Capitolul 3.

CALCULUL DE REZISTENŢĂ A
PICIORULUI PALETEI DE ROTOR

3.1. Cerinţe. Ipoteze de calcul.

Principalele cerinţe impuse îmbinărilor demontabile dintre palete şi coroana
discului, sunt:
- rezistenta înaltă,
- fixarea precisă a paletei în reţea,
- montare şi demontare uşoară,
- simplitate constructivă,
- să permită obţinerea unei desimi mari a reţelei de palete,
- să aibe dimensiuni şi greutate minimă.
În construcţia turbomotoarelor se folosesc mai ales palete având îmbinări
demontabile la care piciorul de paletă poate fi de tip:
- trapezoidal (coadă de rândunică),
- brad (con de brad),
- cu ştifturi,
- articulat.
Calculul îmbinării dintre paletă şi disc este foarte complex, deoarece:
- tensiunile sunt distribuite neuniform în îmbinare,
- sarcinile se modifică în funcţie de regimul de funcţionare al
motorului,
- strângerea piciorului de paletă în îmbinare este neuniformă pe
suprafeţele de contact,
- asupra îmbinării influenţează variiaţiile de temperatură, precum şi
vibraţiile date de paletă şi de disc.
Ipoteze generale de calcul:
- îmbinarea este solicitată la acţiunile forţelor centrifuge date de
aerofolie şi de piciorul de paletă, precum şi de momentul
încovoietor produs de forţa de presiune a gazelor şi de componenta
tangenţială a forţei centrifuge dezvoltată pe aerofolie,
- se neglijează influenţa foiţelor de frecare dezvoltate pe suprafeţele
de contact din îmbinare,
- forţa centrifugă a aerofoliei şi a piciorului de paletă acţionează pe
direcţia razei care trece prin centrul de greutate al secţiunii de la
baza aerofoliei,
120 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

- se neglijează influenţa tensiunilor termice,

- nu se consideră influenţa vibraţiilor,
- calculul se efectuează la regim de punct fix la care: H = 0; V = 0; n
= nmax;
tH = - 40° C; debitul de gaze este maxim.

3.2. Calculul îmbinărilor de tip trapezoidal (coadă de

rândunică)

3.2.1. Calculul tensiunilor şi a coeficienţilor de siguranţă.

Îmbinările de tip trapezoidal sunt folosite cu prioritate la paletele de

compresor axial, deoarece au greutate mică şi sunt uşor de executat. Pentru
calcul se vor folosi schemele şi notaţiile date în Fig. 3.1.
Stabilirea relaţiilor de calcul se fac în limitele următoarelor ipoteze:
- forţa centrifugă Fc a întregii palete este dată de forţa centrifugă a
aerofoliei Fcc, şi forţa centrifugă a piciorului de paletă Fcp,

Fc = Fcc + Fcp (3.1)

- forţa centrifugă a porţiuni din coroana discului cuprinsă între

paletele vecine, Fcd
- momentul încovoietor Mg, dat de forţa de presiune a gazelor pe
aerofolie, având valoarea maximă în secţiunea de la baza acesteia.
Calculul de rezistență al piciorului paletei de rotor 121

Fig 3.1 - Schemele şi notaţiile folosite pentru calculul tensiunilor

în paleta cu picior trapezoidal.

Relaţiile de calcul pentru tensiuni sunt următoarele:

1 - Tensiunile de întindere în secţiunea 1-1, de la baza aerofoliei,
F
 i11  cc (3.2)
A 11
Fcc - forţa centrifugă a aerofoliei dezvoltată în secţiunea de la
baza acesteia.
A1-1 - aria secţiunii profilului de la baza aerofoliei.
2 - Forţa normala pe suprafaţa de contact,
Fc  2  N  sin  (3.3)
sau
Fc
N (3.4)
2  sin 
Fc  Fcc  Fcp (3.5)
Fcp – forţa centrifugă a piciorului de paletă
3 – Calculul tensiunilor de strivire pe suprafeţele de contact.
N M
 stv   I (3.6)
e  b' Wd
122 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

