Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Criza Rachetelor Din Cuba
Criza Rachetelor Din Cuba
REFERAT
Student:
2013
CUPRINS
Introducere............................................................................................................ 2
Concluzii…………………………………………………………………………. 8
Bibliografie………………………………………………………………………. 9
1
INTRODUCERE
Criza rachetelor din Cuba a avut o semnificaţie majoră în istoria lumii, fiind un
eveniment capabil să declanşeze un „dezastru nuclear”1 care putea fi soldat cu “moartea a 100
de milioane de americani, a mai bine de 100 de milioane de ruşi şi de asemenea a milioane de
europeni“2.
2
Criza rachetelor a reprezentat punctul culminant al Războiul Rece, începând din
octombrie 1962, fiind derulată timp de aproximativ două săptămâni. Nikita Hruşciov şi John
F. Kennedy au fost reprezentanţii celor două mari superputeri din perioada postbelică,
respectiv URSS şi Statele Unite ale Americii, care au purtat un război de mare amploare,
capabil să declanşeze un al treilea Război Mondial, dar de data această unul nuclear,
devastator pentru întreaga omenire. Republica Cuba şi-a câştigat independenţa în anul 1898
în urma războiului hispano-american, iar din anii 1950 SUA a avut o influenţă puternică în
aceast stat insular.
În urma ordinului lui Eisenhower catre CIA, care consta în, înlăturarea lui Castro de
la putere s-au organizat mai multe acţiuni: sancţiuni economice, impunerea embargoului
exporturilor chiar şi tentative de asasinare. Astfel s-au dezvoltat relaţiile dintre Castro şi
Uniunea Sovietică, amplificandu-se ingrijorarea americanilor. „Reacţia guvernului american,
aflat intr-un moment de schimbare a administraţiei (de la Eisenhower la John Kennedy) a
fost foarte dură: ruperea relaţiilor diplomatice (3 ianuarie 1961) şi intervenţia armată a
voluntarilor din exilul cubanez antrenaţi de CIA şi susţinuţi logistic în debarcarea de pe
coasta Cubei, Golful Porcilor (Playa Giron intre 17 şi 20 aprilie 1961)”3
2.DEZECHILIBRUL NUCLEAR
3
C. Filip, Tratatul de la Varşovia în relaţiile internaţionale ale epocii sale 1955-1991,Editura Cetatea de Scaun,
Târgovişte, 2007,p.109.
3
În anul 1962, în Turcia au fost instalate rachete Jupiter de către americani. Acestea
aveau capacitatea de a suprima securitatea URSS-ului. Acest moment a generat dezechilibrul
nuclear între cele două superputeri, fiind momentul declanşării crizei rachetelor din Cuba. “
Acest decalaj a fost accentuat în mod alarmant şi prin dislocarea de către americani a 105
rachete cu rază medie de acţiune în Marea Britanie, în Italia şi în Turcia. Primii din Tratatul
de la Varsovia care au prezentat dovada materială a existenţei rachetelor americane în Turcia,
au fost 2 ofiţeri din serviciul de cercetare strategică al armatei Române”4
4
F.Garz, Expansiunea spre est a N.A.T.O. : Bătălia pentru Europa,Editura Coruţ Pavel, Bucureşti, 1997,p.52.
5
Ibidem, p.52.
6
C.Filip apud N.Khruschev, Tratatul de la Varşovia în relaţiile internaţionale ale epocii sale 1955-1991,Editura
Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2007,p.110.
4
Din cauza vastităţii şi a complexităţii proiectului, păstrarea acestuia în secret era greu
de realizat. Astfel în vara anului 1962 şi-au făcut apariţia primele zvonuri, informaţiile venind
din partea emigranţilor şi a informatorilor CIA, însă diplomaţii ruşi au negat. Preşedintele
Kennedy a fost informat abia în octombrie 1962 despre existent rachetelor din Cuba,
convocându-şi consilierii: părerile au fost împărţite. Un grup în frunte cu generalul Maxwell
Taylor, preşedinte al Comitetului Unificat al Şefilor de Stat-Major, au pledat pentru
executarea unui atac aerian imediat asupra amplasamentelor descoperite, în timp ce un alt
grup, în jurul lui George Ball, expert militar cu experienţa fronturilor, au pledat pentru
instituirea unei blocade, prin care să se impiedice livrarea focoaselor nucleare şi a altor
echipamente.
