Servirea Consumatorului

Colegiul Agroindustrial ,,Gheorghe Răducan” din
s.Grinăuți r-nul Ocnița
Poster
Disciplina: Servirea consumatorului
Tema: Reușita în afaceri
Elaborat: Celac Mihai

Grupa TPAP-4
Coordonat: Nichitoi Eleonora
Grinăuți 2019
1.Conditii ale succesului in afaceri

– Implicarea personală şi calităţile antreprenorului
De cele mai multe ori, activitatea pe care o iniţiază antreprenorul îi este
acestuia foarte bine cunoscută, poate reprezenta chiar o pasiune a sa. Ca
urmare, cel puţin la început, el se poate implica direct în oricare dintre
componentele sau etapele activităţii, poate lua decizii în cunoştinţă de cauză,
poate interveni rapid pentru corectarea eventualelor deficienţe.
– Calităţile personale ale antreprenorului
Toţi oamenii care au iniţiat afaceri de succes sunt înzestraţi cu spirit de
întreprinzător, cu dorinţa de a realiza ceva care să îi reprezinte, sunt curajoşi şi
conştienţi de responsabilităţile pe care şi le asumă, pragmatici, dar şi vizionari.
– Calitatea climatului organizaţional şi a relaţiilor interpersonale în
interiorul firmei
Afacerile de succes sunt rezultatul unui efort comun al tuturor celor implicaţi
în realizarea lor. Succesul este în mai mare măsură dependent de selecţia
competentă a angajaţilor, de sistemul prin care sunt stimulate performanţele
şi ataşamentul personal al acestora, de măsura în care fiecare angajat ajunge
să integreze activitatea pe care o desfăşoară în firmă în propriul proiect de
realizare personală.
– Proiectarea, planificarea, controlul şi evaluarea continuă
Afacerile de succes sunt afaceri bine conduse. Antreprenorul, împreună cu
echipa sa, supraveghează continuuu fluxurile materiale, financiare şi
informaţionale din interiorul firmei, precum şi cele dintre firmă şi partenerii
externi.
– Orientarea către satisfacerea cerinţelor pieţei
– Respectarea normelor legale şi a celor de etică a afacerilor
– Orientarea către comunitate şi cultivarea valorilor parteneriatului
Generalizând, se poate spune că afacerile de succes sunt produsul unor
oameni de succes, oameni care înţeleg timpul în care trăiesc şi care gândesc
echilibrul între propriile aspiraţii de viaţă şi nevoile comunităţii din care fac
parte.
Reuşita în afaceri nu înseamnă obţinerea imediată a unei sume de bani. De
multe ori, succesul vine greu, după un timp destul de îndelungat. Afacerile
care rezistă în timp, care servesc interesele comunităţii şi ai căror antreprenori
devin persoane respectate în comunitate sunt adevărate afaceri de succes.

Referat
Tema: Aptitudini intelectuale

deprinderi,corespunzătoare
ale personalului pentru activitatea în UAP

Grupa TPAP-4
Grinăuți 2019
Calitatile si atributiile personalului de servire
Dezvoltarea turismului intern si international, precum si necesitatea satisfacerii

nevoilor locale de consum au determinat cresterea considerabila a bazei tehnico-
materiale a sectorului de alimentatie publica si implicit sporirea volumului de prestatii.
In acest context, o sarcina deosebita o constituie formarea si perfectionarea
personalului care asigura serviciile in unitatile de alimentatie publica factor
determinat pentru realizarea saltului calitativ al serviciilor. Progresul tehnic, ridicarea
gradului de civilizatie atrag dupa ele necesitatea ridicarii gradului de calificare
profesionala, concretizata, in ultima instanta, in imbunatatirea serviciilor oferite
clientilor.
Serviciul din restaurant presupune mai multe exigente, carora trebuie sa le faca
fata cei ce isi aleg aceasta meserie. Clientul trebuie sa gaseasca in unitatile de
alimentatie publica amabilitate, ambianta placuta, discretie, o atmosfera de destindere si
confort. Pentru a realiza acest deziderat, personalul din unitatile de alimentatie publica
trebuie sa dovedeasca inclinatii pentru meseria ce o practica si multa solicitudine.
Organizarea muncii in saloanele de restaurant constituie factorul esential in
prestarea unor servicii de calitate. Stabilirea corecta a numarului de personal si a
structurii acestuia reprezinta conditii hotaratoare pentru bunul mers al activitatii.
Pentru a putea indeplini functiile mentionate, lucratorii care isi desfasoara
activitatea in salonul de restaurant trebuie sa corespunda, ca pregatire, cerintelor
postului si sa posede o serie de calitatii necesare bunei desfasurari a activitatii.
Activitatea desfasurata in salonul de restaurant este complexa. Procesul
tehnologic de servire a meselor se desfasoara in mai multe etape: pregatirea salonului,
primirea clientilor, informarea acestora asupra meniurilor, efectuarea serviciului propriu-
zis, precum si actiunile de dupa incheierea serviciului. Prin natura activitatii, personalul
este obligat sa efectueze multiple deplasari de la un loc la altul, atat in directie plana
(orizontala), cat si pe verticala (pe scari) si sa pastreze o vreme indelungata pozitia
ortostatica. Efortul fizic al muncitorilor este relativ ridicat, persoanele care practica
aceasta activitate fiind supuse la contractarea unor boli ale aparatului circulator.
Aptitudini fizice si fiziologice necesare in exercitarea profesiunii
Pentru insusirea si practicarea meseriilor din salonul restaurantului sunt

necesare o serie de aptitudini fizice si fiziologice generale si speciale. Datorita efortului
fizic relativ mare pe care trebuie sa-l depuna personalul, este necesar ca acesta sa fie
robust, cu forta fizica cel putin de nivel obisnuit, cu un organism sanatos, capabil sa
satisfaca cerintele de ordin fizic ale meseriei.
Sunt solicitate atat membrele superioare, cat si cele inferioare, care trebuie
sa fie intr-o perfecta stare de functionare. Capacitatea de coordonare manuala, care
conditioneaza indemanarea si dexteritatea, este o cerinta absolut obligatorie. Simtul
vazului va permite aprecierea formelor, a dimensiunilor, a distantelor si recunoasterii
obiectelor si persoanelor. Functionarea normala a auzului este, de asemenea, absolut
necesara.
Pentru personalul care lucreaza in salonul de restaurant gustul si mirosul au rol
deosebit de important. Simtul mirosului faciliteaza perceptia organoleptica a calitatii
mancarurilor. Produsele de calitate exhala gaze rau mirositoare pe care ospatarul trebuie
sa le perceapa si sa ia masurile corespunzatoare. Simtul gustului permite aprecierea
calitatii preparatelor si gradul in care corespund retetelor de prelucrare.
Necesitatea unei ambiante placute, reconfortante, solicita din partea
personalului fantezie in aranjarea florilor, adaptarea unor solutii rafinate, moderne, care
sa duca la sporirea confortului din salon.
Personalul care serveste in salon trebuie sa aiba o fizionomie placuta,
atragatoare, o tinuta corporala normala, fara defecte fizice (picioare si spate drept,
dantura ingrijita, mersul regulat). Intreaga tinuta trebuie sa exprime eleganta, suplete,
sobrietate, prestanta si seriozitate. Pentru a mentine si a dezvolta aceste calitati, este
necesar ca fiecare lucrator sa adopte un regim de viata normal si sa respecte o serie de
reguli igienico-sanitare.
Efectuarea zilnica a unor exercitii de gimnastica, pentru mentinerea supletei si
elegantei miscarilor, curatarea unghiilor, spalarea dintilor sunt obligatorii. Somnul cu o
durata normala duce la pastrarea capacitatii de efort solicitata in timpul serviciului. Se va
evita abuzul de tutun si bauturi, abuzul de fard, de parfumuri puternice. Tinuta
vestimentara trebuie sa fie ireprosabila, imbracamintea de calitate, bine croita, curata si
calcata. Uniforma difera in functie de sex, tip de unitate, felul mesei servite.
Incaltamintea va fi decenta, comoda, usoara si curata in permanenta.
Aptitudini intelectuale, cunostinte, deprinderi
Personalul din saloanele de restaurant trebuie sa posede un nivel suficient de

cunostinte de cultura generala, pentru a fi capabil sa sustina cu consumatorii conversatii
pe diferite teme: istorie, geografie, literatura, sport etc. Trebuie de asemenea, sa
cunoasca una sau doua limbi de circulatie internationala. Obligatorii sunt si cunostintele
matematice, pentru efectuarea corecta a notelor de plata si a evidentelor operative
privind incasarile.
De asemenea, trebuie sa aiba simtul ordinii si al curateniei pentru a efectua
servicii de calitate, in conditii igienice; sa fie constiinciosi in munca, ceea ce il determina
pe ospatar sa efectueze servicii de inalta tinuta profesionala si sa respecte regulile de
servire; sa aiba atentie distributiva, pentru a realiza servicii prompte si la solicitarea
clientilor sa fie inzestrat cu o memorie buna, pentru a retine comenzile si numele
clientilor; sa fie dotat cu memorie vizuala pentru a recunoaste clientii si locurile; sa
manifeste interes profesional, disciplina si punctualitate; pasiunea pentru meserie.
Asigura, fara indoiala, un randament superior; ospatarii pasionati pentru meserie care nu
se plictisesc si dau dovada de rezistenta la monotonia muncii; spiritul de echipa trebuie sa
fie prezent la toti cei care imbratiseaza meseria de ospatar; spiritul de organizare,
imaginatia in vederea realizarii serviciului in conditii bune si in timp foarte scurt;
imaginatia il ajuta pe ospatar sa gaseasca forme originale de servire si de prezentare a
preparatelor si aranjare a meselor.