MI – momentul de încovoiere,
Wd – modulul de rezistenţă al ariei porţiunii de disc (pe o
latură) care este în contact cu paleta,
b
b'  , este lungimea suprafeţei de contact,
cos 
b – lăţimea coroanei discului.
4 – Tensiunile de întindere în secţiunea minimă a porţiunii de
coroană.
Q
 i 2 2  (3.7)
A 2 2
dar
Q  Q'Fcd
Q'  2  N  sin    (3.8)
A 22  H  b'
H – distanţa 2-2.
5 – Tensiuni de încovoiere în secţiunea 2-2.
M gI
 I 2 2  (3.9)
WI
M gI - momentul încovoietor dat de forţa de presiune a gazelor
în secţiunea 1-1,
W - modulul de rezistenţă în secţiunea 1-1 de la baza
aerofoliei,
180 o
 , (3.10)
z
z - numărul de palete montate în reţea.
6 – Tensiunile de forfecare.
Se produc tensiuni de forfecare în secţiunile 3-3 ale paletei şi 4-4 ale
discului (Fig. 3.2),
Fc
 3 3 
2  A 3 3
A 33  h  b' (3.11)
Fc
 44 
2  A 4 4
A 44  h'b' , h'  0,8  h
Calculul de rezistență al piciorului paletei de rotor 123

Fig. 3.2 – Schema de calcul.

În secţiunea 2-2, tensiunile de întindere  i 22 se însumează cu tensiunile de

încovoiere  î 22 .
7 – Influenţa dispunerii înclinate a paletei în reţea.
Dispunerea piciorului de paletă înclinat cu unghiul θ, pe coroana discului,
determină o solicitare suplimentară a îmbinării ca urmare a neconcordanţei
între direcţiile de acţiune ale forţelor normale N, pe suprafeţele de contact.
Prin aceasta se dezvoltă un moment de torsiune Mr, şi apar tensiunile
suplimentare σz, preluate de porţiunea de disc dintre palete
(Fig. 3.3).

Fig. 3.3 – Schema de calcul pentru momentu Mz.

Decalajul între direcţiile de acţiune ale forţelor Q', normale la suprafeţele de

contact este:
L  H  sin  (3.12)

Când unghiul θ = 0, şi L  0 , solicitarea suplimentară nu se mai produce.
Momentul de torsiune Mr este:
Q'L
Mr   N  sin      L (3.13)
2
Dacă se înlocuieşte forţa N, rezultă:
124 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

Fc  L  sin    
Mr  (3.14)
2  sin 
Tensiunile suplimentare sunt:
 h
30  M r  h   1  2  h  
M
r  r   b' 
, (3.15)
Wp H  b'
2 2

în care,
H 2  b'2
Wp  (3.16)
 h
30  h   1  2  h  
 b' 
8 – Tensiunile totale în îmbinare, când paletele sunt dispuse
înclinat pe coroana discului, în secţiunea 2-2, sunt:
  22   i 22   r (3.17)
9 – coeficientul de siguranţă cu considerarea răsucirii,
ni  nr
n (3.18)
ni  nr
2 2

ni – coeficientul de siguranţă dat de forţele de întindere,

considerat din condiţia de rezistenţă limită,
F
ni  o , (3.19)
Fc
unde
Fo   o  h  b' (3.20)
σo – tensiunea limită admisă pentru materialul discului,
nr – coeficientul de siguranţă la torsiune, pentru condiţiile de
rezistenţă limită a materialului,
M
nr  o
Mr
  H  b'
Mo  r (3.21)
2
10 – Concentrări de tensiuni.
Concentrări de tensiuni se produc atât în piciorul de paletă, dar şi în coroana
discului (Fig. 3.4). Aceste concentrări de tensiuni sunt apreciate prin
intermediul unui coeficient χ care majorează tensiunile de încovoiere σI.
Coeficientul χ depinde de unghiul de trapezoidalitate δ al piciorului de
Calculul de rezistență al piciorului paletei de rotor 125

paletă. Ca urmare, tensiunile de încovoiere cu considerarea concentrărilor de

tensiune este:
 Ireal     I (3.22)

Fig. 3.4 – Concentrări de tensiuni în piciorul de paletă

11 - Tensiuni admisibile pentru piciorul de paletă de tip

rapezoidal [daN/cm2].

Material σI22 σIreal σstrv.

