2 MK CS PDF

CAIET DE SARCINI
RETELE CANALIZARE MENAJERA PENTRU LOCALITATILE

M.KOGALNICEANU SI GIURGENI, JUDETUL IALOMITA
ART.1. PREVEDERI GENERALE
Prezentul caiet de sarcini se aplică pentru lucrările aferente obiectivul ui de investiţie

,,INFIINTARE SISTEM DE CANALIZARE IN COMUNELE M.KOGALNICEANU,
GURA IALOMITEI SI GIURGENI, JUDETUL IALOMITA’’ .
Caiet de sarcini cuprinde :

- Cap.A - Breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de construcţii şi de
instalaţii
- Cap.B - Nominalizarea planşelor care guverneazã lucrarea
- Cap.C – Proprietãţi fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranţe, probe, teste,
etc., pentru materialele componente ale lucr ãrii, cu indicarea standardelor
- Cap.D – Descrierea execuţiei lucrãrii
- Cap.E – Materiale, utilaje, echipamente puse în operã
- Cap.F – Baze de proiectare şi execuţie
- Cap.G – Indicaţii generale de execuţie şi recepţie
- Cap.H – Norme de sănătate şi securitate în munca, de protecţie a mediului ; de
securitate la incendii
- Cap.I – Legi, normative, norme, prescripţii, instrucţiuni care stau la baza
execuţiei
In prezentul caiet de sarcini sunt cuprinse condiţiile tehnice pentru lucrările de executie
aferente obiectivului ,,Infiintare sistem de canalizare in comunele M.Kogalniceanu,
Gura Ialomitei si Giurgeni, judetul Ialomita’’ . (conducte canalizare curgere
gravitaţionalã ; conducte canalizare curgere sub presiune ; cãmine de vizitare ; cãmine de
rupere de pantã ; staţii de pompare ape uzate menajere ; instalaţii hidraulice pentru staţiile
de pompare şi pentru staţia de epurare; instalaţii electrice pentru staţiile de pompare şi
pentru staţia de epurare; executarea săpăturilor, executarea umpluturilor si executarea
tuturor probelor necesare pentru receptia lucrărilor ; realizarea lucrãrilor de împrejmuire

pentru incintele staţiilor de pompare şi a statiei de epurare).
Pentru realizarea în bune conditii a lucrărilor, antreprenorul va desfăsura
următoarele activităti:
 Studierea aprofundată a proiectului pe baza pieselor scrise si desenate, a
normativelor la care se face trimitere în cadrul prezentei documentaţii, astfel ca până la
începerea executiei să-i fie clare toate lucrările;
 Asigurarea ritmică a neces arului de materiale în cantitătile si sortimentele
necesare ; asigurarea fortei de muncă, în concordantă cu graficul de executie si cu
termenele partiale sau finale ale obiectivului care se realizează. La întocmirea graficului
antreprenorul va urmări stabi lirea unui plan de lucru calendaristic optim, coroborat cu
realizarea investiţiei;
 Executantul este obligat să aibă pe santier, la punctul de lucru, pe toată perioada
executiei si a probelor, întreaga documentatie pe baza căreia se execută lucrările
respective, inclusiv dispozitiile de santier date pe parcurs.
 In timpul executiei lucrărilor, proiectantul se va deplasa pe santier, fie din
initiativa sa, pentru urmărirea, îndrumarea si controlul executiei, fie la initiativa
antreprenorului, în intersul bunei rezolvări a problemelor în timpul executiei.
 Pe parcursul executiei lucrărilor prezentate în acest caiet de sarcini nu se va
folosi nici un produs, procedeu sau echipament care nu are agrement tehnic, standard
de produs sau normă tehnică.
Cap.A - BREVIARELE DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAR EA

ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII SI INSTALAŢII
Sunt prezentate anexat
Cap.B – NOMINALIZAREA PLANS ELOR CARE GUVERNEAZA LUCRAREA
Nr.crt Denumire planşã Nr.planşã

1 Plan de încadrare în zonă H001
OBIECTUL 1 - REŢELE CANALIZARE MENAJERĂ
- localitatea M.Kogalniceanu -
2 Plan de situaţie + Plan reţele de canalizare menajeră H002
3 Reţea canalizare menajeră . Plan H003
4 Reţea canalizare menaj eră . Plan H004
8 Reţea canalizare menajeră . P rofil longitudinal H008
9 Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal H009
OBIECTUL 2 – STATII POMPARE APE UZATE MENAJERE
- SP 1 ; SP2 - localitatea M.Kogalniceanu -
22 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2)
H023
Instalatii hidraulice la SP 1
H023/1
Poziţie goluri la SP 1
H023A
H023A/1
R1
Faze executie cheson
R2
Armare rcheson – tronson constant
R3
Plan cofraj armare placă, cota + 0,90
R4
Armare cheson tronson III
R5
Plan cofraj armare radier
R6
Plan cofraj pasarelă + secţiunea 2 - 2
R7
Armare grinzi G2 + sectiunea 3 – 3 + secţiunea 4 - 4
33 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 –Instalaţii electrice E001
34 Staţie de pompare ape uzate menajere SP2 –Instalaţii electrice E002
35 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) –Imprejmuiri A5
OBIECTUL 3 - REŢELE CANALIZARE MENAJERĂ
- localitatea Giurgeni-
45 Reţea canalizare menajeră . P rofil longitudinal H037
56 Reţea canalizare menajeră . Profil longitudinal H047bis
OBIECTUL 4 – STATII POMPARE APE UZATE MENAJERE
- SP 5 ; SP 6 - localitatea Giurgeni -
57 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 6
H048
H048/1
H049
H049/1
R1
Faze executie cheson
R2
Armare rcheson – tronson constant
R3
Plan cofraj armare placă, cota + 0,90
R4
Armare cheson tronson III
R5
Plan cofraj armare radier
R6
Plan cofraj pasarelă + secţiunea 2 - 2
R7
Armare grinzi G2 + sectiunea 3 – 3 + secţiunea 4 - 4
68 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 –Instalaţii electrice E003
69 Staţie de pompare ape uzate menajere SP6 –Instalaţii electrice E004
70 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) – Imprejmuiri A6
Cap.C – PROPRIETÃTI FIZICE, CHIMICE, DE ASPECT, DE CALITATE,

TOLERANTE, PROBE, TE STE, ETC., PENTRU MA TERIALELE
COMPONENTE ALE LUCRÃRII, CU INDICAREA STANDARDELOR
C1.Caracteristicile fizice şi chimice ale conductelor de canalizare din PVC dur

pentru canalizare şi a conductelor de polietilena pentru canalizare
C.1.1.Caracteristicile tehnice principale ale PVC -ului rigid
Nr.crt Caracteristica Unitatea de Valoare
mãsurã
0 1 2 3
1 Masa volumicã Kg/dmc 1.371.5
0
2 Coeficient de dilatare termicã liniarã mm/m C 0.060.08
0
3 Conductibilitate termicã Kcal/h m C 0.13
0
4 Modul de elasticitate la 20 C Kgf/cmp 30.00035.000
5 Rezistenţa la tracţiune (la limita de rupere) Kgf/cmp >480
6 Alungire la rupere % <10
7 Rigiditate dielectricã kV/mm >15
8 Rezistenţa electricã superficialã la 20 0C Ohm cm > 1012
0
9 Punct de înmuiere Vicat C >78(PVC 60)
>80(PVC 100)
C.1.2.Presiuni de utilizare a ţevilor d in PVC 100

Seria grosimilor de perete
Temperatu 1 2 3 4 5 Tip de
- ra Seria presiunilor nominale PVC 100
fluidului Pn 4 Pn 6 Pn 10 Pn 16 Pn 25
(0C) Presiuni de utilizare (bari)
20 4.0 6.0 10.0 16.0 25.0 PVC KG
40 2.5 3.8 6.0 10.0 16.0 PVC KG
60 - - 2.5 4.0 6.0 PVC KG
1.9 2.9 4.8 7.7 10.0 PVC KG
Din punct de vedere chimic PVC este un material termoplast amorf.
C.1.2.Caracteristicile tehnice principale ale polietilenei pentru canalizare
Polietilena este un material plastic obţinut prin polimerizarea etilenei (derivat al

petrolului).
Procedeul de fabricaţie al ţevilor din PEHD se numeşte extrudare.
Ţevile din PEHD sunt marcate pe toata lungimea lor cu date privitoare la:
producător, dimensiuni (diametru, grosime de perete), tip de material (PE80 sau
PE100), presiune nominala, SDR, data de producţie, standard de referinţa.
Durata de viata a ţevilor din PEHD este de minim 50 de ani in condiţii normale de
punere in opera, manipulare, depozitare si exploatare.
Folosirea materiilor prime de calitate, extrudarea pe linii de fabricaţie cu eficienţă
dovedită, specifice pentru acest tip de materiale, permit producerea ţevilor HDPE, în
condiţii controlate şi care prezintă următoarele carac teristici generale :
 Comportament mecanic foarte bun;
 Rezistenţă chimică excelentă;
 Stabilitate la radiaţii;
 Rezistenta la radiaţiile ultraviolete;
 Rezistenta la coroziune si abraziune;
 Rezistenţă ridicată şi la temperaturi joase ( – 400C);
 Flexibilitate ridicată;
 Atoxicitate;
 Siguranţa si simplitate la îmbinare;
 Greutate redusa
DEFINITII
SDR (Raportul dimensional standard) = număr rotunjit care exprimă raportul dintre
diametrul exterior nominal şi grosimea nominală a peretelui.
SDR = D N/g
PN (Presiunea nominală a ţevii) = valoarea în bari, a unei presiuni interioare de apă,
menţinute constante, pe care ţeava trebuie să o suporte fără defecte timp de 50 de ani
la o temperatură de 20 0C.
MRS (Rezistenţa minimă necesară) = reprezintă efortul echival ent, pe termen lung,
în peretele ţevii în MPa, la care ruperea s -ar putea produce peste 50 de ani.
Valoarea MRS înmulţită cu 10 serveşte ca bază pentru clasificarea materialului ţevii.
Teava pt canalizare SN4 si SN8 corugate folosite in transportul apelor menajere
Tuburile corugate pentru canalizare, fitingurile si obiectele pentru sudura sunt adecvate
pentru constructia retelelor pentru scurgere canalizarii, apelor infectate, apei de ploaie,
subteran si ape industriale. Sistemul de tuburi corugate pent ru canalizare si drenaj este un
nou sistem de drenaj si canalizare din excese de PVC -U.
Aceasta constructie are in comun cu cea traditionala cele doua parti plane ale tubului, o
mai mare capacitate statica si sunt mai usoare.
Fitinguri:
Fitingurile sunt fabricate prin sudarea fitingurilor fabricate. Singura exceptie este
ramificatia unghiulara fabricata prin modelare injectata.
Rigiditate:
Tuburi DN300 si DN400 conform seriei SN8 ex. Cel putin 8kNm -2
Tuburi DN200, 600, 800, 1000 conform seriei SN4 ex. Cel putin 4kNm-2
Inele de etansare, adezivi:

Inelele de etansare nu trebuie sa aiba un e fect in detrimental sistemului de tuburi si trebuie
sa faca astfel incat testul de montaj sa nu esueze in fata cerintelor de performanta date de
STN 64 3218 clauza 9. Materialul inelului de etansare trebuie sa fie conform cu STN EN
681 – 1.
Adezivul trebuie specificat de catre fabricantul tuburilor si al fitingurilor.

