Pentru Euie

INTRODUCERE iN

H.RUDOLPHSC~FER

Editura ASCR

viii

Cornpetenta ernotionala Ce este m11lpetel!fa emofionala?

De fa controlu! din panca celorlati fa autocontral

De ce existd diflrenfe Entre copii fa nivelu/ competentei emotionale?

Rezumat

Bibliografie recomandaUi

Caracterizare generala

Si'opun fi metode

T rdsdttat de bazci ate teonei

Stadiile dezvoltarii cognitive

S tadiu/ senspriomotor Stadillf preopera,tional

S tadiu! opera,tiifor concrete Stadiuf opera,tiilorformale

Pro §i contra teoriei lui Piaget

Contribufii limite

Rezumat

Bibliografie recomandata

~ocio-cofjniliui:i

Caracterizare gene rala

Omul Teona

145

147 149 151

155

156

158

160
161
164
167
167
171
177
181
182
182
184
..,
190
191
192 194

194 195

I

ix

De la ajutorul acordat de altii la autoregla.re

201

Ce se fnldmp/d ill ZOlla proxime: dezvoltcin"?

Cu» Jus/in (ldu/!ii performan,ta copiilor In sarand? Ce fnseamnci qjtltor eftcient?

Pot alii ~·opii sa jie tutori?'

Ce rot joad fal"torul mltural in relatia adult - copi! in i'nvafare?

Este rezolvarea de probleme prin colaborare superioard c elei individuale?

202 203 207 209 210 213

Evaluare

215

Contribu~ii Limite

215 216

Rezumat

217

Bibliografie recomandata

218

220

Modelarea activitatii menta le

,

222

Erte min tea WI calm/ator?

222

Natura ghdirii

227

Problema accesului

Rq;rezentarca simbolitii: limbo/;jo~·, desen

Organizarea mentala

227 231

240

Formarea conceptelor Construirea scenariilor

242 246

Memoria

248

Natura memoriei DeZl10ftarea memoriei Memoria autobiografii"ii Copiti ca marton oculari

248 2~9 254 257

Gandind despre ceilalti oarneni

,

258

Descriisdu-ipe i·8iia~tz Explicdndu-zpe ceifaf!i

258 260

x

Rezumat

Bibliografie recomandata

Ce este limbajul?

Cara(-tmstidle pfumliile limbc/j.ill/I o abilitate exclusiv umand?

Cursul ontogenetic allimbajului

Primele t'Uvinte

_ Formarea propo'.(jfiIlOl" fi a fraze/or

Exista perioade entice in tlt-hiZ!fia limbajului? Competenftl de comunisar«

Despre a!fabetizare

Explicarea ac hiziriei limbajului

Abordiiri bebasioriste Aborddri nativists

Abordiirile interaqiunii sociale

Rezumat

Bibliografie recomandati

Adeveni 0 persoana

Corelatele biologit-e ale individualiMfii Construirea Jim/ui

S lima de sine: mracteriJtil.-i ii dezvoltare Sine!e In adolescentd

Inflmnfii (lJupra de!(yoltdrii sine/ui Dobdndirea identitdtii de gen

Continuitate §i schimbare

l!1~estiglirea mntilluitCitii

Preditfiipe bazel ('Omportamentulta'timpun'u Preditlti pe baza experimteior timpurii Creionarea traseelor de dezvoftare

Rezumat

Bibliografie recomandata

Glosar

Bibliografie

Index de au tori

Index tematic

Xl

329 332 337 341

343

344

345

351

370

377

"I

"' 1,1
2.1
2.2
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
4.1
4.2
4.3
4.4
5.1
5.2
5.3
5.4
5.5
5.6
6.1
6.2
6.3
6.4
J 7.1
7.2
7.3
8.1
8.2 c.:

dt de rnult ar trebui sa se uite copiii la televizor? 12

Conven~ia Na\iwUlar Unite privind Drepturile Copilului 25

Mamele japoneze ~i copiii acestora 28

Barbat sau femeie? Dezvoltarea identiracii sexuale 49

Are "consumul social" de alcool:in tirnpul sarcinii efecte negative? 57

Interaqiunea eu un bebelus prernatur 64

Nou-naseu\ii pot recunoaste vocea rnamei lor 70

Leziunile eerebrale ~i plasticitatea cerebrala 76

Depresia postnatala ~i efectele acesteia asupra copiilor 78

Farniliile eu copii cu handicap 91

Copiii adusi pe lume prin noile tehnici reproductive 96

Poate fi mtarziata formarea atasamentului primar? 104

Formarea atasamentului la copiii maltratati-de piirin)i 108

Studierea ernotiilor lrltr-O societate neolitica 1]0

Invescigarea mandriei 9i a rusinii 132

Viata emotionalii a elefantului Ellie 139

"Niciodata manias": stilul de viata al eschimosilo.r Utku 141

Intreruperea cursului emotional " 146

Paralogia ernoriilor la copiii cu autism 153

Tehnicile piagetiene de colectare a datelor ,- 163

Giurarea obiectelor ascunse 172

Invesrigarea In\elegerii conservarii de catre copii 179

Influente culturale asupra perfo.rman~ei la probele piagetiene 186

Calculatoarele ca instrumente culrurale 197

Inva~and cu mama despre numere 206

Rezolvarea de probleme prin colaborare - marne 9i copii din

Guatemala ~i Statele Unite 211

Monologurile lui Emily de dinainre de culcare ale 230

Desenarea figurilor umane de catre copiii orbi 241

XIV C. f

a1e ,~

8.3 Credintele copiilor despre viala ~i moarte 245

8.4 Abilita;il.e. mnezice ale copiilor aborigeni din Australia 253

9.1 Invatarea limbajului sernnelor 282

9.2 Pov;stea lui Genie 285

9.3 Limbajul parental VaZU( ill context cultural 297

10.1 Victirnele agresiunilor scolare ?i sinele lor 321

10.2 Experimenrele "Bebeh.l?ul X' .. 326

10.3 Poate fi prezisa inteligenja ulterioara pe baza cornportamemulm dill

primul an de via~a? 330

I I

I

I
j
1
I
i 2.1
~ 3.1
I 3.2
!. 3.3
i
~ 3.4
[ 3.5
3.6
I 3.7
3.8
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
6.1
6.2
6.3
6.4
6.5
7.1
8.1
8.2 Relapa sisternelor de credinte parentale eu practicile de crestere si

dezvoltarea copiilor 34

o celula cu pereehi de crornozomi 41

Secventa achiziriilor esentiale ill dezvolrarea rnotorie 42

Cre~te;ea proporuonals ; eorpului uman din perioada prenatala

pana la maruritate 54

Aparat pentru lnre:glStrarea atentiei vizuale a bebelusilor 66

Stimuli utilizati ill experimentele retcritoare la perceptia Iejelcr 68

Linii de scanare a felei umane de catre bebelusii de 1 ~i de 21uni 69

Perioadele de somn si veghe ale unui bebelus, pentru fiecare zi

dintre zileleI 1 ;;i 3d: liniile groase reprezinta somnul; 73

Rate relative de crestere: acreierului, a organelor de reproducere ~i

a corpului m genera". 74

Relatiile dintre nivelurile succesive ale cornplexitatii sociale 86

Familia si subsisterrele ei 88

Reciprocitatea intluentelor familiale 89

Timpul petre cut ell alIi copii ?1 ell adultii, la diferite varste 112

Legaturi intre sisternul familial ;;i eel al gmpului de eopii 114

Peisajul eu trei rnunti urilizar de Piaget 174

Experimentul pentm testarea conservarii volurnului 178

Probele pentru conservarea numaruiui, a lungimii ;;i a masei 180

Experirnentul privind permanen~a obiectului realizat de Bower 185

Experirnenrul de asrundere realizat de Hughes pentru testarea

egocentrismului 188

Performanta a doi copii atune] cand lucreaza singuri ~i eu a

persoana expert 200

Diagrama proceselo-: informaria receptata ~i stocata 223

Modificari aparute cdan ell varsta ill capacitatea de procesare a

informatiei: retinere de siruri de eifre §1 cuvinte 225

93 9,4 10,,1

10.2 103

lOA

\

xvi

8,} 8.4 8.5

Modificarile ontogenerice ill desenarea figurU umane de catre copii Desenarea oamerulor de catre copii orbi ill varsta de 10 ani

Figuri umane desenate de (a) un baiat orb ill vmta de 8 ani; (b) un copil orb ill varstii de 9 ani

o ierarnie a conceptelor aranjara pe niveluri: supraordonat, de baza §i subordonar

NUITJirul de pozitii de ;;ah ~i de cifre reactualizate corect de copii experti ill sah ~i de adulti novici ill sah

Testul "Sally - Anne" privind mlelegerea credintelor false Localizarea ariilor lirnbajului ill creier.

Cresterea vocabularului la sase copii pe parcursul celui de al doilea an de viata

Limbajul sernnelor: dteva exernple

"Scrisul" Ia 2 ani ~i jurnatate, la } ani ~i la 4 ani

Exernplu de item din Profilul de auto-perceppe pentru copii

elaborat de Harter .

Profilurile stimei de sine la patro copii

Preferinra baietilor ~i a fetelor cu varste mere 1 ~i 6 ani pentru parteneri de joacs de acelasi sex

Coeficienrii de inteligenpl ai copiilor din studiul lui Dennis

S.iiJ

8.8 9. ] 9.2

239
241
242
244
251
263
273
278
282
291
314
315
328
339
"
,
,
d
I I

I

2.1 3.1

Activitatile copilului ill doua socierati (procemaje ale timpului total) 30 Coeficienrii de corelatie pemru inteligenta si extraversiune la

gemenu rnonozigoti (MZ) ~i dizigofi (DZ) crescuti lmpreuna ~i 46

separat

Coeficienrii de corelatie pemru extraversiune ~i neuroticism

ob\inu)i de la perechi de parinte (biologic si adopriv) - copil 47

Carac.tenstici psihclogice investigate din perspectiva influentelor

gene tic e 47

Scala Apgar 61

Starile de sornn ~i veghe la nou- nascuti 72

Sarcini ill dezvoltarea timpurie ' 84

Fazele dezvoltarii atasarnentului 102

Tipuri de~ta~amem 106

Caracteristici ale rnodelelor interne de lucru 110

Caracteristicile de personalitate ale copiilor populari, ale celor

res pinsi ~i ale celor neglijafi 118

Sase ernotii de baza !?l expresiile acestora 128

Acord (ill procente) mtre membrii diferitelor culturi ill identificarea

ernoriilor pe baza unor fe)e fotografiate 129

Frecventa referirilor la sentimente la copiii ell varste mue 1%-2 Y2

ani si la rnamelelor 135

Acuratetea copiilor ill identificarea narurii ~i cauzelor ernotiilor 137

Cornponentele cornperentei emotionale 147

Strategii utilizate pentru autoreglarea ernotiilor 150

Stadii in intelegerea cauzalirsrii 162

Definirea catorva terrneni piagetieni 165

Stadiile piagetiene ale dezvoltarii coznirrve 168

~cra[egiil~ adultilor atunci cand li ajl~ta pe copii sa rezolve probleme

ill SltuaPl unu-la-unu 204

3.2

3.3

3.4 3.5 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5

5.1 5.2

5.3

5.4 5.5 5.6 6.1 6.2 6.3 7.1

xviii

7.2

8.1 8.2 8.3 8.4 9.1 9.2 9.3 9.4 9.5

10.1 10.2 10.3 10.4

10.S 10.6

7.3

Niveluri ale controlului parental aplicat In tirnpul rezolvarii de

bl me prin colaborare

~ . e amenrul mamelor In situapile de rezolvare de probleme

p:~~l~borare: cornparatie lntre qantionul guatemalez p eel nord-

arnencan diil .' . h - efectele

Desicrn-ul de cercetare pentru stu e care invesng eaza

rezobarii de probleme prin col~?orare . .

Scorun pre- ~i post-test ale copiilor de 3 ~1 5 am care au avut

sesiuni individuale sau cu un tutor . .' . Exemple ale progresului ontoge~eHc ill procesarea informa~lel

Vocabularul unui copil de 14 luru

Niveluri ale jocului ..

Strateo-iile mnezice utilizare de copu . .. ..

Modificari ontogenetice referi.toare la frecvenja vorbrru cu smeb.

.. . . " . t ta" ill diverse lim 1

Cuvintele copiilor rmci pentru ".~ sr; a

Cresterea vocabularului 'in prirnii 6 am .

cat~va caracteristici ale vorbirii adult c~rre. copil . . .. Discu\ia marnelor c,:.copill care nu au frail g~meru ~;1 cu gemellil

Trei scheme de clasiflCare a temperamenrulU1. .

Modificari omogenetice la nivelul eon~eprulU1 de sme Stadiile privind eidurile vietli, dupa Eriks on. " cateva exemple ale comportam:?rullli adul\ilor care re±1eeta

stereotipurile de sex fala de e?pu.. . . . ." ,

Co rul copiilor inhi. bar' <1 neinhibati la difen.te varste

mportarnen .." r . di il- .

Continuitate 1a nivelul stilului de personalitate, ill cop ana

timpurie panl in perioada adulta. ... .: f ~ . Rezultate obtinute la testele cognitive de copui de 4 am adop a\l

din orfelinat~ romane~ti . .

Rata depresiei (%) la un gtup de f~me~.~. funq~e de pierderile suferite 'in copilarie ~i de calitatea rngnJrru ulterioare

7.4

7.5

10.7

10.8

205

211

213

214 225 233 235 252 271 276 278 296 301 309 312 318

325 334

337

341

f

I

Copiii sunt fascinanji ~i extrern de importanti - doua motive loarte bune pentru a dori sa descoperim mai rnulte des pre ei, Ei sum fascinanti pentru ca seam,'ina cu adul~, dar 'in acelasi timp sunt ~i diferiti de acestia: pe de 0 par:e, au potentialul de a dezvolta intreaga palera a capacitatilor umane pe care Ie valorizim la indivizii rnaruri, iar pe de alta parte, au abilita~i ?i cerinte proprii, specifice fiecarei varste, pe care trebuie sa Ie luim ill considerare, sa le respectarn ~i care au nevoie Sa fie satisfacute. Copiii sunt fascinanri ~i p~Ilttu ca esen~a copilariei este sehimbarea; a observa felul in care nou- nascutul devine bebelus, iar apoi, succesiv, prescolar. scolar ~i adolescent, precum ?i a incerca sa iruelegern mecanismele care srau la baza acestei schirnbari, reprezinra a activitate interesanta din punet de vedere intelecrual, dar ?i una care oEed multe sausfactii din punct de vedere emotional. Au expenentele din primii ani de viata efecte ireversibile la nivel mental? In ce miisurii. sunreri modelan de zestrea noastra genetica? De ce unii copii luvap'i limbajul mai devreme decat alrii? Care sunt efecrele divortului asupra copiilor de diferite varste? Exists 0 modalitate optima de a-i ajuta pe copii sa dezvolre abilitati de rezolvare de problene? Acesrea ,,1 multe altele sunt inrrebarile care se nasc din activitatea zilnica de ltlgrijire )ii educare a copiilor, illcrebari la care am dori un raspuns, ehiar dad numai .?entru a ne satisface curiozitatea.

Dar copiii sunt importanti "i penttu ca evoluria societatii depinde de felul in care crestern ?i educarn generatiile viitoare. Se nasc si ill acest caz a rnulrirne de intrebari. Exista modalitiifi "corecte" pentru a cresre copiii ?i pentru a-i ajuta Sa '4i dezvolte maximal potenjialul? Exista factori de rise pe care trebuie sa Ii cunoasrern ,,1 sa Ii evitiirn? Este agresivitatea timpurie un sernn care prevesteste violenra de mai rarziu "i delincvenra? Pot copiii sa recupereze pierderea !a mornentui potrivit a unor experienre irnportante, cum ar fi formarea unei relarii apropiate eu parinrii ill copilaria timpurie sau irnplicarea in activita~ cu texte tipsrite ell rnult lnainte de a merge 1a ~coala? Aflarea raspunsurilor este utila nu doar penttu indivizii responsabili

. de cresterea copiilor, ci ~i penttu cei ca.re raspund de construirea de politici 'in

6

;])edcoperind cop;ii

exernplu, un srudiu care a identificat tirniditatea ca fiind 0 trasaturii stabil! ;;i b~~ exprimata In copilsria rnijlocie este probabil. s~ ~ea .~a~tere lao t~t felul de m~e"ban~ dr de timpuriu putem dete~ta sernnele t~dlta~~? Este tlll1l?ltatea 0 . trasatur~ srabils deja din primul an de vlara? Au factorn genetlci v~eun rolm dete~ar~a e,l. Sunt manifesrarile extreme tirnpurii semne care Sa indice patologie mal tarziu ill dezvolrare? 0.1 alte cuvinte, cercetarea are ~i un impuls propriu, iar preocuparea

pentru cunoastere este 0 activitate care instiga prin ea lnsa;;i. . ..' .