Aliaje de aluminiu 700 - 1350 600 - 1600 1500 - 2000
Aliaje de titan 800 - 1600 1500 - 3300 1200 - 2800
Oţeluri 1800 - 3300 200 - 4800 3500 - 4500

3.2.2. Influenţa dispunerii paletei pe o coroană de disc înclinată.

În cazul reţelelor la care lungimea aerofoliei, la bordul de atac este mai mare
faţă de lungimea de la bordul de fugă, coroana discului este înclinată pe
lăţimea ei. Ca urmare, sub acţiunea forţei centrifuge a aerofoliei apare o
componentă care tinde să scoată paleta din îmbinare, solicitând siguranţa
piciorului de paletă (Fig. 3.5).
126 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

Fig. 3.5 – Schema de calcul.

Forţa care solicită siguranţa este:

Fsig  Fc  sin   Ffr , (3.23)
unde
Ffr – foiţa de frecare pe suprafeţele de contact între piciorul
de paletă şi disc,

Fr  2    N' (3.24)

N – forţa normală la suprafaţa de contact,

μ – coeficient de frecare având valori μ = 0 ÷ 0,3

Când α = 60o, μ = 0,2

cos 
N'  Fc  (3.25)
2  sin 
Forţa de frecare este:
cos 
Ffr    Fc  (3.26)
sin 
Ca urmare, forţa care solicită siguranţa piciorului de paletă este:

cos   cos  
Fsig  Fc  sin     Fc   Fc   sin    (3.27)
sin   sin  
Calculul de rezistență al piciorului paletei de rotor 127

3.2.3. Unele defecte care pot apare în îmbinările de tip

trapezoidal.

În îmbinările dintre paletă şi disc pot apare:

A - Fisuri în coroana discului, în zonele de racordare, unde şi
concentrările de tensiuni sunt cele mai mari. Fisurile se dispun la
aproximativ 45°, şi se continuă în coroana discului.
Asupra apariţiei acestor fisuri pot influenţa şi vibraţiile paletelor şi ale
discului. Pentru evitarea lor pot fi luate următoarele masuri:
- reducerea tensiunilor statice şi a celor variabile,
- durificarea unei părţi din coroana discului,
- micşorarea unghiului α,
- creşterea razelor de racordare,
- argintarea suprafeţelor de contact ale paletelor şi ale coroanei
discului,
- amortizarea vibraţiilor paletelor.
B - Corodarea suprafeţelor de contact, prin care se va reduce
rezistenţa la oboseală a îmbinării. Coroziunea poate apare prin:
- distrugerea stratului de mastic, la îmbinările la care pentru etansare,
dar şi pentru amortizarea vibraţiilor, se foloseşte un strat de mastic,
- influenţa aerului cald, când temperatura este mai mare de 400°C,
asupra stratului de mastic, cu deteriorarea acestuia,
- coroziunea poate avea o adâncime de 0,2 - 0,3 mm, şi este mai
intensă la paletele executate din aliaje de titan.
Pentru reducerea efectului coroziunii se vor utiliza etanşări cu mastic numai
când temperatura este t ≤ 200°C.
2
C - ruperea unei porţiuni din coroana discului, pe din lungimea
3
ei, ca urmare a oboselii materialului.

Fig. 3.6 – Fisuri şi ruperi posibile în coroana discului.

128 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

3.3. Calculul la rezistenţă a îmbinării de tip brad (con de brad).

Îmbinarea de tip brad este utilizată cu preponderenţă la paletele de turbină,

dar se poate folosi şi pentru paletele de compresor axial. La paletele de
compresor numărul de perechi de dinţi este mic (2 ÷ 4).
Folosirea îmbinării de tip brad permite obţinerea unor reţele de palete cu
desimi mari, dar necesită o coroană a discului mai înaltă.
Ipoteze de calcul la rezistenţă :
- dinţii piciorului de paletă sunt uniform încărcaţi pe lungimea lor,
- asupra piciorului de paletă acţionează forţa centrifugă Fc,
reprezentând suma forţelor centrifuge ale aerofoliei Fcc, şi a
piciorului de paletă Fcp,
Fc = Fcc + Fcp (3.28)
- se neglijează prezenţa forţelor de frecare pe suprafeţele de contact
dintre piciorul de paletă şi porţiunea de coroană a discului cuprinsă
între palete vecine,
- schemele de calcul şi notaţiile folosite sunt cele din Fig. 3.7.
Prin calcul se determină :
- tensiunile de întindere pe dinţii piciorului de paletă şi cei ai
porţiunii de coroană cuprinsă între paletele vecine,
- tensiunile de strivire pe suprafeţele de contact,
- tensiunile de forfecare în dinţii piciorului de paletă şi cei ai
coroanei discului,
- tensiunile de încovoiere pe dinte.