Montajul sistemului de tuburi:
Montarea si imbinarea tuburilor si fitingurilor este efectuata prin mufa de imbinare cu inel
de etansare. Imbinarea sistemului de canalizar e este facuta cu ajutorul unui dispozitiv de
montaj cu maner Acesta este fabricat si si furnizat de catrea compania producatoare
Marcarea:
Elementele de marcaj trebuie printate sau formate direct pe component sau pe o eticheta
astfel incat dupa stocare, instalare , lizibilitatea ceruta sa fie mentinuta.
La fabricarea tuburilor, pe acesta se marcheaza:
- numele fabricantului su numele marcii,

- dimensiunea nominala,
- materialul,
- clasa de rigiditate.
TUBURI CORUGATE CU PERETI DUBLI DIN POLIETILENA DE INALTA

DENSITATE pentru CANALIZARE, SUBTRAVERSARI DRUMURI etc. realizate
conform EN 13476, cu rigiditati circulare clase SN4 si SN8.
Gama sortimentala cuprinde diametre DN/OD de: 200mm, 250mm, 315mm, 400mm,
500mm, 630mm, 800mm si 1000mm
Tuburile sunt prevazute cu mufa integrata la unul din capete si etansare cu garnitura
O-ring cu profil special din EPDM, livrate odata cu tuburile.
Avantaje ale tuburilor corugate cu pereti dubli din polietilena de inalta densitate:
- Foarte buna rezistenta mecanica datorita existentei a doua straturi, structurii profilate si
materialului utilizat: rezistenta la deformare, rigiditate, flexibilitate, rezistenta la soc. In
comparatie cu alte sisteme de tevi ofera avantaje majore la manipulare, transport,
depozitare, montare si fiabilitate. Durata de viata a tuburilor este de peste 50 ani.
- Greutate specifica redusa: sunt usoare in comparatie cu alte sisteme de tevi (de 20 ori
mai usoare decat tuburile din beton de diametre similare) si sunt economice. Nu necesita
utilaje speciale pentru manipulare (macarale, excavatoare, buldozere etc.). Tuburile cu
diametre pana la 500mm pot fi manipulate manual iar cele de dimensiuni mai mari cu un
utilaj usor de ridicat (max. 280 kg la diametrul de 1000mm SN8).
- Pret mai mic cu pana la 30% comparativ cu alte tuburi de acelasi diametru si aceeasi
rezistenta. Excelent raport pret / performanta.
- Echilibru flexibilitate–rigiditate: permit evitarea unor obstacole pe timpul punerii in
opera sau a unor imperfectiuni de excavare. Nu se produc rupturi in cazul unor deplasari
mici ale solului. Siguranta si usurinta in manevrare si montaj datorita faptului ca tuburile
sunt usoare si nu sunt casante.
- Prelucrare mecanica usoara: tuburile pot fi taiate cu usurinta si precizie la lungimile
dorite, cu fierastraie obisnuite, fara a fi necesare utilaje speciale, neexistand riscul
spargerii.
- Rezistenta buna la soc chiar si la temperaturi scazute (instalare la temperaturi cuprinse

intre -25°C si +50°C). Rigiditate buna la temperaturi ridicate. Temperaturi de utilizare
normala: -40°C +65°C, accidental, pentru timp scurt +85°C, este superioara PVC -ului.
- Foarte buna rezistenta chimica, superioara metalului, be tonului sau PVC-ului, domeniul
normal de lucru incluzand pH -uri cuprinse intre 2 si 12. Tuburile EuroEm nu sunt afectate
de microorganisme.
- Peretele exterior profilat al tubului asigura rezistenta mecanica deosebita iar peretele
interior, neted, asigura foarte bune performante de transport a fluidelor: coeficientul de
frecare al polietilenei de inalta densitate este mai mic decat al metalului, betonului sau
PVC-ului, oferind caracteristici de curgere superioare.
- Rezistenta la abraziune este ridicata, superioara metalului, betonului sau PVC -ului,
asigurand durabilitatea tubului chiar in cazul antrenarii de aluviuni in fluidul transportat.
- Mufa integrata ofera o cuplare simpla, usoara si sigura, asigurand o foarte buna etansare
cu garnitura O-ring din cauciuc EPDM livrata odata cu tubul. Greutatea specifica redusa
permite utilizarea cu usurinta a tuburilor lungi de peste 6 metri rezultand un numar redus
de conexiuni – implicand usurinta la montaj, siguranta marita in exploatare si costuri
reduse.
C1.3.Verificãri de calitate a tubulaturii

Verificarea calitãţii ţevilor se face în conformitate cu regulile de verificare impuse de
STAS 6675/1,2.
a)Categorii de verificãri şi încercãri

*verificãri de lot
*verificãri periodice
*verificãri de tip
a1.1.)Verificãri de lot se fac la fiecare lot de ţevi de acelaşi tip

La fiecare lot se verificã :
- dimensiunile
- aspectul
- rezistenţa la şoc la temperatura de 20 0C
Verificãrile nedistructive (dimensiuni şi aspect) se fac pentru fiecare ţeavã
Tevile care nu corespund con diţiei tehnice din ,,Lista încercãrilor şi verificãrilor pentru
ţevile din PVC rigid’’ se resping.
Verificãrile distructive se fac în condi ţiile precizate de STAS 6675/1,2.
a1.2.)Verificãrile periodice
se efectueazã trimestrial pe un lot care a corespu ns la verificãrile de lot şi constau din
verificarea :
- dimensiunilor
- aspectului
- rezistenţei la şoc la temperatura de 20 0C
- verificarea rezistenţei la presiune interioar ã la 200C
- verificarea variaţiei dimensiunilor şi aspectului dup ã încãlzire la 150 0C
a1.3.)Verificãri de tip
se efectueazã la introducerea de materiale noi în fabrica ţie, la schimbarea tehnologiei de
fabricaţie, precum şi cel puţin odat ã la trei ani sau la cererea beneficiarului şi constau în
verificarea tuturor condiţiilor tehnice de calita te.
a 1.4.)Fitingurile şi accesoriile din PVC 100

Conform STAS 11410, pentru fitingurile şi accesoriile din PVC 100, se fac urmãtoarele
verificãri :
- dimensiuni
- aspect şi culoare
- verificarea variaţiei dimensiunilor şi aspectului dup ã încãlzire la 150 0C
- etanşeitatea la 20 0C, timp de 15’, la presiunea hidraulicã interioarã de 25 N/cmp
C1.4.Marcarea, ambalarea, transportul şi depozitarea conductelor şi fitingurilor din

PVC dur
C1.4.1. - Marcarea
Tevile livrate în pachete sunt marcate cu etichete lipite în interiorul mufei, care conţin
urmãtoarele informaţii :
- fabricant
- denumire produs
- standardul de referinţã
- data fabricaţiei
Marcarea fitingurilor şi accesoriilor cuprinde :

- denumire produs
- diametru nominal
- presiune nominalã
- standardul de referinţã
C1.4.2. - Ambalarea
Tevile din PVC se livreazã în vrac sau ambalate (legãturi ; paleţi sau rastele).
Ambalarea se face în funcţie de tipul ţevii.
La înţelegere cu beneficiarul, ţevile cu diamtre > 50 mm (inclusiv) se ambaleaz ã în paleţi
sau rastele.
Fitingurile şi accesoriile sunt furnizate ambalate sau la bucatã.
C1.4.3. –Depozitarea
Pe durata depozitãrii tevile trebuie sã se sprijine pe toatã lungimea lor pentru a se
evita defectarea capetelor datoritã vibra ţiilor şi loviturilor.
Trebuie evitate curbãrile excesive ale ţevilor şi contactele suprafeţei ţevilor cu
corpuri ascuţite sau abrazive şi de asemenea cu substanţe agresive pentru PVC.
Nu se recomandã depozitarea peste ţevi sau fitinguri a altor materiale care pot duce
la deformarea lor în timpul trans portului.
Depozitarea ţevilor prevãzute cu mufe, cu inel de etanşare elastomeric, se face în
stive.Stivuirea nu trebuie fãcutã pe o înãl ţime mai mare de 2 m, pentru a evita deformarea
acestora în timp.
Fitingurile se depoziteazã ambalate, pe sortimente, în saci pe paleţi sau în box -
paleţi.
In timpul depozitãrii pe o duratã îndelungatã (>2 ani), ţevile şi fitingurile vor fi
ferite de acţiunea direct ã a razelor solare , de acţiunea surselor de cãldurã, precum şi de
contactul cu substanţe chimice agresive p entru PVC.
Temperatura recomandatã de depozitare este între +5 …+ 40 0C.
C1.4.4. – Manipularea
In timpul operaţiunilor de înc ãrcare-descãrcare, ţevile nu trebuiesc trântite, târâte,
manipularea trebuind sã se facã dupã prinderea acestora cu mare aten ţie.
In timpul manipulãrilor se va evita contactul ţevilor şi fitingurilor cu substanţe
agresive şi cu materiale abrazive.
La scãderea temperaturii creşte posibilitatea ruperii (spargerii) ţevii şi fitingurilor
din PVC ; în aceste condiţii toate operaţiunile de manipulare, transport, depozitare,
montare, etc., trebuiesc efectuate cu precauţiunile necesare.
Tevile mufate trebuie stivuite pe juguri de lemn în aşa fel încât mufele aflate în partea
inferioarã sã nu se deformeze şi mufele sã fie dispuse în afarã , alternativ (în plan orizontal
şi vertical), de o parte şi de alta a stivei.
In acest mod mufele nu sunt solicitate de ţevi, iar sprijinirea are loc de -a lungul
generatoarei ţevii.
Cap.D.DESCRIEREA EXECUTIEI LUCRARILOR
D1 – EXECUTAREA TERASAMEN TELOR

D.1.1.PICHETAJUL LUCRĂRILOR
Pichetajul terenului este efectuat prin grija constructorului plecând de la bornele
materializate pe teren şi descrise în studiul topografic
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente executantul va trece la restabilirea şi
completarea pichetajului. Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi
legaţi în plan şi în profil în lung de aceeaşi reperi ca şi picheţii din studiul topografic.
Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene,
electrice, de telecomunicaţii sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor în vederea
mutării sau protejării acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului
liber antreprenorului.
D.1.2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE, TRASAREA LUCRARILOR
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente, se execută următoarele lucrări pregătitoare:
- curăţirea pământului de crengi, frunze, iarbă şi buruieni;
- decaparea şi depozitarea pământului vegetal (acolo unde este cazul);
- asanarea zonei prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime (acolo unde este
cazul);
Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se va face pe
întreaga suprafaţă a terenului afectat de lucrări.
Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a amplasamentelor staţiilor de
pompare. Pământul decapat şi alte produse care sunt improprii vor fi depozitate în depozit
definitiv. Pământul vegetal va putea fi pus într -un depozit provizoriu în vederea unei
eventuale reutilizări.
În porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleu sau debleu,
acestea trebuie abătute prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în afara
platformei.
Inainte de începerea sãpãturilor, executantul fixeazã ţãruşi în punctele principale ale
traseului, de o parte şi de alta a axei, ţ ãruşi care nu vor fi deplasa ţi pânã la finalizarea
lucrãrilor.
La executarea sãpãturii, la intervale de 40 -50 m, precum şi în puncte caracteristice (funcţie
de necesitãţile execuţiei), de o parte şi de alta a axei traseului se aşeazã perechi de stâlpi
de 12 –20 cm diametru, situaţi la cel puţin 50 cm distanţ ã de la marginea tranşeei.
Pe aceşti stâlpi se fixeazã transversal axei canalului, rigle de vizare pentru realizarea
aşezãrii corecte a conductelor de canalizare.
Fixarea poziţiei acestor rigle se face orizontal, transversal axei canalului, printr -un
nivelment topografic de precizie.
Pe rigle se înseamnã axa traseului , printr -un cui bãtut pe faţa superioarã şi printr-o linie
verticalã trasatã pe feţele laterale de la care, de o parte şi de alta , riglele se vopsesc cu alb
şi roşu, poziţia culorilor alternând de -a lungul traseului.
Poziţia riglelor se verificã înainte de montarea tuburilor.
In cazul sãpãturii manuale sau semimecani zate stâlpii şi riglele se monteazã încã de la
începutul sãpãturii, iar în cazul executãrii mecanizate a sãpãturilor , dupã terminarea
sãpãturilor cu utilaje mari.
Realizarea precisã a adâncimii şi pantei canalului fa ţã de riglele de vizare se face cu
ajutorul crucilor de vizare.
Executantul nu va trece la realizarea terasamentelor înainte ca dirigintele să constate şi să
accepte execuţia lucrărilor pregătitoare. Această acceptare trebuie să fie în mod
obligatoriu menţionată în Registrul de urmărire a exec uţiei.
D.1.3. DESFACEREA PAVAJELOR

