Sunteți pe pagina 1din 39

 

Capitolul 2 Formalismul Retelelor Petri


2.1.1. Conditie-Eveniment

CONDITIE :
O conditie reprezinta descrierea starii unei resurse a sistemului:

 O masina este in repaos,


 O masina este in reparatie
 O comanda este in asteptare
  
O conditie este fie adevarata fie falsa.

EVENIMENT :
Un eveniment este o actiune care se deruleaza in interiorul sistemului si deci a
carui realizare depinde de starea sistemului:

 Inceputul tratamentului pe o masina,


 Pană la o masina
 Inceputul tratarii unei comenzi
2.1.2. Pozitie - Tranzitie

POZITIE :
In formalismul Retelelor Petri conditia este modelata cu ajutorul unei POZITII

TRANZITIE :
Un eveniment este o actiune care se deruleaza in interiorul unui sistem si deci de a
carei realizare depinde de starea sistemului:

 Inceputul tratamentului pe o masina,


 Pană la o masina
 Inceputul tratarii unei comenzi
2.1.3. Definitia unei Retele Petri

RETEAUA PETRI
O Retea Petri este un graf orientat continand:

 O multime finita de de pozitii, P={P 1, P2, P3, ..., Pm}, simbolizata prin cercuri
si reprezentand conditiile:
o O resursa a sistemului (de ex. : o masina, un stoc, un transportor, …)

o Starea unei resurse a sistemului (de ex. : masina libera, stoc vid,
transportor in pană, …)
 O multime finita de tranzitii, T={T1, T2, T3, ..., Tn}, simbolizate prin liniute
si reprezentand multimea de evenimente (actiunile se deruleaza in sistem) a
caror aparitie provoaca modificarea starii sistemului,

POZITIE TRANZITIE

 O multime finita de arce orientate care asigura legatura de la o pozitie spre o


tranzitie sau a unei tranzitii spre o pozitie,
2.1.4. Marcajul unei RETELE PETRI

MARCAJUL :

Marcajul unei Retele Petri este precizat prin prezenta in interiorul pozitiilor a
unui numar finit (pozitiv sau nul) de marcaje sau jetoane. O pozitie este deci fie
vida fie marcata.
În cazul în care pozitia reprezinta o condiţie logică (de exemplu, masina oprita,
transportoare defect), prezenţa unui jeton indică faptul că această condiţie este
adevărată; falsa în caz contrar.

În cazul în care pozitia este o resursă (în sensul cel mai larg - de exemplu: o
maşină, un stoc), aceasta poate conţine mai multe jetoane (de exemplu, numărul de
articole în stoc).

“o pozitie contine un numar ≥ 0 de marcaje “

MARCAJ INITIAL :

Marcaj initial, M0, al unei Retele Petri corespunde distributiei initiale de jetoane
in fiecare din pozitiile Retelei Petri si precizeaza starea initiala a sistemului care se
analizeaza.

Marcajul initial: M0 = [M0(P1), M0(P2), M0(P3), M0(P4)] = [2, 0, 1, 0]


cu M0(Pi) = marcajul initial al pozitiei Pi si M(Pi) = marcajul pozitiei Pi
Acest marcaj poate fi reprezentat printr-un vector coloana :

Remarci :

Un jeton poate avea mai multe semnificatii in functie de pozitia in care se gaseste.

De exemplu intr-o Retea Petri prezentata in figura de mai jos se considera ca :

 P1 reprezinta un stoc
 P2 reprezinta o masina in curs de prelucrare
 P3 reprezinta o masina libera

Semnificatia jetoanelor:
 Numarul de jetoane in P1 indica numarul de piese in stoc
 Un jeton in P2 indica faptul ca masina trateaza o piesa

 Un jeton in P4 indica faptul ca masina este libera


2.1.5. Dinamica Retelelor Petri

POZITIE DE INTRARE & POZITIE DE IESIRE:

Fiecare tranzitie poate fi legata de pozitii de intrare si pozitii de iesire.

