Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prin arme de foc, in sensul prevederilor Legii 17/1996 se intelege acele arme a csror
functionare determins aruncarea unuia sau a mai multor proiectile, substante aprinse sau
luminoase, ori imprastierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare.
Principiul de functionare se intemeiaza pe forta de expansiune a gazelor provenite din
detonarea unei capse ori prin explozia unei incarcaturi.
In Legea 17/1996 art.3 al.2 se face o clasificare a armelor de foc dupa destinatia acestora.
. Dupa destinatie
Conform legii armele de foc sunt: a) Armele militare, confectionate pentru dotarea
fortelor armate, folosite in actiuni de neutralizare sau nimicire a personalului si tehnicii
de lupta ale inamicului.
Precum si orice alte instrumente, piese sau dispozitive destinate a imobiliza, rani, a ucide
ori a distruge, daca prezinta caracteristicile unei arme militare. b) Armele de tir, cu glont
sau cu alice, special fabricate sau confectionate pentru practicarea tirului sportiv,
omologate sau recunoscute ca atare de Federatia Romana de Tir. c) Armele de vanatoare,
cu glont, cu alice sau mixte destinate practicarii vanatorii. d) Armele confectionate
special pentru a imprastia gaze nocive, iritante sau de neutralizare. e) Arme ascunse astfel
fabricate sau confectionate incat existenta lor sa nu fie vizibila sau bsnuita. f) Armele de
panoplie, fscute inofensive, dacs,prin valoarea lor istorics, stiintifics sau care constituie
daruri ori recompense sau amintiri, sunt destinate a fi psstrate in institutii de culturs si
arts, asociatii cultural-artistice si sportive sau in panopli personale.
In aceasts categorie se includ si acele arme de foc, in stare de functionare, care constituie
raritsti sau prezints, valoare pentru institutiile de specialitate. g) Armele de recuzits,
fscute inofensive, destinate a fi folosite in activitatea artistics sau de productie
cinematografics.
Sunt considerate arme de foc si ansamblurile, subansamblurile si dispozitivele care se pot
constitui si pot functiona ca arme de foc.
In art.4 al legii 17/1996 este statuat ce intelegem prin munitii, respectiv: cartusele,
proiectilele si incsrcsturile de orice fel, care pot fi intrebuintate la armele prevszute
in art.3.
. Dupa constructia canalului tevii
Raportat la acest criteriu de clasificare armele sunt:
-arme cu teavs liss, care au peretii interiori ai tevii netezi, cum sunt: arme de vanstoare cu
alice, arme de tir redus, pitoalele lansatoare de rachete, arme militare de asalt cu teavs
liss;
-arme cu teavs ghintuits sunt atat armele destinate vanstorii care au teavs ghintuits, dar in
special arme militare:pustile, pustile mitraliers, pistoalele mitraliers, pistoalele,
revolverele, etc.;
-arme cu tevi combinate, avand una sau dous tevi lise si una ghintuits.
. URMELE PRINCIPALE
. URMELE CREATE DE INTERIORUL TEVII ARMEI
DE PROIECTIL
Ca urmare a actiunii mecanismului de dare a focului, se produce impuscstura. Initial se
aprinde incsrcstura capsei care are o sensibilitate deosebits la actiuni mecanice si care
aprinde pulberea de azvarlire. Urmare a acestui proces, se degajs o mare cantitate de
gaze, presiunea gazelor face posibils expulzarea proiectilului pe canalul tevii spre
exterior.
La trecerea glontului prin canalul tevii, suprafata acestuia va intalni opozitia reliefului
format de ghinturi. Proiectilele au diametrul mai mare decat interiorul tevii armei, inss,
csmasa proiectilelor fiind confectionats din cupru sau alams se taie in ghinturi, umpland
profilul canalului tevii.
Glontul intrand in ghinturi, alsturat miscsrii de inaintare i se va imprima si o miscare
spirals. Miscarea de rotatie a rotatiei a glontului este foarte mics in canalul tevii, ea
crescand dups iesirea din teavs.
In primul rand pe glont se vor imprima ghinturile, sub forma unor striatii vizibile cu
ochiul liber. Apoi, suprafata glontului va prezenta o serie de dare, zgarieturi foarte fine,
uneori vizibile cu ochiul liber, alteori numai la microscop.