Miniproiect
Tema: Reguli de servire și de protocol în cadrul

unităților de alimentație publică

Grupa TPAP-4
Grinăuți 2019
PRINCIPALELE REGULI DE SERVIRE SI PROTOCOL

Din momentul cand clientii incep sa intre in salon si in timpul serviciului,
personalul inceteaza orice fel de discutie, glume sau certuri. Daca membrii colectivului
au de comunicat anumite probleme in legatura cu serviciul, trebuie sa vorbeasca incet.
Ordinele se dau discret. fara sa fie observate de clienti, folosindu.se mai mult un
gest, un semn, o privire, pentru ca persoana care-l primeste sa stie despre ce este vorba.
Orice observatie se face in oficiu, fara sa se auda in salon.
Se evita gesturile ample, vizibile si repetate deoarece produc ilaritate.
In tot ceea ce intreprinde, personalul trebuie sa fie politicos, amabil,respectuos.
In timpul cand se efectueaza operatiile de servire trebuie sa se tina seama de
anumite reguli.
- Politetea se exprima prin atitudine, corectitudine si sinceritate, prin atentia si
promptitudinea cu care clientii sunt serviti. Acestia trebuie sa fie in permanenta in atentia
personalului, sa fie serviti cat mai rapid si in liniste;
- Un serviciu rapid se obtine lucrandu-se metodic, organizat, gandit intotdeauna,
pentru a reduce numarul deplasarilor, evitarea oboselii si asigurarea servirii rapide, se
impune ca plecarile si venirile in salon, de la anexele acestuia si catre ele, sa se faca cu un
scop bine definit.
- Un bun serviciu se face in liniste, cu gesturi precise si rapide. In acest fel se
creeaza o atmosfera si o ambianta placuta, care fac ca orice client sa se simta bine.
Trebuie evitate zgomotele care pot proveni de la deschiderea sau inchiderea usilor,
zgomotele produse de pasi pe parchet, manuirea veselei si a tacamurilor, scoaterea
dopurilor, fixarea frapierei in suport etc.
- Crearea unui climat de destindere si ambianta impune sa se evite exprimarea pe
figura a enervarii, mirarii, nemultumirii, oboselii, intotdeauna sa existe un zambet
profesional care sa nu se confunde insa cu un ras fortat, ci sa exprime o fire amabila si
deschisa fata de clienti, a caror buna dispozitie se imbunatateste, ajutand la
marirea poftei de mancare;
- Asigurarea discretiei, fara sa se arate insa dezinteres. Discutiile purtate,
informatiile date, intreaga conversatie purtata cu clientii trebuie sa fie facuta cu calm,
competenta, in limitele bunei cuviinte;
- Personalul sa stea intr-o pozitie reverentioasa, putin aplecat spre client, pentru a
putea auzi atat intrebarile cat si raspunsurile acestuia. Nu este permis sa se aranjeze
tinuta vestimentara sau corporala in fata clientilor, sa se incheie la nasturi, sa se pieptene
sau sa treaca mana prin par, sa se stearga fruntea de sudoare sau nasul, sa se curete
unghiile etc.
- Relatiile dintre chelner si client se efectueaza prin dialog sau prin operatii de
manuire a obiectelor de servire, sau a preparatelor (care se realizeaza de regula pe
partea stanga a clientului).
- Servirea, in general, se face in urmatoarea ordine: femeile mai in varsta, femeile
tinere, barbatii in varsta, barbatii tineri, adolescentii si apoi copiii. In cazul in care copiii
dau dovada de nerabdare sau la indicatia parintilor, ei pot fi serviti dupa femeile in
varsta, carora trebuie sa li se acorde stima si respectul cuvenit.
- inainte de inceperea servirii se anunta clientul respectiv folosindu-se formula: "imi
permiteti sa va servesc?'
- Preparatele nu sunt atinse sau prinse cu degetele, ci numai cu obiectele de servire
adecvate;
- Clientul sa nu fie deranjat prea mult;
- Se evita patarea fetei de masa sau a imbracamintei clientului;
- Evitarea umplerii farfuriilor cu prea multa mancare;
- Nu se lasa prea mult timp intre servirea a doua preparate fara asentimentul
clientilor;
- In cazul in care pentru pregatirea preparatului comandat este necesar un timp
mai indelungat, se anunta acest fapt odata cu primirea comenzii;
- Preparatele calde sunt servite intotdeauna in obiecte de servire, calde, iar
bauturile care se consuma reci, se servesc in pahare racite,
- Obiectele folosite in timpul consumului (tacamuri, farfurii, pahare, etc.), precum si
obiectele cu condimente (oliviere, presaratoare) se aduc la masa inaintea preparatelor
sau bauturilor ce urmeaza sa se consume;
- Obiectele de servire care s-au murdarit sau care au cazut pe jos se inlocuiesc
imediat;
- Dupa consumarea preparatelor servite de catre toti clientii sau la cererea
acestora se efectueaza debarasarea meselor de obiectele folosite;
- Se evita ca, in timpul servirii, clientii sa fie intercalati intre doi lucratori care
efectueaza simultan operatii de servire a preparatelor sau a bauturilor;
- Obiectele de servire folosite la trecerea preparatelor din obiectele pe care au fost
transate, pe farfuria clientilor (clestele de servire, lusul etc.) se aseaza intotdeauna pe
obiectul purtator, evitandu-se astfel patarea imbracamintei clientilor, a fetei de masa sau
a pardoselei;
- Dupa terminarea servirii fiecarui preparat, se ureaza "pofta buna', iar la
terminarea servirii intregului meniu se foloseste formula sa va fie de bine.


Buletin
informativ
Tema: Obligațiile operatorilor economici

și drepturile consumatorului

Grupa TPAP-4
Grinăuți 2019
Art. 8.
Operatorii economici sunt obligati sa puna pe piata numai produse sau servicii sigure,
care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, sa se comporte in mod corect in
relatiile cu consumatorii si sa nu foloseasca practici comerciale abuzive.
Art. 9.
Sunt interzise importul, fabricatia, distributia, precum si comercializarea produselor
falsificate ori contrafacute, periculoase sau care au parametrii de securitate neconformi
care pot afecta viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor.
Art. 10.
Este interzisa conditionarea vanzarii catre consumator a unui produs, de cumpararea unei
cantitati impuse sau de cumpararea concomitenta a unui alt produs sau serviciu. De
asemenea, este interzisa prestarea unui serviciu catre consumator, conditionata de
prestarea altui serviciu sau de cumpararea unui produs.
Art. 11.
Orice vanzare fortata este interzisa. Expedierea unui produs sau prestarea unui serviciu
catre o persoana se face numai in baza unei comenzi prealabile din partea acesteia.
Art. 12.
Cheltuielile legate de inlocuirea produselor defecte, de remedierea sau de restituirea
contravalorii acestora vor fi suportate de vanzator si recuperate de acesta de la
producator sau, dupa caz, de la importator sau de la furnizorul anterior aflat pe lantul de
distributie, daca prin contractul incheiat intre acestia nu s-a stabilit altfel.
Art. 13.
Orice persoana care are calitatea de producator, distribuitor sau vanzator de produse
alimentare va comercializa numai alimente care prezinta siguranta pentru consumator,
sunt salubre si apte pentru consum uman.
Art. 14.
Consumatorii trebuie sa primeasca toate informatiile necesare pentru o utilizare
corespunzatoare, potrivit destinatiei initiale a bunurilor.
Art. 15.
In cazul in care operatorii economici iau cunostinta, la o data ulterioara punerii pe piata a
produselor comercializate, despre existenta unor pericole care, la momentul punerii pe
piata nu puteau fi cunoscute, trebuie sa anunte, fara intarziere, autoritatile competente si
sa faca aceste informatii publice.
Art. 16.
In cazul produselor identificate sau identificabile cu defecte, producatorii si/sau
distribuitorii au obligatia de a le retrage de pe piata, de a le inlocui sau de a le repara, iar
in situatia in care aceste masuri nu pot fi facute intr-o perioada rezonabila de timp,
stabilita de comun acord intre vanzator si consumator si fara niciun inconvenient
semnificativ pentru consumator, consumatorul trebuie sa fie compensat in mod
corespunzator.
Art. 17.
In cazul lipsei conformitatii, astfel cum este prevazut in actele normative in domeniul
conformitatii produselor, constatate de consumator, acesta are dreptul de a solicita
vanzatorului, ca masura reparatorie, repararea sau inlocuirea produselor, in fiecare caz
fara plata, cu exceptia cazului in care aceasta solicitare este imposibila sau
disproportionata.
Art. 18.
Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile
de timp, stabilita de comun acord intre vanzator si consumator si fara niciun inconvenient
semnificativ pentru consumator, luand in considerare natura produselor si scopul pentru
care acesta a solicitat produsele, in conditiile legii.
Art. 19.
Guvernul elaboreaza prevederi privind reguli de securitate si reguli privind intocmirea
documentelor de conformitate, care asigura ca produsele comercializate pe piata sunt
sigure.
Art. 20.
Ambalajele produselor trebuie sa asigure integritatea si protectia calitatii acestora, fiind,
totodata, conforme prevederilor legale referitoare la protectia muncii, mediului si a
securitatii consumatorilor.
Art. 21.
Operatorii economici sunt obligati sa comercializeze alimente care:
a) sunt insotite de documente care le atesta originea, provenienta si securitatea, dupa
caz;
b) sunt manipulate si comercializate in conditii corespunzatoare de igiena, care nu pun in
pericol viata si sanatatea consumatorilor si care respecta normele sanitare in vigoare;
c) nu afecteaza viata si sanatatea consumatorilor.
Art. 22.
Se interzice comercializarea produselor ce imita produsele alimentare, fara a fi astfel de
produse si care prezinta riscul de a pune in pericol sanatatea sau securitatea
consumatorilor, conform reglementarilor legale in vigoare.
Art. 23.
Obligatiile producatorului:
a) sa raspunda pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de produsul cu defect, precum
si pentru cel cauzat ca rezultat cumulat al produsului cu defect cu o actiune sau o
omisiune a unei terte persoane;
b) sa puna pe piata numai produse sigure si, daca actele normative in vigoare prevad,
acestea sa fie testate si/sau certificate;
c) sa puna pe piata numai produse care respecta conditiile prescrise sau declarate;
d) sa opreasca livrarile, respectiv sa retraga de pe piata sau de la consumatori produsele
la care organele abilitate sau specialistii proprii au constatat neindeplinirea
caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viata, sanatatea ori
securitatea consumatorilor, daca aceasta masura constituie singurul mijloc prin care se
pot elimina neconformitatile respective;
e) sa asigure, in cursul procesului de productie, conditii igienico-sanitare conform
normelor sanitare in vigoare.
Art. 24.
Obligatiile distribuitorilor:
a) sa se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure si respecta conditiile
prescrise sau declarate;
b) sa nu comercializeze produse despre care detin informatii sau considera ca pot fi
periculoase;
c) sa anunte, imediat, autoritatile publice competente, precum si producatorul, despre
existenta pe piata a oricarui produs de care au cunostinta ca este periculos;
d) sa retraga de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au
constatat ca nu indeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, daca acesta constituie
singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitatile respective;
e) sa asigure conditiile tehnice stabilite de producator, precum si conditiile igienico-
sanitare pe timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii, conform normelor
in vigoare.
Art. 25.
Obligatiile prestatorilor de servicii:
a) sa foloseasca, in cadrul serviciilor prestate, numai produse si proceduri sigure si, dupa
caz, daca actele normative in vigoare prevad, acestea sa fie testate si/sau certificate si sa
anunte imediat existenta pe piata a oricarui produs despre care au cunostinta ca este
periculos;
b) sa presteze numai servicii care nu afecteaza viata, sanatatea sau securitatea
consumatorilor ori interesele economice ale acestora;
c) sa respecte conditiile prescrise sau declarate, precum si clauzele prevazute in contracte;
d) sa asigure, la prestarea serviciilor, conditiile tehnice stabilite de producator, precum si
conditiile igienico-sanitare, conform normelor in vigoare;
e) sa raspunda pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de serviciul defectuos prestat.
Art. 26.
(1) Alte obligatii ale operatorilor economici sunt:
a) de a comercializa sau oferi, cu titlu gratuit, numai produse sigure, aflate in cadrul
termenului de valabilitate si care nu prezinta riscuri pentru viata, sanatatea si/sau
securitatea consumatorilor;
b) de a nu comercializa, in spatii in care nu pot fi asigurate conditiile de pastrare cerute
de producator pentru a se preveni perisabilitatea accelerata, produse alimentare
preambalate sau ambalate;
c) de a nu comercializa, in alte conditii decat cele cerute de legislatia in vigoare, produse
nealimentare noi, folosite sau reconditionate, fara a putea fi, acolo unde este cazul,
probate, verificate sau asigurate conditiile de pastrare cerute de producator, pentru a se
asigura mentinerea caracteristicilor initiale ale produselor;
d) de a nu importa, in vederea distributiei cu titlu oneros sau gratuit, produse periculoase,
expirate sau care pot afecta viata, sanatatea si/sau securitatea consumatorilor prin
utilizarea acestora.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si persoanelor fizice sau juridice care pot avea calitatea
de operator economic.
Cine este consumatorul? Orice persoană fizică care procură sau foloseşte produse, servicii
pentru necesităţi personale, nelegate de activitatea de întreprinzător sau profesională se
bucură de protecția drepturilor consumatorilor.
În opinia unor experți străini, consumatorii reprezintă cea mai importantă verigă în
sistemul de protecție a propriilor drepturi, iar autoritățile trebuie să asigure informarea
cât mai cuprinzătoare a acestora.
Consumatorii au dreptul de a fi informaţi, în mod complet, corect şi precis, asupra
caracteristicilor produselor şi serviciilor oferite de către agenţii economici astfel încât să
aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în conformitate cu interesele lor, între
produsele şi serviciile oferite şi să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinaţiei acestora,
în deplină securitate.
Informarea consumatorilor despre produsele, serviciile oferite se realizează, în mod
obligatoriu, prin elemente de identificare şi prin indicarea caracteristicilor acestora, care
se înscriu la vedere şi explicit pe produs, etichetă, ambalaj sau în cartea tehnică, în
instrucţiunile de exploatare ori în altă documentaţie de însoţire a produsului, serviciului,
după caz, în funcţie de destinaţia acestora. Pentru a putea face uz de drepturile sale, la
depistarea deficienţelor produselor sau serviciilor procurate, consumatorul trebuie să
acţioneze în mod corect. Iniţial, trebuie depusă o reclamaţie în formă scrisă referitor la
produsele sau serviciile necorespunzătoare pentru remedierea, înlocuirea gratuită sau
obţinerea contravalorii lor în perioada lor de garanţie sau a termenului de valabilitate.
Odată cu depunerea reclamaţiei consumatorul trebuie să prezinte copia bonului de casă
sau oricare alt document care confirmă efectuarea cumpărăturii respective.
În cazul în care ați procurat un produs și ajungând acasă ați constatat că acest produs nu
vă convine după formă, culoare sau mărime, aveți tot dreptul de a returna produsul
înapoi pentru a-l schimba pe un alt produs care vă convine. Pentru aceasta trebuie să
păstraţi bonul de casă, ambalajul produsului și starea acestuia la etapa procurării.
Directorul unităţii la care a fost depusă reclamația este obligat ca, în termen de două zile,
să examineze reclamaţia şi să întreprindă măsurile necesare pentru soluționarea
acesteia. De asemenea, directorul unității va scrie pe versoul reclamaţiei o notă despre
măsurile luate, şi în termen de cinci zile, va informa reclamantul despre acest lucru. În
cazul în care pentru luarea măsurilor de lichidare a neajunsurilor sunt necesare mai mult
de 5 zile, conducătorul unităţii stabileşte termenul necesar, dar nu mai mare de 14 zile, şi
va face în registru nota respectivă.
Pentru a putea demonstra ulterior depunerea reclamaţiei nu uitaţi să păstraţi o copie a
acesteia cu ştampila de intrare a vânzătorului sau prestatorului de servicii.
În cazul în care consumatorul nu este de acord cu rezultatul examinării reclamaţiei de
către vânzător sau i s-a refuzat satisfacerea ei, sau nu a primit niciun răspuns în scris în
decurs de 14 zile calendaristice, el este în drept să se adreseze Agenţiei pentru Protecţia
Consumatorilor sau conform procedurii civile în instanţa de judecată, respectând
procedura prealabilă.

