Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.arhitectura Scris PDF
1.arhitectura Scris PDF
/2011faza SF(DALI)
TITLU PROIECT:
AMPLASAMENT:
BORDEROU
1. Foaie de capat
2. Borderou
3. Lista desemnaturi
4. Memoriu general
5. Memoriu rezistenta
6. Instalatii
B.PIESE DESENATE
Arhitectura
1. Plan incadrare sc - A00
2. Plan situatie sc 1:200 A01
3. Plan cota – 1,95 sc 1:100 A 1
4. Plan cota ± 0,00 sc 1:100 A 2
5. Plan cota + 3,65 sc 1:100 A 3
6. Plan invelitoare sc 1:100 A 4
7. Sectiuni sc 1:100 A 5
8. Fatade sc 1:100 A 6
9. Fatade sc 1:100 A 7
10. Toblou tamplarie DA 1
11. Detalii tavan DA 2
12. Detaliiinvelitoare DA 3
13. Detaliu lambriu sala cinema DA 4
14. Scara acces pod DA 5
15. Detaliu placaj DA 6
16. Detalii balustrade DA 7
17. Detaliu terasa DA 8
COLECTIV DE PROIECTARE
1. Arhitectura
2. Structuri
3. lnstalatii electrice
4. Instalatii termice
5. Instalatii sanitare
MEMORIU GENERAL
1.DATE GENERALE
2. AMPLASAMENT
Terenul aferent in suprafata de 2.472 m² este situat in zona centrala din intravilanul comunei Tuzla.
La amplasarea constructiei sunt respectate prevederile HG 525/ 94 (R.G.U.); ale Codului Civil si P.U.G
privind amplasarea, regimul de inaltime si aliniere a constructiilor precum si ale C.U. nr. 03 din 20.01.2011
eliberat de primaria comunei Tuzla.
3.MEMORIU DE SPECIALITATE
3.1.ARHITECTURA
Lucrarile sunt amplasate in zona seismica de calcul E cu un coeficient de Ks = 0,12 si o perioada de colt de
0.7 s. Constructia se incadreaza in clasa de importanta Il conform Normativ P 100/2006 si categoria de
importanta “C” conform HG 766/1997 si a Regulamentului privind categoria de importanta a constructiilor.
Structura de rezistenta principala este alcatuita din cadre de beton armat asezate pe fundatii continuue
incrucisate din beton armat peste o perna generala de piatra sparta cu grosimea Hp • 1,0 m.
Lucrarile se vor proiecta in conformitate cu normativele si prescriptiile in vigoare,cu asigurarea conditiilor de
rezistenta si stabilitate la sarcini statice, dinamice si seismice, tinand cont de incadrarea seismica si
incadrarile normate.
3.3.1.Utilitati
Alimentarea cu apa se va face prin bransarea la reteaua de apa existenta a localitatii.
Evacuarea apelor uzate menajere se face reteaua de canalizare existenta a loclitatii.
Apele meteorice de pe acoperis sunt conduse prin intermediul burlanelor la nivelul terenului amenajat de
unde se infiltreaza in sol.
Alimentarea cu caldura si apa calda menajera se face cu centrala termica proprie folosinduse combustil lichid
depozitat in rezervor subteran.
Alimentarea cu energie electrica se face prin brasarea la reteaua de distributie de joasa tensiune a localitatii.
Conform STAS 1846-90 (Determinarea debitelor de apa de canalizare) debitul de apa uzata
menajera rezulta: Quzat = 0,8 x 19.900 = 15.900 I/ zi.
Apele uzate evacuate sunt ape conventionale curate, incadrandu-se in prevederile Normativului
privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor NTPA 002/2001 si NTPA
002/2002.
Apele pluviale de pe alei si parcaje sunt evacuate la canalizare, iar cele de pe spatiile verzi se
infiltreaza liber in sol.
b.)Protectia aerului
Datorita exigentelor europene in fabricarea centralelor termice nu se produc noxe datorate arderii
combustibililor.
Incalzirea spatiilor si apa calda menajera sunt produse in centrale termica proprie amplasata la
subsol care functioneaza cu combustibil lichid, rezervorul este amplasat ingropat si protejat cu gard metalic
pe suprafata de teren acordata acestei investitii.
Toate lucrarile de constructii si instalatii vor respecta prevederile Normativului P 118/1999 "Norme
tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului" si criteriile de performata
stabilite de acesta, dupa cum urmeaza:
a)gradul de rezistenta la foc= R.F. = II
b) Riscul de incendiu (categoria de pericol): mic: pentru incaperile cu qi = sub 420 MJ/m2 ( holuri, grupuri
sanitare, gospodarie apa, etc.)
c)Combustibilitatea si rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie prevazute
Stalpi, coloane, pereti portanti C0 (CA1) 120 min
Pereti interiori neportanti C0 (CA1) 30 min
Compartimentarile interioare se realizeaza din gipscarton F 13 rezistent la foc.
Pereti exteriori neportanti C0 (CA 2)/C0(CA1) 15 min; 30 min
Grinzi, plansee, nervuri, acoperisuri terasa C0 45 min
podul greu combustibil din lemn ignifugat protejat conform normativ C 58 -1996
Aceste elemente de constructie asigura conditiile minime pentru incadrarea constructiei in gradul II
rezistenta la foc conf.art.2.1.8.si tabel 2.1.9.din P 118/999.
Ariile compartimentelor de incendiu interioare sunt corespunztoare riscurilor de incendiu avand elemente
de separare corespunzatoare acestora respectiv limita de rezistenta la foc a acestora este de 30 min
(densitatea sarcinilor termice sub 420 Mj/mp)
d)sunt calculate si dimensionate caile de avacuare= 2 pentru fiecare nivel
e)alimentare cu energie electrica a sistemelor de siguranta
f) se vor prevedea dotarile pentru limitarea propagarii si stingerea focului
g) tip: apa (hidranti interiori);
h) actionare: manuala;
i) debit: 2 x 2,5 l/sec;
j) presiune minima la teava de refulare: 2,5 bar;
k)rezerva: rezervor de apa pentru stingerea incendiului (234 mc);
l) surse de alimentare: reteaua publica de alimentare cu apa;
m) timp teoretic (normat) de functionare: 60 min.
n)zonele, incaperile, spatiile, instalatiile echipate cu astfel de instalatii: toate zonele.
o)tip: apa (hidranti exteriori);
p)actionare: manuala;
q)debit: 20 l/sec;
r) rezerva: reteaua publica si rezerva proprie ;
s)Amplasarea constructiei s-a facut respectand distantele fata de drumul public si distantele intre constructiile
vecine pentru interventie, cu respectarea HGR 525/1996 art.24 si 25 si a P118/1999 art …
t) De asemenea pe trotuar se va monta un hidrant exterior pentru stingerea incendiului
Toate incaperile inchise se vor realiza cu respectarea nomativelor privind economia de energie astfel
grosimea zidurilor,captusirea elementelor de beton armat cu materiale izolatoare termice si tamplaria trebuie
sa corespunda normelor in vigoare.
Hidroizolarea incaperilor precum si a tuturor elementelor expuse intemperiilor vor respecta
standardele si normativele in vigoare.
Constructiile se incadreaza in prevederile H.G. 560 din 15.06.2005 publicata in M.O. 526 din
21.06.2005 modificata cu H.G. 37 din 01.12.2006 publicata in M.O.47 din 19.01.2006 pentru aprobarea
categoriilor de constructii la care este obligatorie realizarea adapostului de protectie civila precum si celor
la care se amenajeaza puncte de comanda.
Aceste prevederi un se pot respecta din urmatoarele motive tehnice :
o Constructia existententa ce se reamenajeaza nu are subsol
o Nivelul panzei freatice conf. Studiului geotehnic ( anexat ) este foarte ridicat ceea ce impune
ridicarea talpilor fundatie pe o perna de piatra.
Existent Propus
1 Suprafata terenului m² 2472,00
2 A construita m² 760,00 673,43
3 Acd m² 760,00 1187,94
4 POT % 31 27
5 CUT - 0,31 0,48
Se vor respecta prevederile Legii nr.10 din 1995,ale HGR 766/1997;HGR 272/1994 si Decizia ISC
nr.15 din 05 martie 2003
Se vor executa faze determinante la: terenul de fundare, fundatii, structura de rezistenta a fiecarui
etaj,conf model 1 din HG 261/94.
Verificat Intocmit
ARHITECTURA
1.GENERALITI
1.1.SCOPUL LUCRARILOR
1.2.CATEGORIA DE IMPORTANTA- „C” normala
1.3.CLASA DE RISC
1.4.DURATA NORMATA DE FUNCTIONARE
1.7.CONDITII DE PROTECTIA SI IGIENA MUNCII
1.8.CONDITII DE MEDIU – Legea 137/XII 1995
2. NOMINALIZAREA PLANSELOR CARE GUVERNEAZA LUCRAREA
3.MATERIALE,COMPONENTE SI INSTALATII APARTINAND LUCRARILOR
3.1.LUCRARI SI SERVICII GENERALE
3.2. DEFRISARI SI DEMOLARI IN AMPLASAMENTUL SANTIERULUI
3.3.LUCRARI DE EXCAVATII SI UMPLUTURI NECOMPACTATE
3.4.LUCRARI DE ZIDARIE
3.5.HIDROIZOLATII
3.6.TERMO-IZOLATIE
3.7.CONSTRUCTII DE OTEL
3.8.TENCUIELI
3.9.PARDOSELI
3.10.ZUGRAVELI SI VOPSITORII
3.11.PLACAJE.
