TEMA 8.

Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor băncii

1. Contabilitatea veniturilor băncii
2. Contabilitatea cheltuielilor băncii
3. Determinarea rezultatului financiar şi evidenţa utilizării profitului băncii

1. Contabilitatea veniturilor băncii

La contabilizarea veniturilor din orice activitate apar două probleme principale:
1. evaluarea veniturilor, adică determinarea mărimii (sumei) acestora care trebuie să fie
reflectată în contabilitate şi în rapoartele financiare;
2. constatarea veniturilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să
fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare.
În conformitate cu cerinţele SNC „Venituri”, veniturile băncii se determină la valoarea
venală (justă), care reprezintă suma la care serviciile prestate pot fi schimbate în procesul
operaţiunii comerciale între părţile independente, informate şi interesate, care au consimţit
tranzacţia. Valoarea venală care rezultă din tranzacţii este negociată de bancă şi benefeciarul
serviciilor prestate şi cuprinde suma mijloacelor băneşti primite sau de primit ori valoarea altei
forme de compensare.
În funcţie de natura activităţilor care le generează, veniturile băncii comerciale pot fi
clasificate în două grupe:
1. Venituri din activitatea operaţională, care cuprind sumele încasate sau de încasat
din activitatea de bază a băncii;
2. Venituri din activitatea neoperaţională, care cuprind sumele primite sau de primit
din alte tipuri de activităţi ale băncii.
Clasificarea veniturilor pe tipuri de activităţi poartă un caracter convenţional şi nu este
identică pentru toate unităţile economice, cu atît mai mult pentru băncile comerciale. Veniturile
rezultate din unele şi aceleaşi tranzacţii pot fi constatate la o unitate economică ca venituri din
activitatea operaţională, iar la alta – ca venituri din activitatea neoperaţională. Astfel, pentru
băncile comerciale şi alte instituţii financiare dobînzile, iar pentru companiile de leasing – plăţile
primite sau de primit din contractele de leasing financiar se consideră ca venituri din vînzări.
În dependenţă de momentul constatării şi încasării veniturilor, ele pot fi:
 venituri anticipate;
 venituri curente;

1
 Venituri anticipate sunt veniturile obţinute în perioada de gestiune, dar aferente
perioadelor viitoare, se reflectă separat în evidenţă şi rapoartele financiare şi se includ în
veniturile curente pe măsura sosirii perioadei de gestiune aferente. Ele cuprind:
 plata de chirie primită în avans;
 sumele care urmează să fie recuperate de persoanele vinovate în următoarele
perioade de gestiune;
 dobînzile necîştigate primite.
Veniturile curente reprezintă veniturile obţinute din toate activităţile practicate de bancă
în perioada de gestiune. Ele se constată şi se contabilizează în aceeaşi perioadă în care au fost
obţinute.
Sursele de venit ale unei bănci comerciale reprezintă diversele activităţi pe care le
desfăşoară banca în cadrul operaţiunilor active, şi anume:
activitatea de creditare
activitatea investiţională. Banca acordă servicii fiduciare – de investire şi gestionare a
fondurilor fiduciare, păstrează şi administrează hîrtii de valoare de stat şi corporative, care-i aduc
băncii venit sub formă de dividende sau dobînzi.
operaţiuni valutare. Banca cumpără şi vinde bani, efectuează operaţiuni în valută străină,
inclusiv contracte futures de vînzare a valutei străine, în rezultatul cărora se încasează venit sub
formă de dobîndă şi comision aferent, precum şi venit din diferenţa pozitivă de curs valutar.
activitate de trust. La acordarea serviciilor de gestionare a patrimoniului şi a
consultaţiilor privind investiţiile se încasează venit sub formă de comision.
activitate de brokeraj, care înregistrează venituri sub formă de comision sau diferenţă a
preţului de vînzare şi cumpărare, iar veniturile din operaţiunile cu hîrtiile de valoare de stat nu
sunt impozabile;
activitate de dealer, care aduce băncii venit sub formă de diferenţe pozitive de curs,
dividende, dobîndă, ş.a.
acordarea scrisorilor de garanţie – se încasează comision, mărimea căruia depinde de
nivelul riscului aferent operaţiunii date, de valoarea scrisorii de garanţie şi de tipul clientului.
venituri din rescontare, ş.a.
Toate veniturile băncii pot fi clasificate în:
 Venituri aferente dobânzilor. Aceste venituri se reflectă în contabilitate conform
metodei calculelor, prin care se înţelege metoda conform căreia venitul este raportat la