3.3.1. Calculul tensiunilor în piciorul de paletă.

Forţa centrifugă Fc, este preluată de numărul "i" de perechi de dinţi.

Pe fiecare dinte acţionează o forţă Fci deci,
Fc 
F ci 0 (3.29)
dar,
Fcc  σ i b  A b
(3.30)
Fcp  m p  R p  ω 2

Sarcina pe un dinte este,

qi  Ni  bi (3.31)
Calculul de rezistență al piciorului paletei de rotor 129

Fci  2  N i  cos 
(3.32)
Fci
Ni 
2  cos 
sau,
Fc
qi  (3.33)

b
n

2  cosα  i
1
unde,
qi – sarcina pe un dinte,
σib – tensiunea de întindere în secţiunea de la baza aerofoliei,
Ab – aria secţiunii profilului de la baza aerofoliei,
mp – masa piciorului de paletă,
Rp – raza de la centrul discului până la centrul de greutate al
piciorului de paletă,
 n
 , este viteza unghiulară,
30
n – turaţia rorotului, [rot / min]
Ni – forţa perpendiculară pe suprafaţa de contact,
bi – lungimea dintelui în canelura i,
ΔFci – partea din forţa centrifugă ce revine unei perechi de
dinţi.
130 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

Fig. 3.7 – Schema de calcul şi notaţii.

Forţa normală pe un dinte Ni, va fi,

Fc  b i
Ni  qi  bi  (3.34)
n

2  cosα 
b
1
i

Dacă coroana discului are grosime constantă, bi = b = ct., atunci,

Fc
Ni  (3.35)
2  n  cosα
*

unde,
n* - numărul de dinţi din îmbinare
1 – Tensiunile de strivire pe suprafaţa de contact, (Fig. 3.8)
N Ni
σ stv  i 
A i b i 'e
b
bi ' (3.36)
cosθ
La paleta de turbină, σstrv ≤ 2300, [daN / cm2]
Calculul de rezistență al piciorului paletei de rotor 131

Fig. 3.8 – Schema de calcul pentru tensiunile de strivire pe dinte.

2 – Tensiunile de încovoiere la baza dintelui.

M
σI  I
WI
b i 'h 2
WI  (3.37)
6
MI  Ni  cos(  )  L*
sau,
[N i  cos(α  φ)  L* ]
σI  (3.38)
 b i 'h 2 
 
 6 
MI – momentul de încovoiere,
WI – modulul de rezistenţă la încovoiere.
La paleta de turbină σI ≤ 2000, [daN / cm2]

3 – Tensiunile de întindere în secţiunile I-I, II-II, III-III, ......, ale

canelurilor din piciorul de paletă, (Fig. 3.9)
132 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

Fig. 3.9 – Schema piciorului de paletă

Fcc  ΔFI 
σ II 
A II
F  ΔFI  ΔFII  2  N I  cosα 
σ II  II  cc
A II  II

σ III  III 
Fcc  ΔFI  ΔFII  ΔFIII  2  N I  N II   cosα
A III  III

............................................................................................

............................................................................................ (3.39)
sau sub forma generalizată, relaţia devine,

σ n n  cc
 N 1
F  Σ 1 ΔFii  2  Σ 1  N ii  cosα
N 1
 (3.40)
A N N
Calculul de rezistență al piciorului paletei de rotor 133

ΔFi – forţa centrifugă dezvoltată pe tronsonul respectiv din

piciorul de paletă.
La paletele de turbină, σi.N-N ≤ 2000, [daN / cm2]
Tensiunile de întindere cele mai mari se dezvoltă pe prima canelură a
piciorului de paletă, iar tensiunile de încovoiere cele mai mari sunt la ultima
pereche de dinţi din piciorul de paletă.
Din valoarea momentului încovoietor produs de presiunea gazelor pe
aerofolie şi transmis îmbinării paletei cu discul, 80 % este preluat de
piciorul de paletă şi 20 % revine porţiunii de coroană dintre palete vecine.
Tensiunile reale sunt mai mari datorită concentrărilor de tensiuni şi ale
vibraţiilor paletei şi a discului.