Deoarece numsrul, directia, inclinatia si lstimea ghinturilor difers de la un model de arms
la altul, urmele de pe proiectil, asociate cu date referitoare la calibrul, forma si materialul
glontului, se pot face aprecieri cu privire la modelul de arms cu care s-a tras tras glontul
respectiv ? ?.
Urma creats de ghinturi pe glont, nu este niciodats dreapts in raport cu axa glontului, ci
intotdeauna inclinats, ori spre dreapta ori spre stanga, reprezentand unghiul de rotire al
ghinturilor.
Lstimea ghintului poate apsrea pe glont asa cum este ea in realitate, dar numai in situatiile
in care cu arma in cauzs s-au tras putine focuri. Prin trageri repetate spatiul dintre ghinturi
se msreste datorits procesului de frecare la temperaturi inalte intre gloante si canalul
tevii ? ?.
Sevile armelor de foc sufers un continuu proces de modificare datorats intrebuintsrii,
implicit urmele create de gloantele trase, vor avea o alts configuratie.
Asupra macro si microreliefului canalului tevii, actioneazs presiunea si temperatura
foarte mare create in momentul impuscsrii ? ?. Presiunea in canalul tevii atinge valori
intre 1000 kg/cm2 si 3600 kg/cm2, iar temperatura variazs intre 2000°C si 3000°C. In
general, canalul tevii suports aceste presiuni si temperaturi inalte, dar datorits
intrebuintsrii repetate relieful canalului tevii sufers modificsri.
In al doilea rand, suprafata canalului tevii, suportand trecerea repetats a gloantelor, este
erodats. Apoi, intervine metalizarea canalului tevii, adics depunerea de particule metalice
pulverilente, care datorits temperaturii ridicate se sudeazs de canalul tevii.
Proasta intretinere a armei, duce in mod inevitabil la ruginire. Rugina din canalul armei
fiind indepsrtats prin trageri, va rsmane un spatiu inexistent pans acum si care este
urmare a actiunii corozive a ruginii ? ?.
Asperitstile canalului tevii sun forma unor zgarieturi pe suprafata glontului, pot fi sterse
prin insssi actiunea ghinturilor, sau de o alts asperitate mai mare.
Zgarieturile de pe glont pot avea pozitii foarte variate in raport cu axul longitudinal al
glontului: spre stanga, paralel cu axul, inceput paralel cu urma glontului, spre dreapta ari
paralele cu urmele create de ghinturi pe glonte ? ?.
Un glont cu diametrul mai mic decat diametrul canalului tevii va avea mai putine
zgarieturi pe suprafata sa, iar sensul si unghiul de rotatie precum si lstimea urmelor create
de ghinturi, nu vor fi reale ? ?. Urma cea mai pregnants ce va exista pe un asemenea
proiectil, este cea de lovire si depunere a sa, datorits jocului si impactului pe teavs.
URMELE SECUNDARE
In momentul producerii impuscsturii, pe langs proiectil, pe teavs mai ies si alte produse
din incsrcstura cartusului: gaze; flscsri; funingine; pulbere arss incomplet si pulbere
nearss.
Aceste produse incadrate in categoria factorilor suplimentari tragerii, vor creea o serie de
urme caracteristice si anume ? ?:
- rupturile provocate de presiunea gazelor;
- arsurile provocate de flacsrs si de temperatura inalts a gazelor;
- afumsrile create de pulberea arss;
- tatuajul creat de pulberea arss sau arss incomplet;
- inelul de frecare format prin depunerea pe orificiul de intrare (margini) si uneori pe
canal, a particulelor aderente pe proiectil (uleiuri, parafins, reziduuri de pulbere arss);
- inelul de metalizare, format prin desprinderea unor particule fine din compozitia
proiectilului (csmass) si depunerea lor pe orificiul de intrare. La pstrunderea in corpul
uman, inelul de metalizare il intalnim de obicei, la pstrunderea proiectilului in case;
- inelul de imprimare relevs gura tevii canal si il intalnim la tragerile cu teavs lipits,
datorits actiunii reculuilui.
RUPTURILE
Sunt provocate de presiunea gazelor si se prezints sub forms de stea sau cruce, in functie
de rezistenta materialului in care s-a tras. Rupturile provocate de actiunea mecanics a
gazelor le intalnim numai in cazul tragerilor de la mics distants (pans la 10 cm), iar
msrimea acestora este in functie de armamentul si munitia folosits.