Pozitiile de intrare sunt pozitiile de la care pornesc arcele orientate spre tranzitie.
Pozitiile de iesire sunt pozitii spre care sunt orientate arcele de la tranzitie.

Analizand tranzitia Ti :

 PE1 si PE2 sunt pozitii de intrare,


o Se noteaza °Tn, multimea pozitiilor de intrare

o Se noteaza T°n, multimea pozitiilor de iesire

Remarca :

Se defineste in mod simetric multimea tranzitiilor de intrare si multimea tranzitiilor


de iesire ale unei pozitii.

VALIDAREA unei TRANZITII :


O tranzitie este validata (sensibilizata sau indeplinita (autorizata)) atunci cand
toate pozitiile sale de intrare contin cel putin un jeton.
M(Pi) >1 M(Pi) >1
M(Pj) = 0 M(Pj) = 1
Tranzitia Tn nu este autorizata Tranzitia Tn este autorizata
(indeplinita) (indeplinita)

AUTORIZAREA (INDEPLINIREA) unei TRANZITII :


Autorizarea (indeplinirea) unei tranzitii sau activarea unei tranzitii, consta din
retragerea unui marcaj din fiecare pozitie de intrare a tranzitiei si adaugarea unui
marcaj in fiecare pozitie de iesire a aceleiasi tranzitii.

“Autorizarea (indeplinirea) tranzitiei Tn pornind de la Mx conduce la marcajul My”,


se noteaza : Mx (Tn My)

TRANZITIA SURSA :
O tranzitie sursa este o tranzitie care nu are nici o pozitie la intrare ; este o
tranzitie intotdeauna autorizata (indeplinita) si autorizarea are loc atunci cand
evenimentul asociat se produce.
TRANZITIA RECEPTOR:
O tranzitie receptor este o tranzitie care nu are nici o pozitie de iesire ;
autorizarea (indeplinirea) unei tranzitii receptor consuma jetoanele tuturor
pozitiilor de intrare ale tranzitiei.

Remarci :

Atunci cand o tranzitie este validata, aceasta nu implica faptul ca ea va fi imediat


autorizata (indeplinita) ; aceasta nu reprezinta decat o posibilitate de autorizare
(indeplinire) sau evolutia Retelei Petri.

Pentru Retelele Petri exista o singura autorizare in acelasi timp.

Aceste remarci implica faptul ca atunci cand sunt sensibilizate mai multe tranzitii
pentru acelasi marcaj (tranzitiile sunt autorizate (indeplinite) in paralel), multimea
marcajelor urmatoare va fi obtinuta considerand toate posibilitatile de autorizare
ale tranzitiilor unele dupa altele. Astfel N tranzitii sensibilizate vor conduce la N
marcaje, permitand astfel studierea multimea comportarilor posibile. Cu toate
acestea, acest mod de operare duce la o explozie combinatorica de marcaje pentru
Retele Petri de dimensiune mare.
2.1.6. Exemple
Care sunt tranzitiile autorizate (indeplinite) ale Retelei Petri si care vor fi
distributiile jetoanelor dupa autorizarea (indeplinirea) fiecarei tranzitii :

Tranzitiile autorizate (indeplinite) sunt indicate cu rosu.


Exercitiul 1 :

Pentru fiecare din Retelele Petri mai mai sus indicati :

1. Pozitiile de intrare si de iesire ale tranzitiilor,


2. Marcajul Retelei Petri,

3. Tranzitiile validate,

4. Marcajele dupa autorizarea (indeplinirea) tranzitiilor validate si tranzitiile validate prin noile
marcaje

Rezolvare

1.  Pozitiile de intrare si de iesire ale tranzitiilor:

Reteaua Petri din fig. a:


multimea pozitiilor de intrare °T1= {P1, P2}, T2 nu are nici o pozitie de intrare, este o
tranzitie sursa
multimea pozitiilor de iesire: T°1= {P1}, T°2= {P2}

Reteaua Petri din fig. b:


multimea pozitiilor de intrare: °T1= {P1, P2}, °T2= {P3},
multimea pozitiilor de iesire: T°1= {P1, P2, P3}, T2 nu are nici o pozitie de iesire, este
deci o tranzitie receptor