Exists' torusi limite ale intrebarilor pe care le pot pune psihologu. In prunul rand, unele intrebari presupun mai mult judecati de valoare decat date ~e cercetare:

Au parintii dreprul Sa 1;;i pedepseasd fizic copiii? Cercetarea poate of en raspunsun privind efectele pedepsei fiziee asupra copiilor, msii ea n:, poate Sa d~~l~ii care a: trebui sa fie drepturile piir1n)ilor sau ce drepruri ar trebui Sa alba. C~Pll1 ill aceas;a situarie. Aceste probleme trebuie rezolvate de societate. 0 alta limitare consta ll1 accesul la instrumente metodologice adecvate, illtrudt exists aspecte ale comportamentului uman care sunt prea subtile P:.ntru a. fi deserise eu .acuratere ~i eu atat mai rnult masurare. Progresul cunoasteru depinde, cel pupn partial, de dezvoltarea rehniciior de evaluare; astfel, coneentrarea pe dezvoltarea intelecruala 1n stadiile timpurii ale psihologiei copilului a reflecrat ill ~re masura utilizarea pe sca:a larga a testelor cognitive - caracterisricile sociale ~l emotlOn~e au fost relatI:: neglijate, pentru cii piireau prea "alunecoase': yentru a ft obiect al unor studii riguroase. Doar in ultimii ani, odata cu apanpa ll1St~entelor relevante, aceste aspecte au 'lnceput sa beneficieze de atentia pe care 0 menta.

Metode

Psihologii obtin rezultate din trei surse principale: observare, adresare de.illtrebari :;;i experirnentare.

•

Observa!ICJ poate sa para, la prima vedere, 0 tehnica user de ~p~cat; ill fond, utilizarea ei eficienta presupune rnulta practica ~i rnulta planificare, Trebwe luate decizii cu privire la ce, cine, dnd ;;i unde va fi observat ?i des pre care dintre numeroase1e tehnici de observatie sa fie aplicata. Observatiile pot fi participative sau non-participative; pot Sa ia forma unor naratiuni continue sau sa se limiteze la anumite episoade; pot Sa implice esannonarea temporals sau esantionarea evenirnentelor; pot sa se centreze pe mai multe categorii de comportarnente sau dear pe una singura; pot sa implice un singur individ la un moment dat sau comportamemul interactiv al mai multor indivizi, Deoarece nu este u:;;or pemru nici 0 fiin\a umana sa fie complet obiectiva atunci cand inregistreaza comportamentul alrei fiin~e umane, trebuie efectuate verificari ale fidelitiijii ol:iserva~or, bazate de obicei pe acordul dintre mai mul~i observatori (pentru detalii suplimenrare despre observalie ?i alte tehnici de colectare a datelor menjionate mal jos, vezi S. A Miller, 1998).

r

I

I I

I

•

.Adresarea de intrebdn irnplica dow abordari princip:ale: inrerviul :;;1 chestionarul. Utilizarea lor in cazul eopiilor mici este evident limitara ~i totusi, arunci dnd 'lntrebiirile sunt integrate 1n conversatii naturale despre subiecre care au sens pentru ei, pot fi extrase informarii utile chiar :;;i de la prescolari (de ex., Bartsch & Wellman, 1995, Dunn & Hughes, 1998). A~ci cand se aplicii la copii rnai mari sau la parinrii ;;i profesorii lor, at~t interviul cat ~i chestionarul pot sa irnbrace mai multe forme: strucrurate ?i nestructurate, formale si informale, predeterminate ;;i cu raspunsuri deschise. Alegerea uneia dintre acestea va depinde 1n mare rnasura de scopul carilla 1i serveste, pentru cii forma intrebsrilor ~i conditiile de administrare

pot sa aiba irnplicajii considerabile asupra informajiilor obtinure. .

Experimentarea, atunci cand se aplica la subiecti copii, poate sa ne dud cu gandul la ceva neplacut ;;i non-dezirabil; de fapt, se refera doar la procedurile prin care situatia 1n care _e pus copilul este controlara ;;i standardizara cat mal rnult eu putinra, In acest Eel ne putem asigura, in primul rand, ca toti copiii din .studiu tree prin aceleasi condijii ~i, in al doilea rand, plltem varia in mod deliberat careva din aceste condirii pentru a vedea cum anume se schimba comportamentul copiilor. Devin asrfel posibile testarea unor ipoteze particulare §i obtinerea de raspunsuri la intrebari specifice. Haideti sa luarn un exemplu: pot copiii care lucreaza lmpre1..1J1ii intr-un grup sa illvete sa rezolve probleme mai repede decat aceia care lucreaza singuri? Pentru a obtine date credibile trebuie sa desernnarn aleator copiii de 0 anumira varsta 1n deus condirii experimentale, una in care ei lucreaza 1m.preuna eu alIi copii ;;i una 1n care lucreazii slGguri, cele douii grupuri~d1 copii fiind cornparabile din toate celelalte privinte care ar putea influen]a rezultatele, cum ar fi inteligenra ~i performanra academics. Trebuie aleasii 0 anumita sarcina de lucru ~i trebuie adrninistrat un'prerest care sa' dovedeasca faptul eli sarcina depa§e?te initial capacitatea de rezolvare a fiecsrui copil. Cele doua gmpuri de copii vor fi apoi rugare Sa incerce sa rezolve problema 1n condirii identice din toate punctele de vedere ill afarii de nurnarul de copii care lucreaza, iar dupa aceea se adrninistreaza un post-test (sau 0 serie de post-teste pe 0 anurnita perioada de timp). Se poate derermina In primul rand progresul realizat de copii m cornparatie cu perlormanra din pretest, iar ill al doilea rand ITI..1Sura ill care' copiii care au lucrat impreuna au un progres mai mare decat eei care au lucrat individual. Poate fi dovedit astfel avantajulillvatarii colaborative fata de cea individuals (eel purin a~a cwn este obtinur ill co~di)iile experirnenrale date) si, obtinlnd rezultate In conditii aflate sub control strict, se poate presupune ca oriGe diferenle observate la nivelul performantei sunt illrr-adevar cauzate de variara nur:niirului de copii. Metodele experimemale fac. deei posibila descoperirea concluziilor de tip cauza - efecr, ceea ce este r,weori posibil cu alte metode.

•

7

8

'J)e:Jcoperind copii.

Abordari transversale ~j Longitudinale

:Intrebarile noastre des pre copii pot sa irnplice un singur grop de varsta: de exernplu, pot copiii de 3 ani sa traiasci sentirnente de rusine? Sau, pot copiii de 8 ani sa illteleaga principiile sriintifice absrracte? Alternativ, ne poate interesa modificarea Icare apare ill timpul dezvoltarii. cum se modifies reacpa copiilor fa~a. de separarea de .familie odata eli varsra? Au copiii de 10 ani un concept de sine mai sofisticat de cat cei de 6 ani? Imrebarile referiroare la modificare irnplica urmarirea ill tirnp a .anumitor funcrii psihologice, oferind posibilitarea de a investiga acele functii de la aparitia lor pana la rnanifestarea rnatura ~i apoi pana la declin ~i de a determina daca, de exernplu, 0 [uncjie ~i modifies exprimarea manifesra pe masura ce copilul creste, dad dezvoltarea ei e influentata de aceiasi factori la fiecare varsta sau nu, dad :grupurile care difera din perspectiva genului, de exernpiu, au caracteristici ontogenetice asernanatoare ~i asa mai departe. Este necesara asadar compararea unor grupuri de copii cu varste diferite.

Exista doui cal prin care se pot realiza astfel de cornparatii: adoprand fie un design de cercetare transversal, fie unullongitudinal.

• Design-ul transversa! presupune studiul carorva grupuri de eopi:i avand varste diferite, '1nsa evaluate ill aceleasi condirii §i eu aceleasi tehnici. Acest tip de investigatie are avantajul practic de a se realiza relativ repede, deoarece grupurile pot fi investigate ill aceeasi perioada de timp. Totusi, exista dezavantajul de a nu fi siguri cit grupurile variaza numai din perspectiva varstei, pemru d oricit am mcerca sa controiam celelaIte posibile influente, precum c1asa socials, inteligenta ~i. saniitatea, pot sa exisre faetori de personalitate sau contexruali necontrolati care vor influen\a rezultatele obtinute.

• In design-ul longitudinal, aceiasi copii sunt urrnarip si srudiatila toate varsrele analizate in cadrul cercetarii respective. In consecinra, se poate elimina variatia c~uzata de individualitatea copiilor ~i se poate asigura certitudinea Ca diferentele dintre gmpurile de varsta sunt datorate intr-adevsr varstei. Dezavanrajul este acela ca astfel de srudii dureaza rnult ill timp: de presupun ca investigaria sa.dureze tot adt cat este intinderea de varsta exarninata, iar pierderea participantilor ill acest interval devine foarte probabila.

Design-ul transversal. NIai multe grupuri de copii, eu virste diiferite, sunt comparare din perspeC[1va W10f masuratori specifice, pentru a evalua cum anume se modifies functiile panicuiare In onrogenezs.

. Design-ul longitudinal. Acelasi grup de copii este urmarit si testat la diferire var.;re, pentru a identiiica modificsrile ontogenetice.

\

Cu siguran\a design-ul longitudinal este de preferat dad dorim Sa facem afirmatii despre mcdificsrile ontogenetice. Din paCate, datorita duratei lor, acesre smdii sunt costisitoare ?i, de aceea, mal rare decat cele transversale. Mare parte din rezultatele d(~spre modificarile din timpul dezvoltarii denva din cercetiri transversale ?i trebu.ie tratate cu precau~ie pana cand vor fi replicate longimdinal,

i

r

j

I

i

I

[

I

$Ej.,-

9

Intordndu-ne la cea de 'a doua illtrebare pe care am pus-o la mceput, haideji sa luim in considerare critica frecvenea care afirma cii noi stirn deja ce sum copiii si cum sa li. cre~tem ~i fara toata aceasta zarva ?tiin~ifica, cii asdel de cunostinre au existat eu mult mainre ca psihologia sa apara ~i ca ele sunt parte integranta a umanitarii, fara de care supravie~ea speciei noastre ar fi aproape imp os ibila , Se spune adesea ca psiJlo10gia copilului cuprinde doar rnulte cuvinte lungi, care desemneaza ceva stiut de toata lumea !Ii care poate fi pus m practica arunci cand e nevoie.

Sa ne oprim lnsa la cateva afirma!ii uzuale despre copii ~i despre felul in care II cre~tem:

"Copiii fara frap sunt copii singuri." "Ferele sunt mal sensibile decat baietii."

"Vizionarea prea rnultor emisiuni TV duce la illtarzien ale dezvoltarii cognitive." "Familiile rnono-parenrale sunt responsabile pentru delincventa juvenile." "Bsrbatii sunt ill mod natural parin~ mai putin eticienti decat femeile."

"Copiii care au marne care lucreazs prezinta un rise rnai mare de adaptare ineficienta."

Multi considers cii aceste tipuri de generalizari sunt de 'bun sirnr - atat de evidente Incat nu au nevoie de argurnentare §i 1n nici un en de verificare, DaF putem si sa argumentiim ca ceea ce este etichetat ca fiind simt comun nu este illtotdeatma un ghid fidel ~i ca poate Sa se dovedeascs 0 baza instabila pentru a formula concluzii despre cornportamenrul urnan, ~i, deci, ca avern nevoie de date mai sisternatice. De aceea facem distinctia mtre dow cai de a obrine raspunsuri 1a intrebarile noastre

despre copii: calea subiectivi; ~i calea obiectiva, '

Raspunzand intrebarilon calea subiectiva

In viata de zi en zi, confrunrari cu copii individuali si cu nevoile lor imediate ne bazarn ill mare misura, ill modinevitabil, pe sentim~mele personale cu privrr'e la strategia "corecta' pe care sa 0 adoptam, Aceste sentimenre au surse variate:

Cde mai uzuale sum simplele prempuneri: a sti cum sa. linistesri un copil care plange, nun Sa stirnulezi un copil care se plicriseste, cum sa :lJ. stapane?ci pe unul agresiv. Aceste presupunen pot fi un ghid excelent pentru comportamemul personal: ele reprezinta cuno~tinte intuitive, care sunt de folos multor persoane pentru a-§i cre~te eu succes copill fani. sa desehida vreodara 0 carte pe aceastii tem1., ~i ro~i exista multe incertitudini, a\ia cum se poate vedea ill scrisorile uneori nedumerite, alteori disperate trimise de

fa

2Jejcoperind cop iii

parin~ reviscelor pentru femei sau rub~cilor eu sfacuri de la "expe"":ti" din diferite reviste.. in succesul erruslUnllor TV care se adreseaza celor respoosabili de mgrijirea ~i educarea c~?iilor ~i care. dor~sc sa o~er"e. un insight"m mramplarile de zi cu zi ale cop~or, precum ~l ~a ruve1ul ffilIicarilor guvemamentale menire sa lnfiin~eze institute pentru pannfl, eu scopul de :. sustine ~i a ameliora practici care pot parea n~turale, .dar care a~aren~ II zapacesc pe multi, In plus, aceste pres.~punen neanalizate pot sa derive uneori din prejudecati ~i preconcep~ profunde: argumeme1: despr~ abilitatea cuplurilor homosexuale de a creste eu su~ces co.pu pot sa depmda mal mult de prejudeci~lle pe!>onale despre sex dec at de once alte cunostmte

privind efectele unui asrlel de tip de crestere asupra co~mor. .

o alta sursa este experien!a personaM a oarnenilor, ill. mod particular : evenirnentelor din propria copilarie. Aceasta expenen~a infl.uen~eaza judecata unei pe!>oane, fie ill ~ens p_ozitiv, ~orind ca .IlOua genera~~~ sa alba ace1ea~i beneficii, fie, dirnpotriva, pnn proteJare~ copiilor de propriile experiente. Oricat de naturals ar fi 0 asrlel de Cen?:n1a, .n.u e~te illtotci.e~una de illcredere pentru a lua decizii, nici pentru copui luapu:dlvdual, nici pentru copii ill general. Pe de 0 parte, arnintirile despre p.ropn:-J tre~ut dau nastere la sentimente cu mcarcitura puternica care pot distorsiona J~decata; pe de alta parte, cazul singular (pr.opria pesoana) pe ca~e se b~zeaza judecata ~.oate fi atipic ~i, de aceea, nepotnvlt pentru alte ~~. Uri rasp.uns de genul Mie nu rni-a fieut nici un rau" 1a problema utilizarii pedepsei corporale este cu siguran~a nepotrivir ca ~i ghid pentru politicile refe.ritoare la c~pii m general; are, de asernenea, 0 relevanta redusa ill eeea ce pnve~te decizia des pre cum Sa disciplirnm un a'nwnit copil - chiar §i propriul copil. Poate nu suntem capabili sa scapam ia 'totalitate de propria ~opilarie, .da~ nu putem sa facern generallzari ill mod automat, pe baza acesteia, la copilaria altora.

