Sunteți pe pagina 1din 21

PROGRAMUL DE FORMARE

FORMAREA PROFESORILOR PENTRU EDUCAŢIA COPIILOR CU CES


(CESFORM)
Furnizor de formare: Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic,
Universitatea din Craiova

PORTOFOLIU DE EVALUARE FINALĂ

Cursant: ONECI DUMITRU


Funcţia didactică: PROFESOR KINETO-TERAPIE
Specialitatea: EDUCATIE FIZICA
Unitatea de învăţământ, localitatea, judeţul: CENTRUL SCOLAR
PENTRU EDUCATIE INCLUZIVA BABENI,VALCEA
Perioada desfăşurării programului: 02.05.2019-08.06.2019
Seria I, Grupa 2
Locul desfăşurării: Sala de festivități, Centrul Școlar pentru Educație
Incluzivă, Băbeni, Vâlcea
Coordonator program: Conf. univ. dr. Florentin-Remus Mogonea
TEMA 1
Ce fac azi, ce fac mâine

Obiective pe termen scurt

1. Daca as fi lasat sa-mi aleg disciplinele ,as


alege........... ..............................................................................
a. trei motive pentru care imi plac aceste
materii...................................................................................
…………………………………………………………………………………………………….....
......................
b. ele ma vor ajuta in viitoarea mea profesie: da nu stiu nu

2. Mi-ar placea sa studiez si (alta


disciplina/atelier/practica).............................................................................
a. trei motive pentru care vreau să studiez disciplina
aleasa................................................................
………………………………………………………………………………………………….........
....................
b. cred ca ma va ajuta in viitoarea meserie: da nu stiu nu

3. Pe durata vacantei mi-ar placea sa:

Sa repar jucarii Da Nu stiu Nu


Sa fac obiecte din lemn Da Nu stiu Nu
Sa ingrijesc de animale Da Nu stiu Nu
Sa citesc noutatii Da Nu stiu Nu
Sa joc intr-o piesa de teatru Da Nu stiu Nu
Sa invat sa gatesc Da Nu stiu Nu
Sa ajut alte persoane Da Nu stiu Nu
Sa vand ceva Da Nu stiu Nu
Sa invat sa utilizez calculatorul Da Nu stiu Nu
Sa pictez Da Nu stiu Nu
Sa ingrijesc diverse flori/plante Da Nu stiu Nu

Obiective pe termen lung

2
1. Eu doresc să
devin ............................................................................................................................................
a. trei lucruri pe care trebuie sa le invat pentru a avea aceasta
profesie .............................................................................................................................................
......................................
b.pentru aceasta meserie trebuie sa fiu:

Atent Da Nu stiu Nu
Calm Da Nu stiu Nu
Supus Da Nu stiu Nu
Devotat Da Nu stiu Nu
Priceput Da Nu stiu Nu

2.Pentru a putea urma profesia/meseria pe care mi-o doresc trebuie sa nu ma manifest:

Agresiv verbal si fizic Da Nu stiu Nu


Agitat Da Nu stiu Nu
Iresponsabil Da Nu stiu Nu
Obraznic Da Nu stiu Nu
Nepasator Da Nu stiu Nu

3. Peste zece ani as vrea să......................................................................................

3
TEMA 2

Asigurarea egalitatii de sanse in educatie

 Şcoala este leagănul copilăriei în care toate speranţele


pot deveni realitate dacă cei care iau parte la activităţile de
învăţare, pofesori şi elevi, conştientizează diversitatea şi
complexitatea naturii umane şi valorifică fiecare talent sau
latură creativă dăruită de Dumnezeu.

Cea mai buna soluţie pentru un sistem educativ eficient


bazat pe echitate si egalitate care să răspundă nevoilor
tuturor elevilor se dovedeşte a fi educaţia incluzivă,
caracterizată prin următoarele principii:

-dreptul fiecărui elev la educaţie pe baza egalităţii şanselor;


-nici un elev nu poate fi exclus din educaţie sau supus
discriminării pe motive de rasă, religie, culoare, etnie, gen,
limbaj, dizabilităţi;
-şcoala se adaptează la nevoile elevilor; diferenţele individuale
între elevi constituie o sursă de bogăţie şi diversitate, şi nu o
problemă.
Şcoala incluzivă are la bază un curriculum adaptat în
raport cu nevoile copiilor. Adaptarea curriculumului se poate
realiza prin selectarea unor conţinuturi din curriculumul
general adresat copiilor normali, care pot fi însuşite de copiii
cu cerinţe speciale; introducerea elevilor cu cerinţe educative
speciale într-o varietate de activităţi individuale, terapeutice,
destinate recuperării acestora; folosirea unor metode şi
procedee didactice, a unor mijloace de învăţământ intuitive, de
natură să sprijine înţelegerea conţinuturilor predate la clasă.