Reteaua Petri din fig. c :


multimea pozitiilor de intrare: °T1= {P1, P2}, °T2= {P3}
multimea pozitiilor de iesire: T°1= {P2, P3}, T°2= {P1}

2. Marcajul Retelei Petri:


Reteaua Petri din fig. a: Ma0 = [1 0]
Reteaua Petri din fig. b: Mb0 = [1 1 0]
Reteaua Petri din fig. c: Mc0 = [1 1 0]
3. Tranzitiile validate :
Reteaua Petri din fig. a: T1, T2 (o tranzitie sursa e intotdeauna validata)
Reteaua Petri din fig. b: T1
Reteaua Petri din fig. c: T1

4. Marcajele dupa autorizarea (indeplinirea) tranzitiilor validate si tranzitiile validate


prin noile marcaje :
Reteaua Petri din fig. a: Ma0 (T1  Ma0 , marcaj neschimbat; T1 et T2 validate
Ma0 (T1  Ma1 cu Ma1= [1 1] ; T1 si T2 validate
Reteaua Petri din fig. b: Mb0 (T1  Mb1 cu Mb1= [1 1 1] ; T1 si T2 validate
Reteaua Petri din fig. c: Mc0 (T1  Mc1 cu Mc1= [0 1 1] ; numai T2 este validata
2.1.7. Marcaje accesibile & Grafuri de marcaje

MARCAJE ACCESIBILE :
Multimea de marcaje accesibile ale unei Retele Petri pornind de la un marcaj initial
dat, corespunde unei multimi de marcaje atinse dupa autorizarea (indeplinirea)
tranzitiilor sensibilizate unele dupa celelalte ; ceea ce corespunde la toate situatiile
posibile ale unei Retele Petri in cursul evolutiei ei pornind de la marcajul initial.
Multimea de marcaje accesibile, A(R ; M0), pentru Reteaua Petri din exercitiul 1
este :
A(R ; Mo) = {M0, M1, M2, M3, M4}.
Evolutia Retelei Petri este reprezentata mai jos cu marcajele reprezentate sub
forma de vectori coloana. Evolutia Retelei Petri poate sa fie reprezentata sub forma
unui graf de marcaje GA(R, M0), ale carui varfuri corespund marcajelor
accesibile.
2.1.8. Secventa de autorizare (indeplinire)

Autorizarea (indeplinirea) succesiva a tranzitiilor sensibilizate intr-o ordine data


pornind de la un marcaj dat constituie o secventa de autorizare (indeplinire).

Pentru Reteaua Petri din exercitiul 1:

S1 = T1T3T2 M0(T1T3T2 M4 sau M0(S1 M4

S2 = T1T2T4T3T2T5 M0(T1T2T4T3T2T5 M0 sau M0(S2 M0

Sunt secvente posibile pornind de la marcajul initial M 0 ; fiecare marcaj obtinut
dupa atingerea unei tranzitii permite atingerea tranzitiei urmatoare din secventa.

Intreaga secventa de autorizare considerata ca pornind de la M o trebuie sa debuteze


cu T1 : secventa S = T2T4T3, nu este realizabila pornind de la M0

Intreaga secventa de autorizare (indeplinire) considerata pornind de la M2 trebuie


sa inceapa prin T2. Secventa S = T3T4T2, nu este realizabila pornind de la M2
2.1.9. Retele Petri Ordinare

Retea Petri ORDINARA :


Autorizarea (indeplinirea) unei tranzitii validate consta din preluarea unui jeton din
toate pozitiile de intrare ale tranzitiei si depunerea acestuia in toate pozitiile de
iesire ale aceleiasi tranzitii.

Aceasta implica faptul ca arcele orientate care leaga pozitiile (de intrare si de
iesire) cu tranzitiile au implicit o pondere de o unitate. Acestea sunt Retele Petri
ordinare.

