de sănătate cost-eficace

180. Analiza cost-utilitate presupune:

a) Compararea a două alternative din punctul de vedere al resurselor consumate şi al rezultatelor
obţinute
b) Că se iau in considerare numai anii de viaţă câştigaţi
c) Identificarea pentru fiecare stare specifică de sănătate a numărului de QALY sau altor unităţi de
măsură folosite
d) Cuantificarea utilităţii în bani
e) Măsurarea atât a costurilor cât şi a rezultatelor în bani

181. Costurile directe sunt:

a) Cele cu medicamentele administrate pacientului
b) Cele cu amortizarea echipamentelor utilizate
c) Cele cu personalul administrativ
d) Cele cu investigaţiile funcţionale efectuate pacientului
e) Cele cu birotica

182. Costul oportunităţii este:

a) Imposibil de cuantificat
b) De regulă, generat de efectele secundare ale intervenţiilor
c) Dat, în sănătate, de povara pe care o impune asupra celorlalte servicii de sănătate (care nu se pot
furniza)
d) Dat de variaţia costurilor de la un nivel de producţie la altul

27
 e) Beneficiul care ar fi putut fi generat prin folosirea resursei în următoarea cea mai bună alternativă
posibilă

183. Printre indicatorii vizaţi pentru îmbunătăţirea performanţelor financiare ale spitalului, sunt:
a) Costul mediu pe zi de spitalizare pe secţii
b) Costul mediu pe cele mai frecvente tipuri de cazuri externate
c) Veniturile pe tipuri de servicii şi surse de finanţare
d) Numărul de reclamaţii şi plângeri ale pacienţilor
e) Ponderea cheltuielilor de capital în buget

184. Care dintre următoarele sunt cheltuieli curente?:

a) cheltuieli de personal
b) cheltuieli cu aparatura medicală
c) cheltuieli pentru medicamente
d) cheltuieli cu reparaţii capitale
e) cheltuieli de capital.

185. Care sunt subdiviziunile unui titlu de cheltuieli?:

a) articol
b) aliniat
c) capitol
d) subcapitol
e) paragraf.

186. Cum se grupează veniturile si respectiv cheltuielile in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli?:
a) pe total venituri
b) pe total cheltuieli
c) pe trimestre
d) pe clasificaţia economică
e) pe clasificaţia funcţională.

187. Cheltuielile indirecte ale spitalului care ar trebui alocate la nivelul tuturor secţiilor (clinice, paraclinice
şi general-administrative) şi compartimentelor spitalului, după criterii adecvate, sunt:
a) hrana
b) încălzit şi iluminat
c) materiale de curăţenie
d) apă, canal, salubritate
e) carburanţi.

188. Dintre obiectivele şi funcţiile specifice managementului financiar, reţinem:

a) fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli
b) fundamentarea tarifelor pe tipuri de servicii şi/sau pacienţi
c) documentarea şi finanţarea investiţiilor
d) raportările financiare periodice obligatorii prevăzute de lege
e) evaluarea performanţelor financiare ale spitalului public

189. Analiza financiară, ca acţiune a managementului financiar, urmăreşte să pună în evidenţă:

a) poziţia financiară a instituţiei publice la un moment dat reflectată în „Bilanţul întocmit la
sfârşitul perioadei bugetare supuse analizei”
b) starea de performanţă financiară, reflectată în „Contul de rezultat patrimonial” pe perioada
bugetară supusă analizei

28
 c) poziţia financiară a instituţiei publice la un moment dat reflectată în „Contul de rezultat
patrimonial”
d) fluxurile nete de trezorerie sintetizate de „Situaţia fluxurilor de trezorerie”
e) planificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii.

190. Rentabilitatea activităţii desfăşurate de instituţia publică este reflectată de indicatori exprimaţi în
valoare absolută sau relativă cum sunt, de exemplu:
a) excedentul din activitatea operaţională
b) excedentul din activitatea curentă
c) rata de rentabilitate a capitalului total investit, alocat în activitatea instituţiei
d) rezultatul patrimonial al exerciţiului reprezentând excedent
e) rata de rentabilitate a capitalului propriu.