A treia sursa reprezinta mer-un fel un alt nivel, pentru d se refera la Jfatunie a{a~zjfi!or experti ~i e~te mal expli~it ~i mai articular ~ed.t cele anteri~.are. Haideti sa ne refenm la eel mar cunoscut expert ill cresterea copiilor, Benjamin Spock, a carui carte, lngnji:ea sugamiui t_-£ a.~op~!u!lIi (1948), a avu.~ ~ ro1 major m determinarea Ielului ill care pann\ll ~l-.au crescut .COpill m perioada anilor 1950 ~i 1960. Fad illcloiala ca rnulte dintre sfaturile ofence de Spock erau pe!>picace iii utile ~i ca multi parin~ au gasit aceasta carte ca fiind 0 sursji de confort. ~i totusi, dad examinam mai mdeap~oape scnerile lui Spock pentru a determina pe ce se bazeaza sfaturile sale, devine im~~~at evident faptul di multe din afirma~e sale nu au alta baza. decat opilliil~ personale, presupunerile, foldorul ~i experienla cu. ~azun ~~ce (decl atipiee). Acela~i lucru se aplica m eazul multor ap-nunup expel11 iii astf~l ou este de rn.irare cii. apar flucrua1jii ~i modificari b~te ill ceea ce conslded aee~cia ca fiind acceptabu pentru cre~terea copUlor. De exemplu, m anii 1930, accentul era pus pe stricteye, m mare rn.'isura datorita lui Truby King

•

•

• Insight - m)elegere clara, profunda, uneori inruitiva, a narurii intnnseci a W1ui fenomen ([J.t.).

I

':])edcoperind copiii

/ I

(1924), un pediatru care sfacuia rnamele sa hraneasca copiii la ore fixe, sa mceapa sa II obisnuiasca de timpuriu eu closerul ~i sa nu raspunda atunci dnd copilul plange pentru a solicita atentie. In anii 1950, pendulul s-a illdreptat spre extrema cealalta ca rezultat al accentului pus de Spack pe perrnisivitate; totusi ~i acest lucru s-a schimbat atunci cand Speck, blamat de genera~ia urmatoare ca fiind direct responsabil de problemele elevilor ~i de alte manifestari nedorire ale tinererului din anii 1960, si-a retras viziunea initiala. Renurnele ~i experienra clinics extinsa a unor oarneni ca Speck ;;i Truby King au jucat fara llidoiala un rol major in persuasiunea asupra parin~ilor pentru a adopra sfaturile lor ca §i modalitate "corecta" de crestere a copUlor: mlelepciunea lor era considerata ca Iiind de la sine m~e!easii ~i, astfel, ei erau tratati ca niste figuri autoritare ill domeniu. Doar cand cineva doreste sa exarnineze rnai m detaliu sursele atirmauilor lor se observii c~ sf~ruri1e lor sum bazate adesea pe consideratii pur subiective. in ceea ce pnvE"te concluziile derivate din experienta clinics, aces tea au eu siguran~a utilitatea lor: ele pot sa atraga atentia asupra unor fenomene particulare, care sunt importance ill viaja copiilor iii pot Sa conduca la ipoteze despre cauzeIe diferit~lor tipori de comportamente ale copiilor, care necesita investiga~e. Totusi, pe de 0 parte, copiii care au nevoie de ajutorul clinicienilor nu pot fi considerati ca fiind reprezenrativi pentro copii ill general; pe de alta parte, ill context clinic, darele se obtin rareori m mod sisternaric ~i standardizat· ill plus, de obicei nu este posibila compararea datelor coiectate astfel Cll datele n~n-clinice. Concluziile la care ajungem m urma activitarii clinice pot fi un pnm pas pentru descoperiri semnificative, dar nu consticuie dovezi prin ele insele. Avem nevoie de un grud mai sigur decat ipoteze 'iiI imp res ii generale (pentru un exemplu detaliat despre natura contradictoric a sfarurilor expertilor, vezi caseta 1.1).

Raspunzand intrebsrilon calea obiectiva

Scopul psihologiei copilului este de a utiliza rnerodele stiinrifice ill investizarea

•• ..... ~ J b

dezvoltarii umane, In acest fel, se incearcs identificarea iller-o rnaniera cat mai

sistematica a unor raspunsuri la mtrebarile releritoare la comportamentul copiilor j'i la modul ill care acesta se modifica odata cu varsta, precurn ~i minimalizarea influentei unor factori subiectivi cum ar fi op iniile , presupunerile ;;i teoretizsrile la gura sobei. Pe~tru aceasta ne gaodim la 0 serie de precau)ii ill interiorul procedurilor de ~ercetare utilizate - de exemplu, descrierea deraliata a tururor as pectelor metodolOgIce utilizate pemru obf.inerea datelor, prezentarea publica astfel meat ~i alte persoane sii Ie poata verifica, suplllerea datelor la analize statistice pentru deterrni~area gradului lor de credibilitate ;;i illsisrarea pe replidrile de dtre al}i inves tigatori ill loculluarii m considerare a c:oncluziilor unui singur studiu. Aplicarea unor astfe! de metode justifid, ill fond, disrinc~a mtre abordarea obiectiva ~i eea subiectiva.

, Pemru a ilustra f~lulln care apare aceast:'l disrinc~e ill practica, haide~i Sa luam ill consIderare consecmfele pe care Ie are condifia de a avea malTIL1. angajata m campul

i2

:J)e:Jcoperind copiii

CASETA 1.1

cat de mult ar trebui sa se uite copiii la televizor?

In anu11999, Academia Americana de Pediatrie, care are 55.000 de membri ~i este principals organizatie care reprezinrs pediatrii ill Statele Unite, a publicat un rapOl1 privind irnpactul televiziunii asupra copiilor, Acest rapol1 avea ca ;;i concluzii

urrnatoarele principii: . _

1 Copiii cu ymCa sub 2 ani nu ar trebui lasati sa se uite la televizor deloc. In loc de aceasta, piirintii ar trebui 55 se joace cu ei, deoarece la aceasts varsta copilul are 0 nevoie majora de interacpune socials, care daca nu e satisfscun va opri cresterea saniitoasii a creierului ~i va lmpiedica astfel dezvoltarea inteligentei,

2 Copiii care au peste 2 ani at trebui sa fie strict limitati la maximum 2 ore pe zi, pe baza unui orar. Nu ar trebui sa existe aparare TV de nici un fel in camerelein care dorm copiii, care (conform unui vorbitor] "ar trebui ·sa fie un sanctuar, un loc ill care copiii pot Sa reflecteze la ceea ce s-a illtamplar ill acea zi",

In mod cu totul nesurprinzator, acestui raport i s-a faeur multa publicitate ill massmedia si s-a comenrat mult pe marginea lui. Torusi, ill nici unul din cazuri TIU au existat illtrebari privind natura darelor pe care s-au bazat aceste concluzii; nu au fast puse la indoiala deloc credibilitatea lui, replicabilitatea ?i gradul in care afirmapile despre subiecte precum oprirea cresterii creierului puteau fi extrase din date ~tiin¢ice. In schimb, exista asumptia generala conform careia daca astfel de figuri autoritare cum sunt membrii Academiei Americane de Pediatric s-au pronuntat ill acest fel, ei trebuie luaIi in series. Felul ill care au ajuos la concluziile lor parea nerelevant; posibilitatea ea faerorii personali sa conducs la distorsiuni ~i interpretari gresite a date lor exarninate de pediatrii nu era luate ill considerare.

La fel de sernnificativa a fast reactia populara f~ta de raport, ilustrara de dona serisori public ate ill London Times (10 august 1999). In una din ele, autoarea aproba recornandarile deoarece "reate instinctele" Ie spuneau sorului ei si ei 1nsa~i ca aceasta era modaliratea corecta de a creste copiii. In cealalts scrisoare, dirnpotriva, 0 mama dispre~e~te raponul pentru ca ea a observac "ell ajutorul simtultli meu comun" ca incurajarea copilului sa se uiee 1<+ telemor illa1nre de vmta de 2 aiii I-a aJutat pe acesta ~i nu i-a trnpiedicat dezvoltarea. Fieeare dimre aceste marne era convllsil cil modul ei de aborda.re era eel "coreet" deoarece lnstinCtul Ii spunea a?a. Ctl toate aces tea, de au ajUIlS La concluzll diametral opuse: se pare cil simrul eomun nu e deloe atat de comw. ,

))ineillteles ca. parintii i?i. vor urrna mertu instmetele despre astfel de sllbiecte precum vizionarea programelor TV. Totu?i, ei·cauta principii emiSe de persoane1e . care sunt considerate expecp ~~ de aceea, este neeesar ca aee~ti experti.sa 1;;1 bazeze sIaturile pe dovezi' adeevate, a~a cum este esential pentru mass:media ~i top potenpalii consumatori ai sJaruriJor sa I;;i puna mtrebarea deosebit de importanta: "_De unde §tIu eiT'.

I

I

J

13

muncii as,upra copiiior rnici, Aceasta este 0 problema de mteres nu doar i rnul .

. d inf ... pentru m u

oam~ru care oresc ormapl aJutatoa:e pentm. luarea unor d .... al. ' .

. al .... eClZll person e Cl S I

pent-:'_! gu~eme ~l te orgaruzani .care coosa:rnese politici, aces tea avand nev~ie de

co~~iliere ll.~ubleete pre.eum proiectarea legislatiei mun, cii si asigurarea de f·'· _ .

d mgnJ .i.il. . Cum A • • acw(aF

pnVll . v .. irea cop or rruci, 1i'1 .propun psihologii sa srudieze problema

deterrrunaru efectelor unei astfe1. de expertenre asupra copiii or . dif ._

b d I d b _. . . ._!., §! cum anurne . era

a or area or e a ordarile mal subiective?

Daca do~e§te Sa ajunga la concluzii valide, cercetarea psihologiea trebuie Sa urrneze anurrute proceduri, Printre cele mai irnportante se nurnarii:

" ~mnere~. detaliata a 8fantiontlltli inveJtigat, pentru a sti exact la ce tipuri de copii §r f;milii ale a~estora pot fi aplicare rezultatele. Inrelesul pe care II

dobande~te angaprea rnamelor poate fi Ioarte diferit 'll famil.i.il·· v d

il· . e sa race, ill] e

,nevo e. econor:ruee su~t .extr~me §l uncle mgrijirea copilului ill timpul

absenjei marne! este dificil de .asigurat, m comparatie eu familiile bo . t unde mama 1 _. al d· . , ga e, .. . . ucreaza I1Jal e.s :aroma unor asp1ra1ii la 0 carierf si unde pot

h angajate persoane pr?feSlOlIlste care sa aiba grija de copil dt timp ea lipse§vte. R~zultatele obtinute pe unul dintre aceste grupuri nu se pot aplica l~ celalalt §! eu.toate ca, 10 mod-ideal, e§antioanele unei cercetan ar trebui sfre n~Frezentatlve pe.ntr:r toti in'div.izii irnplicau si, ill consecinjs, Sa aiba w: nurnar rna~e. de subleq:.!,. de obicei apare nevoia de a lirnita investieaoa la grupun rruci cu anun:u:e particulant~ti:. decizie dictata de difiecl~iitiJe

. pTa;t1c:. De aceea, specificarea caractensncilor grupului este esentiala astfel feat ~.a putem detenrun~ rnasura ,aplicabilitaPl rezultatelor unu; sU:diu S1

acto~ care po~ m?tlva difereni':I~ II momentul compararii eu alte srudii ' Abordarue s~ble~t.!Ve tau rareori ill coosiderarie caracteriscieile

sPdeciflc~ ale _illd:vrzilor pe baza carora obtin concluziils ills;; Validitatea. Gradul

a esea tind sa afirrns c ., __ u., .. ' ,

a se poate generanza pur §l sirnplu de la ill care uri instrumenr

un grup Ia altul.· de rnssurs refIecta

Eva/Nare bazata pe metode va/ide;i tilt incredere Valiclitat . f • mtr-adevar ceea ce

I dul A ;. ea se re era s . - "

a gra ill care 0 tehnics de evaluare miisoara cu adevarar llSfm~ c~ maSO;1ra.

cara~teriscica pe care afirrna cl.[ 0 m'isoara; fidelitatea este D~ obiczi se evalueaza

pnn compararea ;onslSte.~~acucare se obtin aeeJea~i rezultate cu acea tehuica rezultarelorcu a1ti

ill ocaZll difeme sau ill cazul adm.inistra-ru·· de c-r . d· . ~ indici.

dif ... a re ill IVrzl

. enlJ· A; rfel, , once conciuzje despre efectele angajarii --------

mamelor ill campul m·uncll·· •. d

. ' .. asupra, sa Zlcem, a aptarii

emo}l~nale a eopill~r ar trebui !iii. fie bazata pe masuraton ill ~are sa.puten~ avea llcredere: el:~ trebuie Sa treaca dincolo de lITIpres.i.ile vaglpe care tindem s1. ,ne bazam ill Viata de zi Cll z.i?i care fon_ne~za adesea ftmdameintul concluziil~r la care se aJunge pnn illtermediul abordari1(,Jr mai subiective.

D~J:nerea /xacta a tuturor aJf!ectd~;· metocWlogice. Toate rezultatele o trnute lltr-o eercetare sunt i.rlluenpre de metodele utilizate pentru colectarea lor. Metodele diferite nu duc in mod necesar

Fidelitate:l. Se reIera ]a mcrederea pe care 0 putem ave. mtr.un instrumem de m:lsura. D~ abicei, se evalueazii

pnn camparare • rezulratelor abtinure In Meriee momeme In timp sau de ci[re evaluatari diferiti.

14

•

1a rezultate identice: adaptarea emoponala a unui copil poate fi .. evaluatii P~ intervievarea rnarnci, intervievarea persoanei care are gnJa de cop~, adirninistrarea de chestionare uneia ciintre aceste persoane sau pnn. observarea directs de catre un cercetiitor .. Metoda aleas·li va contribui ill anurnita ;msura la rezultatele obtinute; de aceea este esenfiala expiicitarea metodei utilizate. Irnposibilitatea de a des erie cum s-a ajuns la concluzii este una din marile probleme ale presupunerilor: aceasta mseamna.ca doi mdlVt_Zl care au ajuns la concluzii diarnetral opuse nu pot sa rezo~:ed~er~n~elepnn inspectarea mijloacelor prin care au aJUllS la aceste pOZltll ?l raman dear cu

afirmajii dogrnarice. . ..

UtilizareiZgrupurilor de control. A afla, de exemplu, d un snurrut procent d.llltre copiii en marne tare lucreaza sunt neadaptati din punet de. vedere. e;noponal este, m sine, de putin folos. Avem nevoie Sa determinarn ? illClde.nta neadaptarii ill cazul copiilor cu marne care nu lucreaza p sa stab~ un nivel de baza, Totusi, un astfel de grup este uti] dear dad se potnveste foarte bine cu grupul copiilor cuma.me angajate in to,are celel~te prlVlnte c.are ar pute.a iniluenta rezultatele obtinute, cum ar £1 varsta copil~w, sexul ~l c~asa sociala, structura familiei ~i rela\iile din interiorul ei, eXlSten\a anurrut~r triisiiruri de personalitare ?l asa mal departe. Numai ill acest eaz cornparapa va oferi rezultate sernnificative care vor purea fi corect interpretate.