2
 anul fiscal în care a fost cîştigat, dacă acţiunile legate de obţinerea venitului au fost
efectuate.
 Venituri neaferente dobânzilor. Particularitatea acestor venituri constă în aceea că ele se
reflectă în evidenţă conform metodei de casă, prin care se înţelege metoda conform căreia
venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în numerar (sau în
echivalentul lui) sau sub formă de proprietate materială.
 Venituri extraordinare. cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile de
asigurări sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice,
accidente şi alte evenimente excepţionale.
Pentru evidenţa sintetică sunt destinate conturile de pasiv din clasa a IV-a “Venituri”. În
creditul acestor conturi se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la
începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile SNC
corespunzătoare, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la
contul de rezultate financiare 3504 “Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul curent”.

2.Contabilitatea cheltuielilor băncii

Componenţa, modul de evaluare şi constatare a cheltuielilor sunt determinate de prevederile
SNC „Cheltuieli”. În conformitate cu cerinţele Standardelor Naţionale de Contabilitate,
cheltuielile băncii se evaluează la valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung şi scurt ieşite, a
sumelor calculate la retribuirea muncii şi ale contribuţiilor la asigurările sociale, uzurii
mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, a amortizării activelor
nemateriale, a defalcărilor în fondul de risc, a altor rezerve create, cheltuielilor şi plăţilor
preliminate, etc.
Conform Planului de conturi al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din
Republica Moldova cheltuielile bancare pot fi clasificate în:
1. cheltuieli operaţionale;
2. cheltuieli neoperaţionale.
Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de desfăşurarea
activităţii de bază a băncii,
Cheltuielile activităţii neoperaţionale ale băncii cuprind cheltuielile suportate de aceasta la
desfăşurarea altor feluri de activităţi la care se referă cheltuielile privind întreţinerea aparatului
administrativ, cele legate de uzura şi întreţinerea clădirilor şi a mijloacelor fixe şi cheltuielile
legate de plata impozitelor.

3
 Toate cheltuielile băncii pot fi clasificate în:

 cheltuieli aferente dobânzilor (cheltuieli procentuale) – sunt acele cheltuieli care sunt
legate de plata dobânzii. Suma lor se calculează în conformitate cu ratele dobînzilor la
operaţiunile pasive aprobate de către Preşedintele băncii.
Contabilizarea lor se efectuează conform metodei calculelor, prin care se înţelege metoda
conform căreia deducerea se permite în anul fiscal în care au fost calculate sau au fost suportate
cheltuielile ori au fost efectuate alte plăţi cu condiţia că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie
raportate la un alt an fiscal în scopul reflectării corecte a venitului.
 cheltuieli neaferente dobânzilor (cheltuieli neprocentuale) – sunt cheltuielile de
remunerare a angajaţilor şi de întreţinere a băncii în stare de funcţionare utilă. cheltuieli privind
remunerarea muncii; prime; defalcări privind fondul de pensii, asigurarea socială şi alte plăţi;
cheltuieli privind mijloacele fixe; impozite şi taxe; plata serviciilor de consulting şi auditing; alte
cheltuieli neaferente dobînzilor.
Aceste cheltuieli sunt înregistrate în contabilitate conform metodei de casă. Esenţa
evidenţei cheltuielilor prin metoda de casă constă în faptul că deducerea se permite în anul fiscal
pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor cînd aceste cheltuieli
trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului.
Comisioanele şi taxele plătite de către bancă se reflectă la cheltuieli la momentul efectuării
tranzacţiilor.
 cheltuieli extraordinare rezultă din evenimentele sau operaţiunile rare şi netipice care
nu sunt legate de activitatea economico – financiară (ordinară) a băncii. Acestea cuprind
pierderile rezultate din calamităţi naturale, perturbări politice, modificarea legislaţiei ţării şi alte
evenimente excepţionale.
Pentru a primi venituri, banca suportă şi unele cheltuieli, evidenţa cărora la bancă se ţine
cu respectarea aceloraşi principii şi reguli ca la contabilizarea veniturilor, cu mici aspecte
specifice doar înregistrării cheltuielilor. Contabilizarea lor se efectuează prin nota de
contabilitate sau nota de transfer în baza următoarelor documente primare: calcule de
înregistrare a cheltuielilor, raportul de avans al titularului de avans, act de primire-predare, act de
casare în rezultatul inventarierii, act de finisare a lucrărilor de construcţie.
Pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor băncii sunt destinate conturile de activ din clasa a
V-a “Cheltuieli”
Procedura de contabilizare a cheltuielilor aferente remunerării muncii presupune înregistrarea
cîtorva formule contabile consecutive şi valoric dependente:

4
1. Contabilizarea salariului:
Debit contul 5711 “Cheltuieli pentru remunerarea muncii”
Credit contul 2804 “Decontări cu salariaţii băncii”.
2. Contabilizarea primelor
Debit contul 5712 “Primele”
Credit contul 2804 “Decontări cu salariaţii băncii”
3. Înregistrarea contribuţiilor la asigurări sociale de stat. La suma calculată din valoarea totală a
fondului de salariu pentru luna curentă se efectuează înregistrarea
Debit contul 5711 “Cheltuieli pentru remunerarea muncii”;
Credit contul 2805 “Decontări cu alte persoane fizice şi juridice” (contul analitic deschis în
favoarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Stat)
4. Calcularea contribuţiilor la asigurări obligatorii în :
Debit contul 5711 “Cheltuieli pentru remunerarea muncii”
Credit contul 2805 “Decontări cu alte persoane fizice şi juridice” (contul analitic deschis în
favoarea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină)

3. Contabilitatea formării şi utilizării profitului bancar la BC

Rezultatul financiar al băncii (profit / pierdere) reprezintă suma veniturilor primite din
efectuarea operaţiunilor bancare, micşorată cu suma cheltuielilor pentru aceste operaţiuni.
Rezultatele financiare anuale ale băncii se calculează la finele perioadei de gestiune după
închiderea conturilor din clasele IV “Venituri” şi V “Cheltuieli” şi reflectarea lor la contul
3504 “Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul curent”. În acest scop, se compară rulajele
din debitul (cheltuieli acumulate) şi creditul (venituri acumulate) acestui cont. Dacă suma totală a
veniturilor (rulajul creditor al contului 3504) depăşeşte suma cheltuielilor (rulajul debitor al
contului 3504), banca obţine profit, care se reflectă pin diferenţa dintre rulajul creditor şi debitor
al acestui cont.
Debit grupele de conturi 4030-4950
Credit contul 3504 “Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul curent”
Cheltuielile aferente dobînzilor se consolidează în baza notei de contabilitate prin formula
contabilă
Debit contul 3504 “Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul curent”
Credit grupele de conturi 5030- 5950,
Profitul nedistribuit se repartizează trimestrial după următoarele destinaţii:
1. La majorarea capitalului social:

5
 Debit contul 3504 “Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul curent”;
Credit contul 3000 “Capital social al băncii”.
2. La formarea capitalului de rezervă:
Debit contul 3504 “Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul curent”;
Credit contul 3502 “Capital de rezervă”.
La începutul fiecărui an, la Adunarea Generală a Acţionarilor se hotărăşte cota
dividendelor ce urmează a fi achitată.
1) BC pot pe parcursul anului să plătească dividende în avans. În acest caz se
înregistrează următoarea formulă contabilă:
Debit contul 3508 “Contra-cont Dividende plătite în avans”;
Credit contul 2224 “Conturi curente ale persoanelor juridice” sau
Credit contul 1001 “Numerar în casierie”.
2) După Adunarea Generală a Acţionarilor se calculează suma dividendelor spre plată:
Debit contul 3504 “Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul curent”;
Credit contul 2808 “Dividende către plată”.
3) Se determină suma dividendelor către plată ţinînd cont de suma plătită în avans:
Debit contul 2808 “Dividende către plată”;
Credit contul 3508 “Contra-cont Dividende plătite în avans”.