Nr. Înreg……………..

Data……………………..

MUZEUL NAŢIONAL AL AGRICULTURII , 920031, Slobozia, B-dul Matei

Basarab, nr.10 Tel./Fax: 0243-231991,tel:0243-230184 e-mail:
mna_slobozia@yahoo.com; www.muzeulagriculturii.ro

CĂTRE,
CONSILIUL JUDEȚEAN IALOMIȚA
Domnului Director Executiv Marian LISARU,

Ca urmare a adresei nr. 10.254/10.11.2016 adresată de către societatea care asigură

întocmirea Planului de marketing și a Analizei de previziuni financiară, referitor la promovarea
obiectivului de investiții “Biserica de lemn Sfântul Nicolae” prin POR 2014-2020, Prioritatea
de investiții 5.1- Conservarea, protejerea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și
cultural, respectiv la lucrarea “Restaurare și conservare Biserica de lemn Sfântul Nicolae din
municipiul Slobozia, str. Matei Basarab nr. 10, jud. Ialomița, Monument istoric, cod LMI 2015,
IL-II-m-A-14075”, vă transmitem datele solicitate:
I . Statistică despre:
1.- Numărul vizitatorilor în ultimii 3 ani; 2013-7.000; 2014-9.800; 2015-10.400; Total=27.200
vizitatori
2.- Costul unui bilet; Adulți-3,5 lei; elevi-1,0 lei.
3.- Activități socio-culturale sau educaționale care se desfășoară la obiectiv:
Manifestări culturale organizate de Muzeul Naţional al Agriculturii cu ocazia
cărora s-a vizitat şi Biserica de lemn “Sf. Nicolae” (selecţie)