191. În legătură cu analiza fluxurilor de trezorerie se pot formula următoarele afirmaţii:

a) Numerarul net din activitatea operaţională reprezintă diferenţa dintre încasările din activitatea
operaţională şi plăţile pentru activitatea operaţională
b) Documentul de execuţie şi sinteză contabilă „Situaţia fluxurilor de trezorerie” explică variaţia
(creşterea sau descreşterea) netă de numerar şi echivalent de numerar de la începutul până la sfârşitul
perioadei bugetare, respectiv cash-flow-ul perioadei bugetare.
c) Rezultatul din activitatea operaţională evidenţiat în „Contul de rezultat patrimonial” este egal
totdeauna cu numerarul net din activitatea operaţională evidenţiat în „Situaţia fluxurilor de
trezorerie”.
d) Numerarul net din activitatea de investiţii şi din activitatea de finanţare evidenţiate în „Situaţia
fluxurilor de trezorerie” se determină pe baza datelor conţinute în „Contul de rezultat patrimonial”.
e) Nu prezintă importanţă pentru bunul management al unităţii publice.

192. Bilanţul contabil prezintă situaţia:

a) Activelor
b) Datoriilor
c) Alocărilor
d) Capitalurilor proprii
e) Contractelor de servicii.

193. Bifaţi ce nu reprezintă indicatori de performanţă financiară a spitalului:

a) Costul hotelier mediu pe zi de spitalizare, pe secţiile clinice
b) Costul mediu pe tip de caz rezolvat (DRG)
c) Indicele de complexitate a cazurilor general (ICM)
d) Proporţia (%) cheltuielilor de personal în total buget spital
e) Durata medie de spitalizare (DMS) pe tipuri de cazuri.

194. Un bun management financiar înseamnă:

a) Buget echilibrat
b) Performanţă clinică
c) Atragere şi utilizare eficientă a fondurilor, cu respectarea prevederilor bugetare
d) Înregistrarea tuturor intrărilor şi ieşirilor în bani
e) Atragere şi motivare de resurse umane.

195. În bilanţ, la pasive se înregistrează următoarele:

a) Datorii curente
b) Stocuri de medicamente
c) Echipamente şi aparatură
d) Terenuri şi clădiri
29
 e) Datorii necurente.

196. Un plan de îmbunătăţire a managementului spitalului ar trebui să conţină, între altele:

a) caracteristici ale populaţiei deservite, relevante pentru serviciile acordate de spital
b) situaţia bolilor netransmisibile la nivel judeţean şi naţional
c) structura bugetului de venituri (pe surse) şi cheltuieli (pe titluri)
d) analiza SWOT
e) propuneri concrete de îmbunătăţire a unor rezultate şi indicatori ai spitalului, pe baza problemelor şi
cauzelor identificate.

197. Un plan de îmbunătăţire a managementului unui spital conţine măsuri şi acţiuni care vizează
ameliorarea unor indicatori ai spitalului, cum ar fi:
a) numărul de externări şi durata medie de spitalizare pe unele secţii, specialităţi sau tipuri de cazuri
b) raportările către autorităţi
c) costul mediu pe zi de spitalizare, pe unele secţii
d) accesul populaţiei la servicii
e) indicele de complexitate a cazurilor externate dintr-o secţie sau pe spital.

198. Principalele tipurile de indicatori la care vă referiţi în cadrul unui plan de îmbunătăţire a
managementului spitalului sunt:
a) Indicatori de structură, capacitate
b) Indicatori de utilizare şi indicatori ai activităţii clinice
c) Indicatori economico-financiari
d) Indicatori de management al resurselor umane
e) Indicatori ai calităţii serviciilor.

199. Între activităţile de management de resurse umane sunt incluse:

a. recrutarea,
b. selectarea,
c. evaluarea costurilor
d. evaluarea performanţei
e. monitorizarea bugetară

200. Între caracteristicile resurselor umane din sănătate se numără:

a. accesul spre profesarea în domeniul medical este deschis liber pentru orice doritor de
pe piaţa forţei de muncă,
b. loialitatea este adresată întâi spre pacient şi apoi spre angajator,
c. cuprinde profesii specifice, reprezentate de asociaţii profesionale puternice
d. accesul spre formarea şi profesarea în domeniul medical este reglementat de standarde
şi cerinţe specifice,
e. evaluarea performanţelor personalului se face pe baza numărului de plângeri ale
pacienţilor

