Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Poster
Disciplina: Servirea consumatorului
Grinăuți 2019
Grinăuți 2019
Grinăuți 2019
Grinăuți 2019
Art. 8.
Operatorii economici sunt obligati sa puna pe piata numai produse sau servicii sigure,
care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, sa se comporte in mod corect in
relatiile cu consumatorii si sa nu foloseasca practici comerciale abuzive.
Art. 9.
Sunt interzise importul, fabricatia, distributia, precum si comercializarea produselor
falsificate ori contrafacute, periculoase sau care au parametrii de securitate neconformi
care pot afecta viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor.
Art. 10.
Este interzisa conditionarea vanzarii catre consumator a unui produs, de cumpararea unei
cantitati impuse sau de cumpararea concomitenta a unui alt produs sau serviciu. De
asemenea, este interzisa prestarea unui serviciu catre consumator, conditionata de
prestarea altui serviciu sau de cumpararea unui produs.
Art. 11.
Orice vanzare fortata este interzisa. Expedierea unui produs sau prestarea unui serviciu
catre o persoana se face numai in baza unei comenzi prealabile din partea acesteia.
Art. 12.
Cheltuielile legate de inlocuirea produselor defecte, de remedierea sau de restituirea
contravalorii acestora vor fi suportate de vanzator si recuperate de acesta de la
producator sau, dupa caz, de la importator sau de la furnizorul anterior aflat pe lantul de
distributie, daca prin contractul incheiat intre acestia nu s-a stabilit altfel.
Art. 13.
Orice persoana care are calitatea de producator, distribuitor sau vanzator de produse
alimentare va comercializa numai alimente care prezinta siguranta pentru consumator,
sunt salubre si apte pentru consum uman.
Art. 14.
Consumatorii trebuie sa primeasca toate informatiile necesare pentru o utilizare
corespunzatoare, potrivit destinatiei initiale a bunurilor.
Art. 15.
In cazul in care operatorii economici iau cunostinta, la o data ulterioara punerii pe piata a
produselor comercializate, despre existenta unor pericole care, la momentul punerii pe
piata nu puteau fi cunoscute, trebuie sa anunte, fara intarziere, autoritatile competente si
sa faca aceste informatii publice.
Art. 16.
In cazul produselor identificate sau identificabile cu defecte, producatorii si/sau
distribuitorii au obligatia de a le retrage de pe piata, de a le inlocui sau de a le repara, iar
in situatia in care aceste masuri nu pot fi facute intr-o perioada rezonabila de timp,
stabilita de comun acord intre vanzator si consumator si fara niciun inconvenient
semnificativ pentru consumator, consumatorul trebuie sa fie compensat in mod
corespunzator.
Art. 17.
In cazul lipsei conformitatii, astfel cum este prevazut in actele normative in domeniul
conformitatii produselor, constatate de consumator, acesta are dreptul de a solicita
vanzatorului, ca masura reparatorie, repararea sau inlocuirea produselor, in fiecare caz
fara plata, cu exceptia cazului in care aceasta solicitare este imposibila sau
disproportionata.
Art. 18.
Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile
de timp, stabilita de comun acord intre vanzator si consumator si fara niciun inconvenient
semnificativ pentru consumator, luand in considerare natura produselor si scopul pentru
care acesta a solicitat produsele, in conditiile legii.
Art. 19.
Guvernul elaboreaza prevederi privind reguli de securitate si reguli privind intocmirea
documentelor de conformitate, care asigura ca produsele comercializate pe piata sunt
sigure.
Art. 20.
Ambalajele produselor trebuie sa asigure integritatea si protectia calitatii acestora, fiind,
totodata, conforme prevederilor legale referitoare la protectia muncii, mediului si a
securitatii consumatorilor.
Art. 21.
Operatorii economici sunt obligati sa comercializeze alimente care:
a) sunt insotite de documente care le atesta originea, provenienta si securitatea, dupa
caz;
b) sunt manipulate si comercializate in conditii corespunzatoare de igiena, care nu pun in
pericol viata si sanatatea consumatorilor si care respecta normele sanitare in vigoare;
c) nu afecteaza viata si sanatatea consumatorilor.