4
Şcoala românească se confruntă în ultimul timp cu
diferite probleme, printre care se numără şi şcolarizarea
copiilor defavorizaţi sau celor cu cerinţe educative speciale.În
categoria copiilor defavorizaţi îi putem include pe cei proveniţi
din familii monoparentale sau orfani de ambii părinţi, copiii ai
căror părinţi sunt şomeri, au grave probleme de sănătate sau
un comportament imoral, copiii care locuiesc în zone izolate
sau îndepărtate şi a căror şcolarizare depinde de existenţa
unui mijloc de transport şi copiii de etnie rromă care se
integrează cu greutate în colectivul clasei de elevi.

Conceptul de cerinţe educative speciale presupune necesitatea


unei abordări diferenţiate şi specializate a educaţiei copiilor în
funcţie de deficienţele pe care le prezintă. Tipurile de
deficienţe întâlnite la elevii cu cerinţe speciale sunt: deficienţe
mintale, deficienţe de auz sau vedere, deficienţe fizice,
psihomotorii, tulburări de limbaj, tulburări de comunicare şi
relaţionare, tulburări de atenţie şi hiperactivitate – ADHD. Tot
aici se înscriu şi cazurile copiilor care eşuează la şcoală din
diferite motive – copii instituţionalizaţi, copii care provin din
comunităţi etnice defavorizate etc.

Aceştia au dreptul fundamental la educaţie, posedând


caracteristici, interese, aptitudini şi necesităţi de învăţare
proprii. De aceea proiectarea sistemelor educaţionale şi
implementarea programelor şcolare trebuie să ţină seama de
marea diversitate a caracteristicilor şi trebuinţelor elevilor
incluşi în procesul instructiv-educativ, care trebuie să asigure
şanse egale pentru copiii defavorizaţi prin implicarea tuturor
cadrelor didactice, părinţilor şi a instituţiilor locale abilitate.

Şcoala trebuie să fie într-o permanentă colaborare cu


familiile elevilor (pentru a discuta eventualele probleme de
natură comportamentală, materială sau socială şi pentru a se

5
găsi soluţii care să ducă la rezolvarea acestor probleme), cu
centrele de plasament sau cu orfelinatele, în cazul copiilor
orfani (pentru a aduce la cunoştinţa acestora abaterile şcolare
ale elevilor şi pentru a afla despre modul lor de viaţă în aceste
instituţii, activităţile extraşcolare în care sunt implicaţi etc).

Cadrele didactice trebuie să adopte mijloace de combatere


a atitudinilor discriminatorii, construind o societate bazată pe
spiritul de toleranţă şi oferind şanse egale la educaţie pentru
elevii defavorizaţi.

Societatea contemporană pune tot mai mult accentul pe


diversitate. Educaţia pentru diversitate este un răspuns la
pluralismul de toate felurile cu care ne confruntăm.
Valorificarea diversităţii permite toleranţa; recunoaşte,
apreciază şi facilitează procese implicate în explorarea şi
descoperirea noului, conduce la întărirea relaţiilor în cadrul
comunităţii şi măreşte posibilităţile tinerilor de a se realiza
într-o societate pluralistă, din ce în ce mai complexă.

Rolul şcolii este de a-i învăţa pe tineri cum să


convieţuiască într-o lume marcată de diferenţe lingvistice,
culturale sau sociale, prin acceptarea acestora, dar şi prin
identificarea şi însuşirea valorilor care îi unesc. Cel mai adesea
prezenţa oamenilor diferiţi conduce la dezinteres şi
indiferenţă, ceea ce în cele din urmă nu înseamnă altceva
decât o formă de discriminare. Ea se manifestă şi în educaţie.
Copiii cu diverse dizabilităţi, copiii de etnie rromă, elevii
emigranţi sunt adeseori maginalizaţi de către colegi, dar
cadrele didactice trebuie să realizeze anumite activităţi în care
să se integreze şi copiii menţionaţi anterior, deoarece
prejudecăţile unor profesori sau elevi pot genera un
comportament discriminatoriu.