Poster
Tema: Sisteme privind tehnica servirii.

Grupa TPAP-4
Grinăuți 2019
SISTEMUL DE SERVIRE DIRECT SAU ENGLEZ

1. SISTEM DE SERVIRE DIRECT
Sistemul de servire direct cu ajutorul clestelui sau lusului - consta în aducerea de
la sectie a preparatelor portionate si montate pe obiectele de servire ca: platouri, boluri,
supiere, legumiere care se aseaza pe antebratul stâng si palma stânga, pe care în
prealabil a fost asezat ancarul; se prezinta pe partea stânga a consumatorilor si pe
aceeasi parte se si serveste, apropiindu-se marginea obiectului, cu ajutorul caruia s-a
transportat preparatul respectiv, de marginea farfuriei asezata în prealabil pe masa, în
fata consumatorului; cu mâna dreapta se prinde clestele sau lusul si cu miscari ordonate,
sigure se trece preparatul în farfurie; dupa servire clestele sau lusul se aseaza pe obiectul
de servire; se trece prin spatele consumatorului servit, spre dreapta pentru a se efectua
aceleasi operatii pentru alt consumator; se foloseste la servirea celor mai multe
preparate (cu exceptia celor fragile: oua ochiuri, creier pane etc.) când timpul de servire
este redus, dar când personalul are calificare necesara pentru a sti sa mânuiasca clestele,
sa prezinte preparatele si sa le portioneze în mod egal; acest sistem scote în evidenta
nivelul de pregatire profesionala a personalului.
Avantaje
· deschide apetitul consumatorilor
· este un sistem rapid
· este un sistem de servire elegant, sobru, care impresioneaza în mod placut
· pentru practicare nu necesita un spatiu prea mare
Dezavantaje
· se deranjeaza clientii prin solicitarea permisiunii de a fi serviti
· nu da posibilitatea consumatorilor sa-si aleaga ceea ce doresc si cât doresc
· prezinta riscul de a se pateze cu mâncare fata de masa sau îmbracamintea
consumatorilor
SISTEMUL DE SERVIRE INDIRECT SAU FRANCEZ
Acest sistem de servire consta în aducerea preparatelor transate, montate de la
sectie într-un numar sau cantitate mai mare, pe obiecte de servire si se prezinta
consumatorilor, în aceleasi conditii ca si la sistemul de servire direct. (Deoarece
consumatorii pot servi mai mult decât cantitatea prevazuta pentru o portie sau unii dintre
ei doresc sa mai repete, este indicat sa se aduca la masa o cantitate mai mare decât cea
comandata initial, evitându-se astfel situatiile neplacute ca unii clienti sa fie obligati sa
serveasca mai putin decât ar prefera sau sa nu mai aiba ce servi.) Preparatele sunt
însotite de ustensilele de servire corespunzatoare: cleste (sau lingura si furculita) pentru
mâncaruri si lus pentru preparatele lichide. Servirea, trecerea preparatelor din obiectele
folosite la transportul lor în farfuriile asezate în prealabil în fata consumatorilor se poate
efectua în doua moduri:
1. preparatul este oferit de chelner pe partea stânga a consumatorilor, apropiind
marginea obiectului de servire de marginea farfuriei asezate pe blatul mesei,
consumatorul ajutându-se de ustensilele de servire trece singur în farfuria din fata sa
preparatul oferit, dupa preferinta, chelnerul sta în stânga a consumatorului, cu piciorul
stâng putin fandat în fata si cu mâna îndoita la spate, îndreptat cu bustul spre
consumator; în cazul în care numarul consumatorilor este mare, oferirea preparatelor se
poate face concomitent de mai multi lucratori.
2. preparatul, dupa ce a fost prezentat consumatorilor, se aseaza la mijlocul blatului
mesei în obiectul de servire folosit la transport, la o distanta accesibila mai multor
comeseni, urmând ca acestia cu ajutorul ustensilelor de servire, sa se serveasca pe rând,
dupa preferinta, din preparatul oferit.
Acest sistem de servire se foloseste de regula în restaurantele pensiune, cantine si
uneori la receptii mai intime.
Avantaje
· prezentându-se în cantitati mari, montate la sectie, aspectul preparatelor este mai
estetic, apetisant, stimuleaza apetitul consumatorilor
· consumatorul poate sa serveasca dupa preferinta, ceea ce doreste si în cantitatea
dorita
· nu necesita spatiu prea mare
Dezavantaje
- servirea preparatelor necesita un timp mai mare, ceea ce face ca acest sistem de servire
sa fie folosit mai rar
- scoate în evidenta stângacia unor clienti care nu au îndemânarea necesara folosirii
ustensilelor de servire si trecerii preparatelor în farfurie, din obiectele folosite la
transportarea lor; acest inconvenient face ca unii consumatori sa serveasca mai putin
decât ar dori, sa doreasca sa mai serveasca, etc.
AUTOSERVIREA ÎN ALIMENTAŢIA PUBLICĂ
Autoservirea este o forma de servire ce se practica în unitatile publice de
alimentatie, care asigura conditii ca timpul destinat pentru procurarea si eventual
consumarea unor preparate sau bauturi sa fie cât mai scurt. Prin aceasta forma de
servire, o parte din operatiile de servire intra în sarcina consumatorilor (ridicarea
preparatelor de la locul unde sunt expuse, aducerea la masa, asezarea lor pe masa etc.)
În functie de numarul si volumul operatiilor pe care le efectueaza consumatorii,
autoservirea este de doua feluri:
1. totala sau liniara - în care clientii realizeaza un numar si un volum mai mare de
operatii, folosind în acest scop o linie de servire (linie de glisare) montata pe utilajul de
baza al unitatii de prezentare si servire; se practica în restaurantele - cantina, la bufetele
din incinta întreprinderilor si institutiilor, preparatele si bauturile sunt expuse în vitrine
frigorifice, termice sau neutre sau în alte rafturi de constructii speciale, formând o linie
continua de prezentare si servire; consumatorii preiau tavile, le aseaza pe linia de glisare
si trecând prin fata preparatelor si bauturilor expuse, îsi aleg meniul dorit si tacâmurile
corespunzatoare, pahare si servetele, le aseaza pe tavi si împingând usor tavile se
îndreapta spre capatul opus al liniei unde se gaseste casa de marcat; dupa ce se
efectueaza plata, consumatorii transporta tavile pâna la mese, unde le consuma stând pe
scaune sau în picioare; obiectele de servire folosite de consumatori se debaraseaza de
lucratorii unitatii care au aceste atributii (tot ei curata blatul mesei).
2. partiala - în care numarul si volumul operatiilor executate de clienti sunt reduse.
SERVIREA RAPIDĂ (FAST FOOD)
Acest sistem de servire cunoaste o dinamica de dezvoltare deosebita, completând
sau înlocuind formele de autoservire; preferintele pentru acest sistem de servire sunt
determinate de modificarea modului de viata a unor categorii largi de populatie, care
consuma hrana necesara într-un timp redus, fara pretentii prea mari. Realizarea acestui
sistem de servire impune urmatoarele conditii organizatorice si operatii:
- produsele agroalimentare sunt supuse unui grad ridicat de prelucrare în unitatile
industriei alimentare
- spatiile destinate prepararii si servirii preparatelor sau bauturilor sunt reduse si sunt
folosite în mod intensiv prin dotarea cu instalatii si utilaje moderne cu gabarit mic,
consum redus de energie, adecvate operatiilor ce se execut (cuptoare cu microunde,
aparate pentru prajirea cartofilor etc.); prepararea, servirea si consumarea se realizeaza
în acelasi spatiu
- obiectele de servire sunt confectionate din material plastic, folosite la o singura
consumatie, fara sa fie refolosibile
- operatiile de preparare, servire, debarasare si întretinere a utilajelor, a mobilierului si a
obiectelor de servire sunt mult reduse, serviciile fiind efectuate de 1 - 2 persoane cu o
pregatire profesionala specifica.
SERVIREA LA DOMICILIU(CATERING)
Servirea la domiciliu se practica la casele de comenzi. În unele situatii speciale
(organizarea unor banchete sau receptii în afara unitatii, organizarea revelionului la
domiciliul consumatorului etc.), sistemul se foloseste si în alte tipuri de unitati.
Consumatorii solicita prin telefon, în scris sau verbal, meniurile pe care le doresc,
indicând cantitatea si ora la care urmeaza sa fie aduse, adresa domiciliului si eventualele
conditii în care se va face transportul si servirea - cu obiecte ale unitatii, cu personalul
unitatii etc.
SISTEMUL DE SERVIRE PRIN INTERMEDIUL AUTOMATELOR
Acest sistem se foloseste la vânzarea gustarilor, a bauturilor alcoolice si racoritoare în
unele unitati publice de alimentatie sau chiar pe strazi, unde sunt amplasate aparate
speciale pentru prepararea si dozarea acestora. Aceste aparate de constructie speciala,
actioneaza electric în urma introducerii unei monede sau a unei fise, cu anumite
caracteristici. Personalului unitatii îi revine sarcina ca în permanenta sa aprovizioneze
aparatele respective si sa urmareasca buna functionare, sa asigure obiectele necesare
servirii si consumarii preparatelor sau bauturilor, precum si debarasarii acestora de pe
mese dupa ce au fost folosite.