201. Etapa de analiză a utilizării prezente a resurselor umane cuprinde următoarele activităţi:
a. enumerarea numărului de angajaţi pe diverse categorii;
b. estimarea fluctuaţiei (numărul pierderilor/numărul mediu de angajaţi x 100) pentru
fiecare categorie de personal;
c. analiza efectelor ratei turnoverului asupra performanţei organizaţiei;
d. analiza orelor suplimentare lucrate;
e. evaluarea performanţei şi potenţialului angajaţilor;

202. O mai bună formare a managerilor din domeniul sanitar constituie o strategie pentru:
30
 a. îmbunătăţirea legislaţiei sistemului sanitar
b. îmbunătăţirea managementului general al instituţiei sanitare
c. îmbunătăţirea terapiei pacienţilor
d. dotarea mai bună cu echipamente şi aparatură
e. îmbunătăţirea managementului de resurse umane

203. Indicatorii de performanţă ai resurselor umane din sănătate sunt desemnaţi să monitorizeze
a. nivelurile curente de performanţă a organizaţiei ca întreg şi ale personalului
b. schimbările nivelurilor curente de performanţă apărute ca urmare a implementării
obiectivelor reformei dorite.
c. nivelurile eficacităţii, eficienţei şi calităţii
d. diferenţele existente faţă de un standard al activităţii organizaţionale
e. ariile unde este necesară o ajustare.

204. Rata de ocupare a paturilor raportată la numărul de personal angajat, reprezintă un indicator de
performanţă a resurselor umane de proces, el cuantificând:
a. productivitatea personalului
b. eficienţa personalului
c. eficacitatea personalului
d. nivelul de pregătire al personalului
e. salarizarea personalului

205. Etapele procesului de planificare a resurselor umane sunt:

a. Formularea obiectivelor, stabilirea strategiei şi a obiectivelor de dezvoltare ale organizaţiei
pentru viitor
b. Estimarea necesarului de resurse umane pentru atingerea obiectivelor organizaţionale
c. Analiza utilizării prezente a resurselor umane
d. Analiza mediului extern al instituţiei
e. Planul de personal

206. În etapa de analiză a mediului extern al instituţiei, din cadrul procesului de planificare a resurselor
umane, sunt incluse:
a. analiza pieţei forţei de muncă;
b. posibilitatea de recrutare a diferitelor categorii de personal;
c. analiza orelor suplimentare lucrate
d. analiza efectului recrutării personalului de către alte organizaţii
e. analiza nevoilor de pregătire a personalului

207. Factorii externi, care afectează oferta de forţă de muncă, includ:

a. schimbările demografice,
b. tendinţele sociale,
c. personalul pierdut
d. mobilitatea forţei de muncă,
e. competiţia de pe piaţa forţei de muncă

208. O scădere dramatică a natalităţii va duce la

a. scăderea forţei de muncă disponibile peste 20-25 de ani
b. creşterea forţei de muncă disponibile peste 20-25 de ani
c. solicitarea crescută de servicii de pediatrie peste 3-10 ani
d. suprasolicitarea forţei de muncă disponibile peste 20-25 de ani
e. reducerea fenomenului de îmbătrânire a populaţiei

31
209. Factorii interni care afectează oferta de forţă de muncă, includ:
a. nivelul de salarizare,
b. statutul oferit,
c. satisfacţia muncii,
d. condiţiile de muncă,
e. posibilităţile de dezvoltare ulterioară.

210. Cererea de personal sanitar este în mare măsură influenţată de cererea de servicii de sănătate,
ambele depinzând de următorii factori:
a. numărul şi structura populaţiei
b. satisfacţia muncii
c. factori genetici, de mediu şi stilul de viaţă, care influenţează starea de sănătate a populaţiei
d. competiţia de pe piaţa forţei de muncă
e. schimbările în practica medicală

211. Principalele componente ale unui anunţ de recrutare sunt:

a. Informaţii despre organizaţie
b. Informaţii despre post
c. Informaţii despre componenţii comisiei de recrutare
d. Informaţii despre candidaţi
e. Informaţii despre procesul de recrutare

212. Între etapele procesului de selecţie a resurselor umane se numără:

a. verificarea formularului (cerere) de solicitare a postului, şi a curriculum vitae (CV);
b. verificarea încadrării cu personal a organizaţiei
c. trierea cererilor pe baza datelor personale cu redactarea listei prescurtate cu candidaţii
selectaţi (“shortlist”);
d. administrarea testelor;
e. întocmirea CV-ului