Pmaufii fmpotriviZ distorsiunuor. Daca, de· exemplu, cop~ marnelor angajate sunt co mp arati , prin intermediul observapei, cu COpill ~elor care nu lucrcaza cei care colecteaza darele nu trebuie sii cunoasca dill ce gmp face parte fiecare copil observat; daca este posibil, ar trebui sa nu c.un<:asca nici ipotezele ~i asteptarile care ghideaza investigajia, ~xista~rr;odalitat~ m~tlple de a evita influenta personals m cercetarile psihologice; consnennzarea irnpactului aeestor hJluenre este probabil cea mai irnportants diferen\a mtre abordarea subiectiva ?i cea obiectiva,

•

Apllcarea unor astfel de proceduri justifica cercet~r~a din psihologie ca rnodalitate distincta de a m\elege copiii, Trebuie insii sa martunsirn d. diferenra du:tre abordarea subiectivs ~i eea obiectivs nu este arat de absoluts pe cat .am pretlllS. d.e dragul expunerii. Gridt de .mare ar fi efortul, poate fi extrem de diflcil Sa s~ elirn0e toate influe\ele subjective dinrr-o eercetare ~i aceasta mai ales p~ntru ciiastfel d~ ~ue.nfe pot sii opereze la myel incon~tient. Sii hmm ca exemplu efecte1e dlvortu1w parrn~or asupra copiilor. Cercetiirile tirnpurii asupra acestei. terne s-au desfa~uraE intr-o perioada m care exista mc3. 0 dezaprobare SOClala a divoq:ulUl, drept u=,re era ~e neconceput ca aceasta experien~~ sa aibli alte conseCill}e asupra copiilor deca.~ negative. Datoritii acesnll dimat, nu este probabil surprinzator Eaptul ca cercetiitorn eilutau aproape automat doar patalogia la copiiiinvestiga~i 9i cit scal~le ~i chestionarele lor contineau doar iterril referitori la sirnptome precum aIlXletate, agresivitate ~i eompo~ament regresiv. Posibilitatea unor consecinte pozitive nu era Illata ill considerare. Abia acurn, cand divonul a deverut mai uzual ~i mai aceeptat soei;J, cer~etatc!ru sunt gata sa admita ca, oricare at fi efecteie indezirabile, pot Sa

1

,

I

j

,

15

existe si efeete pozitive (eliberare de tens iune, independenta .=1 mare tol _

f d ) . di ,. ,eranfl1

cresc':lta 'ara e st:~s, etc. ~1 ca, m aceasta cauza, ele at trebui incluse ca irern] 1n

chestlonare. Judecatile de valoare, pe care Ie faeem fara ca rnacar sii ne dam searna de ele, pot asadar Sa afecteze 0 sarcina aparent simpla CUll1 e design-ul unui instn:unent de rniisura ~i prin u:rmare sa producs 'distors iuni ale rezultatelor obtinute

Inca un cuvant despre pzecaurii. rhiar dad este prezent c~ntrol"w factorilor subiectivi, nu toate cercetarile sunt cercetari bune. Doar pentru di. ceva este publicat nu illseamna Gil trebuie crezut: aceasta ar fi doar 0 alta versiune a credinrei naive :ill. experti, cercetstorii asurnandu-~i poziria de autoritate numai pentru ca sunt cetcetatori. Mereu trebuie puse intrebari referitoare [a felul m care s-a desfasurat srudiul. A fost esanticnul de a94 natura mcat sa putem generaliza rezultatele 1; alri indivizi? Au fost procedurile adecvate ~i de lncredere? Au existat loturi de contr~l astfelilldt Sa puternelimina inte~retilri alternative? Si, cel mai important, au fost rezultatele replicate de alre studii? In mod ideal, oricit de dar ar fi unsrudiu, trebu..ie sa persiste 0 anurnita ezitare In acccptarea rezultatelor pana ~and ele nu au fost contirmate de alte studii: avansul cunoasterii ~i orice actiune socials care poate da rezultate dupa aceea presupun ,o baza rnult mai solidii decar un singur studiu neconfirmar.

Astfel, fundamemeIe cercetarii pe care se bazeazs psihologia copiluiui nu sunt nici pe departe aeat de ferme pe cat am dori sa fie in mod ideal: nu fiecare studiu are design ,,1 .execu}ie fJerfecta ~j, m ciuda precauriilor luate m mod firesc, judeclf.ile de valoare :iU asteptsrile personale se srrecoarf dteodara ~l 1;;i pun amprema asupra rezultarelor, Deci, trebuie Sa conchidem d. abordiirile subiectivs §i obiective nu sunt total distincte; mal degraba exista 0 diferenfii denuanta mEre de. TotLt§i, avantajul celor dI? tJl111.J. :s.te acela ca in cercetare existii eel purin constiinra pericoluhii aSU:UPfiiIor neverificare ~l 0 recunoasters a necesitaui mcerciirilor de a ne feri de de, mar ales daca de investigatia ill cauza 'lor depinde apoi euno§tinte "i interven}ll concrete.

f

I

I

Rolul teoriei

Cuvantul "teo~e" tirxle sa fie Iolosit Cll dispre}: "este doar teorie" illseamna, de exemp.lu, c5. e doar pIesupunere ?i de aceea trebuie discreditata. Totu?i,' teoriiIe ~epreZillt.~ ce~a mal m~t pentm ~tiinj:a; ele Stillt utilizate pentm a da sens in:fom1a~~r ,1201at: prtn relaflona;ea lor cu ru?te principii mai generale; e1e ordone,aza ~OITl1a}la ob~mutii p ghideaz:'i cautarea noilor infonTIarii prin generare de nOl mtreban. A;;adar, ele sunt 0 pane esemiala a cercetiirll stiintifice. >

.~erc~tarea. din psihologia copilului a f~st puternic infiuenfata de numeroase teorn: ps~analiza, bebav.iorisrn, te~ria lnvatiirii sociale, teo ria lui Piaget, etologie. Ne vomref:n la aces tea b tunpul potnvlt, lar prezentiin mai detaliate pot fi g.asite ill alte ~ublicap~ (de ~x., C:dlU, 199~, P. H ~er, 20.02). Alci ne vom op~ daar la dOlm ac~ect~ .. In pnmul ran?,.teoriile. vanna mult dill perspectlva domeruului pe .care u

pera. scopul behavlOnsmulLll, de exemplu, era de a In}eJege to ate caracteristicile

16

':lJejcoperinJ cop iii

cornportamentului observabil, urnan sau animal; pe de alta parte,' Piagee a fost preocupat cloar de dezvoltarea funcpilor cognitive ale copilului, Freud s-a centrat rnai ales pe viara emotionala a adululor ;;i pe originile acesteia ill primii ani de via~a. De aceea, exists rnulte rnini-teorii care se aplica doar dee unui set limitat de fenomene cum ar fi forrnarea grupurilor de prieteni la copii sau achizitia nurnelor de obiecte, In consecinta, teoriile nu sunt 10. mod necesar conrradictorii: nu trebuie Sa subscriem psihanzlizei sau teoriei lui Piaget, deoarece acestea sunr .preocupate de functii psihologice diferite - ambele [orrnulari pot fi recunoscute ca utile ;;i pot fi

acceptare In acelasi timp. ,

AI doilea aspect este accentuarea faptului cil teoria ar trebui VilZ:Lltil doar ca un instrument - respecriv, 0 modalitate menita sa ne ajute sa ne gandim;la ceea ce stirn ~i Sa investigarn ceea ce nu stim, Ca toate instrumentele, teoriile dis~un de unlirare limitata ?i POt fi discredirate atunci cand se aHa sub un anumit standard. De exernplu, anurnire piil1i ale teoriei psihanalirice nu mai sunt eonsid.erate utile, fie pentru cli. se bazeaza pe concepte prea vagi ;;i netestabile (cum sunt libidoul ~i dorinta de a rnuri), fie pentru d au fost testate sriinrific, lnsa nu au fost confirrnate (cum e 'in cazul traumei infantile ca ~i cauza a tuturor problemelor psihologice de rnai tarziu). Gnd se 'inramplii asrfel, teoria trebuie inlocuita eu eeva mai bun - un instrument nou care va Iurniza alte idei ~i repere pentru noi direqii; panii cand, la randul sau, va-lasa lac la altceva, preferabillui.

~_Itl·. _._iil_Na"«!~~~_I~ .

. , .

, Rezumaf :

Psihologia copilului nu este doar a colecpe de date descriptive; ea reprezinta ~i 0

. rri'od;ilitate particulars de' a obtine astfel de informarii. Nu putem sa utilizam adecvat datele farii sa m!elegem cum au fost culese ~i, de aceea, am mceput cartea prin descrierea rnodalitaulor prin care psihologii mcearca sit giiseasca raspunsuri b lntrebarile despre

copii ~i dezvolrarea lor, . '

Tipurile de 1mrebari pe care ~i le pun psihologii despre copii nu sunt foarte diferire de cele ale. alter categorii de oarneni. Ele se refem la cand, .,Im ~i de CI', respectiv la problernele legate de timp, rnodalitate ?i cauze. A intreba cand ~i cum implies descrierea comportamenrului copiilor; intrebarea de ce presupune explicarea acelui cornportarnem.

Au Ease utiiizare diverse rnetode penrru a objine datele necesare pentru a raspunde la aceste 1ntre~'ari, de putand fi ~ncluse, In general, In [rei caregorii, observare, adresare de inrrebari §i experimentare. Oteva dintre inrrebarile pe care le adresarn se r,efera la copiii dintr-un anurnit gntp de varstii, m tirnp ce altele sunt despre modificsrile care apar de la o vmca la alta. Pentru a rilspunde la cele privind modLficarea, putem milLta fie metode trmlJve1"Jale, fie longdudinala - cele din urma sunt de preferat, 1nsa su'nt mult mai problematice din punet de vedere practic.

Ca riispuns 1a pare rea conform careia nu am avea nevoie eu acleviirat de pslhologia copilului, deoarece ~tim imuitiv etun sa avem grijii de copii ~i ctun sa II cre~tem, am pili in opozilie dotci'modalitari de obtinere a acestor cuno~cinte: abordarea H!biedipii ~i eea obiectiuii. Prima se bazeazii pe presupuneri, pe experienra personala ~1 pe sfatul unor "experti"; ehiar dad acest.ea pot fi utile, de sunt de prea puFin ajutor atunei d.l1d e yorba d.e oferuea unor linii directoare ferme. Cea de a dam impEd· cercetarea ~t4inlifica, princlpalul avantaj at acesteia fiind fapcul ca e explic ira , deschisii verifidrii ;;i' c:ii protejeaza

I

i \'mpotriva influentelor subiective, preeum distorsiuni]e personale si judecarile de valo ~ i,. Aceste deus modalit"t' al di . . . r are. ~

i . '" a?l nu sunr tot isuncte: ~I cercetarea ~tiinlificii poate fi I . afecrara .d: factor: subiectivi, chiar dad incearcs sa apeieze 1a verificari reperate peritru ..

l se proteJa irnpotnva lor. ' a

Formularea teoriilar esre 0 parte esenfiala a oricarui demers stiinrifi R lul

este de a org . d 1 btirr d·· ,,' r ic, 0 acesrora . .. aruza at~ e 0 I,IDute eJa pnn cercetsn ~I de a orienta cautarer noilor

inrormatii ", Totusi, teorwe sum doar instrumenre, care pot fi lnIarurate atunci ciind ,

IDa! sum utile. nu ,

I

'B P13 ct 0 r;2(;7L'HE 'R.,'EC09YfJil!J,['1JJI.'T;4

Miller, P. H. (2002), Tbeories o/~evelopme71tal Psychology (leoni ale PJ~hologlei dezvoltdni). (Ed, a 4- a)., New York W. H Freeman. 0 prezenrare cornpreheusivs a diverselor teorii care au ~o~t propu:e pemn~ a expll~a, dezvoitarea psihologtd a coplilor. Include 0 discurie mila iespre ce lI1Sear_:ma 0 teone, despre rolul teoriilor ~i despre problemele principale cu

. care se com runta pslhologta dezvoltarii.

Miller, S. A (1998). Dm~pment~i Rmarch MethodJ',{JVMode de cercetare a dezvoltdrii). (Ed. a 2-a).

EngIe?,ood Oiifs, NJ· Pren[j~:e-H:n: Pentru cltlto~1 care doreste 0 abordare detaliara ?i actuala.a tuturor aspectelor c!:;rceraru din psihologl<i copilului, incluzand terne ca design.w srudiilor, analiza stansncs ;;1 consideratiile etice.

Pettizrew T. F. (1996) Ho T, Tb k Lik AS' '.

~ , . . ~ '. IV 0 ; ttl a ocia! S aentts: (Cum J"d galldefti ca «n Om de {tiilltd

dill domentu] jllIJlteior soaale). New York: T-fo~erCollin~ sO' d f bi .'

d f .' I L = 1:-' . mrro ucere oarte me scnsa

espre .e1~;n ~are cercetiitol['u din ~ciinreIe sociale (illcluzand aici psihologia co ilului!)

~~;~~~sa III mdepI~easc.a ,~arcinil~. Ea pune.ln opozitie modul particular In ~are se

I ' problernele In ~tlll11ele sociale c"d analiza populara, asa cum esre reflectata, de

exemp u, m mass- media, . J

Robson, _Co (20~2). IVai !Vorld Rem/reh (Cercetcm ill lumea reald]. Oxford: Blackwell Nu se refera specific la te:me prrvind fsihoIogia copilului, dar este urili! In oferirea de reflecrii

asupra caracteristiciior cercetll.m atunei d.nd se refera la probIemele sociale d' 1 '

reala. I I ill umea

[CA_PlTOLUL DOl I

20
21
21
23
24
26
26 I I
29
31 Copilul- adult in rniniarura Copilul ca victima

Copilul in ziua de azi

Diversitatea practicilor de crestere a copiilor Orientari individualiste ;;i colectiviste pezvoltarea personalitatii vazuta intercultural

32

Carae te tis ticile sis ternelor de credinte Intluente asupra dezvoltarii copilului

32 34

35

36

~ Uffizi, Florence/SCALA

20

Aceasta inrrebare poate sa para la prima vedere destul de naiva, deoarece,.w siguran\a, raspunsul este evident ~i cunoscut de toatfi lumea. Cel mal a~esea, copilul este v1i.zut ca fiind 0 versiune mai mica ~i mai purin puterruca a unur adult- rr;al dependent, ell rnai putine cunostinte, mai putin competent, ma~ putm adaptat ~oCJal ?i rnai pupn capabil de control emotional, P~ctul sla.b,al ace~te} descnen este fireste acela di se bazeaza doar pe termeni negatrvi, atragand aten~la asupra incompetenjelor copilului, fad sa men~ioneze p~:en)ialul vast pe ca:-e 11 are pemru dezvoltarea sa viitoare. Torusi, a asernenea =grne are ~l un avanta]: a:rage ate~\la asupra rolului adulrilor responsabili d~ copil, care au sarcina de a. ast~ ~pnJrn pentru dificultap1e lui 91, ill ac:la~1 tlffiP; de. a-l aJuta pe copil sa achizitioneze

calitatile lipsa ~i sa Ie transforrne ill caractensuci persona~e. . . .

Dad reflectarn ill continuare, caracterizarea copilsriei se dovedeste a £1 0 inrreorindere rnult mai cornplexa. Problema este d nu 0 putern defini ill termeni impersonali: §i noi am fost copii ~i modulill care concepcuan:am copilaria ,exprimii inevitabil ceva din noi insine. Pentru unu, cum e Wordsworth in momentul In care a scris a sa Odd: comunioiri dCJpre nemunre, acei primi ani apar retrospectiv ca 0 perioada magica:

and pajistea, Ii cr1mgul Ji cu raul Pamanrul, Ii orisice priveliste banali, lmi apareau

Invaluite m lumina celesta, ~

Ca gloria si prospenrnea unui vis .•

Pentru al)ll rnai putin norocosi, copi1\ria evoca arnintiri mai negre, - abuz, respingere ;;i nefericire intensa, 0 p~rioada cenusie ~i nu una, de st~aluc1re a':.n~. Asadar, la nivel pur personal, copilaria este tonstruitd: 0 vedern m lumina propriilor noastre experiente ?i 0 interpretarn asrfelincit sa se potriveasca cu viziunea despre lume pe care am dezvoltat-o,

Natura construita a copiliriei devine ~i mai evidenra atunci dind compararn concepnile des pre cop.il.1rie care au fast prevalente ill dilerite perioade istorice sau in diferite culturi: felulill care sunt vazu~ copiii variaza in functie de numeroase fOI1e sociale, economice, politice ~i religioase, care exista ill acel moment ~i ill acelloc. De aceea, raspunsul la intrebarea "Ce este W1 copil?" nu poaee fi dat doar ill termenii unor caracreristici inerente care constitute ill mod necesar ingrediemele din care sunt construiti copiii; el depinde ~i de natura socierstii, de credinrele ?i de obiceiurile pe baza carora este crescut acel copil,

. In original: Ode: Illtimal/olll" of Immorla/ity, When meadow, grove, and stream! The e~h, and every common sight/ To me did seerrJ Apparelled i.n celestial light/ Th.e glory and the freshness of a dream (n.t.).