Referat
Tema: Tehnica servirii sortimentelor de

preparate culinare și băuturilor

Grupa TPAP-4
Grinăuți 2019
SERVIREA PREPARATELOR SI A BAUTURILOR

Preparatele culinare, produsele alimenatare si bauturile stabilite in meniu se
servesc si se consuma intr-o ordine succesiva impusa de regulile gastronomice,
efectandu-se operatiunile de completare cu obiectele necesare aranjarii mesei, de
aducere, prezentare si servire a preparatelor si a bauturilor, de debarasare a mesei de
obiectele folosite de catre consumatori.
SERVIREA BAUTURILOR APERITIVE
Se serveste bautura alcoolica aperitiva, din sticla aflata in frapiera, turnadu-se in
paharele pentru aperitive de pe baltul mesei, respectandu-se gramajul prevazut in
meniu. Bautura alcoolica aperitiv poate fi portionata si monata in pahare pantru
aperitiv de la bar, aduse de chelner si asezate pe blatul mesei in dreapta paharului
pentru vin alb. In aceste conditii, paharul pentru aperitiv nu se mai aseaza pe masa cu
anticipatie.
Daca servirea se face la masa atunci se efectueaza astfel: chelnerul merge pe
partea dreapta a consumatorului, ajuns la masa fandeaza piciorul drept si se apleaca
un pic in fata, mana stanga avand indoita la spate. Va turna in paharul de aperitiv,
fara a-l umple perfect, iar cand va aprecia cantitatea necesara in pahar va lasa fundul
sticlei in jos, si va rasuci sticla spre dreapta pentru a evita stropirea fetei de masa.
Dupa ce au fost serviti toti consumatorii sticla se aseaza pe gheridon, langa masa
consumatorilor, sau pe suporturi speciale la masa, precum si in frapiere asezata la
masa acoperita cu un servet.
SERVIREA PRODUSELOR DE PANIFICATIE
Produsele de panificatie sunt transportate de la sectie la masa consumatorilor pe
tava, peste care a fost asezat un servet de panza sau intr-un cos special, cu ajutorul
antebratului si palma stanga acoperite cu ancarul impaturit. Langa produsele
respective se aseaza si clestele, format din doua linguri cand se servesc chifle, sau din
lingura si furculita pentru celelalte produse.
Trecerea produselor de panificatie pe farfurioara se face cu clestele tinut in mana
dreapta, pe partea stanga a consumatorului.
In cazurile cand meniurile sunt comandate aceste operatii se efectueaza cu putin
timp inaintea sosirii clientilor si se iau masuri pentru acoperirea lor cu servetelul
montat sub forma de con cu varfur in sus si cu baza in jurul farfuriei.
SERVIREA APEI MINERALE
Servirea apei minerale se face pe partea dreapta a consumatorului. La inceputul
mesei va trebuie sa fie turnata in pahare pentru apa si pe tot parcusul mesei va fi
completata.
SERVIREA GUSTARILOR
Sunt preparate culinare sau produse alimentare care se servesc in cantitati mici si
in sortimente variate, la inceputul fiecarui mese, avand menirea ca impreuna cu
bauturile aperitive ce le insotesc sa deschida apetitul consumatorilor. Sisteme folosite
la servirea gustarilor sunt:
- servirea cu ajutorul clestelui;
- servirea la farfurie;
- servirea indirecta;
- servirea cu ajutorul carucioarului;
- servirea cu ajutorul tavii.
Servirea cu ajutorul clestelui se practica in cazul cand numarul clientilor este mai
redus si sortimentul de gustari este mai simplu. Gustarile sunt montate de la sectiile de
productie pe platou, se transporta pe antebratul si palma stanga peste care in
prealabil, a fost asezat ancarul. Clestele se asseaza pe marginea platoului, furculita cu
dinti in jos, de desubt, iar lingura cu causul in jos peste furculita, cu manerele spre
chelner.
Dupa ce sa obtinut aprobarea gustarilor prezentate se trece la persoana care se
serveste prima, potrivit regulilor de protocol, si cu piciorul stang fandat, se apropie
platoul de marginea farfuriei din fata clientului. Cu mana dreapta pentru servirea
preparatelor la masa se prinde clestele si se incep operatiile de trecere a preparatelor
de pe platou pe farfurie, luandu-se preparatele monatate spre marginea platoului
apropiat de farfuria spre marginea din spre brat. Dupa ce s-a servit cantitatea
echivalenta cu o portie, se aseaza clestele pe platou, chelnerul se retrage si prin
spatele consumatorului servit trece la alta persoana pentru a o servi. Astfel se
continua operatiile, pana se servesc toti consumatorii sau toate preparatele de pe
platou.
Debarasarea meselor
Prin debarasarea meselor se inteleg totalitatea operatiilor prin care obiectele de
servire si resturiile de mancare se strang de pe masa si se transporta la oficiile de
menaj ale unitatii. Aceste operatii se efectueaza de catre chelner. Debarasarea
meselor se face pe partea dreapta a consumatorului prinzandu-se cu mana dreapta
marginea farfuriei respective.
Debarasarea la trei farfurii se efectueaza atunci cand la masa se ridica doua sau
mai multe farfurii, iar tacamurile si resturile de preparate sunt in cantitati mai mari.
Prima farfurie se aseazs intre degetul mare si celelalte degete rasfirate sub farfurie,
se deplaseaza la cel de al II lea consumator fandand piciorul drept, ridicand farfuria cu
mana dreapta, apoi chelnerul trece in spatele consumatorului si trece farfuria din
mana dreapta in mana stanga sub prima farfuriie intre degetul aratator si celelalte
degete, apoi repeta operatiile la fel si la cel de al III lea client doar ca aseaza farfuria
pe antebratul stang sprijinit de marginea celei de a II a farfurie.
Tacamurile se pun in prima farfurie, iar resturile in cea de a II farfurie. Cu celelalte
farfurii procedeaza la fel ramanand pe antebrat una peste alta.
Dupa ce au fost ridicate de la masa, toate farfuriile (dar nu mai multe de 8-10
farfurii) si tacamurile se transporta la consola sau direct la oficiul de menaj pentru
spalarea veselei si a tacamurilor.
SERVIREA PREPARATELOR LICHIDE
Preparatele lichide constituie, in general, felul intai dintr-un meniu pentru mesele
de pranz sau de seara. Aceste preparate pot fi: ciorbe,supe, creme, borsuri,
consomeuri.
Sisteme privind servirea preparatelor lichide:
- servirea cu ajutorul lusului
- servirea de catre doi lucratori
- servirea cu ajutorul cestii
- servirea cu ajutorul farfuriei
- servirea cu ajutorul cestii sau a bolului special
SERVIREA CU AJUTORUL LUSULUI
Supiera cu preparatul lichid se aseaza pe o farfurie-suport pe care s-a pus in
prealabil un servet; acestea se aduc la masa pe mana stanga, degetele fiind
descfacute in forma de evantai, iar degetul mare desupra marginii farfuriei-suport.
Lusul de aseaza in diagonala, desupra bolului, cu causul in jos, cu manerul
indreptat spre mana dreapta a chelnerului.
Pentru servirea si consumarea preparatelor culinare lichide, se folosesc farfurii
adanci incalzite, care vor fi transportate in prealabil sau concomitent cu bolul sau
supiera. Transportul farfuriilor se face pe mana stanga, acoperite cu ancarul. Cand se
aduc concomitent cu bolul si lusul, farfuriile se aseaza pe antebratul stang, iar bolul cu
lusul pe palma stanga, peste care a fost asezat in prealabil ancarul. Farfuriile se
aseaza la masa pe partea dreapta a consumatorului, peste farfuria-suport folosindu-
se mana dreapta pentru efectuarea acestei operatiuni. Bolul cu lusul se lasa la
consola.
Servirea preparatului lichid cu ajutorul bolul sau a supierei se face pe partea stanga
a consumatorului.
Chelnerul se apropie de consumator, corpul fiind aplecat in fata, cu greutatea pe
picorul stang, putin fandat. Se apropie bolul sau supiera de farfuria adanca, in asa fel
ca marginea suportului bolului sa se petreaca putin peste aceasta. Cu mana dreapta
prinde lusul, cu care ia mai intai transa de carne care se aseaza in mijocul farfuriei. Se
agita apoi continutul, folosindu-se miscari lente si se serveste preparatul lichid.
Cu aceeasi grija se pune putina „fata”, luandu-se din partea de deasupra a
lichidului. Pentru a preintapina stropirea fetei de masa sau imbracamintea
consumatorului, lusul se va scufunda putin in lichid sau se va petrece de fiecare data
de marginea supierei sau a bolului, astfel ca eventualele picaturi aflate pe partea
exterioara a lusului sa se prelinga pe marginea interioara a supierei. Dupa servirea
primei persoane, lusul se introduce in supiera, continuandu-se servirea celorlalte
persoane.Debarasarea meselor se face la fel ca in cazul debarasari meselor la gustari.
SERVIREA SALATELOR
In general, fripturile se consuma impreuna cu salate realizate din rosii, castraveti,
salata verde, legume fierte sau coapte (salata de ardei, sfecla) sau cu legume
conservate (gogosari, castraveciori, gogonele etc.). Acestea sunt aduse la masa in
salatiere de o portie sau de patru portii, cu putin timp inaintea servirii fripturilor.
Salatierele de o portie se aduc pe un suport format. din tava sau farfurie, in functie de
numarul consumatorilor, tinut pe antebratul si mana stinga, si acoperite cu ancarul
impaturit. Se aseaza pe blatul mesei fara suport, pe partea stanga a fiecarui
consumator, la o distanta de 2-3 cm de dintii furculitei mari . Salatierele mari, de patru
portii, se aduc pe un suport format din farfuria mare intinsa si se aseaza pe blatul
mesei, la o distanta accesibila clientilor, pentru a se servi singuri. Intotdeauna
salatierele mari vor fi insotite de tacamul special pentru salate sau de un cleste format
din lingura si furculita mare, asezate cu partea concava si respectiv cu dintii in jos,
furculita dedesubt si lingura deasupra.
In afara de garnituri si salate, la fripturi se mai pot servi diferite sosuri si
condimente, cum sunt: sosul de unt, sosul englezesc si sosul de tomate pentru
muschiul de vita, cimbrul pentru vrabioarele de vita, sosul de usturoi (mujdei) pentru
pui, piperul alb si negru pentru fripturile asortate calde. Sosurile sunt aduse in sosiere,
pe suport de farfurie, insotite de lingura si asezate la mijlocul blatului mesei, la o
distanta accesibila clientilor.

