Sunteți pe pagina 1din 42

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XI –a

TEHNOLOGIA REALIZĂRII AMBALAJELOR

DOMENIU: TEHNICI POLIGRAFICE

NIVEL: 2

CALIFICARE: LEGĂTOR

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 1


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
AUTOR: MANGU DUMITRU – Colegiul Tehnic MEDIA Bucuresti

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 2


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
CUPRINS

COMPETENŢE SPECIFICE………………………………………………………..4

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI……………..6

MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII……………………………….8

RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI

SECURITATEA MUNCII…………………………………………………………….9

INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII

PRACTICII…………………………………………………………………………….12

ORGANIZAREA EVALUĂRII………………………………………………………..34

ANEXE…………………………………………………………………………………38

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………….44

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 3


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
COMPETENŢE SPECIFICE

Din analiza calificărilor Tehnica realizării ambalajelor este un domeniu


cunoscut, cu deschidere mare actualmente și în perspectivă.
Modulul „Tehnologia realizării ambalajelor” se studiază în anul de
completare (clasa a XI-a- an de completare), în vederea asigurării pregătirii de
specialitate în domeniul „Tehnici poligrafice”, calificarea „legător”.
Modulul „Tehnologia realizării ambalajelor” face parte din „Stagiul de instruire
practică”.
Modulul are alocate un număr de 120 ore / an, din care:
 laborator tehnologic – 30 ore;
 instruire practică – 90 ore;
Scopul acestui modul este de a dezvolta competenţe cu privire la realizarea
ambalajelor urmărind cu preponderență latura aplicativă a procesului de învățare
conceput şi întocmit în acord cu agentii economici care utilizează acest profil în
obiectul de activitate și are ca mod de organizare spațiul, resursele materiale și
umane implicate în procesul de învățare.
Competențele specialzate sunt de a stabili interacțiunea între materialul de
confecționat ambalaje, produsul ambalat și mediul exterior - sortimentele de
ambalaje - definire a produselor de cartonaje și elementele lor componente - de
clasificare a cutiilor din carton - de stabilire a uneltelor, utilajului și instrumentelor de
măsură - a materialelor pentru ambalaje - confecționare a tipurilor de ambalaje în
modul și corespund cerințelor acestei calificări profesionale, ele fiind relevante
ocupației ce poate fi practicată pe piața muncii.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 4


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
În acelaşi timp, sunt asigurate condiţiile necesare dezvoltării unor abilităţi de
lucru în echipa şi de aplicare a normelor de tehnica securităţii muncii, de prevenire şi
stingere a incendiilor specifice atelierelor de realizare a ambalajelor.
Plasarea modulului în stagiul de pregătire practică oferă oportunitatea unor
abordări diferenţiate sau extensii ale conţinuturilor, în funcţie de cerinţele şi resursele
agentului economic la care se realizează pregătirea.
Auxiliarul conţine mai multe exemple pentru instrumentele de lucru necesare
desfăşurării stagiului de pregătire practică şi evaluării:
 jurnale de practică;
 fişe de observaţie;
 fişe de lucru;
 studii de caz;
 portofolii de practică;
 îndrumări pentru realizarea şi susţinerea proiectelor.
Pentru fiecare activitate, se oferă informaţii cu privire la scopurile / obiectivele
urmărite, sarcinile de lucru şi criteriile care vor fi aplicate în procesul de evaluare.
Pentru o mai bună înţelegere şi fixare, auxiliarul conţine în anexă un glosar al
cuvintelor cheie utilizate în cadrul modulului.
Activităţile de învăţare pe care le propunem sunt diverse, sarcinile sunt
definite în paşi mici şi au grad de dificultate progresiv, astfel încât să permită fiecărui
elev să lucreze în ritmul său şi să evolueze până la un nivel maxim al performanţei.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 5


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR
ECONOMICI

 Descrierea activităţilor derulate de agentul economic:

Procesele de finsare şi realizare a producţiei de ambalaje a necesitat crearea


unor linii/fluxuri tehnologice automatizate la un nivel modern de control şi utilizare,
cantitativ şi calitativ. De aceea trebuie o atenţie ridicată acordată calificării şi
specializării profesionale pe acest domeniu poligrafic.
Agentul economic trebuie să fie un partener de încredere, competent, eficient,
sigur, care să asigure calitatea şi posibilitaea organizării acţiunilor de formare şi
perfecţionare profesională în domeniul specific de activitate.
Stagiul de practică se va realiza numai la agenţi economici autorizaţi care
desfăşoară activităţi de realizare a produselor de ambalaje poligrafice.
Conform bazei legale partenerul de practică trebuie să aibă ca obiect de
activitate producţia poligrafică.
- activitatea editorială
- producţia poligrafică – o gamă largă şi variată de produse poligrafice
(carte, revistă, ziare, imprimate publicitare, ambalaje etc.)
- utilaje şi tehnologii de lucru adecvate
- specialişti în domeniu
Pentru pregătirea elevilor, viitori specialişti să existe posibilitatea aplicării în
practică a cunoştinţelor acumulate şi de acumulat.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 6


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
 Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic 1:

 Departamentul în care se va efectua practica 2:

 Facilităţile oferite elevilor de către agentul economic 3:

 Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic 4:

MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII

1
Se va completa în funcţie de specificul agentului economic, potrivit convenţiei cadru.
2
Se va completa în funcţie de specificul agentului economic.
3
Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru.
4
Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru şi de
regulamentele interne ale şcolii şi agentului economic.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 7


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Activitaţile propuse se recomandă a fi de tipul aplicaţiilor practice utilizând
demonstraţia practică, uneori jocul de rol si exerciţiul in scopul înţelegerii necesităţii realizării
unor servicii de calitate şi în stransă corelaţie cu cerinţele beneficiarilor.
Se recomandă, de asemenea, orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor
sarcini de lucru, utilizandu-se cu precădere rezolvarea unei game cat mai variate de aplicaţii
practice si punându-se accent pe realizarea cu exacticitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de
lucru. Realzarea proiectelor in cadrul activităţilor practice va urmari dezvoltarea abilităţilor de
lucru in echipa. Profesorii vor alege cele mai potrivite metode in funcţie de obiectivele
propuse.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se
pot propune activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi in depaşirea lor.
1. Număr de ore alocate modulului: 120 ore, din care
 laborator tehnologic: 30 ore
 instruire practică: 90 ore
2. Forma de organizare a stagiului de pregătire practică:
 pe grupe 
 cu clasa 
3. Calendarul pregătirii pentru modulul „Imprimarea policromă”:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Săpt5.

20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37
Săpt.

În fiecare căsuţă corespunzătoare săptămânilor în care urmează să se desfăşoare


activităţile din cadrul modulului, se va completa, după caz:
 IP – pentru activităţile de instruire practică;
 LT – pentru activităţile de laborator tehnologic.
4. Cadrele didactice care îndrumă elevul în stagiul de pregătire practică:
________________________________________________________________
________________________________________________________________
5. Tutorele desemnat din partea agentului economic:
________________________________________________________________

5
în funcţie de calendarul şi structura anului şcolar în curs.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 8


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR
DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate


naţională, care cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfăşurarea
principalelor activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau
fizice de răspunderea ce le revine pentru prevenirea şi asigurarea oricăror altor
măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a
activităţii respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementari privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:
 Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si
medicina a muncii general valabile pentru orice activitate;
 Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a
muncii specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi detaliind prin
acestea prevederile normelor generale de protecţie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ si au valabilitate
naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară
activitatea pe care o reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii
urmăreşte corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai
multor activităţi si reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru
activităţi caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea
sistemică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale
pentru orice proces de muncă.
Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem compus
din următoarele elemente ce interacţionează:
Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate, prin intermediul
mijloacelor de producţie si în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului
procesului de muncă.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 9
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de munca (instalaţii, utilaje,
maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime,
materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă.
Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psiho-sociale
în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice de
securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi în
condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de
asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului : executant -
sarcina de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă, propriu proceselor de
muncă din cadrul activităţii care face obiect de reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementari normative pentru asigurarea
securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementari juridice referitoare la
securitatea şi sănătatea în muncă, baza pentru:
 activitatea de concepţie a echipamentelor de muncă si a tehnologiilor;
 autorizarea funcţionării unităţilor;
 instruirea elevilor cu privire la securitatea muncii;
 cercetarea accidentelor de muncă şi la stabilirea cauzelor şi a
responsabilităţilor;
 controlul realizării măsurilor de securitate a muncii,
 fundamentarea programului de protecţie a muncii.
Aplicarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru activitatea de
realizare a ambalajelor trebuie să se facă complementar cu alte norme specifice, cu
standardele şi instrucţiunile de securitate a muncii, de referintă.
În contextul general pe care l-am prezentat, în "Normele specifice de
securitate a muncii pentru activitatea de realizare a ambalajelor" au fost elaborate
prevederile de securitate, ţinând cont de reglementările existente în domeniul
securităţii muncii pentru această activitate, precum si pe baza studierii proceselor de
muncă si stabilirii riscurilor specifice, astfel încât, pentru fiecare risc, sa existe cel
puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element al procesului de muncă.
Structura acestor prevederi este făcută astfel încât sa aibă o succesiune
logica, corespunzătoare modului de acţiune a executantului în procesul de muncă.
Pe lângă prevederile specifice privind activitatea de realizare a ambalajelor,
structurate pe elementele sistemului de munca, normele mai cuprind un capitol de
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 10
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
prevederi pentru proiectarea mijloacelor de producţie şi amplasarea acestora în
încăperi, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate prin
standarde în domeniu de referinţă.
În acelaşi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizată la
elaborarea normelor specifice, acestea cuprind anexa în care sunt explicitaţi o serie
de termeni uzuali.
Pentru ca normele specifice sa răspundă cerinţelor actuale nu numai în ceea
ce priveşte conţinutul, dar si forma, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care
precizează conţinutul articolelor care se refera la aceeaşi problematică, facilitând
astfel, pentru utilizatori, înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 11


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE
DESFĂŞURĂRII PRACTICII

FIŞA DE OBSERVAŢIE NR.1

Această fişă vă va ajuta să stabiliţi legaturile care există între defecţiunile


de realizarea ambalajelor, cauzele producerii acestora şi modalităţile de
remediere în timpul confectionarii unei lucrări de ambalaj.

1. Din grila vastă de defecţiuni pe care le puteţi observa, va rugam sa luaţi în


considerare pe cele menţionate mai jos : neuniformitatea suprafeţelor,
rigiditate in execuţie, imperfecţiuni de nuanţă şi prelucrare, plierea incorectă în
unghi drept, incompatibilitatea între carton şi benzile adezive, imprimarea lipsită
de intensitate.

2. În cazul în care descoperiţi o defecţiune pe care nu aţi mai întalnit-o,


identificaţi cauza şi propuneţi o soluţie. Consultaţi tutorele de practică dacă
soluţia este cea corectă.

3. Completaţi spaţiile libere din tabelele următoare urmărind desfăşurarea


procesului tehnologic pe parcursul realizării unei lucrări de cartonaj.
Nr.
Defecţiune Cauză Remedii
crt.

1.

2.

3.

4.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 12


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
5.

6.

Nr.
Defecţiune Cauză Remedii
crt.
Neuniformiatea
1.
suprafeţelor
Rigiditate in
2.
execuţie
Imperfecţiuni de
3.
nuanţă şi prelucrare
Plierea incorectă în
4.
unghi drept
Incompatibilitatea
5. între carton şi
benzile adezive
Imprimarea lipsită
6.
de intensitate

FIŞA DE OBSERVAŢIE NR.2

Această fişă vă va ajuta să stabiliţi legăturile care există între


defecţiunile de realizare a unui produs de ambalaj, cauzele producerii
acestora şi modalităţile de remediere în timpul execuţiei unei lucrări de
cartonaj tipografic.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 13
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
1. Din grila vastă de defecţiuni pe care le puteţi observa şi având indicate şi
cauzele, operaţi în cadrul stagiului de practică remediile necesare.