Intr-o maniera mai generala ponderile arcelor unei Retele Petri pot sa fie
superioare lui 1, In acest caz Retelele Petri se denumesc generalizate.
2.1.10. Retele Petri Generalizate

Retea Petri GENERALIZATA :

Intr-o Retea Petri generalizata arcele orientate au o indicatie a ponderii sau


evaluarii care este un intreg superior lui 1; atingerea tranzitiilor in acest tip de
retea, modifica marcajul pozitiilor in functie de ponderile indicate.

sunt ponderile arcelor

Retea Petri GENERALIZATA – AUTORIZAREA (INDEPLINIREA) unei


TRANZITII :
Intr-o Retea Petri generalizata, o tranzitie este validata atunci cand numarul de
jetoane din fiecare pozitie de intrarea este superior sau egal cu ponderile arcului
care se leaga la tranzitie.

Autorizarea unei tranzitii validate, consta din ridicarea din fiecare din pozitiile de
intrare a unui numar de jetoane egal cu ponderea arcului care leaga pozitia de
tranzitie si depunerea unui numar de jetoane egal cu ponderea arcului care leaga
tranzitia de fiecare pozitie de iesire.
tra

Tranzitie nevalidata Tranzitie validata Modificare datorata lui T1

Transformarea unei Retele Petri generalizate intr-o Retea Petri ordinara :


Toate Retelele Petri generalizate pot fi transformate in Retele Petri ordinare.

Aceasta transformare care nu prezinta interes particular pentru analiza prin Retele
Petri este data numai pentru a ilustra echivalenta intre Retelele Petri generalizate si
Retelele Petri ordinare. De altfel exemplul prezentat este relativ simplu, dar aceasta
transformare poate conduce la Retele Petri ordinare foarte complicate.

Retea Petri generalizata Retea Petri ordinara

In Reteaua Petri generalizata arcul T1 P1 are ponderea 2.


In Reteaua Petri ordinara echivalenta, tranzitia T1 este inlocuita prin « sub-
reteaua » constituita din T’1 , P’0 et T’’1. Pentru marcajul indicat, singură tranzitia
T’1 este validata. Autorizarea (indeplinirea) lui T’1 , ridica un jeton din P2 , din P3 et
din P’0 si depune unul in P1 si in P’0. Pentru acest nou marcaj numai T’’1 este
autorizabila (indeplinibila). Autorizarea sa depune atunci al doilea jeton in P 1.
Marcajul este atunci identic cu cel atins de Reteaua Petri generalizata prin
autorizarea lui T1. Rolul pozitiei P0 este de a permite autorizarea in secventa de
tranzitii T’1 si T’’1 inainte de autorizarea lui T2.
2.1.11. Retea Petri cu capacitate

Retea Petri cu CAPACITATE :

Intr-o Retea Petri ordinara (sau generalizata) nu exista nici o limitare in ceea ce
priveste numarul de jetoane care pot fi dispuse intr-o anumita pozitie. Pentru
modernizarea sistemelor atunci cand o pozitie reprezinta o resursa a carei
capacitate este limitata (de exemplu un stoc pentru care capacitatea este limitata),
este necesar sa se poata reprezenta aceasta proprietate.

Intr-o Retea Petri cu capacitate, capacitatile (numere intregi >0) sunt asociate
pozitiilor. Autorizarea unei tranzitii de intrare a unei pozitii P i, a carei capacitate
este Cap (Pi), nu este posibila decat daca autorizarea acestei tranzitii nu conduce la
un numar mare de marcaje in Pi care sa depaseasca capacitatea sa.