6
Marginalizarea rromilor merge de la atitudinea mai puţin
binevoitoare faţă de elevi, aşezarea lor în ultimele bănci până
la lăsarea de izbelişte a claselor şi şcolilor în care învaţă copiii
rromi. Mulţi dintre elevii rromi ajung de multe ori în situaţii de
eşec şi abandon şcolar. Discriminarea elevilor rromi în cadrul
sistemului de învăţământ, sărăcia, tradiţiile etniei se
transformă în cauze principale ale abandonului şcolar.

Educaţia pentru diversitate se poate realiza prin toate


disciplinele de învăţământ, pentru că toate pot să invite la
toleranţa, la respectarea drepturilor omului, la dezvoltare.
Cadrele didactice trebuie să identifice obiective şi conţinuturi
care pot promova interculturalitatea, şi să valorifice
diversitatea culturală din clasa de elevi, ca resursă în procesul
instructiv-educativ.Diversitatea culturală a elevilor poate
deveni o oportunitate şi o resursă de îmbogăţire pentru copii
şi cadre didactice, numai dacă şcoala proiectează activităţi de
învăţare care să o valorifice şi dacă asigură şanse egale pentru
copiii defavorizaţi prin implicarea tuturor părinţilor, a
profesorilor şi a instituţiilor locale abilitate.

TEMA 3
Plan de intervenție:

Nume și prenume: N A M
Vârsta: 11 ani
Clasa: a V-a DMM

7
Problematica întâlnită în context educativ:

N A M este un elev cu retard mintal moderat ce prezinta in plan comportamental


manifestari de agitatie psihomotorie;in prima zi de scoala a saptamanii se manifesta prin
violenta fizica si verbala ,isi loveste colegii,incearca sa sara pe fereastra sau fuge din
clasa incercand sa paraseasca incinta scolii; Elevul isi motiveaza comportamentul
precizand ca este suparat pe parinti intru-cat l-au adus la scoala .Elevul sambata si
duminica beneficiaza de calculator,internet,televizor, si recunoaste ca in ultima vreme ,
preocuparea primordiala este internetul (jocuri video).
In timp ,elevul a dezvoltat o dependenta de tehnologie si se manifesta extrem de agresiv
cu cei din jur atunci cand pe o perioada de cateva zile nu are acces la internet.Pe
parcursul orelor chiar si cand este linistit se ridica si se plimba prin clasa,nu are rabdare si
nici deprinderea rezolvarii unui exercitiu etapizat. Elevului i se dau sarcini adecvate
manifestarii lui comportamentale, pentru evitarea aparitiei si instalarii
fatigabilitatii,plictiselii sau a reactiilor agresive.

Obiectivele intervenției:

 Imbunatatirea imaginii de sine si dezvoltarea capacitatii de autocunoastere


 Formarea deprinderilor de relationare pozitiva ( prin comunicare asertiva, abilitati
in rezolvarea de probleme si luare de decizii).
 Scaderea agresiunii si impulsivitatii ( identificarea propriilor emotii , deprinderea
unor metode de exprimare a furiei pe cai nedistructive, diferentierea intre gand si
actiune).
 Dezvoltarea motivatiei pentru invatare

RESURSE MATERIALE :

 Contract de modificare comportamentala (cuprinzand : pedepse_recompense)


 fise de lucru, precum : Calitatile si defectele mele, Profilul personal, Sentimente
personale,Ierarhizarea valorilor, Comunicarea asertiva etc,
 Chestionare de : autocunoastere
 Teste : Proiective (Arborelui, Familiei, Persoanei)

8
STRATEGII DE INTERVENTIE :
 Lasă norii emoţiei să treacă
 Foloseste-l sau il pierz
 Conectează-te prin conflict
 Observatia, convorbirea, explicatia, jocul cu rol .