Străzile pe care se vor monta retelele de canalizare menajeră au urmatoarele tipuri
de imbracaminte:
Pentru localitatea M.Kogălniceanu
Tabel 1
Nr. Material Lungime
Denumire Strada Tronsoane
Crt. carosabil (m)
tr. 1 pietruit 400
1 Str. Barierei
tr. 2 pietruit 450
tr. 1 pietruit 350
2 Str. Morii
tr. 2 pietruit 390
tr. 1 pietruit 410
3 Str. Crinului
tr. 2 pietruit si asfaltat 390
tr. 1 asfaltat 510
4 Str. Stadionului
tr. 2 asfaltat 400
5 Str. Unirii asfaltat 1100
6 Str. Scolii
tr. 2 asfaltat 175
7 Str. Drum Satesc pietruit 415
tr. 1 asfaltat 756
tr. 2 asfaltat 200
8 Drum principal DC 2 tr. 3_1 asfaltat 124
tr. 4 asfaltat 320
tr. 5 asfaltat 551
TOTAL 7376
Pentru localitatea Giurgeni

Tabel 2
Nr. Material Lungime

Denumire Strada Tronsoane
Crt. carosabil (m)
1 Str. Independentei tr. 1 pietruit si asfaltat 200
tr. 1 pietruit 45
2 Str. Aleea Parcului
tr. 2 pietruit 234
3 Str. Pogoanele pietruit 532
4 Str. 22 Decembrie tr. 2 pietruit si asfaltat 325
tr. 1 pietruit 371
5 Str. Lunca
tr. 2 pietruit 712
6 Str. Bechea pietruit 397
tr. 1 pietruit 28
7 Strada 1 tr. 2 pietruit 103
tr. 3 pietruit 121
TOTAL 3558
Strãzile din localităţile M.Kogălniceanu şi Giurgeni , pe care urmeazã a se amplasa
conductele de canalizare menajerã sunt strãzi parţial sfaltate, parţial pietruite.
Materialul rezultat din desfa cerea carosabilului se depoziteazã la cel pu ţin 50 cm distanţã
de marginea sãpãturii, astfel încât sã nu cadã în sãpãturã
D.1.4. SĂPĂTURI CU PEREŢI VERTICALI SPRIJINIŢI
Săpăturile se vor executa mecanizat, cu pereţi verticali sprijiniţi, pân ã la 10 cm deasupra

cotei fundului tranşeei, dupã care urmeazã sãpãturã executatã manual pe cei 10 cm pânã la
cota fundului tranşeei + 20 cm sub cota fundului tranşeii, astfel încât prin compactarea
celor 30 cm sãpãturã manualã sã se ajungã la cota finalã a fundului tr anşeei.
Indicele de porozitate al terenului i p = 60 – 66%.
Lãţimea tranşeelor pentru conducte circulare

Nr.crt. Diametrul exterior al tubului (mm) Lãţimea maximã a sãpãturii (m)
0 1 2
1 200 0.8
2 250 0.85
3 315 0.90
4 400 1.05
Pãmântul rezultat din sãpãturã se depoziteazã pe o singurã parte (lãsându -se o banchetã de
siguranţã de 50 cm), cealaltã parte fiind rezervatã materialului rezultat din desfacerea
carosabilului.
Pentru a asigura circulaţia de -a lungul tranşeei , în spatele depozitului de pãmân t va
rãmâne o fâşie de stradã latã de cel pu ţin 4.0 m, iar pentru trecerea pietonilor cel puţin câte
0.5 m de ambele pãrţi.
In cazul în care se intercepteazã conducte, cabluri sau alte instala ţii care ar putea produce
accidente (electrocutãri, inundarea tr anşeelor, etc), antreprenorul sesizeazã beneficiarul
conductelor, cablurilor interceptate, în vederea izolãrii; protejãrii, sprijinirii sau devierii
lor provizorii.
Sprijinirile se vor realiza cu panouri metalice, orizontale, aşezate cu interspaţii de 0 -20 cm
(pentru adâncimi de sãpãturã < 4 m).Sprai ţurile metalice se aşeaz ã la distanţe de 0.7 –
0.8 m.
Primul panou va depãşi partea superioarã a tranşeei cu 10 – 15 cm.
De o parte şi de alta a tranşeei se va face o decupare cu lã ţimea de 10 cm şi înãlţimea de
7.5 – 8 cm
In zona mufelor, pentru a permite realizarea îmbinãrii, se va proceda la evazarea local ă a

tranşeei, evazarea va avea lungimea de trei ori lăţimea mufei.
Terenul fiind sensibil la umezire, deschiderea tranşeii se va face p e tronsoane scurte de 50

– 60 m, menţinându-se deschise pe intervale minime de timp.
Pentru menţinerea stabilităţii malurilor se vor asigura următoarele condiţii :
-terenul în jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii
-pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanţă mai mică de 0,50 m de la
marginea şanţului
-se vor lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor de precipitaţii sau provenite accidental.
D.1.3. EXCAVAREA TRANŞEE I

Excavarea tranşeei se va face mecanizat, pânã l a 10 cm deasupra cotei finale a fundului
tranşeei.
Materialul excavat, care nu este corespunzător pentru umplutură, trebuie evacuat din zona
de lucru.
D2.PREGATIREA TRANSEII PENTRU INSTALAREA CONDUCTEI

Inainte de amplasarea conductelor de canalizare în şa nţ se va proceda la verificarea
fundului şanţului care, trebuie să fie neted, fără pietre şi rădăcini, bine compactat
(conform celor precizate la punctul D 1.4., alin.1) pentru susţinerea patului de nisip şi a
conductei.
Se realizează patul de nisip pentru susţinerea conductei de canalizare, care va avea
grosimea de 15 cm, conform ta bel pag.161 din ghidul GP – 043.
D3.INSTALAREA CONDUCTEI
După realizarea patului de nisip se trece la montarea conductei de canalizare.
Inainte de a proceda la realizarea um pluturilor se verificã cu aten ţie conductele şi
elementele de legãturã în vederea depistãrii şi remedierii eventualelor defec ţiuni survenite
în timpul montajului.
Proba finală, de etanşeitate (faza determinantă), se poate realiza pe mai multe tronsoane,
dar numai în şanţ.
Inaintea probei de etanşeitate, tranşeea se umple parţial (în straturi succesive cu grosimea
de 15 cm, compactând manual fiecare strat) pânã la 30 cm peste partea superioarã a
tubului lãsându-se îmbinãrile libere.
Acoperirea conductei până la 30 cm deasupra generatoarei superioare se deosebeşte de
umplutura care se face dincolo de această zonă.
Alegerea materialului de acoperire şi punerea lui în operă are o mare influenţă asupra
durabilităţii reţelei.
In proiect pentru umplutura menţionat ă s-a prevăzut nisip.
După umplerea parţială a tranşeii cu nisip, până la 30 cm peste generatoarea superioară a

tubului, lăsându-se îmbinările libere – se efectuează proba de etanşeitate.
Proba de etanşeitate se va efectua între cămine consecutive, astup ându-se cu dopuri

ieşirile opuse.
Tronsonul şi cãminele de capãt se umplu cu apã pânã la nivelul capacului (minim 1 m
deasupra crestei canalului ) şi se ţin sub presiune cel puţin 20 minute.
Pe mãsura scãderii nivelului, se adaugã apã cu un vas etalon.
Cantitatea de apã adãugatã, care reprezintã pierderea pe tronsonul respec tiv, nu trebuie sã
depãşeascã 0,15 l/s la 100 m lungime (STAS 3051/91)
Imbinarea tuburilor
Imbinarea tuburilor din PVC dur se face cu inele de etanşare din elastomeri, în mufe.
Soluţia de îmbinare cu inele de cauciuc asigură o legătură elastică, care permite lucrul
independent al elementelor asamblate, fără a afecta etanşeitatea rostului.Garniturile de
etanşare sunt de diferite forme şi se introduc în lăcaşul mufei prin rulare – glisare pe
capătul tubului.
In cazul conductelor sub presiune, tipul de garnitură prezentat (inel de etanşare din
elastomer) asigură o etanşeitate mai bună datorită formei constructive speciale.
Indiferent de tipul garniturii, asamblarea cu inele de etanşare pr esupune următoarele

operaţiuni:
 verificarea existenţei şanfrenului la extremitatea tubului
 marcarea lungimii de îmbinare în mufă
 curăţarea perfectă a capetelor de îmbinat
 verificarea amplasării corecte a inelului de etanşare
 lubrefierea capătului drept cu respectarea prescripţiilor producătorului şi
îmbinarea celor două elemente până la reperul prealabil trasat.
Tuburile de diametre mari se împing în mufã cu ajutorul unor dispozitive speciale.