3.3.2. Calculul de rezistenţă a porţiunii din coroana discului

aflată între două palete vecine.

Porţiunea de coroană dintre palete vecine este solicitată la

- strivire pe suprafeţele de contact,
- încovoiere,
- forfecare,
- întindere.
Calculul se efectuează cu aceleaşi relaţii ca la piciorul de paletă.
Pentru calculul tensiunilor de întindere în secţiunile 1-1, 2-2, 3-3, ......,
relaţiile de calcul sunt stabilite conform Fig. 3.10.
Tensiunile de întindere în diferitele secţiuni,

ΔFc1  2  N 1  cosβ
σ 1 1 
A 11

σ 2 2 
ΔFc1  ΔFc2  2  (N 1  N 2 )  cosβ (3.41)
A 22

σ 3 3 
ΔFc1  ΔFc2  ΔFc3  2  N 1  N 2  N 3   cosβ
A 33
.........................................................................................
.........................................................................................
134 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

Fig. 3.10 – Schema porţiunii din coroana discului şi notaţiile pentru

calculul tensiunilor de întindere.

La discul de turbină σi-i ≤ 2300 ÷ 2500 [daN / cm2].

Pentru partea de coroană dintre palete este caracteristic:
- tensiunile de întindere cele mai mari sunt la ultima canelură,
ruperile posibile ale coroanei făcându-se din această secţiune,
- momentul încovoietor maxim şi corespunzător tensiunile de
încovoiere maxime, sunt la prima canelură din coroana discului.

3.3.3. Calculul coeficienţilor de siguranţă pentru îmbinarea

dintre paleta de rotor şi disc.

1 – Coeficientul de siguranţă funcţie de solicitările de întindere.

a) coeficientul de siguranţă al aerofoliei,
 1 
σ 1   1 
σ 1  ψ  σ ii   n st,a 
na   (3.42)
nσ  σ v σv
în care,
σ-1 – limita de curgere a materialului paletei,
σi – tensiunea statică de întindere în secţiunea de la baza
aerofoliei,
Calculul de rezistență al piciorului paletei de rotor 135

σv – tensiunea de întindere variabilă,

ψ – coeficientul de asimetrie al ciclului,

  1 (3.43)
 r ,
σr,τ – tensiunea de rupere a materialului paletei pentru un
timp τ,
impus
nst,a – coeficient de siguranţă pentru solicitările statice în
aerofolie
 r ,
n st ,a  (3.44)
 ii
b) coeficientul de siguranţă la solicitări variabile din piciorul
de paletă,
 1 
σ 1  1 
 K st.p 
np   (3.45)
 K σp  σ v  Wa 
 
 W 
 p 
în care,
Kσp – coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor în
piciorul de
paletă,
Wa – modulul de rezistenţă în secţiunea de bază a aerofoliei,
Wp – modulul de rezistenţă în secţiunea primei caneluri
(secţiunea 1-1), din piciorul paletei,
Kst.p – coeficient de siguranţă pentru tensiunile statice din
piciorul paletei.
W
Obişnuit n st .a  2 , a  3 , Kσp = 4,5 şi din diagramă, Fig. 3.11, rezultă că
Wp
np = 4.
136 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

Fig. 3.11 – Diagrama nst = f(np).

2 – Coeficientul de siguranţă funcţie de solicitările de forfecare.

Se consideră că,
τr = (0,5 ÷ 0,6)σ-1 (3.46)
Şi se aplică aceeaşi relaţie de calcul ca pentru na.

3 – Coeficientul de siguranţă la strivire.

Se determină considerând limita de strivire admisă
τr
σ stv  (3.47)
0,318
τr – tensiunea de forfecare.

4 – Coeficientul de siguranţă la încovoiere.