1. La pas prin lumea satului (10 decembrie 2014 – în prezent) - expoziţie permanentă,
un nou concept de prezentare a Muzeului Agriculturii; prin această expoziţie, sunt
puse în evidenţă colecţiile de excepţie pe care le deţine muzeul, axându-se, în mare
parte, pe următoarele colecţii muzeale: Unelte şi maşini de prelucrare a solului,
Maşini agricole de epocă, Mijloace de transport, Viticultură, Pomicultură,
Apicultură, Hambare de cereale, Obiecte de uz gospodăresc, Instrumentar textil
tradiţional, Textile, Meserii şi meşteşuguri, Mijloace de stins incendii, Sticlărie,
Ceramică, Metrologie, Orologie, Aparate foto, Fotografii de epocă;
2. Măcinicii – tradiţii româneşti (9 martie 2015), parteneriat educaţional; atelier-
bucătărie în care elevii au învăţat să facă “mucenici” după reţete tradiţionale;
 degustări, obiceiuri agrare specifice (aprinderea focurilor, săritul peste foc, ungerea
pomilor cu zeamă de mucenici); participanţi: elevi de la Liceul Pedagogic “Matei
Basarab” şi Liceul Tehnologic “Înălţarea Domnului”;
3. Oul de Paşti – expoziţie-atelier de încondeiat ouă, (3 - 10 aprilie 2015), desfăşurat în
cadrul Programului educaţional “Să ştii mai multe, să fii mai bun”, iniţiat de
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu participarea copiilor şi
elevilor din instituţii de învăţământ (grădiniţe, şcoli şi licee) din judeţ şi din ţară,
(precum şi a unui grup de persoane cu handicap de auz şi handicap neuro-motor,
membri ai Asociaţiei Persoanelor cu Handicap de Auz şi Handicap Neuromotor,
Filiala Ialomiţa;
4. Obiceiuri agrare din Bărăgan. “Caloianul” – ritual agrar de secetă (30.04.2015),
parteneriat educaţional; copiii au modelat păpuşi din lut, le-au împodobit cu coji de
ouă vopsite şi cu flori; alaiul Caloianului, pomana Caloianului; au participat elevii
clasei a III-a de la Şcoala Gimnazială nr. 3 şi ai clasei a II-a B de la Liceul de Arte
“Ionel Perlea”;
5. Atelier de împletit spice de grâu “Barba lui Dumnezeu” (30 iulie 2015); au
participat 5 elevi şi un adult;
6. Expoziţia “Arta plastică – Eugenia Hagiu şi Eugen Popa” (7.10. 2015 –
28.01.2016); cu lucrări de grafică şi pictură, selectate dintr-o amplă donaţie a prof.
Despina Moşteanu, nepoata artistei Eugenia Hagiu;
7. Atelier de lucru pentru Sărbătorile de iarnă (15.12.2015); parteneriat educaţional; au
participat elevii clasei I-a B de la Liceul Pedagogic ”Matei Basarab” Slobozia,
învăţător Mioara Dogaru şi elevii clasei a VIII-a D, Şcoala Gimnazială nr. 3 Slobozia,
prof. Sorana Ionescu. Elevii cei mari au susţinut o scenetă a lui Ion Luca Caragiale,
”O inspecţiune”, desfăşurată în ”Şcoala de odinioară” a expoziţiei permanente ”La
pas prin lumea satului”, după care, şcolarii de clasa I-a au învăţat să confecţioneze
sorcove, alături de bunici şi părinţi. Ceilalţi, au fost iniţiaţi în tehnica découpage. La
finalul atelierelor, cei mici i-au colindat pe cei mari şi au fost răsplătiţi cu toţii, cu
covrigi şi bomboane;
8. "Practici culturale în Balcani - Mărțișorul"Muzeul Agriculturii Slobozia a
vernisat în data de 05 aprilie 2016, expoziţia internaţională cu datini legate de oferirea
 şi purtarea mărţişorului în ţările balcanice. Aceasta a fost realizată în cadrul unui
parteneriat între instituţii de cultură din România, Bulgaria, Republica Macedonia şi
Serbia, Muzeul Agriculturii din Slobozia având un aport semnificativ în organizarea
ei. Expoziţia are ca stindard cel mai mare mărţisor din lume, omologat de Cartea
Recordurilor.
9. „Telefonul de-a lungul timpului”. Marţi, 31 mai 2016, la Muzeul Agriculturii
din Slobozia a fost deschisă expoziţia „Telefonul de-a lungul timpului”, realizată în
colaborare cu Muzeul Judeţean Buzău, în prezenţa unui numeros public, format din
reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale, instituţii publice şi de cultură, cadre
didactice şi elevi de la liceele din municipiul Slobozia.
10. Târgul Pâinea si Vinul. Muzeul Național al Agriculturii a organizat, în perioada
16-18 septembrie 2016, manifestarea complexă PÂINEA ŞI VINUL, care a
cuprins expoziţia „Pâinea şi vinul”, însoţită de ateliere de modelat pâini rituale şi de
împletit spice de grâu, demonstraţii practice de copt pâine la ţest şi la cuptor
tradiţional şi de obţinere a mustului proaspăt prin zdrobirea strugurilor în teasc,
şi Târgul de produse tradiţionale româneşti, la care au fost prezenţi renumiţi
producători din ţară. 

După deschiderea oficială şi vizitarea expoziţiei “Pâinea şi vinul”, participanţii au

degustat pâinea caldă scoasă de sub ţest şi din cuptorul tradiţional şi au băut must. În
continuare, participanţii au asistat la spectacolul oferit de Ansamblul COLINDA, din
Jilavele, şi Grupul instrumental de mandoline din Giurgeni, ambele din judeţul Ialomiţa.