Transformarea unei Retele Petri cu capacitate intr-o Retea Petri


ordinara :
Toate Retelele Petri cu capacitate pot sa fie transformate in Retele Petri ordinare.
Pentru a face aceasta transformare este suficient sa sa suprime capacitatea pozitiei
Pj si sa se adauge o pozitie Pj1 care este plasata intre Ti si pozitia de iesire a lui Tj ;
capacitatea pozitiei Pj este atunci limitata prin functionarea Retelei Petri.
Retea Petri cu capacitate Retea Petri ordinara

Prezenta a cel putin unui jeton in Pj1 este o


conditie necesara pentru autorizarea lui Ti

Functionarea Retelei Petri ordinare considerata anterior este prezentata in detaliu


mai jos. Pozitia Pj nu poate contine decat maxim 4 jetoane.
2.1.12. Retea Petri pura si Retea Petri impura

Retea Petri PURA :

Intro- Retea Petri, o tranzitie se numeste pura daca ea nu are nici o pozitie care
este in acelasi timp pozitie de intrare si pozitie de iesire. Daca toate tranzitiile
Retelei Petri sunt pure atunci Reteaua Petri este pura.

Retea Petri IMPURA :

Intr-o retea Petri o tranzitie se spune ca este impura daca ea contine o pozitie care
este in acelasi timp si pozitie de intrare si pozitie de iesire, Daca tranzitiile Retelei
Petri sunt impure Reteaua Petri este impura.

Intr-o Retea Petri ordinara autorizarea tranzitiei impure nu modifica marcajul


pozitiilor care sunt in acelasi timp pozitii de intrare si pozitii de iesire. Intr-o Retea
Petri generalizata impura marcajul este modificat prin ponderare diferita a arcelor.

Retele Petri impure:

In primele doua Retele Petri tranzitia Tk este impura deoarece Pj este in acelasi
timp pozitie de intrare si pozitie de iesire.

In Reteaua Petri_1 deoarece Tk este validata, autorizarea sa nu modifica marcajul


lui Pj.

In reteaua Petri _2, deoarece Tk este validata, de fiecare data cand ea este autorizata
se adauga cate un jeton la Pj.
Transformarea unei Retele Petri impure intr-o Retea Petri Pura :
Toate Retelele Petri impure pot fi transformate in Retele Petri Pure. Aceasta
transformare care nu prezinta interes particular pentru analiza Retelelor Petri este
prezentata numai pentru a ilustra echivalenta dintre o Retea Petri impura si o Retea
Petri pura.

Principiul transformarii consta in a inlocui tranzitia impura T 1 prin « sub-reteaua »


constituita din T1’, P1’ si T1’’. In Reteaua Petri impura, marcajul lui P 1 este
neschimbat prin autorizarea lui T1. In Reteaua Petri pura echivalenta, pozitia P 0
permite asigurarea autorizarii in secventa cu tranzitiile T 1’ si T1’’. Astfel nu e
posibil sa se realizeze doua autorizari consecutive ale lui T 1’, care ar fi condus la
un comportament diferit in raport cu Reteaua Petri impura.

Pentru al doilea exemplu transformarea reprezinta cazul general. Intr-o Retea Petri
impura, tranzitia T2 impura, care este inlocuita prin « sub-reteaua » formata din T2’,
P2’ si T2’’. Pozitia P0 permite asigurarea autorizarii in secventa cu tranzitiile T2’ si
T2’’. Tranzitia T1 care nu este impura este inlocuita prin « sub-reteaua » constituita
de T1’, P1’ si T1’’ pentru a evita orice autorizare a lui T1 intre autorizarile lui T2’ si
T2’’.  
2.1.13. Retea Petri cu Arc Inhibitor

Retea Petri cu ARC INHIBITOR:


Intr-o Retea Petri ordinara o tranzitie este validate atunci cand fiecare dintre
pozitiile sale de intrare contin cel putin un jeton. Aceasta regula ne permite sa
realizam un test de zero sau altfel zis sa conditionam autorizarea unei tranzitii de
starea vida a uneia dintre pozitiile sale de intrare.

Retelele Petri cu arc inhibitor permit realizarea testului de zero.

In Reteaua Petri de mai jos arcul inhibitor este reprezentat cu un cerc la


extremitate.