COLABORATORI :

- echipa multidisciplinara

- parintii elevului

METODE SI MIJLOACE DE REALIZARE:


 Lasă norii emoţiei să treacă

Introducerea elementului surpriza: In coltul clasei sub forma unui patrat sunt
asezate diverse cartoane pe care scrie numele unei emotii
(bucurie,furie,afectiune,suparare,supunere,entuziasm etc) Elevii primesc sarcina
de a cauta numerele buclucase 1,2,3,4(numerele sunt alese in functie de cati elevi
sunt in clasa).Cel care gaseste nr 1 are imunitate si are dreptul sa-i indice elevului
care gaseste cifra 2 sarcina de a accepta o emotie si sa redea printr-un joc de rol
emotia indicata. Fiecare elev in functie de numarul gasit ii atribuie celuilalt o
emotie. N M A a gait nr 3 si ii se indica emotia ,,supunere’’. Rand pe rand elevii
experimenteaza emotia atribuita pozitiva sau negativa, redand mici pasaje din
viata lor.
 Conectează-te prin conflict
Elevii primesc o noua indicatie, trebuie sa faca schimb de emotie cu cel care i-a
atribuit-o si sa recreeze scenariul pornind de la emotia indicata. Ex: N M A
primeste emotia furie, C A S primeste supunere,cei doi elevii vor crea prin jocul
de rol un conflict fiind ajutati sa inteleaga cauza si efectul, intensitatea emotiei in
starea de conflict, dimensiunea reala a conflictului , sa reflecteze ce il determina
sa fie furios pentru ca la sfarsitul jocului de rol sa ii i-a locul emotia celeuilalt(N
M A va fii supus,iar C S A furios);C S A va continua jocul , N M A are de

9
ales,,Foloseste-l sau il pierzi ’’,fiind invitat pe covorul magic unde va astepta
noul joc. Elevii se vor aseza pe covor, pe fundal va ruleaza muzica de relaxare iar
draperiile vor fii trase pentru a fii diminuata intensitatea luminii si cu ochii
inchisii vor fii ghidati intr-o calatorie cu peripetii in care ajung sa se
autodescopere. Obsevatiile vor fii mentionate in caietul dirigintelui,in fisele de
observatie.
Se vor folosi in cadrul altor ore de dirigentie diferite fise de lucru si chestionare

ANEXE : FISE DE LUCRU/ CHESTIONARE:

CARE SUNT CALITĂŢILE ŞI DEFECTELE MELE ?

 Completează fraza:,,Pentru mine minciuna este ca.......................................................


 Regula zilei:

 Cât de bine te cunoşti ? Subliniază calităţile şi defectele pe care crezi că le ai.


CALITĂŢI DEFECTE

 Disciplinat  Indisciplinat
 Bun la învăţătură  Slab la învăţătură
 Respectuos  Obraznic
 Frumos  Urât
 Vesel  Ursuz, posomorât
 Ascultător  Neascultător
 Politicos  Nepoliticos
 Ordonat  Dezordonat
 Modest  Lăudăros
 Sănătos  Bolnăvicios
 Bun coleg  Răutăcios cu colegii
 Prietenos  Duşmănos
 Împăciuitor  Supărăcios
 Harnic  Leneş
 Răspunde la următoarele întrebări:
- Ce îţi place cel mai mult la tine ?
____________________________________________________________________

10
- Ce nu îţi place la tine ?
__________________________________________________________________

- Ce crezi că ar trebui schimbat ?


____________________________________________________________________

 Desenează în casetele următoare:


" EU CEL BUN " " EU CEL RĂU "

PROFILUL PERSONAL
A.Conturează-ţi profilul personalităţii pe baza trăsăturilor – pereche date. Notează un X într-una
din rubrici, în funcţie de apropierea faţă de caracteristicile date. Exerciţiul 1 a fost conceput pe
baza modelului celor 5 mari tipuri (Big Five), dar nu este un test!
1. Sociabil Nesociabil

Gradul de introvertire

2. Timid Curajos

11
3. Neprietenos Amabil

Agreabilitatea

4. Devotat Egoist

5. Nechibzuit Cumpănit

Conştiinciozitatea

6. Serios Neserios

7. Instabil Echilibrat

Emoţionalitatea

8. Relaxat Încordat

9. Necreativ Creativ

Intelectul

10. Curios Lipsit de curiozitate

B. Pe baza caracteristicilor contrare aşezate în perechi, poţi să-ţi realizezi un autoportret şi un


portret ideal. A treia parte a exerciţiului îţi oferă posibilitatea să reflectezi la cum anume te văd
alţii. Poţi chiar să ceri unor colegi, cunoscuţi etc. să completeze ei această parte.
Fiecare însuşire din tabelul de mai jos trebuie evaluată pe o scară de la 1 la 7.

