CURRICULUM

PENTRU SCOALA POSTLICEALå

ANUL I [i II

Specialitatea:
CAMERAMAN-FOTOREPORTER

Familia ocupational`:
TEHNICI AUDIO-VIZUALE SI DE COMUNICATII

Bucuresti
1998

33
AUTORI:

USZKAR ADOLF - Profesor doctor, Grupul Scolar Ind. de Poligrafie

si Cinematografie, Bucuresti
OLTEANU MATEI - Profesor inginer, Grupul Scolar Ind. de Poligrafie
[i Cinematografie, Bucuresti
DRAGOMIR LILIANA - Profesor, Grupul Scolar Ind. de Poligrafie si
Cinematografie, Bucuresti
CIORNENSCHI SIMONA - Profesor, Grupul Scolar Ind. de Poligrafie si
Cinematografie, Bucuresti
SLAVU CLAUDIU - inginer, TVR 1

ASISTENTA PMU:

PAULA POSEA - expert formare profesionala

ADELA ROGOJINARU - expert politici educationale

REFERENTI:

VASILACHE NICOLAE - inginer, presedinte al Organiza]iei Patronale a

Tipografilor din Rom~nia
VINTANU NICOLAE - conferen]iar doctor, Universitatea Bucuresti

34
 INTRODUCERE

Curriculum propus pentru Scoala Postliceal` de Cameramani-fotoreporteri, anii I si II, specializarea:

cameramani-fotoreporteri este conceput \n conformitate cu instructiunile Ministerului Educatiei Nationale,
programul PHARE-VET RO 9045 si \n acord cu noile orient`ri de tehnologie didactic`, privind modernizarea
si reforma \nv`t`m~ntului profesional si tehnic (postliceal).
Elaborat \ntr-o viziune unitar` pentru cele trei specializ`ri ale scolii postliceale mass-media existente
\n Grupul Scolar de Poligrafie si Cinematografie Bucuresti, curriculumul de fat` cuprinde trei sectiuni:
I. Dezvoltare personal` si social`;
II. Discipline aplicate, cu urm`toarele materii de studiu:
a. mecanic` fin`
b. fizic` aplicat`
c. chimie aplicat`
III. Specializare \n meserie cu urm`toarele module:
Modul 1 Comunicare lingvistic` si social`;
Modul 2 Sociologia mass-media, management si marketing cultural (specific);
Modul 3 Productie audio-video;
Modul 4 Fotoreportaj.
La acestea se adaug` secventa ìPractic` de proiectî care se efectueaz` la sf~rsitul anului, \n
beneficiul proiectului care a fost definitivat si aprobat de Consiliul de Administratie, la propunerea
catedrelor.

Dubla profesionalizare, specializarea combinat` a elevilor acestui curs a plecat de la ideea c` cele
dou` profesiuni (specializ`ri) au aceeasi baz` tehnic` si stiintific` si prin urmare cele dou` profesiuni fiind
complementare, se pot \nsusi ambele \n conditii foarte bune.
Pe de alt` parte datorit` evolutiilor rapide si spectaculoase din tehnologia mass-media este posibil
ca una dintre meserii s` intre \ntr-un con de umbr`, s` fie mai putin c`utat` sau datorit` gradului de
profitabilitate al uneia sau al ambelor specializ`ri s` existe pe piata muncii un num`r prea mare de specialisti
\ntr-un domeniu. Av~nd si o a doua meserie absolventul poate evita usor lipsa unui loc de munc`, areo
mobilitate socioprofesional` mai bun` si se bucur` de posibilit`ti superioare de integrare social`.

|n aceast` situatie problema principal` care se pune pentru organizatorii cursului si pentru
realizarea de curriculumuri este de ordin calitativ. Trebuie s` se g`seasc`, s` se selcteze acele cunostinte,
deprinderi, abilit`ti care ofer` elevului absolvent de scoal` postliceal` un grad \nalt de preg`tire tematic` si
de operabilitate si credibilitate profesional`. El trebuie s` concureze (s` se afle \n competitie) de pe pozitii
egale cu absolventii institutelor de art` cinematografic` si de tehnologii mass-media. De aceea s-a optat pe
de o parte pentru o specializare mai larg`, iar pe de alt` parte s-a optat pentru selectarea a unuia sau dou`
domenii tehnice \n care viitorii absolventi vor fi poate bine preg`titi.

Acest mod de a organiza preg`tirea \n scoala postliceal` de profil a permis o organizare curricular`
pe unit`ti modulare, liniare, cu ambele elemente curriculare sau de continuitate, \n sensul c`: anumite
discipline, seturi de cunostinte metodologice au fost distribuite pe doi ani, iar altele pe un an dar cu
completare \n anul II cu o disciplin` \nrudit`. Este cazul fizicii aplicate care se pred` \n anul I deoarece elevii
studiaz` cu preponderent` meseria de cameraman \n anul I si deci au nevoie de cunostinte de fizic`, iar
chimia aplicat` a fost programat` \n anul al II-lea deoarece \n acest an se studiaz` tehnica foto care necesit`
cunostinte de chimie. Cele dou` module tehnologice: productia audio-video si fotoreportajul au fost
distribuite liniar, \n ani diferiti: productia audio-video \n anul I, fotoreportajul \n anul al II-lea, cu
amendamentul c` prima se continu` \n anul II cu ore mult mai putine, iar cea de a doua \ncepe \n anul \nt~i
aproximativ \n aceleasi conditii (proportii).
Curriculumul de fat` cuprinde:
1. Introducere explicativ`
35
 2. Planul de \nv`t`m~nt standard si detaliat
3. Schema de organizare a modulelor
4. Lista, studierea competentelor de cunoastere, de executie si sociale
5. Structura si organizarea continuturilor: pe module, teme, capitole, subcapitole, cu
metodele asociate si cu locul de desf`surare a actiunii, cu specificarea orelor de
laborator (practic`) prin indicarea locului de desf`surare a acestora.
6. Recomand`ri pentru activitatea de \nv`tare.

Desf`surarea curricular` a fost astfel organizat`:

Modulul a fost considerat clasa principal` si s-a numerotat cu trei cifre (5.2.1 etc.), disciplinele
integrate au fost notate cu patru cifre 5.2.1.1 Ö.. 5.2.1.2 etc, capitolele au devenit \n general teme -care au
fost considerate unit`ti de baz` si care au fost numerotate separat: 1,2,3,4 Ö.n. Disciplinele nemodulate
(discipline aplicate) au fost numerotate, separat, tot cu trei cifre ca si modulele.

S-a urm`rit o c~t mai bun`, (fireasc` si logic`) corelare si asociere a diferitelor tipuri de informatie, fie
pe baz` de ì\nv`tareî informational`, fie pe o baz` functional`, de utilitate si actiune.

II. PLAN DE |NVåTåM~NT

Scoala Postliceal` de CAMERAMANI
36
 anul I si II
Specializarea: CAMERAMAN-FOTOREPORTER

Nr. ore pe an
anul I anul II

I. DEZVOLTARE PERSONALå
SI SOCIALå Total ore/an din careTotal ore/an din care
practic` practic`

1. Informare si consiliere
vocational` 1 or`/s`pt x 34 = 34 - 1 or`/s`pt x 31 = 31 -
2. Educatie fizic` 1 or`/s`pt x 34 = 34 - 1 or`/s`pt x 31 = 31 -

II. DISCIPLINE APLICATE

- Mecanic` fin` 1 or`/s`pt x 34 = 34 1/34 1 or`/s`pt x 31 = 31 -
- Fizic` aplicat` 1 or`/s`pt x 34 = 34
- Chimie aplicat` 1 or`/s`pt x 31 = 31

III. SPECIALIZARE |N MESERIE

1. Modul 1 Comunicare lingvistic` si

social` 5 ore/s`pt x 34 = 170 1/34 3 ore/s`pt x 31 = 93 -
2. Modul 2 Sociologie de mass-media,
management si marketing
cultural (specific) 4 ore/s`pt x 34 = 136 2/68 2 ore/s`pt x 31 = 62 1/31
3. Modul 3 Productie
audio-video 18 ore/s`pt x 34 = 612 7/238 5 ore/s`pt x 31 = 155 3/93
4. Modul 4 Fotoreportaj 2 ore/s`pt x 34 = 68 1/34 16 ore/s`pt x 31 = 496 8/248

Total ore 30 ore/s`pt x 34=1020 12/408 30 ore/s`pt x 31=930 12/372

III. PRACTICA DE PROIECT 30 ore/s`pt x 3 = 90 90

Total ore 30/1020 12/408 30/1020 462

18/612 18/558

37
 III. ORGANIZAREA MODULELOR

Dezvoltare personal` si social` Specializarea \n meserie Practica de proiect

Anul I Anul I Modul 1 Anul I Modul 2 Anul I (66%) Modul 3 Anul I (73%) Modul 4 Anul I (11%)
(50%) (50%) Sociologia mass- Produc]ia audiovideo Fotoreportaj
Informare [i consiliere Educa]ia Comunicare lingvistic` media, 3 ore/s`pt x 3 s`pt = 90
voca]ional` fizic` si social` management si ore
marketing - la final de an scolar
cultural
(specific)
14 ore x 34 s = 476
1 or` x 34 s = 5 ore x 34 s = 170 ore 4 ore x 34 s = 136 ore ore 2 ore x 34 s = 68 ore
34 ore 1 or` x 34 s = 34 4.5.%
ore - reprezint` 63% din
totalul ore an I si an II

Anul II Anul II Modul 1 Anul II (37%) Modul 2 Anul II (33%) Modul 3 Anul II (27%) Modul 4 Anul II (89%) 90 ore
(50%) (50%) Comunicare lingvistic` Sociologia mass- Produc]ia audiovideo Fotoreportaj
Informare [i consiliere Educa]ia [i social` media, Tehnica si arta
voca]ional` fizic` management si fotografierii
marketing
cultural
(specific)

5 ore x 31 s = 155 ore

1 or` x 31 s = 3 or` x 31 s = 3 ore x 31 s = 16 ore x 31 s = 496
31 ore 1 or` x 31 s = 31 93 ore 93 ore ore
ore

Total ore anul I si anul

II 2400 ore

38
 4. DISCIPLINE APLICATE

4.1. Structura competentelor

4.1.1. Competente de cunoastere:

-s` analizeze si s`-si \nsuseasc` informatiile de baz`, utile pentru asimilarea cunostintelor de
specialitate: mecanic` fin`, fizic` aplicat`, chimie aplicat`;
-s` defineasc` sistemul optic si s` enunte principiile sale caracteristice;
-s` opereze cu m`rimile optice \n procesul de filmare, proiectie, fotografiere;
-s` diferentieze si s` descrie tipurile de straturi fotosensibile utilizate pentru construirea pieselor
optice si s` cunoasc` domeniile de utilizare;
-s` sintetizeze cunostintele si s` le aplice \n practic` la utilizarea aparatelor profesionale;
-s` poat` explica fenomenele care se produc \n timpul lucrului;

4.1.2. Competente de executie:

-s` foloseasc` cu pricepere si eficient` aparatura de care dispune

-s` execute cu usurint` reglaje de aparate;
-s` \ntocmeasc` documentatii tehnice;
-s` fac` reparatii curente;
-s` \ntocmeasc` rapoarte de lucru;
-s` redacteze referate de necesitate;
-s` selectioneze din punct de vedere calitativ materialele de filmare si fotografiere;
-s` realizeze lucr`ri complexe;
-s` participe la actiuni de securitate a muncii si a \ntreprinderii unde lucreaz`.