Functionarea Retelei Petri :


Transformarea unuei Retele Petri cu arc inhibitor intr-o Retea Petri
ordinara:

Transformarea unei Retele Petri cu arc inhibitor intr-o Retea Petri ordinara nu este
posibila intotdeauna. Totusi daca Reteaua Petri cu arc inhibitor este marginita,
transformarea este posibila. Se inlocuieste fiecare arc inhibitor Pi Tj printr-o
pozitie P’i care este marcata cand Pi este vida.
2.2.2. Persistenta

PERSISTENTA :

Daca atunci cand tranzitiile sunt in conflict efectiv, ordinul de autorizare al


tranzitiior este fara consecinta asupra autorizarii celorlalte tranzitii ( in conflict) si
nu anuleaza posibilitatea de autorizare, se spune ca exista persistenta sau inca
Reteaua Petri este persistenta (pentru un marcaj considerat).

Exemplu :

fara conflict efectiv conflict efectiv fara conflict efectiv

Tranzitiile T1 si T2 sunt in conflict structural, deoarece nu exista nici un jeton in P2,


pozitia de intrare comuna la P1 si P3. Totusi, autorizarea lui T1 nu modifica
marcajul lui P1 si permite intotdeauna autorizarea lui T2. Totodata, autorizarea lui
T2 nu modifica marcajul lui P2 si permite intotdeauna autorizarea lui T1.
2.2.3. Paralelismul

REPREZENTAREA PARALELISMULUI SAU CONCURENTEI :

Reteaua de mai sus modeleaza doua procese care se executa in paralel dupa
autorizarea tranzitiei Ti. Dupa autorizarea lui Ti, procesul 1 = Pi…Pk si procesul 2 =
Pj…Pl evolueaza in maniera paralela, independenta si fiecare are ritmul sau.
2.2.4 Sincronizare

Intalnire Semafor

a. b.

a. Autorizarea lui Ti nu poate sa aiba loc pana cand Pk si Pi nu contin fiecare


cate un marcaj. Procesul 1 asteapta terminarea procesului 2 sau procesul 2
asteapta terminarea procesului 1.
b. Autorizarea lui Tj trebuie sa se realizeze dupa cea a lui Ti. Pj memoreaza
posibilitatea de autorizare a lui Tj.
2.2.5.Partajarea resurselor

Pozitia Px reprezinta o resursa partajata intre doua procese, evenimentele asociate


tranzitiilor Ti si Tj fie in excludere mutuala , fie in conflict, …
2.2.6. Memorare

MEMORARE :

Memorarea opereaza in doua situatii diferite :

- Memorarea unui eveniment sau a unei autorizari a unei


tranzitii

- Numarare ( numar de piese, …)

Memorarea unui eveniment Numarare

a. b.

a. Autorizarea lui Ti este memorata prin sosirea unui jeton in Pi. Tj va putea sa
fie autorizata ulterior deoarece toate conditiile vor fi indeplinite
(reprezentare apropiata a semaforului).
b. Ti este autorizata de atatea ori de cate ori este necesar si numarul de jetoane
incrementat in consecinta ; aceste jetoane pot de exemplu sa reprezinte piese
si pozitia Pi un stoc.
2.3 Notatia Matriciala

2.3.1. Introducere
  
Retelele Petri au fost prezentate anterior intr-o maniera intuitiva, aspectele
matematice au fost suprimate pentru a usura intelegerea. Vom trata in aceasta sectiune
un minim de notatii matematice esentiale pentru analiza retelelor.

2.3.2. Definirea unei Retele Petri

O Retea Petri (ordinara sau generalizata) nemarcata este un quadruplu R = (P, T,


Pre, Post), asa ca :
 P = {P1, P2, P3, …, Pn}, este multimea pozitiilor,
 T = {T1, T2, T3, …, Tm}, este multimea tranzitiilor,

 Pre : P ´ T N, este aplicatie de incidenta inainte,


 Post : P ´ T N, este aplicatia de incidenta inapoi,

N este multimea numerelor naturale si aplicatiile Pre et Post sunte astfel definite :

 Pre(Pi , Tj) este ponderea arcului Pi Tj , Pre(Pi , Tj) > 0, daca arcul exista

si

Pre(Pi , Tj) = 0, altfel

 Post(Pj , Tj) ese ponderea arcului Tj Pj , Post(Pj , Tj) > 0,daca arcul exista
si

Post(Pj , Tj) = 0, altfel

Pentru o Retea Petri ordinara N se reduce la multimea {0,1}, pentru ca daca arcele
exista ele au ponderea 1.