De ex. activ 1 _____ 2 _____ 3_____ 4 _____ 5 _____ 6 _____ 7 pasiv

12
Părerea mea despre mine Părerea mea despre eul meu Părerea altora despre mine
ideal

EU SUBIECTIV EU IDEAL
EU OBIECTIV
Sunt ... Aş dori să fiu...
Alţii mă consideră...

activ pasiv activ Pasiv activ pasiv

deschis închis deschis închis deschis închis

prietenos neprietenos prietenos neprietenos prietenos neprietenos

binevoitor răuvoitor binevoitor răuvoitor binevoitor răuvoitor

informat neinformat informat neinformat informat neinformat

politicos nepoliticos politicos nepoliticos politicos nepoliticos

amabil ursuz amabil ursuz amabil ursuz

sigur nesigur sigur nesigur sigur nesigur

distractiv plicticos distractiv plicticos distractiv plicticos

cinstit necinstit cinstit necinstit cinstit necinstit

important neimportant important neimportant important neimportant

13
sensibil insensibil sensibil insensibil sensibil insensibil

curajos fricos curajos fricos curajos fricos

matur imatur matur imatur matur imatur

influenţabil autonom influenţabil autonom influenţabil autonom

optimist pesimist optimist pesimist optimist pesimisT

SENTIMENTELE FAŢĂ DE PROPRIA PERSOANĂ

Mai jos este o listă cu afirmaţii care se referă la sentimentele pe care le aveţi faţă de voi.
Nu este vorba de un test, deci nu există răspunsuri bune sau rele. Singurul răspuns correct este
cel ales de voi. Bifaţi cu "x" în table în dreptul fiecărei afirmaţii ţinând cont de scala indicată:

1 2 3 4

AFIRMAŢIA total nu sunt sunt de


acord total
dezacord de acord acord

1. În general sunt satisfăcut(ă) de mine

2. Cîteodată simt că nu sunt bun(ă) de nimic

3. Simt că am un număr mare de calităţi

4. Sunt capabil(ă) să fac lucruri la fel de bune ca şi alţi


oameni

14
5. Simt că nu fac multe ca să fiu lăudat(ă)

6. Am certitudinea că sunt inutil(ă)

7. Simt că sunt o persoană importantă, cel puţin la fel ca


alţii.

8. Mi-aş dori să fiu mai respectat(ă)

9. După tot ce mi se întâmplă, sunt înclinat(ă) să simt că


sunt un ratat(ă)

10. Am o atitudine pozitivă faţă de mine

ÎN CĂUTAREA COMORII DIN VÂRFUL MUNTELUI

Gândeşte-te că te afli la poalele unui munte foarte înalt. În vârful muntelui se află o comoară.
Imaginează-ţi ce faci pentru a ajunge acolo.

Desenează drumul până în vârful muntelui şi marchează pe acest drum întâmplările prin

care treci (cu cine porneşti la drum,ce rezerve ai, ce pericole au apărut în calea ta, cine te-a ajutat

să treci peste ele, etc.).

- Ce ai descoperit pe parcursul drumului ?


- Cât de greu ţi s-a părut drumul ?
- Cine ţi-a fost alături ?
- În ce a constat comoara descoperită ?
Ce ai de gând să faci cu comoara ?

Completează spaţiile punctate după modelul:

15
 Prietenia este o comoară.
 Învăţătura este o comoară.
 ...........................................este o comoară.
 ...........................................este o comoară.
 ...........................................este o comoară.
 ...........................................este o comoară.
Alege una dintre aceste comori şi deseneaz-o.

Comportamentul deviant în viaţa şi activitatea elevului

16
Fişă de activitate 1

Completează spaţiile punctate după cum îţi sugerează începutul:

Minciuna........................................................................................................

Obrăznicia.....................................................................................................

Încăpăţânarea...............................................................................................

De obicei jignesc persoanele........................................................................

Înjur când......................................................................................................

Am o părere proastă despre persoanele care...............................................

Nu sunt mândru de mine când......................................................................

De obicei sunt impertinent.............................................................................

Consider că nu respect suficient natura pentru că........................................