2. În cazul in care descoperiţi o defecţiune pe care nu aţi mai întâlnit-o,


identificaţi cauza şi propuneţi o soluţie. Consultaţi tutorele de practică dacă
soluţia este cea corectă.

Nr.
Defecţiune Cauză Remedii
Crt.
-adezivul este prea
consistent pt. suportul
respectiv
-adezivul este prea fluid
Neuniformiatea
1. pentru suportul respectiv
suprafeţelor
-cantitatea aderentă este
prea mare
-lipirea/caşerarea
neuniformă
- factori de compziţie între
2. Rigiditate în execuţie
mat. prime asamblate
3. Imperfecţiuni de nuanţă -temperatura de
şi prelucrare prelucrare
necorespunzătoare
-expunerea la lumină este
prea mare
-suprafeţele de lucru
neuniforme
-există prea multă/puţină
cerneluire,lăcuire,bronzar
e
-cerneala este insuficient
de hidrofobă
-hîrtia/cartonul este tratat

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 14


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
necorespunzator
-încleierea hîrtiei s-a
executat cu un adeziv
neadecvat
-materialul de umplere al
hârtiilor/cartoanelor este
smuls de adeziv
-s-a taiat nerespectând
planietatea
Plierea incorectă în -biguirea/falţuirea/riţuirea
4.
unghi drept necorespunzator
-debavurarea după
ştanţare incompletă
-adeziv incompatibil
-cartonul/mucavaua nu
aderă este prea poros
-întinderea este
neuniformă
-presarea este prea
mică/mare
Incompatibilitatea între -rezistenţa la îndoire şi
carton/hârtie/adezivi/alt grosimea neadecvată
5.
e materiale de -reglarea incorectă,
prelucrare necorespunzătoare al
utilajului/instrumentului
folosit
-nerespectarea direcţiei
longitudinale
teranzversale în
prelucrare

6. Imprimarea lipsită de -cerneala a fost frecată


intensitate necorespunzător
-presiune excesivă

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 15


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
-soluţia de umezit prea
acidă
-prea mult sicativ
-prea puţină cerneală
-valuri nereglate

FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 3

1. Supuneţi atenţiei produsul poligrafic aflat în derulare în secţia de realizare a


ambalajelor la agentului economic în care desfăşuraţi stagiul de practică.
Observaţi cu atenţie procesul tehnologic de realizare a produselor de
cartonaje.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 16
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.

Ce operaţii şi
reglaje au fost
Care sunt efectuate
Ce reguli de
operatiile asupra
calitate trebuie Ce defecţiuni
efectuate în utilajelor, Ce remedieri
să au apărut în
timpul instrumentelor au fost
îndeplinească timpul realizării
executarii unui cu ajutorul efectuate ?
produsul de unui ambalaj?
produs de cărora se
ambalj?
ambalaj? realizează un
produs
deambalaj?

Atenţie: Produsele pe care le puteţi avea în vedere pot fi: mape de


corespondenţă, cutii, pungi, plicuri, pahare, saci, lazi, bax-uri

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică_________________________


FIŞA DE LUCRU NR. 1

1. Calculaţi necesarul de materiale pentru realizarea unui produs de cartonaje la


alegere.
2. Identificaţi instrumentele şi echipamentele necesare pentru relizarea unui
produs de ambalaj.
3. Precizaţi operaţiile şi reglajele care vor fi efectuate la utilajele de confecţionat
ambalaje pe parcursul realizării acestuia.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 17
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Atenţie:
Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică sau
consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs.
FIŞA DE LUCRU NR. 2

1. Determinaţi caracteristicile principale ale hartiei si cartoanelor interesând


relizarea unui produs de ambalaj aflat în derulare.
2. Precizaţi modalităţile de efectuare a corecţiilor de structură, aspect, format,
gramaj, grosime,direcţie longitudinal/tranzversal, grad de alb, rezistentă etc.
3. Descrieţi funcţionarea echipamentelor de realizare a unui produs de ambalaj.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 18


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Atenţie:
Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică sau
consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs.
FIŞA DE LUCRU NR.3