21

, ,

Perjpeclilla idoricii

Haideti sa ne intoarcem rnai illdi ill tirnp si Sa exarninam felul ill care gandeau scriimo~ll nostri din lumea occidentala despre copilarie. Evident) cu cat mergem mai departe ill. trecut, cu atar informatia e mai disparars si mal purin dernna de incredere, iar istoricii nu sunt deloc unanirni in interpretarile pe care le dau materialului care a fost scos la lumina. Torusi, cateva tendinte generale sunr clare: cu toate ca ne lipsesc datele statistice, putem sa obtinern 0 imagine generals despre felul in care erau trataji copiii ill epocile trecute ?i, ill consecinta, des pre conceptiile privind copilaria din spatele acestor practici,

I

Copilul - adult In miniatura

Dupa Philippe Aries, a carui carte Sew/e de ,opildne (1962) reprezinta cea mai detaliata exarninare a istoriei copiilor, copilaria este 0 invenrie relativ recenta .. In cuvintele sale:

"In societates, medievala ideea de copilarie nu exista; aceasta nu mseamna ca [O~ copiii erau negtija~i, abandonari sau dispreruiti. Ideea de copilarie nu trebuie confundata eu afcctiunea bra de copii; ea corespunde consr.entizarii naturii particulare a copilariei, aceea care ti distinge de adulti, chiar ~i de adultul canar. In socieratea medievala aceasta constientizare lipsea."

Cu alte cuvinte, copiii erau vazu~i ca adulti, cu toate ca l.ntr-o versiune rnai mica, si, m masura posibilitatilor, erau tratati la fel. De exemplu, in picturile din Evul Mediu, copiii erau reprezenrari ca adulji in miniarura, singura diferenja flind marimea corpului. Nu se tine cont de diferenre 1a nivelul proportiei corporals, iar hainele 10'r sunr pur ~i simplu nisre copii rnicsorare ale celor purtate de barbafi ~i femei. Pentru a-l cita din nou pe Aries:

"Lirnbaju! nu conlerea cuvanrului "copil" sensu! restrictiv pe care i-l dam astazi: oamenii spuneau "copil" la fel de des cum spunem noi asrazi "fliicilu". Absenra unci defini~ii se extindea la toate tipurile de activitati sociale: jocuri, meserii, arrnate. Nu exista niei 0 imagine colectiva din epoca in care sa nu gasim copii, fie cuibarindu-se singuri sau in pereehi m IY}/iere atarnate la gaturile femeilor, fie urinand mtr-un colt, fie jucandu-~i roluJ mer-un festival traditional, fie ca ucenici, fie ea paj; sevind cavaleri, etc."

?eci, nu doar ca erau vazu!i sirnilari cu adultii, ci se ~i astepta din partea copiilor sa ia pane la aceleasi activitati, ill rnunca sau ill JOC. Vmta cronologica fiU era un semn distinctiv a~a cum este acum; n='irul mic de illregistriiri ale na;;terilor sau ale altar even.imeme ar fi facut oricum acesc lucru dificil de realizat; to~!, ceea ce conta mai mulr ill momente de resrri;;te economicii erau puterea ?I abilitap1e care diferenfiau

22

copiii mtre ei "i care II fiiceau capabili Sa contribuie la supraviejuirea [amiliei "i la starea de bine a socieratii.

o considerarie irnportants pe care trebuie sa 0 avem m mime atunci cand examinant atirudinile trecute tala de copii este rata mare a mortalitatii infantile din Evul Mediu. A ajunge la prima aniversare era 0 realizare pentm un copil: unul sau doi din trei copii mureau In primul an de viata (McLaughlin, 1974). Acest lucru s-a rnodificat foarte putin parra ill secolul optsprezece, chiar ~i atunci rnodificarile au fost minore, cele substantiale aparand la incepurul secolului douazeci, Moanea unui copil era asadar un fenomen obisnuit ~i frecvent, care ar face ill mod normal ravagii ernotionale m cazul rnamelor din zilele noastre "i care ar rnodifica ~j aritudinea ei fafa de copiii care SW1t In viafa. Dupa unii istorici, rnecanismnl autoprotector care era adoptat ill generalm aceste condirii era indiferenra materna: marnele lIU I;;i perrniteau sa devins prea arasare de propriii copii paIJ.a cand nu era asigurata supravieruirea din prirnii ani de viafa. Acest lucru pare greu de crezut pentro noi, cei care traim intr-o perioada ill care dragostea materna este considerata un ingredient absolut esenrial pentm dezvoltare, iar dovezile directe sunt 'iI1tr-adevar greu de gasit. Ceea ce este sigur este ca, eel putin printre cei boga\i, era raspandita "i perfect acceptabila trirniterea de acasa a copiilor, la doici ill primul an de viafa si la tutori si rnesteri 'in copilaria mijlocie. Se pare ca apropierea ernoponala "i fizica nu era considerata atat de necesara pentru relajia piirinte - copil pe dt esre m zilele noastre.

Aries arata ca abia ill secolele ~aptesprezece ;;i optsprezece a aparut pentru prima data ° modificare 'in conceppa despre copilarie. Copiii au illcepur sa fie reprezenraji ca Ii copii la nivelul1nfali~arii ~i al hainelor, eu toate ca acest lucru s-a limitat la illceput doar Ia biiiefi - dupa cum spune Aries: "baje)ii au fost primii copii specializati". In general, modificarea a fost una lema, dupa cum se poate observa in reticenta de' a accepta ideea d nevoia copiilor pentm educatie trebuie sa stea inainre nevoii adultilor de a-i vedea la bcrn. Revolutia industrials de la sfaq;itul secolului optsprezece a creat 0 cerinla enorrni pentm foqa de rnunca ieftina.; parinrii erau adesea dependenti de salariile copiilor, jar angajatorii fara scrupule nu ezitau Sa trimita copii de 6 ani sa lucreze ill fabrici, ill mine ~i ill homuri, m condiui illgrozitoare, ore iadelungare, Regulamemele fabricilor adoptate de Parlamenrul britanic ill diferite momenre ale secolului nouasprezece au creat foarte lncet 0 copilarie a;;a cum 0 vedem azi: de exemplu, Legea din 1833 prevedea ca, lntre 9 ~i 13 ani, copill Sa lucreze nurnai 48 de are pe silptarn.ana, iar cei 'intre 13 §i 18 am doar 68 de ore pe Siiptarn.ana - 0 1mbtmatarire £ala de condifiile antenoare, care lasa rotu"i PUtin timp copiilor pentru joaca sau lnVarare. Chiar ?i aceste modiiieari au mtampinat opozitie din panea angajarorilor: dupa cum splmea un proprietar de mirra, pentru copiii minerilor educaiia practica In mine era supenoara educa~ei eu ajutorul caqilor (Kessen, 1965). Angajarea copiilor 'in ca.mpul muncii raoone 0 problema 'in multe ran $i astiizi; arunci cand pre domina condilille economice gre1e, este mai pUtin probabil sii apara 0 concep~e despre copilarie ca reprezentand 0 perioada de illdntare, fericire ;;i relaxare.

r

23

Copilul ca vic tirna

1J·tona "opikinei este "11 copl1ar dill care abia am IlIcep,,' sd ne Ire~!m. C« elit me'l,em mai departe /n istone cu atat IWe mai J'CdZtlt nive/t/f de ingnjire al copizlor p' "" aliit e mai mare probabilitalea de a uedea copli' omorii{i, abandonafi, beU,,!,; lerorizap fi ab"za!i Jext/al

Cu aceast~ afirrnajie ~i mcepe Lloyd DeMause cartea despre Is/ana copi!an'ei (19~4), rezumand 0 tema tratata de numeroase alte surse. In absenta datelor sta!_lStlc~',nu putem sa realiza~ cornpararjj cantitative precise, dar se pare Ca ill epoca anucii ~I m c:a ,me~leVala extinderea fenornenului de maltratare a copiilor era mult mal mare decat in zilele noastre.

. Ideea ~ro/)tun'ior copiilor este de data foarte recenta. De exemplu, m Roma anu~a, cop~ erau proprietarea leg~lii a taralui, acesta avea comrol absolut asupra vlefll lor ~l ~ pnvea doar pe el ~acii 1§1 exerc~ta puterea pentru a le lua viara, Linia de dema~cape intre s~at ~l parmp in ce.ea ce pnveste responsabilitatea pemru eopii era trasata cu mare strictete: COPill aparnneau ratalui - el hotara cum Sa Ii creases cum Sa II disciplineze ~i chiar dad Sa-I lase sa traiasca sau nu. In mod inevitabil f!ira ca~trangeri' exterioare, maltratarea aparea cu 0 frecventa. considerabila: se pare ca maJ.~es abuzul sexual era fo~rte frecvem adt In Grecia, cat ~i m Roma; pedepsirea copiilor era uneon de ° siilbatlcle care acum ar fi corsiderars intolerabila infamicidul era opracti~a fre~venta, care a continuat, Ct1 dteva pauze, de-a lun~ primului mileruu, mal ales in cazulnou-nascufilor, 'in special al fetelor, s i al bebelusjlor cu rnalformarii la nastere. Se spunea ca Tibrul era plin cu copiii nedori~ ai rnarnelor rornane.

~~ exists, bineinteles, nici 0 sugestie conform careia norma nu ar fi fost afectlVlt~tea parent~a. Maltratarea copiilor. din, tirnpurile rrecute ne uirneste ca an~rmala mal m~t!t ~ comparaye cu practicile de azi, 1a fel ca ?i toleranja societiit.u fata de ea. Dar §l societatea ca U1treg se cornporra cu cruzirne fapa de copii, alia cum este _ ilustrat de un p.rofesor geill1an din secolul op sprezece, care s-a rnandrir ca, dupa calcule1e sale, si-a lovit elevu de 911.527 ori cu biitlll de 124,000 on cu biciul de ?16.715.ori cu palma §j i-a ,tras de U15.8~0 ori .de 'urechi (DeMause, 1974):

Traiul adulJ:ilo~.~ra ades20n dur in secolele amenoare ;;1 eXlStau pu~ine lncercari de a consl~e_~ copill .. ca avand neVOle de proteqie speciala ~i de aparare '1.mpotriva brutalita filor vIe pI.

Din t:mp ill tln:P' =:i al~s ill secolele ?aptesprezece ~i optsprezece, tratamemul brutal f~ta d~ COPll era JU5tihcat prin intermediul moralitajii retigioase. Conform do.ctrmel puntane .despre piicarul ori~ina[, cu tOfU Slll1tem concepu!i ~i nascuti m splIltul dlavohJl~ ~1 este sarcma p~:m\ilor ~l a educacorilor sa stapaneasca acel diavol : s~fl:tul ~o~iil.o: ,A;>a~ar .eopill, departe de a fi inoCEnti,. yin pe 10ne ca ni§te

cup salbatlcl, fara ~bla=lfe, depravarea lor naturala ar f1 0 amenmpre pentru SOCl~tate, la: scopul pr~r al cre~terii copiilor_ este, tocmai de aceea, eradicarea hturu negatIve cu care e mzestrac flecare copil. "Incaicarea voinlei copUlor" a devemt a~adar 0 terna. ce~trala a literaturii cu Sfatl1Ii pentm parin)! din vremea respecciva. Dupa cum scna Ul secolul optsprezece d-na' Wesley, mama fondatorului

Metodismului: '

I

I

24

"Insist pe Infrangerea voinrei copilului uneori, pentru cil aceasta este unica fundarie pentru 0 educape religioasa ... Raiul sau iadul depind doar de acest beru. Asdelmcat, pilrintele care lneearcii sa calmeze vointa proprie a copilului silu va luera irnpreuna eu Dumnezeu pemru salvarea suflerului: parrntele care 0 accepta lucreaza ill favoarea diavolului ... Oridt de mult ar durea, Wd.nge~-l mcapa~anarea; illcalcafi-i voiara, daea nu dorin sa blestemati copilul." (Citat in Newson & Newson, 1974)

Natura neindoielnic negariva a copiilor justifica, astfel, tratamenrul dill de care aveau parte - acesta reprezenta singura modalitate de a-i feri de darrmarea vesnicf.

Copilul in ziua de az i

Exista un leitmotiv care se iveste din conceprualizarile precedents ale copilariei, ~i anume acela cii ill epocile anterioare copiii erau vazu~i rnai degraba ca 0 adaugire la lurnea adulta decat ca indivizi cu propriiie lor drepruri, Cu alte cuvinte, copiii erau vaZll~i ill lumina socictatii ~i a farniliei lor; cornportarnenrul tara de ei era justificat prin interrnediul fortelor econornice, morale ~j religioase bazate pe cerinrele adulplor ~i existau purine incercari de a defini nevoile ~i caracteristicile copiilor. Ideea cii ~i copiii au un statut de sine stiitator ~i cil aduljii ar trebui sa se adapteze la acest statut, ~i nu invers, este de origine recenta.

Sa loom ideea de drepturi ale copilului, Ideea 'In sine, ca acestia ar avea drepturi, era total straina secolelor anterioare. Copiii existau pentru a servi cerinrelor adultilor ~i, chiar dad acest lucru linbraca 0 forms pervertita 'In unele cazuri individuale, societatea depunea un efort minim pentru a proteja victimele, Ideea ca statutul neajutorat al copiilor are nevoie de prorecpe ;;i nu de exploatare s-a dezvoltat 'lneet ill ultirnii 200 de ani s i abia in a doua jumarate a secolului douazeci aceasta idee a Iost pecetluita sub forma de legislapi nationale ~i acorduri internaponale.

Ca exernplu al atitudinilor prezente, putem considera Conventia Napunilor Unite privind Dreprurile Copilului, adoptata 'In 1989. Converitia este importanra pentru cit, In prirnul rand, sustine faprul cil fiecare copil are illtr-adeviir drepruri; 'In al doilea r1nd, pentru d illcearca Sa enumere aceste drepruri (vezi cas eta 2.1); in al treilea rand, pentm ca sustine obligapa guvernelor de a le impune; ~i ill ultirnul rand, pentru ca se bazeazs pe imaginea specifics a unei copilarii pe care probabil ca 0

. regasim in rnintea eelor care all fest responsabili de realizarea Conventiei. Aceasra imagine este exprimara 'In urmatorul citat din declararia adoptata la Sumirul Mondial pentru Copii care a avut IDe dupa acceptarea Convenriei de carre Natiunile Unite;

"Coplii acestei lumi sunt inocenri, vulnerabili ~i dependenri. Ei sum de asernenea curiosi, activi ~i plini de speranta, Viaja lor ar trebui sa fie una de bucurie ~i pace, de joe, lnvii)are ~i crestere. Viitorul lor ar trebui modelat in arrnonie ~i cooperare. Ei ar trebui sa se formeze prrn largirea orizonturilor ~l dobandirea de experienla."

25

8:ASETA2.11

Conventia N a tiunilor Unite privind Drepturile Copilului

I

In cele ce ==«. este prezenrara 0 lista prescurtata a drepturilor copiilor, redactatii de Conventia Nafiimilor Unite privind Drep:urile Copilului ~i adoptata de Adunarea Cenerals a Natiunilor Unite in 1989:

~ Copiii au dreprulla ~ara; supraviejuirea ~i dezvoltarea lor trebuie asigurate.

a Copiii au dreprul la un mime, la a naponalitare ?i la pastrarea idenritapi lor.

.. Orice copil sepata[ de unui sau de ambii pariap are dreprul de a menpne relapi personale cu acestia,

" Fiecare copil care e capabil Sa ~i formeze prcpriile idei are dreptul sa Ie

exprime liber in toate domeniile care 11 afecteazs.

~ Copiii au dreprul la libertarea exprimarii.

.. Copill au dreprul la libertatea ganclirii, a constiinte: ]i a religiei.

G Copiii au dreprul de a se asocia liber cu altii.' .

• Copiii au dreptulla inrirnirate. '

$ Cop.iii au dreprul de a ,beneficia de cele mal inalte standarde de 'lngrijire a 5 anarii pi.

• Copiii cu dizabilinji au dreprui de a primi ingrijire speciak.

