Rețele Petri temporizate

 O rețea Petri temporizată permite descrierea unui sistem în

care funcționarea depinde de timp. De exemplu, se poate
scurge o anumita durata între debutul unei operații si sfârșitul
acestei operații.

 R.P. temporizate sunt utile pentru evaluarea performantelor
unui sistem.
 Sunt în principal doua moduri de modelare a temporizării :
 fie temporizările sunt asociate pozițiilor - vom spune RPT - P
(Retele Petri Temporizate, cu temporizări asociate pozițiilor)
 fie temporizările sunt asociate tranzițiilor - vom spune RPT - T
(Retele Petri Temporizate, cu temporizări asociate tranzițiilor)
Retele Petri temporizate P
 În cazul acestor rețele fiecărei poziții P i îi este asociata o
temporizare di , cu valoare eventual nula.
 Vom considera cazul în care di este o valoare constanta, dar
în caz general di poate fi variabila.
 Definiție : RP.T-P este un dublet <R , Tempo> în care R este
o R.P. marcata iar Tempo este o aplicație
 Tempo : Pi → Q+ (raționale pozitive) .
 Tempo (Pi ) = di - temporizarea asociata poziției p i.
  
 Principiu de funcționare
 Atunci când un marcaj este depus în poziția P i, acest marcaj
trebuie sa rămână în aceasta poziție cel puțin pe durata d i .
Retele Petri temporizate P

 Vom spune ca marcajul este indisponibil pe aceasta durata.

Când timpul di s-a scurs marcajul devine disponibil .
Retele Petri temporizate P

 Funcționarea Rețelei Petri din exemplul anterior este data de

următoarea diagramă.

exacuţie T1
execuţie T2

marcaj indisponibil P1 d1
marcaj disponibil P1

marcaj indisponibil P2 d2
Funcționarea unei RP temporizate -
P
 În starea inițială, marcajul M0 este constituit din marcaje disponibile. La un
moment t oarecare , marcajul prezent M, este suma a doua marcaje :
 Md - marcajele disponibile
 Mi - marcajele indisponibile
 O tranziție este validă pentru marcajul M= Md+Mi daca ea este valida
pentru marcajul Md .
 Execuția unei tranziții se efectuează prin tragerea din pozițiile de
intrare numai a marcajelor disponibile.
 Execuția tranziției este de durata nulă.
 Dacă un marcaj este depus într-o poziție Pi si o tranziție se
efectuează la momentul t, atunci acest marcaj este indisponibil în intervalul
[t , t+di] .
 În situația în care toate tranzițiile valide sunt executabile vom spune
ca R.P. funcționează la viteza maxima .

Funcționarea unei RP temporizate -
P
 Frecventa de execuție a tranzițiilor, Fj, a unei tranzitii Tj este
reprezentata de numărul posibilităților de execuție a Tj în
unitatea de timp , atunci când regimul staționar este stabil .
 Consideram următoarea R.P. funcționând în viteza proprie :
Funcționarea unei RP temporizate -
P
 Numărul posibilităților de marcare în P1 este egal cu produsul d1 ·
F2 , pentru ca marcajele sunt introduse în P1 la o frecventa F2 si
rămân un timp d1.
 Numărul posibilităților de marcare în P2 este d2*F1 .
 Suma acestor doua numere este un invariant.
 d1*F2 + d2*F1 = M0(P1) + M0(P2) =1
 Se observa ca F1 = F2 cum d1 = 2 si d2 = 3 rezulta 5*F1=1.
 F1=1/5
 Definiție: Vom spune ca o R.P. - temporizata funcționează în
viteza proprie daca toate marcajele nu rămân într-o poziție decât pe
timpul duratei sale de indisponibilitate.
 Rețeaua din exemplul anterior funcționează în viteza proprie
  
Rețele Petri temporizate-T (RPT-
T)
 În acest caz temporizările sunt asociate tranzițiilor. Putem demonstra
ca RP.T. - P si RP.T - T sunt echivalente.
 O RP. - temporizata este un dublet ,<R , Tempo> astfel încât R
este o RP marcata si Tempo este o aplicație
 Tempo : T → Q+
 Tempo (Tj) = dj = temporizările asociate tranziției Tj .
  
 Principiul de funcționare
  
 Un marcaj poate avea doua stări .
 El poate fi rezervat pentru execuția tranziției Tj sau nerezervat .

Rețele Petri temporizate-T (RPT-
T)
 Pentru a prezenta modul de funcționare a RPT-T utilizam
exemplul următor.
Rețele Petri temporizate-T (RPT-
T)
 Funcționarea Rețelei Petri din exemplul anterior este data de
următoarea diagrama:

 Atunci când T1 este executata un marcaj este depus în poziția P1, care
antrenează validarea tranziției T2. Ca urmare putem decide execuția
tranziției T2 în oricare moment.
 În cazul în care execuția este decisa, marcajul necesar acestei tranziții
este rezervat. După scurgerea perioadei d2, T2 se va executa .
Retele Petri stohastice
 Într-o Rețea Petri temporizată o durată fixă este asociată
fiecărei poziții sau fiecărei tranziţii din reţea. Obţinem cu
ajutorul acestora modele ce sunt adaptate pentru a studia
sistemele în care duratele operațiilor sunt fixe.
 Exista fenomene care nu pot fi modelate cu durate constante.
 Exemplu timpul de bună funcționare a unui aparat sau a unui
echipament. Putem exprima aceasta durata printr-o variabila
aleatoare.
 Un timp aleatoriu va fi asociat executiei unei tranzitii.
 RP stohastice se deduc din:
 RP - autonome;
 RP - temporizate.
Retele Petri stohastice
 Ipoteza cel mai des utilizata este că temporizările sunt
distribuite după o lege exponențială. Rezultatele referitor la
invarianții marcajelor si invarianții tranzițiilor sunt de asemenea
valabile pentru R.P.St.
 Metoda de analiză curentă constă în construirea unui graf de
marcaje accesibile al RP- stohastice şi etichetarea fiecărui arc
cu o probabilitate de execuție.
 Comportarea aleatorie a unei RP stohastice este identică cu a
unui lanţ MARKOV omogen determinat