4.1.3. Competente sociale:

-comunic` cu usurint` cu colegii de munc` si cu persoanele mediatizate;

-are un comportament civilizat \n diferite situatii de filmare sau de reproducere-foto;
-foloseste abilitatea de a asculta si accepta opiniile interlocutorilor, dovedeste respect si politete;
-este promt \n livrarea produselor muncii sale;
-este receptiv la alte p`reri si propuneri;
-are spirit de colaborare si ajutor;
-are capacitate de integrare \n grupa de munc` si de adaptare la cerintele institutiei;
-se bucur` de prestigiu si respect din partea colegilor, a superiorilor, a colaboratorilor si a clientilor;
-are autoritate profesional` si social`

4.2. STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI

39
 METODOLOGIE
Nr. CONTINUT TEMATIC Forme de CRITERII DE PERFORMANTå
crt. activitate/metode
4.2.1 MECANICå FINå Expunere, -manevreaz` cu usurint` cel
Generalit`ti: sisteme optice, principii, exemplificare putin 90% din aparate;
legi, axiomele opticii geometrice, observare -utilizeaz` eficient si rapid
dispersia, interferenta, difractia, explicatie mijloacele de luat vederi;
polarizarea luminii. sal` de curs -dovedeste rapiditate \n pre-
cabinet de mecanic` lucrarea peliculei, a benzii,
2 Izvoare si receptoare de radiatii: m`rimi Expunere, a fotografiei;
si unit`ti de m`sur`, receptoare, straturi exemplificare -cunoaste si aplic` corect peste
si fotosensibile. observare 95% din procedurile de lucru;
explicatie -previne accidente si deregl`ri
sal` de curs operationale;
cabinet de mecanic`
3 Materiale pentru piese optice: sticla conversatie euristic` -obtine maxim de eficient` \n
optic`, propriet`ti ale sticlei, cristale demonstratie, activitatea sa;
optice, materiale plastice, materiale experiment -realizeaz` film`ri bine apreciate
pentru oglinzi si filtre laborator pentru ca valoare informational` si
instruire practic` estetic`, dar si ca
4 Reprezentarea optic` ideal`: conditii, conversatie euristic` valoare tehnic`;
m`rimi, ecuatia reprezent`rii optice, demonstratie, -execut` reparatii, regl`ri,
sisteme optice lenticulare experiment demont`ri, mont`ri, cu
laborator pentru pricepere si rapiditate;
instruire practic` -programeaz` corect opera-
5 Limitarea fasciculelor de radiatii - conversatie tiile de filmare, fotografieri,
diafragme, pupile, tuburi luminoase, experient` \nregistr`ri.
lentile de c~mp demonstratie,
experiment
laborator pentru
instruire practic`
6 Caracteristicile functionale ale conversatie
aparatelor de filmare, de luat vederi, de experient`
fotografiat, lupe, diapozitive demonstratie,
experiment
laborator pentru
instruire practic`
7 Aparate de proiectie: simple, de Conversatie
proiectie cinematografic` si TV, aparate experient`
de m`rit. demonstratie,
experiment
laborator pentru
instruire practic`
8 Aparatul fotografic: componente, conversatie
forme constructive. Mdele, prisme, experient`
obiectivul fotografic, reglarea demonstratie,
expunerii, vizorul, diafragma, monturi experiment
pentru obiective fotografice. Aparate laborator pentru
moderne de fotografiat. instruire practic`

40
 9 Camera de filmat: componente conversatie
mecanice, caracteristic`, schema de experient`
principiu, tipuri de camer`, operatii. demonstratie,
experiment
laborator pentru
instruire practic`
10 Aparatul de luat vederi (video), Demonstratie
videocasetofonul, radiocasetofonul, exercitiu
multimedia (rolul calculatorului \n observare
acest complex) tematica: descriere, practic` \n institutii si
componente, reglaj, caracteristici, laboratoare
construire, tipuri si m`rci specializate.
(performante).
4.2.2 FIZICå APLICATå -defineste, \ntelege, aplic`
expunere notiunile stiintifice si tehnice
1 Natura luminii; lumina ca generator de experiment legate de notiunea luminii, de
informatie; ecuatiile lui Maxwell demonstratie teoriile asupra luminii si a
problmatizare surselor de lumin`;
laborator, sal` de curs -expune si justific` din punct de
vedere stiintific
2 Undele si razele de lumin`: unde demonstratie tehnologiile de filmare,
electromagnetice plane si sferice, observare proiectie, fotografiere, deve-
energia undelor electromagnetice experiment lopare, productia de
lucr`ri practice de fotoreproducere;
laborator -cunoaste temeinic proble-
3 Interferenta undelor care provine de la demonstratie mele tematice ale interactiunii
dou` surse: interferenta \n fascicule observare undelor si ale interactiunii
multiple, polarizarea luminii, legile experiment radiatiilor cu substant`;
opticii geometrice, sisteme optice lucr`ri practice de -face transferul necesar de la
laborator
4 Instrumente optice: caracteristici. expunere- informatia teoretic` si de-
Ochiul, lupa, lentila. Microscopul, demonstratie monstratii de laborator la
aparatele de luat vederi si proiectie. observare- utilizarea practic` a
descoperire cunostintelor obtinute;
experiment-exercitiu -identific` si utilizeaz` valorile
laborator optice si acustice ne-
5 Surse de lumin`: clasific`ri, absorbtia si expunere- cesare regler`rii aparaturii
emisia indus` a radiatiilor demonstratie audiovideo;
electromagnetice (amplificarea observare- -efectueaz` constient (cu
radiatiei, inversia, aplicatii) descoperire argumente stiintifice) operatii
experiment-exercitiu de m`surare fizic` a surselor de
laborator lumin` si sunet;
6 Optica cinematografic` si pentru TV: expunere- -realizeaz` o solid` corelare
sisteme optice cinematografice si TV, demonstratie \ntre explicatia stiintific` a
aberatiile sistemelor optice, limitarea observare- fenomenelor si efectul la
fasciculelor de raze \n sistemele optice, descoperire practic` (tehnologic); transform`
obiective cinematografice, semn de experiment-exercitiu performanta cognitiv` \n
lumin` utilizat la filmare. laborator performant` operativ`,
pragmatic`.
7 Elemente de acustic`: sunetul, calitatea expunere-
sunetului, emisia si presiunea sonor`, demonstratie
legea lui Weber si Techner, utraacustica observare-
aplicatii ale ultrasnetelor. descoperire

41
 experiment-exercitiu
laborator
8 Sunetul \n sistemul audiovizual (mass- expunere-
media): surse, fenomene, aparatur` si demonstratie
dispozitive de \nregistrare -redare, observare-
montaje descoperire
Bazele fizice ale \nregistr`rii optice a experiment-exercitiu
sunetului. laborator
9 Bazele stiintifice ale function`rii expunere-
aparaturii audiovideo si ale prevenirii, demonstratie
descoperirii si remedierii defectiunilor observare-
de imagine si sunet; aplicatii stiintifice descoperire
ale proceselor tehnologice. experiment-exercitiu
laborator
4.2.3 CHIMIE APLICATå -defineste, \ntelege, determin`
expunere si explic` cel putin 90% din
1 Bazele chimice ale proceselor de conversatie euristic` notiunile stiintifice (chimice)
prelucrare a peliculei experiment legate de procesele tehnologice
Developarea imaginii fotografice: brainstorming din productia cinematografic` si
reactia de developare; reactia de laborator de chimie de televiziune;
developare ca reactie de oxido- -retine si expune cu sigu-
reducere
2 Compozitia revelatorilor si reactiile ce expunere rant` argumemtatia stiintific` a
au loc \n procesul de developare: conversatie euristic` proceselor chimice ce se produc
principalel substante revelatoare; tipuri experiment la prelucrarea chimic`-
de revelatori uzuali; prepararea brainstorming fotografic` a peliculei si a
solutiilor de revelatori laborator de chimie fotografiei;
3 Procese de prelucrare ulterioare expunere -efectueaz` cu sigurant` operatii
develop`rii: oprirea, fixarea si sp`larea conversatie euristic` de developare, copiere, fixare,
straturilor developate; factorii care experiment sp`lare, \n`lbire a peliculei,
influenteaz` viteza de fixare; tipuri de brainstorming precum si procedeele similare
fixatori laborator de chimie \n pro-
4 Procedee de corectare a imaginilor expunere ductia foto, cunoaste solutiile
fotografice: albirea, sl`birea, \nt`rirea, conversatie euristic` de prelucrare si tehnica lor de
mirarea. experiment preparare;
brainstorming selecteaz` si utilizeaz` cei mai
laborator de chimie buni regulatori, cele mai
5 Bazele fizico-chimice ale fotografierii \n expunere adecvate tratamente profilac-
culori: principiul producerii culorilor; conversatie euristic` tice a peliculelor si a
procedeul de distrugere a colorantilor. experiment fotografiilor;
brainstorming -stie s` fac` repede si cu precizie
laborator de chimie etalon`ri de filme,
6 Developarea color: agenti pentru expunere controlul chimic al solutiilor de
developare cromogen`; reactii chimice conversatie euristic` prelucrare a peliculei;-execut`
ale develop`rii cromogene; principalele experiment calcule de compensare chimico-
procedee de developare a imaginilor \n brainstorming volumetric` a consumurilor de
culori (Agfa color, Eastman, Kodakrom) laborator de chimie solutii \n procesul de
prelucrare;
7 Prelucrarea chimico-fotografic` a expunere -face cu usurint` transferul
peliculelor cinematografice: actiunea conversatie euristic` cunostintelor teoretice \n
factorilor chimici \n developarea experiment operatii tehnologice sau \n
industrial` a peliculei; revelatori pentru brainstorming explicatii si optiuni tehnologice.
pelicule color laborator de chimie
8 Tehnica procesului de fixare: expunere
concentratia trisulfatului de sodiu; conversatie euristic`
42
 concentratia argintului; aciditatea experiment
solutiei de fixare brainstorming
laborator de chimie
9 Tehnica altor procese ale prelucr`rii expunere
chimico-fotografice a peliculelor: conversatie euristic`
tehnologia sp`l`rii peliculelor experiment
cinematografice brainstorming
laborator de chimie
10 Procedee reversibile de prelucrare: expunere
procedeul reversibil alb-negru; conversatie euristic`
procedeul reversibil color. experiment
brainstorming
laborator de chimie