213. În cadrul unui CV sunt prezentate informaţii:

a. Personale
b. Privitoare la evoluţia profesională
c. Financiare
d. Privitoare la obiectivele şi activităţile organizaţiilor unde a lucrat titularul
e. Privitoare la aspiraţiile profesionale ale titularului

214. Tipul de interviu de selecţie a resurselor umane utilizat variază în funcţie de:
a. numărul de solicitanţi ai postului
b. complexitatea postului solicitat
c. funcţia intervievatorului
d. numărul de probe de concurs
e. experienţa intervievatorului

215. Printre procedeele folosite în mod frecvent pentru integrarea profesională a noilor angajaţi, se
numără:
a. manualul noului angajat,
b. interviul de selecţie
c. sesiunile de îndrumare,
d. lucrul sub tutelă.
e. CV-ul

32
216. Între evenimentele care determină necesitatea de pregătire profesională a angajaţilor se numără:
a. instalarea unui nou echipament sau a unei noi tehnici care necesită deprinderi noi;
b. performanţă scăzută din partea unuia sau mai multor angajaţi;
c. schimbarea metodelor de lucru;
d. reduceri de personal (activitatea angajaţilor concediaţi este preluată de cei rămaşi);
e. promovare sau transfer a unor angajaţi.

217. Între principalele tipuri de nevoi definite de Maslow în cadrul teoriei sale privind motivarea
(piramida nevoilor) se numără:
a. nevoi de bază sau fiziologice
b. nevoi de securitate sau siguranţă
c. nevoi financiare
d. nevoi de afecţiune, de asociere, de apartenenţă, prietenie
e. nevoi de încredere şi de stimă

218. Teoria motivaţională a lui Frederic Herzberg defineşte următoarele tipuri de factori:
a. factori intrinseci
b. factori extrinseci
c. factori de dezvoltare
d. factori de frânare
e. factori de creştere

219. Cauzele apariţiei frustrării profesionale sunt:

a. munca impusă/controlul excesiv,
b. sentimentul de muncă fără scop/în van,
c. lipsa stimulentelor materiale
d. rezultatele nu sunt cunoscute, recunoscute,
e. lipsa stimulentelor morale

220. Între caracteristicile motivaţionale ale unei funcţii se numără:

a. varietatea
b. autonomia
c. fişa postului
d. responsabilitatea
e. provocarea

221. Între metodele de evaluare a performanţei angajaţilor se numără:

a. evaluarea liberă
b. incidentele critice
c. efectul de halou
d. influenţa informaţiei celei mai recente
e. evaluarea de către specialişti

222. Tipurile de interviu de evaluare descrise în literatură sunt:

a. enunţ şi convingere
b. enunţ şi ascultare
c. enunţ şi implicare
d. rezolvare de probleme
e. atribuire de sarcini

223. Aptitudinile tehnice ale managerilor constau în:

a) aptitudinea de interpretare a unui raport financiar;
33
 b) aptitudini de a redacta un raport sau de a face o propunere, care să fie concisă şi inteligibilă ,uşor de
citit;
c) aptitudini de a organiza şi a ţine o prelegere clară şi logică.
d) aptitudinea de a comunica
e) aptitudinea de a relaţiona cu oamenii din subordine

224. Aptitudinile conceptuale ale managerilor constau în:

a) abilitatea de a înţelege relaţiile din situaţiile complexe,
b) abilitatea de a vedea conexiuni în haos,
c) abilitatea de a avea o viziune de viitor,
d) abilitatea dea a vedea organizaţia şi operaţiunile ca un întreg
e) abilitatea de a înţelege consecinţele unei acţiuni

225. Planificarea strategică se referă la:

a) anticiparea şi planificarea viitorului
b) adaptarea organizaţiei la mediul extern în schimbare
c) elaborarea misiunii şi viziunii şi a scopului şi obiectivelor organizaţiei
d) asigurarea ghidării curente a operaţiilor
e) elaborarea planului operaţional pentru anul în curs

