Capitolul 15.

CALCULUL DE REZISTENȚĂ ȘI DE
VIBRAȚIE A DISCULUI DE COMPRESOR
CENTRIFUGAL

15.1. Calculul de rezistență

Determinarea tensiunilor radiale și tangențiale s R ,s r , din disc, se face cu

aceleași relații ca și pentru restul discurilor, în limitele acelorași condiții
impuse în definirea mărimii tronsoanelor în care se înparte discul pentru
calcul, inclusiv cu luarea în considerare a situației discului la centru.

Pentru calcul se fac ipoteze:

- Se înlocuiește discul real, cu un disc echivalent, fără palete.

- Prezența paletelor se aproximează prin mărirea densității discului de și
cum ar fi executat dintr-un material cu densitate mai mare.

Densitatea de calcul pe tronson rezultpă din :

- La discul având palete pe o singură fată,

 echiv    1  z  b1    /(2    Rm  b)

- La discul cu palete pe ambele fețe

 echiv    1  z  b1    /(  Rm  b)

în care s-a notat (fig. 15.1)

d - grosimea medie a paletei pe tronsonul de disc considerat,

d=
(d 1
+d2 )
2
360 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

b1 – lățimea tronsonului pe disc,

b – grosimea medie a tronsonului de disc,

z – numărul de palete pe ambele fețe laterale ale discului,

Rm – raza medie a tronsonului de disc față de centrul

discului.

Fig. 15.1

Tensiunile , , în lungul razei discului, au o variație ca în fig. 79.

Fig. 15.2 Variația tensiunilor în discul de rotor compresor centrifugal

1-la discul fără palete, 2,3- la discul cu palete laterale

Calculul de rezistență si de vibrație a discului de compresor centrifugal 361

15.2. Vibrația rotorului de compresor centrifugal

Ipoteze

 corpul rotorului este masiv, frecvențele lui fiind mult în afara turației
minime de lucru a motorului
 paletele sunt elemente similare plăcilor subțiri, vibrația lor poate
provoca apariția de fisuri sau chiar ruperi prin oboseală a
materialului

Principalele forme de vibrații sunt următoarele:

A – vibrația de încovoiere (fig. 15.3) paletele comportându-se ca bare

Prima formă a doua formă a treia formă a patra formă

Fig. 15.3- Vibrația de încovoiere

În calculul frecvențelor proprii se vor considera primele două forme care ar

putea fi cuprinse în intervalul turațiilor de lucru ale motorului.

B – vibrația paletei ca o placă (fig. 15.4) la care

 numai o mică parte din paletă vibrează

 au frecvențe proprii de 3 – 4 ori mai mari față de cele de încovoiere
 nu sunt periculoase deoarece se situează în afara regimurilor de lucru
ale motorului
362 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

Prima formă A doua formă

Fig. 15.4 Vibrația paletei ca o placă

C – vibrația paletelor împreună cu discul (fig. 15.5 )

Fig. 15.5 Forme de vibrație a paletelor împreună cu discul

 apar când discul este subțire

 paletele vibreză datorită vibrației discului
 formele de vibrație pot fi: în fază sau în contrafază cu discul
 frecvențele proprii se pot situa în intervalul regimurilor motorului

15.2.1. Determinarea frecvențelor proprii ale paletei de rotor

compresor centrifugal

Datorită formei complexe a ansamblului disc – palete, normal determinarea

frecvențelor proprii se face experimental.

Din experimentări a rezultat ca amplitudinea maximă se obține în zona unde

paleta este cea mai lată.
Calculul de rezistență si de vibrație a discului de compresor centrifugal 363

Pentru determinarea frecvenței proprii fundamentale (fig. 15.6) se

procedează astfel:

Fig. 15.6 Schema de calcul

A – când paleta se consideră ca o bară

 Se separă un element care face un unghi   35 față de o paralelă cu

axa discului și care trece prin punctele A, B ale plăcii (de regulă
unde începe racordarea) și punctul C aflat unde paleta este cea mai
lată. Se consideră elementul ca având grosimea h = 1
 Elementul are lungimea l, lățimea b și grosimea h

Pentru bara în consolă, frecvența proprie fundamentală se obține din

1
 17,5   EJ  2
f1   *2   
 1   (  A) 

în care: 1* - lungimea barei

E – modulul de elasticitate al materialului

 - densitatea materialului
J – momentul de inerție
A – aria secțiunii barei A = bh
Pentru bara cu secțiune dreptunghiulară constanta în lungul ei
364 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

J b 3  2
 
A 12b 12

iar frecvența proprie fundamentală se obține din

1
 5,11   E 2
f1   *2  
 1  

Pentru bara cu secțiune dreptunghiulară dar complet ascuțită la vârf,

frecvența proprie fundamentală are expresia
1
 7, 66   E  2
f1   *2   
 1  

Pentru barele cu secțiune dreptunghiulară dar cu grosimi diferite la bază și la

vârf, frecvența proprie fundamentală se obține din
1
 K   E 2
f1   *2  
1  

Valoarea coeficientului K, depinde de grosimile 1 ,  2 și are mărimi

cuprinse între 7,1515 și 5,11 și pot fi determinate din fig. 15.7

Fig. 15.7 Diagrama de variație a coeficientului K în funcție de raportul

grosimilor
Calculul de rezistență si de vibrație a discului de compresor centrifugal 365

Frecvența proprie pentru armonica a doua se aproximează din

f 2  (1,5  3) f1

B – Paleta considerată ca o placă

S-a stabiliti experimental că frecvența proprie fundamentală pentru paleta

considerată ca o placă se poate aproxima în funcție de frecvența proprie a
plaetei considerată ca o bară, prin relația
1
 1,8K   E  2
f placă  1,8 f1 sau f placă   *2  
 1   

15.2.2. Frecvențele de excitație pentru paletele rotorului

compresorului centrifugal

 aceste frecvențe depind de:

 neuniformitățile presiunii aerului la intrarea în rotor
 numărul de palete și dispunerea lor
 pompajul compresorului
 turația motorului

Frecvențele de excitație se calculează din

f ex  zd ns

unde

zd - numărul de palete de difuzpr sau de aparat director

ns - turația motorului (rot/sec)

În finalul calculului de vibrație se întocmește diagrama de frecvențe și se

stabilesc regimurile de rezonanță situate în intervalul turațiilor de lucru ale
compresorului.