43
 5. SPECIALIZAREA |N MESERIE

5.1 STRUCTURA COMPETENTELOR

5.1.1 Competente de cunoastere:

-integreaz`, esentializeaz`, sistematizeaz`, retine informatia obtinut`;

-efectueaz` operatii mentale de un grad mediu si \nalt de obstructizare: formul`ri de ipoteze,
alternative si variante, rationamente deductive si inductive, g~ndire intuitiv-proiectiv`, g~ndire divergent` si
convergent`;
-dovedeste educatie spiritual` (intelectual`) complex` si mobil`: formuleaz` si rezolv` probleme,
dovedeste imaginatie si profesionalism \n g~ndire, dezvolt` si foloseste motivatii cognitive \n procesul de
informare-\nv`tare, are voint` si putere de concentrare intelectual` si afectiv`;
-interpreteaz`, coreleaz`, compar` functional si logic informatiile necesare activit`tii de cameraman-
fotoreporter;
-analizeaz` problemele profesionale si identific` posibilit`ti de transfer informational,de aplicare \n
practic` a cunostintelor obtinute;
-nominalizeaz` si justific` actiunile necesare optimiz`rii muncii, maximaliz`rii eficientei profesionale;
-posed` un bagaj important de cunostinte active pe care le vehiculeaz` si le utilizeaz` cu usurint`;
-evalueaz` corect situatia activit`tii profesionale;
-cunoaste bine tehnologiile de munc` si aparatura cu care lucreaz`;
-integreaz` permanent \n sistemul de cunostinte si abilit`ti cunostintele de estetic` profesional`;
-foloseste un limbaj bogat, se exprim` corect si nuantat, vorbeste cursiv si coerent;
-converseaz` \n limba englez`, face traduceri, citeste si \ntelege cel putin 80% din textele citite.

5.1.2 Competente de executie:

-execut` lucr`ri complexe \n cinematografie, televiziune si de foto-reportaj;

-elaboreaz` programe de activitate personale si \n echip`;
-\ntocmeste documentele tehnice si lucreaz` dup` proiecte tehnice;
-m~nuieste cu abilitate camera de luat vederi;
-particip` la toate operatiile de captare -redare, imagine si sunet;
-realizeaz` captare de sunet, montaje si mixaje;
-face transmisiuni TV directe si realizeaz` reportaje, inclusiv reportaje foto;
-execut` operatii de prelucare a peliculei, de copiat film si de tratament profilactic;
-efectueaz` lucr`ri de amplasare a aparaturii de filmat, lucr`ri de \ntretinere, reparatii simple;
-optimizeaz` continuu calitatea executiei, elimin` erorile, previne defectele;
-selectioneaz` materiale de calitate superioar`;
-foloseste permanent si creativ cunostintele de estetic` profesional`;
-sustine \n mod curent conversatii \n limba modern` studiat`;
-foloseste cu pricepere un lexic bogat precum si tehnica dialogului.

5.1.3 Competente sociale:

44
-se integreaz` cu usurint` \ntr-o grup` de munc`;
-este sociabil si accept` ordinea colectiv`;
-receptioneaz` pozitiv opiniile colegilor si ale interlocutorilor;
-comunic` cu usurint` at~t \n activitatea profesional` c~t si \n relatiile interumane;
-respect` p`rerea altora, dar \si sustine opiniile si propunerile prin argumente bine \ntemeiate;
-este disponibil, ofer` ajutor si primeste;
-stie s` colaboreze dar si s`-si asume responsabilit`ti si sarcini personale;
-evit` situatiile conflictuale, contribuie la reducerea si eliminarea tensiunilor;
-stie s` se fac` agreabil si acceptat \n relatiile cu persoanele mediatizate si cu colaboratorii si colegii;
-dovedeste reale calit`ti comportamentale: seriozitate, politete, bun`voint` etc.
-contribuie la crearea unui climat de munc` favorail si stimulativ;
-respect` normele de lucru si de securitate a muncii.

5.2 STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI

45
 METODOLOGIE
Nr. CONTINUT TEMATIC Forme de CRITERII DE PERFORMANTå
crt. activitate/metode
5.2.1 Modul 1
Comunicare lingvistic` si social`
5.2.1.1 LIMBA ROMÂNå SI ALTE TEHNICI DE -sustine \n conditii bune o
COMUNICARE conversatie \n limba matern`;
-posed` un vocabular bogat si
1.Bazele teoriei comunic`rii: expunere variat;
Tipuri si forme de comunicare; conversatie euristic` -\si controleaz` \n permanent`
Relatia \ntre comunicare si informatie joc cu rol modul de exprimare, nu face
Comunicarea si societatea; studiu de caz greseli de exprimare, ortografie
Suportul mesajelor, retete, canale de referat sau de punctuatie;
comunicatie; -respect` regulile dialogului, ale
Comunicarea lingvistic`. comunic`rii;
sala de curs -poate conversa si citi \n limba
2.Comunicarea prin mass-media cabinet modern` studiat`, cunoaste
(audiovizualul): vocabularul curent si termenii
Imagine, sunet, text de specialitate folositi \n
Mesajul audiovizual, noile limbaje vizit` la TVR, Radio, profesiunea sa \n proportie de
tehnice; studiouri cel putin 90%;
Comunicarea de mas` si tehnica cinematografice -redacteaz` corect acte,
electronic`. Rolul mijloacelor tehnice rapoarte, documente
\n difuzarea mesajului; profesionale si personale;
Rolul sociocultural al televiziunii, -stabileste si restabileste relatii
radioului si cinematografului; profesionale, publice,
Computerul, multimedia, telematica - personale;
impactul social si lingvistic al noilor -constientizeaz` regulile si
tehnologii situatiile ce intervin \n relatiile
cu persoanele mediatizate si cu
3. Probleme de semiotic`: publicul;
Teoria semnelor, semantica, sintaxa si -dovedeste intuitie si abilitate si
pragmatica; simbolurile; limbaje deductie profesional` si
speciale: tehnice, stiintifice, personal`;
profesionale, literare, argourile, -aplic` \n mod constant regulile
jargoanele; teoria textului; de comportament civilizat \n
Semiotica audioviziualului. activitatea profesional`.

4. Notiuni de vocabular si etimologie:

structura vocabularului, mijloace de
\mbog`tire a vocabularului,
dimensiunea semantic` a
vocabularului; alte valori semantice,
lexicografia, toponimia, etimologii.

5. Tehnica si arta conversatiei: nevoia

de conversatie, tehnica si arta
dialogului, reguli de conversatie, demonstratie
principii, studii, atitudini, exercitiu
comportament comunicational, experiment
resursele conversatiei, competent` si
performant` lingvistic`, gradul de sala de clas`
46
 cultur` si cantitatea si calitatea cabinet
informatiei

6.Probleme de gramatica limbii

rom~ne: teorii asupra gramaticii, tipuri
de gramatic`; expunere
conversatie euristic`
sala de curs, cabinet
7.Probleme de ortografie, ortoepie si
punctuatie, vorbirea corect` si expunere
expresiv` \n fata aparatelor de luat conversatie euristic`
vederi si a microfoanelor. sala de clas`
laborator audiovideo
5.2.1.2 LIMBA ENGLEZå
-receptarea conceptelor de baz`
ìHelloî -Instruction expunere \n proportie de 90% la limba
-Families conversatie euristic` rom~n` si la celelalte forme de
-Members exemplificare comunicare;
Welcome to Great Britain ! exercitiu -capacitatea de a utiliza \ntr-o
Grammar: Present Tense Simple joc de rol exprimare aleas` vocabularul si
problematizare cuvintele de limb` rom~n`;
ìThe televisionî descoperire realizarea unei conversatii \n
-About television -sinteze -compuneri limba str`in`, cunoasterea
-About movies and operators termenilor de specialitate;
Grammar: Present Tense Continuous -sal` de clas` -\nsusirea conceptelor si
-cabinet anormelor si regulilor de relatii
ìMy liveî publice \n proportie de 80%;
-Work -efectuarea de sondaje de
-Interests opinie si alte tehnici de
-Nationality cunoastere a opiniei publice, a
The House Of Parlament (history and opiniei cititorilor;
arhitecture) -abilitatea de a conduce un
Grammar: Present Perfect Tense sistem de ìRelatii Publiceî \ntr-o
editur` sau \ntr-o redactie de
ìTechnical words using by operatorsî ziar;
-Using the computer -priceperea de a lucra \ntr-un
-Orders sistem R.P
Studing the messages from the -aplicarea standardelor
display`s screen europene (internationale) de
Grammar: Past Tense relatii publice;
-practicarea curent` a unui
ìWhat`s happeningî comportament profesional
-Describing the scene civilizat, agreabil si eficient;
-Holiday postcards -respectarea normelor de
Grammar: Modal Verbs (I) deontologie profesional`

ìWhat can you do?î

-Inviting
-Asking the way
-Britain
ìThe punctuation markî
-Rules
-Using them
-The English Spelling -Revision
47
 ìIn and outî
-Time, dates, seasons
-How to make tea

ìWhat happened yesterdayî

-Short biography
-Famous people
-An imigrant
-Arhitecture in Britain
Grammar: Revision the tenses