3.12.TAMPLARIE
3.13.TABLA ZINCATA
3.14.PERETI GIPS CARTON
1. GENERALITATI
Aceste specificatii se refera exclusiv la lucrarile de constructie implicate pentru “Locuinte pentru tineri in regim de inchiriere” judet
Constanta;loc.Costinesti,Schitu str. Privighetorilor nr.2
Prezentul caiet de sarcini precizeaza conditiile tehnice generale de aplicare a proiectului ca si de verificare si receptie a lucrarilor
efectuate.
Durata de functionare normata a constructiilor în cazul de fata , în conditii de exploatare normala, este de 50 ani, conform HG 964/1998
“Aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe”.
Contractantul poate incepe lucrarile de executie in conditiile existentei autorizatiei de constructie, legal valabila, emisa de
autoritatile locale.
Orice modificare privind materialele utilizate se va putea face numai cu acordul proiectantului.
Cheltuielile pentru mostrele de materiale ce se vor prezenta beneficiarului spre aprobare se suporta de catre contractant.
Constructorul va face lucrarile atribuite în conformitate cu instructiunile inginerului.
Pe toata durata lucrarilor se va actiona în stricta conformitate cu Legea 90 / 96 referitoare la “Normele privind protectia si
igiena muncii” si se va acorda o atentie deosebita respectarii prevederilor în domeniu :
Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii (Ord MLPAT nr.9 / N / 15.03.93), Norme specifice de protectia
muncii pentru lucrari de zidarie, montaj de prefabricate si finisaje în constructii (IM006–1996), Norme specifice de protectia muncii pentru
lucrari de cofraje,schele , cintre si esafodaje în constructii ( IM 007 – 1996).
Constructorul are obligatia sa împrejmuiasca santierul si sa afiseze tablite avertizoare pentru pietoni.
Pentru prevenirea incendiilor si realizarea sigurantei necesare la foc se va urmari cu atentie implementarea pe santier a
Normativului de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii -C 300/94 si a “Normelor de prevenire si
stingere a incendiilor”, aprobate cu Ordinul nr. 775 / 22.07.1998 .
Contractantul va asigura, pe baza de întelegere, pe durata contractului, asistenta generala pentru subcontractorii numiti si
pentru autoritatile publice implicate în lucrarile care concura la contract dupa cum urmeaza:
Folosirea schelelor fixe ale contractorilor.
Folosirea grupurilor sanitare si a serviciilor de asistenta sociala.
Spatiile pentru birouri si pentru depozitarea echipamentelor si a materialelor.
Lumina si apa.
Îndepartarea deseurilor.
3.1.1.2. Instrumente
Contractantul va asigura, pentru dirigintele de santier o rulota metalica.
SCHELE
3.1.1.3. Generalitati
Contractantul va asigura, dupa necesitati, toate schelele necesare pentru realizarea lucrarilor. inaltimile vor fi conforme cu cele
specificate în planuri.
3.1.2. TRASAREA
3.1.2.1. Repere
Contractantul va stabili un reper de baza în santier pe durata contractului. Contractantul va corela reperul de baza cu cota de
referinta. Diferenta de nivel admisibila între reperul de baza si cota de referinta este de ± 2 mm.
3.1.2.2. Liniile de referinta - trasare
Contractantul va trasa lucrarile în conformitate cu planurile.
3.1.2.3. Fixarea liniilor de referinta
Contractantul va fixa nivelurile de referinta la intervalele verticale aprobate de catre inginer. Abaterea admisa între oricare dintre nivelurile
de referinta si reperul de baza este de ± 2 mm.
3.1.2.4. Linii de referinta - abateri admise
Abaterea de distanta admisa pe orizontala între doua linii de referinta învecinate este de + 2 mm. Abaterea de distanta cumulata admisa
pe orizontala între liniile de referinta nu va depasi 1:1000 sau 10 mm fiind luata în considerare cea mai mica. Abaterea de la verticalitate a
intersectiilor liniilor de referinta fata de intersectiile corespondente ale liniilor de referinta de baza nu trebuie sa depaseasc
+ 2 mm.
3.1.2.5. Masuratori
Contractantul nu va folosi cote masurate direct pe planuri. Pentru trasarea lucrarilor Contractantul va considera numai dimensiunile notate
pe planuri.
3.1.3. PROTECTIA
3.1.3.1. Protectia împotriva deteriorarilor
Contractantul va proteja santierul, lucrarile, materialele si echipamentele împotriva accesului neautorizat, a deteriorarilor si a furtului.
Orice deteriorari datorate protectiei ineficiente vor fi reparate. Contractantul va asigura paza si iluminarea necesare pentru securitatea lucrarilor.
3.1.4. CURATENIA
a)Deseurile rezultate în urma lucrarilor se vor îndeparta pe masura acumularii acestora de catre contractant. Lucrarile vor fi
pastrate curate si în ordine pe întreaga durata a contractului.
b)Contractantul va curata lucrarile atât la interior cât si la exterior, va îndeparta stropii si petele, va curata geamurile, va spala
suprafetele lacuite ai va îndeparta murdaria impregnata. Contractantul va indeparta toate deseurile, iar lucrarile vor fi lasate în ordine gata
pentru ocupare sau folosire.
3.3.1.MATERIALE
3.3.1.1.Definitii
Soluri si roci
I. Definitia solurilor si a rocilor este conform descrierii din STAS 1243 “Teren de fundare. Clasificarea si identificarea
pamânturilor”.
II. Roci masive” înseamna roci în straturi sau în gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu unelte de împuscare,
pneumatice sau hidraulice sau cu alte echipamente similare sau cu pene si ciocane de spart piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra
care depasesc 0,3 m³ în sapaturi sau 0,6 m³ în excavatiile comune vor fi considerate ca roci masive.
III. “Roci în straturi subtiri” înseamna roci stratificate având suprafetele straturilor la intervale de cel mult 150 mm.
IV. “Pamânt vegetal” înseamna terenul ce ofera conditii pentru cresterea plantelor.
3.3.2.EXECUTIA LUCRARILOR
3.3.2.1.Conditii pentru santier
Contractorul:
a) Nu va începe nici o lucrare decât dupa primirea amplasamentului si a reperelor de nivel, pe baza unui proces verbal semnat
de beneficiar, proiectant si executant.
b)Inainte de începerea excavatiilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozisiei si tipurilor de trasee (conducte)
subterane care pot fi întâlnite.
3.3.2.2.Excavarea pamântului vegetal
Contractorul:
a)Va excava stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura pâna la o adâncime de 30 cm si îl va pastra pentru reutilizare.
b)Va depozita pamântul excavat în halde în locurile desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale. Distanta maxima
pe care va fi transportat nu va depasi 60 m.
c)Va împrastia si va nivela un strat de pamânt vegetal în grosime de 25-30 cm în zonele indicate pe planuri pentru plantare de
arbusti si iarba .
3.3.2.3.Excavarea fundatiei
a)Se va excava conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate în planuri .
b)Înainte de începerea lucrarilor, contractantul va verifica trasarea pe teren si înscrierea în tolerantele admise, conform STAS
9824/1 “Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole”.
3.3.2.4.Stratul portant
Daca stratul portant, dupa parerea constructorului, se obtine la o adâncime mai mica decât cea prevazuta in planuri,
constructorul va informa inginerul proiectant.
3.3.3.EVACUAREA APEI
3.3.3.1.Excavatiile vor fi mentinute fara apa
3.3.3.2.Evacuarea apei
a)Apa din excavatii nu se pompeaza în sistemul permanent de drenaj al statiei.
b)Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul si traseele de evacuare a apei.
Namolul
La evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in sistemul permanent de drenaj al statiei.
3.3.3.3.Bazine de colectare provizorii
Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii acestea vor fi construite la distanta fata de lucrarile de excavatie pentru
lucrarile permanente. Când nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materiale de umplere adecvate.
3.3.4.ELIMINAREA MATERIALELOR
3.3.4.1.Materiale necorespunzatoare / în surplus
a)Materialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura vor fi îndepartate din santier.
b)Materialele excavate în surplus vor fi îndepartate din santier.
Contractantul este responsabil pentru depozitare conform reglementarilor oficiale în vigoare.
3.3.4.2.Rigole
a)Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indicatiilor din planuri.
b)Daca în cursul excavatiilor se întâlnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie informat inginerul caruia i se vor cere
instructiuni.
3.3.4.3.Trasee subterane
Daca sunt întâlnite trasee subterane vor fi informati proiectantul si autoritatea competenta si se vor obtine instructiuni de la
acestea.
3.3.4.4.Drenaje scoase din uz
Drenajele scoase din uz întâlnite în cursul excavatiilor vor fi îndepartate.
3.3.4.5.Fundatii scoase din uz
Fundatiile întâlnite în cursul lucrarilor de excavatie vor fi îndepartate.
3.3.5.DESCOPERIRI ARHEOLOGICE
Daca în cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, constructorul va opri imediat lucrul în imediata
apropiere a acestora si constructorul va anunta organele locale, conform Legii.
3.4.1.GENERALITATI
Materiale folosite vor respecta standardele :
STAS 457 – Caramizi pline de dimensiuni 240 x 115 x 63
STAS 5185/2 – Caramizi cu goluri verticale de dimensiuni 290 x 240 x 138
Contractantul va folosi numai caramizi de calitatea I.
Raportul de tesere al zidariei va fi :
Unde : l = lungimea de suprapunere a 2 caramizi
h = înaltimea caramizii
Lungimea de suprapunere va fi cel putin 1/4 din lungimea caramizi.
