Capitolul 13.

CALCULUL DISCURILOR LA VIBRAȚIE

Discurile de compresor sunt solicitate la vibraţie datorită :

a) forţelor variabile transmise de palete ;

b) forţelor variabile transmise de arborele discului ca urmare a:

- neechilibrării statice şi dinamice;

- deformărilor ce apar în timpul evoluţiilor avionului;

- apariţiei unor jocuri în lagăre pe măsura ce scade resursa.

c) jocurilor anormale în sistemul de cuplare a motorelor;

d) variaţiei momentelor de torsiune.

În funcţie de direcţia de acţionare a forţelor şi momentelor variabile, vibratia

discurilor poate avea loc:

a) pe direcţie radială

b) pe direcţie tangenţială,

sau poate fi vibraţie de încovoiere.

Calculul de vibraţie necesita stabilitatea :

- pulsaţiilor proprii;

- pulsaţiilor surselor de excitaţie ;

- regimurilor critice şi a poziţiei acestora în raport cu

regimurile motorului.
Calculul discurilor la vibrație 347

13.1. Vibraţii pe direcţie radială

Ecuaţia diferenţială radială a deformaţiei radiale  este

 xI 1    xI 1  
u II  u I      u    2   1     u . (13.1)
 x R R x R  E

Întrucât u  f ( R, t ) se poate înlocui cu produsul :

u ( R, t )   ( R)  T (t ) ,

iar  este pulsaţia, atunci ecuaţia permite separarea variabilelor adică

 1 xI   u xI 1 2 
 II   I        2  2   0 (13.2)
R x  R x R c 

E .. d 2u
în care c 2  şi  2  u  .
 1   2  dt 2

Ecuaţia anterioară are coeficienţii variabili.

Dacă discul are secţiune constantă x= const, x’=0, atunci

1  2 1 
 II   I    2  2   0. (13.3)
R c R 

Se admite o lege de variaţie a deformaţiei în funcţie de rază, astfel încât să

fie satisfacute condiţiile de limită

a) când comanda este fixata   Rb   0

b) când conturul exterior este liber  R  0 .

348 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE


Dacă  I    0 se determină    ( R) şi întreaga ecuaţie de la
R
G
et  R1 la R2 se obţine  .


13.2. Vibraţii pe direcţie tangenţială

Ecuaţia diferenţiala a deformaţiei unghiulare  este

 3 xI  
          0 .
II I
(13.4)
R x  G

Funcţia     R1,t  , poate fi exprimată sub forma     R   T  t  . În acest

caz, separând variabilele, ecuaţia devine

 3 xI  2
       2  0
II I

R x  CT
(13.5)

în care  este pulsaţia proprie a vibraţiilor tangenţiale şi

G
et  .


Pulsaţia vibraţiilor tangenţiale se calculează din

 2 
R2
 3 x'

R1 
 "   
R x 
     dR  0
et2 
(13.6)

în care f(R) trebuie aleasă astfel încât să respecte condiţiile de limită.

Calculul discurilor la vibrație 349

2n  1 Ct x' 3
În particular,dacă n     , adică aria secţiunii
2 R2  R1 x R
variază hiperbolic.

2
Deci :  "    0 , ecuaţia care admite soluţia
et2

R R
  A  sin  B  cos . (13.7)
et et

Ţinând seama de condiţiile la limită se obţine în final

2n  1 Ct
n    . (13.8)
2 R2  R1

13.3.Vibraţia la încovoiere

Vibraţia la încovoiere produce deformarea periodică a discului, a planului

median al acestuia. Formele de vibraţie la încovoiere se pot clasifica în :

- axial – simetrice, cercuri de noduri;

- după diametre de noduri;

- forme combinate;

ca în fig. 13.1, 13.2 si 13.3.

a) Vibraţiile axial-simetrice sunt produse de forţele axiale

variabile ce se transmit de la arbore la disc.

b) Vibraţiile care formează pe disc diametrul de noduri sunt

datorate forţelor periodice dezvoltate în paletele arborelui care
se încovoaie.

Dacă discul are grosime variabilă în calculul de vibraţie se înlocuieşte discul

real cu un disc echivalent, format dintr-o serie de tronsoane inelare fiecare
350 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

de grosime constantă. Se calculează frecvenţa fiecărui tronson în parte şi în

final frecvenţa discului cu
n
1 1
f 2
 
i 1 f i
2
(13.9)

13.4. Calculul frecvenţelor proprii de încovoiere a

discurilor plane

a) Disc de grosime constantă, neantrenat în mişcare de rotaţie.