226. Analiza SWOT cuprinde următoarele elemente:

a) analiza punctelor tari şi a punctelor slabe din mediul intern
b) analiza oportunităţilor şi a ameninţărilor din mediul extern
c) analiza oportunităţilor mediului intern şi a punctelor tari din meidul extern
d) analiza punctelor slabe ale mediului extern
e) analiza ameninţărilor din mediul intern

227. Prin analiza Michael Porter se încearcă să se identifice următoarele:

a) cumpărătorii
b) furnizorii
c) înlocuitorii
d) noii intraţi pe piaţă
e) competitorii şi rivalitatea interorganizaţională

228. Analiza SWOT permite:

a) identifcarea problemelor critice
b) stabilirea priorităţilor
c) identificarea acelor puncte slabe asupra cărora am putea acţiona pentru a le transforma in puncte tari
d) identificarea bugetelor necesare implementării
e) identificarea responsabililor pe activităţi

229. Analiza Porter permite :

a) identificarea forţelor ce stau la baza creşterii performanţei organizaţiei
b) înţelegerea competiţiei
c) înţelegerea structurii costurilor
d) înţelegerea factorilor cheie ce afectează cererea şi utilizarea serviciilor
e) înţelegerea nevoilor comunităţii

230. Analiza comunităţii permite:

a) identificarea nevoilor comunităţii
b) identificarea de noi servicii şi programe necesare comunităţii
c) identificarea percepţiilor comunităţii
34
 d) identificarea nevoilor obiective şi subiective de la nivelul comunităţii
e) identificarea domeniilor prioritare şi a posibilităţilor de colaborare

231. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu modelul prezent al sistemului serviciilor de sănătate
din România:
a. profesioniştii din sănătate au statut de funcţionar public
b. finanţarea se face predominant din surse publice
c. statul exercită un monopol asupra furnizării serviciilor medicale
d. statul reglementează condiţiile de acordare a serviciilor medicale, în consultare cu reprezentanţii
principalelor categorii de furnizori
e. furnizori de servicii de sănătate privaţi sau publici încheie contracte cu cumpărători instituţionali care
reprezintă asiguraţii

232. Intre responsabilităţile Ministerului Sănătăţii Publice sunt incluse următoarele:

a. Elaborarea politicilor şi strategiilor în domeniul sănătăţii
b. Finanţarea serviciilor medicale prevăzute în contractul-cadru
c. Finanţarea construcţiilor de spitale şi achiziţiilor de echipament medical de înaltă tehnologie
d. Imbunătăţirea cadrului legal pentru sănătatea publică şi sistemul serviciilor de sănătate
e. Colectarea şi înregistrarea datelor privind sănătatea populaţiei

233. Intre atribuţiile Colegiului Medicilor din România sunt incluse următoarele:
a. actualizarea permanentă a registrului unic al medicilor din România
b. urmărirea realizării cerinţelor de educaţie continuă necesare reavizării
c. elaborarea reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de asistenţă medicală publice şi
private
d. judecarea cazurilor de abateri de la normele de etică profesională şi a cazurilor de greşeli în activitatea
profesională
e. negocierea contractului-cadru şi normelor cu privire la condiţiile de acordare a serviciilor în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate

234. Principalele mecanisme care determină competiţia între medicii de familie în calitate de furnizori de
asistenţă primară sunt:
a. rolul medicului de familie în controlul accesului la celelalte tipuri de servicii medicale
b. repartiţia pacienţilor în funcţie de locul de muncă sau de rezidenţă
c. alegerea medicului de către pacient
d. plata mixtă prin capitaţie şi per serviciu
e. concesionarea spaţiilor în care funcţionează cabinetele medicilor de familie

235. Numărul de paturi în spitale pentru îngrijiri de tip acut raportat la numărul populaţiei este în România:
a. De aproximativ 2,5 paturi la 1000 de locuitori
b. De aproximativ 4,4 paturi la 1000 de locuitori
c. Sub media ţărilor din Uniunea Europeană
d. Deasupra mediei ţărilor din Uniunea Europeană
e. Sub media ţărilor din regiunea europeană a OMS

236. Numărul de paturi în spitale a înregistrat după 1990 următoarele evoluţii:

a. a scăzut în România cu aproximativ 10%
b. a scăzut în România cu aproximativ 30%
c. a scăzut în România cu aproximativ 50%
d. a scăzut semnificativ în majoritatea ţărilor europene
e. a scăzut semnificativ numai în ţările din Uniunea Europeană