Imbinările cu inele de etanşare prezintă avantajul unei montări rapide precum şi o preluare
bună a deformaţiilor liniare.
Controlul compactãrii tranşeelor
Compactarea zonei de acoperire şi a zonei de umplutură influenţează direct asupra

repartiţiilor sarcinilor la periferia tubului, respectiv asupra stabilităţii tub ului.De aceea este
necesar să se verifice ulterior calitatea realizării acestei operaţii.
Verificarea finală a reţelei se poate face lăsând, între căminele de vizitare, să circule o bilă
cu diametrul exterior D ext = 0.95 x D I
Reţeaua este realizată corespu nzător dacă bila lăsată în interiorul ţevii, în căminul aflat la
cota superioară, circulă liber până la cel de -al doilea cămin de vizitare.
D.4. REALIZAREA CĂMINELOR DE VIZITA RE;

A CAMINELOR DE RUPER E DE PANTA
a)Cãminele de vizitare şi cãmine de rupere de pantã

Pe traseul conductelor de canalizare menajeră, se amplaseaz ã cămine de vizitare, STAS
2448/82, în puncte caracteristice şi anume :
*pe traseele rectilinii din 50 în 50 m ;

*în punctele de schimbare a direcţiei
*la schimbarea diametrelor
* la schimbarea pantelor
*în punctele de intersecţii
Astfel, dupã funcţionalitate cãminele de vizitare pot fi :
- de trecere
- de intersecţie
- de racord
Pentru căminele de vizitare amplasate în terenuri sensibile la umezire vor fi l uate măsuri
speciale de protecţie împotriva exfiltrării apei din cămine.
Căminele de vizitare vor fi realizate din elemente prefabricate, din tuburi de beton cu
mufã (pentru terenuri macroporice), iar hidroizola ţiile (împotriva exfiltrării apei – aplicate
la interiorul cãminelor, pe toatã suprafa ţa acestora) vor fi realizate din materiale moderne
tip DRIZORO sau XYPEX.
Imbinarea elementelor prefabricate sa va realiza cu mortar de ciment M 100(mortar
pentru etanşare - bine matat) şi rostuire în interiorul c ãminelor de vizitare.
Prima treaptã a scãrii de acces, în cãminele de vizitare, va fi fixatã la max.50 cm distan ţã
de la capac, iar ultima va fi fixatã la 30 cm deasupra banchetei cãminului.
Materialele din care se executã cãminele de vizitare prefabricat e

Poziţia conform
Nr.
planşã,,Cãmine de Element Material
crt.
vizitare’’
1 1 Capac şi ramã STAS 2308-81
2 2 Piesã prefabricatã pentru aducerea Beton B 300(C16/22)
la cotã
3 3 Tuburi circulare STAS 816-80
4 5 Mortar pentru etanşare (bine matat) Mortar de ciment M100
5 6 Tencuialã Mortar de ciment M100

(2 cm grosime)
6 7 Placã între camera de lucru şi coşul Beton B 300(C16/22)
de acces (cãmin fig.2)
7 8 Trepte de acces sau scãri cu Oţel beton OB 37,  20,
vanguri şi trepte STAS 438/1-80
8 9 Piesã prefabricatã pentru rezemarea Beton B 300(C16/22)
capacelor şi ramelor
9 11 Fundaţie Beton simplu sau armat B
200 (C 12/15)
10 12 Canal la care se face accesul Tuburi PVC 100, pn 6
11 14 Banchete tencuite Beton B 300(C16/22)
In cazul în care diferenţele de nivel între douã intersecţii (sau la racordãri) va fi > 80 cm,
mãsuratã pânã la bancheta cãminului , se vor folosi cãminele de rupere de pantã.
Pentru conductele din amontele cãminului cu diametre sub 300 mm, diametrul tubului
vertical va fi min.150 mm, iar pentru conducte cu diametre mai mari, diametrul tubului
vertical va fi min.200 mm
D.5.REALIZAREA PROBEI DE ETANŞEITATE
Probarea conductelor se face înainte de darea în funcţiune a acestora şi poate fi:

**probare pe tronsoane a conductelor (pr obă preliminară)
** probarea pe ansamblu a conductelor (probă finală – fază determinantă)
Se vor supune la probă numai tronsoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
- la reţelele exterioare –s-a realizat o acoperire parţială a conductei, lăsându -se
îmbinările libere
- s-a efectaut o spălare a conductelor în vederea curăţirii prealabile
Inainte de efectuarea probei de etanşeitate se verifică:
*concordanţa lucrărilor executate cu proiectul; se verifică pantele de montaj ale
conductelor, printr-un nivelment executat cu aparate topometrice.Se fac cel puţin două
vizări la 100 m, din care nu trebuie să existe devieri ale cotei radierului mai mari de
± 5 cm
*poziţia căminelor şi calitatea execuţiei
*calitatea îmbinărilor
Proba de exfiltraţie
Un tronson de conductă între două cămine se închide etanş, se umple cu apă şi se menţine
cel puţin două ore la o presiune medie de 2 mCA.
După aceea se măsoară cantitatea de apă care se scurge efectiv în 15 minute, în litri şi se
compară cu valoarea calcula tă cu următoarea formulă :
V calcul.e = a * d * I + 1.3* x, în care:
V calcul.e = cantitatea de apă exfiltrată, în dmc
a – constantă care depinde de materialul conductei şi de modul de montare ; pentru
conductele PVC - a = 0.5
d – diametrul interior al conductei
l – lungimea tronsonului probat, în Km
x – numărul căminelor de beton aflate pe tronsonul încercat
Comparând valorile măsurate cu valorile calculate, ţinând seama de abaterile admisibile,
se stabilesc categoriile de calitate, conform celor precizat e în cartea tehnică a produsului
respectiv.
In cazul unor îmbinări defecte acestea se vor remedia, după care se va relua proba de
etanşeitate.
Pe toată perioada de probe conductele trebuie ferite de lovituri.
D.6.PRECIZARI SUPLIMENTARE PRIVIND :
D.6.1.AŞEZAREA STRATULUI DE NISIP

Umplutura din zona conductei (patul de pozare + zona de acoperire = 15 cm +D cond
+ 30 cm deasupra conductei) trebuie aşezată în straturi – max.15 cm grosime –
introducerea materialului, împrăştierea şi compactarea (fiec ãrui strat) efectuându-se
manual.
Fundul tranşeii trebuie realizat conform pantei şi adâncimii de pozare, prevăzute în
proiect.Orice afânare a fundului tranşeii trebuie evitată.
In cazul în care , datorită unei excavaţii neîngrijite, se produc denivelări sau afână ri
nedorite pe fundul tranşeii, acestea trebuiesc îndepărtate prin umplere cu material adecvat,
compactat corespunzător.
Gropile de mufă se vor umple pe măsura avansării montajului, asigurându -se un grad de
compactare de acelaşi nivel cu patul conductei.
La aşezarea nisipului pentru realizarea patului conductei şi a materialului de umplutură
din jurul conductei se vor avea în vedere următoarele cerinţe :
- nisipul să nu conţină fracţiuni pietroase
- nivelarea să se facă corespunzător, manual
D.6.2.COMPACTAREA MASIVULUI DE NISIP DIN JURUL CONDUCTEI

ASEZAREA SI COMPACTAREA STRATURILOR DE PĂMÂNT
Umplutura în zona conductei trebuie aşezată în straturi de max.15 cm grosime,

introducerea materialului, împrăştierea şi compactarea efectuându -se manual.
Pentru compactarea manuală se recomandă utilizarea bătătorului de lemn cu muchii
rotunjite.
Compactarea mecanizată, cu bătătoare mecanice grele poate fi practicată numai de la
înălţimea de 1 m deasupra conductei.
Gradul de compactitate în zona conductei este de 85%.
Astuparea şanţului de lucru, deasupra zonei conductei se efectuează cu multă atenţie.
Pentru umplutura din zona II (peste înălţimea H = D cond + 0.4 m) poate fi utilizat pământul
rezultat din săpătură cu condiţia asigurării gradului de compact itate recomandat de cartea
tehnică a produsului.
Astuparea zonei II de asemeni trebuie efectuată în straturi de max.20 cm grosime, iar
compactarea cu bătătoare mecanice uşoare.
Astuparea şi compactarea zonei III – mai cu seamă sub drumurile de circulaţie – trebuie
efectuată cu foarte multă atenţie.
Gradele de compactitate pot fi asigurate utilizând soluri granuloase şi utilaje de
compactare eficiente.
Calitatea execuţiei patului de susţinere şi a umpluturilor din diferite zone ale şanţului au
rol determinant asupra procesului de deformare a conductei în timp, respectiv asupra
menţinerii acestei deformări în limitele admisibile.
E.MATERIALE – UTILAJE – ECHIPAMENTE PUSE IN OPERA

E.1. MATERIALE PRINCIPALE
Conducte şi accesorii pentru lucrãri hidroedilitare – canalizãri
STAS ;
Modul de punere
Nr. Caracteristici fizice şi SR ; NE ; Locul punerii în
Material în operã şi
crt tehnice Norme operã
Observaţii
tehnice
0 1 2 3 4 5
1 Tub PVC 100 dur Pn 6 – pentru curgere Canalizare
pentru canalizare , gravitaţionalã DIN exterioarã, Mufare în şanţ
cu mufã şi inel de Pn 10 – pentru curgere 19534 sistem divizor sprijinit
etanşare din sub presiune
elastomeri L = 1,2,3,5,6 m/buc
Dn 200 ; 250 ; 315 ;400
2 Piese trecere (tip PVC cu inel de In pereţii -înglobare în beton
B) prin pereţi la etanşare – cu racordare cãminelor de -treceri prin
cãmine la radier canalizare petrecere cu 5 – 10
cm, de la pereţii
interiori
3 Beton pentru C 12/15 (B200), NE 012 Sub radierul -preparare localã
egalizare la cãmine preparat manual la cãminelor -turnarea în groapa
locul punerii în operã de fundaţie
4 Beton pentru C 12/15 (B200), NE 012 Fundaţie cãmin -turnare manualã
radier şi fundaţie preparat în instalaţii -transport cu
cãmin centralizate (5 Km) autobetoniera
-la turnare se
pozeazã piesele de
trecere în pereţii
fundaţiei şi se
profileazã cuveta
5 Mortar pentru M 100 –T, preparat în STAS Tencuieli -execuţie manualã
tencuialã la cãmine instalaţii centralizate (5 1030 interioare cu -transport cu
Km) mortar de autobasculanta
ciment la pereţi
şi radier
6 Piesã prefabricatã Beton armat prefabricat STAS La partea -fixare cu mortatr
pentru aducerea la C 18/22,5 (B300) 2448 superioarã a de ciment M 100
cotã OB 37 cãminelor de (bine matat)
vizitare
7 Placã prefabricatã Beton armat prefabricat STAS La cãminul de -fixare cu mortatr
între camera de C 18/22,5 (B300) 2448 vizitare între de ciment M 100
lucru şi coşul de OB 37 camera de lucru (bine matat)
acces (placã de şi coşul de -aşezarea pe un
trecere acces strat de mortar
Dn 100/Dn800) M 100 Z
8 Piesã prefabricatã Beton armat prefabricat STAS La partea -fixare cu mortatr

pentru capace şi C 18/22,5 (B300) 2448/82 superioarã a de ciment M 100
ramã din fontã OB 37 cãminului de (bine matat)
vizitare, pentru
susţinerea ramei -aşezarea pe un
şi capacului din strat de mortar
fontã M 100 Z
9 Tuburi Tub din beton armat cu Dn 1000mm – -Aşezare verticalã
prefabricate din mufe (pentru teren STAS pentru camera pe un strat de
beton macroporic) 816/80 de lucru mortar de pozare
Dn1000mm ; Dn 800 mm – M 100 Z
H=2m pentru coşul de
Dn 800mm ; acces
H=1 ;1.5 ;2 m
10 Ciment M 30 Preparare beton STAS Cãmine ;
egalizare ; M 100-T 5296/77 montare placã
înglobare capace, b.a. ; beton
monolitizãri egalizare ;
înglobare
capace ;
tencuieli
11 Hidroizolaţii Soluţii tip DRIZORO la cãminele de -în interiorul
sau XYPEX vizitare cãminelor de
vizitare, pentru
evitarea
exfiltraţiilor
12 Capace la cãmine Carosabil tip IV, cu STAS Acoperiri la Aşezarea pe placa
placã de înglobare, cu 2308/81 cãmine de beton armat şi
dispozitiv antifurt amplasate în turnarea
carosabil mortarului de
înglobare
13 Robineti Dn 4’’ Robineţi cu sferã Cod40H -pe conductele -fixarea pe
74254 de refulare a conducte cu
electropompelor ajutorul flanşelor
din staţiile de
pompare
14 Robineţi de Robineţi cu clapã STAS -pe conductele fixarea pe
reţinere, Dn 4’’ 10236 de refulare a conducte cu
electropompelor ajutorul flanşelor
din staţiile de
pompare
E.2 – LISTA CU UTILAJE SI ECHIPAMENTE CE URMEAZA A FI PUSE IN

