Curs #7 16.11.

2011

Clasificarea pardoselilor

1. Continui (grosime 25-30cm)

Strat de uzura: pamant, elemente ceramic, beton, mat. plastice, asfalt, lemn, cauciuc
Termoizolatie
Hidroizolatie (carton bituminat)
Strat de rupere a presiunii capilare (5-10cm pietris)
Suport (pamant compactat)
2. Discontinui
Lemn
Metal (gratare, bare sau plase de sarma)
Beton armat
Mat. plastic
Porci: metal – fier/fonta, plastic
Pasari: plasa de sarma/mat. plastic
Bovine: beton armat + cauciuc/mat. plastic
Dezavantaje: odihna incomoda, solicita extremitatile membrelor

Asternutul

Este reprezentat de diferite material care se aplica pe pardoseala cu scopul de a asigura animalelor un culcus
calduros, moale, elastic si uscat.

Rol: izoleaza termic organismul de animal in raport cu pardoseala

Cerinte igienice: capacitate de izolare si absorbtie mare, elasticitate, sa nu fie toxic, sa nu irite pielea, sa nu adere
la par, lana sau piele

Cerinte economice: valoare fertilizanta ridicata, pret de cost redus, disponibil pe piata

Materiale folosite:

- reziduuri vegetale: paie de graminee, pleava de graminee, vreji de leguminoase, coceni de porumb

- reziduuri industriale: coji de seminte de floarea soarelui, coji de orez, puzderie de in si canepa, rumegus, talas
- material naturale: papura, rogoz, trestie, frunza, crengi de copac, turba, nisip

Necesarul de asternut

3-7kg/zi bovine adulte, 2-4 kg/zi vitei si tineret bovin

4-8kg/zi cabaline adulte

1,5-2,5kg/zi porcine

0,3-0,5kg/zi ovine

0,1-0,2kg/zi pasari

Tipuri de asternut
 a) Temporar:
- Vaci de lapte in stabulatie legata / stabulatie libera pe cuesta
- Tineret bovin, vitei
- Oi mame
- Porcine
- Cai de munca
b) Permanent
- Adaposturi cu stabulatie libera = bovine, cabaline, ovine
- Adaposturi de pasari

Formarea asternutului permanent

- Material folosit 10-30cm

- 0,5-1kg/m2 var nestins
- Pardoseala

Dezavantaje: - formarea de gaze: CO2, NH3, H2S

- constituie o sursa importanta de poluare cu pulberi si microorganism

- NTG/m3= sute de mii (mamifere)

- NTG/m3= zeci de milioane (pasari)

=> Reducerea prin folosirea formaldehidei 0,5-1%

pH-ul acid – superfosfat 0,5-1kg/m2 si acid fosforic 0,4kg/m2

Ventilatie in pardoseala  reduceerea emisiilor de NH3 in adaposturile pentru pasari.

Elementele de amenajarea interioara a adaposturilor

Elementele de amenajare interioara pot fi confectionate din:

- Beton armat = animale mari si porci

- Plasa de sarma = oi, capre, pasari, animale mici
- Lemn = bile, stinghii
- Material plastic = porci, oi, capre

Unitatea functionala tehnologica = cea mai mica compartimentare care asigura utilitatile necesare cresterii si exploatarii
animalelor. ~ compartiment sau adapost

Unitatea functionala sanitara-veterinara= cea mai mica compartimentare care asigura supravegherea starii de sanatate a
animalelor ~ boxe, tarcuri, standuri, custi

Instalatii si sistem care asigura functionalitatea adaposturilor

I. Sistemul de iluminare a adaposturilor

a) Sistemul de iluminare naturala
- Foloseste radiatiile luminoase solare (sursa ieftina si fiziologica de lumina)
- Se asigura prin ferestre, luminatoare, sheduri.

Pentru lumina naturala se apreciaza: durata, intestitate si uniformitate

Durata: ziua lumina – anotimp

Intensitatea luminii depinde de:

- Intensitatea radiatiei solare

- Gradul de retinere/reflecatre a suprafetelor transparente
- Forma si marimea suprafetelor transparente

0,2 lucsi = nopti cu luna plina

100k lucsi = pranz

Radiatia luminoasa se perce pa : directa si difuza

Proiectantii au in vedere pentru asigurarea iluminatului natural in adapost doua elemente: C.I.N (coeficientul de iluminare
naturala) si I (indicele de iluminare).