Referat
Tema: Diete pentru diferite afecțiuni

Grupa TPAP-4
Grinăuți 2019
Dieta hidrica consta in introducerea in organism a unei cantitati mai mari de apa sau
lichide (apa minerala, ceaiuri, decocturi, sucuri de fructe, bulion, etc).
Cantitatea nu va depasi 2 l pe zi, se va administra in doze mici, fractionate si va dura
numai cateva zile, timp in care bolnavul va sta obligatoriu la pat. In locul apei se
prefera infuziile usoare (menta, tei, musetel, fructe de maces), apa cu zeama de lamaie
sau portocale, bulion de legume, apa de orez.
- bulionul de legume este mai usor tolerat, dar valoarea nutritiva este nula. Nu
se pastreaza mai mult de 24 de ore. Este o varianta a dietei hidrice.
- apa de orez, alta varianta, este indicata in cazuri de diaree mai ales la copii
si se prepara astfel: 2 linguri de supa de orez boabe se pun in 500 ml. apa rece si
cand boabele s-a umflat, se adauga 500 ml apa fiarta si se fierb in continuare
20 de minute. Se filtreaza printr-o panza deasa si se adauga dupa caz, trei 3 g sare sau
30g zahar. Valoarea nutritiva este a zaharului (120 calorii). Se poate mentine la adult
aceasta dieta cel mult 5 zile.
- dieta cu suc de fructe aduce multe vitamine
- dieta hidrozaharata este alta varianta. Se adauga 50 g zahar la 1 1 apa (20
calorii la litru). Toate aceste diete sunt indicate in cazuri speciale: unele boli in-
fectioase sau toxice acute, boli cu febra mare, boli de nutritie ca guta si obezitatea,
litiaza renala, unele afectiuni severe cardiovasculare si renale.
2) Regimul hipocaloric , se foloseste in unele boli digestive, cardiovasculare si in
special in obezitate. Forma cea mai cunoscuta consta in zile de fructe sau de
legume care se administreaza fie ca atare, fie sub forma de sucuri naturale. Dieta
se poate mentine numai cateva zile. In practica se recomanda 1 kg mere (400
calorii/zi) sau 1200 g fragi (310 calorii) sau 1,5 1 suc proaspat de rosii sau de citrice. Se
mai foloseste dieta prin zile de lapte, (1 l lapte egal 6-800 calorii cu pro
teine de valoare biologica mare), in caz de toleranta redusa se amesteca laptele
cu ceai sau carbonat de calciu (1 lingurita la 250 g lapte).
In regimul de 1000-1200 calorii pe zi se pot consuma la discretie legume cu putine
glucide. Sunt interzise insa zaharul, dulciurile, prajiturile, pastele fainoase, sosurile,
carnea grasa, fructele oleaginoase, strugurii, prunele etc.
3) Regimul hipercaloric. Nu este acelasi lucru cu excesul alimentar, in care se
consuma cantitati mari de alimente fara indicatie, putand duce la complicatii severe.
Regimul hipercaloric este o dieta cu indicatii precise: toate formele de denutritie (diaree
cronica, supuratii, albuminurii, stari febrile prelungite, glicozurii,
hipertiroidism, neoplasme, tuberculoze), in munci grele, perioada de crestere,
sarcina sau lactatie. Acest regim regenereaza tesuturile, restabileste metabolismul
normal si completeaza pierderile. Se individualizeaza suplimentul caloric, se
mentine echilibrul intre componentele ratiei, (proteine, lipide, glucide). Regimurile vor fi
variate, se va tine cont de preferintele bolnavului, se vor folosi condimente neiritante, iar
mesele vor fi vii si frecvente. Nu sunt permise exagerarile. Ratia hipercalorica se va realiza
in special pe seama glucidelor si grasimilor (fainoase combinate cu dulciuri, dulceata,
miere, undelemn, unt etc).
4) Regimul hiperprotidic este un regim cu peste 1,5 g proteine/kg corp/zi. (Cu peste 15%
proteine ratie zilnica) in care se folosesc alimente bogate in proteine cum sunt carnea,
pestele, laptele, branza, ouale. Daca se urmareste si scaderea sodiului se exclud branza,
laptele si laptele praf. Este indicat la batrani cu azotemie normala, in denutritie cu
anumite recomandari (alimentatie variata, mese mici si repetate etc), in nefroza lipoidica,
tratamentul cortizonic, sarcina, anemii, tuberculoza s.a.
5) Regimul hipoprotidic comporta limitarea proteinelor. Se disting 3 grade in
functie de severitatea reducerii proteinelor:
a) Regimul moderat hipoproteic (60 g proteine zilnic)
b) Regimul sever hipoproteic cu 40-50 g proteine zilnic si
c) Regimul extrem, cu sub 40 g proteine (in jur de 20 g).
Regimul hipoproteic este indicat in bolile renale cu retentie azotata, guta,
insuficienta cardiaca si unele forme severe de hipertensiune arteriala. Regimul va fi bogat
in glucide si lipide, daca nu sunt contraindicatii, iar mesele vor fi mici si fractionate. Se
contraindica restrictia salina severa, sub 2-6 g clorura de sodiu in 24 de ore.
6) Regimul hipolipidic (hipocolesterolemiant) are o deosebita importanta si o
larga utilizare. Cand este cazul va fi si hipocaloric. Se recomanda in: ateroscleroza si
complicatiile ei, dislipidemii, obiezitate, litiaza biliara, nefroza lipoidica, acidoza diabetica,
mixedem etc.
Alimente permise:
- lactate: lapte smantanit, iaurt degresat, branza de vaci slaba, zer.
- carne si derivate: carne slaba de vaca, vitel, gaina, caprioara, iepure slab,
peste slab (salau, biban, stiuca), preparate numai fierte in apa, fripte la gratar,
rasol sau perisoare dietetice.
- oua, numai albusul fara restrictii (sufleuri, spume, bezele, biscuiti) si mai rar
1-2 galbenusuri pe saptamana.
- painea alba, integrala, neagra sau de secara si covrigi cu sare.
- fainoase: gris, orez, fulgi de ovaz si mici cantitati de faina pentru sosuri etc.
- legume si fructe verzi, cu continut redus in glucide si fara lipide: spanac, loboda,
castraveti, ardei, rosii, vinete, fasole verde, conopida, varza, cartofi, morcovi, preparate
fie ca salate, pireuri sau fierte a-la-grec. De asemenea mere, portocale, capsuni, zmeura,
pepene verde, coacaze, cirese timpurii.
- dulciuri sub forma de budinci (fara unt sau smantana), spume de albus,
bezele, gelatine, tarte cu fructe, sosuri dietetice, orez cu lapte.
- grasimi, numai in unele cazuri (1-2 lingurite de ulei de floarea-soarelui sau de porumb
adaugate la salate).
- ca bauturi: ape minerale, ceaiuri, sucuri de fructe si legume.
- supe sub forma de bulion degresat sau preparate de carne slaba sau peste,
supe de legume, bors cu perisoare dietetice.
- condimente aromate.
Alimente interzise:
- lactate: lapte integral, branzeturi grase, smantana, frisca.
- carne si peste gras (vita, porc, oaie, rata, gasca), mezeluri, afumaturi, conserve si toate
viscerele.
- oua sub forma de galbenus sau in preparate.
- painea preparata cu lapte, oua, unt.
- fainoase: porumb, paste fainoase preparate cu oua.
- legume: fasolea si mazarea uscata, lintea, ridichiile, telina.
- fructe: alune, migdale, nuci, arahide, smochine, curmale.
- dulciuri cu grasime si ou, preparate de patiserie, prajituri cu fructe oleaginoase,
ciocolate, creme, inghetate.
- grasimi: unt, margarina, untura, seu.
- se interzic toate bauturile alcoolice, ceaiul de menta, supele cu rantas sau
cele groase de carne, de pasare, de peste gras, supe conservate, sosuri nedietetice,
maioneza.
7) Regimul lactat . Laptele este un aliment complet, alcalinizant, usor digerabil si usor
laxativ (lactoza), diuretic.
11 lapte furnizeaza 600 calorii. Laptele este cel mai important aliment al nou nascutului,
dar ocupa un rol important si in alimentatia adultului. La omul normal se recomanda 1/3
1 lapte/zi, la cei cu activitate medie 1/2-3/4 1/zi, la copil sau adolescent si 1/2-3/4 1
lapte/zi la femei care alapteaza sau gravide.
Se indica de asemenea cantitati marite la batrani. In general se repartizeaza 250 g lapte
la micul dejun si cantitati mai reduse la pranz si cina. Este contraindicat in cazul de
intoleranta, obezitate, hipercolesterolemie, regim hiposodat sever.
Curativ se prescrie in ulcerul gastroduodenal, constipatii cronice, sub forma de iaurt, guta
acuta, nefrite acute, ciroze indiferent de forma sau stadiu, dupa unele antibiotice (iaurt)
la obezi, pentru scurte perioade etc.
8) Regimul vegetarian exclude orice aliment de origine animala, este deci un
regim dezechilibrat, carentat sever in proteine. De aceea nu poate fi mentinut
timp indelungat. Singura sursa de proteine o constituie leguminoasele, dar valoarea lor
biologica este scazuta. Se adauga grasimi vegetale (untdelemn, nuci, alu
ne, masline, migdale). Este foarte putin toxic si contine multe vitamine si saruri
minerale.
9) Regimul lacto-ovo-vegetarian . Se exclud numai carnea si pestele. Se adauga
lapte, oua, unt si ulei. Este mai echilibrat si poate fi mentinut timp mai indelungat
Este bogat in glucide si vitamine, dar sarac in proteine si lipide.
Fainoasele ocupa un loc important in aceasta dieta. Ratia proteica este asigurata de
lapte, oua si branza, alimente cu proteine de valoarea biologica mare, iar grasimile
adaugate permite o variatie bogata a meniurilor. Furnizeaza vitamine si saruri minerale,
apa, unii fermenti, precum si celulozice (este anticonstipant).
Este indicat in guta, fiind sarac in purine, in boli cardiovasculare, hipertensiunea arteriala,
ateroscleroza, obezitate, hipertiroidie etc.
10 ) Regimul de cruditati este o varianta a regimului vegetarian.
Este de fapt tot un regim lacto-ovo-vegetarian, dar nu contine alimente fierte sau coapte,
cu exceptia painii si biscuitilor. Este bogat in vitamine, saruri minerale si fermenti
(oxidaze), este alcalinizant, excita peristaltismul intestinal prin celulozice, combatand
constipatia.
In schimb este hipocaloric, monoton, produce saturatie rapida si nu este tolerat sau
recomandabil timp mai indelungat. Se dau bolnavului 1000-1500 g legume si fructe in 5
mese. Sunt permise sucurile de legume si de fructe.
Este indicat in afectiuni cardiovasculare cu edeme, boli renale cu edeme, guta,
obezitatea, diabetul grav, constipatia cronica.
11) Cura de fructe este o alta varianta a regimului vegetarian cu propriety alcalinizante,
cu efect diuretic si laxativ. Se recomanda in diferite boli:
- cura de prune sau smochine, in constipatie
- cura de lamai (10-20 pe zi) in reumatism
- cura de struguri in guta, boli renale si hepatice
- cura de mere rase in enteritele sugarului sau diareile adultului.
12 ) Regimul hiposodat . Sodiul este principalul ion extracelular, iar potasiul
intracelular (raportul Na/K = 15/1).
Nevoile zilnice de cloruri de sodiu sunt de 8-10 g zilnic. De fapt nu exista un regim strict
desodat, ci numai hiposodat. Acest regim se prescrie limitat ca timp si numai in cazuri cu
indicatie absoluta. Exista trei forme:
- regimul hiposodat larg, in care se suprima orice adaos de sare la prepararea
alimentelor sau in timpul mesei. Se interzic alimentele sarate (branzeturi, conserve,
mezeluri). Se permite insa paine si putin lapte. Acest regim aduce 1,5-2 g Na/zi.
- regimul standard, in care si painea este fara sare si laptele este desodat. Se
indica numai alimente sarace in sare. Contine 0,5 g/zi Na.
- regimul hiposodat strict (tip Kempner) pe baza de orez, fructe si zahar.
Aportul de Na/zi este de 150 mg.
Acest regim este indicat in glomerulonefrita acuta cu edeme, insuficienta cardiaca si
sindroamele nefrotice cu edeme, nefropatii grave cu hipertensiuni arteriale,
hipertensiunea arteriala grava, ciroze cu ascite si edeme, unele obezitati si unele procese
inflamatorii.
13) Regimul cu cresterea clorurii de sodiu (hipersodat) se administreaza in cloropenie
(boli cu scaderea clorului in sange). Aceasta apare in bolile cu varsaturi
incoercibile (intoxicatii, gastrite acute, stenoza pilorica, ocluzia intestinala), cu
diaree profuza (dizenterie, enterocolita acuta, febra tifoida etc), boli renale cu
pierdere de sare, arsuri intinse, transpiratii abundente etc. Se introduce in organism
treptat NaCl, se incepe cu 4-5 g per oral, se completeaza subcutanat, intravenos sau prin
clisma. Se va acorda atentie mare cazurilor cu proteinemie scazuta si bolilor
cardiovasculare.
14) Dieta potasica . Se administreaza in boli insotite de hipopotasemie, insuficiente
renale cu oligoanurie, coma diabetica netratata, sindromul posttraumatic sau hemolitic si
in boala Addison. Se urmareste periodic K in sange (potasemia) si se cauta mentinerea la
valori constante si normale aportului Na, K, de 15/1.
Alimentele bogate in K sunt: drojdia uscata, caisele uscate, fasolea alba uscata,
lintea, mazarea, prunele, curmalele, smochinele, ciupercile, laptele praf etc. Unii
autori recomanda zile de potasiu cu 500 g caise uscate, putin inmuiate, administrate in 5
prize a 100 g.
15) Regimul alcalinizant este un regim lactovegetarian din care s-au exclus carnea,
pestele, fainoasele, painea alba, nucile si migdalele. Grasimile, untul si branzeturile
sunt mult reduse. Este indicat in stari de acidoza, litiaza renala urica si oxalica.
16) Regimul acidifiant contine carne, peste, oua, mezeluri, cereale, fainoase, unt,
smantana. Deci alimente animale fara lapte. Se administreaza in stari de alcaloza
(ph alcalin), litiaza renala fosfaturica, infectii urinare colibacilare, epilepsie.
Referat
Tema: Organizarea și tehnica servirii