Art. 22.
Se interzice comercializarea produselor ce imita produsele alimentare, fara a fi astfel de
produse si care prezinta riscul de a pune in pericol sanatatea sau securitatea
consumatorilor, conform reglementarilor legale in vigoare.
Art. 23.
Obligatiile producatorului:
a) sa raspunda pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de produsul cu defect, precum
si pentru cel cauzat ca rezultat cumulat al produsului cu defect cu o actiune sau o
omisiune a unei terte persoane;
b) sa puna pe piata numai produse sigure si, daca actele normative in vigoare prevad,
acestea sa fie testate si/sau certificate;
c) sa puna pe piata numai produse care respecta conditiile prescrise sau declarate;
d) sa opreasca livrarile, respectiv sa retraga de pe piata sau de la consumatori produsele
la care organele abilitate sau specialistii proprii au constatat neindeplinirea
caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viata, sanatatea ori
securitatea consumatorilor, daca aceasta masura constituie singurul mijloc prin care se
pot elimina neconformitatile respective;
e) sa asigure, in cursul procesului de productie, conditii igienico-sanitare conform
normelor sanitare in vigoare.
Art. 24.
Obligatiile distribuitorilor:
a) sa se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure si respecta conditiile
prescrise sau declarate;
b) sa nu comercializeze produse despre care detin informatii sau considera ca pot fi
periculoase;
c) sa anunte, imediat, autoritatile publice competente, precum si producatorul, despre
existenta pe piata a oricarui produs de care au cunostinta ca este periculos;
d) sa retraga de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au
constatat ca nu indeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, daca acesta constituie
singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitatile respective;
e) sa asigure conditiile tehnice stabilite de producator, precum si conditiile igienico-
sanitare pe timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii, conform normelor
in vigoare.
Art. 25.
Obligatiile prestatorilor de servicii:
a) sa foloseasca, in cadrul serviciilor prestate, numai produse si proceduri sigure si, dupa
caz, daca actele normative in vigoare prevad, acestea sa fie testate si/sau certificate si sa
anunte imediat existenta pe piata a oricarui produs despre care au cunostinta ca este
periculos;
b) sa presteze numai servicii care nu afecteaza viata, sanatatea sau securitatea
consumatorilor ori interesele economice ale acestora;
c) sa respecte conditiile prescrise sau declarate, precum si clauzele prevazute in contracte;
d) sa asigure, la prestarea serviciilor, conditiile tehnice stabilite de producator, precum si
conditiile igienico-sanitare, conform normelor in vigoare;
e) sa raspunda pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de serviciul defectuos prestat.
Art. 26.
(1) Alte obligatii ale operatorilor economici sunt:
a) de a comercializa sau oferi, cu titlu gratuit, numai produse sigure, aflate in cadrul
termenului de valabilitate si care nu prezinta riscuri pentru viata, sanatatea si/sau
securitatea consumatorilor;
b) de a nu comercializa, in spatii in care nu pot fi asigurate conditiile de pastrare cerute
de producator pentru a se preveni perisabilitatea accelerata, produse alimentare
preambalate sau ambalate;
c) de a nu comercializa, in alte conditii decat cele cerute de legislatia in vigoare, produse
nealimentare noi, folosite sau reconditionate, fara a putea fi, acolo unde este cazul,
probate, verificate sau asigurate conditiile de pastrare cerute de producator, pentru a se
asigura mentinerea caracteristicilor initiale ale produselor;
d) de a nu importa, in vederea distributiei cu titlu oneros sau gratuit, produse periculoase,
expirate sau care pot afecta viata, sanatatea si/sau securitatea consumatorilor prin
utilizarea acestora.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si persoanelor fizice sau juridice care pot avea calitatea
de operator economic.
Cine este consumatorul? Orice persoană fizică care procură sau foloseşte produse, servicii
pentru necesităţi personale, nelegate de activitatea de întreprinzător sau profesională se
bucură de protecția drepturilor consumatorilor.