OPERA
E. .2.1.- Utilaje la SP1, SP2, SP5, SP6
Nr.crt Denumire Buc

1 Electropompă pentru ape uzate menajere – la SP1
2
Q=25 mc/h ; H=17 mCA, N = 10Kw, 2900 rot/min
2
Q=18 mc/h ; H=18,5 mCA, N = 7Kw, 2900 rot/min
2
Q=5 mc/h ; H=12,3 mCA, N = 2,5Kw, 2900 rot/min
2
Q=25 mc/h ; H=21,9 mCA, N = 7Kw, 2900 rot/min
4 Ventilator axial G = 1800 mc/h ; H = 27 N/mp 4
5 Ventilator centrifugal G = 500 mc/h ; H = 353 mmCA 4
E. .2.2.-Echipamente la SP1, SP2, SP5, SP6
Nr.crt Denumire Buc

1 Contor apă potabilă, Dn 1/2’’ 4
2 Semnalizator nivel cu 4 nivele de măsurare 4
3 Hupă semnalizare, 220 V ; 50 Hz 4
4 Manometre cu robinet de izolare 4
E.3 – LISTÃ DOTÃRI
Nr.crt Denumire Buc
1 Pichet cutie 4
2 Stingãtor portativ cu pulbere 8
3 Ladã cu nisip (100 Kg) 4
4 Lopatã 8
5 Târnãcop 8
F.MASURI DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA SI DE

SECURITATE LA INCENDII
Pe toată durata lucrărilor se vor respecta:

 prevederile Regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii aprobat
de MLPAT prin Ordinul nr. 9/N/1993
 Normativului C300-94 privind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata
execuţiei lucrărilor
 Legea nr. 319-2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
 Legea 307/2006-modificată prin OUG nr.70/2009 - privind apărarea împotriva
incendiilor
De asemenea se vor respecta şi următoarele măsuri:

– încheierea unui proces-verbal privind circulaţia în zonele de lucru şi
îngrădirea corespunzătoare a acestora;
– înainte de începerea lucrului, întregul personal trebuie să aibă făcut instructajul de
sănătate şi securitate în munca, să posede echipamentul de protecţie şi de lucru, să nu fie
bolnav, obosit sau sub influenţa băuturilor alcoolice;
– sculele dispozitivele şi utilajele să fie în stare de funcţionare, corect racordate la
reţeaua electrică şi legate la pământ;
In conformitate cu normele privind privind securitatea şi sănătatea în muncă se vor
realiza dotările corespunzătoare activităţilor specifice care fac obiectul prezentului proiect.
CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PE SANTIER
In conformitate cu prevederile HGR nr.300/2006, cerinţele minime de securitate şi

sănătate pe santier vor viza urmatoarele aspecte:
1. Pe toată durata realizării lucrării, angajatorii şi lucrătorii independenţi sunt obligati sa

respecte prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, în
special în ceea ce priveşte:
– menţinerea şantierului în ordine şi într -o stare de curăţenie corespunzătoare;
– alegerea amplasamentului posturilor de lucru in functie de condiţiile de acces la
aceste posturi;
– stabilirea căilor şi zonelor de acces/circulaţie;
– manipularea în condiţii de siguranta a materialelor;
– întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi periodic al echipamentelor de
munca utilizate, în vederea eliminării defectiunilor care ar putea afecta securitatea şi
sănătatea lucrătorilor;
- delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a materialelor;
– stocarea/evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din realizarea obiectivului
prezentat;
– interactiunile cu alte activitati care se realizează în apropierea şantierului.
2. În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier în

condiţiile prevăzute de lege, angajatorii au, în principal, următoarele obligaţii:
– sa respecte prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE;
– sa îndeplinească şi sa urmărească respectarea planului de securitate şi sănătate de
către toţi lucrătorii din şantier;
– sa ia măsurile necesare pentru indeplinirea cerinţelor minime generale pentru locurile
de munca din santier;
– sa ţină seama de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate sau ale
şefului de şantier şi sa le îndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor;
– sa informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate ş i sănătate
care trebuie aplicate pe şantier şi sa pună la dispoziţie acestora instrucţiuni adecvate;
– sa redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi sa le transmită
coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.
3. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati, pe intelesul lor, asupra
măsurilor care trebuie luate privind securitatea şi sănătatea personalului muncitor pe
şantier.
Pentru realizarea lucrarilor tratate in prezenta documentatie, cerintele minime de
securitate si sanatate pentru locurile de munca din santier, in principal, sunt (aceste masuri
nu sunt limitative, ci doar informative):
– materialele, echipamentele şi orice alt element care prin deplasare ar putea afecta
securitatea şi sănătatea lucrăto rilor, trebuie fixate într-un mod adecvat şi sigur;
– accesul pe orice suprafata care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decât dacă
se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul sa se desfăşoare
în condiţii de siguranta;
– instalaţiile electrice trebuie utilizate astfel încât sa nu prezinte pericol de electrocutare
prin atingere directa ori indirecta;
– căile şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie în permanenta libere şi sa conducă în modul
cel mai direct posibil într-o zona de securitate;
– căile şi ieşirile de urgenta trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din
legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE;
– este necesar sa fie prevăzute suficiente dispozitive corespunzătoar e pentru stingerea
incendiilor;
– dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie accesibile şi uşor
de manipulat;
– lucrătorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive;
– in timpul lucrului temperatura trebuie sa fie adecvată organismului uman,
ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de solicitarile fizice la care sunt supuşi
lucrătorii;
– posturile de lucru, încăperile şi căile de circulaţie trebuie sa dispună, în măsura în
care este posibil, de suficienta lumina naturala; atunci când este necesar, trebuie utilizate
surse de lumina portabile protejate contra socurilor;
–zonele cu acces limitat trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive care sa evite
pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zo nele respective; zonele periculoase
trebuie semnalizate în mod vizibil;
- angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face în orice
moment;
– trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condiţiile de m unca o
cer;
– natura locatiei lucrarilor impune utilizarea grupurilor sanitare ale beneficiarului si
de catre muncitori sau montarea unor cabine WC - ecologice;
– intrările şi perimetrul şantierului trebuie sa fie semnalizate vizibil şi clar;
– lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot
afecta securitatea şi sănătatea;
– lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte prin mijloace de
protecţie colectivă;
– materialele şi echipamentele tr ebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel încât sa se
evite răsturnarea ori căderea lor;
– in caz de necesitate, trebuie sa fie prevăzute pasaje acoperite sau se va impiedica
accesul în zonele periculoase;
– caderile de la înălţime trebuie sa fie preve nite cu mijloace materiale, în special cu
ajutorul balustradelor de protecţie solide, suficient de înalte şi având cel puţin o bordura, o
mana curenta şi protecţie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent; in
paralel, se vor utiliza centurile de siguranta si/sau alte mijloace sigure de ancorare;
– schelele trebuie sa fie concepute si construite astfel încât sa se evite prăbuşirea
sau deplasarea lor accidentala;
– platformele de lucru, pasarelele şi scarile schelelor trebuie sa fie const ruite,
dimensionate, protejate şi utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau sa fie expuse
caderilor de obiecte;
– schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare;
- instalaţiile de ridicat, accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi
elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin trebuie sa fie rezistente, corect instalate şi
utilizate, întreţinute în stare buna de funcţionare, verificate periodic si manevrate de
lucrători calificaţi, cu o pregătire c orespunzătoare; instalaţiile de ridicat si accesoriile lor
nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate;
– maşini pentru manipularea materialelor trebuie sa fie ergonomice, menţinute în
stare buna de funcţionare si utilizate i n mod corect;
– operatorii maşinilor pentru manipularea materialelor trebuie sa aibă pregătirea
necesară;
– uneltele de mana, cu sau fără motor, trebuie sa fie ergonomice, menţinute în stare
buna de funcţionare, folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate si
manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare.
Cerintele inserate mai sus nu au caracter limitativ si nu sunt exhaustive, ele putand
fi completate cu oricare altele menite sa asigure securitatea si sanatatea munci torilor pe
santier.
Organizarea de şantier
- In zona lucrării există condiţii pentru realizarea unei organizări de şantier provizorii.
- Măsurarea lucrărilor executate de constructor va fi făcută atât de către acesta cât şi de
dirigintele de şantier (responsabilul cu executia)
- Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor de pe şantier sunt în sarcina
constructorului care va lua măsuri de amenajare a unor spaţii de depozitare a materialelor,
precum şi paza acestora prin organizarea de şantier.
- Curăţenia pe şantier : este obligaţia constructorului şi constă în asigurarea unor spaţii de
depozitare a materialelor, căi de acces libere, care să nu determine accidente de muncă.
La realizarea lucrărilor se va respecta Legea 10/1995 – Legea calităţii în constructii.
Nu se va pune în operă nici un produs care nu are agrement tehnic, normă tehnică sau
standard de produs.
Legile şi normativele nu sunt limitative. Conducerea şantierului este datoare să ia orice
măsură privind sănătatea şi securitatea în muncă , necesară desfăşurării în deplină
siguranţă a muncii pe şantier.
Conform HG 300/2006, executantul va întocmi propriul Plan de securitate şi sănătate în
muncă pe parcursul executării lucrărilor ce fac obiectul prezentului proiect şi va desemna
o persoană pentru coordonarea activităţii în materie de sănătate şi securitate în muncă.
Măsuri privind SECURITATEA LA INCEN DII
Executarea lucrărilor la care face referire prezentul proiect se vor face numai de către
personal autorizat, după semnarea în prealabil a FIŞEI PERSONALE DE SECURITATE
LA INCENDII şi a celei de SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA.
Măsuri privind PROTECŢIA MEDIULUI
Având în vedere activitatile specifice lucrărilor propuse prin proiect, se considera ca nu

sunt necesare amenajări şi dotări spec iale pentru protecţia împotriva zgomotului şi a
vibraţiilor.
Deşeurile sunt de tip deşeuri rezultate din construcţii, modul de gospodărire se va face
conform legislaţiei în vigoare.
Executantul are sarcina de a colecta şi evacua deşeurile rezultate din ac tivitatea
desfăşurată în locurile indicate de Primăria comunei pe teritoriul căruia se desfăşoară
activitatea şi de a face dovada predării acestora sau va încheia un contract cu o societate
autorizată în preluarea deşeurilor rezultate din construcţii.
După terminarea lucrărilor se vor evacua toate materialele rămase, se vor dezafecta
terenurile şi platformele de lucru ocupate de constructor.
Este strict interzisă blocarea căilor de acces, sau depozitarea materialelor pe trotuar, pe
stradă aducând astfel prejudicii circulaţiei normale în zonă.
PROTECTIA AERULUI
Sursele si poluantii pentru aer

Principalele surse de poluanţi ce ajung în atmosfer ã sunt:
- praful rezultat din activităţile specifice lucrărilor din cadrul prezentului proiect
– gazele de eşapament de la mijloacele de transport ce vor accesa obiectivul
Cum mijloacele de transport sunt surse mobile – în vederea protecţiei mediului sunt
reglementări specifice.
PROTECTIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTELOR SI VIBRAT IILOR
Pentru utilajele folosite în cadrul procesu lui tehnologic – respectiv utilaje pentru
terasamente executate mecanizat, utilaje folosite pentru manevrarea materialelor si
utilajelor – este prevăzut un număr redus de ore de funcţionare, iar zgomotul generat de
aceasta nu este de naturã sã deranjeze vecinãtãtile.
Zgomotul produs în cadrul obiectivului analizat este situat la un nivel redus şi nu
necesitã mãsuri speciale de reducere a acestuia.
PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI
Sursele de poluanti pentru sol si subsol