Manifestările deviante cel mai des prezente în comportamentul meu

sunt:...............................................................................................................

Mă comport astfel deoarece..........................................................................

Deşi am încercat, nu am reuşit să................................................................

Tema 5
Optimizarea comunicarii scoala-familie

17
Studiu de caz:
Nume elev:CA
Clasa a V-a
CA este un elev aflat in ingrijirea bunici materne,deoarece parinti s-au despartit
cand copilul avea in jur de patru ani si nu si-au dorit niciunul sa-si asume cresterea si
ingrijirea lui.Bunica a intervenit si si-a asumat raspunderea pentru el cand parinti au decis
sa renunte la el in favoarea statului . Din cauza neingrijirii adecvate,copilul nu se putea
tine pe picioare si nu vorbea(pe fond traumatic). In prezent elevul are o greutate normala
varstei cronologice ,vorbeste,scrie ,citeste,si-a insusit foarte bine notiuni de gramatica si
de calcul(imultiri/impartiri etc).Pana in clasa a doua a fost in invatatmantul de masa dar a
fost exmatriculat din cauza comportamentului agresiv.
CA se afla sub tratament ,prezinta agitatie psihomotorie cu accese de furie ,
comportament schizotipal, limbaj agresiv si neadecvat utilizat frecvent.
In anul scolar anterior nu era interesat de activităţile intra- şi extraşcolare,
devenea violent verbal si fizic cu adultii si colegi de clasa,parasea clasa frecvent,fiindu-i
intocmite referate de catre diriginta;

In fisele de observatie ale elevului erau mentionate: tulburări de comportament,


perturbari permanente ale activităţilor, încalcari frecvente ale regulilor clasei, dificultăţi
în menţinerea şi stabilirea relaţiilor interpersonale.
 manifestări frecvente : loviri ale colegilor, injurii, ameninţări, refuzul de a realiza o
sarcină
 se integra greu în grup
 nu lucra în echipă şi nu era acceptat de grup
Bariere în calea învăţării
 nu se implică în activităţile extraşcolare
 sarcinile curente le consideră ca pe o pedeapsă, invatatoarea fiind pentru el adversar
care nu-l lasă să facă doar ceea ce vrea el.

In clasa a IV-a erau 8 elevi in clasa din care 4 verbali (3 cu tulburari de


comportament),4 nonverbali ; in clasa a V-a s-a decis impartirea elevilor in functie de
capacitatea de a vorbii; In urma evaluarii initiale am constat ca elevul are un potential
intelectual liminar, ca atare i-am intocmit program de interventie personalizat deoarece
media clasei este pe sever a trebuit sa adaptez planificarile in functie de potentialul lor;

18
Pentru CA am construit un program ce viza schimbari la scoala si acasa,l-am
prezentat bunicii si i-am reliefat importanta dezvoltarii unei personalitatii
armonioase,eliminarea complexelor specifice pubertatii, intelegerea cauzelor aparitiei
furiei, respectarea emotiilor copilului si valorizarea lui;
Programul a avut in vedere:
 identificarea cât şi intervenţia precoce
 stabilirea clară a regulilor şi aplicarea lor
 antrenarea copilului în activităţi care să permită afirmarea sa
 stimularea şi încurajarea comportamentelor adecvate, includerea copilului în
activităţile extraşcolare
 motivaţia pozitivă (formulări de tipul: „dacă vei realiza ... vei obţine ....”)
 să fie învățat să devină empatic (să se pună în locul celui agresat)
 recompensa pentru cel mai mic progres în evoluţia pozitivă a comportamentului
Pentru NA rezultatele inregistrate au constat in reducerea numarului de crize care au fost
direct influentate de luarea sau nu a tratamentului(familia nu-i da tratament) ;daca la
inceputul anului pentru a fi preluat de tata acasa facea aproape de trei ori crize pe
saptamana ,in prezent face o criza pe saptamana intru-cat procesul adaptarii de a rezista
cinci zile la scoala este inca unul greu de suportat pentru el. O serie de factori externi au
afectat eficienta programului construit ,ca atare nu am putut inregistra aceleasi rezultate
ca la CA unde bunica a fost receptiva la parcurgerea etapizata a programului de terapie
comportamentala. Ameliorarea comportamentelor a depins foarte mult de parinti care au
inteles (sau nu) ,ce anume cauzeaza aceste frustrari ale copiilor si ce trebuie sa schimbe in
relatia lor.