Fiecare copil are dreprul.la un nivel de trai adecvat pemru dezvoltarea sa fizics, rnentala, spirituals, morals ?i socials.

Copiii au dreprul la educatie. .

~ ~p~ ~u d:eprt4 de a a,:ea acces la activitarl de timp liber ?i de a se angaja ill

jocun ~l actrvitap de recreere adecvate varstei lor. .

.. Copill au dreptu! de a fi protejati de exploatares economics ?i de realizarea oricarui tip de munca nociv pentru dezvoltarea lor.

Astfel de a~irma~ii, oricat de vagi ~i sentimentale ar putca sa para unora, au calitatea extr~m de irnportanta de a exprirna constienrizarea clara a nevoilor psihologice ale cop~o!:, precum ~l 'lnfelegerea fsprului ca societatea are obligafia de a satisface aceste nevoi, Ir: plus, exista ? con?t~entizare explicira a faptului cil nevoile copiilor ?i cele ale adultilor care au gn)a de el pot sa nu coincida intocdeauna. copiii nu sum doar 0 extensie a celor care u ingrijesc, ei sunt indivizi distinqi eu propriile drepturi. In cuvintele Conventiei Natiunilor Urute:

"In COate aqiunile referiroare la eopii, realiz:lte fie de insl:ltu~ii publice sau private pemru aslgurarea bumistari.i, fie de curti de justitie autoritati administrative sau

corpuri legislative, imeresul copilului va fi' prioricar.... ' ,

26

Afirmatii de felul acesta reprezinta mea. mal mult un ideal ded.t 0 realitate .. Totusi, am parcurs un drum lung de la copilul din vremurile antice: eel vazut ca proprietate a tatiilui, Lira drepturi individuale iii, in consecinpi, subieet al neglijam, cruzirnii si exploatarii. Arunci, copiii erau vazuti ca servind lurnii adultilor; astazi, lumea aduljilor este eea care este considerata ea avand obligarii fapl de copii, recunoscanduIe statutul diferit ~i totusi dependent.

Putern gasi variatii ale imaginii noastre des pre copii nu doar mergand inapoi m rirnp, ei ~i c5.latoriri.d prin lume ~i cornparand diferite culruri asa cum apar ele azi. Trebwe Sa acceptam faptul cii lumea devine rot mai mica: 1mbunatii~irea' mijloacelor de transport ;;i raspandirea influentei mass-mediei au dus la 0 occidentalizare treprata chiar ~i 'in cele rnai indepartate colturi ale lumii, ~i totusi, asa cum arata s tudiile antropologice, exista inca mulre versiuni ale raspunsului la intrebarca "Ce esteun copil?". Astfel de cornpararii inrerculturale sunt utile pentru eli ne fac sa constientizarn ca ceea ee consiclerarn noi, ill aceasta parte a lurnii, ca fi.ind "normal" poate Sa nu fie perceput la fel altundeva: fieeare societate are setul sau particular de valori ~i va privi copiiiin lumina valorilor sale.

Diversitatea practicilor de crestere a copiilor

..

Haideri Sa urrnarim cateva exernple pentru a ilusrra faptul eli rnodalitatea pe care noi o considerarn "corecta" in privinta cresterii copiilor nu este nicidecum lmparta;;ita de toate socieratile.

• Observaji 0 marna din larile vestice care are bebelusul pe genunchi ;;i veti vedea cat de total absorbiti sunt unul de eelalalt. Mama %i da silinta Sa conduca aceasta interactiune, adesea foarte intensa din punet de vedere emotional, prin 1mbra\l§are, zambet, leganare, canrec ~i dis curie eu copilul, asigurandu-se eli este 'in centrul atenriei aeestuia. Sa considerarn acum observatiile unor marne Kaluli ~i ale bebeIu;;il~r lor (Sehieffelin & Ochs, 1983). Persoa~ele Kaluli formeaza 0 soeietate mid :In padurile tropic ale din Papua Noua Guinee, iar aeolo inreracriunea mama-copil 'Unbraea 0 eu totul alta forma, Bebelusii nu sunt trarati ea parteneri mtr-un schimb de tip unu-Ia-unu: cei doi nu petree rnult tirnp uitandu-seunul :In ochii celuilalt, ci, dirnpotriva, mamele !ill copiii astfel incat ei Sa fie tntor;;i spre extenor ~i sa poaca fi vaZllfi de ceilal~i care fae parte din grupul lor social. :Mai.mult, mamele vorbese rareon direct cu bebelu?ii; eeilal~i oameni (ill special eopill mai man) vorbesc eu sugarul, iar mama vorbe~te eu 0 voce de imensitate malta "pentru" acesta. Apdar, de la ineeput copiii sunt imphea~i in sehimburi eu mulli parteneri. Motivul pemru un astfel de tratamem poate fi

27

I

identificat ill condijiile de trai ale celor din societatea Kaluli: acolo, cornurutarile sunt compuse din 60-90 de indivizi, care locuiesc 'intr-o casa lunga fara pereri interiori. Unitatea znarria-copil ~i familia a~a cum Ie stirn noi au 0 irnportanrs mai midi; de la 0 varsta frageda, copiii sunt pregatiti sa fie constienti de cornunitatea socialii ca mtreg - de aiei obiceiul de a illtoarce bebelusul cu tap spre exterior ~i nu spre mama, reducand astfel importanta interactiunii unu-Ia-unu. Oricare alta practicji ar fi _ cons iderata "anormala" ?i de purin folos pentru dezvoltarea copilului.

• In societatea Gusii dill Kenya, orice interacuune a mamei eu bebelusul ei are ca scop evirarea sau reducerea oricsrei agita~ii pe care acesta ar resirnti-o ill mod norrnal intr-o interacjiune unu-la-unu - eu alte cuvinte, linistirea ?i nu activarea, ~i aiel exista pu\ina interacriune fap-tn-fara: cand e prezenta, este lenta ~i lips ita de emotii. Cel rnai uzual raspuns al mamei la privirea sau gangurirul bebelusului este de a se uita ~ alta parte. Accentul cade insii pe contactul fizic, chiar ~i ill nrnpul sornnului. In mornentul in care bebelusul plange, el sau ea obtine atentie fie prin oferirea samJui, fie prin leganare si ilnbrafi§are - din nou pentru evitarea agitatiei. ~i in acest caz, mama urmeaza prin aceste obiceiuri 0 agenda culturala: ea trebuie sa se inroarca cat de repede la rnuncile campului, moment in care bebelusul va fi lasat ill grija copiilor mai mari, el sau ea trebuind sa fie suficient de calm(a) ~i de usor de illgrijir pentru ea acestia Sa se deseurce. Feiul 'in care mamele se poarta cu bebelusii se consriruie asadar ill rnodalitatea "corecta" de a indeplini scopul dcterminat cultural (Le Vine et al, 1994).

• In societatea occidentala se acorda 0 imporranta cosiderabils jocului, iar mamele se joaca adesea impreuoa cu copiii lor pentm a asigura Iormarea abilita~ilor cognitive si educajionale. Nu la fe! se illtampla ill cazul rnamelor mexicane din familiile sarace, care vad jocul ea avand irnportanta minima ~inici un rol 'in dezvoltarea viiroare, and sunt rugate sa se aliihlfe copiilor lor in joe, aceste marne considers aceasta cxperienta ciudata ;;i jenanta, iar conrribuuile lor iau de cele mai multe on forma unei educatii explicite ;;i nu a unor actiuni rnenite Sa facii experienta "distractiva", Luand in cons ide rare cireurnstantele econornice aceste marne par sa funqioneze pe baza unui "model de m~ca": viata est~ serioasa, jocul este un IlL"{ ?i ell cat illvata copiii mai repede aceasta lectie eu arat mai bine (Farver & Howes, 1993).

I

f

Exists rnulte astfel de cornparani interculturale care pot fi cicate; 0 viziune rnai detaliata asupra practicilor de crestere a copiilor in societatea japoneza tradiponala este oferita ill caseta 2.2. Teare aceste descrieri luate lmprelilla arata d trebuie sa fim precauti ill asumarea unor practici ca Hind universale ~i parte integranta a naturii unJa~e doar.pemru ca noi Ie reaiizarn, Pentru noi, obiee.i.urile alter societa\i ca iii cele descnse mal sus pot Sa para aberante; to~i, cand sunt vazute prin intennediul co~textului lor cultural de capilta seas, pentru di sunt adaptative pentm acea SOCletate. rema centrala este a§adar cea a diferen}elor culturale ~.i. nu a deficienfelor culturale, diferentele fiind 0 funqie a tipului de copil pe care societaple doresc Sa 11 produea.

28

ICASETA2.21

Marnele japoneze ~i copiii acestora

In socieratea japoneza tradirionala predomina 0 conceptie foarr~ diferita privind natura cooilariei fatii de cea din Occident. Mamele din cultura occtdemala se vad ca oferind aj~tm beb~1u;;J.1.1i [oarte dependent cu scopul de-i dezv?lta independents p: parcursul copib.riei si, de £o~e. d~vre~e, .. ~dopt~ practici _care promoveaza deoporrivs autonom..ia fizidi ~i ps~ologlCa. Copui sum lllCU~JdP s.J. exploreze sm~lm situatii noi este valorizata asertivttatea, tar dependenta emoflonah nu este pnvita eu ochi' buni.' Marnelc japoneze ';ad copilaria ca mergand in direcr~a opusa, de la independen~a 1a dependenta. Nou-ni!scucul .este consider-at 0 f~\a. separa~a ~I autonoma, pe care mama trebuie sa 0 sO~laliz~ze pentru a.. deveru depend~n.ea de ceilal~ mernbri ai grupuLui.. De acee~, sarcina e; este acee~ de a llt~a tehnicile de crestere a copiilor care 1l.1eaga tot mal mult pe copil de ea ~l apOl de ceihltl:

, Descrierile rnamelor japoneze prezinta felul in care se realizeazs ac~st lucru (de ex., Bomstein, Tal & Tamis Lelvlonda, 1991; Shimizu & LeVine, 2001). In particular, se menrine apropierea fizidi rnult mai m;ut dedt mere 0 mama ~cclde~calil ~l cop~u~ ei. De exempiu, copiii donn pe duma anilor prescolari cu pii:illltll lor ?l ill tlII1~ul zile: mamele mentin conractul fizic eu copiii lor - atat de mult mcar rela~iile Iarniliale din [aponia au f~se descrise (de occidentali, fire~ee) ca un sis~em d~ ":inrudireta.ctilil". Se considers ca tn fond copiii au abilitari limitate de a funcriona smgun pam.la 6~7 am; doar atunci atins stadiul de "illtelegere" .. In anii anteriori, rnamele au pupne cenn)e

, fa~a de ei ~i rind sa fie perrnisive ?i indulge me, dlnd dovada m general de investire

ernoponala intensa in copiii lor. . .. ..

Observarea sesiunilor de joe rnama-copil permite relevarea tipului de strategu

utilizate de mamele japoneze pentru a promova legaturile sociale (Fernald & Morikawa, 1993). In tirnp ce 0 mama occidentala apeleaz;~ la jucarii pe~(ru a atrage atentia copilului Ia proprietii~e $1 funcpile acestora, incurajind as.tEel onentarea spre lumea obiectelor, mama japoneza intra ill joe ~i ea siscoate 'ill eVlden~a rutinele care leaga copilul de marna. De exemplu, confrw::eancl COpillU. cu 5? rnasina, mama occidentala poate sa spuna: "Aceasta este 0 ma~ma. Vezi masina? Ip. plac.e? .Are r~p dragufe." Mama japoneza ar zice: "Uitel Este 0 brrrmn::m-brmnmm.: 1'1-0 .dau lIe:

ACllm mi.-o dai mie. Da! Mulj:umesc." A-I mvap pe copil lllUIlele oblectulut sau a,l dernonstra proprietii.~e sale nu prezinea imporranf.a; ceea ~e c_onte~za este a-I mva~a pe copil normele eulturale perrem vorblfea politlCoasa, lar Juca~e sunt doar L~ mljloc de a-I impliea pe copil ill ritualurile sociale care vor le~a mat pu:ter;o..LC ~n:a p copilul. In unul din cazuri, scopul mamei. esce de a focaliza atenpa copilulUi pe

jucane, m celalale, de a 0 centra.pe aspectele interpersonale. ."

Asdel de trac.amente diferite due la rezultace dife.nte eu privire 1a dezvoltarea personalita~ll copillor. De puda, copill japonezi sum inipal mult mai .dependen~ de paria}i ~i devin mult mai supilrafi dnd sunt desparri~ de ace~tia. Mal mult, se pare cil experienfele lor tin1pUru au consecinte pe terrnen lung, a?a cum se poate vedea ill

. ,

29

nevoia continua. de a fi un membru care se conformeaza grupului. Nevoia de relarii apropiaee, care se dezveln in contextul farniliei, se extinde asadar apoi la rela.pile cu colegii ~i cu celelalte persoane de aceeasi v:lxsta.

Orientari individualiste :;;i colectiviste

Culturile se manifests 1n forme variate ~i diferii prin multiple mecanisme subtile. eu toate aces tea, se consided utila a distincrie Iundamenrala, si anurne

mtre culturile care sum rnai ales individu~liste ~l cele m prirnul rand Culturile

colectiviste (Triandis, 1995). individualiste surrt

acele societari in C'8 ce independenra em: valoarea suprerns ?i. unde copiii sunt crescuti pentru a deveni autonorni :;i

Culturile indiuiduatiste sunt cele care pun accent pe independenta indivizilor. in astfel de societii~i, COpill sum crescuti de la lncepur pemru asra singun pe picioarele lor, pemm a fi asertivi ill societate ?i a. lure a pentru realizare personals ~i mcredere ill sine. Tori aceta care nu devin autonorni sunt vazu~i carezultat al unui esec ;,1 sociaiizarii. Culturile cotectiuiste, pe de ·alta parre, subliniazs dependents reciproca, Confonn acestei orientsri, copiii trebuie sa 1nve~e sa valorizeze loialitarea, lncrederea ~i cooperarea ~i Sa aseze coniormismul social maintea scopurilor personale, Seopurile socializarii sunt de aceea incul<;.area obedientei, datoriei ~i apartenentei la grup.J

asernvi.

Culturile colecti~~:;te SW1t acele societal! care pun accent pe dependenra recipmc1 a membrum lor Ii care iti cresc copiii in spiritul conformi.l rnului social, care eSD~ 1),lS inaincea scopurilor ' individuale.

Distinctia dintre cele doua orientsri nu este tina absolura: arnbele pot fi regasiee m fiecare tip de cultura, Totusi unc]e accentueaza un sum al individualitaui rnai rnult decat alrcle:' t~rile vestice, rnai ales Sta~ele Unite, sunt astfel de exemple. In multe ~ari asiatice, pe de alta parte, 9i de asernenea, In unele societaji alricane prirneaza un sim] al conexiunii. grupul se afla inainrea individului ;;i toate aspcctele viejii, mai ales socializarea

copiilor, reflecta aceasta orienrare, .

Pentru a exernplifica aceasta distincrie, Sa analizarn cuvintele pe care piirin~ii din douii grupuri culturale diferite ie utilizeaza pentnt a··~i descrie cop ill, ~i anurne 0 comunitate metropolitana din America ~i 0 societate rurala. din Kenya (Harkness & Super, 1992). Gind mamele americane sunt rug ate sa 'l§i descrie copill eletilld sii se concemreze pe abilita\ile cognitive ale copi.ilor: cuvilltele mal des fo"losite sunt "inteligent", "de~tept", "imaginativ", 'tmprelUla Cll expresii care se re£era Ia Uldependen~a copiilor §i mcrederea m sine, cum SUilt "padre face alegeri", "capabi! sa se joace singur" ;;i "rebel" sau "opozam" - caractenstici vazute ca dezirabile, a~a cum sum §i calitatile sociale de tipul " kcrezator" ~i "jtn largul sau eu al)li" NIamele afncane lnsa au acordat cea mai mare atentle caracteristicilor care reflecra obedienra §i capacitatea copiilor de a oferi aJutor: ':bun la suflet", "respeeruos", "de~ de

30

incredere" s i "cnest" se aflau prime cele rnai frecvente cuvinte descnptive in prezenrarileTor. In mod evident aceste mam; aveau" valori d4erite de cele al: mamelor ameneane: conceptul lor despre ce msearnna un copil adaptat reflects importanta acordatii adecvarii la grup ~i contributiei la nevoile ~on:une, de nedorind

copii ai carer caracteristici sa- i ajute sa intre in competitie ell ceilalti, .