35
237. Intre factorii determinanţi ai scăderii numărului de paturi în spitale, înregistrată în ultimele două
decenii în majoritatea ţărilor dezvoltate economic, se numără:
a. Progresul mijloacelor terapeutice
b. Scăderea cererii de servicii spitaliceşti, demonstrată de tendinţa de scădere a numărului de internări
c. Creşterea eficienţei tehnice în spitale, reflectată de tendinţa de scădere a duratei medii de spitalizare
d. Dezvoltarea unor servicii alternative, cum ar fi ingrijirile la domiciliu, serviciile in unitati pentru
varstnici sau pacienti cronici
e. Presiunile din partea consumatorilor şi profesioniştilor din sectorul de sănătate
.
238. Conform Legii nr.95/2006 a reformei sănătăţii, Titlul VII Spitalele, autonomia spitalelor este
caracterizată prin liberatea managerului spitalului de a lua decizii asupra:
a. angajării sau concedierii personalului
b. elaborării bugetului propriu de venituri şi cheltuieli
c. elaborării structurii organizatorice a spitalului
d. negocierii şi încheierii contractelor de furnizare de servicii
e. negocierii şi încheierii contractelor de achiziţii

239. Cei trei piloni în viziunea OMS, pe care se bazează conceptul de performanţă al unui sistem de sănătate
sunt:
a) Sănătatea
b) Capacitatea de răspuns faşă de aşteptările populaţiei
c) Echitatea în contribuţia financiară
d) Solidaritatea
e) Subsidiaritatea

240. Respectul pentru persoană se compune din:

a) respectarea demnităţii umane
b) reţele de suport social
c) confidenţialitatea
d) orientarea către client
e) autonomia în ceea ce priveşte deciziile privind sănătatea

241. Orientarea către client se compune din:

a) acordarea promptă a asistenţei medicale
b) accesul la reţele de suport social
c) autonomia în ceea ce priveşte deciziile despre sănătate
d) calitatea servicilor de bază
e) libera alegere a furnizorului de servicii

242. Asigurarea echităţii în ceea ce priveşte contribuţia financiară poate însemna că:
a) fiecare gospodărie plăteşte o cotă justă din totalul cheltuielilor pentru sănătate ale unei ţări
b) orice gospodărie săracă nu plăteşte nimic
c) fiecare plăteşte aceiaşi cotă fixă
d) fiecare este protejat faţă de riscurile financiare datorate episoadelor de îngrijiri de sănătate
e) fiecare plăteşte cand e bolnav

243. Indicele dezvoltării umane ia în considerare următoarele dimensiuni:

a) o viaţă lungă şi sănătoasă
b) serviciile de sănătate oferite
c) o populaţie educată
d) plata serviciilor de sănătate
e) un standard de viaţă decent
36
244. Cele trei dimensiuni majore ale indicelui dezvoltării umane sunt:
a) speranţa de viaţă la naştere
b) cheltuielile spitaliceşti
c) Rata alfabetizării
d) PIB pe cap de locuitor
e) Durata medie de spitalizare

245. Principalele tipuri de acte normative din sistemul de drept românesc sunt următoarele.
a) legile
b) hotărârile guvernului
c) ordonanţele
d) regulamentele interne
e) ordinele miniştrilor

246. Părţile constitutive ale unui act normativ sunt:

a) titlul
b) formula introductivă
c) preambulul
d) partea dispozitivă
e) formula de atestare a autenticităţii

247. Conform tehnicii legislative de elaborare a actelor normative, conţinutul actului normativ va cuprinde
dispoziţii:
a) generale
b) tranzitorii
c) finale
d) particulare
e) privind fondul reglementării

248. Spitalele îşi desfăşoară activitatea pe baza mai multor reglementări, cele de bază fiind:
a) Legea privind reforma în domeniul sănătăţii nr.95/2006, Titlul VII Spitalele
b) Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale
c) Legea nr. 270/2003 a spitalelor
d) Contractul Cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de
asigurări sociale de sănătate
e) Normele de aplicare ale Contractului Cadru

249. Paşii consideraţi necesari pentru construirea unui indicator de calitate sunt:
a) identificarea aspectelor măsurabile în fenomenul descris;
b) stabilirea formulei de calcul;
c) determinarea sursei de informaţii pentru numărător şi numitor;
d) definirea limitelor superioară şi inferioară pentru indicatorul construit.
e) crearea standardelor de calitate

250. În generarea indicatorilor se ţine cont de următoarele criterii:

a) datele trebuie să fie reprezentative
b) datele pot proveni din surse neverificabile
c) indicatorii nu trebuie să indice existenţa unei probleme
d) indicatorii trebuie să fie uşor de interpretat
e) indicatorii nu trebuie să permită modificări.