1. Indicaţi parametrii care se urmăresc şi controlează în timpul realizării unui


produs de ambalaj.
2. Precizaţi asupra cărora situaţii şi când se intervine pentru reglarea acestor
parametri.
3. Descrieţi operaţiile care se efectuează pentru asigurarea valorilor optime ale
acestor parametri.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 19
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Atenţie:
Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică sau
consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs.
FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.1

1. Completaţi fişa tehnologică pentru imprimarea unui ziar tabloid, urmărind


criteriile din grila de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au
realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferente ?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 20


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Caracteristic Material Echipamente Indici de
Operaţii
i generale e şi calitate ai Obţinerea Verificarea
pregătitoar
ale necesar instrumente materialelo produsului calităţii
e
produsului e folosite r

FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.2

3. Completaţi fişa tehnologică pentru realizarea unei cutii fixe îmbracate,


urmărind criteriile din grila de mai jos.
4. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au
realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe ?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 21


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Caracteristic Material Echipamente Indici de
Operaţii
i generale e şi calitate ai Obţinerea Verificarea
pregătitoar
ale necesar instrumente materialelo produsului calităţii
e
produsului e folosite r

FIŞA TEHNOLOGICĂ NR. 3

5. Completaţi fişa tehnologică pentru realizarea unei pungi cadou, urmărind


criteriile din grila de mai jos.
6. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au
realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe ?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 22


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Caracteristic Material Echipamente Indici de
Operaţii
i generale e şi calitate ai Obţinerea Verificarea
pregătitoar
ale necesar instrumente materialelo produsului calităţii
e
produsului e folosite r

STUDIUL DE CAZ NR. 1

1. Observaţi cu atenţie maşina de cofectionat ambalaje aflată în lucru şi


identificaţi mecanismele şi aparatele acesteia.
2. Precizaţi rolul funcţional al acesteia.
3. Ce alte tipuri de maşini de confectionat ambalaje aţi identificat în tipografie ?
4. Stabiliţi care sunt asemănările şi deosebirile acestor maşini.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 23


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
STUDIUL DE CAZ NR. 2

1. Observaţi şi identificaţi instrumentele, uneltele si piesele care servesc la


prelucrarea materialelor solide în scopul schimbării formei/
dimensiunii/proprietăţilor pentru confecţionarea unui ambalaj în derulare
2. Precizaţi rolul funcţional al acestora.
3. Ce alte tipuri de instrumente, unelte si piese de confecţionat ambalaje aţi
identificat în tipografie ?
4. Stabiliţi care sunt asemănările, deosebirile si utilitaţile acestora.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 24
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
STUDIUL DE CAZ NR. 3

1. Observaţi mobilierul tehnologic special utilizat pentru realizarea de produse de


cartonaje.
2. Precizaţi necesitatea acestora la realizarea de ambalaje.
3. Ce alte tipuri de mobilier specializat pentru confecţionarea ambalajelor aţi
identificat în tipografie?
4. Stabiliţi care sunt asemănările, deosebirile si utilitaţile acestora.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 25


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
PROIECT NR. 1

Realizarea unei mape de corespondentă, format A3, respectând următoarele etape:

1. Pegătirea materialelor (hârtie pelur, carton preşpan, mucava, pergamoid).


2. Pregătirea instrumentelor şi utilajelor pentru relizarea mapei de
corespondentă.
3. Descrierea procesului tehnologic propriu-zis.
4. Explicarea modului de asamblare şi înobilare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 26


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
PROIECT NR. 2

Realizarea unei cutii compartimentate format ales, respectînd următoarele etape:

1. Pegătirea materialelor (hârtie, carton, mucava, pergamoid, adezivi).


2. Pregătirea instrumentelor şi utilajelor pentru relizarea unei cutii
compartimentate.
3. Descrierea procesului tehnologic propriu-zis.
4. Explicarea modului de asamblare şi înobilare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 27


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
PROIECT NR. 3

Realizarea unei cutii cu capac articulat format ales, respectînd următoarele etape:

1. Pegătirea materialelor (hîrtie, carton, mucava, pergamoid, adezivi).


2. Pregătirea instrumentelor şi utilajelor pentru relizarea unei cutii cu capac
articulat.
3. Descrierea procesului tehnologic propriu-zis.
4. Explicarea modului de asamblare şi înobilare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 28


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
1. FIŞA DE OBSERVAŢIE Nr. 1

Urmărind traseul realizării ambalajelor notaţi în zonele încadrate despre


clasificarea ambalajelor

Clasificarea ambalajelor
În spaţiul de mai jos clasificaţi ambalajelor în funcţie de,

1. FIŞA DE OBSERVAŢIE Nr. 2

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 29


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Stabilşte interacţiunea între materialul de confecţionat ambalaje, produsul
ambalat şi mediul exterior – sortimente de ambalaje
În spaţiul de mai jos precizaţi funcţiunile, factorii, sortimentele, particularităţile ambalajelor

STUDIU DE CAZ

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 30


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Expunerea motivelor:

Pregătirea elevilor pentru realitatea cu care se vor confrunta la locul de muncă


este o parte esenţială a pregătirii pentru practica la locul de muncă.
Utilizarea unor scenarii cu situaţii din viaţa reală este o modalitate excelentă
de a transpune în context aspectele legate de „ce trebuie făcut” şi „ce nu trebuie
făcut” .

ACTIVITATE

În cadrul grupului scrieţi un studiu de caz (o poveste) pe marginea căruia elevii ar


putea discuta, pentru a ilustra ce trebuie să facă aceştia (şi/sau să nu facă) atunci
când se confruntă cu un aspect legat de practica la locul de muncă. Aţi putea include
întrebări cum ar fi – “Ce ar fi trebuit să facă acest elev”? Cum ar fi putut fi evitată
această situaţie”?

Notă:
Dacă se utilizează exemple din viaţa reală, acestea ar putea avea un efect şi mai puternic. De exemplu – “Anul
trecut unul dintre elevi a făcut …… şi s-a întâmplat …… - cum ar fi putut el/ea să evite acest lucru”?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 31


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
JOC DE ROLURI

Expunerea motivelor:

Elevii trebuie să aibă încredere în propria capacitate de a asigura igiena şi


securitatea muncii şi trebuie să poată identifica ei înşişi riscurile. Nu este suficientă
doar informarea elevilor în legătură cu riscurile şi pericolele pentru ca aceştia să fie
pregătiţi pentru activitatea de la un loc de muncă.

ACTIVITATE
Redactaţi un dialog scurt de 5 minute între un agent economic şi un elev, care să se
refere la o situaţie cotidiană care ar putea apărea în timpul practicii la locul de muncă
în ceea ce priveşte igiena şi securitatea (sau orice alt aspect cu care consideraţi că
elevii dumneavoastră se vor confrunta).

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 32


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
ORGANIZAREA EVALUĂRII

Prin efectuarea stagiului de practică comasată la agentul economic se poate


asigura contactul cu echipamenete performante specifice domeniului, echipamente
pe care unitatea de învaţământ nu le poate deocamdată achiziţiona.
Evaluarea trebuie sa fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul
probelor de evaluare care sunt precizate in Standadul de Pregatire Profesională. Ea
trebuie sa vizeze mai ales demonstarea preactică a competentelor achiziţionate. Se
evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind
relevantă. O competenţă se evaluează o singur dată. Demonstrarea unei alte abilitaţi
în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul
evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor
specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic mai mult şi
nimic mai puţin.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formative, iar la sfarşitul lui se
realzează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă
performanţa unui elev, şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile
definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi
colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza
probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate
metodele de evaluare se încadreaza în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamna observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o
activitate (fie ea reală sau simulată).
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate
răspunde fie verbal fie în scris. Întrebările pot sa fie legate de activitaţile descrise sau
pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate.
Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor despre
cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele
tradiţionale:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 33


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
 Investigaţia
 Fişe de observare
 Fişe de autoevaluare
 Metoda proiectelor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 34


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
FIŞA DE AUTOEVALUARE

Nume:

Numele şcolii:

Numele angajatorului:

Datele efectuării stagiului de practică:

PROGRAM PERSONAL PRIVIND STAGIUL DE PRACTICĂ


Compania – Am învăţat următoarele
lucruri despre companie

 Care este obiectul de activitate?