Aceste diferente dobandesc lnIeles atunci dnd luiim in consid~rare cadrul SOC1~economic al celor doua grupuri. In (arile occidentale unde predoffiill,a CDncure~\a, a ajunge ill fata" conteaza: copiii sunt illva~a\i de la ill,::eput sa intre in cornpenue cu ceilalri si Sa 'se ia la inrrecere pentru laude ~i prernii. Intr-o comurntate rurala shad din k;ica, cooperarea ell ceilalri esre esen\iala: un individ nu poate realiza rnulte de unul singur, iar ceea ce conteazs este abilitatea de a contribui la bmele c~.mun. ~tfe1 de nevoi sociale rnodeleazi; felul ill care pilrinpi se vor purta cu COpill lor ?l, mal departe, influemeaza comportarnenrul copiilor. Ap cum putem vedea din tabelul 2.1,timpul pe c;re 1.1 petree copiii realizand di£eri;e actrvitati v~riazii enor~ Astfel, in America, jocul este considerat de p~rmp ca avand un rol VItal, per:tru ,ca :1 este vazut ca 0 pregatire pemru dezvoltarea intelectuala; treburile casruce insa sum considerate nepotrivite pentru cop ill mici. In Kenya, scsderea tirnpului acordat jocului ~i cresterea celui destinat treburilor casnice de la varsta de 2 .'ull iIldica presiunile de socializare exercitate de parinIi pentru 'inviitarea umpune a responsabilitatii ~i a participarii la grup. De aceea nu este surprillzator, ca cele dOll~ grupuri de copii prezinta diferenre .Ia mvelul perforr:mn~el~r ~ob~ndlte: .coPu.: americani erau mule rnai comperenu la nivel verbal §1 mal mclinap spIe JOCurl imaginative decat copiii kenyeni, acestia din urrnii IDs;; erau capabili la 5 ani sa.l;;i asume responsabilitatea 'ingrijirii unui bebelus, iar la 8 am puteau sa gaeeasca cina

pentru intreaga familie. . A ...."...

Diferentele culturale sum foarte clare arunci cand COpill din tan difente sunt

observati k acelasi eadru cum este gradini~a Cornparand practicile din gra?inlt~le americane, japoneze fi chinezesti, Tobin, Wu ;;i Davidson (1989) au evidentiat gradul in care diferii cele trei culturi in rcrmenii orientarii individualist-soleetiviste, eu practieile arnericane la 0 extrema ~i cele chinezesti la cealalta. In grad1lll\ele chinezesri, copiii faeeau apwape totul impreuns: de exernplu, jowl nu era v:azut ca 0 activitate mai ales individuals, ca in gradini\ele arnericane, ei ca 0 oporturutate de a invata realizarea unei actrvitjiti 1mpreuna cu altii. "Gruparea" era trasarura cheie: ceea

, ' ,

Tabel 2.1 Ac[ivitii~ile copilului tn doua sociera~i (procenraje ale timpului total)

"Llmen','a Ke!1JG
2 alii 4 alii 2am 4 am
Briirure 23 18 14 9
Departe de casa 14 16 2
Joe 36 42 42 28
Sareini casniee 0 0 15 35 JUliii: Adapcare dupa .Barkness &Super (1992).

31

ce inviitau de timpuriu copin chrr;,ezi erau uniforrnitatea acpuniior §i importanja subjug~rii nevoilor individuale la cele ale grupuluL Arunci cand au vazut casetele din oradinicele chinezesti, educatoarele din America au fost Inspai.mantate de

<>, •

ineapacitJtea de a face dreptate individualitatii copiilor, ill mod similar, cand au

wmarit casetele din gradini~ele arnericane, educatoarele din China au deplans £aptul di srau promovate ill mod activ atitudinile egoiste, precum ~i sentimenrul de singuJatace, care ar £i 0 urmare inevitabila rnai rarziu. Fiecare grup de educatoare stia cu siguranla cine se poarta corect.

Dezvoltarea personalitarii yazuta intercultural

Normele culrurale influemeaza practicile de socializare, iar praetieile ~ de socializare influenr.eaza la randul lor dezvoltarea personalitatii copiilor. In acest fel, caracreriscicile pe care le valorizeaza [iecare societate la mernbrii ei sunt transmise copiilor pe parcursul cresterii lor: asa cum am vazut mai sus in compararea copiilor arnericarn ell cei kenyeni, tipurile de competente pe care lc dezvolta cele doua grupuri - facilita)i cognitive in unul din cazuri, responsabilitati dornestice in celalalt - S1.Ult cele pe care societatea lor le cere ~i pe care parintii le promoveaza.

Legatmile dintre cultura, socializare si dezvoltarea personalitarii devin ;;i mai evidente atunci cand considersrn societatile care difed in mod radical de a noasrra, Sii luarn descrierea persoanelor Mundugumor realizata de Margaret Mead (1935) - un trib in Noua Cuinee de est, care 0 data angaJlc intr-un razboi aproape permanent cu triburile vecine, glorifica uciderea alter oameni, practicand canibalisrnul ;;i vanarea de oapete, Inrr-o asrfe1 de socierate nu este loc penrru cei cu rnaniere moderate; agresiv'itatea este valoarea suprema ?i copiii sunt crescuti pentm a fi combativi, batall?i ;;i fara sentirnente, Ei au parte de purina dragoste materna, pentm di de la nastere bebehuii se trezesc intr-o societare careia nu II plae cap ill. Aceasts antipatie este exprimata 'in roate atirudinile ~i practicile de cresrere pe care Ie 'incalnesc copiii: 'in felul grabit ~i poruncitor in care sunt hrarnji, in resentimenrul ursuz cu care lntampina marne le orice boala san accident care Ii se poare intampla, in refuzul marnelor de a-i lasa pe copii sa se cuibareasca la sanul lor arunci cand le e lrica sau cand nu se simt in siguranra. Toate sernnele de afecjiune sunt Inabu~itei in locul acestora, practicile ostile dau na§tere unui caracter beligerant, care este bine adapcac la stilul de viafii al acelei societati.

Cornunitatea Mundugurnor poate fi un exemplu extrem, dar legatura cultura - cre§tere - personalicate este evidenfiaca prin multe alte comparatii imerculturale. Sa lUilm cazul tirnidica)ll - un atribut personal care este 'intr-o anumita rniisura deterrninat genetic, dar care este influenpt ~l de felul in care sunt crescufi capill. In occident, 0 natura oriemata spre exterior este viizutii in general ca un lucm de pret; timiditatea este vazutii ca un handicap social ~i de aceea este indezirabila. In forma s~ extrema, timiditatea este considerata un semn al neadaptarii sociale §i, a~a cum au ararat cerceciirile, este mai probabil ca asue! de copu sa fie marginalizari de colegi.i lor, sa se simta singuri ;;i depresivi ~i sa dezvolte 0 lmagine de sine distorsionata

32

(K. Rubin, 1998). In ~arile din esrul indepartat, cum sum China, Tailan~a, ~ndon~zia ?1 Coreea, prevaleaza 0 atirudine foarte dilerita: tirniditatea este .valonzata pozinv. Cornportamenrul extravert si asertiv este vazut ca fund disruptiv din pun~r d~ ve~~r~ social; de aceea, copiii sunt crescup pentru a deveru retrasi ~1 re nee n? Pilnntu .~~ profesorii rind sa laude ~i Sa ill.curajeze ~stfel de comp~rt:a.rnente ;;1 sa des.we c~pw tirnizi ea fiind competenti social - 0 atitudine total difemii de cea Illil~estata d~ vestici. In plus, copiii umizi din cultur~e esrului ill.d~partat nu sunt r;Jectarlde eolegu lor )ii este mai probabil sa dezvolte 0 unagme pozitrva de sine decat copw ':)[lenra~ spre exterior si dezinhibati (Chen, Hastings, Rubin, Chen, Cen &:Sr~wart, 1,998). .

Asadar una si acecasi caracteristics personals are sensun diferite ill eulrun diferi~e In estul indepan~t, unde predornina orientarea colectivists si uncle ~octrina coniucianistii a pieta~u filiale cere un cornporrarnent sub mis iv din par:;ea copiilor fara de eei mai m varsta rimiditatea este Vazuta ca 0 calirate care contribuie la rnennnerea ordinii sociale s i este illcurajata. Nu este de rnirare ca incidenta tirnidita~i.i este considerabil r:nai mare la copiii din estu! indepartat decat la copiii vestici, unde un asernenea atribut este vazut ca indezirabil ~i nepotrivir eu normele sociale de ascrtivitate ~i independenta.

Chiar ill aceeasi culturd exists diferente ill. Ielul in care g'andese oamenii despre copii, Trebuie sa accentuarn faptul ca pari.nlll se gdndm la idees de a fi parinte: au ar::w:nite preconceptii, adesea pe jumatate formate. ~i mernarturisite, des pre caracteristicile copiilor si rolul pe care 11 joaca parin~ii ill. dezvolrarea lor, iar aceste preconcepfu po~ sa prezinte variajii interesante de lao W1 individ la altul. La un moment dar, psihol_ogll investigau relaria parinte - eopil doar in termeriii at/il/niJor paremale; astazr se considers cii trebuie luate ill considerare ji mdill/e!e parintilor dad vrem sa inrelegern dezvoitarea copiilor ( vezi Sigel & McGillieuddy- DeLisi, 2002).

Caracteristicile sistemelor de c re dinte

Oricine este responsabil de cresterea copiilor aduce cu sine un set de pr.:sup~zi\ii -: o "psihologie naiva' care va injluenta modul de interpretare a dezy_?ltaru copiilor ~l compo rtame nrul lor fa~a de copii. ~a cum am vazut, exista constrangen temporal~ ;;i cururale la nivelul aces tor teorll, ~i totu§i ill interiorul aeestor constrangen oa~elli1 pot Sa difere foarte mult ill ceea ce prive~ce eredinfele lor des pre 0 sene de probleme. Sa consideram fellJ.m care oamenu ar purea raspunde la mtrebiiri preCllffi urmatoarele:

• De ce sum anumifi copu mai mreligenfi decac altii?

• Care SWlt cauzele neadaptaru. emo\ionale?

33

•

Copill se nasc tirnizi sau devin astfel?

/\1: trebui sa existe diferente intre modalitatea de crestere a biiiefilor ~i eea a fetelor?

All piirinpi vreun rol in performanta academics a copiilor?

•

•

Tncreba\i fii.nd des pre probleme de acest tip, se observa CLl u~LlIin\a ca aduitii au viziuni diferite des pre trasaturile copiilor ~i cauzele dezvoltarii lor Este evident si fapM cii, totusi, viziunile lor tindsa fie asemanatoare pentru mai multe subiecte, de exemplu, ei nu abordeaza fiecare intrebare altfel, ci se bazeaza pe un sistern de credime mai rnult sau mal putin coerent,

Au fost elaborate 0 seri~ de. scale penCm evaluarea acestor sisteme. Sa luiim In considerare una dintre aces tea C:L exemplu - 0 scala cu 30 de itcrni ill care sunt mtrebari ca ~i cele de mai jos, impreuns cu rasplmsuri alternative (Martin & Johnson,

1992): .

1: De ee sum capabili copiii sil inventeze povesti? " A inventa este pane integranta a copilariei,

It Profesorii ~i parin~ii incurajeaza ~i prornoveazs irnaginatia copiilor.

" Imaginaria lor se dezvolta pe rnasurf ce ei se load cu altii ~i rarioncaza asupra obiectelor.

Alegerea primului raspulls reprezinta 0 credinjs ill importanta rnaturarii: copiii sunt destina\i Sa dezvolre astfel de abilic:\~i pentru cii acest lucru e ill constructia lor. Al doilea a~aza responsabiliratea pe urreru parinrilor. dezvoltarea are loc datorita felului } 111 care sum trarati copiii. Al treilea raspuns pune accent pe roiul activ al copiilor, aratand ca eeea ce determina aparitia unci noi abilita)i este partieiparea copiilor la activitati relevanre. Fiecare persoana alege rasp uns ul care i se pare eel mai convingstor ~i, deoarece exis til o anumita consistents m alegerea ras punsurilor pentru diferite ill.trebari, putern s~r:e formam 0 impresie .despre asumptiile fiecarui individ privind natura dezvolrarii copiluloi.

Una dintre principalele diferente dintre sisternele de credinte se afla pe axa lnnascut - dobandir. Asrfel, 1a una d.ntre extreme avern acei indivizi care vor aiege ill. mod repetat riisplUlsuri cum este prirnul din cele de rnai sus, pentru. ea sunt convinsi di Inca de 1a nasrere copiii sunt 'programa\i sa dezvolte anurnite caracteristici ill. anurnite momence din timp si ca rolul adultilor ill acest progres este minimal. De aceea, acestia vor interpreta rolul P\! care 11 au ca fiind unul de ofenre de oportuniciu copiilor pemru a le dezvolta poten:~ialulln.nascut; dineolo de acest lucru, torusi, ei se considera ca neavand 0 influenfa· activa ;;i fara putere atunci cand lucmrile nu Se petrec bine. La cealalta extrema, scm: aceia care cred cil. la ill.ceputl.J viqii copill stmt ea 0 bucata de plastilinii care trebule modelatil prin aqiunea adultului. Ei vor marca riispunstlfi cum sunt cele de tipwl al do ilea, fiind convw?i d orice trasaturi ar dezvolta copilul, aceSlea reflecta felulill. care este crescut ~i tipurile de experien\E la Care este expus. De aceea, vinova~ pentru ejiecurile ill dez;voltare sunt parintu,

34

prolesorii, prietenii, te1evizorul ;;i alte influerue externe, la fel cum tot acesti facrori sunt responsabili si p. entru succesul in dezvoltare. De. fape, relatJ.v pu~me persoa~e se

, '. .... fr d. - e intre

afla fie la ° extrerra fie la alta a acestui connnuum, ma)oncaeea a an us. _

aceste alternative .. Totuai, este de a~tepta.t ca practicile de cre§tere1 a cdopi.il01r _ s~

::1 -' il d situarea cauze or ezvc Carll

varieze in acord cu preconcep\.we parmI Q( espre .

copiilor: 1n interiorul copilului sau la nivelul influenfelor exrerne.

Influente asupra dezvoltarii copilului

,

S· .' 1 d. di t XiS' ·ta- 'm minnle oamenilor: ele sunt constructii rnentale ~i., ill

isterne e e ere me e. . , 'nil

"- ,. f' teaza direct pe copii Accstca alecteaza mmportamel1tuloame or

consecmta, nu 11 a ec . . ' . . d J . it

A d e' t t catre copii; influenta lor este asadar indirecta, prm interrne n . practlc. or

ill r p a a , , ' . i.il . rf 1

de crestere, iar aces tea ac~oneazii asupra comport,amen~w cop or p, as ei, ~supra

sistem~lor de credinte pe care le vor dezvolta eop,ill (vezi flg~ra 2.1)'. , .... .