Marca caramizilor pentru structurile din zidarie : 100.
Contractantul va respecta: - “Normativul pentru alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie” ;
“STAS 10109/1. Lucrari zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor”.
3.4.2.MORTARE
3.4.2.1.Generalitati
Contractantul va respecta:
“Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala” C 17.
STAS 1030 – Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
Marca mortarului: M 50 Z
A)Lianti :
Var hidratat conform STAS 3201 “Var hidratat si pulbere pentru constructii”
Var pasta conform STAS 146 “Var pentru constructii”
B)Agregate
Nisip natural de cariera sau de râu, conform STAS 1667
Nisipul natural de cariera sau de râu poate fi partial înlocuit cu:
nisip provenit din cancasarea rocilor naturale
nisip de mare
Aceste nisipuri trebuie sa îndeplineasca conditiile tehnice prevazute în STAS 1667 “Agregate naturale grele pentru mortare si betoane
usoare”.
Proportia în care se vor utiliza în amestecul de mortar va avea un continut de cel putin 50 % nisip natural.
C)Apa
Contractantul va utiliza apa de la reteaua de alimentatie, dar în cazul cand contractantul va utiliza alte surse, apa trebuie sa corespunda
conditiilor STAS 790 .
D)Ciment
Ciment conform specificatiilor de la capitolul “Betoane”.
E) Aditivi
1.Plastifianti în cazul mortarelor de ciment se poate utiliza ca aditiv plastifiant antrenor de aer “Disanul”, conform STAS 8625 .
2.Accelaratori de întarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de întarire pentru mortante de zidarire, de ciment si ciment var
de marca 50 sau mai mari, la lucrarile executate pe timp friguros.
3.4.2.2.Compozitia mortarelor de zidarie.
Dozajele uzuale pentru mortarele de zidarie pe baza de var si ciment, care pot fi utilizate fara încercsri preliminare în cazul folosirii
nisipurilor naturale (conform STAS 1667 ) sunt specificate în tabelul urmator :
- Dozarea grosimetrica a componentelor solide ale mortarului cu tolerate de t 2 % pentru lianti si 3 % pentru agregate.
- Amestecarea îngrijita a mortarului pâna la omogenizarea completa.
3.4.2.4.Controlul calitatii mortarelor
Contractantul va determina caracteristicile mortarelor de zidarie si tencuiala conform metodelor prescrise in STAS 2634 “Metode de
marcare a mortarelor în stare proaspata si întarita”.
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le îndeplineasca mortarele vor fi conform STAS 1030 “Mortare obitnuite de var, ciment sau ipsos.
Clasificare si conditii tehnice”.
3.5. HIDROIZOLATII
Descriere
b) Membrana bituminoasa pe baza de bitum modificat cu polipropilena atactica (APP) sau liant elastomer (SBS) cu un suport de fibra de
sticla. Suprafata inferioara realizata cu filtru de polietilena, suprafata superioara acoperita cu ardezie (pelicula minerala) de diverse culori,
în grosime de 2,3 mm.
Utilizari
Este folosit la strat final în sistemele de hidroizolatii multistrat pentru protectie U.V.
- Longitudinal• 2
- Transversal• 2
Flexibilitate pe dorn Φ 20 mm D 0C -5
Stabilitate la cald (120 oC) E nu curge
Stabilitate dimensional•
- Longitudinal• 5.1.6.1. % - 0,2
- Transversal• + 0,2
Poansonare static• pe beton 5.1.9. L 2
Poansonare static• pe tertmoizola•ie 5.1.9. L 1
Impermeabilitate la ap• 5.1.4. Absolut•
Impermeabilitate la vapori 5.1.11. g/24 h 0,1
Rezisten•• la trac•iune
- Longitudinal• 5.4.1. N 50
- Transversal• 70
Rezistenb•• la îmbin•ri
5.2.12.
absolut•
Punct de înmuiere ASTMD 36 0C 150
3.5.1.2.Hidroizolatii la terase
- Hidroizolatii din foi de bitum aditivat lipite cu flacari :
- Amorsare cu solutie sau emulsie de bitum, min. 600 g/m2
- Strat de difuzie din împâslitura bitumata perforata IBP 1200
- Foi aditivate tip a), T4 sau Mecabit, lipite cu flacara
- Impâslitura bitumata tip b), I4 lipita cu flacara
3.5.1.3.Punerea în opera
Hidroizolatia refacuta va avea urmatoarele straturi :
Amorsa (vernis) bituminoasa
Strat de difuzie a vaporilor - membrana bituminoasa cu gauri
Strat 1 de hidroizolatie din liant elastamer armat cu fibre de sticla, aplicat prin termosudare
Echer de consolidare pe contururi, la intersectii de suprafese
Strat 2 de hidroizolatie din liant elastomer armat cu fibre de sticla, autoprotejat cu ardere, lipit prin termosudare
Fâsie de protectie din membrana bituminoasa, armata cu tesatura din fibre de sticla si autoprotejata cu folie de aluminiu pe
contururi si la intersectii de suprafete
Lucrarile de tinichigerie (jgheaburi, burlane, paza, sorturi) vor fi proiectate conform prevederilor STAS 2274 “Jgheaburi si
burlane. Conditii generale”; STAS 2389 “Lucrari de tinichigerie la constructii civile si industriale, jgheaburi si burlane. Prescriptii generale
de proiectare si executie” precum si a “Normativului pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile
de constructii” C 112 .
3.5.1.4.Controlul si receptia lucrarilor de hidroizolatii.
Pe tot parcursul executiei, contractantul va face verificare, atât asupra materialelor puse în opera, cât ssi asupra lucrarilor.
Verificarea îndeplinirii conditiilor de calitate si consemnarea lor si procese verbale de lucrari ascunse priveste în special urmatoarele
lucrari :
calitatea stratului support executarea corecta a pantelor prevazute în proiect nivelul si amplasamentul gurilor de scurgere executia si
calitatea stratului de amorsaj, bariere de vapori si a termoizolatiei calitatea, latimea suprapunerilor si lipirea corecta a straturilor de
hidroizolatie, mai ales în ceea ce priveste petrecerile montarea corecta a diblurilor si agrafelor pentru prinderea pieselor de tinichigerie
executarea corect a partilor constructive ale racordarilor (scafe, reborduri, parapete) care sa asigure o buna montare a straturilor
izolatoare.
La încheielire lucrarilor, contractantul va face receptia lor, atât pe baza certificatelor de calitate a materialelor si a proceselor verbale de
lucrari ascunse cât si prin verificarile prevazute la cap.5 al Normativului C 112.
3.5.2.REALIZAREA HIDROIZOLATIEI
3.5.2.1.Generalitati
Hidroizolatia are ca scop împiedicarea patrunderii apei în structuri, colectarea apelor si dirijarea lor spre gurile de scurgere sau sistemele
de evacuare.
3.5.2.2.Sisteme de hidroizolare
Sistemele de hidroizolare sunt alcatuite din:
strat de amorsare;
strat de baza;
strat de protectie.
Functionalitatile acestor straturi pot fi comasate în functie de tehnologia de realizare a materialelor utilizate.
3.5.2.3.Caracteristicile materialelor utilizate
Metarialele utilizate trebuie sa aiba termnenul de garantie egal cu minim un interval RK în conditii de exploatare normala.
Pe durata acestei perioade, firma care a livrat materialele trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau înlocuirea acesteia si
remedierea degradarilor cauzate de infiltratii.
3.5.2.4.Stratul de amorsare
Amorsarea trebuie sa fie un lichid pe baza de bitum si solventi volatili, care aplicata pe suport sa permita aderenta membranei
hidroizolatoare si sa aiba urmatoarele caracteristici:
timp de uscare – max 2 ore (tem. minima de 120 C);
consum – max. 0.4 l/ mp;
densitate la 200 C – 0.925 kg/ mc;
partea uscata în greutate trebuie sa fie 50% ; 3 %.
3.5.2.5. Membrana pentru hidroizolasii executata pe suport din beton si protectie din beton armat.
Conditii de utilizare:
grosimea minima a membranei de 4 mm;
membrana realizata pe baza de bitum aditivat;
sa prezinte obligatoriu strat de protectie cu granule minerale tratate pentru a fi higroscopice, care sa asigure aderenta betonului de protect
ie;
sa prezinte obligatoriu insertie de geotextil netesut din polistiren cu greutate minima de 180 g / m²;
sa se aplice prin lipire cu flacara în aderenta totala la suport.
Caracteristicile fizico – chimice ale membranei:
rezistenta la tractiune: longitudinal – min 180 N/ 5 cm;
transversal – min 120 N/ 5 cm;
rezistenta la poansonare statica - min 25 kg (L4);
flexibilitate la temperaturi scazute (dorn cu diametrul 20 mm) – fara fisuri la 200C;
aderenta la suport – min 0.53 MPa.
3.5.2.6.Materiale pentru etansarea rosturilor
Rosturile cu deschidere pâna la 2 cm se rezolva utilizând aceeasi membrana ca în câmpul curent.
Rosturile cu deschidere peste 2 cm si max 6 cm se rezolva în sistem lira de compensare (membrana si cordon).
Conditii de aplicare:
1.membrana pe baza de bitum aditivat (fara armatura inclusa) cu aplicare prin lipire cu flacara în totala aderenta la suport;
2.cordon din mastic suplu pe baza de cauciucuri sintetice si bitum.
