Capitolul 5.

CALCULUL PALETELOR DE STATOR

5.1. Ipoteze de calcul.

Paletele de stator sunt solicitate la:

- forţa de presiune a gazelor,
- solicitările termice din cauza gradienţilor de temperatură,
- eroziunea dată de particulele solide existente în gaze,
- momentele încovoietoare, care depind de condiţiile fixării paletei la
capete.
Constructiv, paletele de stator pot fi fixate astfel (Fig. 5.1):
- încastrată la capătul exterior şi liberă la celălalt capăt,
- simplu rezemată la ambele capete. Poziţia paletei fiind definită în
reţea prin elementele profilate ale bandajului. În cazul paletelor
cave, prin centrul paletei trece un bulon care face legătura cu
corpul de rezistenţă al motorului,
- încastrată la ambele capete,
- încastrată la un capăt şi cu o porţiune de bandaj la partea
superioară, dar care se poate deplasa liber pe direcţie axială şi
tangenţială,
- încastrată la capătul exterior şi fixată la capătul inferior la o
diafragmă.

Fig. 5.1 – Moduri de fixare ale paletelor de stator la dispunerea în reţea.

Ipoteze de calcul pentru paletele de stator:

- paleta este solicitată la forţa de presiune a gazelor care dezvoltă
sarcinile,
154 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

qa – pe direcţia axială de curgere a gazelor,

qu – pe direcţia tangenţială.
- sarcinile sunt uniform distribuite pe aerofolie,
- pentru calcul se consideră sistemul de axe a, u, R, şi ξ, η, dispuse în
centrul de
greutate al ariei secţiunii transversale prin aerofolie,
- axele respectă acelaşi sens stabilit pentru paletele de rotor, precum
şi regula de
semne definită pentru paletele de rotor, respectiv:
"momentul încovoietor dat de forţa gazelor este pozitiv când
sarcina q tinde să înconvoaie paleta în sensul acelor de
ceasornic, privind de la vârful axelor a, u, câtre originea
sistemului de axe."
Forţa gazelor dezvoltată pe direcţiile axelor a, u, sunt:
Rv

Fa 
 q  dR
Rb
u

(5.1)
Rv

Fu 
 q  dR ,
Rb
a

iar sarcinile,
Fa
qa 
R v  R b 
(5.2)
Fu
qu 
R v  R b 
S-a stabilit la calculul paletei de rotor că, în funcţie de parametrii
gazodinamici la intrarea şi la ieşirea gazelor din reţea, sarcinile se pot
calcula din:
2  π  R  p I  p II 
qa 
z
(5.3)
2  π  R  ρ I  c Ia  Δc u m
qu 
z
Momentele încovoietoare faţă de axele a, u, în secţiunea de la bază sunt:
Calculul paletelor de stator 155

Rv


M ub   q a  R  R b   dR
Rb

(5.4)
Rv

M ab 
 q  R  R  dR ,
Rb
u b

iar faţă de axele principale de inerţie η, ξ, momentele încovoietoare se obţin

din:
M η  M u  sinα  M a  cosα
(5.5)
M ξ  M u  cosα  M a  sinα
Direcţiile axelor, ale sarcinilor şi momentelor sunt date în Fig. 5.2.

Fig. 5.2 – Sistemul de axe şi direcţiile sarcinilor şi ale momentelor la

profilul de paletă de stator.

Tensiunile de încovoiere în punctele A, B, C ale profilului se determină din:

 Mη  M 
σ IA     ξ A   ξ   ηA
 I   I 
 η   ξ 
 Mη  M 
σ IB     ξ B   ξ   ηB (5.6)
 I   I 
 η   ξ 
 Mη  M 
σ IC     ξ C   ξ   ηC
 I   I 
 η   ξ 
156 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

5.2. Etapele de calcul a paletei de stator.

Calculul paletei de stator presupune respectarea următoarelor etape:

- se determină sarcinile qa, qu, din considerente gazodinamice,
- se calculează momentele Ma, Mu, considerând distribuţia sarcinilor
qa, qu pe aerofolie. Valorile momentelor depind de modul de fixare
a paletei în reţea.
- se calculează momentele încovoietoare Mξ, Mη pe direcţiile axelor
principale,
- se determină tensiunile de încovoiere în punctele A, B, C ale
profilelor aerofoliei,
- se stabileşte variaţia tensiunilor în lungul aerofoliei şi se precizează
secţiunea cea mai solicitată,
- impunând resursa de funcţionare şi variaţia de temperaturi pe
aerofolie se determină mărimea coeficientului de siguranţă

5.3. Calculul momentelor încovoietoare în funcţie de

modul de fixare a paletei la capete.

5.3.1. Paleta în consolă (Fig. 5.3).

Paleta este încastrată la un capăt şi liberă la celălalt capăt, soluţie folosită la

reţelele de stator turbină, treptele următoare primei trepte.

Fig. 5.3 – Palete de stator în consolă, simplu rezemate.