ìTime passesî
-Invitation and preferances
-Advertising Holiday
Grammar: The Modal Verbs
Tests
5.2.1.3 RELATII PUBLICE SI PROBLEME DE -sustine \n conditii bune o
COMPORTAMENT PROFESIONAL conversatie \n limba matern`;
-posed` un vocabular bogat si
1. Concepte generale:comunicatii variat;
publice, relatii publice, relatii cu Expunere -\si controleaz` \n permanent`
publicul, difuzare public`, organizatie, conversatie euristic` modul de exprimare, nu face
grup social, colectivitate. sala de clas` greseli de exprimare, ortografie
sau de punctuatie;
2.Vocabular de termeni specifici -respect` regulile dialogului, ale
3.Ce sunt Relatiile Publice?: definitii, expunere comunic`rii;
istoric, important`, componente, conversatie euristic` -poate conversa si citi \n limba
operatii. sala de clas` modern` studiat`, cunoaste
vocabularul curent si termenii
4.Sisteme si structuri de Relatii Publice: de specialitate folositi \n
guvernamentale, departamentale, profesiunea sa \n proportie de
companii, agentii, firme de consultant`. conversatie euristic` cel putin 90%;
Personalul agentiei, a serviciului, descoperire -redacteaz` corect acte,
agentul de relatii publice. rapoarte, documente profe-
laborator \n institutii sionale si personale;
5. Procese si actiuni de Relatii Publice: de profil -stabileste si restabileste relatii
comunicare-informare, difuzare de profesionale, publice,
informatie, negocieri, tratative, laborator TV, pres` personale;
conventii, publicitate. -constientizeaz` regulile si
situatiile ce intervin \n relatiile
6. Imagologia, imaginea public`, cu persoanele mediatizate si cu
formarea, mentinerea si consolidarea publicul;
imaginii favorabile, r`sturnarea de -dovedeste intuitie si abilitate si
imagine, combaterea concurentei. deductie profesional` si
laborator -sondaje de personal`;
7.Opinia public`, mentalitatea public`, opinie -aplic` \n mod constant regulile
formare, manevrare, criz` de audient`, de comportament civilizat \n
campaniile publicitare, studiul opiniei activitatea profesional`.
publice si audientei televiziunii si
radioului. laborator -servicii
8.Tehnici de lucru \n Relatiile publice: departamentale de
tehnici generale, tehnici speciale, Relatii Publice
metode de organizare, metode si
modele de redactare a documentelor;

9.Tehnici audio-vizuale pentru Relatii

publice: interviul, conferintele de
48
 pres`, dezbaterea, prezentarea,
reportajul, comunicatul, discursul,
filmul, spatiul publicitar, posterul etc.

10. Relatiile Publice \n institutiile mass-

media: \n presa cotidian`, \n
televiziune si radio, \n cinematografie,
\n sfera fotografiei si a ilustratiei.

11. Sisteme de relatii: cu marele public,

cu institutiile oficiale, cu organizatii
neguvernamentale, cu partide politice,
cu firme si companii economice, cu
partenerii, cu concurenta.

12.Studii specifice: studii de caz,

anchete, cercetarea documentelor,
studii pe probleme.

13. Probleme speciale: pretul

informatiei, marketingul Relatiilor
Publice, manipularea opiniei publice,
dezinformarea, psihologia multimilor,
campaniile publicitare, r`zboiul
informatiilor. expunere
dezbatere
14. Probleme de comportament exemplificare
profesional. sala de curs
-Cunoasterea interlocutorilor,
comportament oficial si neoficial,
sobrietate si amabilitate, calitatea
serviciilor, solicitudinea, promp-
titudinea, serviabilitatea, calitatea
profesional`, psihici si morale ale unui
bun agent de relatii publice. Tinuta,
\mbr`c`mintea, vocabularul, gesturile, expunere
vocea (tonalitatea, timbrul, demonstratie
muzicalitatea). problematizare
descoperire
15. Probleme de deontologie joc cu rol
profesional` \n sfera informatiei (a studiu de caz-referat
mass-media): corectitudine, cinste, laborator, agentie
refuzul santajului informational,
loialitatea fat` de institutii si fat` de
client sau colaborator. Coduri si
standarde profesionale si morale
privind practicarea relatiilor publice,
norme interne de comportament, expunere
norme nescrise. demonstratie
problematizare
joc cu rol

laborator, agentie
5.2 STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI

METODOLOGIE
Nr. CONTINUT TEMATIC Forme de CRITERII DE PERFORMANTå
crt. activitate/metode

49
5.2.2 Modul 2
Sociologie mass-media, management
si marketing cultural (specific)
5.2.2.1 SOCIOLOGIA MASS-MEDIA -este familiarizat si identific` cu
usurint` problemele de
1. Conceptul de cultur`: istoric, definitii, expunere sociologie, management si
tipuri, forme, institutii, rolul culturii, conversatie euristic` marketing;
complexul sociocultural. Noua exemplific`ri -dovedeste o cunoastere bun` a
arhitectur` a puterii si aputerii sala de curs, cabinet notiunilor fundamentale a
informatiei. vocabularului specific;
2. Cultura de mas`: raportul cu celelalte expunere -enunt` si comenteaz` principale
culturi (folcloric`, \nalt`) formele culturii conversatie euristic` defintii ale conceptului de
de mas`, creatorii, agentii, exemplific`ri cultur`;
consumatorii, institutiile, rolul culturii sala de curs, cabinet -cunoaste si explic` principalele
de mas`, societatea de consum, elemente specifice ale
modificarea, democratizarea culturii. culturiide mas`, face delimit`rile
3. Conceptul si actiunea de comunicatie expunere necesare fat` de alte sisteme
de mas`: comunicatiile de mas`, actiune demonstratie culturale;
si institutii (retea, canal, structur`; conversatie euristic` -explic` si argumenteaz`
presa, televizunea, radioul, sistemul problematizare superioritatea tehnic` si de
national, alte sisteme nationale. studiu de caz audient` a comunicatiilor de
4. Sociologia comunicatorilor si metoda proiectelor mas`: TV, radio, Cinematografie;
sociologia audientei: sistemele de practic`: laborator si -este constient si de existenta
difuzare, aparatura, creatia \n mass- \n institutiile specifice unor efecte nocive;
media; publicul mass-media. -execut` sondaje, audiente,
5. Rolul si functiile mass-media: rolul anchete, studii de caz, alte
aparaturii electronice -conceptul de tehnici de sondare a opiniei
ìaudiovizualî, conceptul de pres` publice;
cotidian`, functiile socioculturale, comenteaza, face analogii si
informatia ca putere si valoare social` corelatii -are cunostinte cu care
(si economic`). poate opera o analiz` simpl`, de
6. Efectele pozitive si negative ale informare si orentare personal`
comunicatiilor de mas`: impactul expunere sau de microgrup;
asupra mareului public, asupra demonstratie -este capabil de interpret`ri
inform`rii \n general, asupra conversatie euristic` statistice, stie s` finalizeze o
componentelor, rolul de formator de problematizare analiz` de continut (text,
opinie, actiuni speciale, efecte studiu de caz problematic`);
negative: telemania, manipularea, metoda proiectelor -cunoaste statutul, sarcinile si
intoxicarea informational`, dezin- practic`: laborator si competentele managerilor, a
formarea. \n institutiile specifice grupurilor manageriale de la
7. Activitatea mass-media \n sfera diferite nivele ale sistemului
creatiei, \n sfera difuz`rii culturii, \n expunere mass-media;
sfera consumului: activitatea de demonstratie -poate \ndeplini unele functii
obtinere a informatiei, creatia conversatie euristic` manageriale la nivelul grupului
informatiei, art`, stiint`, organizarea problematizare de munc` sau a sectiei;
transmisiei, forme de comunicare, studiu de caz -este apt s` participe la
relatiile cu colaboratorii si cu publicul, metoda proiectelor proceduri de stimulare a
fedd-back-ul \n audiovizual, specificul practic`: laborator si creatiei si a initiativei
\n pres` si \n audiovizual. \n institutiile specifice profesionale;
8. Analiza activit`tii: analize de continut, -poate efectua unele proceduri
de eficient`, interviuri, analize de marketing (sondaje, studii de
economice si analize tehnologice. caz, interviuri).
9. Rolul electronicii, al informaticii, al
noilor tehnologii \n dezvoltarea expunere
50
 comunicatiilor de mas`, viitorul demonstratie
acestora. conversatie euristic`
10. Analiza sociologic` a presei de mare problematizare
tiraj si a rolului fotografiei \n ziar si \n studiu de caz
reviste. Functia informational` si metoda proiectelor
estetic` a fotografiei si a ilustratiei \n practic`: laborator si
general \n institutiile specifice
5.2.2.2 MANAGEMENTUL CULTURAL (specific)