 Câţi angajaţi are?
 Recrutează personal?
 Ce fel de personal le lipseşte?
 Ce abilităţi doresc să aibă angajaţii
lor?
 Este o piaţă care se dezvoltă sau care
se restrânge?
 Care sunt clienţii lor?
 Care sunt principalii furnizori?

Slujba

Principalele atribuţii pe care le-am avut


în cadrul activităţilor desfăşurate

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 35


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
O zi de muncă tipică pentru mine.

Ce parte a săptămânii sau ce activitate

mi-a plăcut cel mai mult?

De ce?

Cum m-am înţeles cu ceilalţi din cadrul

organizaţiei?

Ce i-aş spune altui elev care m-ar întreba

cum a fost această practică la locul de

muncă?

Care sunt avantajele/dezavantajele

acestui tip de activitate?

Ce parte a săptămânii sau ce activitate

mi-a plăcut cel mai puţin?

De ce?

Ce aş fi putut face diferit?

De ce?

Ce am obţinut din această experienţă?

Abilităţile dobândite …

Alte lucruri învăţate …

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 36


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
ANEXE
Anexa 1

Fişa de rezumat

Titlul modulului: Tehnologia realizării ambalajelor


Numele elevului:
Data începerii: Data finalizării:

Activitatea de Data îndeplinirii Verificat


Competenţa (data la care obiectivele
învăţare învăţării au fost îndeplinite)
(semnătura profesorului)

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 37


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Anexa 2
FIŞĂ DE PROGRES (model 1)

Competenţa Activitatea de învăţare Obiectivele învăţării Realizat

Comentariile elevului*

Comentariile profesorului**

*) De exemplu:
 ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii;
 ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare.
 ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii.
 ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării.

**) De exemplu:
 comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a
demonstrate entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi.
 ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării.
 ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în
considerare ideile elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 38


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
FIŞĂ DE PROGRES (model 2)
Numele şi prenumele elevului:
Anul şcolar:
Domeniul de pregătire: Tehnici poligrafice ...................................................................................
Calificarea: „Legător” Numele şi prenumele evaluatorului:
Clasa a XI-a
..................................................................................
Activităţi propuse

Nivelul realizării
Unitatea de Data înregistrării performanţei / semnătură evaluator
Competenţa Criteriul de performanţă performanţei
competenţe
B S R
(a) Însuşirea drepturilor şi responsabilităţilor la locul de
Aplică legislaţia şi
muncă în funcţie de normele prevăzute la
reglementările privind
instructajele de protecţia muncii
securitatea şi
(b) Verificarea existenţei şi integrităţii mijloacelor de
sănătatea la locul de
1. Igiena şi protecţie la locul de muncă
muncă, prevenirea şi
securitatea (c) Raportarea situaţiilor care pun în pericol securitatea
stingerea incendiilor
muncii individuală şi colectivă
Ia măsuri pentru (a) Identificarea factorilor de risc
reducerea factorilor (b) Raportarea prezenţei factorilor de risc
de risc de la locul de
muncă (c) Înlăturarea factorilor de risc
Identifică sarcinile şi (a) Identificarea obiectivelor lucrului în echipă
resursele necesare (b) Descrierea sarcinilor de lucru în echipă
pentru atingerea
obiectivelor (c) Selectarea resurselor necesare atingerii obiectivelor
2. Lucrul în
echipă (a) Raportarea poziţiei individuale la ceilalţi
Îşi asumă rolurile care (b) Asumarea şi promovarea atitudinilor constructive în
îi revin în echipă grup
(c) Iniţierea acţiunilor în grup