meselor festive.Servirea băuturilor

Grupa TPAP-4
Grinăuți 2019
Organizarea serviciilor pentru mese festive si actiuni de protocol

2.1. Contractarea este prima etapa si are drept scop stabilirea precisa a
continutului actiunii respective, astfel incat, pe baza detaliilor convenite cu clientul, sa se
poata pregati corespunzator serviciile din toate punctele de vedere (local, dotare,
personal, aprovizionare si altele).In practica se disting urmatoarele faze:
•se preiau de la client informatiile necesare cunoasterii tipului de actiune, data si ora
cand are loc, numarul de persoane, valoarea meniului;
se consulta registrul(planning-ul) de razervari, confirmandu-se de principiu, in functie de
angajamentele incheiate(ocuparea saloanelor)
•se invita clientul pentru a discuta detaliile referitoare la serviciile pe care trebuie sa le
asigure unitatea, stabilindu-se precis ultimul termen cand aceasta se va prezenta; daca
clientul este de accord cu propunerea, se mentioneaza pe planning cu creionul,
rezervarea facuta, pentru a nu mai fioferit si altor clientisalonul;
•gradul ierarhic sau rolul pe care il au unele personane in cadrul mesei festive;
•evenimentul pentru care se organizeaza masa;
•preferintele culinare ale persoanelor prticipante(orientatv);
•valoarea la care pot fi asigurate serviciile si forma de decontare;
•optiuni in ce priveste asigurarea cadrului de destindere: folosirea formatiei orchestrale,
a aparaturii musicale, program artistic, dans,etc.
•dupa ce se discuta cu clientul o serie de detalii referitoare la continutul actiunii ce
urmeaza a se efectua, consemnindu-se, pro-memorie, elementele necesare pentru
pregatirea serviciilor in fisa actiunii; aceasta se transmite apoi, in copie,
compartimentelor ce concura la realizarea sarcinii;
•se accepta ferm comanda, semnandu-se fisa actiunii sau se incheie un contract cu
clauzele de garantii prin care, atat clientul, cat si unitatea prestatoare, isi asuma o serie
de obligatii, menite in final sa asigure efectuarea serviciilor la nivelul pretentiilor
clientului.
Pentru buna desfasurare a operatiunilor de pregatire a salii inainte de sosirea
consumatorilor se vor lua urmatoarele masuri organizatorice:
•stabilirea meniului;
•asigurarea aprovizionarii cu materii prime si bauturi;
•inventarierea obiectelor necesare pregatirii si servirii preparatelor si bauturilor,
completarea acestora;
•stabilirea formei de amenajare a salii cu mese, scaune, decoratiuni,etc.;
•selectionarea formatiei de lucru si a tinutei vestimentare a personalului.

2.2. Fisa actiunii - comenzile din partea clientilor pot fi primite direct, verbal
sau telefonc, precum si in scris. Si intr-un caz si celalalt, se intocmeste, de catre
compartimentul sau lucratorul insarcinat cu organizarea serviciilor, fisa actiunii ( nota de
servicii), care trebuie confirmata de client.Pentru intocmirea fisei actiunii, se au in vedere
o serie de elemente tehnice, care conditioneaza si asigura o pregatire corespunzatoare a
serviciilor.Fisa actiunii se intocmeste intr-un numar de exemplare corespunzatoare
numarului sectoarelor responsabile pentru executarea serviciilor angajate.Primul
exemplar revine clientului,al doilea exemplar se pastreaza de compartimentul sau
lucratorul insarcinat cu organizarea serviciilor, celelalte exemplare se difuzeaza sub
semnatura celor implicati in realizarea serviciilor, sefului de restaurant, bucata- rului-
sef,barmanului,compartimentului de aprovizionare, compartimentului tehnic,
compartimentului financiar-contabil.
Fisa cuprinde la inceput:
Date despre client: nume, prenume, adresa, numaru de telefon. In cazul in care
comnada este efectuata de o firma sau o institutie, se va consemna numele persoanei
responsabile, desemnata sa angajeze unitatea pe care o reprezinta in ce priveste
serviciile, decontarile sau rezolvarea altor probleme neprevazute.
Numarul de locuri angajat la actiunea respectiva, va fi stabilit cat mai exact