37
251. Indicatorii calităţii pot fi:
a) de proces
b) de acces
c) de colectare
d) de rezultat
e) de cauză

252. Utilizarea indicatorilor de calitate în scopul evaluării performanţelor include:

a) luarea deciziilor de către consumator

b) luarea deciziilor în procesul de acreditare
c) folosirea altor instrumente ale calităţii
d) evaluarea externă a calităţii
e) luarea deciziilor de către organe independente

253. Indicatorii de calitate aduc informaţii despre:

a) frecvenţa problemei
b) amploarea problemei
c) efectele pe termen lung ale problemei
d) sursa de provenienţă
e) cauzele problemei

254. Prin definiţie standardele sunt caracterizate astfel:

a) standardele descriu sisteme
b) standardele descriu funcţii
c) standardele stabilesc ţinte de atins
d) standardele reprezintă aşteptările pacienţilor
e) standardele clarifică probleme de calitate

255. Standardele din seria ISO se bazează pe următoarele principii de management al calităţii, cu excepţia:
a) orientare către furnizor
b) leadership participativ
c) implicarea angajaţilor
d) abordarea bazată pe proces
e) păstrarea status quo

256. Dimensiunile fundamentale ale conceptului de calitate, presupun:

a) calitatea profesională
b) satisfacţia pacientului
c) calitatea totală
d) asigurarea calităţii
e) îmbunătăţirea continuă a calităţii

257.Ghidurile de practică pot fi:

a) utilizate ca modalitate de rambursare a serviciilor medicale
b) utilizate voluntar de către medici
c) utilizate ca standarde pentru asigurarea calităţii
d) impuse de către Ministerul Justiţiei
e) utilizate la cererea pacienţilor

258. Caracteristicile calităţii unui serviciu medical sunt:

a) competenţa profesională
38
 b) accesibilitatea
c) eficacitatea
d) eficienţa
e) alegerea limitată

259. Asigurarea calităţii într-o unitate de servicii medicale se bazează în principal pe:
a) programe de îmbunătăţire a calităţii
b) evaluarea internă a calităţii
c) respectarea reglementărilor guvernamentale
d) respectarea standardelor profesionale
e) evaluarea externă a calităţii

260. Modelul calităţii propus de Donabedian vizează la nivel de rezultate:

a) mortalitatea
b) statusul funcţional
c) schimbarea comportamentală
d) satisfacţia furnizorului
e) planificarea

261. Măsurarea calităţii presupune următoarele:

a) evaluarea internă calităţii
b) îmbunătăţirea de moment a calităţii
c) monitorizarea calităţii
d) evaluarea externă a calităţii
e) îmbunătăţirea tehnologiei medicale

262. Metodele de evaluare a calităţii cuprind:

a) evaluarea satisfacţiei pacientului
b) tehnica pacientului anonim
c) testări ale personalului medical
d) ancheta la externarea pacientului
e) histogramele

263. Cum trebuie sa fie indicatorii de calitate?

a) valizi
b) relevanţi
c) reproductibili
d) agreaţi de către cei care îi folosesc
e) agreaţi de către pacienţi

264. Elementele performanţei îngrijirilor de sănătate sunt:

a) eficacitatea îngrijirilor
b) disponibilitatea furnizorului
c) siguranţa îngrijirilor
d) costul nejustificat crescut al îngrijirilor
e) respectul pentru medic

265. Aspectele satisfacţiei pacientului privesc:

a) îngrijirile medicale
b) informaţiile primite
c) condiţiile de cazare
d) atmosfera
39
 e) calitatea hranei

266. Evaluarea satisfacţiei pacientului privind calitatea îngrijirilor cuprinde următoarele aspecte:
a) umanismul
b) competenţa personalului
c) accesul la îngrijiri
d) costurile accesibile
e) atenţia la problemele sociale ale pacientului.