Rezultă din condiţia,
nI = 1,5
Unele consideraţii asupra îmbinării de tip brad :
- pentru o montare uşoară a paletelor la disc, dinţii piciorului de
paletă se fac mai mici cu 0,1 – 0,15 mm,
- unghiul β, de înclinare suplimentară a suprafeţelor de contact,
poate avea valori β = 0 - 15°,
- numărul de perechi de dinţi se alege din condiţia de rezistenţă, dar
şi a mărimii razelor de racordare, care trebuie să asigure reducerea
concentrărilor de tensiuni.
Calculul de rezistență al piciorului paletei de rotor 137

Micşorarea numărului de perechi de dinţiduce la creşterea tensiunilor de

întindere în secţiunea I-I, a piciorului de paletă, micşorează tensiunile de
forfecare, măreşte partea din momentul încovoietor aplicat în secţiunea I-I :
- în cazul funcţionării timp îndelungat, în îmbinare pot apărea
deteriorări rezultate din solicitările variabile şi oboseala
materialului,
- dacă se folosesc materiale având coeficienţi de dilatare diferiţi, la
paletă şi la disc, este posibilă creşterea neuniformă a dilatărilor şi
creerea condiţiilor ca paleta să iasă din îmbinare,
- dacă prin creşterea temperaturii apar strângeri prea mari în
îmbinare, atunci sunt posibile apariţia unor fisuri în coroana
discului.
Fisurile şi ruperile pot fi evitate prin:
- scăderea temperaturii piciorului de paletă prin răcirea coroanei
discului,
- utilizarea unor materiale refractare care au coeficienţi de dilatare
mai mici,
- alegerea corectă a mărimii solicitărilor pe îmbinare, la paletă şi la
disc,
- modificarea regimurilor de frezare, pentru a se evita concentrări de
tensiuni remanente,
- îmbunătăţirea profilării aerofoliei, cu scopul reducerii mărimilor
forţelor şi ale momentelor,
- utilizarea îmbinărilor cu pas diferit între perechile de dinţi,
- utilizarea materialelor având coeficienţi de dilatare lineară
apropiaţi, la paletă şi la disc,
- luarea unor măsuri de reducere a vibraţiilor paletelor şi a discului.
Fisurile şi ruperile sunt provocate mai ales de solicitările de întindere şi de
forfecare.

3.4. Îmbinarea cu ştifturi a paletelor la disc.

Paletele de compresor, mai ales cele lungi, pot fi îmbinate cu discul prin
bolţuri şi ştifturi (Fig. 3.12).
Ipoteze de calcul:
- paleta are piciorul de forma dreptunghiulară,
- îmbinarea paletei la disc se face cu un bolţ având diametrul d,
- asupra îmbinării acţionează forţele centrifuge date de :
- aerofolie, Fcc,
138 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

- partea piciorului de paletă situată deasupra planului A-A,

respectiv forţa
Fc2,
- partea piciorului de paletă aflată sub planul A-A, forţa Fc2,
- se neglijează alte solicitări pe paletă (încovoiere, frecare, vibraţii),
- se consideră că piciorul de paletă este solicitat numai la:
- întindere, cu valori maxime în secţiunea A-A,
- strivire pe suprafaţa inferioară a bolţului (sub planul A-A),
- coroana discului este solicitată numai la strivire şi la întindere,
- bolţul este solicitat la strivire şi la forfecare.

Fig. 3.12 – Schema de calcul şi notaţii pentru îmbinarea cu ştifturi şi bolţuri.

1 – Calculul tensiunilor în piciorul de paletă.

a) Tensiunile de întindere în secţiunea A-A,
F  Fc1 
σ i .AA  cc (3.48)
b  h  d 
Fcc – forţa centrifugă în secţiunea de la baza aerofoliei,
Fcc  σ i b  A i b (3.49)
σib – tensiunea de întindere în secţiunea de la baza aerofoliei,
Aib – aria secţiunii de la baza aerofoliei,
Fc1  m 1  R 1cdg  ω 2 (3.50)
m1 – masa piciorului paletei aflată deasupra secţiunii A-A,
R1cdg – raza de la centrul discului până la centrul de greutate
al tronsonului 1, din piciorul de paletă,
ω – viteza unghiulară a rotorului.
Calculul de rezistență al piciorului paletei de rotor 139

b) Tensiunile de strivire pe suprafaţa orificiului pentru bolţ,

situată sub planul A-A,
F  Fc1  Fc2 
σ stv  cc (3.51)
bd
Fc2 – forţa centrifugă a porţiunii de picior de paletă
aflată sub planul A-A,

2 – Calculul tensiunilor din coroana discului.

a) – Tensiunile de strivire în orificiul discului,
F  Fc1  Fc2  Fc3 
σ stv.d  cc (3.52)
d  b 2  b 3 
Fc3 – forţa centrifugă dată de masa bolţului,
Fc3  m b  R 1  ω 2 (3.53)
mb – masa bolţului

b) – Tensiunile de întindere în coroana discului.