7
Ibidem p.111.
5
perioadei Războiului Rece, ca cea mai gravă, când omenirea s-a găsit în pragul unei
catastrofe nucleare.’’
Criza Rachetelor din Cuba a fost un caz de analiză a procesului decizional în sfera
politică şi a oferit cercetătorilor privilegiu analizării şi dicutării unor noi teorii.
Una dintre alternative, la care s-a gândit Kennedy a fost atacarea pe cale aeriana şi
invazia Cubei. Însă s-a ales o altă variantă mult mai atractivă şi anume blocada-navală, care
avea rolul de avertizare a transporturilor sovietice către Cuba, respectiv transporturi de arme,
soldaţi şi rachete,menite să evidenţieze poziţia Americana cu privere la suprimarea rachetelor
din Cuba.
Într-un sfârşit atât preşedintele american John F.Kennedy cât şi preşedintele sovietic
Nikita Hruşciov au realizat pericolul ce urma să ameninţe întreaga omenire şi au căzut de
acord să rezolve această problemă. Realizând că lipsa comunicării dintre Casa Albă şi
Kremlin poate să ducă la repercusiuni, şefii statelor sunt dispuşi să găsească o soluţie
paşnică. Astfel s-a creat “telefonul roşu”, o linie directă telefonică dintre cele două
superputeri.
6
Bineînţeles atât Castro cât şi Hrusciov, trebuiau să realizeze pericolele aducerii
rachetelor în Cuba. Această operaţiune, era imposibil de păstrat secretă şi era evident că
Statele Unite ale Americii vor îmbrăţişa o atitudine dură. Pe partea cealaltă, Kennedy a
îngăduit ca adeversitatea lui cu privire la Fidel Castro şi Cuba în general să-i eclipseze
judecata echilibrată. De asemenea acesta nu a dorit să tatoneze circumstanţa în mod direct şi
diplomatic, transferând problema în sfera publică.
După ce diplomaţia dintre Washington şi Kremlin a fost conturată, s-au semnat tratate
privind mărginirea competiţiei nucleare, cel mai important fiind cel din 1 iulie 1968 semnat
de mai multe state posesoare de bombe, care se angajau să nu achiziţioneze muniţie nucleară
şi să nu susţină alte state în acest scop.
CONCLUZII
8
Kennedy a anunțat că va ordona blocada navală folosind termenul "carantină" navală a Cubei, pentru a
impiedica navele sovietice să mai transporte pe insulă armament, și a explicat faptul că SUA nu va mai tolera
existența amplasamentelor de lansare a rachetelor.
9
John F.Kennedy.
7
Cuba a fost un pion pe tabla de şah a celor două mari puteri ale secolului XX, fiind un
pretext pentru mizele acestora, pentru a demonstra care dintre ele este mai puternica şi are
capacitatea de a deţine controlul pe scena internaţională. Îndărătnicirea americanilor şi a
sovieticilor era cât pe ce să ducă spre o conflagraţie nucleară mondială.
În cazul în care conflictul analizat de noi era lipsit de rezolvarea pe calea paşnică şi
înfruntarea de către elitele americane şi sovietice a primejdiei în care se afla întreaga Planetă,
cu siguranţă eram puşi în faţa unui război nuclear.
BIBLIOGRAFIE
8
1. Corneliu Filip, Tratatul de la Varşovia în relaţiile internaţionale ale epocii sale 1955-
1991,Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2007
2. Florian Garz, Expansiunea spre est a N.A.T.O. : Bătălia pentru Europa,Editura Coruţ
Pavel, Bucureşti, 1997
3. Graham Allison, Philip Zelikow, Esenţa deciziei, o explicaţie a crizei rachetelor din Cuba,
Editura Polirom, Iaşi, 2010
5. http://avalon.law.yale.edu/20th_century/msc_cuba032.asp