În opinia unor experți străini, consumatorii reprezintă cea mai importantă verigă în
sistemul de protecție a propriilor drepturi, iar autoritățile trebuie să asigure informarea
cât mai cuprinzătoare a acestora.
Consumatorii au dreptul de a fi informaţi, în mod complet, corect şi precis, asupra
caracteristicilor produselor şi serviciilor oferite de către agenţii economici astfel încât să
aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în conformitate cu interesele lor, între
produsele şi serviciile oferite şi să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinaţiei acestora,
în deplină securitate.
Informarea consumatorilor despre produsele, serviciile oferite se realizează, în mod
obligatoriu, prin elemente de identificare şi prin indicarea caracteristicilor acestora, care
se înscriu la vedere şi explicit pe produs, etichetă, ambalaj sau în cartea tehnică, în
instrucţiunile de exploatare ori în altă documentaţie de însoţire a produsului, serviciului,
după caz, în funcţie de destinaţia acestora. Pentru a putea face uz de drepturile sale, la
depistarea deficienţelor produselor sau serviciilor procurate, consumatorul trebuie să
acţioneze în mod corect. Iniţial, trebuie depusă o reclamaţie în formă scrisă referitor la
produsele sau serviciile necorespunzătoare pentru remedierea, înlocuirea gratuită sau
obţinerea contravalorii lor în perioada lor de garanţie sau a termenului de valabilitate.
Odată cu depunerea reclamaţiei consumatorul trebuie să prezinte copia bonului de casă
sau oricare alt document care confirmă efectuarea cumpărăturii respective.
În cazul în care ați procurat un produs și ajungând acasă ați constatat că acest produs nu
vă convine după formă, culoare sau mărime, aveți tot dreptul de a returna produsul
înapoi pentru a-l schimba pe un alt produs care vă convine. Pentru aceasta trebuie să
păstraţi bonul de casă, ambalajul produsului și starea acestuia la etapa procurării.
Directorul unităţii la care a fost depusă reclamația este obligat ca, în termen de două zile,
să examineze reclamaţia şi să întreprindă măsurile necesare pentru soluționarea
acesteia. De asemenea, directorul unității va scrie pe versoul reclamaţiei o notă despre
măsurile luate, şi în termen de cinci zile, va informa reclamantul despre acest lucru. În
cazul în care pentru luarea măsurilor de lichidare a neajunsurilor sunt necesare mai mult
de 5 zile, conducătorul unităţii stabileşte termenul necesar, dar nu mai mare de 14 zile, şi
va face în registru nota respectivă.
Pentru a putea demonstra ulterior depunerea reclamaţiei nu uitaţi să păstraţi o copie a
acesteia cu ştampila de intrare a vânzătorului sau prestatorului de servicii.
În cazul în care consumatorul nu este de acord cu rezultatul examinării reclamaţiei de
către vânzător sau i s-a refuzat satisfacerea ei, sau nu a primit niciun răspuns în scris în
decurs de 14 zile calendaristice, el este în drept să se adreseze Agenţiei pentru Protecţia
Consumatorilor sau conform procedurii civile în instanţa de judecată, respectând
procedura prealabilă.
Grinăuți 2019
Grinăuți 2019
Debarasarea meselor
Prin debarasarea meselor se inteleg totalitatea operatiilor prin care obiectele de
servire si resturiile de mancare se strang de pe masa si se transporta la oficiile de
menaj ale unitatii. Aceste operatii se efectueaza de catre chelner. Debarasarea
meselor se face pe partea dreapta a consumatorului prinzandu-se cu mana dreapta
marginea farfuriei respective.
Debarasarea la trei farfurii se efectueaza atunci cand la masa se ridica doua sau
mai multe farfurii, iar tacamurile si resturile de preparate sunt in cantitati mai mari.