Metode și mijloace de realizare utilizate la clasa:

Discuții individuale in cadrul orelor de dirigentie


 să fie încurajat să-şi monitorizeze singur comportamentul
 să înțeleagă și să conștientizeze consecinţele propriului comportament

Metoda modelării
 modelarea se bazează pe puterea exemplului, pe învăţarea socială. Esenţa metodei
constă în îndepărtarea conduitelor negative dobândite prin imitaţie şi plasarea
copilului sub influenţa unor modele pozitive (părinţi, educatoare, colegi)

Metoda întăririlor

19
 creşte frecvenţa de apariţie a comportamentului adecvat;
 pentru fiecare comportament adecvat am administrat acel tip de întărire potrivită
copilului. Pentru fiecare dată când a ridicat mâna pentru a răspunde, a primit o bulină
roşie.
Dacă merită mai multe buline adunate pe parcursul unei zile copilul va beneficia de o
recompensă.

Extincţia comportamentului dezadaptativ


 prin înlăturarea întăririlor unui comportament neadecvat, reducem frecvenţa acelui
comportament;
 când copilul răspundea neîntrebat, îl ignoram şi repetam întrebarea. În cazul în care
răspundea când era întrebat, întăream acest comportament.

„TIME-OUT” (Tehnica izolarii)


 prin izolarea temporară de activitatea aflată în desfăşurare, copilul este pedepsit pentru
menţinerea comportamentului neadecvat;
 time-out-ul era redus temporal, iar copilul cunoşte durata acestuia;

Regula premark
 creşterea frecvenţei de apariţie a comportamentului adecvat prin manipularea unei
activităţi preferate;
 ex. de aplicare: dacă vorbești când ești solicitat și pe tema discutată, ai dreptul să alegi
în pauză un joc.

Transformarea pedepselor in mici situatii de succes:

 ex. de aplicare pentru CA : in timpul orei este pedepsit sa identifice continentele sau
oceanele globului pamantesc sau rezolvarea unui exercitiu de adunare/scadere/ inmultire ,
reusita fiind insotita de aplauze si incurajari verbale; Este necesar sa dam o alta forma
pedepsei astfel incat copilul sa nu se plictiseasca si bineinteles sa-i faca placere sa se
supuna pedepsei;

Utilizarea jocului :

20
jocuri de rol; NA a primit rolul parintelui ,TR a primit rolul copilului care creaza
aceleasi probleme pe care le face in viata de zi cu zi NA.Dupa fiecare sceneta s-au purtat
discutii si s-au notat cu ASA DA/ASA NU comportamentele; aceasta metoda a avut un
real succes in constientizarea raului pe care il fac celor din jur sau familiei dar si modului
in care cei din jur raspund comportamental la agresiunea verbal sau fizica.
 scaunul emotiilor: cand sunt furiosi au fost invatati sa respire adanc si sa se aseze pe
scaun iar dupa un minut de tacere sa povesteasca colegilor ce anume l-a suparat .Ceilalti
elevi au fost indrumati sa-l imbratiseze si sa-l ajute sa treaca peste suferinta- am urmarit
valorizarea sentimentelor,acceptarea ,sustinerea si coeziunea grupului prin respectul si
solidaritatea pe care ceilalti elevi il arata colegului

prezentarea materialelor video cu rol de sensibilizare si constientizare;

Aplicarea strategiilor de consiliere,precum si comunicarea asertiva ,vizitele la domiciliul


elevului pentru a ma asigura ca bunica a inteles sugestiile prezentate in programul
individual de schimbarea atitudinii si comportamentului prin responsabilizare
(sarcini),corectitudinea aplicarii recompenselor si pedepselor(tehnica ignorarii asociata cu
o expresie faciala trista in locul apostrofarii sau aplicarii de corectii fizice).Sentimentul ca
este exclus l-a determinat sa-si schimbe atitudinea in raport cu cei din jur,astfel ca pe
parcursul acestui an s-a manifestat doar de patru ori neadecvat, si-a insusit calitatea de a-
si cere iertare din proprie initiativa fiind constient cand greseste si mai ales cum sa
aplaneze un conflict atat cu adulti cat si cu colegii.

21