O Retea Petri (ordinara sau generalizata) marcata este un cuplu RM = (R, M), asa
incat :
 R est le Reteaua Petri definta anterior
 M:P N, este aplicatia (functia) marcaj a Retelei Petri
M(Pi) este numarul de jetoane in pozita Pi
2.3.3. Autorizarea unei tranzitii

Fie o Retea Petri (ordinara sau generalizata) marcata, RM = (P, T, Pre, Post, M), se
considera pozitiile Pi et Pj ale multimii P si tranzitia Tj a multimii T :

 Pi este pozitia de intrare a Tj, si Pre(Pi, Tj) > 0 si °Tj este multimea pozitiilor
de intrare ale lui Tj
 Pj este pozita de iesire a lui Tj, si Post(Pj, Tj) > 0 si T°j este multimea
pozitiilor de iesire a lui Tj

Tranzitia Tj este autorizabila daca: M(Pi) Pré(Pi, Tj)


Autorizarea tranzitiei Tj conduce la un nou marcaj M’, astfel ca:

 M’(Pi) = M(Pi) - Pre(Pi, Tj), se inlatura din Pi , un numar de jetoane egal cu


ponderea arcului Pi Tj
 M’(Pj) = M(Pj) + Post(Pj, Tj), sa adauga la Pj , un numar de jetoane egal cu
ponderea arcului Tj Pj

Intr-o maniera generala, autorizarea unei tranzitii Tj se reada astfel :

 M’(Pi) = M(Pi) - Pre(Pi, Tj)+Post(Pi, Tj)

Remarci :

Aceasta ultima relatie arata ca :


- intr-o Retea Petri ordinara, daca Ti este impură vis-à-vis de Pi , marcajul lui Pi nu este
modificat prin autorizarea lui Ti
- intr-o Retea Petri generalizata, daca Ti este impură vis-à-vis de Pi , marcajul lui Pi
este modificat prin diferenta dintre ponderile arcelor
Exemplu :

Retea Petri : Graf de marcaje :

Modificarea marcajului: M ’(Pi) = M(Pi) - Pre(Pi , Tj)+Post(Pi , Tj)


Realizarea lui T4 plecand de la M2 : M’(Pi) = M2(Pi) - Pré(Pi , T4)+Post(Pi , T4)
2.3.4. Applicatie & Matricea de Incidenta inainte

MATRICE DE INCIDENTA INAINTE :

Aplicatia de incidenta inainte a unei Retele Petri permite definirea unei matrici de
incidenta inainte, W-, cu n linii si m coloane :

 n = numar de linii ale matricii = numar de pozitii ale retelei,


 m = numar de coloane ale matricii = numar de tranzitii ale retelei cu:

W-ij = Pre(Pi,Tj)

W-ij : indica numarul de jetoane luate din pozitia Pi prin realizarea tranzitiei Tj
2.3.5. Aplicatie & Matricea de Incidenta înapoi

MATRICEA DE INCIDENTA INAPOI :

Aplicatia de incidenta inapoi a unei Retele Petri permite definirea unei matrici de
incidenta inapoi, W+, cu n linii si m coloane :

 n = numar de linii ale matricii = numar de pozitii ale retelei,

m = numar de coloane ale matricii = numar de tranzitii ale retelei cu:

W+ij = Post(Pi,Tj)

W+ij : indica numarul de jetoane adaugate la pozitia Pi prin realizarea tranzitiei


Tj
2.3.6. Matricea de incidenta

Matricea de incidenta W a unei Retele Petri este o matrice cu n linii si m coloane


astfel ca :

Wij = W+ij - W-ij și W = W+ - W-

Wij : indica modificarea marcajului pozitiei Pi prin realizarea tranzitiei Tj

Matricea de incidenta W defineste complet Reteaua Petri si este independenta


de marcaj

      

Exemplu :

realizarea tranzitiei
T3 :

 scoate un
jeton din P1
 scoate doua
jetoane din P2
 adauga 2
jetoane in P3

 nu modifica
marcajul in
P4
2.3.7 Vector caracteristic

Fie o secventa S de autorizare realizabila pornind de la un marcaj Mi, vectorul


caracteristic S este vectorul de dimensiune n (n= numarul de tranzitii ale Retelei
Petri) a carui componenta i corespunde numarului de autorizari ale tranzitiilor Ti
din secventa S.