La prima ediţie a târgului  de la Muzeul Naţional al Agriculturii, cei interesaţi au avut
posibilitatea să aleagă dintr-o mare diversitate de produse româneşti, din toate zonele ţării
(Moldova, Bucovina, Ardeal, Muntenia, Oltenia, Dobrogea) - Magiun de prune
Topoloveni, Indicaţie Geografică Protejată - produs înregistrat în Uniunea
Europeană; produse atestate tradiţional: legume şi fructe româneşti; carne şi produse
din carne; produse de panificaţie, dulciuri şi produse dietetice; miere şi produse ale
stupului; sortimente de brânzeturi din lapte de vacă, oaie, capră (renumitul Bulz cu
brânză de burduf în coajă de brad din Bran); vin alb, roşu şi roze din mai multe zone ale
țării; artizanat, bijuterii.
11. Scoarţe româneşti (15 martie 2012 – 15 aprilie 2013) - expoziţie de prezentare a
unei colecţii de covoare diverse, ca tehnică de lucru şi zone de provenienţă, în relaţie
cu obiecte din alte categorii – mobilier, ceramică, alte textile de industrie casnică -
integrate în scenografia unui interior de casă ţărănească tradiţională.
12. Mărturii de credinţă (25 martie 2012 – în prezent) - expoziţie ce reuneşte obiecte şi
documente din patrimoniul muzeului şi al Bisericii de lemn Poiana (icoane, potire,
candele, sfeşnice, pistornice, elemente de arhitectură, cărţi bisericeşti ş.a.), pâini
rituale; inaugurată de Buna Vestire, zi în care Muzeul Agriculturii a împlinit 16 ani de
la deschiderea oficială;
13. Plugăritul – istorie şi civilizaţie şi Tractorul în agricultura românească (8 iunie
2012 – 20 mai 2013) - expoziţii de prezentare în prim plan a două piese esenţiale în
agricultura românească - plugul şi tractorul – privite din perspectivă istorică
(tipologii, evoluţii şi performanţe tehnice, importanţa în dezvoltarea civilizaţiei agrare
româneşti etc.)
14. Lelia Urdăreanu (18 sept. 2012 – 20 martie 2013) - expoziţie – document, în cadrul
căreia au fost expuse 40 de lucrări de pictură aparţinând artistei Lelia Urdărianu
(1889-1991), în care sunt surprinse aspecte ale vieţii din Câmpia Bărăganului din
prima jumătate a sec. al XX-lea, cu precădere scene agricole de pe proprietatea
Fermei Model Perieţi.
15. Ceramică românească – artă şi utilitate (12 oct. 2012 – 11 februarie 2013) -
expoziţia a prezentat piese aparţinând unor mari centre ceramice din Oltenia (Horezu,
Târgu Jiu, Găleşoaia), Muntenia (Pucheni, Curtea de Argeş, Pisc), nordul Moldovei,
Bihor etc.; în cadrul expoziţiei a fost organizat un atelier de modelaj în lut, unde
vizitatorii au putut exersa meşteşugul de a modela diverse obiecte inspirate din
tradiţia populară;
16. Din bucătăria de odinioară (20 nov. 2012 – 20 sept. 2013), expoziţie ce a prezentat
aspecte din bucătăria românească tradiţională ( instrumentar culinar, maşini de gătit,
piese de mobilier, reţetare şi cărţi de bucate ş.a.); în cadrul expoziţiei s-a lansat
calendarul pe 2013: “Din bucătăria de odinioară”, calendar cuprinzând imagini cu
obiecte din patrimonial muzeului şi informaţii despre tradiţii culinare româneşti. În
acest spaţiu s-au desfăşurat activităţi cu copiii (ateliere de lucru), care vizează latura
 formativ-educativă în domeniul tradiţiilor culinare şi a creativităţii (ex. atelierele:
Micii brutari, Reţetele ilustrate, Decoraţiuni inspirate din bucătărie ş.a.).
17. Fierul de călcat pe aburii vremii (23 febr.) -  ce prezintă în imagini o istorie
evolutivă a spălatului şi călcatului textilelor în ateliere meşteşugăreşti, în casa
boierească şi gospodăria ţărănească  din România;
18. Expoziţia absolvenţilor (22 martie 2013 – 31 mai 2013) - cu lucrările pentru
certificarea competenţelor profesionale – specialitatea arhitectură, a elevilor clasei a
XII-a B de la Liceul de Artă „Ionel Perlea” din Slobozia;
19. Albinăritul – tradiţii româneşti (26 aprilie 2013) – expoziţia prezintă o evoluţia a
stupilor de albine (de la buduroaiele din trunchi de copac şi coşniţele din nuiele
împletite, la stupii sistematici) şi instrumentar apicol specific (centrifuge pentru scos
mierea ş.a.) din colecţiile muzeului, mărturie a vechimii şi continuităţii albinăritului
pe întreg cuprinsul ţării;
20. Caloianul – ritual agrar pentru rodire şi vreme de secetă (23 mai 2013) –