Prima farfurie se aseazs intre degetul mare si celelalte degete rasfirate sub farfurie,
se deplaseaza la cel de al II lea consumator fandand piciorul drept, ridicand farfuria cu
mana dreapta, apoi chelnerul trece in spatele consumatorului si trece farfuria din
mana dreapta in mana stanga sub prima farfuriie intre degetul aratator si celelalte
degete, apoi repeta operatiile la fel si la cel de al III lea client doar ca aseaza farfuria
pe antebratul stang sprijinit de marginea celei de a II a farfurie.
Tacamurile se pun in prima farfurie, iar resturile in cea de a II farfurie. Cu celelalte
farfurii procedeaza la fel ramanand pe antebrat una peste alta.
Dupa ce au fost ridicate de la masa, toate farfuriile (dar nu mai multe de 8-10
farfurii) si tacamurile se transporta la consola sau direct la oficiul de menaj pentru
spalarea veselei si a tacamurilor.
SERVIREA PREPARATELOR LICHIDE
Preparatele lichide constituie, in general, felul intai dintr-un meniu pentru mesele
de pranz sau de seara. Aceste preparate pot fi: ciorbe,supe, creme, borsuri,
consomeuri.
Sisteme privind servirea preparatelor lichide:
- servirea cu ajutorul lusului
- servirea de catre doi lucratori
- servirea cu ajutorul cestii
- servirea cu ajutorul farfuriei
- servirea cu ajutorul cestii sau a bolului special
SERVIREA CU AJUTORUL LUSULUI
Supiera cu preparatul lichid se aseaza pe o farfurie-suport pe care s-a pus in
prealabil un servet; acestea se aduc la masa pe mana stanga, degetele fiind
descfacute in forma de evantai, iar degetul mare desupra marginii farfuriei-suport.
Lusul de aseaza in diagonala, desupra bolului, cu causul in jos, cu manerul
indreptat spre mana dreapta a chelnerului.
Pentru servirea si consumarea preparatelor culinare lichide, se folosesc farfurii
adanci incalzite, care vor fi transportate in prealabil sau concomitent cu bolul sau
supiera. Transportul farfuriilor se face pe mana stanga, acoperite cu ancarul. Cand se
aduc concomitent cu bolul si lusul, farfuriile se aseaza pe antebratul stang, iar bolul cu
lusul pe palma stanga, peste care a fost asezat in prealabil ancarul. Farfuriile se
aseaza la masa pe partea dreapta a consumatorului, peste farfuria-suport folosindu-
se mana dreapta pentru efectuarea acestei operatiuni. Bolul cu lusul se lasa la
consola.
Servirea preparatului lichid cu ajutorul bolul sau a supierei se face pe partea stanga
a consumatorului.
Chelnerul se apropie de consumator, corpul fiind aplecat in fata, cu greutatea pe
picorul stang, putin fandat. Se apropie bolul sau supiera de farfuria adanca, in asa fel
ca marginea suportului bolului sa se petreaca putin peste aceasta. Cu mana dreapta
prinde lusul, cu care ia mai intai transa de carne care se aseaza in mijocul farfuriei. Se
agita apoi continutul, folosindu-se miscari lente si se serveste preparatul lichid.
Cu aceeasi grija se pune putina „fata”, luandu-se din partea de deasupra a
lichidului. Pentru a preintapina stropirea fetei de masa sau imbracamintea
consumatorului, lusul se va scufunda putin in lichid sau se va petrece de fiecare data
de marginea supierei sau a bolului, astfel ca eventualele picaturi aflate pe partea
exterioara a lusului sa se prelinga pe marginea interioara a supierei. Dupa servirea
primei persoane, lusul se introduce in supiera, continuandu-se servirea celorlalte
persoane.Debarasarea meselor se face la fel ca in cazul debarasari meselor la gustari.
SERVIREA SALATELOR
In general, fripturile se consuma impreuna cu salate realizate din rosii, castraveti,
salata verde, legume fierte sau coapte (salata de ardei, sfecla) sau cu legume
conservate (gogosari, castraveciori, gogonele etc.). Acestea sunt aduse la masa in
salatiere de o portie sau de patru portii, cu putin timp inaintea servirii fripturilor.