1. Conceptul de management cultural si

de managemnt informational: notiuni expunere -este familiarizat si identific` cu
fundamentale de managemnt aplicate demonstratie usurint` problemele de
la cultur`, informatie, mass-media conversatie euristic` sociologie, management si
2. Structuri manageriale \n sfera mass- problematizare marketing;
media: \n radio si \n televiziune, \n studiu de caz -dovedeste o cunoastere bun` a
pres` si editur`, \n publicitate si metoda proiectelor notiunilor fundamentale a
fotografie; organizatii publice si private, practic`: laborator si vocabularului specific;
structuri organizatorice, scheme de \n institutiile de profil -enunt` si comenteaz` principale
organizare. defintii ale conceptului de
3. Grupul managerial \n sisteme mass- cultur`;
media: de supradeterminare si control, -cunoaste si explic` principalele
operational, managerial: definitii, tipuri elemente specifice ale
de manager, criterii de selectie, culturiide mas`, face delimit`rile
caracteristici si calit`ti necesare. necesare fat` de alte sisteme
4. Statutul managerului \n audiovizual culturale;
si \n pres`, rol, important`, putere si -explic` si argumenteaz`
responsabilitate. Comportamentul expunere superioritatea tehnic` si de
managerial. demonstratie audient` a comunicatiilor de
5. Locul institutiei \n mediul conversatie euristic` mas`: TV, radio, Cinematografie;
sociocultural, factorii si componentele problematizare -este constient si de existenta
mediului, factorii de influent`, elemente studiu de caz unor efecte nocive;
supuse impactului mass-media; medii metoda proiectelor -execut` sondaje, audiente,
specifice de impact si interes practic`: laborator si anchete, studii de caz, alte
(administrativ, cultural, politic etc.), \n institutiile de profil tehnici de sondare a opiniei
mediul tehnologic (nivelul tehnic al publice;
emisiei si al receptiei) industria comenteaza, face analogii si
cultural`, informational`. corelatii -are cunostinte cu care
6. Strategii de management \n sfera poate opera o analiz` simpl`, de
serviciilor culturale: specializare (\n informare si orentare personal`
anumite domenii, suprematii pe piata expunere sau de microgrup;
audiovizualului), cooperare, concurent`, demonstratie -este capabil de interpret`ri
diversificare si modificare, strategii de conversatie euristic` statistice, stie s` finalizeze o
public si de programe (de crestere a problematizare analiz` de continut (text,
audientei), strategii informationale, de studiu de caz problematic`);
modernizare (functional`, de continut, metoda proiectelor -cunoaste statutul, sarcinile si
modernizare tehnologic`), de practic`: laborator si competentele managerilor, a
restructurare si mentinere pe piata \n institutiile de profil grupurilor manageriale de la
audiovizualului si a presei. diferite nivele ale sistemului
7. Politici manageriale specifice: politici mass-media;
informationale (de continut) estetice, -poate \ndeplini unele functii
financiare, de dezvoltare, politici manageriale la nivelul grupului
socioculturale de crestere a audientei, de munc` sau a sectiei;
de adapt`ri la cerinte, educationale; -este apt s` participe la
8. Sisteme decizionale si de control: proceduri de stimulare a
51
informarea-pregatirea-formularea- creatiei si a initiativei
luarea deciziilor grupului de studiu, profesionale;
prognoz` si decizie, sarcini, prerogative; expunere -poate efectua unele proceduri
orientarea si gestionarea programelor. demonstratie de marketing (sondaje, studii de
9. Functiile managerului \n mass- conversatie euristic` caz, interviuri).
media: conducere, organizare, control, problematizare
orientare, relatii cu exteriorul, functii studiu de caz
economice, functii tehnice, functia de metoda proiectelor
cercetare-dezvoltare, functia practic`: laborator si
operational` de productie. \n institutiile de profil
10. Functia de productie: conducere,
organizarea grupurilor de lucru: creatie
-tehnic` -organizare-administrare;
grupul de sondare, studiu si observare
a opiniei publice, a spectatorilor, expunere
auditorilor, cititorilor, valorificarea demonstratie
resurselor umane: angajati, conversatie euristic`
colaboratori, public, clienti, sponsori - problematizare
organizarea relatiilor publice. Sistemul studiu de caz
informational: pentru public: culegere- metoda proiectelor
prelucrare-prezentare-controlul practic`: laborator si
recept`rii, public, \n interior -circulatia \n institutiile de profil
informatiei \n sistem, dotarea cu
calculatoare si alte tehnologii.
11. Sisteme, tipuri, metode, procedee,
tehnici de management: sisteme pe
sectoare, pe obiective, prin proiecte, de
produs, de buget, de tip de informatie,
de tip de public; Tipuri de conducere:
autoritar`, centralizat`, democratic` - expunere
prin delegare, participativ`, prin demonstratie
exceptii; metode: prognoza, conversatie euristic`
planificarea-programarea, delegarea de problematizare
sarcini si competente, codirectoratul studiu de caz
(conducerea prin rotatie), metode metoda proiectelor
active si colegiale (sedinte, conferinte practic`: laborator si
etc.), metode de control si evident`; \n institutiile de profil
procedee: financiare (sponsorizare,
venituri, taxe etc.), de evident`
contabil`-administrativ`, de activitate
tehnologic`, organizarea serviciilor: de
publicitate -reclam` pentru clienti, de
relatii publice; tehnici (metode) de
stimulare a creativit`tii, de cunoastere
si de cercetare a personalului:
brainstorming, sinectic`, matricea
descoperirilor, metoda Delbecq,
metoda listei de control, metoda
proiectelor, metoda listei deschise (de
propuneri si discutii); tehnici de
cercetare a eficientei mangeriale:
studiul impactului actiunii institutiei
(strategii de feed-back), studii de
situatie: perspectiv`, mentinere, studii
52
 asupra calit`tii efectului si a costului
informatiei difuzate.
12. |ntreprinz`torul particular si
microfirma \n mass-media: reporter
foto independent, postul local de radio,
televiziunea prin cablu, gazetarul
neangajat (marii reportei, comentatorii,
artistii fotoreporteri, realizatorii de
televiziune).
conversatia euristic`
exemplificare
discutii cu perso-
nalit`ti din sfera mass-
media

cabinet,
sala de clas`

5.2.2.3 MARKETING CULTURAL (specific -este familiarizat si identific` cu

pentru mass-media) usurint` problemele de
sociologie, management si
1. Conceptul de marketing: definitii, Expunere marketing;
delimit`ri, scurt istoric, subordon`ri, conversatie -dovedeste o cunoastere bun` a
domenii, structur`, sisteme, servicii, exemplificare notiunilor fundamentale a
tipologii. sala de curs vocabularului specific;
2. Marketingul \n sfera serviciilor, -enunt` si comenteaz` principale
adaptarea conceptelor generale, expunere defintii ale conceptului de
dezvolt`ri si particulariz`ri. Conceptul de conversatie cultur`;
marketing cultural-informational: exemplificare -cunoaste si explic` principalele
istoric, sensuri, definitii, componente, sala de curs elemente specifice ale
institutii care folosesc marketingul culturiide mas`, face delimit`rile
cultural. Marketingul \n sfera necesare fat` de alte sisteme
publicisticii, a audiovizualului si a culturale;
presei. problematizare -explic` si argumenteaz`
Piata informatiei: a audiovizualului si a descoperire; superioritatea tehnic` si de
presei: sfer`, obiect, componente, metoda proiectelor audient` a comunicatiilor de
structur`, dinamic`, factori de mediu si conversatia; mas`: TV, radio, Cinematografie;
de influent`, conjuncturi, relatii sociale explicatie, -este constient si de existenta
si comerciale, informatia ca valoare exemplificare unor efecte nocive;
cultural` si ca marf` (valoare de studiul de caz; -execut` sondaje, audiente,
schimb). anchete, studii de caz, alte
4. Cercetarea, actiunea de marketing \n laborator: \n tehnici de sondare a opiniei
sfera mass-media (TV, Radio, pres`), institutiile mass- publice;
domenii de cercetare: opinia public`, media, \n public (pe comenteaza, face analogii si
colectivit`tile, grupurile sociale, teren) corelatii -are cunostinte cu care
organizatii lucrative si nonlucrative poate opera o analiz` simpl`, de
(non-profit), familia, micromediul si informare si orentare personal`
macromediul productiei artistice, critica sau de microgrup;
de specialitate etc., tipurile de -este capabil de interpret`ri
informatie preferat`, studiul statistice, stie s` finalizeze o
consumului de informatie, studiul pietii, analiz` de continut (text,
studiu de conjunctur` si prognoz`. problematic`);
5. Culegerea de informatii despre -cunoaste statutul, sarcinile si
informatii -metode de culegre si competentele managerilor, a
53
prelucrare a informatiilor. Cercetarea grupurilor manageriale de la
obiectiv`: metode de esantionare, problematizare- diferite nivele ale sistemului
tehnici de sondaj, chestionarele, descoperire; mass-media;
m`surarea atitudinilor, prelucrarea si metoda proiectelor -poate \ndeplini unele functii
utilizarea datelor. Cercetarea, sondarea -conversatia; manageriale la nivelul grupului
tip ìpanelî. Cercetarea direct` calitativ`, -ecplicatie, de munc` sau a sectiei;
interviul, discutia, observarea, tehnici exemplificare -este apt s` participe la
proiective, analiza de continut. Testele: -studiul de caz; proceduri de stimulare a
de nume, de publicitate, de produs, de creatiei si a initiativei
pret si de calitate, de difuzare laborator: \n profesionale;
(receptare). Cercetare indirect` institutiile mass- -poate efectua unele proceduri
cantitativ`: metodele statistice, media, \n public (pe de marketing (sondaje, studii de
matematice. teren) caz, interviuri).
6. Strategii si politici de marketing \n
mass-media; planificare si programare
\n marketing; strategii de penetratie,
strategii de dezvoltare si mentinere,
strategii de comunicare, de concurent`,
de modernizare; controlul strategic al
informatiei; politici de marketing;
politici de difuzare, politici de
programe; politici de accesibilitate
cultural`, tehnic`, financiar` (de pret),
politici de distributie si comunicare cu
publicul, politici promotionale:
promovarea pentru clienti
(publicitatea), promovarea propriilor
ìproduseî (emisiuni) prin
autopublicitate, politici de stimulare a
personalului propriu si a beneficiarilor.
7. Mixul de marketing cultural:
\mbinarea armonioas` a politicilor de:
produs cultural, de distributie, de pret
si provenient`.
8. Sisteme auxiliare de promovare a
activit`tii mass-media: Relatii Publice,
sponsoriz`ri, cooper`ri, subvention`ri, problematizare-
statutul financiar al patronilor de radio descoperire;
si Tv. metoda proiectelor
9. Conducerea activit`tii de marketing: -conversatia;
organizare, subordonare, -explicatie,
supraordonare (publicitate, relatii exemplificare
publice), directorul de marketing si -studiul de caz;
agentii de marketing (marketerii).
10. Evaluarea activit`tii de marketing, laborator: \n
evaluare prin rezultate operationale, institutiile mass-
prin proiecte: prin raportarea media, \n public (pe
cheltuielilor de marketing la venituri, teren)
prin m`rirea cotei de piat`, evalu`ri
calitative si cantitative (statistice).

54
 5.2 STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI

METODOLOGIE
Nr. CONTINUT TEMATIC Forme de CRITERII DE PERFORMANTå
crt. activitate/metode
5.2.3 Modul 3
PRODUCTIA AUDIO-VIDEO
5.2.3.1 Introducere \n tehnica si arta
audiovizualului (televiziune,
cinematografie. Spectacolul de
cinematografie si TV.