manifestare complexă, organizată în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Ialomiţa, de
valorificare şi promovare a unor tradiţii de spiritualitate agrară. Au participat grupuri
de copii din Cegani, Griviţa şi Miloşeşti, care au prezentat obiceiuri de secetă
(Caloienul, Paparudele) în variantele locale. Participanţii au primit diplome pentru
autenticitatea obiceiurilor prezentate.
21. Documente din agricultura românească (30 mai – 18 septembrie 2013) – expoziţie
cu mărturii din istoria agriculturii din România (documente scrise şi iconografice,
vase de provizii şi seminţe cerealiere descoperite în săpături arheologice, inventar
agrar etnografic), secvenţă specială: exploataţii agricole din Bărăgan, 2/2 sec.XIX –
½ sec. XX;
22. Timpul în percepţia ţăranului român (12 iunie) - expoziţia valorifică colecţia de
ceasuri şi alte obiecte folosite de-a lungul timpului în exprimarea simbolică a curgerii
vremii şi este structurată pe trei secţiuni: timpul uman ca rezultat al reflexiei de-a
lungul istoriei, timpul ca dimensiune sacră în percepţia ţăranului şi timpul ca valoare
lucrativă la ţăranul român;
23. Unelte şi maşini de secerat, treierat, vânturat (1 august 2013) - expoziţie de unelte
tradiţionale folosite la recoltarea cerealelor (seceri, coase, furci şi greble de arie,
 îmblăcie, tăvăluguri de piatră, lopeţi de vănturat grâul etc.), precum şi maşini agricole
specifice perioadei introducerii maşinismului în România (secerători, treierători,
manej, batoză, locomobil ş.a.);
24. Cununa grâului (10 octombrie 2013 – în prezent) - expoziţia prezintă două aspecte
din cultura noastră populară tradiţională: „spiritualitatea agrară” (rituri, obiceiuri,
ceremonialuri agrare) şi mijloacele tradiţionale de păstrare a grânelor; la
deschiderea expoziţiei, s-a prezentat un moment artistic (prelucrări din folclorul
agrar: „Cununa grâului”, „Drăgaica”, „Căluşarii” ş.a.) susţinut de Ansamblul folcloric
„Drăgaica” din Căzăneşti;
25. Proiectul „Pâinea Păcii în România” (10 octombrie 2013) – iniţiat de Ministerul
Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei Consumatorilor din Germania şi Asociaţia
„Frienden Brot” – Germania; cu acest prilej a fost inaugurată expoziţia „Deportarea
în Bărăgan – mărturii din istoria unei tragedii” – un omagiu adus suferinţei miilor
de oameni victime ale deportării în Bărăgan, de Rusalii 1951; evenimentul a avut loc
în prezenţa domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii, a directorului general
al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului
Românesc, a unor reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan, a
autorităţilor judeţene şi a reprezentanţilor mass-mediei centrale şi locale. 
26. De Noaptea muzeelor (18 mai 2013), eveniment iniţiat de Ministerul Culturii şi
Comunicării din Franţa, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul
Internaţional al Muzeelor (ICOM), Muzeul Agriculturii Slobozia a oferit vizitatorilor:
- acces gratuit la circuitul expoziţional: Mărturii de credinţă,
Albinăritul – tradiţii româneşti, Plugăritul – istorie şi civilizaţie
şi Tractorul în agricultura românească, Din bucătăria de
odinioară, Expoziţia absolvenţilor , Fierul de călcat pe aburii
vremii, Biserica de lemn Sfântul Nicolae, monument de
arhitectură şi istorie;
- proiecţii de filme documentare din arhiva Muzeului Agriculturii.
4.- Prezentare detalii referitoare la acordurile de colaborare încheiate între muzeu și alte instituții
din domeniul social sau educațional pentru desfășurarea de activități cu caracter educativ:
Obiectul acordului: Promovarea valorilor culturale din patrimoniul ambelor instituții partenere și
educarea publicului în domenii specifice, asociate obiectului de activitate și tipurilor activităților,
colaborarea între părți pentru susținerea unor proiecte comune, publicarea unor materiale
științifice (online, presă, alte publicații), organizarea unor evenimente culturale comune,
participarea la diverse activități (expoziții, activități practice și aplicații pe teme culturale,
folclor, tradiții, obiceiuri, întâlniri, mese rotunde, simpozioane, târguri etc.), schimb de publicații.