Frecvenţa proprie de vibraţie este :

Fig. 13.1

Fig. 13.2
Calculul discurilor la vibrație 351

Fig. 13.3

 D
f1t  (13.10)
2 R 2 x

unde  este un coeficient ce depinde de formele de vibraţie şi de modul de

frecare a discului, D rigiditatea cilindrică

E  x3
D . (13.11)
12  1   2 

Pentru cazurile cele mai frecvent întâlnite în practică se dau în tabelul 13.1
valorile lui  în funcţie de numărul de noduri şi modul de fixare.

Tabelul 13.1

nc nd
0 1 2 3

Disc încastrat pe contur

0 10.21 21.2 34.84 51.04

1 39.78 61.6 88.36 111

352 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

2 88.90 120.56 158.76 190.3

3 145.6 199.06 242.71 289.12

Disc liber

0 --- - 5.25 12.23

1 9.07 20.52 35.25 59.91

2 38.62 59.86 83.91 111.3

3 87.8 119.03 154.01 289.12

Disc fixat la centru si liber

la margine

0 3.75 - 5.39 12.5

1 20.95 20.55 34.90 53.20

2 60.7 - - -

3 119.7 - - -

b) Disc de grosime constantă antrenat în mişcare de rotaţie.

Frecvenţa dinamică f d se determină cu expresia

fd  f st2  B  n02 (13.12)

în care B este coeficient care depinde de f e  K  ns ne şi nd precum si de

geometria discului. Pentru disc fixat la centru, plus valorile coeficientului B
sînt cuprinse în tabelul 13.2.
Calculul discurilor la vibrație 353

Tabelul 13.2.

nc nd
0 1 2 3

0 0 1 2,35 4,05

1 3,3 5,95 8,95 12,20

13.5. Frecvenţele de excitaţie

Vibraţia excitantă a discului este provocată de :

- prezenţa undei călătoare

- neuniformitaţi de presiune provocată de montanţi, palete de

stator.

Frecvenţa de excitaţie când unda călătoare este în sensul rotaţiei este

f A  f d  nd  d (13.13)

iar cînd unda este în sens invers rotaţiei

f B  f d  nd  d (13.14)

în care f d este frecvenţa discului antrenat în rotaţie, numărul de diametre de

noduri.

Alţi factori perturbatori sunt :

- numarul de montanţi

- numărul de palete ale aparatului director

354 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

Frecvenţele de excitaţie sunt în acest caz f e  K  ns (13.15)

unde K este un coeficient egal cu numărul de montanţi, palete.

13.6. Diagrama de frecvenţe

Pentru determinarearegimurilor de rezonanţă ale discului se întocmeşte

diagrama de frecvenţă. Aceasta reprezintă variaţiile frecvenţelor proprii şi
de excitaţie în funcţie de ns .

Fig. 13.4

Intersecţiile dau regimurile de rezonanţă. Există un număr mare de regimuri

de rezonanţă. Prezintă interes cele situate în domeniul turaţiilor de lucru şi
care corespund frecvenţelor joase.

Se calculează f d , f A , f B pentru formele de vibraţie cu d=1,2,3,4 diametre de

noduri şi S= 0,1 cercuri.
Calculul discurilor la vibrație 355

ni  n max
Dacă : n   100 , în funcţie de d se impune ca la
ni

d  2.......... ........ n  15%


d  3,4.......... .....n  10% (13.16)
d  5.......... ....... n  7%


Dacă nu sunt îndeplinite aceste condiţii se iau măsuri constructive de a se

modifica valorile frecvenţelor de rezonanţă.

Regimul cel mai periculos se obține pentru turația motorului la care fB=0.
Acest regim critic, precum și regimurile de rezonanță, trebuie să fie în afara
domeniului de turație maximă cu:

15%*nmax, la discul având două diametre de noduri,

10%*nmax, la discul având 3,4, diametre de noduri.

Pentru diminuarea efectelor vibrațiilor discului și evitarea regimurilor de

rezonanță dispuse în aproprierea turației maxime a motorului, pot fi luate
urmatoarele măsuri:
1 – eliminarea sau reducerea fortelor excitatoare.
- schimbarea numărului și a poziției montanților.
- schimbarea numărului de palete de stator din rețeaua treptei respective
de compresor sau turbină.
- reducerea grosimilor bordurilor de fugă ale paletelor de stator.
- schimbarea numărului și pozițiilor orificiilor de aducere a aerului de
racire la discul de turbiă.
2 – echilibrarea corectă a rotorului.
3 – schimbarea dimensiunilor discului, știind că partea centrală a discului
este influențată de diametrele de noduri 2,3,4 iar coroana discului de
diametrele de noduri 4,5.
4 – asigurarea introducerii fără pulsații aerului de răcire la turbină, precum
și a uleiului de ungere la legare.
5 – modificarea jocurilor axiale din lagăre.