Actiunea gazelor este mai mare in cazul armelor care folosesc munitie cu incsrcsturs de
bulbere mare, ceea ce creazs un volum mare de gaze. La armele cu teavs scurts, actiunea
gazelor este mai mare datorits situsrii punctului de presiune maxims a gazelor la o
distants -in principiu- de 64,5 mm de la camera de explozie, unde presiunea atinge circa
2800 atm.
O imprejurare demns de semnalat este legats de forma rupturilor create de gaze.
La tragerile efectuate din apropiere asupra corpului uman, pe articolele de imbrscsminte,
in zona orificiului de intrare se observs cs, rupturile provocate de gaze produc o
rssfrangere in directia inverss sensului de inaintare a proiectilului a marginilor rupturii.
Acest fenomen se explics prin faptul cs, gazele pstrund usor prin articolele textile, prin
orificiul creat de proiectil, inss la contactul cu tesutul cutanat ele revin producand ruptura
materialelor textile si rssfrangerea marginilor rupturii in directia inverss sensului de
inaintare al proiectilului.
Aceeasi situatie o intalnim si la tragerile cu teava lipits de cutia cranians, gazele pstrund
sub piele inss la contactul cu tesutul osos revin si produc ruptura tesutului cutanat si
rssfrangerea marginilor acestuia in sensul arstat.
Trebuie cunoscut acest fenomen deoarece exists riscul de a confunda orificiul de intrare
cu cel de iesire. Prezenta urmelor de funingine si a arsurilor create de flacsrs indics inss
cu certitudine cs este vorba de un orificiu de intrare si nu de iesire.
II.2.2. ARSURILE
Sunt urme secundare care sunt create de actiunea flscsrii si se prezints la marginile
orificiului de intrare.
Aceasts urms apare cu precsdere in cazul utilizsrii pulberii negre (cu fum) care nu arde
complet in canalul tevii asa cum se intampls cu pulberea coloidals.
In momentul tragerii cu o arms, a csrei incsrcsturs consts din pulbere neagrs, pe teavs va
iesi o flacsrs a csrei lungime depinde de cantitatea de pulbere din incsrcsturs si din
lungimea tevii.
Pulberea neagrs arde mai incet decat cea coloidals, formand o cantitate de substante
solide sub forms de rsruri de potasiu, iar csrbunele si sulful nu ard complet ? ?. O parte
din aceste substante devin incandescente in canalul tevii, evident, iesind si afars. Pe
mssura iesirii din teavs ele se rscesc ca la o distants de 10-20 cm flacsra ss dispars.
Depunandu-se in jurul orificiului de intrare pe piele sau incsltsminte, particulele
incandescente vor provoca o arsurs. Pelea -prin deshidratare- va cspsta un aspect
pergamentos, de “piele tsbscits”, iar psrul se aduns in msnunchiuri, la fel si articolele de
imbrscsminte din lans.
Bumbacul si alte tessturi se pot aprinde fie partial fie total.
Dacs pulberii coloidale nu-i este caracteristics formarea flscsrii, aceasta nu inseamns cs
impuscstura realizats prin folosirea ei nu ar produce arsuri.
In cazul impuscsturilor realizate prin folosirea pulberii coloidale arsurile se datoreazs
temperaturii ridicate a gazelor. Acest fel de arsuri le intalnim la tragerile efectuate cu o
arms automats (deoarece sunt trase mai multe cartuse succesiv) si in cazul cartuselor
vechi deoarece punctul maxim de presiune a gazelor se deplaseazs spre gura tevii, fiindcs
pulberea arde neregulat ? ?.
AFUMARILE
Sunt acele urme care se formeazs prin depunerea reziduurilor solide rezultate din arderea
pulberii.
Cantitatea de funingine rezultats in urma arderii pulberii va fi mai mare sau mai mics
dups cum pulberea este cu fum sau fsrs fum.
Nitroglicerina si piroxilina nu formeazs aproape deloc reziduuri solide dar pulberea fsrs
fum contine totdeauna diferite adaosuri (grafit, difenilamins, derivati ai ureei, ssruri de
bariu, etc.) ? ?. Aceste substante formeazs un rezuu solid care se va depune in jurul
orificiului de intrare, formand un cerc a csrui consistents depinde de distanta de la care s-
a tras.