Salatierele de o portie se aduc pe un suport format. din tava sau farfurie, in functie de
numarul consumatorilor, tinut pe antebratul si mana stinga, si acoperite cu ancarul
impaturit. Se aseaza pe blatul mesei fara suport, pe partea stanga a fiecarui
consumator, la o distanta de 2-3 cm de dintii furculitei mari . Salatierele mari, de patru
portii, se aduc pe un suport format din farfuria mare intinsa si se aseaza pe blatul
mesei, la o distanta accesibila clientilor, pentru a se servi singuri. Intotdeauna
salatierele mari vor fi insotite de tacamul special pentru salate sau de un cleste format
din lingura si furculita mare, asezate cu partea concava si respectiv cu dintii in jos,
furculita dedesubt si lingura deasupra.
In afara de garnituri si salate, la fripturi se mai pot servi diferite sosuri si
condimente, cum sunt: sosul de unt, sosul englezesc si sosul de tomate pentru
muschiul de vita, cimbrul pentru vrabioarele de vita, sosul de usturoi (mujdei) pentru
pui, piperul alb si negru pentru fripturile asortate calde. Sosurile sunt aduse in sosiere,
pe suport de farfurie, insotite de lingura si asezate la mijlocul blatului mesei, la o
distanta accesibila clientilor.
Grinăuți 2019
Dieta hidrica consta in introducerea in organism a unei cantitati mai mari de apa sau
lichide (apa minerala, ceaiuri, decocturi, sucuri de fructe, bulion, etc).
Cantitatea nu va depasi 2 l pe zi, se va administra in doze mici, fractionate si va dura
numai cateva zile, timp in care bolnavul va sta obligatoriu la pat. In locul apei se
prefera infuziile usoare (menta, tei, musetel, fructe de maces), apa cu zeama de lamaie
sau portocale, bulion de legume, apa de orez.
- bulionul de legume este mai usor tolerat, dar valoarea nutritiva este nula. Nu
se pastreaza mai mult de 24 de ore. Este o varianta a dietei hidrice.
- apa de orez, alta varianta, este indicata in cazuri de diaree mai ales la copii
si se prepara astfel: 2 linguri de supa de orez boabe se pun in 500 ml. apa rece si
cand boabele s-a umflat, se adauga 500 ml apa fiarta si se fierb in continuare
20 de minute. Se filtreaza printr-o panza deasa si se adauga dupa caz, trei 3 g sare sau
30g zahar. Valoarea nutritiva este a zaharului (120 calorii). Se poate mentine la adult
aceasta dieta cel mult 5 zile.
- dieta cu suc de fructe aduce multe vitamine
- dieta hidrozaharata este alta varianta. Se adauga 50 g zahar la 1 1 apa (20
calorii la litru). Toate aceste diete sunt indicate in cazuri speciale: unele boli in-
fectioase sau toxice acute, boli cu febra mare, boli de nutritie ca guta si obezitatea,
litiaza renala, unele afectiuni severe cardiovasculare si renale.
2) Regimul hipocaloric , se foloseste in unele boli digestive, cardiovasculare si in
special in obezitate. Forma cea mai cunoscuta consta in zile de fructe sau de
legume care se administreaza fie ca atare, fie sub forma de sucuri naturale. Dieta
se poate mentine numai cateva zile. In practica se recomanda 1 kg mere (400
calorii/zi) sau 1200 g fragi (310 calorii) sau 1,5 1 suc proaspat de rosii sau de citrice. Se
mai foloseste dieta prin zile de lapte, (1 l lapte egal 6-800 calorii cu pro
teine de valoare biologica mare), in caz de toleranta redusa se amesteca laptele
cu ceai sau carbonat de calciu (1 lingurita la 250 g lapte).
In regimul de 1000-1200 calorii pe zi se pot consuma la discretie legume cu putine
glucide. Sunt interzise insa zaharul, dulciurile, prajiturile, pastele fainoase, sosurile,
carnea grasa, fructele oleaginoase, strugurii, prunele etc.