Exemplu :

Fie o Retea Petri marcata RM=(R,Mo) si T = {T1, T2, T3, …, Tn}, multimea de
tranzitii ale lui R, se considera secventa S = T2T4T2T3T3TiTj realizabila pornind de
la un marcaj Mi.

Numarul de autorizari a fiecarei tranzitii este:

 T1 = 0, T2 = 2, T3 = 2, T4 = 1, T5 = 0, …, Ti = 1, Tj = 1, …, Tn = 0

Vectorul caracteristic al acestei secvente se scrie :


 S = [0, 2, 2, 4, 0, …, 1, 1, …, 0]

Pentru secventa data, cunoasterea vectorului caracteristic si a matricii de incidenta


permite determinarea evolutiei marcajului Retelei Petri.
2.3.8 Ecuatia fundamentala

Pentru o Retea Petri marcata, RM=(R,M0), cunoasterea matricii de incidenta W si


a vectorului caracteristic S a unei secvente S, realizabila pornind de la un marcaj
Mi a multimii marcajelor accesibile ale Retelei Petri, A(R ; M0), permite
determinarea marcajului tangibil Mj, prin ecuatia :

Mj = Mi + W.S

Aceasta ecuatie este numita ecuatia fundamentala a Retelei Petri.

Exemplu :
Fie Reteaua Petri : Matricea de incidenta:

  

Secventa S = T1T2T4T2T3 , este realizabila pornind de la marcajul initial indicat si


S = (1, 2, 1, 1, 0)

Care este marcajul Mk atins prin autorizarea lui S pornind de la M0  ?

Remarca :
Se spune ca S este un vector caracteristic posibil daca lui ii corespunde cel putin o
secventa de autorizari S realizabila pornind de la un marcaj Mi.

Secventele S1=T1T2T4T3T2T5 et S2 = T2T1T4T2T3T5 admit acelasi vector


caracteristic : S = (1,2,1,1,1) dar numai secventa S1 este posibila pornind de la M0.
Nu este deci suficient sa se gaseasca un vector caracteristic pentru a determina
evolutia unei Retele Petri pornind de la ecuatia fundamentala. Trebuie ca marcajul
de la plecare sa fie asa incat tranzitiile intermediare din secventa considerata sa fie
autorizabile pornind de la fiecare marcaj intermediar atins.
2.3.9 Cazul Retelelor Petri impure

Intr-o Retea Petri impura daca exista o pozitie Pi si o tranzitie Tj astfel ca :

 Pre(Pi, Tj) . Post(Pi, Tj) # 0

Adica exista o tranzitie avand aceeasi pozitie la intrare si la iesire ; matricea de incidenta
ne permite sa reconstruim Reteaua Petri.

Pre(Pi,Tj) = 2 et Post(Pi,Tj) = 3,
Pre(Pi,Tj) = 1 și Post(Pi,Tj)=1,
Pre(Pi,Tj) . Post(Pi,Tj) = 6 # 0
Pre(Pi,Tj) . Post(Pi,Tj) = 1 # 0
 In matricea de incidenta W,
 In matricea de incidenta W,
wij = w+ij- w-ij = Post(Pi,Tj) -
wij = w+ij- w-ij = Post(Pi,Tj) - Pre(Pi,Tj) = 0
Pré(Pi,Tj) = 1
 Matricea de incidenta nu da deci nici o
 Matricea de incidenta nu indica
indicatie despre posibilitatea de autorizare a
faptul ca Pi est pozitie de intrare a
acestei tranzitii
lui Tj