1. Sisteme de \nregistrare si redactare a expunere -enumer` si explic` cu usurint`

informatiilor audiovizuale: clasificare, conversatie procesele de baz` care tin de
descriere, domenii de utilizare, sala de curs reglarea si redarea sunetului \n
avantaje, dezavantaje functionale si de cinematografie si televiziune;
55
fiabilitate. -cunoaste bine etapele
2. |nregistrarea si redarea imaginii expunere tehnologice ale film`rii,
cinematografice: bazele psiho- demonstratie prelucr`rii si proiectiei;
fiziologice ale perceptiei misc`rii problematizare- -posed` un vocabular profe-
cinematografice, aparatul de filmat, descoperire sional bogat, pe care \l
pelicula cinematografic`; echipamente experiment utilizeaz`;
si dispozitive pentru filmare, variante metoda proiectelor -este familiarizat cu problemele
tehnologice de filmare, redarea imaginii laborator (instruire de arta filmului Tv si cinema;
-proiectia. practic`), studio de -enunt` cu certitudine peste
3. Echipamente si dispozitive, tehnici de televiziune si cinema/ 90% din legile fizice si estetice
iluminarea si unghiuri de captare a laborator scoal` ale imaginii video;
imaginii care au rol si efect estetic. execut` operatii de captare a
4. Sisteme de captare si redare a imaginii si de folosire a
imaginii si a sunetului \n televiziune, aparaturii;
transmisia \n direct, reportajul TV. -execut` operatii de prelucrare
5. |nregistrarea sunetului: \n cine- si redare a imaginii, foloseste si
matografie, radio, televiziune, alte redistribuie aparatura complex`
sisteme tehnice; redarea sunetului. expunere de copiere, de tratamente
6. Etapele tehnologice de realizare a demonstratie profilactice si de fiabilizare;
unui film pentru cinematografie, pentru problematizare- -filmeaz` pelicule pentru
televiziune -schema de principiu. descoperire studiourile TV, folosind metode
7. Formate si sisteme de cinema si TV, experiment de filmare si prelucrare
formatul peliculei, clasificarea metoda proiectelor moderne;
sistemelor activate de cinema si de laborator (instruire -exploateaz` si organizeaz` bine
televiziune, tendinte de evolutie a practic`), studio de spatiul de filmare, activitatea \n
sistemelor de prezentare a filmelor televiziune si cinema/ studioul TV., sau pe platou;
(cinema, TV). laborator scoal` -realizeaz` transmisii TV \n
8. Probleme de art` cinematografic` si direct, precum si reportaje TV,
TV, particularit`ti ale artei filmului de expunere informative, explicative,
cinema si ale filmului de televiziune, demonstratie artistice;
caracterul dual al artei filmului: arta si problematizare- -cunoaste functionarea
tehnica, limbajul filmic, mijloace descoperire dispozitivelor si elementelor:
specifice de exprimare, etapele experiment mecanice, electrice si
principale ale evolutiei artei filmului. metoda proiectelor electronice;
9. |nregistrarea si redarea imaginii pe laborator (instruire -utilizeaz` aparatura de m`sur` si
suport magnetic: bazele \nregistr`rii pe practic`), studio de control folosit` \n televiziune si
suport magnetic, purt`torii magnetici ai televiziune si cinema/ cinematografie.
imaginii, impactul tehnicii video- laborator scoal`
electronice asupra cinematografiei si a
televiziunii, tehnologia realiz`rii filmelor
pe suport magnetic, particularit`tile
transmisiei \n direct, tehnici de transfer
a imaginii de pe un suport pe altul.
10. Conservarea si reconditionarea
filmelor (a imaginilor). Factorii care
determin` conservarea imaginii, m`suri expunere
preventive si profilactice de conservare, demonstratie
tehnici de reconditionare a imaginilor problematizare-
degradate, conservarea pe purt`tori descoperire
noi. experiment
11. Mijloace de comunicare de mas`: metoda proiectelor
audiovizualul: specificul televiziunii, laborator (instruire
impactul puternic asupra publicului, practic`), studio de
componentele unui canal audiovizual, televiziune si cinema/
56
 mass-media, functii ale mass-media, laborator scoal`
tipuri de televiziune, tehnologia de v~rf
si televiziunea. expunere
12. Istoria filmului pe plan mondial si demonstratie
national, istoricul televiziunii, problematizare-
televiziunea \n Rom~nia: pionerii, marii descoperire
realizatori de programe. experiment
metoda proiectelor
laborator (instruire
practic`), studio de
televiziune si cinema/
laborator scoal`
5.2.3.2 TEHNOLOGIA AUDIO-VIDEO - enumer` si explic` cu usurint`
1. Imaginea \n cinematografie si expunere procesele de baz` care tin de
televiziune; impactul, forta de conversatie euristic` reglarea si redarea sunetului \n
comunicare si de sugestie, morfologia si demonstratie- cinematografie si televiziune;
sintaxa imaginii. Imaginea proiectie; -cunoaste bine etapele tehno-
informational` si ima-ginea artistic`. problematizare- logice ale film`rii, prelucr`rii si
Tehnica stiintelor vizuale. descoperire proiectiei;
2. Constructia imaginii: legi fizice, experiment- -posed` un vocabular
scenografice, arta de a lua imagini, observare profesional bogat, pe care \l
constructia estetic` a imaginii, limbajul metoda proiectelor utilizeaz`;
formelor si al culorilor \n TV si cinema. -este familiarizat cu problemele
3. Captarea si redarea imaginii: tehnici instruire parctic` \n de arta filmului Tv si cinema;
ale film`rii, principiile de constructie si laborator, studio, -enunt` cu certitudine peste
de functionare a aparatelor de filmat, platou, \n teren 90% din legile fizice si estetice
pelicula cinematografic`, echipamente ale imaginii video;
si dispozitive pentru filmare, variante si execut` operatii de captare a
metode tehnologice de filmare. imaginii si de folosire a
4. Echipamente pentru filmare: optic` aparaturii;
cinematografic`; aparatul de filmat -execut` operatii de prelucrare
(p`rti componente, tipuri, mecanisme si si redare a imaginii, foloseste si
dispozitive, tipuri de aparate de filmat, expunere redistribuie aparatura complex`
m`rci si modele); functionarea conversatie euristic` de copiere, de tratamente
aparatului de filmat, controlul demonstratie- profilactice si de fiabilizare;
aparatului de filmat, utilaje si mijloace proiectie; -filmeaz` pelicule pentru
auxiliare; surse de lumin` pentru problematizare- studiourile TV, folosind metode
filmare; tehnica iluminatului, aparate descoperire de filmare si prelucrare
de m`sura si control folosite \n procesul experiment- moderne;
capt`rii imaginii, aparatura special` de observare -exploateaz` si organizeaz` bine
filmat. metoda proiectelor spatiul de filmare, activitatea \n
5. Prelucrarea peliculei: prelucrarea studioul TV., sau pe platou;
chimico-fotografic`, pelicule utilizate \n instruire parctic` \n -realizeaz` transmisii TV \n
cinematografie si pentru televiziune, laborator, studio, direct, precum si reportaje TV,
procedee reversibile de prelucrare, platou, \n teren informative, explicative,
etalonarea filmelor, prelucrarea artistice;
negativelor de imagine si executarea -cunoaste functionarea dispo-
copiilor de lucru, prelucrarea zitivelor si elementelor:
fonogramei, montarea negativelor, mecanice, electrice si
realizarea copiei pozitive standard electronice;
etalon, contratip`rirea alb-negru si -utilizeaz` aparatura de m`sur` si
color, subtitrarea, executarea tirajelor control folosit` \n televiziune si
de copii pozitive, preg`tirea cinematografie.
materialelor pentru copiere si proiectie,
57
tratamente profilactice si de restaurare,
prepararea solutiilor de prelucrare a
peliculei, controlul sensitometric.
6. Echipamente pentru prelucrarea
peliculei: masina de developat, masina
de copiat, instalatii electrice de
etalonare, masini pentru subtitrarea,
masini pentru cur`tirea, l`cuirea si
restaurarea peliculelor, instalatii pentru
prepararea solutiilor si control chimic, expunere
sensitometrie, densitometre. conversatie euristic`
7. |nregistrarea si redarea sunetului: demonstratie-
notiuni de baz` din acustic`, tehnica de proiectie;
\nregistrare a sunetului, metode de problematizare-
\nregistrare si redare a sunetului \n descoperire
s`lile de cinematograf si \n studiouri Tv; experiment-
tehnologii moderne. observare
8. Mixajul si montajul filmului. metoda proiectelor
9. Echipamente electrice pentru
sonorizarea si montajul filmului, instruire parctic` \n
amplificatoare de audio frecvent`, laborator, studio,
echipamente pentru mixajul coloanei platou, \n teren
sonore (pupitre de mixaj), microfoane,
difuzoare, echipamente electronice
pentru \nregistrarea si redarea
magnetic` a sunetului, echipamente
electronice pentru \nregistrarea optic`
a sunetului, echipament pentru
montajul filmului, utilaje anexe de
sonorizare, instalatii de amestec a
sunetului sincron cu imaginea.
10. Proiectia filmelor: sala de proiectie,
ecranul, aparatul de proiectie,
caracteristici functionale, m`surii de
sigurant` a proiectiei.
11. Aparatura de proiectie: surse de
lumin` si sisteme optice utilizate la
proiectie, dispozitive pentru redarea
sunetului, instalatii ale aparatelor de
proiectie, dispozitive si instalatii
tehnologice auxiliare, sala de
spectacole. Tehnologii de filmare TV
(camere video).
12. Tehnica film`rii si organizarea
spatiului filmat, teoria unghiurilor
corespondente; ìs`rituraî peste ax,
ìs`rituraî de montaj, ìs`rituraî de unghi,
c~mp si contrc~mp de filmare, unitatea
cadrelor.
13. Filmare, \nregistrare cu mai multe
camere: prospectarea spatiului,
apmlasarea camerelor, axul de filmare,
axul scenic, axul optic, controlul vizual
al spatiului.
58
14. Misc`rile aparatului de filmat si a
camerei video: combinarea misc`rilor,
punctul de statie, plan cinematografic,
transfocarea, necesitatea misc`rii;
unghiulatia si panoramicul. expunere
15. Iluminarea, sursa de lumin` -\n conversatie euristic`
transmisia TV: lumina artificial`, tipuri demonstratie-
de surse, tipuri de proiectoare proiectie;
moderne, caracteristici de lumin` problematizare-
pentru film video \n platou, tehnici si descoperire
abilit`ti de iluminare, lumina natural` - experiment-
Caracteristici; filmarea \n cursul zilei \n observare
spatiu deschis. metoda proiectelor
16. Teoria cadrului \ntre compozitia
cadrului TV si compozitia foto, instruire parctic` \n
probleme de compozitie si dinamic` a laborator, studio,
cadrelor filamte, regie TV si cinema (de platou, \n teren
platou).
17. Cameramanul -profesionist al
imaginii, activitatea de cameraman o
profesiune complex`, o treapt`
superioar` \n activitatea de captare a
imaginii. Activitatea pe platoul de
televiziune, \n studio, munca \n echip`,
asistentul de regie, \n munca de expunere
productie. Cercetarea temeinic` \n conversatie euristic`
am`nunt, a aparatelor de filmat si a demonstratie-
camerelor de luat vederi, utilizarea proiectie;
camerei, manevrarea camerei \n problematizare-
diferite spatii: peisaj, teren sportiv, descoperire
spatiu urban, \nregistr`ri si vizion`ri, experiment-
analiza artistic` pe ecran a observare
\nregistr`rilor si film`rilor, videoteca metoda proiectelor
profesional`.
18. Elemente constructive electrice si instruire parctic` \n
electronice si mecanice ale aparaturii laborator, studio,
audio-video: componente electrice si platou, \n teren
electronice de baz`, organe si
dispozitive mecanice, circuite
electronice, tehnologii moderne
folosite pentru realizarea blocurilor
electronice, metode de diagnosticare a
defectiunilor la aparatura audio-video.
19. Tehnica si aparatura de m`sur` si
control: bazele metrologiei, m`surarea
m`rimilor geometrice si mecanice, expunere
m`surarea m`rimilor electrice, conversatie euristic`
fotometrice, acustice; determin`ri demonstratie-
chimice si sensitometrice, aparatura de proiectie;
m`surare; citirea si interpretarea problematizare-
datelor, m`sur`tori la aparatura de descoperire
\nregistrare a imaginii; m`sur`ri la experiment-
aparatura de redare a imaginii si observare
sunetului; m`surarea amplitudinii, metoda proiectelor
59
 frecventei, valorificarea function`rii si
preciziei aparatelor de m`sur` si control. instruire parctic` \n
laborator, studio,
platou, \n teren
5.2.3.3 INFORMATICå SI MULTIMEDIA Metode expozitive: - enumer` si explic` cu usurint`
prelegere procesele de baz` care tin de
1. Informatii si date. Baza de dezbatere reglarea si redarea sunetului \n
numerotatie; clasificare, decodificare; Metoda cazurilor cinematografie si televiziune;
unit`ti de m`sur`. Lucr`ri practice; -cunoaste bine etapele
Tipuri de algoritmi. Scheme logice. Metode de simulare; tehnologice ale film`rii,
Pseudocod. Metode explorative; prelucr`rii si proiectiei;
2. Istoricul tehnicii de calcul. Tipuri de Metode demonstrativ -posed` un vocabular
sisteme de calcul, micro si intuitive; profesional bogat, pe care \l
macrocalculatoare, retele. Domenii de utilizeaz`;
utilizare. laborator, sala de -este familiarizat cu problemele
3. Ce sunt sistemele de operare? calculatoare; de arta filmului Tv si cinema;
Organizarea logic` a discului magnetic. institutii mass-media -enunt` cu certitudine peste
Tastaturi-functionare. Fisiere. Suporti 90% din legile fizice si estetice
magnetici-tipuri. Sisteme de operare. ale imaginii video;
4. Structura ecranului NC. execut` operatii de captare a
Reprezentarea directoarelor si Metode expozitive: imaginii si de folosire a
fisierelor. Tastele si combinatiile lor. prelegere aparaturii;
Modul de organizare a informatiilor. dezbatere -execut` operatii de prelucrare
Optiunile diferite ale utilitarului NC. Metoda cazurilor si redare a imaginii, foloseste si
Maniul superior si inferior. Lansarea de Lucr`ri practice; redistribuie aparatura complex`
programe executate. Metode de simulare; de copiere, de tratamente
5. Structura unui sistem de calcul. Metode explorative; profilactice si de fiabilizare;
Descrierea si functionarea Metode demonstrativ -filmeaz` pelicule pentru
calculatoarelor, perifericelor, etc. intuitive; studiourile TV, folosind metode
de filmare si prelucrare
SISTEME DE GESTIUNE A DATELOR laborator, sala de moderne;
calculatoare; -exploateaz` si organizeaz` bine
6. Tipuri de date. Structuri de institutii mass-media spatiul de filmare, activitatea \n
date(clasific`ri). Sisteme de gestiune a studioul TV., sau pe platou;
bazelor de date(defitie, functii, tipuri). -realizeaz` transmisii TV \n
Prezentarea unui sistem de gestiune a direct, precum si reportaje TV,
bazelor de date (DBASE IV, FOXPRO). informative, explicative,
Descrierea interfetei utilizator-sistem artistice;
de gestiune. -cunoaste functionarea dispo-
7. Operatii de descriere si manipulare a zitivelor si elementelor:
datelor: mecanice, electrice si
• creare Metode expozitive: electronice;
• modificare prelegere -utilizeaz` aparatura de m`sur` si
• \nc`rcare dezbatere control folosit` \n televiziune si
• vizualizare Metoda cazurilor cinematografie.
• reg`sire Lucr`ri practice;
• interogare Metode de simulare;
• actualizare Metode explorative;
• ordonarea bazelor de date Metode demonstrativ
Tipuri de date (logic, numeric, sir de intuitive;
caractere, dat` calendaristic`, memo).
Variabile simple si tablouri. Pornirea laborator, sala de
generatorului de ecrane. Definirea calculatoare;
institutii mass-media
60
 ecranului si a obiectelor.
8. Fereastra de configurare a raportului.
Obiectele generatorului de rapoarte.
Submeniul Report. Salvarea si afisarea
rapoartelor. Folosirea \n rapoarte a
functiilor definite de utilizator