Caracteristici fizico – mecanice – membrana:
rezistenta la rupere – nu se rupe la o alungire de 1000 %;
alungire - 1000 %;
flexibilitate pe dorn Ø 20 mm – fara fisuri la – 200C;
absorbtie la apa dupa 24 h – 0.1 %;
stabilitate la cald – min 1000 C;
Caracteristici fizico – chimice – cordon :
alungire la rupere – min 200 %;
rezistenta la temperatura cuprinsa între – 500 C si 800 C;
absorbtie la apa 0 %.
3.5.2.7.Betonul de protectie
Conditii de realizare:
sapa din beton armat clasa C 16/20 în grosime de 5 cm;
armatura din plasa de sârma Ø 1.8 – 2.5 cu ochiuri de 3 – 8 cm sau plase sudate Ø 4 – 5 mm cu ochiri de 10 x 10 cm.
3.5.2.8.Conditii tehnologice de executie
3.5.2.9. Strat suport
se realizeaza prin drscuire cu mortar de ciment M 100;
nu se admit asperitati sau proeminenae; acestea pot fi îndepartate cu ciocan de mâna si dalta când sunt putin numeroase, cu disc
abraziv sau cu ajutorul masinilor;
nu se admite buceardarea suprafestelor;
suprafata trebuie sa fie curata fiind eliminate materialele fara aderenta sau murdaririi datorate benzinei si a uleiurilor;
se vor elimina muchiile vii;
eventualele gauri în stratul suport se vor nivela prin refinisare cu mortar de ciment;
se va face receptia stratului înainte de aplicarea amorsei.
3.5.2.10. Stratul de amorsaj
amorsa se aplica prin impregnarea suprafetei suport si repartizarea manuala;
temperatura medie de aplicare + 50 C;
se interzice circulatia pe suprafasa amorsata înainte de uscare;
amorsa se aplica pe suprafata uscata, fara pete de ulei sau acizi grasi;
suprafata umeda este interzisa pentru amorsare;
produsul de amorsare nu trebuie diluat.
3.5.2.11. Stratul hidroizolator
se aplica pe stratul suport amorsat prin procedeul specific tipului de membrana;
nu se admit umflaturi sau zone neaderente;
3.6. TERMO-IZOLATIE
3.6.1.PLACI DIN VATA MINERALA SEMIRIGIDA
Placile din vata minerala semirigida utilizate la termoizolarea acoperisurilor vor avea urmatoarele caracteristici:
vor respecta prevederile STAS 5838/5-80 pentru produsul G.140
grosimi nominale g=30, 40, 50
densitate aparenta: 140 -10 kg/m³
conductivitatea termica la 0oC = 0,036 W m.k (0,031 kcal/mhºC)
consinut de liant: min. 8%
temperatura maxima de utilizare: 250 C
umiditate: max. 1%
modul de elasticitate la sarcina maxima: - static 1-2 N/m²
- dinamic 15-30 N/m²
coeficient de revenire dupa îndepartarea încarcarii de 2000 N/m² min.0,9
tasarea sub încarcarea de 2000 N/m² max. 5%
Plscile vor avea fete plane paralele, cu muchiile taiate drept si unghiurile de 90º (abatere max. 5mm masurata conf. STAS 5838/4-76)
Materialele componente:
vata minerala conf. STAS 5838/2-78
liant format dintr-un amestec de rasina formaldehidica, poliacetat de vinil si acid fosforic
Daca în desenele proiectului exista un element care nu se regaseste în cantitatile de lucrari, contractorul va lua în considerare desenele
pentru întocmirea ofertei.
Placile din vata minerala autoportante utilizate pentru tavanele false termoizolante vor avea urmatoarele caracteristici:
vor respecta prevederile din STAS 5838/5-80 pentru produsele
AP 140 S (cu fata stropita)
A4 140 V (cu fata vopsita)
AP/C (caserate cu folie PVC)
furnizorul placilor autoportante va livra si accesoriile necesare montajului tavanului suspendat. Accesoriile vor fi tratate împotriva
coroziunii.
lungime: 1500 (1200) pentru AP 140 S (V) – abateri limita -2mm
1500 pentru AP/C
latime: 1200 (600) pentru A4 140 S (V) – abateri limita •1mm
1200 pentru AP/C
grosime 40, 50 – abateri limita +2mm
densitate aparenta: 120-140 kg/m2
conductivitatea termica la 0º C: max. 0,036 W(m.k), 0,031 kcal/m.hºC)
continut de liant: min. 6%
umiditate: max. 1%
coeficient de revenire dupa îndepartarea încarcarii de 2000 N/m2 – min. 0,9
tasarea sub încarcarea de 2000 N/m2: max.10%
3.6.2.ASPECT SI EXECUTIE
Placile AP vor avea muchiile prelucrate cu falt în trepte (pentru grosimea de 50 mm) sau falt drezat special (pentru 40-50 mm
grosime).
Plscile autoportante vor fi armate cu fâsii metalice asezate echidistant în lungimea lor la 300 mm interax. Modul de fixare a
elementelor de armare trebuie sa asigure solidarizarea acestora cu fâsiile de vata minerala.
Smulgerea fâsiilor de armare nu va fi posibila decât prin ruperea placii. Ruperea placii nu se va produce în sectiunea nitului
frezat special prin dezlipirea fâsiei de armare.
3.7. TENCUIELI
3.7.1.EXECUTARE TENCUIELI GROASE :
3.7.1.1.Prevederi generale.
Toate tencuielile se aplica în 2 – 3 straturi astfel:
sprit de amorsare, primul strat ce se aplica suprafetelor din beton, zidarie, menit sa creeze rugozitatea suportului pentru asigurarea
conlucrarii dintre tencuiala propriu-zisa si suport.
Pe plasele de rabit se aplica un strat suport pentru umplerea ochiurilor plasei
Grundul – stratul cel mai gros al tencuielilor, serveste pentru acoperirea neregularitatilor suprafetei, remedierea abaterilor de la verticala
(la pereti) si de la orizontala (la tavane), el executându-se în 1 – 2 reprize a câte 0,8 cm grosime.
Tinci – stratul vizibil care confera aspectul definitiv al tencuielilor.
Suprafetele suport din beton si zidarie (caramida si beton celular autoclorizat) trebuie sa fie plane curate cu rugozitate suficienta pentru
aderenta, amorsate cu lapte de ciment si cu umiditate corespunzatoare.
EXECUTAREA GRUNDULUI SI CONTROLUL CALITATII ACESTUIA.
Grundul, stratul principal al tencuielii, se va aplica cel putin 24 ore de la aplicarea spritului, în cazul suprafetelor de beton si
dupa 1 ora în cazul suprafetelor de caramida.
Stratul de grund se va aplica normal sau mecanizat într-una sau doua reprize, grosimea totala fiind de ca. 20 mm pe suprafetele suport
din beton sau caramida.
Pe fatadele cladirilor grundul se va aplica de sus în jos, de pe schele metalice montate la cca. 50 cm fata de suprafata fatadelor.
Controlul calitatii grundului se va face tinînd cont ca suprafata grundului trebuie sa îndeplineasca o serie de criterii de performanta care sa
se încadreze în anumite limite :
umiditate 5 % - 7 %
rugozitate adecvata pentru aderenta
grosime uniforma - verificata cu dreptarul fata de repere.
3.7.1.2.Executarea tencuieli
a)Tencuieli driscuite
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa de regula dintr-un mortar cu acceasi compozitie cu a stratului de grund. Tinciul se executa în
mod curent din var pasta si nisip fin pâna la 1 mm.
b)Tencuieli gletuite.
Gletuirea se va executa din pasta de var sau de ipsos aplicata în 2 straturi cu grosimea totala de aprox. 2 mm.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat cu un anumit grund de umiditate, pentru a se evita accelerarea prizei ipsosului.
Reconditionarea defectelor se face astfel :
dupa terminarea prizei mortarului se înlatura cu mortar neregularitatile aparute la racordul între planuri sau materialul inutil adecvat.
racordurile si denivelarile se vor slefui prin smirgheluire pentru eliminarea asperitatilor
în zonele cu defecte majore, lucrarile se refac integral
c)Tencuieli sclivisite.
La tencuieli sclivisite grundul si tinciul vor fi executate cu mortar de ciment.
Stratul de tinci nu se va driscui fin, pentru ca sa se realizeze o buna aderenta a stratului de sclivisire.
Sclivisirea suprafetei se executa înainte de uscarea totala a tencuieli.
d)Tencuieli cu praf de piatra.
Tencuielile cu praf de piatra se executa prin aplicarea peste grund a unui strat de mortar preparat din var, ciment, praf de piatra si
eventual pigmenti.
Stratul vizibil, se aplica pe grund în conditiile în care umiditatea este acceasi pe întregul câmp, pentru a se asigura uniformitatea culorii.
În aceste conditii, pentru a se asigura o buna aderenta, aplicarea se va executa dupa uscarea grundului.
e)Tencuieli de piatra artificiala (similipiatra).
Aceste tencuieli se executa pe un grund de mortar de ciment.
Fata vazuta din mortar de ciment si gris de piatra, cu un adaos eventual de pigment, se aplica peste grundul stropit cu apa, înainte ca
acesta sa se fi întarit complet.
3.8.1.3.Controlul calitatii tencuielilor.
Pentru asigurarea calitatii lucrarilor se impune verificarea calitatii executiei pe etape de lucru.