267. Limitările acreditării sunt următoarele:

a) nu produce un efect direct asupra procesului de îngrijire
b) nu necesită monitorizarea unor indicatori clinici
c) nu sunt necesare măsuri specifice pentru asigurarea îmbunătăţirii continue a calităţii
d) există diferenţe între principiile, seturile de standarde şi programele de acreditare în ţări diferite
e) produce un efect direct asupra costurilor

268. Principiile acreditării sunt:

a) proces dependent
b) confidenţialitatea
c) atestarea calităţii serviciilor spitaliceşti
d) evaluare comprehensivă la nivelul organizaţiei
e) bazarea pe standarde

269. Utilizatorii rezultatelor acreditării pot fi:

a) spitalele
b) CNAS, finanţatori
c) Ministerul Sănătăţii
d) pacienţii
e) nici unul de mai sus

270. Instrumente de bază ale calităţii sunt:

a) diagrama Paretto,
b) diagrama matricială
c) diagrama cauză-efect
d) histograma
e) diagrama de relaţii

271. Diagrama de relaţii se aplică pentru:

a) analiza reclamaţiilor
b) aplicarea măsurilor de protecţie
c) analiza proceselor
d) analiza problemelor
e) desfăşurarea unei politici de asigurare şi control al calităţii

272. Următoarele afirmaţii despre auditul intern sunt adevărate:

a) se face după introducerea şi aplicarea oricărui sistem de calitate nou
b) prin el se verifică măsura în care procedurile au fost corect implementate
c) urmăreşte obţinerea unor dovezi privind realizarea activităţilor în concordanţă cu cerinţele
specificate;
d) nu se reia niciodată
e) se realizează de către specialişti externi organizaţiei

40
273. Diagrama arbore se foloseşte:
a) în clarificarea punctelor cheie ale activităţilor
b) în reorganizarea diagramei cauză-efect
c) în reluarea diagramei sagitale
d) în pregătirea politicilor de calitate
e) pentru elaborarea planurilor de comunicare

274. Rolurile cercurilor calităţii constau în:

a) identificarea problemelor de calitate
b) izolarea problemelor de calitate
c) analiza problemelor de calitate
d) realizarea benchmarking-ului
e) implementarea soluţiilor

275. Diagrama Paretto:

a) indică procesele care sunt pretabile îmbunătăţirilor
b) este un mecanism de stabilire a scopurilor
c) se foloseşte pentru clasificare şi vizualizarea ansamblului de cauze potenţiale pentru o anumită
problemă
d) este cea mai buna metodă de comunicare a rezultatelor
e) nu aprofundează problema

276. Brainstorming-ul este folosit:

a) în activităţile desfăşurate de grupuri mari
b) pentru identificarea problemelor
c) pentru analiza cauzelor
d) pentru evidenţierea posibilelor soluţii
e) însă duce la conflicte generate de divergenţa ideilor

277. Benchmarking-ul conţine în succesiunea logică a etapelor, următorii paşi:

a) selectarea procesului
b) studierea şi documentarea
c) stabilirea unităţilor de măsurare
d) brainstorming
e) identificarea organizaţiei cu care se va face benchmarking

278. Limitările acreditării sunt următoarele:

a) nu produce un efect direct asupra procesului de îngrijire
b) nu necesită monitorizarea unor indicatori clinici
c) nu sunt necesare măsuri specifice pentru asigurarea îmbunătăţirii continue a calităţii
d) există diferenţe între principiile, seturile de standarde şi programele de acreditare în ţări diferite
e) produce un efect direct asupra costurilor

279. Printre criticile aduse indicatorilor administrativi, obţinuţi din datele raportate în sistemul grupelor de
diagnostic, sunt:
a) datele administrative nu iau în considerare toate complicaţiile unui caz
b) definirea în sine a unor diagnostice/proceduri este vagă şi poate genera gruparea mai multor
cazuri eterogene
c) raportarea incompletă cauzată fie de greşeli, fie de teama de consecinţe,
d) lipsa informaţiilor asupra intervenţiilor chirurgicale
e) clasificarea pacienţilor după diagnostice

41
280. Caracteristicile unui standard presupun:
a) să fie dificil de măsurat
b) să fie exprimat clar
c) să constituie un indicator general
d) să fie practic
e) să fie aplicabil

42