5.2. STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI

METODOLOGIE
Nr. CONTINUT TEMATIC Forme de CRITERII DE PERFORMANTå
crt. activitate/metode
5.2.3 Modul 4
FOTOREPORTAJ
5.2.4.1 TEHNICA SI ARTA FOTOGRAFIEI - este deprins cu conceptele de:
imagine, sistem optic, le
1. Imaginea: notiuni de baz`, lumina, utilizeaz` [i le expliciteaz`º
formarea imaginii, legile [i principiile expunere execut` corect si la standarde
fundamentale ale opticii (sisteme conversatie euristic` calitativre superioare operatii
optice, surse de lumin`). descoperire de fotografiere, captare de
2. Obtinerea imaginei fotografice: experiment imaginii foto;
efectul de lumin`, \nregistrarea practic` -\n laborator, - realizeaz` reportaje foto: de
fotografic`, tehnica fotografierii, fixarea cabinet informatie, artistice, utilitare;
imaginii, prelucrare fotochimic`, - exceleaz` \n arata de
multiplicarea fotografiilor, sisteme \ncadrare a imaginii [i
fotografice, aplica]iile \nregistr`rii pozitionarea aparatului foto;
fotografice. - enumer` si argumenteaz`
3. Materiale fotosensibile: sensibilitatea conditiile unei bune fotografii;
general`, sensibilitatea spectral`, prelegere - organizeaz` bine “locul de
contrast, film (pelicule), calitate conversatie euristic` munc`”, catalogul, alegerea
fotosensibil`. Metode de testare a demonstratie fundalului etc.;
peliculelor. experient` - enumer` tipurile de fotografii,
4. No]iuni de istorie a tehnicii foto [i de observare clasific`rile tehnologice, de
art`: istoric, fotografie \n contextul studiu de caz continut, dup` scop;
audio-vizualului, al comunicatiilor de metoda proiectelor - alege cu pricepere si dup`