admitandu-se totusi o toleranta de 10-15 in plus sau minus fata de numarul de louri
prevazut, dar nu mai mult decat capacitatea normala a salonului.
Felul actiunii (cocteil, dineu, conferinta, etc.), salonul, ziua si data sunt elemente
consemnate obligatoriu in fisa actiunii.Se precizeaza orele in care se serveste meniul,
modul si locul de servire al aperitivelor, al cafelei cu buturile digestive si modul de
decontare.
Alcatuirea meniului – se are in vedere timpul prevazut pentru masa, gradul
invitatilor, scopul actiunii, cunosut fiind faptul ca un meniu simplu este mult mai apreciat
decat un meniu exagerat de incarcat.
Aperitivul – la alcatuirea meniului se vor avea in vedere o serie de cerinte
specifice, dintre care le amintim pe cele mai importante:
•orice masa-dejun sau cina incepe cu o gustare calda (rece) sau la un consommé, o supa
sau crema, in functie de obiceiurile alimentare ale invitatilor;
•al doilea serviciu va fi ales dintr-un preparat din peste;
•preparatul de baza va fi insotit de legume si salata
•cand la masa de pranz invitatii sunt francezi, pot fi servite intotdeauna branzeturile;
•in incheierea oricarei mese, se serveste un desert, de regula un dulce de bucatarie
deosebit;
•cosul de fructe si cel cu friandise (bomboane fine) completeaza meniul, dupa servirea
desertului;
•preparatele servite trebuie sa se asocieze in modul cel mai armonios cu vinuri si bauturi
de marca;
•cafeaua, de preferinta filtru, va fi insotita de bauturi digestive (coniacuri sau lichioruri
fine.
Alegerea bauturilor – impune multa precautie, respectandu-se strict regulile
cunoscute privind asocierea bauturilor cu diferite preparate culinare siproduse de de
cofetarie-patiserie.
Aranjarea meselor festive - forma meselor poate sa difere in funtie de ocazia si
de numarul de invitati. Se pot aranja mese omune in forma de fileuri sau ovale,daca
numarul invitatilor nu este mai mare de 40, si mese individuale sau in forma de T, U, E,
feriga, evantai simplu, evantai dublu, ombinatie de evantai si altele, dak numarul
invitatilor este mai mare de 40 de personane.
La stabilirea formei meselor se va tine seama de distanta intre locuri sa fie de minimum
65-70cm si de maximum 100-110 cm, latimea fileului dublu va fi de 110-160 cm, iar
distanta intre randuri de 250 cm.In cazul in care numarul invitatilor este mai mare si
plasarea lor la masa ridica probleme, se impune numerotarea meselor si un plan al
locurilor care va fi afisat in holul de primire.Pozitia locului poate fi indicate pe invitatie.
Tiparirea meniului - trebuie fauta cu multa grija, in conditii grafice deosebite si
in limba vorbita de principalii oaspeti sau in limba de circulatie internationala adoptata la
tratativele dintre parti. Costurile vor fi specificate in fisa actiunii, in cazul in care tiparirea
ramane in sarcina unitatii de alimentatie publica.
Bristolurile - asemanatoare ca forma cartilor de vizita, se pun la masa pe locul
rezervat fiecarui invitat, in dreapta tacamului, intr-o pozitie usor vizibila. Se recomanda
scrierea lor caligrafica, de mana, consemnand doar numele si prenumele invitatului si
numai in anumite cazuri,stabilirea de organelle de protocol si functie.Contravaloarea
acestor bristoluri nu trebuie sa greveze cheltuielile generale ale unitatii, costul lor fiind
suportat de clienti.
Decoratia florala - constituie o problema deosebit de importanta pentru orice
masa de protocol sau festiva ,fiind o chestiune de gust si un factor determinant pentru
buna reusita a unor astfel de actiuni. Decorarea meselor si a saloanelor cu flori si plante
ornamentale este un obicei pastrat din cele mai vechi timpuri, motivate de faptul ca
imbinarea culorilor, formelor si parfumurilor creeaza o atmosfera placuta.Astazi arta
aranjarii florilor tinde sa devina o preocupare tot mai importanta, interesul pentru flori
crescand odata cu dezvoltarea societatii. O jardiniera sau un buchet armonios aranjat
aranjat contribuie la crearea unei atmosphere agreabile, de destindere.In restaurant,
florile aduc o nota de eleganta si intimidate. In realizarea decoratiunilor lforale se
folosesc flori, frunze, plante, frunzis, muschi, licheni, crengute, scoici, pietricele, alge,
butuci de lemn, crengute de vita-de-vie, etc.
La aranjarea unei decoratiuni florale se urmareste realizarea unui effect placut si,
totodata, adecvat ambiantei respective, prin alegerea judicioasa a comportamentelor si
armonizarea culorilor. Acest amanunt prezinta importanta deosebita, deoarece culorile
influeanteaza starea sufleteasca a celor care le prvesc. Culorile trebuie armonizate intre
ele si in acelasi timp, cu peretii sau draperiile,daca este vorba de buchete, sau cu fetele de
masa, in cazul cand sunt asezate in centrul mesei, la banchete.
Garantia – se stabileste cuantumul garantiei pentru a avea siguranta serviciilor
angajate, mai ales in cazul unor persoane particulare. Nu trebuie omisa precizarea
modalitatii in care se efectueaza plata, precum si persoana autorizata sa incuviinteze
certificarea consumatiei.
Covoarele – cand astfel de mese se organizeaza in saloane cu pardoseli
mozaicate sau nemochetate, pot fi necesare covoare de diferite forme, dimensiuni si
culori, lucru ce va fi stabilit cu beneficiarii, spre a se asigura din timp covoarele solicitate.
Discursurile – se va preciza de la inceput momentul cand au loc discursurile si

durata lor, astfel incat ospatarii sa serveasca preparatele, sa puna sampania in pahare sis
a paraseasca salonul la timpul potrivit daca protocolul pretinde acest lucru.
Solemnitatea momentului impune o liniste desavarsita in salon.
Ringul de dans – de comun accord cu clientul, se stabileste daca se danseaza
sau nu si in caz afirmativ, se precizeaza locul, luandu-se masuri pentru montarea unor
ringuri mobile, mai ales in saloanele mochetate, unde dansul duce la degradarea
acesteia.
Garderoba – obligativitatea garderobei este evidenta, in special in sezonul rece,
cand invitatii trebuie sa-si lase sub garantie unele obiecte personale.
Iluminatul – lumina constituie ea insasi un decor, daca este suficienta, bine
dozata, aleasa astfel incat sa puna in valoarea dotarile si decoratiile. O lumina bine
aleasa contribuie la crearea atmosferei placute, scoate in evidenta coloritul unui salon si
este odihnotoare.Lumanarile de marimi potrivite, in sfesnice adecvate, dau o nota de
intimitate, de distinctie.
Produsele de tutun – pot fi oferite de organizatori sau contra cost prin
stand(toneta) de catre unitatile de alimentatie publica prestatoare.
Orchestra – prezenta orchestrei presupune existenta estradei (podium) a
spatiului de retragere in timpul pauzelor s.a. Fondul musical intr-ul salon creeaza o
ambianta placuta, daca corespunde genului actiunii.
Alte clause – taxele suplimentare, rezervarile de camere la hotel, serviciul de
transport si orice alta dorinta a clientilor, care poate fi rezolvata de unitate, trebuie
prevazuta si asigurata.
2.3. Organizarea serviciilor cea de a doua etapa – presupune pregatirea
actiunii contractate.In acest sens, fiecare compartiment isi va organiza munca, astfel
incat, la momentul potrivit, localul, dotarile, personalul, aprovizionarea sa fie pregatite
pentru a face fata sarcinilor.
Localul si anexele lui vor fiverificate sub aspectul curateniei si al functionarii
tuturor instalatiilor din dotare, luandu-se masuri pentru executarea diferitelor remedieri.
Dotarile necesare la o masa festiva, presupun sigurarea mobilierului si a
inventarului de servire. Stabilirea numarului de mese se face tinand cont de numarul
invitatilor, de forma meselor existente in unitate si de acea prevazuta pentru actiunea
respectiva.
Aprovizionarea cu marfuri si bauturi intra in sarcina compartimentului de
aprovizionare al firmei, care trebuie sa se implice cu multa raspundere in aceasta
actiune.Pentru prevenirea unor neajunsuri si asigurarea meniurilor angajate, se
recomanda crearea unor stocuri de rezerva, mai ales din produsele ce nu au continuitate
in aprovizionare.
Maitre d’hotel care raspunde de actiune, este obligat ca cel tarziu cu 48 ore
inainte, sa comande sectiilor din cadrul unitatii, toate preparatele si bauturile ce urmeaza
a fi servite. Pentru buna desfasurare a serviciilor, conducerea operativa a unitatii, cu cel
putin doua-trei zile inainte de a avea loc masa, verifica fisa actiunii, stabilind si:
decoratiuni florale, lumanari, covoare, amplificatoare, rezervari la hotel, transport,
comisioane, etc.
2.4. Realizarea serviciilor cea de a treia etapa,presupune instruirea brigazii,
aranjarea salonului, careul personalului, primirea invitatilor, efectuarea propriu-zisa a
serviciilor si ordonarea locului de munca dupa terminarea actiunii.
Instruirea brigazii de servire incepe cu efectuarea prezentei: lucratorii absenti
for fi inlocuiti cu rezervele prevazute.Se informeaza brigada asupra modului um trebuie sa
fie aranjat salonul, care este meniul si bauturile prevazute, ce sistem de servire se
practica.
Aranjarea salonului respecta regulile si tehnicile de lucru cunoscute,o atentie
deosebita se va acorda starii de curatenie a inventarului utilizat, lenjeriei,
scaunelor,prezentarii meniurilor,bristolurilor, decoratiunilor florale, etc.
Aranjarea inventarului pentru servire respecta regulile cunoscute pentru
restaurantele de categorie superioara.Scrumierele se pun pe masa de la inceput daca
protocolul prevede acest lucru sau se pot pune la masa inainte de servirea cafelei.
Numerele de masa sunt utilizate numai la mesele cu multi participanti.Ele sunt scrise cu
caractere mari (cifre sau litere), se fixeaza pe un suport sau se pun direct pe masa, astfel
incat sa fie usor vizibile de la intrare.Bristolurile, cu numele si prenumele fiecarui invitat
se aseaza pe sau langa servet, pe paharul de apa, sau in fata paharelor spre scaun.Meniul
se aseaza in stanga farfuriei suport sau vertical langa paharul de apa, spre interiorul
mesei.Decoratiunile florale care intregesc aranjarea meselor, cat si ansamblul salonului
vor fi adecvate caracterului actiunii. Utilizarea sfesnicelor cu lumanari se impune mai ales
la dineuri si mese festive. Terminarea pregatirilor pentru inceperea efectiva a serviciilor,
este marcata de careul personalului, care are ca scop verificarea aspectului si a tinutei
vestimentare a lucratorilor si comunicarea ultimelor dispozitii privind efectuarea
serviciului.
Efecturea serviilor incepe cu primirea invitatilor de catre cei ce organizeaza
actiunea potrivit regulilor de protocol. Personalul unitatii director de restaurant, maitre
d’hotel, sau alti lucratori, insarcinati in acest scop vor fi in apropierea organizatorilor, vor
saluta reverenios oaspetii, ii vor conduce la garderoba daca este cazul, si apoi in holul de
primire unde in asteptarea celorlalti invitati pot consuma un aperitiv sau se pot intretine
cu persoanele cu care doresc.
Servirea preparatelor se face practicandu-se, de cele mai multe ori, sistemul de
servire direct, si indirect, la farfurie, sau la gheridon. Problema principala la astfel de
mese este aceea a sincronizarii serviciilor.Preparatele se prezinta si vor fi servite la
semnalul sefului de brigada simultan de catre toti lucratorii, dupa care se incepe serviciul
in ordinea si dupa regulile de servire. Este necesar ca in timpul serviciului, lucratorul care
coordoneaza brigada sa stea in spatele mesei de onoare, de unde va supraveghea
desfasurarea lucrarilor, intervenind cu discretie pentru a rezolva orice problema.
Servirea vinurilor respecta regulile cunoscute, fara a se oferi vinul pentru degustare
persoanei care prezideaza masa (gazda), el poate fi degustat de chelner sau de maitre
d’hotel, numai pentru serviciul facut oaspetilor intotdeauna cu invitatul sau invitatii
principali, dupa care se servesc ceilalti oaspeti in ordinea stabilita la servirea
preparatelor: vinurile se pot servi cu putin timp inaintea preparatului care urmeaza,
pentru a se evita intarzierea acestui serviciu.
Paharele de vin si sampanie nu se debaraseaza, ci raman pe masa pana la ultimul
serviciu.Daca paharul de aperitiv este pe masa, debarasarea se face inainte de servirea
primului fel de vin, sau imediat dupa aceea, fara a se incomoda invitatii.
Ordonarea locului de munca debarasarea tuturor obiectelor de inventar
utilizate, curatarea lor si asezarea in rafturi, dulapurile, ambalajele sau containerele din
care au fost luate la inceputul actiunii, comparandu-se stocul existent stabilindu-se
diferentele. In al doilea rand, se ordoneaza si se aranjeaza mobilierul din salon, sortandu-
se mesle sau scaunele defecte pentru a fi revizuite de meseriasi.
3. Particularitatile principalelor tipuri de mese festive