PARTENERIATE ALE MUZEUL NAȚIONAL AL AGRICULTURII

- Consiliul Judeţean Ialomiţa
- Instituţia Prefectului Judeţului Ialomiţa
- Primăria Municipiului Slobozia
- Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa
- Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea”
- Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa
- Direcția Județeană.pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Naţional Ialomița
- Uniunea Artiştilor Plastici, filiala Slobozia, Ialomiţa
- Muzeul Judeţean Ialomiţa
- Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa
- Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ialomiţa
- Protopopiatul Slobozia
- Palatul Copiilor Slobozia
- Asociația Pro Eirene, Centru de Educație ”Micul Prinț” Slobozia
- Interact Slobozia/Asociația Club Rotary Slobozia
- Asociaţia „Din inimă pentru aproapele”, Slobozia
- S.C. Oyl Company Holding A.G. S.R.L.
- Liceul Pedagogic „Matei Basarab” Slobozia
- Liceul de Arte „Ionel Perlea” Slobozia
- Liceul Tehnologic Special ”Ion Teodorescu” Slobozia
- Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” Slobozia
- Liceul Tehnologic „Înălţarea Domnului”
- Şcoala Gimnazială „Sf. Ierarh Nicolae” Bucu
- Şcoala Gimnazială „George Vâlsan” Amara
 - Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 „Sfântul Andrei” Slobozia
- Şcoala Gimnazială Nr. 3 Slobozia
- Grădiniţa cu Program Prelungit „Junior” Slobozia
- Grădiniţa cu Program Prelungit „Dumbrava minunată” Slobozia
- Dexter Academy Slobozia
- Reţeaua Naţională a Muzeelor din România
- Muzeul Judeţean Buzău
- Muzeul Național al Satului București
- Muzeul Național al Țăranului Român București
- Muzeul de Etnografie Brașov
- Primăria Moara Vlăsiei
- Institutul de Istorie George Barițiu, Cluj – Napoca
- Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj - Napoca
- S.C. Millenium Management SRL Focus Business Catalog
- Revista de Lingvistică și Cultură Românească, București
- www.calendarulcopiilor .ro
La nivel internaţional:
- Asociaţia Internaţională a Muzeelor de Agricultură
- Organizația BEREAN PRISON MINISTRIES INC, (SUA)
- ARO - Asociația Românilor din Frankfurt și împrejurimi (Germania)

II . Se estimează o creștere a numărului de vizitatori anual cu peste 5% față de anul

de referință 2015, datorită modului în care se va prezenta obiectivul după restaurare și implicit al
impactului pe care acesta îl va avea asupra publicului vizitator.

III . Informații și istoric pe larg despre Biserica de lemn Sf Nicolae:

 MUZEUL NAȚIONAL AL AGRICULTURII
www.muzeulagriculturii.ro

BISERICA DE LEMN SFÂNTUL NICOLAE

920031, B-dul Matei Basarab nr. 10

Slobozia, jud. Ialomiţa
Tel. / Fax. 0243-231991, 0243-230184
E-mail: mna_slobozia@yahoo.com
1737 Prima atestare documentară (lespedea de piatră din pridvorul bisericii)
1775 Menţionată documentar funcţionarea în biserică a unei şcoli
Sec. S-au pictat icoanele pe lemn din biserică. Din această perioadă datează Uşile
XVIII- Împărăteşti şi probabil Icoanele Împărăteşti
XIX
cca.1900 Biserica Poiana este scoasă din cult.
anii ’50 Acoperişul frânt de furtună al bisericii a fost refăcut de sătenii din Poiana
1979 Biserica este mutată şi refăcută la Poiana de Sus, prin stăruinţa d-lui Răzvan
CIUCĂ, directorul Muzeului Judeţean Ialomiţa
Sept- Biserica este strămutată la Slobozia, în parcul Muzeului Naţional al Agriculturii,
dec la stăruinţa directorului acestui muzeu, d-l Răzvan CIUCĂ, cu binecuvântarea
2000 P.S. dr. Damaschin CORAVU, şi sprijinul material al Episcopei Sloboziei şi
Călăraşilor şi al Consiliului Judeţean Ialomiţa, preşedinte Gheorghe SAVU.
17 dec. Biserica „Poiana” este târnosită de P.S. dr. Damaschin CORAVU, Episcopul
2000 Sloboziei şi Călăraşilor, cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae” şi „ Buna
Vestire”
Duminică, 17 decembrie 2000, la Slobozia, a fost târnosită Biserica de lemn
cu hramul „Sf. Ierarh Nicolae”, la care s-a adăugat şi hramul „Buna Vestire”. Slujba a
fost săvârşită de P.S. dr. Damaschin CORAVU, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor,
însoţit de un important sobor de preoţi. La târnosire au asistat 300 de enoriaşi,
numeroase personalităţi ale vieţii culturale, politice, sociale din judeţul Ialomiţa şi din
judeţele învecinate, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi de stat.
Biserica de la „Poiana de Jos” este un document original şi autentic de istorie şi
arhitectură (înscris pe Lista monumentelor istorice la poziţia IL-II-m-A-14075).
„Biserica din Jos” de la Poiana este totodată un document istoric viu, satele cu biserici
din lemn încadrându-se în fondul de bază al aşezărilor rurale româneşti de tip adunat,
caracterizat prin stabilitate.
Documentele care vorbesc de începuturile ei sunt relativ confuze. Cert este că
la Poiana de Jos, pe o moşie megieşească, locuită de moşneni, documentele atestă la
1737, prezenţa Bisericii cu hramul „Sf. Ierarh Nicolae”, „de vârghii (de stejar) învălită
în şindrilă veche”. (Radu CREŢEANU, Bisericile de lemn din Muntenia, Ed.
Meridiane, Bucureşti, 1968). Lemnul, lucrat din bardă şi secure, va fi fost adus din
„codru surd” de stejar aflat pe hotarul satului. Dar există şi ipoteza că biserica ar fi fost
adusă pe bucăţi din depresiunea Voineasa (Vâlcea) şi montată la Poiana.
În 1775 este menţionată documentar înfiinţarea aici a unei şcoli cu doi preoţi şi
un dascăl.
În lucrarea sa „Un sat de foşti moşneni in Câmpia Românească: Poiana de
lângă Ialomiţa” (în Sociologie Românească, A III, 7-3, 1938), învăţătorul Mircea
STĂNCESCU (membru în echipele savantului Dimitrie Gusti) scria că la biserică „nu
se mai slujeşte de 40 de ani”.
Aproape definitiv abandonată, în anii ’50 sătenii au refăcut acoperişul frânt de
furtună. De la biserică au fost înstrăinate însă uşile de la catapeteasmă, icoanele, cărţile
vechi, clopotul…
În 1979, dl Răzvan CIUCĂ, director pe atunci la Muzeul Judeţean Ialomiţa
(ajutat material de Consiliul Popular al Judeţului Ialomiţa şi consiliat de arh. dr.
Andrei PĂNOIU), reface la Poiana de Sus acest impresionant document de arhitectură
veche ţărănească. Biserica a rămas în continuare în conservare, dar în anul 2000, tot
prin osteneala d-lui Răzvan CIUCĂ, a colaboratorilor săi de la Muzeul Agriculturii
din România, cu binecuvântarea P.S. dr. Damaschin CORAVU, şi sprijinul material
al Episcopei Sloboziei şi Călăraşilor şi al Consiliului Judeţean Ialomiţa, preşedinte
Gheorghe SAVU, şi al altor oameni cu credinţă în Dumnezeu şi cu respect pentru
istorie, Biserica de la Poiana a fost strămutată lângă Muzeul Agriculturii din România.
Strămutarea bisericii a fost realizată de o echipă de meşteri din Maramureş (staroste
Gavrilă COCEAN), conservarea fiind realizată de restauratorii Muzeului. În duminica
de 17 decembrie 2000, orele 09.00, la Slobozia, s-a ivit o nouă parohie: “BUNA
VESTIRE”. Cu binecuvântarea P.S. dr. Damaschin CORAVU, Episcopul Sloboziei şi
Călăraşilor, dl. Răzvan CIUCĂ a fost hirotesit ipodiacon. A fost numit primul preot
paroh: Dragoş Gabriel STANCIU.
Tehnica de construcţie folosită este, oarecum, surprinzătoare pentru zona
Poiana. Colectivităţile de câmpie au avut biserici construite din nuiele împletite, prinse
într-un cadru de furci înfipte în pământ (sistem Fachwerk) în timp ce biserica “Poiana”