iluminaereaunui punct din adapost

C.I.N.= x100
iluminarea unei suprafete orizontale∈aer liber

suprafata totala a deschiderilor transparente

I= ; normat pe specii si categorii de animale
suprafata pardoselii

Animale adulte la ingrasat: I=1/25; palmipede, pui de carne, caini: I=1/14

Vaci cu lapte, scroafe gestante, vieri, oi, capre: I=

Iluminarea naturala depinde de :

i) Orientarea adaposturilor
ii) Inaltimea parapetului ferestrelor = 1,5-1,8m
iii) Marimea si forma ferestrelor (mici si dese, dreptunghiulare cu axul lung orizontal)
iv) Calitatea materialului transparent (grosime 1,6-2,5mm: absorbtie=10%, grad de opacifiere: murdarie/gheata)
v) Culoarea suprafetelor interioare ale adaposturilor  influenteaza albedoul
vi) Amenajarile interioare (reducerea inaltimii, discontinui)
b) Sistemul de ilumant artificial
- Completeaza iluminatul natural
- Factor tehnologic  program de lumina
- Sistem exclusive in cresterea pasarilor si a iepurilor

Lumina artificala:

i) Lampi incandescente: transforma energia electrica in radiatii luminoase 41% si infrarosii 59%
ii) Lampi fluorescente: factor de eficacitate= 7,5%

La lumina artifiala se apreciaza: intesitatea (W/m2), durata (programul de iluminat), uniformitatea ( numarul si distanta
dintre becuri)

c) Sistemul de iluminare mixta

- Iluminat natural
- + ilumiant artificial
II. Sistemele de colectarea si evacuare a purinului, a dejectiilor si a apelor uzate

Din productia zootehnica => purin, dejectii pastoase/paioase/semilichide/lichide, ape uzate

 a) Sistemul de colectare si evacuare a purinului

Purin= amestec de urina+lichide din fecale+apa tehnologica+apa meteorica

Cantitatea de purin:

- 20L vaci de lapte

- 7L tineret taurin
- 4L scroafa cu purcei

Cantiatea este in stricta dependenta cu:

- Specia si categoria de animale

- Furajele
- Temperature mediului
- Cantitatea de apa folosita
- Asternut si proprietatile absorbante ale acestuia
- Cantiatea de precipitatii

Purinul se foloseste ca fertilizant diluat 1/1 => potential microbiologic ridicat; se administreaza pe pasuni dupa 21-30zile

Sistemul de colectare si evacuare a purinului este format din:

i) Rigole: santuri de 10-20cm latime, 6-12cm adancime

Se acopera cu gratare din metal, beton, scandura, descoperite
Se construiesc din beton, caramida, asphalt
Se amplaseaza parallel cu axul longitudinal al adaposturilor, la marginea standurilor si boxelor cu o panta de
scurgere de 0,5-2%
ii) Colectoarele de purin
Bazine mici, sub aleea de circulatie
iii) Bazine pentru purin
Inactivarea purinului
a) Prin stocare prelungita (min 6 luni)
b) Decontaminarea

b) Sistemul de colectare si evacuare a dejectiilor

-- Dejectii paioase (gunoi de grajd)

Sunt formate din: fecale, urina, apa de spalare+meteorica, asternut, resturi furajere

Se obtin in adaposturi inchise si semideschise pe asternut temporar sau permanent

Cantitatea de gunoi de grajd proaspat obtinut de la un animal/zi= greutatea animalului x 25

10-12t balegar/vaca

8-10t /cal

1,5t/porc

0,5t/oaie

50-60kg/pasari
Interesul din punct de vedere igienic:

- Gaze nocive si odorante

- Pulberi
- Microorganism: patogene si conditionat patogene
- Favorizeaza multiplicarea insectelor si rozatoarelor (vectori)

Colectarea: manuala/mecanica

i) Instalatii mecanice
- Cu racleti ficsi unilaterali, cu transportor orizontal sau inchilant
- Cu racleti batanti unilaterali
ii) Instalatii pneumatice
- In locul transportorului cu racleti este cate un recipient metallic de 3m3, sub nivelul pardoselii; comunica
direct cu paturile de uscare
- Balegarul este tocat cu o pompa speciala; dupa umplerea recipientului metallic, se inchide capacul si se
introduce aer sub presiune (5-8atm)

Depozitarea:

- Platform de gunoi
- Platform “Sergent”
- Platforma “Capcana”

Inconveniente igienice:

- Potential poluant in microorganism si elemente parazitare

- Inconveniente economice: calitatea fertilizanta redusa

Inactivarea dejectiilor paioase

- Faza 1: procese de dezintegrare a substantelor complexe in produsi simpli – r. exoterme

