Exemple

 Exemplul 1
 Exemplul 2
 Marcajul initial M0 (1 0 0 1 1 0 0)T

 Daca au loc tranzitiile t1, t2 si t4 fiecare cate o data, putem scrie

 u = (1 1 0 1 0 0)
 Se poate calcula rezultatul obtinut in urma acestor tranzitii ca:
 M0T + ATu
 Putem folosi uneori ecuatiile matriciale pentru a a vedea daca un marcaj nu
poate fi atins (unreachable).
 M0 +Au = M nu are solutii naturale pentru u

 Exemplul 3
 Consideram marcajul M = (1 1)T

 Ecuatia nu are solutii si astfel marcajul M nu poate fi atins

 Solutiile ecuatiei Au=0 se numite tranzitii invariante sau T-invariant.
 In Exemplul 3, u = (1 1)T este un T-invariant

 Solutiile ecuatiei ATx = 0 se numesc locuri invariante sau P-invariant

 Un P invariant corect este o solutie a ecuatiei ATx = 0, daca x≠0

 In Exemplul 2
 x1 =(1 1 1 0 0 0 0)T , x2 = (0 0 1 1 0 0 1)T si x3 =(0 0 0 0 1 1 1)T
sunt toti P-invarianti (corecti).
 Un P-invariant indica faptul ca numarul de jetoane in toate marcajele
tangibile (reacheble) satisfac relatii invariante liniare.
 3.4.4.1. Configuratii tip sifon si capcanã
 În general analiza proprietãtii de viabilitate, se bazeazã pe identificarea si
investigarea a douã configuratii specifice de pozitii si tranzitii, denumite
sifon si respectiv capcanã.

 În cele ce urmeazã definim aceste douã tipuri de configuratii.

 O submultime de pozitii S ale unei retele Petri ordinare se numeste zãvor

sau sifon (eng. siphon) dacã fiecare tranzitie ce are o pozitie de iesire în
S posedã si o pozitie de intrare în S.
 Echivalent, utilizând notatia de precedentã si succesiune, avem:

 Pentru ilustrare, a se vedea fig. (a), în care sifonul S={p1, p2, p3} se
caracterizeazã prin ·
 S {t1} si
 S {t1, t2}.
 O submultime de pozitii Q ale unei retele Petri ordinare se
numeste capcanã (eng. trap) dacã fiecare tranzitie ce are o
pozitie de intrare în Q posedã si o pozitie de iesire în Q.
Echivalent, utilizând notatia de precedentã si succesiune,
avem:

 Pentru ilustrare, a se vedea fig. (b), în care capcana

 Q={p1, p2, p3} se caracterizeazã prin
 Q · ={t1} si
 · Q = {t1, t2}.
 Configuratia tip sifon posedã urmãtoarea proprietate
fundamentalã:

 Continutul de jetoane al sifonului (privit ca subretea apartinând unei

retele Petri ordinare oarecare) fie rãmâne constant, fie descreste în
urma oricãrei secvente de executãri de tranzitii.
 Cu alte cuvinte, nici o secventã de executãri nu poate creste
continutul de jetoane al unui sifon.
 Pentru ilustrare, a se vedea sifonul S din fig. (a) în care, executarea lui
t1 pãstreazã constant continutul de jetoane ale lui S, iar executarea lui
t2 îl descreste.
 O consecintã importantã a acestei proprietãti constã în faptul cã un
sifon, odatã ce a ajuns gol (fãrã nici un jeton), va rãmâne gol pentru
orice secventã de executãri de tranzitii.
 Configuratia de tip capcanã posedã urmãtoarea proprietate
fundamentalã.

 Continutul de jetoane al capcanei (privitã ca subretea apartinând unei

retele Petri ordinare oarecare) fie rãmâne constant, fie creste în urma
oricãrei secvente de executãri de tranzitii.
 Cu alte cuvinte nici o secventã de executãri nu poate descreste
continutul de jetoane al unei capcane.
 Pentru ilustrare, a se vedea capcana Q din fig. (b) în care, executarea
lui t1 pãstreazã constant continutul de jetoane al lui Q, iar executarea
lui t2 îl creste.
 O consecintã importantã a acestei proprietãti constã în faptul cã o
capcanã, odatã ce a ajuns marcatã (contine cel putin un jeton), va
rãmâne marcatã pentru orice secventã de executãri de tranzitii.
 De retinut asocierea acestor proprietãti cu sensul intuitiv
binecunoscut al functionãrii unui sifon (care nu poate decât sã-si
micsoreze continutul), respectiv al unei capcane (care nu poate
decât sã-si mãreascã continutul).

 Un sifon se numeste sifon de bazã (sau fundamental) dacã nu poate

fi reprezentat drept o reuniune de alte sifoane.

 Similar, o capcanã se numeste capcanã de bazã (sau fundamentalã)

dacã nu poate fi reprezentatã drept o reuniune de alte capcane.

 Toate sifoanele (capcanele) unei retele Petri ordinare pot fi

reprezentate drept reuniuni ale unor sifoane (capcane) de bazã.
 Retea Petri ce reprezinta o operatie de triere
 Modelul Petri pentru un flux tehnologic