“este construită în sistem Blockbau: pereţii sunt alcătuiţi din cinci “blăni” (bârne) de
stejar suprapuse orizontal şi îmbinate la capete în “ţincuri” (cheotori). Cioplirea şi
îmbinarea “blănilor” s-au făcut cu barda şi cu securea. Sub streaşină, capetele grinzilor
transversale (fixate pe bârnele orizontale prin plătuială şi chertătură) şi căpriorii
prelungiţi în afară, formează un sistem de susţinere care are şi un efect decorativ.
Acoperişul din şindrilă este unic pentru toată clădirea cu excepţia turnului.
Planul bisericii s-a păstrat intact: navă dreptunghiulară alungită (L- 16,10m, l-6,30m)
continuată cu o absidă (incinta altarului) cu patru laturi dispuse într-un contur
semicircular. Intrarea se face printr-un pridvor deschis, continuat cu pronaosul (tinda
femeilor), naosul şi altarul cu o mică fereastră dispusă în axul bisericii. Iniţial,
pronaosul era despărţit de naos printr-un perete de scânduri (azi, se păstrează doar
martorii). Bolta naosului şi altarului are formă semicilindrică, sprijinită pe arcuri-
nervuri şi tăvănită cu scânduri de brad. Pronaosul şi altarul aveau iniţial duşumele din
scânduri, în timp ce naosul era pardosit cu dale şlefuite de formă pătrată. După
strămutare întreaga pardoseală a fost refăcută, dalele de piatră păstrându-se doar în
faţa catapeteasmei (soleea). Uşile Împărăteşti datează de la începuturile bisericii şi au
fost recuperate prin bunăvoinţa Pr. Stavrofor Nifon PETRUŞ (Fundata).
Principalul element decorativ îl constituie brâul în torsadă (“Funia”, “Sânul lui
Avraam”, “Veşnicia”) sculptat de-a lungul “blănii” mediane, continuitatea acestuia fiind
întreruptă de ferestre şi de absida altarului. Pridvorul are şase stâlpi cu capiteluri sculptate
şi arcade în acolade la grinzi. Portalul uşii de la intrare este ornamentat cu ancadramente şi
o cruce, incizate. Elemente decorative, discrete prin simplitatea lor, se întâlnesc şi la
strane (refăcute aproape în totalitate), proscomidiar şi masa Sfântului Altar. Mobilierul
(axioniţa, iconostasul) se pare că aparţine secolului al XIX-lea. Sfânta Masă, susţinută de
patru stâlpi, închipuind pe cei patru evanghelişti, este originară şi are elemente decorative
feudale sculptate. Icoanele sunt pictate pe lemn şi datează din secolul al XIX-lea, unele
dintre ele aparţinând chiar “Bisericii de la Poiana”, altele fiind primite prin donaţie sau
cumpărate.
De la 1737 (1747?) datează lespedea de mormânt (L-1.56 m, l-0,81 m) aparţinând
boierului Răducan TÂRCĂ: “Supt această piatră odihnesc oasele robi lui Dumnezeu
Chirca Stana Dragomirri Zavta Dumitraşco Petco Gheorghe Tudorache Dobra Maria
Tudoria şi copii Voica Păunia Dragomir Dumitraşco Velica Maria Tudora Stan Pena
Matei Radaicucea Dumitra Dobra Zamfira Ivan Zaharia Pavel 1737”.
Pe platou, în faţa bisericii, se află două cruci de piatră. Prima (H – 1.66 m, l-0,66
m) este datată 1889 şi se pare că a aparţinut unuia dintre ultimii preoţi care au slujit la
Biserica de la Poiana. Este cioplită în tehnica méplat, cu un text inscripţionat în limba
română (cu caractere chirilice) cu numele celor care au ridicat crucea şi simbolurile:
pasărea sufletului (Sfântul Duh), biserica cu trei turle, brazi îmbrăţişaţi şi soarele în
glastră. Cealaltă cruce, datată 1877 (H- 0,81m., l- 0,44m.), este realizată în aceeaşi
tehnică, purtând simbolurile: crucea, pasărea sufletului (Sfântul Duh), Serafimi.
Bolta bisericii a fost pictată în anul 2001 de către artistul Ion NICODIM în tehnica
ulei pe pânză. Tot Ion NICODIM este autorul candelabrului de lemn (Heruvimi ţinând în
mâini făclii).
În primăvara anului 2004 au fost înlocuiţi stâlpii care cadrează intrarea
pridvorului. Icoanele din registrele superioare ale actualei catapetesme sunt realizate de
pictorul Ion GRIGORESCU, 2003, prin contribuţia enoriaşilor şi a familiei Alecu PANĂ
(Zürich-Elveţia). Tot Ion GRIGORESCU a pictat uşile diaconeşti şi prăznicarele.
 Alte podoabe de preţ întregesc patrimoniul bisericii (potire, candele, cădelniţe,
cărţi vechi). Tetrapodul (analog) provine de la Biserica din Buieşti (Ialomiţa). Cu acesta a
slujit Sfântul Calinic de la Cernica. Covoarele şi ştergarele au fost donate de enoriaşi.
În vecinătatea bisericii se află amplasaţi un colac de puţ, din piatră (1853) cu
inscripţie, în chirilică, sculptată în meplat: “ S-AU RIDICAT CU CHELTUIALA LUI
ARON NEDELCOVICI“şi o gură de puţ (1937) cu inscripţia:”GH. TACHE 1937
C.TRIFU – METELEU”. Colacii provin din com. Balaciu, jud. Ialomiţa.
Biserica Poiana a devenit în scurt timp un reper religios şi cultural. În jurul ei, şi în
strânsă legătură cu Muzeul Naţional al Agriculturii, se desfăşoară periodic evenimente
culturale de aleasă ţinută (expoziţii, concerte şi altele).
Pisania (cioplită în lemn) a fost făcută de artistul Gabriel MANOLE.