Colaborează cu (a) Recunoaşterea competenţei membrilor echipei


3. Lucrul în membrii echipei
(b) Corelarea propriilor sarcini cu ale echipei
echipă pentru îndeplinirea
sarcinilor (c) Adoptarea unor măsuri de eficientizare a lucrului in
echipă
Activităţi propuse
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 39
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Nivelul realizării
Unitatea de Data înregistrării performanţei / semnătură evaluator
Competenţa Criteriul de performanţă performanţei
competenţe
B S R
(a) Enumerarea cauzelor ce produc defecte pentru
Specifică defectele obtinerea unui produs de ambalaj
posibile ale (b) Asocierea cauzelor posibile intre calitatea
materialelor ce materialele ce compun abalajul si utilajul pe care se
compun realizarea realizeaza produsul
unui ambalaj cauzele (c) Folosirea documentaţiei tehnice pentru identificarea
apariţiei acestora şi localizarea unor defecte ale materialelor ce
compun produsul
(a) Enumerarea parametrilor in functie de procedeul de
Precizeaza realizare a produselor de ambalaj
particularitatile (b) Folosirea documentaţiei tehnice pentru stabilirea
ambalajelor in domeniilor de valori specifice ale parametrilor
procesele poligrafice, realizarii produselor de ambalaj
4.realizarea (c) Asocierea defectelor posibile unor domenii de valori
unui produs ale parametrilor
poligrafic de (a) Enumerarea operaţiilor realizate a unui produs
ambalaj poligrafic de cartonaje
(b) Selectarea mijloacelor de control, verificare sau
Alege metode şi
măsurare necesare pentru realizarea unui produs de
mijloace folosite la
cartonaje
realizarea unui
(c) Compararea metodelor şi mijloacelor folosite la
produs de ambalaj
realizarea unui produs de ambalaj din punct de
vedere calitativ
(a) Respectarea prescripţiilor privind utilizarea
mijloacelor de diagnosticare, a normelor de tehnica
Utilizează tehnici şi
securităţii muncii, de prevenire şi stingere a
tehnologii de control,
incendiilor specifice
verificare şi măsurare
(b) Executarea operaţiilor de control, verificare şi
pentru relizarea unui
măsurare conform schemei logice de obtinere a
produs de ambalaj
ambalajului
Legendă: B – bine; S – Satisfăcător; R – Refacere
Director,
_________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 40


Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Anexa 3

Cuvinte cheie/Glosar

Următoarea listă vă va fi folositoare la înţelegerea conceptelor cu care veţi lucra. În


cazul în care găsiţi şi alţi termeni care nu au fost incluşi, adăugaţi-i la sfârşitul acestei liste.

..... – .......

..... – .......

..... – .......

..... – .......

..... – .......

..... – .......

..... – .......

..... – .......

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare institţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
BIBLIOGRAFIE

1. INNA CIUREA, DINU CONSTANTINESCU, Tehnica tiparului plan, Editura Didactică şi


pedagogică, Bucureşti, 1965;
2. CONSTANTIN CIUREA, Maşini de imprimat în industria poligrafică, Editura Didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1965;
3. ROGER DEDAME, Les matières d’œuvre et les méthodes de travail dans l’impression offset,
Editions François Robert, Paris 1990.
4. ROGER DEDAME, La photo reproduction et l’impression offset sur rotatives, Editions
François Robert, Paris 1987.
5. ROGER DEDAME, Les machines offset et leurs équipements, Editions François Robert, Paris
1988.
6. MARTIN EISENHUT, HEINZ FUCHS, DIETMAR LEISCHNER, HANS – HELMUT
REHHE, Berufsfeld Drucktechnik Grundstufefachteorie fur alle Berufe der Druckindustrie mit
Fachrechenteil, Verlag Dr. Max Gehlan-Bad Hamburg vor der Hohe, 1995
7. Colecţia REVISTA TIPOGRAFILOR, editura CIVIO – Reviste specializate, Bucureşti, 2000 –
2004
8. http://cerig.efpg.inpg.fr/icg/Dossiers/Presses_num/Chapitre_htm
9. www.caractere.net
10. www.design_tehnology.info/
11. www.howstufworks.com/
12. www.delmar.com/printingtech/dolin/suportlink.html
13. www.reuels.com/reuels/page451/html
14. www.teched.edtl.vt.edu/gcc/default.html
15. www.xpresspress.net/glosaary.html
16. www.swanesea.acuk/printing

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Dezvoltare institţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

S-ar putea să vă placă și