3) Regimul hipercaloric. Nu este acelasi lucru cu excesul alimentar, in care se
consuma cantitati mari de alimente fara indicatie, putand duce la complicatii severe.
Regimul hipercaloric este o dieta cu indicatii precise: toate formele de denutritie (diaree
cronica, supuratii, albuminurii, stari febrile prelungite, glicozurii,
hipertiroidism, neoplasme, tuberculoze), in munci grele, perioada de crestere,
sarcina sau lactatie. Acest regim regenereaza tesuturile, restabileste metabolismul
normal si completeaza pierderile. Se individualizeaza suplimentul caloric, se
mentine echilibrul intre componentele ratiei, (proteine, lipide, glucide). Regimurile vor fi
variate, se va tine cont de preferintele bolnavului, se vor folosi condimente neiritante, iar
mesele vor fi vii si frecvente. Nu sunt permise exagerarile. Ratia hipercalorica se va realiza
in special pe seama glucidelor si grasimilor (fainoase combinate cu dulciuri, dulceata,
miere, undelemn, unt etc).
4) Regimul hiperprotidic este un regim cu peste 1,5 g proteine/kg corp/zi. (Cu peste 15%
proteine ratie zilnica) in care se folosesc alimente bogate in proteine cum sunt carnea,
pestele, laptele, branza, ouale. Daca se urmareste si scaderea sodiului se exclud branza,
laptele si laptele praf. Este indicat la batrani cu azotemie normala, in denutritie cu
anumite recomandari (alimentatie variata, mese mici si repetate etc), in nefroza lipoidica,
tratamentul cortizonic, sarcina, anemii, tuberculoza s.a.
5) Regimul hipoprotidic comporta limitarea proteinelor. Se disting 3 grade in
functie de severitatea reducerii proteinelor:
a) Regimul moderat hipoproteic (60 g proteine zilnic)
b) Regimul sever hipoproteic cu 40-50 g proteine zilnic si
c) Regimul extrem, cu sub 40 g proteine (in jur de 20 g).
Regimul hipoproteic este indicat in bolile renale cu retentie azotata, guta,
insuficienta cardiaca si unele forme severe de hipertensiune arteriala. Regimul va fi bogat
in glucide si lipide, daca nu sunt contraindicatii, iar mesele vor fi mici si fractionate. Se
contraindica restrictia salina severa, sub 2-6 g clorura de sodiu in 24 de ore.
6) Regimul hipolipidic (hipocolesterolemiant) are o deosebita importanta si o
larga utilizare. Cand este cazul va fi si hipocaloric. Se recomanda in: ateroscleroza si
complicatiile ei, dislipidemii, obiezitate, litiaza biliara, nefroza lipoidica, acidoza diabetica,
mixedem etc.
Alimente permise:
- lactate: lapte smantanit, iaurt degresat, branza de vaci slaba, zer.
- carne si derivate: carne slaba de vaca, vitel, gaina, caprioara, iepure slab,
peste slab (salau, biban, stiuca), preparate numai fierte in apa, fripte la gratar,
rasol sau perisoare dietetice.
- oua, numai albusul fara restrictii (sufleuri, spume, bezele, biscuiti) si mai rar
1-2 galbenusuri pe saptamana.
- painea alba, integrala, neagra sau de secara si covrigi cu sare.
- fainoase: gris, orez, fulgi de ovaz si mici cantitati de faina pentru sosuri etc.
- legume si fructe verzi, cu continut redus in glucide si fara lipide: spanac, loboda,
castraveti, ardei, rosii, vinete, fasole verde, conopida, varza, cartofi, morcovi, preparate
fie ca salate, pireuri sau fierte a-la-grec. De asemenea mere, portocale, capsuni, zmeura,
pepene verde, coacaze, cirese timpurii.
- dulciuri sub forma de budinci (fara unt sau smantana), spume de albus,
bezele, gelatine, tarte cu fructe, sosuri dietetice, orez cu lapte.
- grasimi, numai in unele cazuri (1-2 lingurite de ulei de floarea-soarelui sau de porumb
adaugate la salate).