*colectarea şi evacuarea necores punzãtoare a deşeurilor
Ca mãsuri de protecţie privind poluarea solului şi subsolului, s -au prevãzut:
*colectarea şi depozitarea corespunzãtoare a deşeurilor, evacuarea lor în timp util,
conform celor precizate la punctele anterioare
PROTECTIA ÎMPOTRIVA RADIATIILOR

In cadrul obiectivului de investitie analizat nu sunt surse generatoare de radiatii.
PROTECTIA FONDULUI F ORESTIER

Nu este cazul.
PROTECTIA ECOSISTEME LOR, BIODIVERSITÃTII SI OCROTIRII NATURII

Protectia ecosistemelor se realizează prin co lectarea si evacuarea corespunzãtoare a
deseurilor, prin respectarea legislatiei în vigoare privind protectia mediului, respectiv prin
respectarea celor prezentate în aceastã documenta ţie
Protectia ecosistemelor terestre se realizeazã prin mãsurile de pro tectie a calitãtii
aerului si prin colectarea si evacuarea organizatã a deseurilor în locuri special amenajate,
preluate de unităţi specializate.
PROTECTIA PEISAJULUI SI A ZONELOR DE INTERES TRADITIONAL

se va realiza prin colectarea si evacuarea core spunzãtoare a deseurilor, prin interzicerea
depozitării materialelor sau deşeurilor în zona spaţiilor verzi sau pe trotuar.
GESTIUNEA DESEURILOR
Deşeurile rezultate din construcţii vor fi colectate selectiv si evacuate în locuri
special amenajate, preluate de unităţi specializate.
GESTIUNEA SUBSTANTEL OR TOXICE SI PERICULOASE

Substante toxice si periculoase nu au fost identificate în cadrul activitã ţii
prezentate.
GESTIUNEA AMBALAJELO R
Ambalajele de lemn sau hârtie cu care sunt prevăzute diverse mat eriale utilizate la
realizarea obiectivului, vor fi colectate selective în containere speciale şi preluate de
unităţi de profil
Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii se vor realiza cu respectarea
prevederilor normative prezentate mai sus, completate cu prevederile din normativul
C.56-2002 “Normativ pentru verificarea calitii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente
construcţiilor” şi îmbunătăţite prin metodologia de aplicare a instrucţiunilor din Legea
10/1995 privind “calitatea în construcţii”.
În execuţie, constructorul va asigura pe propria răspundere respectarea prevederilor
prezentului proiect, Ord. 91/1991 al MLPAT, Legea 50/1991 şi a normativelor privind
sănătatea şi securitatea în muncă aferente lucrărilor de construcţii -montaj şi de prevenire a
incendiilor.
Se impune cu necesitate respectarea normelor tehnice specifice execuţiei, de securitate şi
sănătate în muncă, de securitate la incendii
Se vor respecta fazele determinante la care va fi convocat obligatoriu proiectantul . Orice
modificare faţă de proiect fără avizul proiectantului îl absolvă pe acesta de orice
responsabilitate.
Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama de
calificarea profesionala si de modul cum fiecare mun citor poate sa-si insuseasca notiunile
din instructajul facut, incat sa poata folosi fara pericol instalatiile, utilajele, sculele si
uneltele la locul de munca unde este repartizat, insistand in special asupra accidentelor
provenite din nerespectarea inst ructajului, dandu-se exemple concrete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de sanatate si securitate in
munca si de securitate la incendii, facut, insusit si consemnat in scris.
Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc procesele
de munca.
Ori de cate ori un angajat este mutat de la un loc de munca la altul i se va face instructajul
la noul loc de munca, chiar daca este aceiasi unitate. Pentru instructajul de sanatate si
securitate in munca se vor avea in vedere cel putin capitolele:
- Mijloace individuale de protectie;
- Dispozitive de securitate şi sănătate în muncă ;
- Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;
- Electrosecuritatea;
- Terasamente;
- Schele, esafodaje si scari;
- Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice;
- Sudura;
- Instalatii si masini de ridicat.
Antreprenorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus impreuna cu alte
masuri pe care le gaseste necesar a fi luate in vederea asigurarii executarii lucrarilor in
bune conditii de calitate, fara accidente sau incendii.
G.BAZE DE PROIECTARE Ş I EXECUŢIE
G1. Standarde, normative şi alte prescripţii de proiectare
G.1.1.NORME PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA
La proiectarea şi executia lucrărilor se vor respecta normele privind sănătatea şi

securitatea în muncă prevăzute de :
 Legea nr.319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
 HG 1048/2006 – Cerinţe minime de securitate şă sănătate pentru utlizarea de
către lucrători a echipamentului individual de protecţie la locul de muncă
 HG 1051/2006 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni
dorsolombare
 HG 1091/2006 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
 HG 1146/2006 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utlizarea în
muncă, de către lucrători, a echipamentelor de muncă
HG 1425/2006 – Aprobarea normelor metodologice de ap licare a Legii 319/2006
 HG 493/2006 – Cerinţe minime de securitate şă sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de zgomot – modificată prin HG nr.601/2007
 HG 971/2006 – Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau
sănătate la locul de muncă
 HG 1876/2005 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii
 Legea 130/2002 – Măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă
actualizate prin Legea 450/2006
 H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru santierele temporare sau mobile
G.1.2. LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR DE REFERINTA
 C 56/ 2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucr ărilor de

instalaţii aferente construcţiilor;
 273/ 94 - Regulament de rceptie a lucrărilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
 STAS 9824/ 5 - Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale si cable.
 STAS 2448 - Canalizări. Cămine de vizitare.Prescriptii de proiectare.
 C 16 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
constructii si instalatii aferente.
 STAS 2308 - Alimentări cu apă si canalizări. Capace si rame pentru
cămine de vizitare.
 SR 1846/1-2006 - Canalizări exterioare. Prescriptii de proiectare.
 I 9 şi I9/1 - Normativ pentru proiectarea şi executarea (exploatarea)

instalaţiilor tehnico-sanitare.
 STAS 3051 - Diametre minime pentru conducte de canaliza re
 SR 8591 - Reţele edilitare subterane – condiţii de amplasare
STAS8591-1/91- Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane, executate
în săpătură
 S.R.1343/1 - Alimentări cu apă – Determinarea cantităţilor de apă potabilă
pentru localităţi
 STAS 4273 - Construcţii hidrotehnice - Incadrarea în clase de importanţă
 GP – 043/99 - Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă şi canalizare utilizând conducte din PVC,
polietilenă şi polipropilenă
 NTPA 002/2002-Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în
reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de
epurare
 NTPA 001/2002-Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţ i a
apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii
naturali
 STAS 10110/1985- Staţii de pompare – Prescripţii generale de proiectare
 SR 124 - Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de
vizitare şi guri de scurgere în zone carosabile şi pietonale
 STAS 9660/1987- Canale de aer – Forme şi dimensiuni
 Negulescu M - Canalizări, Bucureşi, Editura didactică şi pedagogică, 1978
Vintilă St; Busuioc H- Instalaţii alimentare cu apă, canalizare, sanitare şi de gaze

Bucureşi, Editura didactică şi pedagogică, 1977
 Niculesc N; Duţă Gh, Stoenescu P, Colda I - Instalaţii de ventilare şi
climatizare, Bucureşi, Editura didactică şi pedagogică, 1982
 SR – EN 752-1/1998-Reţele de canalizare în exteriorul clădiri lor.
Partea 1- Generalităţi şi definiţii
 SR – EN 752-2/1998 - Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor.

Partea 2-Condiţii de performanţă
 SR – EN 752-3/1998-Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor.
Partea 3 - Prescripţii generale de proiectare
 SR – EN 752-4/1999 - Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor.
Partea 4- Dimensionarea hidraulică şi consideraţii referitoare la mediu
 SR – EN 752-5/1999- Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor.
Partea 5- Reabilitare
 SR – EN 752-6/1999- Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor.
Partea 6-Instalaţii de pompare
 SR – EN 752-5/1999-Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor.
Partea 7- Intreţinere şi exploatare
 STAS 9312/87 - Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu condu cte
 STAS 6724-1/1995 - Ventilare naturală.Prescripţii de proiectare.
 P 7 / 1992 -Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor
fundate, pe pământuri sensibile la umezire
SR EN 1610 – Execuţia şi încercarea racordurilor şi reţelelor de
canalizare
SR EN 1671 –Reţele de canalizare sub presiune, în exteriorul clădirilor
NE 012 - Cod de practicã pentru executarea lucrãrilor din beton
armat şi beton precomprimat
Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri privind să nătatea şi securitatea în

muncă:
- sprijinirea malurilor săpăturilor (unde este cazul);
- sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura (unde este cazul);
- sondaje pentru determinarea exacta a traseelor retelelor existente din amplasament;
- parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonala;
- semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor.
In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile privind sănătatea şi
securitatea în muncă pentru evitarea ac cidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot
aparea pe parcursul executiei acestora.
Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie adecvat

conform legislatiei in vigoare, in domeniu, pentru perioade ale fiecarui s tadiu fizic.
Antreprenorul va urmari respectarea normelor ce reglementeaza activitatea de sănătate
şi securitate în munca pentru care va face instructajul intregului personal ce se va ocupa
de derularea lucrarilor, conform celor precizate în prezentul Cai et de sarcini.
Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei
activitati in parte, actualizate la zi.
Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de utilizare de la
factorii abilitati din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
H.NORME SPECIFICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR
H1.Legislatia in domeniul securităţii la incendiu , ce va fi respectată:
ORDIN nr.163 din 28 februarie 2007

al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor generale de apărare
împotriva incendiilor
ORDIN nr.1.822/394 din 2004
al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului de stat, ministrul
administraţiei şi internelor, pentru aprobarea Regu lamentului privind clasificarea şi
încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc
Ordin nr.786/2005 al ministrului administraţiei şi internelor privind modificarea şi
completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru
aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de
urgenţă
ORDIN nr.1.184 din 6 februarie 2006
al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă
Normativ P.118/1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
H2.Legislatia in domeniul protectiei mediului , ce va fi respectată:
ORDIN nr.95 din 12 februarie 2005

al ministrului mediului şi gospodăririi apelor privind stabilirea criteriilor de acceptare şi
procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de
deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri
H.G. nr.856/2002 - privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
ORDIN nr.756 din 26 noiembrie 2004
al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic
privind incinerarea deşeurilor
Ordin nr.757/26-11-2004 (M.M.G.A.)
ORDIN al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Normativului
tehnic privind depozitarea deşeurilor
Ordin nr.1.230/2005 - al ministrului mediului şi gospodăririi ap elor privind modificarea
anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru
aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor
OUG nr.195/2005 – privind protecţia mediului – aprobată prin Legea 265/2006
OUG nr.78/2000 – privind regimul deşeurilor
G.INDICATII GENERALE DE EXECUTIE SI RECEPTIE
G1 – Prescripţii privind aprovizionarea (achiziţiile) pentru produsele ce urmează a

fi puse în operă
G1.1.Transport
Elementele componente ale reţelelor de canalizare trebuie protejate de deteriorări în
timpul manipulărilor la încărcare, transport şi descărcare pe şantier
Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale aşezate deasupra ţevilo r PVC
Tuburile din PVC se livrează şi se transportă orizontal, ambalate în pachete.
In timpul verii, tuburile, racordurile şi piesele din PVC se transportă acoperite cu prelate.
Este interzisă târârea sau rostogolirea tuburilor.Acestea se vor manipula num ai prin
ridicări
G1.2.Verificarea calităţii produselor la aprovizionare