Receptia pe faze de lucrari se va face prin verificarea la fiecare tronson de fatada functie de cerintele beneficiarului, dar cel putin o data la
100 m² pentru:
a)rezistenta mortarului
b)numarul de straturi aplicat si grosimile respective
c)aderenta la suport si între straturi
d)planeitatea suporturilor, corectitudinea muchilor
e)dimensiunile, pozitiile elementelor decorative si corectitudinea executarii acestora.
Aceste verificari se efectueaza înaintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu în registrele de procese verbale de lucrari ascunse
si pe faze de lucrari.
Receptia lucrarilor se va efectua pe baza de proces – verbal:
la terminarea lucrarilor pe faze si la terminarea lucrarilor
la expirarea perioadei de garantie - receptia finala
3.7.2.EXECUTAREA TENCUIELILOR SUBTIRI
3.7.2.1.Prevederi generale.
Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile din tencuieli se face dupa controlul si pregatirea prealabila a suprafetelor suport.
Tencuielile interioare se vor executa înaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor.
Lucrarile se vor executa cu asigurarea condisiilor de temperatura si umiditate pentru a nu se afecta calitatea lucrarilor, în special în cazul
tencuielilor exterioare :
conditii de iarna : temp. min. + 100 C
conditii de vara : temp. + 100 C + 300 C
umiditate : 65 %
3.7.2.2.Controlul calitatii stratului suport si pregatirea acestuia.
Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura :
uscarea în limite care sa nu afecteze calitatea lucrarilor ulterioare
limitarea tasarilor pentru a se evita fisurarile si desprinderile ulterioare ale materialului.
Suprafetele suport din beton sau beton celular autoclarisat trebuie sa îndeplieasca o serie de performante dupa cum urmeaza :
a)Un anumit nivel al abaterilor dimensionale, al rectiliniitatii muchiilor verticale si orizontale, al planeitatii si gradului de netezire al
suprafetelor.
b)Un anumit nivel de umiditate
c)Un anumit grad de curatenie
3.7.2.3.Aplicarea tencuielilor subtiri
Aplicarea tencuielilor subtiri se face numai dupa uscarea amorsei.
Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netizire sau sub forma de strop.
Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuire, se va urmari ca în corpurile mari (la fatade), tencuielile sa se execute cu aceeasi sarja de
material pentru a nu se produce diferente de nuante suparatoare.
3.7.2.4.Controlul calitarii tencuielilor subriri.
Pentru asigurarea calitarii lucrarilor contractantul va impune verificarea calitarii execuriei pe etape de lucru.
Receptia pe faze de lucrari se va face prin verificari, în funcrie de cerinrele beneficiarului, dar cel purin o data la 100 mp. pentru :
a)rezistenra mortarului
b)numarul de straturi aplicat si grosimile respective
c)aderenta la suport
d)planeitatea suporturilor, corectitudinea muchiilor
e)dimensiunile, pozitiile elementelor decorative si corectitudinea executarii acestora.
Aceste verificari se efectueaz înaintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu în registrele de procese verbale de lucrari
ascunse si pe faze de lucrari.
Receptia lucrarilor se efectueaza pe baza de proces – verbal:
la terminarea lucrarilor pe faze si la terminarea lucrarilor la expirarea perioadei de garantii – receptie finala
3.7.3.MATERIALE
3.7.4.7 ACCESSORII DE METAL
3.7.4.1 A1.Întarire de tencuiala cu plasa de sârma
Sa se foloseasca o plasa de sârma sudata plan din sârma de otel cu un diametru de cel putin 1.02 mm, galvanizata dupa fabricare pentru
a satisface cerintele SR 438-3 Produse din otel pentru armarea betonului. Plase sudate si STAS 2543 Împletituri din sârma. Plase cu
ochiuri patrate. si cu un ochi al plasei nu mai mare de 50 mm.
3.7.4.2. A.2. Grilaje de metal
Barele si fâsiile de metal pentru grilaje trebuie sa fie galvanizate pentru a satisface cerintele SR ISO 1460 Acoperiri metalice. Acoperiri
termice de zinc pe metale feroase. Determinarea gravimetrica a masei pe unitatea de suprafata.
3.8.5.3 B AGREGATE, VAR NESTINS SI CIMENT
3.7.5.1. B.1 Nisipuri
a. Nisipurile pentru tencuire si aplicare în general trebuie sa conste din nisip natural, nisip din piatra sparta sau pietris concasat,
sau o combinatie a acestor materiale. Acestea trebuie sa fie dure, durabile, curate si fara straturi aderente cum ar fi argila, precum si fara
o cantitate apreciabila de argila sub forma de granule Nu trebuie sa contina materiale daunatoare într-o asemenea forma sau într-o
cantitate suficienta pentru a afecta negativ duritatea, rezistenta, durabilitatea sau aspectul tencuielii.
b. Nisipurile pentru acoperiri pe sipca de metal nu trebuie sa aiba clorati.
c. Nisipurile pentru aplicare si tencuire interioara cu var nestins si ciment Portland vor corespunde cu STAS 1030STAS STAS
1030 – Mortare obitnuite pentru zidarie si tencuieli si cu Normativul C 17 IT (Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea
mortarelor de zidarie si tencuiala, precum si cu C18 – Normativ pentru executarea tencuielilor umede. Ele vor avea granulasia 0 – 3 mm.
3.7.5.2. B.2.Agregat brut pentru amestec cu pietris
Agregatul brut natural pentru amestecul cu pietris trebuie sa satisfaca cerintele STAS 1667.
Agregate naturale pentru betoane si mortare cu lianti naturali.
3.7.5.3. B.3.Agregat brut pentru amestec rugos
Agregatul brut natural sau agregatul de piatra sparta pentru tencuire aplicata bruta va fi alcatuit din mozaic granulat din piatra de calcar
sau de marmura (conform proiectului), cu granulatia de 0,1–1 mm.
3.7.5.4. B.4.Varul nestins
Varul nestins hidrat trebuie sa satisfaca cerintele SR ENV 459 – 1 Var pentru constructii.
Partea 1: Definitii, specificatii si criterii de conformitate
Partea 2: Metode de încercare
Amestecul deja preparat de var nestins-nisip trebuie sa satisfaca cerinsele STAS 1030 „Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli”.
3.7.5.5. B.5.Cimentul de zidarie
Cimentul de zidarie trebuie sa satisfaca cerintele SR ENV 413 – 1 Ciment pentru zidarie.
Partea 1: Specificatii
Partea 2: Metode de încercare
3.8.5.6 B.6.Amestecuri bazate pe ciment – gata preparate
a. Amestecuri bazate pe ciment gata preparate trebuie sa fie însotite de rezltatele analizelor efectuate de un laborator specializat
în constructii acreditat.
b. Amestecurile pe baza de ciment pot fi livrate gata amestecate cu conditia obtinerii unei aprobari.
3.7.6.TENCUIALA DE IPSOS
Proiectul cuprinde numai straturi subtiri de finisaj de ipsos (gleturi subtiri), pe tencuieli interioare.
3.7.7.DISPOZITIVE DE FIXARE
3.7.7.1.Cuie galvanizate
Cuiele de otel galvanizat trebuie sa corespunda cu STAS 2111 Cuie din sârma de otel.
3.7.7.2.Fixsrile cu suruburi si bolturi
Fi x arile cu suruburi si bolturi, inclusiv ancorele insurubate sau expandabile, folosite pentru fixarea benzilor de metal trebuie sa fie
protejate cu acoperiri de cadmiu sau zinc
3.7.7.3.Saibe, unghiuri auxiliare, console si cleme
saibele, piesele unghiurile auxiliare, consolele si clemele folosite în combinatie cu fixari împuscate sau cu suruburi pentru benzi metalice
trebuie sa fie galvanizate sau acoperite corespunator în alt mod .
3.7.8.ADAOSURI
3.7.8.1.Generalitati
a.Adaosuri nu se folosesc fara aprobare, cu exceptia celor specificate.
b.Fungicidul trebuie sa fie de tipul recomandat de catre producatorul mortarului.
3.7.8.2.Pigmenti
3.8.8.3.Generalitati
Pigmentii pentru utilizare cu ciment trebuie sa satisfaca cerintele SR ISO 787–1 Metode generale de încercare a pigmentilor si
materialelor de umplutura. Partea 1 .Compararea culorii.
3.7.9.APA
Apa care va fi folosita în amestecuri trebuie sa fie curata si fara substante daunatoare pentru a corespunde prevederilor STAS 790.
3.7.10.TOLERANTE - GENERALITATI
3.7.10.1.Baza de aplicare a tencuielii
Abaterea admisa pentru bazele aplicate de tencuire cum ar fi benzi metalice si alte materiale de sustinere a mortarului trebuie sa fie dupa
cum urmeaza
Nivelul: Pentru orice suprafata nominala orizontala când este masurata de nivelul de referinta cel mai apropiat: + 10 mm.
Pozitia pe plan: Pentru pozitia oricarei suprafete nominale verticale la marginea de jos a când este masurata fata de linia de referinta cea
mai apropiata : + 10 mm.
Verticalitate: Abaterea admisa fata de firul cu plumb la marginile de sus si jos ale oricarei suprafete nominale verticale trebuie sa fie de +
5 mm pe orice lungime de 1 m dar nu mai mult de 20 mm.
3.7.10.2.Planeitatea suprafetei finisate
Abaterea admisa sub un unghi drept de 2m fata de planeitatea unei suprafete de mortar finisate în orice punct nu trebuie sa fie peste +
3mm.