- ca bauturi: ape minerale, ceaiuri, sucuri de fructe si legume.
- supe sub forma de bulion degresat sau preparate de carne slaba sau peste,
supe de legume, bors cu perisoare dietetice.
- condimente aromate.
Alimente interzise:
- lactate: lapte integral, branzeturi grase, smantana, frisca.
- carne si peste gras (vita, porc, oaie, rata, gasca), mezeluri, afumaturi, conserve si toate
viscerele.
- oua sub forma de galbenus sau in preparate.
- painea preparata cu lapte, oua, unt.
- fainoase: porumb, paste fainoase preparate cu oua.
- legume: fasolea si mazarea uscata, lintea, ridichiile, telina.
- fructe: alune, migdale, nuci, arahide, smochine, curmale.
- dulciuri cu grasime si ou, preparate de patiserie, prajituri cu fructe oleaginoase,
ciocolate, creme, inghetate.
- grasimi: unt, margarina, untura, seu.
- se interzic toate bauturile alcoolice, ceaiul de menta, supele cu rantas sau
cele groase de carne, de pasare, de peste gras, supe conservate, sosuri nedietetice,
maioneza.
7) Regimul lactat . Laptele este un aliment complet, alcalinizant, usor digerabil si usor
laxativ (lactoza), diuretic.
11 lapte furnizeaza 600 calorii. Laptele este cel mai important aliment al nou nascutului,
dar ocupa un rol important si in alimentatia adultului. La omul normal se recomanda 1/3
1 lapte/zi, la cei cu activitate medie 1/2-3/4 1/zi, la copil sau adolescent si 1/2-3/4 1
lapte/zi la femei care alapteaza sau gravide.
Se indica de asemenea cantitati marite la batrani. In general se repartizeaza 250 g lapte
la micul dejun si cantitati mai reduse la pranz si cina. Este contraindicat in cazul de
intoleranta, obezitate, hipercolesterolemie, regim hiposodat sever.
Curativ se prescrie in ulcerul gastroduodenal, constipatii cronice, sub forma de iaurt, guta
acuta, nefrite acute, ciroze indiferent de forma sau stadiu, dupa unele antibiotice (iaurt)
la obezi, pentru scurte perioade etc.
8) Regimul vegetarian exclude orice aliment de origine animala, este deci un
regim dezechilibrat, carentat sever in proteine. De aceea nu poate fi mentinut
timp indelungat. Singura sursa de proteine o constituie leguminoasele, dar valoarea lor
biologica este scazuta. Se adauga grasimi vegetale (untdelemn, nuci, alu
ne, masline, migdale). Este foarte putin toxic si contine multe vitamine si saruri
minerale.
9) Regimul lacto-ovo-vegetarian . Se exclud numai carnea si pestele. Se adauga
lapte, oua, unt si ulei. Este mai echilibrat si poate fi mentinut timp mai indelungat
Este bogat in glucide si vitamine, dar sarac in proteine si lipide.
Fainoasele ocupa un loc important in aceasta dieta. Ratia proteica este asigurata de
lapte, oua si branza, alimente cu proteine de valoarea biologica mare, iar grasimile
adaugate permite o variatie bogata a meniurilor. Furnizeaza vitamine si saruri minerale,
apa, unii fermenti, precum si celulozice (este anticonstipant).
Este indicat in guta, fiind sarac in purine, in boli cardiovasculare, hipertensiunea arteriala,
ateroscleroza, obezitate, hipertiroidie etc.
10 ) Regimul de cruditati este o varianta a regimului vegetarian.
Este de fapt tot un regim lacto-ovo-vegetarian, dar nu contine alimente fierte sau coapte,
cu exceptia painii si biscuitilor. Este bogat in vitamine, saruri minerale si fermenti
(oxidaze), este alcalinizant, excita peristaltismul intestinal prin celulozice, combatand
constipatia.
In schimb este hipocaloric, monoton, produce saturatie rapida si nu este tolerat sau
recomandabil timp mai indelungat. Se dau bolnavului 1000-1500 g legume si fructe in 5
mese. Sunt permise sucurile de legume si de fructe.