Autoincalzirea => sterilizarea biotermica a paioaselor
Fermentarea
i) Aeroba (la cald): pana la 80* => r. de oxidare
- Depozitare in strat 1,5-2m grosime
- Inactivarea germenilor patogeni
- Inactivarea oualelor si larvelor de helminti
- Inactivarea semintelor de buruieni
- Durata: 1-3luni
ii) Anaeroba (la rece): 30-35* vara 20-25* iarna=> r. de reducere
- Strat de 3-4m grosime, bine tasat
- Durata: 3-4 luni
iii) Mixta (Krantz): 55-60*
- Asezarea afanata 1m; dupa 3-4 zile se completeaza pana la 3-4m

Dejectiile paioase provenite de la animale cu boli infectocontagioase se inactiveaza prin:

- Incinerare
- Ingropare
 - Decontaminare chimica
 Dejectii pastoase

Formate din: fecale, urina, furaje concentrate, apa

Colectare manuala (pardoseli continuii), datorita gravitatiei (pardoseli discontinuii)

Evacuare: manuala/mecanica

i) Transportoare cu racleti batanti bilaterali (tip future sau lopata mecanica)

ii) Lama racloare
iii) Benzi transportoare de cauciuc

Inactivarea dejectiilor pastoase

Paturile de uscare: bazine impermeabile, canale colectoare, filtre

Partea lichida

- Dirijata in bazine impermeabile amplasate inafara paturilor de uscare: inactivare biologica

- Evacuare prin conducte, fara inactivare, in canalele de irigare direct pe camp

Partea lichida

- Proces de biosterilizare asemanator celor paioase (min 3 luni), apoi este evacuate cu mijloace auto ca
fertilizant

Compostul = amestecul partii solide a dejectiilor pastoase in raport de 1/3 cu resturi vegetale uscate, tocate – amestecul
se aseaza in platform, in care prin fermatare aeroba se dezvolta temperaturi >60%

 Dejectiile semilichide si lichide

Formate din: fecale, urina, apa de dilutie; 90% apa

Potential poluant:

- Medicamente, pesticide, detergent

- Subst decontaminatoare, microorganism (index coli >2500), elemente parazitare (oua, larve, protozoare)

Colectarea: in canale colectoare sub pardoseli discontinue

Evacuare:

- Scurgere rapida: bazin de purjare, canale colectoare, fose colectoare

- Scurgere lenta: in canale colectoare cu/fara panta de scurgere si fara stavilar; prin alunecare si splarare cu apa
In canale colectoare cu panta si stavilare successive
In calale colectoare fara panta si stavilar fix

Inactivarea dejectiilor semilichide si lichide

- Decontaminare
- Pasteurizare (65-100* 30’)
- Oligoliza (ioni de Cu – effect cid)
- Sterilizarea cu microunde
- Stocarea pe termen lung (6luni)
Prelucrarea dejectiilor semilichide si lichide

Statii de epurare clasice:

- Treapta mecanica
- Treapta biologica
- Treapta chimica

Statii de epurare modern: aceleasi 3 trepte, cu statii intermdiare pentru producerea de biomasa si biogaz.

III. Sistemele de ventilatie

Definitie: procesul de inlocuire a aerului viciat din adaposturi cu un volum egal de aer curat, atmospheric

Stabilirea necesarului:

- Cantitatea de CO2 eliminata de animale

- Umiditatea (expiratie si evaporarea)
- Caldura sensibila eliminate de animale

Cubajul este dependent de volumul adaposturilo in m3 (cu/fara tavan)

volumul de ventilatie
Coeficientul de schimb (rata ventilatiei)= ; iarna=3-5, vara=8-10, toamna/primavara= 3-10
cubaj

O ventilatie corespunzatoare trebuie sa fie continua, uniforma, cu debit reglabil.

i) Ventilatia naturala
 Neorganizata: neetanseitati, porozitate; este neuniforma, insuficienta, incontrolabila
 Organizata: orizontala (guri de ventilatie), verticala (cosuri de ventilatie), mixta
- Gurile de admisie: masca, clapeta mobile, plasa de sarma
- Cosuri de evacuare: acoperis, jaluzele, plasa de sarma, clapeta basculanta

Adapoturi cu latimi mari: admisia = deschideri + obloane rabatabile; evacuarea= shed

 Reglarea ventilatiei natural

- Manuala: difera in functie de : tipul ventilatiei, specia si categoria productiva, disponibilul de caldura
- Ventialatia neorganizata: deschiderea usilor si ferestrelor
- Ventilatia organizata: actionarea clapetelor intr-un sens sau altul.