Calculul acestor tensiuni impune considerarea tuturor solicitărilor
din disc, pentru partea de coroana situată deasupra planului B-B.
Tensiunile de întindere în coroana discului pe secţiunea B-B, dintre
bolţuri, se obţin din:
Fcc  Fc1   z  2  Fc4
σ iBB  3 (3.54)
2  π  R 1  z  d   b 2  b 3 
unde,
z – numărul de palete dispuse pe disc,
Fc4 – forţa centrifugă dată de coroana discului aflată deasupra
secţiunii de la raza R1, (secţiunea B-B), precum şi de
masa tuturor bolţurilor,
z  Fc3
Fc4  Fc cor  (3.55)
2
Fc cor – forţa centrifugă a porţiunii din coroana discului
situată deasupra secţiunii B-B, (se consideră că se
z  Fc 3
adaugă valoarea , deoarece bolţurile sunt
2
realizate din acelaşi material cu cel al coroanei).

Determinarea forţei centrifuge a coroanei Fc.cor se obţine din,

Fc.cor  dm  R   2
140 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

(3.56)
dm    2    R  b  dR
R2

sau dFc.cor  2  π  ρ  ω 2

R1
R 2  b  dR (3.57)

Dacă discul are practicat un canal continuu pe coroană, în care se introduc

picioarele paletelor care ocupă tot spaţiul canalului, rezultă,
b = b2 + b3
(3.58)
2  π  ρ  ω 2  b 2  b 3   R 2  R 1 
3
Fc.cor 
3
Ca urmare, forţa Fc4 se obţine din,

2  π  ρ  ω 2  b 2  b 3   R 2  R 1  z  Fc3
3
Fc4   (3.59)
3 2

În expresia tensiunii de întindere se consideră că secţiunea B-B, preia numai

2
 Fc 4 , restul este preluat de secţiunea C-C, situată la partea superioară a
3
orificiului bolţului.

3 – Calculul tensiunilor din bolţ.

Bolţul se considera solicitat numai la strivire şi la forfecare (Fig. 3.13)

Fig. 3.13 – Schema de calcul a bolţului.

Calculul de rezistență al piciorului paletei de rotor 141

a) – Tensiunile de strivire.
Tensiunile de strivire se rezolvă numai pe partea inferioară a tronsonului de
bolţ aflat sub piciorul de paletă, şi la partea superioară a tronsoanelor aflate
în coroana discului.

Fcc  Fc1  Fc2 

σ stv.i n f  (3.60)
db
F  Fc1  Fc2  Fcb 
σ stv.sup  cc (3.61)
d  b 2  b 3 
Fcb – forţa centrifugă dată de porţiunea de bolt aflată în
piciorul de paletă.
b) – Tensiunile de forfecare sunt,

Fcc  Fc1 
τ (3.62)
π  d2  nb
4
nb – numărul de secţiuni de forfecare.

4 – Efectele concentrărilor de tensiuni în disc.

Prezenţa orificiilor pentru bolţuri determină concentrări de tensiuni în
coroana discului. În calculul de rezistenţă al discului se determină tensiuni
radiale σR, şi tensiuni tangenţiale σT, inclusiv pentru cazul coroanei de disc,
fără considerarea prezenţei orificiilor pentru bolţuri, apoi pentru coroana cu
orificii se determină o tensiune radială maximă σRmax, în punctul B, de la
marginea orificiului (Fig. 3.12).
Se defineşte drept coeficient de concentrare a tensiunii, raportul,
σ
α d  Rmax (3.63)
σT
sau
σ RmaxB  α d  σ T (3.64)

Variaţiile R  f ( d ) este lineară şi se prezintă în Fig. 3.14.
T
Obişnuit  d  2  3 .
142 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

R
Fig. 3.14 – Variaţia în funcţie de coeficientul  d .
T
a) discul fără orificii pentru bolţuri,
b) discul cu orificii pentru bolţuri de diferite diametre, şi distanţe
între ele.

5 – Tensiuni admisibile pentru elementele îmbinării cu bolţuri

(ştifturi).