Este indicat in afectiuni cardiovasculare cu edeme, boli renale cu edeme, guta,
obezitatea, diabetul grav, constipatia cronica.
11) Cura de fructe este o alta varianta a regimului vegetarian cu propriety alcalinizante,
cu efect diuretic si laxativ. Se recomanda in diferite boli:
- cura de prune sau smochine, in constipatie
- cura de lamai (10-20 pe zi) in reumatism
- cura de struguri in guta, boli renale si hepatice
- cura de mere rase in enteritele sugarului sau diareile adultului.
12 ) Regimul hiposodat . Sodiul este principalul ion extracelular, iar potasiul
intracelular (raportul Na/K = 15/1).
Nevoile zilnice de cloruri de sodiu sunt de 8-10 g zilnic. De fapt nu exista un regim strict
desodat, ci numai hiposodat. Acest regim se prescrie limitat ca timp si numai in cazuri cu
indicatie absoluta. Exista trei forme:
- regimul hiposodat larg, in care se suprima orice adaos de sare la prepararea
alimentelor sau in timpul mesei. Se interzic alimentele sarate (branzeturi, conserve,
mezeluri). Se permite insa paine si putin lapte. Acest regim aduce 1,5-2 g Na/zi.
- regimul standard, in care si painea este fara sare si laptele este desodat. Se
indica numai alimente sarace in sare. Contine 0,5 g/zi Na.
- regimul hiposodat strict (tip Kempner) pe baza de orez, fructe si zahar.
Aportul de Na/zi este de 150 mg.
Acest regim este indicat in glomerulonefrita acuta cu edeme, insuficienta cardiaca si
sindroamele nefrotice cu edeme, nefropatii grave cu hipertensiuni arteriale,
hipertensiunea arteriala grava, ciroze cu ascite si edeme, unele obezitati si unele procese
inflamatorii.
13) Regimul cu cresterea clorurii de sodiu (hipersodat) se administreaza in cloropenie
(boli cu scaderea clorului in sange). Aceasta apare in bolile cu varsaturi
incoercibile (intoxicatii, gastrite acute, stenoza pilorica, ocluzia intestinala), cu
diaree profuza (dizenterie, enterocolita acuta, febra tifoida etc), boli renale cu
pierdere de sare, arsuri intinse, transpiratii abundente etc. Se introduce in organism
treptat NaCl, se incepe cu 4-5 g per oral, se completeaza subcutanat, intravenos sau prin
clisma. Se va acorda atentie mare cazurilor cu proteinemie scazuta si bolilor
cardiovasculare.
14) Dieta potasica . Se administreaza in boli insotite de hipopotasemie, insuficiente
renale cu oligoanurie, coma diabetica netratata, sindromul posttraumatic sau hemolitic si
in boala Addison. Se urmareste periodic K in sange (potasemia) si se cauta mentinerea la
valori constante si normale aportului Na, K, de 15/1.
Alimentele bogate in K sunt: drojdia uscata, caisele uscate, fasolea alba uscata,
lintea, mazarea, prunele, curmalele, smochinele, ciupercile, laptele praf etc. Unii
autori recomanda zile de potasiu cu 500 g caise uscate, putin inmuiate, administrate in 5
prize a 100 g.
15) Regimul alcalinizant este un regim lactovegetarian din care s-au exclus carnea,
pestele, fainoasele, painea alba, nucile si migdalele. Grasimile, untul si branzeturile
sunt mult reduse. Este indicat in stari de acidoza, litiaza renala urica si oxalica.
16) Regimul acidifiant contine carne, peste, oua, mezeluri, cereale, fainoase, unt,
smantana. Deci alimente animale fara lapte. Se administreaza in stari de alcaloza
(ph alcalin), litiaza renala fosfaturica, infectii urinare colibacilare, epilepsie.
Colegiul Agroindustrial ,,Gheorghe Răducan” din
s.Grinăuți r-nul Ocnița
Referat
Disciplina: Servirea consumatorului
Grinăuți 2019
Grinăuți 2019