Cantitatea de funingine care se formeazs in urma arderii pulberii fsrs fum este mult mai
mics decat a celei cu fum si de o coloratie mai deschiss (cenusiu si foarte rar verde).
Funinginea produss de pulberile cu fum formeazs un depozit in jurul orificiului de intrare,
de culoare neagrs datorits continutului mare de csrbune.
Distanta de zbor a funinginii este, de obicei, pana la 30 cm. Funinginea nu poate produce
in mod obisnuit leziuni mecanice datorits greutstii foarte reduse a particulelor sale ? ?.
Depozitul de funingine este neuniform, inss se poate vedea un strat intern mai dens si
unul extern mai putin dens. In jurul plsgii in conditiile in care se trage de la distants mics,
se pot deosebi cele dous cercuri, uneori separate unul de celslalt printr-o portiune libers,
neaferents de funingine.
La tragerile cu teava lipits de piele, raza depozitului de funingine poate fi foarte mics sau
poate ss lipseascs complet din jurul orificiului de intrare, deoarece particulele de
funingine pstrund impreuns cu gazele, in canalul format de proiectil, depunandu-se pe
peretii ssi interiori.
Funinginea depuss formeazs un inel a csrei forms difers in functie de unghiul tragerii.
Astfel, dacs directia din care s-a tras formeazs cu suprafata pielii un unghi ascutit, se va
forma un oval sau elipsoid. Dacs unghiul de tragere este drept, inelul va avea forms
rotunds.
In unele cazuri, mai ales la tragerile cu pulbere fsrs fum, funinginea nu se depune intr-un
cerc inchis ci sub forms de raze.
Funinginea lovindu-se de piele sau de alte obiecte, ricoseazs inapoi; in acest caz ea se
depune pe obiectele intalnite in cale (de pilds mana care tine arma). Aceasts urms se
relevs vu ajutorul lupei cu lamps U.V. si este importants pentru stabilirea distantei de la
care s-a tras, pe de-o parte, iar pe de alts parte, pentru elucidarea imprejursrilor unei
sinucideri ??.
Depozitul de funingine se realizeazs nu numai prin efectul gazelor (care duc cu ele
particule de funingine), ci si prin actiunea glontelui care depune funinginea de pe
suprafata sa datorits frecsrii cu obiectul in care pstrunde.
Uneori, afumarea nu apare la suprafata obiectului asupra caruia s-a tras, ci la suprafata
unui al doilea strat care urmeazs ? ?.
Acest fapt se poate observa in cazul tragerilor cu arme la care viteza initials a
proiectilului este foarte mare, iar obiectul asupra csruia se trace prezints mai multe
suprafete suprapuse, cum este cazul imbrscsmintei. Pe primul strat funinginea se depune
sub forma unui inel ingust, pe marginile orificiului de intrare (ca un inel de frecare) si
numai pe al doilea strat, aflat la o distants intre 0,5-5 cm, funinginea se va extinde sub
forma specifics urmei de afumare.
II.2.4. TATUAJUL
Este o urma creata de pulberea arsa incomplet care se formeaza in jurul orificiului de
intrare, avand dimensiuni si densitsti variabile, in functie de felul incsrcsturii, lungimea
tevii, distanta de la care s-a tras, msrimea si forma particulelor de pulbere.
In unele cazuri tatuajul se produce prin depunerea de cstre proiectil a particulelor rupte in
timpul exploziei din peretii tubului cartus.
Distanta pans la care actioneazs particulele de pulbere semiarse este de pans la 80 cm la
armele neautomate si semiautimate. Aceasts limits este depssits la armele automate care
au o cadents de tir foarte mare (peste 1000 lov./min).
Pulberea neagrs creeazs mai frecvent tatuaje datorits dimensiunilor mai mari ale
granulelor si caracteristicilor armelor de vanstoare ? ?.
Dintre pulberile coloidale, cele in corms cilindrics sunt propulsate mai departe decat cele
lamelare sau in forms de bands.
Formarea tatuajului, pe langs conditiile mentionate este determinats si de duritatea
obiectului asupra csruia s-a tras ? ?. Un obiect de consistents mare va permite particulelor
de pulbere nearse complet ss pstrunds, pe cand un obiect dens nu va permite acest lucru,
particulelor depunandu-se numai la suprafata sa.