Brâul în torsadă
(“Funia”, “Sânul lui Avraam”,“Veşnicia”)

IV: Detalii ale activității curente

1. Situația veniturilor și cheltuielilor la 2015:
Raport biserică: Venituri 2015=144.566 lei; Cheltuieli 2015=119.870 lei ; Sold la 30 dec. 2015=
24.676 lei
Raport muzeu: Venituri din vânzare bilete intrare 2015 =1.514 lei (Preț: 3,5 lei-adulți 1,0 lei
-elevi)

2. Există venituri? Dacă da, din ce? Vânzări bilete, diverse obiecte etc.? De
prezentat tarife/prețuri unitare de vânzare.
Raport biserică: Venituri 2015=144.566 lei; Cheltuieli 2015=119.870 lei ; Sold la 30 dec. 2015=
24.676 lei
Raport muzeu: Venituri din vânzare bilete intrare 2015 =1.514 lei ( Preț: 3,5 lei-adulți 1,0 lei
-elevi)
3. Care sunt cheltuielile cu personalul în prezent? Câte persoane sunt angajate și
care este grila de salarizare?
Biserica: salarii brute acordate în 2015 (2 preoți, 1 îngrijitor) = 34.180 lei.
Salarii brute: preot paroh I = 1.680 lei/lună, preot paroh II = 1.550 lei/lună, îngrijitor = 1.250
lei/lună.
Muzeu: 1 muzeograf încadrat cu 2.867 lei/lună-brut, cu activitate la ghidaj biserică 20%=573
lei/lună; 1 supraveghetor încadrat cu 1957 lei/lună-brut, cu activitate la ghidaj biserică 20%=391
lei/lună
4. Care sunt cheltuielile materiale la 2015? Muzeu:Tratamente conservare=1.650,00 lei
5. Care este consumul de utilități: apă, energie, încălzire? Muzeu-2015= 8.396,00 lei
6. Alte costuri relevante: nu
Vă stăm la dispoziție pentru orice alte informații,

MANAGER, ÎNTOCMIT,
Prof. Dr. Gheorghe PETRE ȘEF SERVICIU PATRIMONIU,
Muzeograf ing. Adrian STROE