Toate materialele şi echipamentele se vor supune unui control vizual pentru a constata
dacă nu au suferit degradări de natură să le reducă starea tehnică şi calitativă iar în cazul în
care nu pot fi remediate eventualele defecţiuni, materialele vor fi înlocuite.
La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente care corespund
tehnic şi calitativ prevederilor proiectului, standardelor în vigoare specifice fiecărui tip de
material şi agrementelor tehnice.
G1.3.Depozitarea
Depozitarea ţevilor se face în rastele metalice pentru a le proteja de acţiunile mecanice, pe
suprafeţe orizontale drepte şi netede, sprijinite continuu pe toată lungimea lor, în stive care
nu depăşesc 1.50 m înălţime.
Depozitarea ţevilor din PVC se va face în locuri ferite de intemperii şi de acţiunea directă
a soarelui.
Temperatura de depozitare pentru ţevi de PVC se recomandă să fie cuprinsă între +5 0C şi
+ 400C, acestea fiind casante.
Fitingurile şi piesele auxiliare se vor aranja în rafturi pe sortimente şi dimensiuni.
Adezivul şi solventul folosite la îmbinările prin lipire se vor păstra în locuri răcoroase, în
recipiente etanşe de sticlă sau tablă zincată, etichetate şi închise cu dop de plută .
G2 – Indicaţii privind punerea în operă a materialelor, utilajelor şi echipamentelor
G2.1.Tevi PVC
Reţelele de canalizare montate în pământ, sub străzi sau spaţii cu circulaţie a
autovehiculelor pot fi montate în pământ respectând prevederile produc ătorului referitoare
la adâncimea de pozare a conductelor.
*pentru ţevi de canalizare tip SN 4 - DIN 19534

(cele cu dunga albastra – clasa de rigiditate SN 4 kN/mp, respectiv SR24 =16 kN/mp)
La o umplutură având parametrii   2.0 t/mc, adâncimea minimă de îngropare sub
căi de trafic stradal cu încărcătura de maxim 30 t/osie, este de 1,5 m.
căi de trafic stradal cu încărcătura de maxim 20t/osie, este de 1,5 m.
*pentru ţevi de canalizare tip SN 8 - DIN 19534

(cele cu dunga maro-ruginiu–clasa de rigiditate SN 8 kN/mp, respectiv
S R24 =31,5 kN/mp)
*pentru ţevi de canalizare PVC 100 tip 303/1

*pentru ţevi de canalizare PVC 100 tip 303/2

Pozarea conductelor se face sub limita de îngheţ, care este de 0.90 cm până la partea
superioară a conductei.
La stabilirea adâncimii şanţului trebuie să se ţină seama de realizarea patului de
pozare a cărui grosime minimă trebuie să fie de 15 cm.
Fundul şanţului în care se poziţionează conducta trebuie să aibă o bună consistenţă.
Este necesară o umplutu ră de calitate pentru asigurarea transmiterii uniforme a
sarcinilor care acţionează asupra conductei.
G.2.2.Utilaje
La montarea utilajelor (pompe, ventilatoare) se vor respecta indicaţiile
producătorului şi prevederile cărţii tehnice a utilajului respec tiv.
Inainte de montarea utilajelor se va proceda la verificarea caracteristivcilor acestora,
care trebuie să corespundă cu prevederile proiectului.
Până la punerea în operă utilajele se vor păstra ambalate, fără a li se îndepărta unsoarea de
protecţie.
Scoaterea utilajelor din ambalaj se va face numai atunci când se începe montarea efectivă,
iar capacele de protecţie (de la racordurile pompelor) se vor înlătura numai în momentul
racordării conductelor la flanşele de legătură.
După montarea definitivă în i nstalaţie a pompelor se va proceda la verificarea centrării şi
dacă este cazul se vor face corecţii.
Pentru toate pompele, la racordarea conductelor de aspiraţie şi refulare se va ţine seama de
următoarele :
- axele flanşelor conductelor trebuie să coincid ă cu cele ale flanşelor la care se racordează,
iar flanşele trebuie să fie paralele între ele.Prin aceasta se evită obturarea secţiunilor de
trecere a lichidului şi crearea de rezistenţe hidraulice suplimentare
- racordarea trebuie astfel realizată încât c onductele să nu creeze solicitări mecanice în
flanşele pompei
Pentru ventilatoare se verificã, în principal:

- dacã elementele de prindere pe funda ţie sunt fixe
- la ventilatoarele centrifugale - dacã rotorul se învârteşte în sensul normal, uşor, fãrã
frecãri, nu are joc ; nu loveşte în carcasã ; nu produce zgomot şi trepidaţii
- la ventilatoarele axiale – dacã sunt montate corect faţã de sensul de curgere a aerului
- orizontalitatea sau, dupã caz, verticalitatea perfectã a arborilor ventilatorului şi moto rului
- montarea corectã a dispozitivelor de amortizare a vibra ţiilor
- prevederea sistemului adecvat de acţionare
G3 – Verificări, încercări, probe

G3.1. – INAINTEA PUNERII ÎN OPERĂ
Toate materialele şi echipamentele se vor supune unui control vizual p entru a constata
dacă nu au suferit degradări de natură să le reducă starea tehnică şi calitativă, iar în cazul
în care nu pot fi remediate eventualele defecţiuni, materialele vor fi înlocuite.
Pe parcursul executării lucrărilor se verifică calitatea oper aţiilor la :
1)** elementele fizice ale conductei : aspectul şi natura materialului, dimensiuni
1a) aspectul şi natura materialului

Verificarea se face vizual, conform STAS 6675/3, în proporţie de 100%, înainte de
lansarea în şanţ pentru îmbinare.
Nu se admit alte tipuri de materiale (faţă de cele prevăzute în proiect) şi nici defecte ale
materialului respectiv (fisuri ; goluri ; incluziuni de alte materiale, etc).
In urma verificării aspectului şi naturii materialului conductei se încheie Proces – verbal
de verificare-constatare a calităţii lucrărilor.
1b) dimensiuni
Dimensiunile (diametrul) conductei se verifică prin măsurare directă, înainte de lansarea
în şanţ pentru îmbinare.Se face cel puţin o verificare pe fiecare tronson de acelaşi
diametru.
In urma verificării diametrelor conductei se încheie Proces – verbal de verificare-
constatare a calităţii lucrărilor.
2)Pregătirea tranşeii pentru montarea conductei

Inainte de pozarea conductei se face verificarea vizuală (100%) a tranşeii, urmărindu -se :
 executarea în tranşee a adâncimilor şi lărgimilor în dreptul îmbinărilor cu mufe, care se
execută în tranşee
 pregătirea tranşeii în zonele de intersecţie cu alte utilităţi
 finisarea manuală a patului conductei
Nu se admit : denivelări ; neuniformităţi ale stratului de aşezare pe toată lungimea
şanţului.
3)**asamblarea şi etanşarea tuburilor

Verificarea asamblării şi etanşării tuburilor presupune :
3.a.) verificarea stratului de aşezare , a stării şanţului urmărindu-se :

- executarea patului de pozare şi montarea conductei numai în uscat, eventual cu
epuismente
- luarea de măsuri de evitare a inundării accidentale a tranşeii când conducta montată nu e
acoperită, pentru a nu fi flotată
- umplutura parţială a conductei, cu excepţia îmbinărilor , pentru proba de etanşeitate a
acesteia
- protejarea conductei montate împotriva pătrunderii impurităţilor
Aceste verificări se fac vizual, înainte de pozarea conductei, în proporţie de 100 %.
Nu se admit: nerespectarea unghiului de rezemarepe patul de pozare ; neuniformităţi ale
stratului de aşezare pe toată lungimea şanţului ; executarea cu apă în şanţ ; posibilitatea de
inundare a tranşeii.
La finalizarea acestor verificări se încheie Proces – verbal de verificare-constatare a
calităţii lucrărilor.
3c) staţiile de pompare

La instalaţiile hidraulice şi la agregatele de pompare se va da o atenţie deosebit ã la:
- mãsurarea excentricitãţii axului agregatului
- verificarea cotelor de montare a agregatelor faţ ã de reperul de referinţã
- verificarea instalãrii corecte a armãtur ilor
- verificarea funcţionãrii şi etanşeitãţii realizatã de organele de închidere
- verificarea execuţiei trecerilor conductelor prin pereţi
3.b) Montarea conductelor
La conductele din PVC se verifică :
- starea de curăţenie a suprafeţei de rulare a mufei şi capătului drept al tubului
- rularea uniformă a inelului de etanşare din elastomeri, pe tot conturul
Verificarea se face vizual, înainte de lansarea în şanţ, în proporţie de 100%.
Nu se admit :
*nerespectarea condiţiilor privind folosirea materialelor şi echipamentelor prevăzute în
proiect
*nerespectarea traseelor conductelor şi amplasării echipamentelor prevăzute în proiect
*defecte de aspect

La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente care corespund
tehnic şi calitativ prevederilor proiectului, standardelor în vigoare specifice fiecărui tip de
material şi agrementelor tehnice.
G3.2. – DUPĂ PUNEREA ÎN OPE RĂ

Probarea instalaţiilor executate cu ţevi din PVC şi metalice se efectuează conform
standardelor şi reglementărilor tehnice specifice, în vigoare (STAS 4163/3 ; STAS 6819 ;
Normativ C 56 ; Normativ I 9 ; Norme sanitare, etc)
1.Montarea armăturilor
1a)Tipul armăturii şi locul de montare
Verificarea se face, în proporţie de 100%, după montarea în instalaţie, înainte de proba de
presiune.
1b)Accesul şi posibilitatea de manevrare

Se verifică spaţiul de acces şi manevră, vizual şi prin acţionare directă
Verificarea se face, în proporţie de 100%, după montarea în instalaţie, înainte de proba de
presiune.
La finalizarea verificării se încheie Proces – verbal de verificare-constatare a calităţii
lucrărilor
G3.3. – PROBE LA FAZA DETER MINANTA
1)**proba de presiune
1.a)conducte sub presiune

Verificarea se face, în proporţie de 100%, înainte de punerea în funcţiune.
a.1.)Metoda de verificare
a.1.1)Verificări preliminare
*durata de timp între montare şi începerea efectuării probei, se recomandă să nu fie mai
mare de 30 zile
*verificarea vizuală a calităţii conductei: fisuri, adâncituri, ciobiri ale capetelor, rezultate
în cursul fazei de montaj
*eventuale deplasări în plan orizontal şi vertical
*asigurarea operaţiilor de remediere a deficienţelor constatate în vederea efectuării probei
de presiune
a.1.2)probe pe tronsoane de conducte, fără a depăşi 500 m, pregătite pentru proba de

presiune:
- starea de curăţenie în i nterior şi a capetelor de tronson şi de ramificaţie, care se vor
închide cu capace speciale
- acoperirea cu pământ în grosime de 35 -40 cm deasupra generatoarei superioare a tubului
- realizarea măsurilor de prevenire a plutirii conductei, când există peri colul
inundării şanţului
a.2.1)Verificări la proba pe tronsoane

- ridicarea presiunii se face în trepte până la presiunea de regim, care se menţine minimum
24 ore, după care se ridică presiunea în trepte, până la atingerea presiunii de probă
2)**proba de etanşeitate – pentru conductele cu curgere gravitaţională
Se verifică curgerile de apă pe traseul conductei şi la punctele de îmbinare.