3.1. Serviciul la revelion
Unitatile care organizeaza masa de revelion, sarbatoare traditionala,
petrecuta intr-un cadru festiv, trebuie sa acorde o deosebita atentie serviciilor prestate,
pentru ca, in acest moment, abundenta de mancare si bautura este intregita de
atmosfera generala: pomul de iarna, jocurile de lumini, cadourile, sampania, etc.
Meniurile se stabilesc de fiecare unitate organizatoare, in mod liber pe baza
principiului cerere-oferta.Meniurile trebuie sa corespunda unor mese deosebite, cu
preparate si bauturi mai rar intalnite sau specifice momentului. La inceput, se ofera
gustari calde si reci, asortate, in functie de preferintele clientilor, urmate de consomeuri,
creme, supe etc., preparatele din peste nu lipsesc din meniu, iar la antreuri nu pot fi omise
preparatele traditionale, preparate de baza, insotite de garniturile cele mai potrivite si de
salate de sezon, vor fi alese cu multa grija, recomandandu-se cel putin doua servicii in
raport de sortimentele oferite.Desertul este o chestiune de rafinament, existand multiple
posibilitati de alegere, iar fructele ompleteaza meniul. Calitatea mesei poate fi intregita
prin oferirea unor delicatese: cosul de friandise, bomboane de ciocolata, alune, nuci,
migdale sarate, batoane si saleuri, etc.
Asocierea bauturilor – masa incepe cu aperitivul cel mai potrivit, ales in functie
de preferinte; vinurile albe, seci sau demiseci, nu pot lipsi de la peste sau de la antreuni;
vinurile rosii seci sau demiseci cu buchet fin, pline de corp si nerv sunt de neinlocuit la
preparatele de baza. Evident, miezul noptii este marcat de cupa de sampanie din
sortimentul sec, demisec si mai rar desert.
Decoratiunea specifica pentru revelion trebuie sa fie adecvata sezonului si
momentului: pomul de iarna, ghirlandele de brad sau artificiale, gaspourile si lumanarile
de pe mese, jucariile, mastile, meniurile si felicitarile pentru fiecare mesean, fructierele,
vascul etc., sunt numai cateva sugestii ce pot fi avute in vedere. Cu cateva zile inainte de
revelion, se efectueaza curatenia generala a restaurantului si a inventarului pentru
servire, prilej cu care se verifica, inca o data, daca sunt asigurate toate cele necesare
pentru buna desfasurare a serviciilor.
3.2. Serviciul la cupa de sampanie
Cupa de sampanie se ofera cu ocazia ceremoniilor de semnare a unor acorduri
protocolare sau economice, a conferirii de ordine si medalii, a conferintelor de presa,
galelor de film, prezentarii de felicitari, etc.
Durata de desfasurare este in medie 10-15 minute. Invitatilor li se ofera sampanie din
sortimentele brut, sec sau demisec si eventual piscoturi.Pe tavi se pot pune doua- trei
agitatoare de sampanie.
Tinuta personalului la o astfel de actiune va fi: chelnerii vor fi echipati in
smoching sau fre si manusi albe. Cupele de sampanie si piscoturile asezate pe o tava
acoperita cu servet dantelat vor fi oferite de chelneri invitatilor. Tavile cu cupele de
sampanie se poarta, in functie de marimea lor, pe mana stanga (varful degetelor, podul
palmei, antebrat) sau se prind cu ambele maini in cazul tavilor cu tortite sau mai
grele.Piscoturile sunt asezate estetic pe aceeasi tav, pe o farfurie de desert sau suport de
argint cu dantela. Paharele se umplu ceva mai mult de jumatate, cca. 3/4 din capacitate.
Dupa oferirea cupelor de sampanie, chelnerii se retrag sau asteapta in salon pentru a
efectua debarasarea potrivit indicatiilor date de organele de protocol.
3.3. Serviciul la banchete
Stabilirea meniurilor-la stabilirea meniurilor pentru mesele festive se tine seama
de particularitatile organizatorice, persoanele participante si de natura mesei. Astfel,
pentru banchete care se desfasoara pe o durata mai mare de timp, meniul poate fi
constituit din: gustari reci sau calde, preparate din peste, preparate din legume cu carne
sau fripturi cu diverse garnituri si salate, sortimente de inghetata, dulciuri de cofetarie
sau produse de cofetarie, bauturi calde nealcoolice, bauturi alcoolice aperitive, vinuri albe
si rosii, vinuri spumante(sampanie), sucuri racoritoare, apa minerala.
Aranjarea meselor – mesele pentru banchet se aranjeaza in mod diferit in
functie de cerintele consumatorilor, meniul comandat, spatiul si forma salii in care se
organizeaza.Mesele se aranjeaza in forma de I care e cea mai simpla de aranjat, sub
forma de E,F,L,O,T,U sau patrata. O atentie deosebita se va acorda masurilor
organizatorice ce trebuie luate pentru procurarea florilor, aranjarea vazelor, suporturilor
de lumanari si a altor elemente decorative precum si de efectuarea operatiunilor de
decorare a meselor. La decorarea meselor pot contribui si servetele impaturite in forme
diferite, con, val, evantai, plic,etc.
3.4. Serviciul la dejunuri – dineuri
Dejunurile si dineurile se organizeaza in imprejurari diferite generate de vizite
oficiale sau particulare, aniversarea unor evenimente deosebite, la care participa sau nu
anumite personalitati. Dejunul se organizeaza de regula, intre orele 12-14, iar dineul intre
orele 19-21, durata fiind in medie de doua ore.Dejunul si dineul au loc in saloane speciale
sau in salile marilor restaurante, plasamentul la masa facandu-se dupa ordinea indicata
de organizatori. Alimentele si bauturile necesare pentru servirea unei astfel de mese vor fi
asigurate din timp nerecomandandu-se modificarea meniurilor stabilite initial.
Tinuta personalului va fi deosebit de ingrijita. Lucratorii vor purta la dejun,
bluza alba din stofa si pantaloni negri sau bleumatin, iar la dineu, smoching sau frac cu
manusi albe, la care se adauga accesoriile cunoscute.La aceste mese servirea se
realizeaza prin folosirea metodelor adecvate in functie de numarul invitatilor, marimea
salii, felul preparatelor servite. Lucratorii selectionati pentru astfel de mese, se aleg dintre
chelnerii cu multa experienta, deoarece la asemenea mese greselile nu sunt admise.Se
respecta in general toate regulile privind serviciile in restaurantele de categorie
superioara.
3.5. Serviciul la cocteiluri si receptii
Cocteilul se organizeaza in imprejurari mai putin oficiale de regula, dupa-
amiaza la orele 17:00 si 18:00, fiind si cazuri de exceptie cand unele firme le ofera
dimineatza, inaintea mesei de pranz, in timpul negocierelor. Durata unui cocteil este de
cca.o ora.
Receptia se organizeaza cu ocazia unor evenimente deosebite, ziua nationala a
unui stat, prezenta unei delegatii straine la nivel inalt, n cinstea participarii unor
personalitati sau a participantilor la o aniversare, congres, seminar etc. Receptia se
organizeaza seara la orele 19:00 si 20:00 avand o durata de cca. doua ore sau mai mult.
Preparatele si bauturile servite la cocteiluri si receptii difera; la cocteiluri
preparatele si bauturile sunt mai reduse atat cantitativ cat si ca numar de sortimente; la
receptii se recomanda servirea unui numar de preparate mult diversificate asociate cu
bauturile respective. In ambele cazuri se recomanda evitarea rsipei de alimente, ambele
fiind organizate din considerente diplomatice, protocolare etc.
Aranjarea saloanelor pentru desfasurarea octeilurilor si receptiilor se face in
functie de solicitarile organizatorilor. Se pot aranja: mese-bufet-cu mese pentru
retragere- sau mese in diferite forme- cu plasament sau tacamuri fixe- la care invitatii
raman de obicei in picioare.
In cazul organizarii meselor-bufet, invitatii se serves singuri sau ajutati de ospatari
sau lucratorii transporta printre invitati platourile cu preparate si bauturi, invitandu-i sa
se serveasca singuri.
Tinuta ospatarului: lucratorii care asigura serviciile vor avea tinuta deosebit de
ingrijita: smoching sau frec, manusi albe, pantofi negri, camasi albe cu papion adecvat,
tunsoare ingrijita.
In timpul desfasurarii cocteilurilor si receptiilor, lucratorii cu sarcini in coordonarea
actiunii vor supraveghea in general derularea serviciilor si vor interveni cu mult tact
pentru inlaturarea oricarui neajuns acordand un plus de atentie.

Portofoliu

Grupa TPAP-4
Grinăuți 2019

Servirea Consumatorului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Servirea Consumatorului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Agroindustrial ,,Gheorghe Răducan” din

s.Grinăuți r-nul Ocnița

Tema: Reușita în afaceri

Elaborat: Celac Mihai

Coordonat: Nichitoi Eleonora

1.Conditii ale succesului in afaceri

Colegiul Agroindustrial ,,Gheorghe Răducan” din

Tema: Aptitudini intelectuale

Elaborat: Celac Mihai

Coordonat: Nichitoi Eleonora

Calitatile si atributiile personalului de servire

Dezvoltarea turismului intern si international, precum si necesitatea satisfacerii

Aptitudini fizice si fiziologice necesare in exercitarea profesiunii

Pentru insusirea si practicarea meseriilor din salonul restaurantului sunt

Aptitudini intelectuale, cunostinte, deprinderi

Personalul din saloanele de restaurant trebuie sa posede un nivel suficient de

Colegiul Agroindustrial ,,Gheorghe Răducan” din

Tema: Reguli de servire și de protocol în cadrul

Elaborat: Celac Mihai

Coordonat: Nichitoi Eleonora

PRINCIPALELE REGULI DE SERVIRE SI PROTOCOL

Colegiul Agroindustrial ,,Gheorghe Răducan” din

Tema: Obligațiile operatorilor economici

Elaborat: Celac Mihai

Coordonat: Nichitoi Eleonora

Colegiul Agroindustrial ,,Gheorghe Răducan” din

Tema: Sisteme privind tehnica servirii.

Elaborat: Celac Mihai

Coordonat: Nichitoi Eleonora

SISTEMUL DE SERVIRE DIRECT SAU ENGLEZ

Colegiul Agroindustrial ,,Gheorghe Răducan” din

Tema: Tehnica servirii sortimentelor de

Elaborat: Celac Mihai

Coordonat: Nichitoi Eleonora

SERVIREA PREPARATELOR SI A BAUTURILOR

Colegiul Agroindustrial ,,Gheorghe Răducan” din

Tema: Diete pentru diferite afecțiuni

Elaborat: Celac Mihai

Coordonat: Nichitoi Eleonora

Tema: Organizarea și tehnica servirii

Elaborat: Celac Mihai

Coordonat: Nichitoi Eleonora

Organizarea serviciilor pentru mese festive si actiuni de protocol

Numarul de locuri angajat la actiunea respectiva, va fi stabilit cat mai exact

Discursurile – se va preciza de la inceput momentul cand au loc discursurile si

3. Particularitatile principalelor tipuri de mese festive

Colegiul Agroindustrial ,,Gheorghe Răducan” din

Elaborat: Celac Mihai

Coordonat: Nichitoi Eleonora

S-ar putea să vă placă și