3.7.10.3.Grosimea tencuielii sau a stratului aplicat
Abaterea admisa pentru grosimea tencuielii sau a strartului aplicat, trebuie sa fie dupa cum urmeaza:
15,8 – 21 mm
20 – 23 mm
RpC J 66 Terasit
RpCj63 Similipiatr• 20 mm
RpCJ60, RpCJ 57
Tencuieli stropite •i dri•cuite
3.8. PARDOSELI
3.8.1.DATE GENERALE
Criteriile si nivelurile de performanta corespunzatoare diferitelor activitati de productie, precum si detaliile de executie pentru pardoselile
prezentate, fac obiectul unor serii de reglementari specifice, sau a certificatelor de agrement emise pentru diverse produse pentru
pardoseli.
STAS 228-1 Parchet din lemn masiv pentru pardoseala
STAS 2560-1 Pardoseli din piatra artificiala nearsa.Conditii tehnice de calitate
STAS 2560-2 Pardoseli din piatra artificiala arsa.Conditii tehnice de calitate
STAS 2560-3 Pardoseli din piatra artificiala arsa si nearsa.Reguli si metode de verificare.
STAS 7361 Covor si dale din policlorura de vinil
STAS 7915 Covor si policlorura de vinil pe suport textil
STAS 2559 Constructii civile, industriale si agricole.Imbracaminti din asfalt turnat pentru pardoseli.Condisii generale de calitate
C35 Normativ pentru executarea pardoselilor
Conditiile specifice care apar în exploatarea pardoselilor datorita actiuni agentilor agresivi impun anumite calitati ale pardoselii cum ar fi
rezistente la uzura, rezistente mecanic, anticorozive, dezistente dinamic si aderente, antiderapante, elastice, rezistente la foc, lavabile,
rezistente la igienizare, fara poluarea aerului, impermeabilitate la gaze si vapori, termorezistente, negative, impermeabilitate la apa,
fonoizolatoare, calde, rezistente la vibratii.
3.9.2.CONDITII GENERALE.
3.8.2.1.Suprafetele suport.
Planseele pe care se executa pardoselile trebuie sa fie suficient de rigide pentru ca deformatiile acestora sa fie cât mai mici.
3.8.2.2.Tolerante.
Tolerantele de la planeitate admise pentru membrane polimerice (covor PVC, în special) sunt de 1 mm la 2 m lungime.
Tolerantele de la planeitate ale stratului suport (de rezistenta) sunt de maxim 10 mm, fata de dreptarul de 2 m lungime, la suprafata
stratului suport rigid.
3.8.2.3.Alcatuirea pardoselilor .
Va corespunde cu prevederile din detaliile de executie
3.8.3.MATERIALELE PENTRU PARDOSELI.
Materialele prevazute în proiect si cele puse în opera vor avea caracteristicile conform standardelor de stat si normelor tehnice de ramura
ale unitatilor producatoare, specificate în prezentul caiet de sarcini.
La sosirea pe santier se va verifica daca materialele au fost transportate si ambalate corespunzator, iar depozitarea lor se va face
conform normelor în vigoare astfel:
a)Agregatele se vor transporta fara masuri special, depozitându-se pe sortimente asezate în locuri uscate, fara murdarii sau pamânt.
b)Cimentul va fi ferit de umezeala si de amestecul cu materii straine în timpul transportului si depozitarea (pe sorturi).
c)Ipsosul se transporta în vehicule acoperite ce se depoziteaza în magazii uscate si curate
d)Bitumul se transporta în butoaie sau neambalat, în blocuri. Ambalajele cu bitum se depoziteaza în locuri acoperite ferite de soare si de
intemperii.
e)Suspensia de bitum filerizat se transporta si depoziteaza în butoaie cu capac demontabil, se va feri de uscare si de înghet.
f)Filerul se va feri de umezeala surse de si impuritati si se va depozita în stive de max. 10 butoaie.
Controlul materialelor întrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic se va face pe toata durata lucrarii.
Linia de demarcatie între doua tipuri de pardoseli va coincide cu mijlocul grosimii foii de usa, în pozitie închisa.
3.8.4.CONDITII NECESARE PENTRU MONTAREA PARDOSELILOR.
Lucrarile se realizeaza dupa ce vor fi terminate instalaaiile sanitare, electrice si de încalzire, tencuielile, zugravelile si vopsitoria, mozaicul
si geamurile.
În încaperi temperatura va fi minim + 50 C.
Umiditatea relativa a aerului: maxim 65 %. Stratul suport va îndeplini conditiile:
Umiditate maxim 3 %
Suprafata plana si orizontala (cu sageti de maxim 4 mm sub dreptarul de 2 m si maxim 1 mm sub rigla de 0,20 m).
Rezistenta de zgâriere cu un cui : sa nu ramâna urme mai adânci de 1 mm
Neteda (fin driscuite, dau nu sclivisia
Fara fisuri, crapaturi, gauri. Eventualele crapaturi vor fi curaaate, defectiunile reparate prin chituire cu chit, pe baza de poliacetat de vinil.
3.8.5.EXECUTIA PARDOSELILOR.
3.8.5.1.Conditii tehnice care se impun executantului.
La lucrarile de executie trebuie asigurata respectarea documentatiei tehnico - economice elaborata de proiectant.
La executia lucrarilor se vor utiliza numai produse si procedee prevazute în proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice,
astfel încât sa se realizeze cerintele de calitate.
Orice modificare legata de nivelul dotarilor si posibilitatilor de executie tehnica sa fie însusita de proiectant si acceptata de beneficiar.
3.8.5.2.Reguli generale pentru executarea lucrarilor de pardoseli.
Pardoselile se executa de personal specializat si atestat sub controlul permanent al cadrelor tehnice competente.
Lucrarile de pardoseli se vor executa în conformitate cu proiectul de detalii .
Controlul materialelor întrebuintate, a dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic pentru executarea produselor se va
face pe toata durata lucrarii.
Atât la transport, depozitare, cât si la punerea în opera pâna la darea în exploatare, trebuie sa se asigure conditiile de microclimat
specifice, fiecarui tip de material.
Înainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii care strapung planseul, au fost izolate corespunzator.
Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adânciturile mai mari se vor astupa sau chitui.
Executia fiecarui strat component al pardoselei se va face numai dupa executarea stratului precedent si constatarea ca acesta a fost bine
executat (sau daca e vorba de un strat suport existent, acesta va fi perfect curatat.
La trecerea de la executia unui strat la altul sau la aplicarea a unui strat de pardoseala nou pe un strat suport existent se va realiza o
legatura perfecta între straturi.
Daca stratul suport al noii pardoseli e alcatuit din plansee din beton sau din pardoseala vechi, este necesar ca aceste suprafete suport sa
fie foarte bine curatate (spalate cu apa de eventuale impuritati, praf sau resturi de tencuiala).
Curatarea se va face cu mijloace corespunzatoare :
Executarea stratului suport.
Stratul suport rigid va avea suprafata plana si neteda. Daca apar neregularitati corectarea suprafetelor se va fec prin spituirea, curatarea
si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment având acelasi dozaj de ciment.
Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. În zonele suprafetei unde apar neregularitasi care depasesc abaterile
admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea, curatarea si spalaqrea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, având
acelasi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.
Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelare. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute în proiect.
Executarea îmbracamintii (stratul de uzura) se face pe baza proiectului de executie si a condisiilor impuse de producatorul de materiale
pentru pardoseli.
3.8.5.3.Tehnica securitatii muncii si protectia împotriva incendiilor pe timpul executiei lucrarilor de pardoseli.
În timpul executarii lucrarilor de protectie si reparatie a pardoselilor se vor respecta cu strictete masurile de tehnica securitatii muncii
prevazute în legislatia si normativele în vigoare.
În încaperile în care se executa structurile de pardoseala trebuie sa se asigure o ventilatie eficace.
În spatiile de lucru, pe toata perioada în care se executa lucrari cu folii, straturi multiple si mase anticorozive din polimeri (amorse, mase
de spaclu, chituri de pozare si rostuire) se interzic categoric fumatul, aprinderea focului.
Se interzice folosirea, pentru stergerea suprafetelor, a materialelor din fibre sintetice sau lâna, care pot produce scântei.
Muncitorii care executa protectia, precum si persoanele care supravegheaza lucrul trebuie sa poarte costume speciale de protectie si
manusi de cauciuc.
3.8.6.ASIGURAREA CALITATII PARDOSELILOR.
3.8.6.1.Sistemul calitatii.
Realizarea unei calitati corespunzatoare a pardoselilor trebuie sa se înscrie în prevederile Legii nr.10/95, precum si în seria de standarde
SR ISO 9000 si EN 45000, referitoare la calitatea constructiilor în general.
Prin reglementari tehnice se stabilesc în principal conditiile minime de calitate cerute în constructii, precum si modul de determinare si
verificare a acestora. În acest sens se prevad:
verificari pe parcursul executtrii lucrarilor pe pardoseli
receptia pardoselilor
urmarirea comportarii în exploatare
întretinere, reparatii si postutilizari
3.8.6.2.Verificari pentru asigurarea calitatii, pe parcursul executarii lucrarilor.
3.8.6.3. Prevederi generale.
Orice lucrari de executie a unei pardoseli va fi începuta numai dupa verificarea si receptionarea suportului.
Toate materialele care intra în componenta unei pardoseli se vor utiliza numai dupt ce s-au realizat urmatoarele operatii :
Verificarea certificatelor de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor în vigoare
Depozitarea si manipularea în conditii care sa evite orice degradare a lor
Efectuarea încercarilor de calitate la locul de punere la opera, daca este cazul
Verificarile de calitate obligatorii pentru toate tipurile de pardoseli sunt :
Aspectul si starea generala
Corespondenta cu proiectul în ceea ce priveste elementele geometrice, aderenta stratului de uzura la stratul suport, dimensiunile si
etanseitatea rosturilor, racordarile cu alte elemente de constructii sau instalatii.