Elementul Tensiunea Material

[daN / cm2] Oţel Aliaje de Aliaje de
titan aluminiu
Paletă σiAA 1000 – 2000 800 – 1500 1500
σstrv 1200 – 2500 1000 – 1700 1500
Disc σstrv 2000 – 4500 1800 – 4000 1500
σiBB 1500 – 2500 1500 – 2000 1500
σimax 3000 - -
Bolţ τ 1000 – 1500 800 – 1200 1500
Calculul de rezistență al piciorului paletei de rotor 143

3.5. Îmbinarea paletelor de rotor cu discul prin picior

de tip şarnieră (articulat).

Îmbinarea de tip şarnieră este utilizată la palete de compresor axial, de la

primele trepte, cu scopul disipării unei cantităţi de energie în procesul de
vibraţie al paletelor şi evitarea unor tensiuni şi amplitudini mari de vibraţii,
mai ales la rezonanţă. Îmbinarea permite şi o autocentrare a paletelor,
contribuind la descărcarea paletei de acţiunea momentului încovoietor.
La îmbinarea de tip şarnieră se dezvoltă tensiuni,
- de întindere, în paletă σip, şi în disc σid,
- de forfecare, în paleta τp, şi în disc τd,
- de forfecare în bolţ şi în urechea paletei.
În Fig. 3.15, se prezintă schemele de calcul şi solicitările dezvoltate în
îmbinare.

Fig. 3.15 – Schemele de calcul şi notaţii pentru îmbinarea de tip şarnieră.

Pentru calculul piciorului paletei se consideră:

- se admite că piciorul paletei este o bară curbă, având raza medie R,
şi grosimea h,
- în punctul A se dezvoltă:
- forţa normală la suprafaţa NA,
- forţa tăietoare QA,
144 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

- momentul încovoietor MA.

Relaţiile de calcul pentru aceste solicitări sunt:

 Fcp  λ 2   R 2  
   2   2  2  cosα  α  sinα   
sinα 
N A     sin α  K  sin α 
2 * 2

 2   i   α  
Fcp
QA 
2
 Fcp  R  λ 2 
M A     1  cosα  

 2 
 R  2  3  sinα   sinα  *  sinα 
     2  cosα     2  cosα    K   cosα 
 i   α   α   α 
(3.65)
în care,
Fcp – forţa centrifugă dată de paletă (aerofolie şi piciorul ei),
R – raza medie a barei curbe,
i – raza de inerţie a secţiunii,
1
 J 2
i  (3.66)
 A
J – momentul de inerţie al barei,
2  α – unghiul la centru al barei curbe,
K *  2  1     K (3.67)
μ – coeficientul Poisson,
K – coeficient prin care se apreciază neuniformităţile
tensiunilor de
forfecare secţiune, K  1,2 .
1
λ2 
 R  
2
2  sin α  2 
    α  sinα  cosα    α  sinα  cosα   K * α  sinα  cosα 
 i   α  

(3.68)

Avănd valorile NA, QA, MA, se determină tensiunile în secţiunea critică,

secţiune aflată pe direcţia de acţiune a forţei centrifuge.
Calculul de rezistență al piciorului paletei de rotor 145

Din calcul, dar şi din experimentări, rezultă că tensiunea de întindere cea

mai mare, în piciorul de paletă, se dezvoltă pe suprafaţa exterioară a urechii,
în planul de acţiune şi pe direcţia forţei centrifuge (secţiunea 1-1), Fig. 3.16.

Fig. 3.16 – Secţiunea critică în piciorul de paletă.

Distrugerea îmbinării depinde de felul articulării paletei la disc, respectiv

dacă articulaţia este prevăzută cu bucşă presată, sau fără bucşă.
La îmbinările cu bucşă presată ruperile se pot produce prin:
- forfecare în urechile coroanei discului,
- încovoierea bolţului articulaţiei,
- ovalizarea bucşei presate în orificiul bolţului.
La îmbinările fără bucşă presată, tensiunile maxime sunt pe suprafaţa
exterioară a urechii piciorului de paletă, în secţiunea verticală (secţiunea 1-
1).
Secţiunea cea mai solicitată pe conturul interior al urechii este situată la un
unghi
φ = 60–90o faţă de axa verticală, iar pe conturul exterior secţiunea critică
este la un unghi φ = 0o.
Tensiunea totală σΣ, în îmbinare, depăşeşte de 4-5 ori tensiunea de întindere.
Calculul tensiunilor de întindere, strivire, din paletă şi din disc se fac cu
aceleaşi relaţii ca la îmbinarea cu bolţ.