61
mas`, limbajul fotografic, estetica joc de rol cerinte materiale de lucru;
imaginii. exerci]ii aplicative - execut` unele lucr`ri de
5. Lentile, lupe, obiective foto, aparate reparatii si de \ntretinere a
de iluminare, sisteme de iluminare. practic` atelier aparaturii;
6. Aparatul fotografic: componente, studio foto - utilizeaz` calculatorul si
forme constructive, studiul obiectivului, \n spa]ii libere scanerul de prelucrare a
caracteristici, dezvoltare, corectare, imaginii;
obturatorul. - posed` cunostinte interdis-
7. Regula expunerii: vizorul, diafragma ciplinare, exploateaz` cu succes
de deschidere, fixarea imaginii, valentele cognitive ale
executarea expunerii, notiuni pentru fotografiei;
obiective fotografice. - - facre analogii si corel`ri
8. Arta imaginii fotografice, alegerea judicioase \ntre text si imagine;
pozitiei, a cadrului, a unghiului, a - realizeaz` lucr`ri foto de mare
elementelor ce compun cadrul finete si de \nalt` calitate;
fotografiei. Caracteristicile estetice ale - are no]iuni de deontologie
unei fotografii bune, condi]iile profesional`, precum si
informationale ale unei fotografii bune, prelegere convingeri morale cu privire la
fotografia artistic` si fotografia conversatie euristic` profesia sa;
informational`. demonstratie - dovedeste inteligent`,
9. Tipuri de fotografii: artistice, experient` imaginatie, promptitudine si
informative, fotografii documentare, observare aplicatie profesional`;
fotografii stiintifice etc. studiu de caz
10. Greseli \n fotografie, fotografia metoda proiectelor
miscat`, imaginea difuz`, voalat`, joc de rol
control poternic, lips` de semnificatie exerci]ii aplicative
etc.
11. Probleme de constructie a imaginii practic` atelier
dimensiaonale de baz`, imaginile tipice studio foto
si relevante, \ncadrarea, unghiul, \n spa]ii libere
constructia artistic` a imaginii.
12. Limbajul culorilor: \mbinarea
culorilor, claritatea, asocierea culorilor,
regia culorii \n fotografie, m`rimea
suprafetelor colorate si relevanta
imaginii, sinteza informational` a
culorilor, caracteristicile culorilor,
temperatura.
13. Propriet`ti si functii ale culorilor,
culoarea ca simbol, ca proiectie+info, ca
marf`, ca valoare artistic`, contrastul,
\mbinarea elementelor, estetice, prelegere
grafice, psihice, selectia de culoare, conversatie euristic`
sinteza estetic` a culorilor. demonstratie
14. Baza fiziologic` si psihologic` a experient`
perceptiei colorate: zona vizibil` a observare
spectrului culorilor, propriet`tile studiu de caz
culorilor de baz` din spectrul optic. metoda proiectelor
15. Studiul luminii din punct de vedere joc de rol
al fotografiei: surse de lumin` artificial`, exerci]ii aplicative
tipuri de proiectie, proiectoare
moderne, lumina principal`, de contur, practic` atelier
de modelare, de atmosfer`, de efect, studio foto
lumina zilei: caracteristici tehnice, \n spa]ii libere
62
 cromatice, fotografierea \n spa]ii
deschise, \n diferite etape ale zilei,
echilibrarea contrastului, lumina de
compunere.
17. |ncadrarea, teoria cadrului, a
dimensiunilor fotografiei, liniile de fort`
ale imaginii, fundalul si prim-planul,
unghiul de fotografiere, compozi]ia foto
si compozitia TV.
18. Fotoreporterul: de ziar, de album, prelegere
de utilitate practic`, fotografia cotidian` conversatie euristic`
si ocazional`, dotarea tehnic` a demonstratie
fotoreporterului, aparate de mare experient`
performant`: surse de lumin`, blitz, observare
lumina cald`, lumina rece, studiu de caz
transfocatorul foto, teleobiective de metoda proiectelor
performant` pentru orice situatie. joc de rol
19. Pelicula, cunoasterea peliculei: alb- exerci]ii aplicative
negru, color, alc`tuirea straturilor,
caracteristici func]ionale, negativ, practic` atelier
pozitiv, pelicule speciale, aparate foto studio foto
ultramoderne. \n spa]ii libere
20. Folosirea calculatorului, a
scanerului [i a copiatoarelor \n operatii
de fotoreproducere: crearea si
prelucrarea imaginii, retusul,
ameliorarea cu ajutorul calculatorului.
Trucajele foto.
21. Studioul foto; spatiu, utilaje si
aparater, fotografia special` pentru
reviste, pentru magazine si cataloage
de mod`, postere, albume speciale
pentru publicitate si ocazii festive.
22. Laboratorul foto: dotare, aparatura,
activitatea \n laboratorul ziarului sau a
firmei respective.
5.2.4.2 TEORIA SI PRACTICA REPORTAJULUI SI - este deprins cu conceptele de:
A FOTOREPORTAJULUI conversatie imagine, sistem optic, le
experiment utilizeaz` [i le expliciteaz`º
1. Tipuri de imagine: istoricul imaginii exercitii execut` corect si la standarde
foto, istoricul presei, meseriile: descoperire calitativre superioare operatii
desenator, pictor, fotograf, epoca studiu de caz de fotografiere, captare de
dinamic`, informational`, galaxia brainstorming imaginii foto;
imaginii, cultura si civiliza]ia imaginii - realizeaz` reportaje foto: de
2. Fotografia ca form` de cunoastere si practic`: institutii informatie, artistice, utilitare;
de comunicare, avantaje si dezavantaje, abilitate (pres`, - exceleaz` \n arata de
\n raport cu textul scris si \n raport cu studiouri, ateliere, \ncadrare a imaginii [i
unghiurile dinamice. laboratoare, redactii, pozitionarea aparatului foto;
3. Functiile fotografiei de pres`a edituri) - enumer` si argumenteaz`
informational`, emotional`, simbolic`, conditiile unei bune fotografii;
documentar` si social`. - organizeaz` bine “locul de
4. Na[terea fotoreportajului; aparitia munc`”, catalogul, alegerea
profesiei de reporter si a celei de fundalului etc.;
fotoreporter; specializare; \ntocmirea - enumer` tipurile de fotografii,
63
activit`tii globale. conversatie clasific`rile tehnologice, de
5. Tipuri de scriitori de pres`: stire, experiment continut, dup` scop;
reportaj, seriale, articole de fond, exercitii - alege cu pricepere si dup`
interviul, dezbaterea, relatarea etc. descoperire cerinte materiale de lucru;
Tipuri de reportaj: informativ, artistic. studiu de caz - execut` unele lucr`ri de
6. Teste care accept` si solicit` ilustratia brainstorming reparatii si de \ntretinere a
fotografic`: stirea, relatarea, articolele, aparaturii;
interviul. practic`: institutii - utilizeaz` calculatorul si
7. Rolul fotografiei \n reportaj, ideea si abilitate (pres`, scanerul de prelucrare a
efectul de masaj-foto, rolul de studiouri, ateliere, imaginii;
ilustra]ie, de explicator si de laboratoare, redactii, - posed` cunostinte interdis-
concretizare si amplificare a edituri) ciplinare, exploateaz` cu succes
informatiei. valentele cognitive ale
8. Paginatia ilustratiei foto: \n ziar, fotografiei;
grafic`, echilibru, proportie estetic`. - - facre analogii si corel`ri
Testul color, titlul color, fotografia judicioase \ntre text si imagine;
color. Tipuri de ziare cu fotografii multe - realizeaz` lucr`ri foto de mare
si cu fotografii putine, pres` f`r` finete si de \nalt` calitate;
ilustratie, pe mesajul fotografic. conversatie - are no]iuni de deontologie
9. Operatia de culegerea a informatiei experiment profesional`, precum si
vizibile: deplas`rile pe teren, vizite \n exercitii convingeri morale cu privire la
institutii, cum opereaz` reporterul si descoperire profesia sa;
cum opereaz` fotoreporterul; studiu de caz - dovedeste inteligent`,
10. Tipuri de fotografie de pres`: pentru brainstorming imaginatie, promptitudine si
informatie, pentru ilustratie, dovad`- aplicatie profesional`;
document, posterele, estetica practic`: institutii
fotohgrafiei de pres`. abilitate (pres`,
11. Compozitia fotografic`: montaje si studiouri, ateliere,
colaje, combin`ri foto, panouri foto, laboratoare, redactii,
reportajul fotografic, independent. edituri)
12. Conditiile de calitate ale fotografiei
de pres`: concordant`, amplititudine
informational`, claritate, rezolutie,
realizare tehnic` si estetic`.
13.Redundanta fotografic`: legea de
informatie (fotografii nesemnificative,
f`r` continut \n cadru, antiimagine),
fotografia nerealizat` tehnic, trucajele conversatie
foto, santajul fotografic. experiment
14. Planificarea, corelarea stirii cu exercitii
operatiile tehnologice, furnizarea la descoperire
timpul planificat a fotografiilor. studiu de caz
15. Editarea stirilor, a textelor si brainstorming
editarea fotografiilor.
16. Reportajul artiscit -fotografia practic`: institutii
artistic` si presa; fotografia artistic` \n abilitate (pres`,
reviste, \n albume, \n publicitate, \n studiouri, ateliere,
cataloage de mod`. laboratoare, redactii,
17. Marketingul fotoreportajului, edituri)
cunoa[terea pietii foto, relatii cu
clientii, contactul cu ziaristii, relatiile
profesionale cu acestia, procurarea
dot`rilor tehnice si a materialelor
consumabile.
64
 18. Deontologia profesional`: probleme conversatie
de comportament profesional, de experiment
politete si comunicabilitate; exercitii
neutralizarea fotografiei \n sondaj descoperire
informational, \n trucuri fotografice. studiu de caz
19. Fotoreporterul ca agent economic brainstorming
privat: perspective, firma de
fotoreportaj [i publicitate foto. practic`: institutii
abilitate (pres`,
studiouri, ateliere,
laboratoare, redactii,
edituri)

6. RECOMANDåRI PENTRU ACTIVITATEA DE |NVåTARE

6.1. Recomand`ri privind organizarea spatiului:

Pentru lectiile care nu solicit` instruire practic` sau experient` \n laborator se recomand` dac` este
posibil cabinete de specialitate special amenajate. Pentru temele cu continut social se poate utiliza pentru
cursuri spatiul de clas` urm~nd ca instruirea practic` s` aib` loc \n firme de profil. |n cazul c` se pot organiza
cabinete sau locuri speciale ele trebiuie dotate cu tehnic` audio-video, de calcul si de multiplicare.
Pentru disciplinele tehnologice cu un num`r mare de ore de practic` sau de laborator se vor
organiza patru tipuri de spa]ii didactice:
a. sala de clas`;
b. laboratorul sau atelierul scoal`;
c. spatii speciale \n \ntreprinderi, institu]ii productive;
d. folosirea spa]iilor de productie \n echip` cu muncitorii, tehnicieni, inginerii, fie \n grupe mixte, fie
\n grupe de elevi sub supravegherea unui specialist.

6.2. Recomand`ri privind organizarea resurselor

Pentru a realiza o preg`tire bun`, un \nv`t`m~nt de calitate, eficient si modern este necesar` o
dotare corespunz`toare cu material didactic performant si usor manevrabil. Pentru scoala de cameramani,
datorit` informatiz`rii activit`]ii sunt necesare calculatoare, o sal` de calculatoare cu server central [i posturi
individuale, astfel c` \ntreaga grup` s` poat` lucra, sub control.
De asemenea sunt necesare mijloacele audiovideo [i de multiplicare.
|n principiu, pentru \mbun`t`tirea dot`rii materiale se poate face apel la sponsori, totusi baza
financiar` r`m~ne subventia de la stat si organizarea unor cursuri cu taxe.
|n ceea ce prive[te resursele umane se pune nu at~t problema selectiei elevilor si mai ales aceea a
atragerii lor la meseriii frumoase, prestigioase dar slab pl`tite.
Aceeasi problem` se pune si \n cazul specialistilor din productie care ezit` s` depun` o activitate
sustinut` pentru o renumeratie derizorie. Trebuie s` se aibe \n veere si formarea de specialisti \n
disciplinele nou introduse \n curriculum.
|n cadrul atelierului scoal` de la Grupul Scolar de Poigafie si Cinematografie exist` o date relativ
corespunz`toare pentru: cinematografie si foto, exist` de asemenea o sal` de calculatoare si c~teva
videorecordere si videoplazere, dar lipsesc multe aparate necesare instruire instruirii practice \n meseria de
cameraman-fotoreporter, lipseste de asemenea instalatia de developare si copiere modern`, lipsesc
aparatele fotografice.
65
 Solutia este o nou` finantare Phare-Vet sau dac` se vor g`si sponsori ori fonduri guvernamentale.
|n ceea ce priveste corpul profesoral este necesar ca Institutul de art` teatral` si cinematografic` s`
aib` si un caracter tehnic, s` se poat` face asemenea specializ`ri la Universitatea Politehnic` sau s` se
organizeze cursuri postuniversitare.
1. Tehnica \nregistr`rii sunetului
2. Tehnologia proiectiei si aparaturii
3. Echipamente electrice si electronice
pentru cinematografie
4. Arta si perceptia vizual` (tratat TV)
5. Sociologie de la communication
de mase
6. Productia TV
7. Elemente constructive de
aparate optice
8. Consumatorii de cultur`
9. Sociologia culturii
10. Tratat de sociologie
11. Psihopedagogia culturii de mas`
12. Sociodinamica culturii
13. Les enquetes sociologiques
14. Marketing \n cultur`
15. Evaluarea performantelor scolare
16. Color vision
17. Television Culting technique
18. Introducere \n relatii publice
19. Marketingul serviciilor
20. Management
21. Management
22. Tratat de lingvistic` general`
23. Tratat de semiotic` general`
24. Languege
25. Gramatica limbii rom~ne
BIBLIOGRAFIE
- V. Burlacu
- N. Nicolescu, C. Tolan, 1977
- Al. Marin si altii, 1978
- Rudolf Arnheim
- G. Milescu, Bucuresti, 1996
- P. Dedoc, Bucuresti, 1990
- A. Toffler, 1997
- Aurelian Bondrea, 1993
- Raymond Bandon, 1993
- T. Hreseni si altii, 1968
- Abraham A. Moles, 1974
- Rodolphe Ghiglione, Benjamin Matalon,
Ed. A Colin, 1997
- Maria Moldoveanu, 1997
- Ioan Juiga, Mihai Gavot`, Vasile Stef`nescu, 1996
- Teeven Richards, Robert Buney, Princenton, 1971
- Brety Rudy, Los Angeles, 1979
- Katia Milo si altii, Bucuresti, 1998
- Valeric` Olteanu, Iulia Cetin`, Bucure[ti, 1994
- Petrescu I., Bucuresti, 1991
- Ovidiu Nicolescu, Bucuresti, 1995
- Al. Graur, Lucia Wald, Sorin State, Bucuresti, 1980
- Umberto Eco, Bucuresti, 1978
- L. Bloomflield, New York, 1978
- Editura Academiei
66
67