3.8.6.4. Verificari necesare la executia pardoselilor.
La pardoselile cu covoare se vor verifica :
a)dimensiunile covoarelor, abaterile admisibile sunt conform prevederilor din STAS 1361 si STAS 1315
b)aspectul si starea generala a suprafetelor stratului suport, nu se admit : adâncituri, bavuri sau alte asperitati
c)umiditatea stratului suport (maximum admis 2,5 %)
d)mentinerea climatului din încaperi la temperatura minima de + 160 C si umiditatea relativa a aerului de maximum 65 %.
e)aspectul si starea generala a suprafetei pardoselii, nu se admit pete, portiuni în relief sau adâncituri colturi sau margini nelipite, umflaturi
si denivelarile rosturi.
f)Marimea rostului dintre doua fâsii de covor sa nu fie mai mare de 0,5 mm latime
g)Aderenta la stratul suport
h)Modul de croire si pasuire a unui covor la racordarea sa cu o alta pardoseala, la strapungeri sau la contactul sau cu diferite obiecte
fixate pe stratul suport (margini asigurate contra împiedicarii).
3.8.7.PARDOSELI SI ACCESORII DIN PVC
3.8.7.1.Profil aparator de muchie de treapta din PVC
Conform C174 Instructiuni tehnice de aplicare a profilului, aparator muchii de treapta.
3.8.7.2.Prevederi generale.
Prezentele instructiuni tehnice se refera la aplicarea profilului aparator de muchii de treapta din PVC, pe treptele scarilor.
3.8.7.3.Domeniul de folosire.
Profilul aparator muchi de treapta scara din PVC se foloseste la protejarea muchiilor treptelor scarilor cu sau fara vang, restul treptei fiind
acoperit cu covor PVC, fara suport textil.
Profilul se va aplica la pasarelele metalice.
3.8.7.4. Materiale.
Forma si dimensiunile profilului aparator muchii de treapta din PVC este conform modelului folosit luat din cataloagele firmelor
distribuitoare.
Se vor aviza de catre beneficiar .
Culoarea profilelor trebuie sa fie uniforma si rezistenta la actiunea apei, a solutiilor si a luminii.
3.8.8.PAVELE DIN BETON
3.8.8.1. Domeniul de utilizare
Pavele din beton pentru platforme exterioare.
3.8.8.2.Materiale. Condisii tehnice
Pavelele vor fi realizate prin vibropresare în 2 straturi : - un strat de uzura si un strat de rezistenta.
Stratul de uzura va fi colorat în masa. Culoarea pavelelor va fi verde.
La marginea suprafetei cu pavele se vor monta borduri din beton prefabricat realizate din beton prefabricat realizate dupa aceeasi
tehnologie colorate în masa (verde).
Pavelele din beton se vor monta pe un strat de 4 cm nisip, care va fi pe un strat de 10 cm balast.
Straturile de nisip si balast vor fi aplicate pe straturile de pamânt bine compactate.
Se va da o atentie deosebita compactarii tuturor straturilor de poza pentru a se garanta planeitatea în timp a platformelor.
Platformele vor utiliza materiale capabile sa reziste la trafic pietonal si auto greu (ocazional - tip autospeciala pompieri).
Clasa de beton : minim C 32/40.
3.8.9.PARDOSELI DIN GRESIE CERAMICA
3.8.9.1.Materiale
Plsci de gresie ceramica antiderapanta având agrementarea tehnica I.N.C.E.R.C. si M.L.P.A.T. mortar de ciment de poza dozajul de 300
– 350 kg. ciment de 1.0 mc. nisip
3.8.9.2.Executie
Executie(C 35/82 “Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor” BC 11/82 cu modificari si completari BC 3/84 si BC 1/88).
Îmbracamintea din placi din gresie se va executa pe un strat suport rigid din beton prin intermediul unui strat de mortar de ciment.
Placile mentinute în prealabil în apa minim 2 – 3 ore se vor monta în rânduri regulate cu rosturi de 2 – 3 mm.
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mâinii muncitorului (circa 60 cm. latime), la placile la care se
constata denivelari se va adauga sau se va scoate din mortarul de poza.
EXECUTAREA PARDOSELILOR DIN GRESIE CERAMICA
Îmbracamintile din placi de gresie ceramica se executa pe planseul de beton armat.
Placile se vor monta prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, dozajul de 300....350 kg ciment la 1 mc. Nisip, în grosime de
25....30 mm.
Înainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile vor fi mentinute în apa minim 2-3 ore.
La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu întarire normala de tipul Pa.35 si nisip 0...3 mm în amestec de 1 parte
ciment la 3,5-4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întarire rapida (P.40, etc.).
Mortarul de ciment pentru montarea placilor de gresie ceramica se va prepara la fata locului, în cantitati strict necesare si va avea o
lucrabilitate plastic-vâscoasa, factorul apa-ciment fiind de maximum 0,5.
Asezarea placilor se va face mentinându-se la început placile-reper, ca si în cazul îmbracamintilor din plsci din beton mozaicate.
Placile se vor monta în patul de mortar astfel pregatit, în rânduri regulate, cu rosturi de 2...3 mm între placile din gresie ceramica.
Rosturile se vor umple cu materiale adecvate.
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mâinii muncitorului (circa 60 cm. latime), la placile la care se
constata denivelari se adauga sau se scoate din mortarul de poza.
EXECUTAREA PARDOSELILOR ANTICOROZIVE
Pardoselile anticorozive nu corespund STAS 3430-82 si C.219-85.
Aceste pardoseli se folosesc în spatiile pentru acumulatori. Acestea vor asigura protejarea corespunzatoare elementelor structurale ale
constructiei de actiunea substantelor corozive si dirijarea acestor lichide spre punctele de colectare si scurgere. Se va asigura posibilitati
de îndepartare rapida prin spalare a deversarilor de produse chimice agresive, precum si a apelor de spalare.
Structura pardoselilor din placaje este alcatuita din urmatoarele straturi: beton de rezistenta, strat beton egalizare sau de panta
impermeabil, strat de protectie anticoroziva si uzura (placaje gresie pozate în mortar de ciment si chituri anticorozive si rostuite cu chituri
anticorozive).
Dimensiunile unei placi sunt 20 x 20 cu grosimea de 1 mm.
3.8.10.PARDOSELILE DIN MOZAIC TURNAT.
3.8.10.1.Generalitati
Materialele utilizate la executarea pardoselilor din piatra artificiala trebuie sa corespunda urmatoarelor norme tehnice si STAS – uri :
piatra mozaic – STAS 1134
plinte si scafe mozaicate STAS 451
cimenturi Portland albe si colorate STAS 7055
Obiectele ce ramân în încapere, tâmplaria si sifoanele de pardoseala vor fi protejate contra murdariei.
3.9.5.EXECUTIE.
3.9.5.1.Zugraveli cu lapte de var
Prepararea compozitiilor de zugraveli cu lapte de var.
Laptele de var folosit la zugraveli se prepara din var pasta gata stins, prin diluarea pastei de var cu apa în proportie de 1 parte var la 1,5
parti apa si amestecare pâna la omogenizare.
Varul pasta poate fi folosit la zugraveli dupa 3 – 5 zile de la preparare.
Laptelui de var i se adauga amestecând continuu, pâna la omogenizare, grasimi (ulei de in, rapita, sau floarea soarelui), în proportie de
1…..2 % (în volume).
În cazul zugravelilor colorate se adauga pigmenti în praf, pâna la nuanta dorita.
Laptele de var strecurat se amesteca cu colorantul mulat în apa cu 24 ore înainte de strecurare.
Înainte de întrebuintare, compozitia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm²) cu tesatura de sârma de alama pentru retinerea
impuritatilor si a particolelor de var nestins sau de pigment.
Aplicarea zugravelii.
Spoielile si zugravelile de var se executa în 2 – 3 straturi.
Aplicarea primului strat se va face imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare, cel mult dupa 2-4 ore.
Zugraveala poate fi aplicata prin stropire cu aparate de pulverizat sau manual cu bidineaua.
Pentru a asigura o mai buna aderenta de suport, primul strat de zugraveala se aplica cu bidineaua.
3.9.5.2.Vopsitorii cu vopsele de ulei.
Vopsitoria de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafete de lemn sau metal dupa terminarea lucrarilor pregatitoare.
Pe glet de ipsos se aplica un grund de îmbinare incolor.
Tâmplaria de lemn si metalica se furnizeaza pe santier gata grunduita cu grundul de îmbinare si respectiv grund anticoroziv.
Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa uscare.
Chituirea se face cu chit de ulei iar pentru spacluit se prepara chit de cutit.
Aplicarea vopselei se face în doua – trei straturi, în functie de calitatea ceruta.
Vopseaua se aplica într-un strat uniform fara a se lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea si va fi întinss pâns la obtinerea unei
bune adeziuni de stratul inferior.
3.9.5.3.Vopsitorii cu emailuri si lacuri alchidice.
Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorante si lacuri transparente se executa atât manual cât si mecanizat.
