Centrud

leExcelentainViticulturasiVinifi
catiedinChisinau
CatedraSocio-UmanasT iurism

Proiectlaartizanat
Tema:,Ceramicapopulara”

A elaborat eleva grupei T-191:

Dermenji Maria
A verifi cat: Diacon Vasile
Stauceni 2021
 Olăritul reprezintă o activitate meşteşugărească specializată prin posedarea unor procedee
tehnice de modelare a lutului (argilei) în scopul obţinerii diverselor produse de ceramică, care
erau utilizate în gospodărie. Olăritul pe teritoriul Moldovei a inclus și fabricarea olanelor, a
cărămizilor arse pentru construcţia locuinţelor. Vasele de ceramică arsă sînt apreciate pînă astăzi
ca documente arheologice în baza cărora se fac concluzii despre cultura vechilor civilizaţii.
Olăritul are o istorie milenară şi există diferite opinii despre geneza acestui important meşteşug,
care din cele mai vechi timpuri asigura comunitatea şi piaţa cu obiecte de ceramică. Acest gen de
activitate în Moldova a fost îmbrăţişat mai întîi de bărbaţi, dar în comun cu femeile, care
îndeplineau un şir de lucrări auxiliare.
Despre perioada timpurie a dezvoltării olăritului ne vorbesc materialele săpăturilor arheologice
realizate în multe localităţi din republică. În epoca medievală deja se practica confecționarea
vaselor din „lut sec” pentru pregătirea bucatelor, iar pentru păstrarea lichidelor – din „lut gras”.
Mesteri olari ai R.Moldova sunt: Vasile Gonciari, Constantin Cojan, Sclifos Andrei, Stoica Aliona, Popescu Ecaterina,
Maria Cristea.
Mester olar : Vasile Gonciari
Meșteșugul olăritului a fost transmis din generație în generație de vreo 300 de ani, odată cu venirea meșteșugarilor
Guțul din munții Carpați. Ei s-au aranjat cu traiul în preajma celor 4 mănăstiri din zona Codrilor: Hârjauca, Hârbovăț,
Palanca și Mândra. În perioada postbelică în Hoginești erau 143 de familii de olari. Hogineștii au păstrat foarte multe
forme ale olăritului popular. Familia Gonciari este una cu o lungă tradiție, iar meşterul popular Vasile Gonciari a
continuat dinastia olarilor. Toate lucrările confecționate de meșterul popular sunt întâlnite la diverse expoziții,
festivaluri. A fost inaugurat atelierul meșteșugăresc ”Casa olarului”, care a devenit și o atracție turistică. Meșterul
organizează master-classuri și povestește istoria olăritului. De asemenea în satul Hoginești din raionul Călăraşi se află
și Muzeul de ceramică tradițională.
 Cunoaşterea ceramicii ne oferă posibilitatea înţelegerii în ansamblu a
procesului de formare a artei medievale româneşti, mai ales în etapa
secolelor X – XIV, de când ni s-au păstrat prea puţine monumente de
arhitectură, pictură sau sculptură. Olăria constituie singurul domeniu care
creează adevărate punţi de legătură între trecut şi etapele mai noi ale
creaţiei populare, atât de înfloritoare mai ales în secolul XIX-lea în lumea
satelor. Analiza procedeelor meşteşugăreşti, a formelor şi concepţiei
decorative proprii olăriei noastre populare duce la surprinzătoare legături
cu perioadele îndepărtate coborând până în preistorie. Ceramica produsă
şi azi în lumea satelor de meşteri specializaţi reprezintă, de fapt, cea din
urmă etapă a olăriei medievale, de caracter rural sau orăşenesc. Olăria
smălţuită, produs de lux în epoca feudală, se împământeneşte în sate, mai
ales după secolul al XVIII-lea.
 Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 135
din 20-03-2003
privind meşteşugurile artistice populare
Publicat : 16-04-2003 în Monitorul Oficial Nr. 84-86 art. 390
Versiune în vigoare din 10.08.07  în baza modificărilor prin
LP211-XVI din 29.07.05, MO132-134/07.10.05 art.631
Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.
Capitolul  I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul şi obiectul legii
(1) Prezenta lege are drept scop crearea cadrului juridic pentru activitatea meşterilor
populari în vederea păstrării meşteşugurilor artistice populare (în continuare
– meşteşuguri artistice) şi dezvoltării lor pe baza tradiţiilor autentice ale artei
populare.
(2) Obiectul de reglementare al prezentei legi îl constituie activitatea în domeniul
meşteşugurilor artistice, activitate ce include atît aspectul creator, cît şi cel social-
economic şi cultural al fenomenului.