Se consideră sarcinile constante,

qa = ct. , qu = ct. (5.7)
Calculul paletelor de stator 157

Momentele sunt date de:

qa  (R v  R1 )2
Mu 
2
(5.8)
qu  (R v  R1 ) 2
Ma 
2
Când R1 = Rb şi Rv – Rb = L,
valorile maxime ale momentelor Mu,max, Ma,max sunt:
q  L2
M u,max  a
2
(5.9)
qu  L 2
M a,max 
2

5.3.2. Paleta simplu rezemată.

Ipoteze:
- paleta se poate dilata liber în ambele sensuri,
- paleta este utilizată la prima treaptă de turbină,
- sarcinile qa, qu sunt constante în lungul aerofoliei.
Momentele maxime se obţin la mijlocul barei şi au valorile:
q a  L2
M u,max 
8
(5.10)
qu  L
2
M a,max 
8

5.3.3. Paleta având un capăt încastrat şi unul rezemat (Fig. 5.4).

Luată izolat, paleta se prezintă ca o grindă static nedeterminată. Se pot

determina reacţiunile şi respectiv momentele încovoietoare maxime, dacă se
consideră ansamblul reţelei de palete şi se respectă condiţia ca momentele
încovoietoare faţă de axa a să fie nule, respectiv reţeaua de palete să nu se
poată roti.
158 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

Fig. 5.4 – Schema de calcul şi notaţiile folosite.

Din condiţia impusă rezultă ecuaţia:

 (R  R b ) 
Pu  R v  q u  ( R v  R b )  R v  v 0
 2 
sau (5.11)
(R v  R b )
Pu  R v  q u  ( R v  R b )  0
2
Forţa de reacţiune Pu,

Pu  q u 
R R b2
2
v  (5.12)
2  Rv
Impunând o condiţie suplimentară, respectiv reţeaua de palete să fie în
echilibru pe direcţia axială de curgere a gazelor, din proiecţia pe direcţia
axială rezultă:
Pa  q a  ( R v  R b )  0 (5.13)
Reacţiunea Pa pe direcţia axei a, fiind:
Pa  q a  R v  R b  (5.14)
Momentele Ma, Mu faţă de o secţiune oarecare aflată la distanţa Z a
aerofoliei sunt:
q  Z2
M a  Pu  Z a  u a
2
(5.15)
q Z 2
M u  Pa  Z u  a u
2
Momentele maxime se obţin în secţiunea unde derivatele momentelor se
anulează, respectiv:
Calculul paletelor de stator 159

dM a dM u
 0, 0 (5.16)
dZ dZ
sau derivând,
Pu  q u  Z a  0
(5.17)
Pa  q a  Z u  0
de unde,
Pu P
Za  , Zu  a (5.18)
qu qa
Şi distanţele Za, Zu, până la secţiunile critice sunt:
Za 
R 2v  R b2 
2 Rv
(5.19)
Zu  R v  R b
Înlocuind în ecuaţiile momentelor, se obţine, în final, după gruparea
termenilor, momentele maxime Ma.max, Mu.max:
q  R 2v  R b2 
2

M a.max  u
8  R 2v
(5.20)
q a  R v  R b 
2

M u .m ax 
2

5.3.4. Paleta încastrată la ambele capete.

Paleta reprezintă o grindă static nedeterminată, utilizată mai ales la palete de

compresor, la care variaţia de temperatură este neglijabilă.
Ipoteze de calcul:
- se neglijează efectul sarcinei qa, deoarece paleta de stator are o
rigiditate mare pe direcţia de curgere axială a gazelor,
- se consideră că fiecare element din reţeaua de palete, element
format din paletă şi porţiunile de coroană aferente, sunt uniform
încărcate,
- sarcina qu este uniform distribuită în lungul aerofoliei, paleta are
secţiune constantă,
- coroana inferioară (bandajul inferior) se poate roti,
160 CALCULUL MOTOARELOR AEROREACTOARE

- coroanele exterioară şi interioară se pot deforma, având o rigiditate

mică.
Pentru calcul se consideră Fig. 5.5.
Se calculează forţele Q şi momentele încovoietoare maxime, din relaţiile:
q u  L2  3  t 2v  t 2b  q u  L2  t 2v

24  E  J pal 24  E  J cor.v
Q (5.21)
L  t 2b t 2v 
 t v  t v  t b  t b 
L
   2 2

12  E  J cor.b E  J cor.v  3  E  J pal

În care,
Qu – sarcina pe direcţia tangenţială,
L – lungimea aerofoliei,
tb, tv – pasul reţelei la baza şi la vârful aerofoliei,
E – modulul de elasticitate al materialului paletei,
Jp – momentul de inerţie al secţiunii paletei faţă de axa η,
Jcor.v, Jcor.b – momentul de inerţie ale coroanelor de la vârful şi
de la baza aerofoliei.
Momentele încovoietoare maxime se obţin din:
- în coroana de la vârful aerofoliei,
q  L2
M cor.v  u Qtv (5.22)
2
- în coroana de la baza aerofoliei,
Q  tb
M cor.b  (5.23)
2
- la vârful aerofoliei,
q u  L2
M p, v   Q tv (5.24)
2
- la baza aerofoliei,
M p,b  Q  t b (5.25)
Calculul paletelor de stator 161

Fig. 5.5 – Schema de calcul şi distribuţia solicitărilor în reţeaua

cu palete încastrate.

Având valorile momentelor maxime, se vor calcula apoi mărimile

tensiunilor de încovoiere maxime.
La paleta încastrată la ambele capete, momentul de încovoiere în coroană
este cu 40–45% mai mic, iar încovoierea pe direcţie tangenţială este de 4-5
ori mai mică, faţă de paleta dispusă în consolă.
Pentru paletele de stator, tensiunile de încovoiere au următoarele valori:

Paletă Material Tensiuni σ1, [daN / cm2]

Prima treaptă Treptele
următoare
Compresor Aliaje de 700 – 1100 700 – 1100
aluminiu
Oţel 1200 – 3000 800 – 2000
Turbină Materiale 300 – 600 1200 - 2500
refractare