Verificarea se face vizual, în proporţie de 100%, înainte de acoperire, la cel puţin
24 ore după efectuarea ultime i îmbinări, având aceleaşi faze ca la conductele sub
presiune, verificându-se suplimentar următoarele:
- panta conductei
- cota fundului canalului în orice secţiune
- închiderea etanşă a tuturor orificiilor
- blocarea extremităţilor şi a tuturor punctelor susceptibile de deplasare în timpul probei
- umplerea conductelor cu apă cu cel puţin 24 ore înainte
- pierderile de apă
Nu se admit scurgeri de apă vizibile.
Se admite:
- o abatere de 10% la panta conductei prevăzută în proiect
- o toleranţă de  3 cm la cota fundului canalului
La finalizarea probei se încheie Proces – verbal pentru proba de etanşeitate a conductelor
cu curgere gravitaţională.
3)**proba de funcţionare
Se realizează, în proporţie de 100%, după încheierea execuţiei reţelei, pentru condu ctele
cu curgere gravitaţională şi cele sub presiune, verificându –se:
– funcţionarea întregii reţele, vizual
– debitul şi presiunea la conductele sub presiune, prin măsurare
– poziţia şi execuţia căminelor, visual
– refacerea părţii carosabile, a trotuarelor şi a spaţiilor verzi, vizual
Se admit toleranţe de  5% pentru debite şi  5% pentru presiuni.
La finalizarea probei se încheie Proces – verbal de control pentru proba de funcţionare a
instalaţiei.
4) la staţiile de pompare
La instalaţiile hidraulice ale st aţiilor de pompare :

*încercarea hidraulicã la presiune a conductelor şi armãturilor
*efectuarea probei de presiune la debitul maxim prevãzut în proiect
Proba de presiune se considerã reuşitã dacã dupã trecerea unui interval de o orã, presiunea
de probã (1.5 x P regim), nu scade cu mai mult de 10 % şi nu apar scurgeri vizibile în
staţie.
Se va face încercarea fiecãrui agregat în parte prin urmãrirea indica ţiilor manometrului de
pe conducta de refulare şi a ampermetrului respectiv, care trebuie sã corespund ã cu
parametrii indicaţi în proiect
G3.4. – PROBE LA RECEPTIA PRELIMINARĂ
1)**proba de presiune
1a)Proba generală a instalaţiei(probarea pe ansamblu a conductelor)

se execută conform probei pe tronsoane, verificându –se:
– montarea tuturor armăturilor şi dispozitivelor prevăzute în proiect
– umplerea întregii instalaţii
– etanşeitatea tuturor îmbinărilor dintre tronsoane, la armături şi dispozitive
Proba se efectuează, în proporţie de 100%, înainte de punerea în funcţiune.

In timpul probelor nu se admit:
*variaţii de presiune mai mari de 5% faţă de presiunea de încercare, pe toată durata probei
*scurgeri de apă vizibile, pete de umezeală pe conducte, în zona mufelor, la îmbinări
La finalizarea probei se încheie Proces – verbal pentru proba de presiune.
G3.5. – LA RECEPŢIA FINALĂ ( la expirarea perioadei de garanţie)

La finalizarea recepţiei se încheie Proces – verbal de recepţie finală în care se comisia de
recepţie finală îşi consemnează observaţiile şi concluziile în urma examinării lucrării şi a
documentelor.
NOTA: Intrucat prezentul proiect face parte dintr -un proiect integrat, ce cuprinde
„Infiintare sistem de canalizare in comunele Mihail Kogalniceanu, Gura Ialomitei si
Giurgeni, extindere retea de apa potabila in comuna Gura Ialomitei, moderni zare
drumuri comunale in comunele Mihail Kogalniceanu, Gura Ialomitei si Giurgeni,
dotarea Caminelor Culturale in comunele Mihail Kogalniceanu si Gura Ialomitei si
reabilitare si dotare Camin Cultural in comuna Giugeni, judetul Ialomita” propunem
urmatoarea ordine de executie a actiunilor din cadrul proiectului integrat:
1.actiunea extindere retea de apa potabila

2.infiintare sistem de canalizare menajera
3. reabilitare si dotare Camin Cultural (activitate care se poate d erula si in paralele
cu actiunile de la punctul 1 si 2)
4. modernizare drumuri comunale
Pentru ca finalizarea proiectului integrat sa se faca in termenul prevazut,

desfasurarea activitatilor de executie sa nu impiedice incadrarea in termenul
aprobat, iar derularea unei actiuni (actiuni care vor fi realizate intr-o ordine fireasca )
sa nu influenteze negativ inceperea si finalizarea altei actiuni (exemplu: nerespectarea
termenelor de finalizare a componentei privind alimentarea cu apa sau canalizarea
menajera, va influenta negativ termenul d e realizare a actiunii modernizare drumuri –
posibil cu influenta negativa si asupra calitatii lucrarilor) este necesar ca firma de executie
sa aiba dotarea corespunzatoare si certificarile prevazute de lege, in vederea realizarii
lucrarilor in timp optim si de buna calitate.
In acest sens facem propunerea, ca firmele care vor participa la licitatia privind
adjudecarea lucrarilor de executie sa aiba minumum urmatoarele dotari si certificari:
a)Dotari minime:
 Autocamion DAF 7.5 tone; 10 tone
 Autocisterna DAF 10 tone
 Autobetoniera DAF 7 mc; 9 mc
 Automacara 12 toF
 Autobasculanta 844; 30 to
 Tractor U 650
 Remorca auto 5 to
 Buldozer S 650
 Excavator cu cupa 1 mc; 2 mc
 Incarcator 3 mc
 Autogreder
 Buldoexcavator KOMATSU
 Motocompresor
 Vibrocompactor autopropulsat
 Masina foraj orizontal
 Buldozer D5
 Buldozer D6
 Rulou compactor
 Aparat sudura INVERT 250
 Aparat sudura INVERTER
 Aparat sudura cont 380
 Generator acetilena
 Masina taiat otel beton
 Generator curent
 Generator sudura 8,5 Kw
 Mai compactor CV 700
 Malaxor pentru mortar 160 l
 Grup electrogen 30 KvA
 Vibrator beton
 Masina de fasonat otel - beton
b)Certificari minime (Certificate eliberate de organisme de certificare acreditate)
 Ceritificat privind Sistemul de management al calitatii SR EN ISO 9001:2008

 Ceritificat privind Sistemul de management de mediu SR EN ISO 14001:2005
 Certificat privind Sistemul de management pentru securitate si sanatate in munca
OHSAS 18001:2008
 Ceritificat privind Sistemul de management al responsabilitatii sociale SA
8000:2008
Aceste dotari si certificari sunt considerate minime.

Organizatorul licitatiei, in Caietul de sarcini, poate introduce si alte dotari si certificari
pe care le considera necesare in desfasurarea si realizarea corespunzatoare a lucrarilor.
Întocmit ,
ing. Marioara Bălan

2 MK CS PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2 MK CS PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

RETELE CANALIZARE MENAJERA PENTRU LOCALITATILE

ART.1. PREVEDERI GENERALE

Prezentul caiet de sarcini se aplică pentru lucrările aferente obiectivul ui de investiţie

Caiet de sarcini cuprinde :

tuturor probelor necesare pentru receptia lucrărilor ; realizarea lucrãrilor de împrejmuire

Cap.A - BREVIARELE DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAR EA

Sunt prezentate anexat

Cap.B – NOMINALIZAREA PLANS ELOR CARE GUVERNEAZA LUCRAREA

Nr.crt Denumire planşã Nr.planşã

Cap.C – PROPRIETÃTI FIZICE, CHIMICE, DE ASPECT, DE CALITATE,

C1.Caracteristicile fizice şi chimice ale conductelor de canalizare din PVC dur

C.1.2.Presiuni de utilizare a ţevilor d in PVC 100

Din punct de vedere chimic PVC este un material termoplast amorf.

C.1.2.Caracteristicile tehnice principale ale polietilenei pentru canalizare

Polietilena este un material plastic obţinut prin polimerizarea etilenei (derivat al

Teava pt canalizare SN4 si SN8 corugate folosite in transportul apelor menajere

Inele de etansare, adezivi:

Adezivul trebuie specificat de catre fabricantul tuburilor si al fitingurilor.

La fabricarea tuburilor, pe acesta se marcheaza:

- numele fabricantului su numele marcii,

TUBURI CORUGATE CU PERETI DUBLI DIN POLIETILENA DE INALTA

- Rezistenta buna la soc chiar si la temperaturi scazute (instalare la temperaturi cuprinse

C1.3.Verificãri de calitate a tubulaturii

a)Categorii de verificãri şi încercãri

a1.1.)Verificãri de lot se fac la fiecare lot de ţevi de acelaşi tip

a 1.4.)Fitingurile şi accesoriile din PVC 100

C1.4.Marcarea, ambalarea, transportul şi depozitarea conductelor şi fitingurilor din

Marcarea fitingurilor şi accesoriilor cuprinde :

Cap.D.DESCRIEREA EXECUTIEI LUCRARILOR

D1 – EXECUTAREA TERASAMEN TELOR

D.1.3. DESFACEREA PAVAJELOR

Pentru localitatea Giurgeni

Nr. Material Lungime

D.1.4. SĂPĂTURI CU PEREŢI VERTICALI SPRIJINIŢI

Săpăturile se vor executa mecanizat, cu pereţi verticali sprijiniţi, pân ã la 10 cm deasupra

Lãţimea tranşeelor pentru conducte circulare

In zona mufelor, pentru a permite realizarea îmbinãrii, se va proceda la evazarea local ă a

Terenul fiind sensibil la umezire, deschiderea tranşeii se va face p e tronsoane scurte de 50

D.1.3. EXCAVAREA TRANŞEE I

D2.PREGATIREA TRANSEII PENTRU INSTALAREA CONDUCTEI

După umplerea parţială a tranşeii cu nisip, până la 30 cm peste generatoarea superioară a

Proba de etanşeitate se va efectua între cămine consecutive, astup ându-se cu dopuri

Indiferent de tipul garniturii, asamblarea cu inele de etanşare pr esupune următoarele

Tuburile de diametre mari se împing în mufã cu ajutorul unor dispozitive speciale.

Controlul compactãrii tranşeelor

Compactarea zonei de acoperire şi a zonei de umplutură influenţează direct asupra

D.4. REALIZAREA CĂMINELOR DE VIZITA RE;

a)Cãminele de vizitare şi cãmine de rupere de pantã

*pe traseele rectilinii din 50 în 50 m ;

Materialele din care se executã cãminele de vizitare prefabricat e

5 6 Tencuialã Mortar de ciment M100

Probarea conductelor se face înainte de darea în funcţiune a acestora şi poate fi:

D.6.PRECIZARI SUPLIMENTARE PRIVIND :

D.6.1.AŞEZAREA STRATULUI DE NISIP

D.6.2.COMPACTAREA MASIVULUI DE NISIP DIN JURUL CONDUCTEI

Umplutura în zona conductei trebuie aşezată în straturi de max.15 cm grosime,

E.MATERIALE – UTILAJE – ECHIPAMENTE PUSE IN OPERA

8 Piesã prefabricatã Beton armat prefabricat STAS La partea -fixare cu mortatr

E.2 – LISTA CU UTILAJE SI ECHIPAMENTE CE URMEAZA A FI PUSE IN

E. .2.1.- Utilaje la SP1, SP2, SP5, SP6

Nr.crt Denumire Buc

E. .2.2.-Echipamente la SP1, SP2, SP5, SP6