Succesiunea straturilor este urmatoarea :
a)Pe suprafete de lemn sau glet de ipsos
Finisarea cu email :
grund de îmbibare
chit de cutit
grund mai colorat
email (1 – 2 straturi)
Finisarea cu lac :
grund de îmbibare
lac diluant
b)Pe suprafetele metalice se aplica aceleasi straturi ca la finisarea cu email pe suprafetele de lemn.
La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice ultimul strat nu necesita operatia de netezire cu pensule fine sau operatia de tufuire ca la
vopsirea cu vopsea de ulei, deoarece produsele alchidice au proprietatea de a se întinde superficial si de a uniformiza ultimele urme de
pensula.
3.9.5.4.Zugraveli lavabile.
Acest tip de vopsitorii se aplica atât la interior cât si la exterior , pe suprafetele indicate în proiect.
La exterior :
zidsrie de caramida, tencuita cu tencuieli obitnuite (ciment, var, nisip)
panouri prefabricate de beton, turnate în pozitie orizontala cu fara driscuita
panouri prefabricate de beton sau beton turnat în cofraje verticale a caror suprafata a fost gletuita cu glet de netezire din nisip fin si
Asracet DP 25.
La interior :
Vopsea tip vinarom pe :
zidarie de caramida tencuita cu tencuieli obisnuite, având fata gletuita cu glet de ipsos sau glet din ipsos si Aracet DP 25
beton având suprafata gletuita cu glet de nisip fin si Aracet DP 25
beton sau zidarie de caramida tencuita
suprafete de lemn PAL, PFL.
EXECUTIE
Finisajul suprafetelor de beton cu vopsea Vinarom se realizeaza în urmatoarea ordine.
grund de vopsea Vinarom sau grund de Aracet DP 25
chit de nisip cu aracet, pentru chituirea alveolelor ramase de la turnare
glet de netezire din nisip fin cuartos 0 – 0,2 mm
vopsea Vinarom diluata, aplicata în doua straturi
3.10. PLACAJE.
3.10.1.GENERALITATI
Orice lucrare de placaje va fi începuta numai dupa verificarea si receptionarea stratului suport.
Înainte de începerea lucrarilor de placaje se va verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja,
conductele pentru instalatii si piesele auxiliare.
Toate materialele ce intra în componenta unui placaj vor fi introduse în opera numai daca în prealabil s-au verificat de catre conducatorul
tehnic al lucrarilor :
ca au fost livrate cu certificate de calitate si agremente tehnice corespunzatoare
ca au fost depozitate si manipulate în conditii care sa evite degradarea lor s-au efectuat la locul de punere în opera încercarile de calitate
Principalele verificari :
aspectul si starea generala
elementele geometrice (grosime, planeitate, verticalitate)
fixarea placajelor pe suport (aderenta)
racordarile placajelor cu alte elemente ale constructiei sau instalatiilor
corespondenta cu proiectul
Gaurile facute în placi vor fi mascate cu rozete metalice cromate.
Verificarea de calitate a produselor si executiei se va face pe baza prevederilor urmatoarelor reglementari:STAS 233 Placi de faianta
pentru placarea peretilor interiori
STAS 5939 Placi de gresie ceramica
STAS 9110 Pietre naturale fasonate pentru constructii. Reguli de verificare a calitatii.
C 6 Instructiuni tehnice pentru efectuarea placajelor interioare din faianta, majolica si placi ceramice.
chit tip C 101 – 1 tip I si Ii din alta pentru montarea geamurilor în cercevelele de lemn
chit chit tip C 351 – 1 tip I si Ii din creta cu minium de plumb sau oxid rosu de fier pentru montarea geamurilor în cercevele metalice
tinte albe conform STAS 2111
stifturi din sârma OB 37 se confectioneaza pe santier si au dimensiunile ø1,5 mm si 3 mm iar lungimea dupa necesitati
suruburi pentru lemn cu cap înecat conform STAS 1452 cu dimensiunile : grosime 2 – 3 mm, lungimea 20 – 30 mm.
buloane ø 6 – 8 mm, 40 – 50 mm lungimea sudate pe elemente metalice de sprijinire a geamurilor. Buloanele sunt prevazute cu câte o
piulita si saiba zincata
suruburi cu cap înecat crestat precis conform STAS 7518
baghete din lemn-se confectioneaza de atelierul care realizeaza tâmplaria respectiva conform proiectului
garnituri din cauciuc cu sectiunea profilata în forma de U conform STAS 3230 sau confectionate pe santier din fâsii de cauciuc de cca.
1,5 mm grosime
falturile ramei în care urmeaza sa se monteze geamurile trebuie sa aiba fetele verticale si ale baghetelor vecine paralele cu fetele
geamului si sa nu prezinte iesituri mai mari de 1 mm.
3.12.2.2.Executarea lucrarilor.
Montarea geamurilor se realizeaza dupa executarea lucrarilor de tencuieli, înaintea lucrarilor de vopsitorii si pardoseli.
Montarea geamurilor pe tâmplarie de lemn se face prin asezare pe patul de chit astfel încât sa se lipeasca bine de acesta si se fixeaza cu
tinte batute în falt la distanta de 20 – 30 cm una de alta. Geamul se apasa usor cu mâna, apoi se întinde chitul de-a lungul întregului
contur, acoperind complet tintele, chitul se vopseste odats cu tâmplaria.
Montarea geamurilor pe tâmplarie metalica se face cu agrafe si chit cu adaos de minium de plumb. sprosurile vor avea prevazute pe
inima profilului agrafe montate în atelierul de confectionare a tâmplariei metalice. Se aplica un pat de chit de-a lungul falturilor, se aseaza
geamul apasându-l bine pe patul de chit, se îndoaie agrafele peste geam, se întinde un strat de chit cu adaos de miniu de plumb de-a
lungul conturului ochiului de geam în asa fel încât sa se acopere agrafele, se netezeste bine cu cutitul chitul, apoi se vopseste odata cu
tâmplaria.
3.11.2.3.Conditii tehnice de calitate.
Geamurile vor avea grosimea si calitatea prevazute în proiect, nu vor avea defecte mai mari decât cele admise de standard, pentru
calitatea respectiva.
Înainte de începerea montajului se va verifica calitatea protectiei anticorozive a riglelor, montantilor si celorlalte elemente metalice.
Se vor verifica respectarea prevederilor referitoare la etansarea rosturilor, marimea rosturilor necesare pentru asigurarea unei bune
etanseitati, prevederea tuturor tipurilor de distantieri si garnituri elastice, umplerea cu chit a tuturor rosturilor fara întreruperi cu cordon de
grosime uniforma si profilarea chitului din noduri.
În cazul fixarii geamurilor cu baghete din lemn sau metalice, acestea vor fi bine fixate în falturi cu cuie sau suruburi. Baghetele vor fi
vopsite în culoarea cercevelei, iar vopseaua trebuie sa acopere ai capetele cuielor.
Suprafata geamurilor montate va fi curata ,fara urme de chit, pete de grasime sau vopsea .
Normele tehnice de proiectare di realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului – P118
Normele de prevenire si stingere a incendiilor aprobate de MC Ind. cu ordinul nr.742/D/1981.
În cazul manipularii lazilor, placilor de geam sau profile de sticla cu macarale se vor respecta si prevederile aferente inhstructiunilor nr.68
ale Inspectoratului general de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor – Inspectia de Metrologie.
Garantia tâmplariei : minim 10 ani.
3.11.3.USI METALICE DIN OTEL
Usile metalice exterioare vor fi termoizolate la producator .
Toate usile vor avea toate accesoriile necesare : balamalwe, clante, mânere si încuietori tip yale.
Usile exterioare vor fi termoizolate, cu spuma rigida de poliuretan fara fluor – carbon – hidrogen K = 0,95 W/m2K pentru usa montata
K = 0,5 W/m2K pentru foaia de usa
Usile din otel vor fi protejate împotriva coroziunii si a efectelor nocive ale mediului cu straturi de vopsea aplicate la producator.
3.13.TABLA ZINCATA
3.13.1.TABLA ZINCATA DIN OTEL LAMINAT LA CALD
3.13.1.1.Obiectul si domeniul de aplicare
Foi din tabla subtire din otel laminat la cald, zincata pe ambele fete (utilizata pentru învelitori si accesoriile acestora).conform STAS 2028
(Otel laminat la cald .Tabla zincata )
3.13.1.2.Conditii tehnice de calitate
Se va alege tabla zincata de dimensiune 750x2000, cu o grosime nominala de 0.50mm, si o masa nominala de 5.89 kg/foaie.
Abaterile limita la grosimi sunt pentru o grosime a tablei de 0,50mm de 0,07.
Abaterile limita la latime si lungime sunt de + 5 mm pentru latimi de 800mm si de +10mm pentru lungimi de 1500mm.
Tablele trebuie sa fie taiate la unghiuri drepte.
Otelul de uz general pentru onstructii, marcile OL 32 si OL 34, conform STAS 500/2
Grosimea stratului de zinc trebuie sa corespunds unei cantitati depuse de min. 350 g/m2 pe ambele fete.
Grosimea stratului de zinc se garanteaza catre producator.
Stratul de zinc trebuie sa satisfaca verificarea continuitatii stratului, prin cufundare în solutie de sulfat de cupru, conform STAS 7221
Stratul de zinc trebuie sa satisfaca verificarea aderentei, prin încercarea de îndoire, conform STAS 7221
3.13.1.3.Reguli si metode pentru verificarea calitatii
Verificarea calitatii tablelor se face pe loturi de table din aceleasi material, calitate, dimensiuni,etc pentru urmatoarele:
verificarea aspectului si dimensiunilor
Intocmit
Arh. M. Bell