De exernplu, sa him In considerare ,un studiu despre efecte1eodlyor\ul~ ,asupra copiilor (Holloway si Machida, 1992). EXlSCii diferenje ~oar:.e man ~t~e co~~ ~ ceea

.; te modalitatea de raspuns la 0 asrfel de expenenp; nu exista dubii ca sune

ce pnves ... . di 1 f" d . ul d d

influent~ multiple care due la aceste diferente, una intre e e un tlp . e me ,lU pe

care pa~intele care are In grija copilwl!, creea~a pentru acesta, rar rneriiui, 1a r:nd~ lui este 0 functie a credintei parintelui m abilitarea sa de a controla eve~ent,"le. ~l nu' de a fi co~trolat de ele, Tocrnai acesr lucru a fost descoperit ~1 ill studiul mentionat. Unele marne credeau ~a ele erau respo,nsabile. pen~ru compo,rtall:_lenM copilului, adicii de ele depindea oteur~a proteqlel ~pocnva. ~tresulUl ~l ghidarea copilului catre marurirare .. Aceste credillJe era~ pllSe in ~r~ctlca:. asrfel de marne s~ asigUral,l cil sunt irnpuse re,guWe ~ospodanel, ca sunt srabilite ~rmte pentm compor tamentul copilului si d rutinele zilnic~ sunt bme.stab~te. Copiii acest~r marne aveau tendinta de a fi mai bine adaptall: er ave au mal pU\ille probleme psih?loglce ~l d: sanata~e ~i aveau 0 stirn,~ de sine rezonabil~. Alte mame se considerau ID~apabile ~a exercite control ill situa\ia ill care se aflau,. SJIDIID.du-se nea)uronne ~~ m.argmalizate ~1, de aceea, lipsite de abilitatea de a-;;! protep capOl de efeetele negatlve ale dlv0t1tJUl,

Dezvoitarea
( comportamentala a
cop1!ului
Pradici parentale
Sis teTI)ul de
credinte r-------- de cre§tere a
. , copiilor
parentale Sistemeie de
c redinre ale
copilului ']'9""" 2.1 P.t,tia "~l"m.!ar J. c"~,/in/e f",r.ntal c« prad;c;!. d. '''";It"'" ;Ji dUl/oD",.", copii/or. Glminele acestora erau haotice ?i viara de zi ell zi dezo.rgaruzata, iar, drepr urrnare, copill acestorc aveau cele rnai rnulre dificulta~ de adaptare la viara de dupa divortul pacin¢or Viz.unea rnarnelor des pre eic insele ca parinr le determine asadar sa adopte anurnite practici In organizatea viejii copilului, care avea ca rezultat adaptarea copilullli sau esecul in adaptarea la acesre evenimente.

Totusi, relat,a dintre pasii aces rei secvcnte nu este deloc una sirnpla. De exernplu, CIedintele pe care Ie au oamenii despre copii reprezicra doar unul dintre multiplii determinanti ai comportamemulw lor coneret fata de copii: in particular, 0 serie de consideratii de moment·privind situaJ;ia in care se afla parintele §i copilul vor avea de asemenea Lin rol - ca, de exemplu, problema irnediata cu care se confrunta, comportamentul copiilor, prezen~a altora ;;i a§a mai deparre. Intr-adevar, crcdintele afirrnate pot fi 0 justificare post-factum a actiunii lor: sageata dinspre credinrs spre practicile de crestere poate Sa mearga ~i in directia opusa ~i totusi, chiar faptul 'cii credintele exprirna 0 orientare globaHi poate sa inscmne ca ele sunt mai predictive penuu dezvoltarea copiilor decat orice aq:iune parentala specifics, Dad, de exemplu, idees di. este in prirnul dnd rolui parinPlor sa stimuleze euriozicatea copiilor face parte din fiiosofia unui parinte, atunci acesr Iucru nu se poate face printr-o singura actiune, C1 doar ptintr-o isrorie curnulativa de interac~uni cu copilui. Daca, dimporriva, p:hintele crede ca exista un impuls i'nnascut al copiilor catre curiozitate sau d este de datoria profesionistilor, cum sunt profesorii, sa stirnuleze iuteresele copiilor, el va adopta 0 atitudine care poate avea efecte diferire, dar la fel de persistence In timp. La acest nivel 1;;i exercita sistemele de ereclin~e influenza.

1----· --:--

t?ezumaf

I

i I

I

I

J

j

I

I

I

R5spllnsul la intrebarea "Ce este uu copil?" se dovedesre a nu fi unui simplu. Modui In ,

care gandim pes pre copiliirie depinde de 0 gamii Imreaga de in£lllenfe istor.ice, cultural" ~i II personale. Din punet de vedere istoxic, a exi.star no progres gradual de 1a 0 viziune despre copilirie centrad pe adult .Ia una centrata pe copil. In epocile vechi, copw erau viizup ca adLllri 1n miniatura, tara nevoi (life rite sau carac;reristici proprii. N apunea confo.em dreia copilul at avea nevoie de ptotecpe ?i cle tratamem special era pLl~in luata in considerare; I

In loe de aceasta, copilul era considerat proprietate a. adultului Ji de aceea exista 0 p(obabilitate maj mare ca 1"1 sa fie supus malttatarii. N o'punea e;cistenrei unor dreptuti ak , capiilot, pe care adu1tii t.rebute sa 11" tespecte, este foarte recentii, ~i ca u=are idei1e I contemporane despte copiliirie diferii radiealln mai amIte ptivinfe de cele prevaleme in :Ute epoei.

Existii ~i astizi 0 divers irate mare in privin~a irnaginii noast.te despre copijarie, arunci dnd compadm diferite1e par? ale lumii, care au cradi)i.:t culturale diferite. Ceea ce este normal intr-o soeiecate poate sa nu tle acceprabil in alta, iar aeeste diferenre suet evidence in practicile de creiitere a copi.:tlot de tipul vorblrii aciresllte lor, a felului In care SLlm pnu1i ~all in care ne jucam en ei, Fieeare soc.iecate "produce" a~adar copli eu caracteristici de personalitire cate sa se potl:i'veasca ell yalorile o::i. Putem sa vedem ell l1§urin(a acest lucm atunei d.nd comparihn societaple ell orientare ind.ividualista cu cele colectiviste, respectlv I cele in care copiii sum crescup pentru a valoriza aUto-suficjen~a versus cele .in care e

I accemuatii dependenp. reciprod.

35

I 'I 1

I 'I

Chiar ~i in interiorul unei socierati, cum este cell. occidentala, putem gasi diferenre Ill. nivelul conceprualizarii copilariei de ciitre membrii acesteia. Cei mai multi adulti au un sis tern de credinte despre natura copilariei, mai mult sau rnai putin dezvoltar, precurn ~i despre rolul lor in dezvoirarea unui copil, Astfel, UM VOt accentua influenta potentialului propriu al copilului, iar altii efecrele practicilor de crestere a copillor ~i a tehnicilor de educatie utilizate de adulti. Credintele afecteazii modul in care adultii se poarta cu copiii, iar ac~see comporeamenr~ detecrni~ii in schimb cursul dezvoltarii co~ilului.

Aries, P. (1962). Centari«: oJChi!dhood (Sec'ole de copiltirie). Harmondsworth: Penguin. 0 viziune fascinanta ~i erudita, chiar dad uneori conrroversara, asupra felului ill care copiliiria a fost vazuea de-a lungul epocilor istorice, Ea prornoveaza idees provocaroare conform careia copilaria, en perioada speciala cu drepruri proprii, este 0 inventie relativ recenta,

DeLoache, J" & Gottlieb, A. (2000). A World of Babies: Imagined Chi/d,arc Guides for Seven S ocieties (0 hone a bebeltlfilor: pnnapii imaginate de fngrijire a copilului in Japfe societd,flJ.. Cambridge: Cambridge University Press. 0 abordare incanratoarc a pracricilor de crestere a copiilor in Fpee culrnri clin lumc, ca '~i cum ar fi sense de un "expert" din fiecare culrura sub forma unor principii pentru proaspepi pihin~ Aduce in discutic rnarea divcrsicate a asumptiilor despre natura copiilor ~i des pre sarcinile care trebuie indeplinire de carre parinti,

DeMause, L. (ed.) (1974), The History oj Childhood (Istona copzidriCl). New York: Psychchistory Press. Contine capitole scrise de diferiti autori, fiecare acoperind 0 perioadii parricuiara de la perioada romana pana In secolul nouasprezece. Esre interesanra mai aies pentru descrierea rnaltratarii copiilor pe parcursul acestei perioade.

Harkness, S., & Super, C. M. (eds.) (1996). Parents' Cultural Belief Systems (SiJ'temeie de credinte ctilfllrale ale parinfilor). N ew York: Guilford Press. 0 coiectie larga de eseuri care examineazii natura, originile, manifesrarile ~i consecinreie crcdintelor pe care le au parintii des pre caracreristicile copiilor, Sunt oferite exernple din societati clin Intreaga lurne, care arata felul in care pfuinpi din diferire contexte culturale isi explica cornportamentul copiilor ?i In\eleg ce inseamna a fi parinre.

Kessen, W. (1965). The' Child (CopziuO. New York: Wiley. 0 abordare foarte usor de citit despre dezvoltarea iddlor noastre despre copii, Incepand cu secolul al sapresprezecelea, Este bazata in primul dnd pe texte selenate din opere scrise in perioada respectiva, cu cornenrarii care fac legiitura intre aces tea ~i ideile clin ziua de azi.

./\

Jnceputul viefii

ICAPITOLUL TREI I

40
40
43
45
50
52
53
55
,
60 ..
60
62
65
71
77 Transrnirerea genetica Tulburari genetice Innascut Ii dobandir Realitare ~j mit des pre gene

::be ta conceptie ta na~tere

Stadii ale dezvoltarii prenatale

Influentele rnediului asupra dezvoltarii prcnatale

Nasterea ~I consecintele ei psihologice Copiii nascuti prernatur

Cum arata lumea pentru nou-nascuri Parernuri de acriune ~j creierul Adaptare parentala

Ke,umat

80

81

© Alamylmages

Povestea dezvoltilru copilului nu incepe la na~tere, c1 In momentul conceptiei aces ruia. La nastere, copilul are deja 9 luni, perioada In care s-au llltamplat multe lucruri relevante pentru flinta care va deveni, Din perspectiva unui pamte, nasterea poate sa pad incepurul, din perspectiva copilului, lnsa, este se~icativa "~l!tinJlitatea dintre viata precatala ~i cea postnatala. In momentul conceptiet, COplll pnmesc zestrea ge~etica ce se va constirui ill una din rnarile influente asupra dezvoltarii lor; in continuare, ill timpul vietii lor din uter se vor Indmpl~ a serie de lucruri care vor fi importante pemnl dezvolrarea psihologica ulterioara. In paginile urmatoare, vom examina ataT influcntele genetice, cat> i pe cele prenatale asupra dezvoltarii.

Unirea unui ovul [eminin cu W1 spermatozoid maseulin semnalizeaza aparitia unei fiinre noi ~'i uniee. In acel moment, marna ~i tatal transmit acestei fiinre 0 cornbinatie particulars a materialului genetic, pe care individul 0 va rerine intreaga via)ii ?i care constituie fundarnenrul pe care se va construi personalitarea copilului, Doar de putin tlmp am inceput sa m~elegem cate ceva des pre natura gene!or ?i rolul acestora in rnodelarea eomportamemului ~i sa observarn ca, m fond, pupne din ideile noastre despre ereditare ~i mvatare erau eronate.

Cromozornii sunt

structuri Ioarte rnici, care au forrru'i de betisor ~i care se gasesc In nucleul Iiecsrei celule din

organism, conrinand ADN-ul din care sum compuse genele.

Genele sum wlita\ile transrniterii ereditare, Ele sunt Iorrnare din ADN §i se gas esc ill locarii particula re pe cromozorru.

Celulele sexuaie [numite si garnelil sunt ovulele femeii ~l

s penna tozoizii barbatului, cue se combina Lf! tirnpul fertilizaru. pre deosebire de alte celule, acesrea conun 23 de crcrnozomi k lac de 46,

T ransmiterea genetics

Cornplexitatea dezvoltarii care incepe ill momentul conceptiei are intr-adevar proportii forrnidabile. Ne lncepem viata ca 0 singurs celula rrunuscula ?i torusi ill acea celulii se afla mtreaga dotare genetica a individului. Ne transfcrmarn m adulji care poseda corpuri compuse din trilioane de celule, lnsa £lecare din aceste celule conpne acelasi set de material genetic, forIThtt din cromozorni ~i gene. Celulele au propria lor capacitate de dezvoltare: ori de cate on este necesara 0 noua celula pemru crestere sau inlocuire de tesur, 0 celula din cele existence se divide, producand 0 copie care contine acelasi material genetic. In stadiile timpurii ale cresterii, imediat dupa conceptie, acest proces are I,;;JC foane rapid, nurnarul celulelor dublandu-se 0 data la catev<l. ore. In timp, celulele se grupeaza, Iiecare as urnandu-si 0 funcrie anume: unele ca pane a sisternului nervos, altele pemru a forma rnuschii, altele ca sa devirul oase ~l asa mai departe. lncele din urma, se va forma ill acest fel 0 fiinta umaria dezvoltara pe deplin,

Nucleul fiecsrei celule, cu exceppa celui al celulelor sexuale, contine un set identic de 46 de cromozomi _' strucruri ill forma de

fJ/

betisor aranjate ill perechi, una dintre perechi fiind transrnisa de la marna si una de la tara (figura 31). Celulele sexuale (ovulul ?i sperrnatozoidul) difera prin f~prul cii au doar 23 de cromozorni, 1a concepjie lnsa cele doua seturi se cornbina pencru a oferi noului individ echiparnentul cornplet de 46 de crornozomi. Genele sunt ln~irate de-a lungul cromozornilor ca margelele unui sirag _ aces tea sunt particule chirnice compuse din ADN, 0 molecula. ea un fir m form; de dublu helix Genele, dupa ultirnele estimari m nurnar de 30.000-40.000 ill corpul urnan, sunt un.ita~ile de baza ale transrnirerii ereditare, conrinand codul genetic pentru fiecare individ. Fiecare gena este relationata Cl1 aspecte specifice ale unei triisiiruri particulare sau ale unui proees de dezvoltare -·.ma1jime, greutate, culoarea ochilor, inteligenta, schizofrenie, extraversiune ~i asa mai departe, ell toate ca relatia dintre gene ?i caracteristicile individuale poate prezerua 0 cornplexitate Ioarte variabila, De exernplu, rnostenirea unei trasarun fizice cum esre culoarea ochilor este controlata de 0 singura gena; pe de altii parte, trasi.iturile psihologice implies de obicei acriunea coordonata a rnai rnultor gene, adesea foarte multe: de exernplu, se estimeaza ca inteligenra depinde de eel purin 150 de gene diferire, Totusi, genele nu sunt responsabile doar de caracteristici statice referitoare la illfiitiprea individului sau personalitatea lui, ci ?l de cursul modificarilor ontogenetice. Astfe! emergenta unor abilinri particulare cum este momentul initierii rnersului si a vorbiru sau a p~bertatii este ~ aceeasi mi~ura 0 funcrie a planului genet:i.e eu care> venim pe 1ume, Deoaree~· fiecare genii se gi.ise?te In aceeasi locatie a unui cromozom anurne la toti membrii unei specii a devenit posibila Iocafuarea genelor responsabile pentru ori~e trasiitura. specifics si, 1ntr-adevar,

I f

Crornozomi )

Membrana celulei

Membrana n ucleului

dimensiune ap roxirnativa 1/1.000 inch

•

•

'Ji,/",a. 3. f

42

o luni FJostura tetala

21uni Pieptul ridicat

31uni lntinderea mainii ~I esec in apucare

51uni

Sta in' poala; Apuca obiedul

71uni Sta asezat singur

s lun: 10luni 131unl 141uni 151uni
Sta illl pieioare Mers in Urea treptele Sta singur Umbla
tinEindu-se patru labe in picioare singur
de lTlobila J'9urr> 3.2 Secvenia ac/"':zr:fiilor •. ,JM!;a!. '" d~zvo&area molorie (1n Oul", 1994, p. 217, adapt .• re dupii Skr!.,;, 1933).

s-a depus un efort international remarcabil in Proiecrul Genomului Uman? ~enrru a specifics locaria ~i [uncriile rururor genelor umane. La momentul potnvit, acest proiect va duce la un progres considerabil ill abilitarea de a diagnostlca boWe rnostenite prin screening prenatal ?i de a realiza, chiar dnd copilul e inca ill burta marnei, rnodificari genetice prin tehnici precum lnlocuirea genelor deficitare. Elirninarea multor boli mostenite, incluzand unele forme de handicap mental, va fl asadar a posibilitate extraordinara a viitorului.

Unele dintre genele noastre se refera la atribute comune tuturor indivizilor urnani: aces tea asigurii, de exemplu, faptul ca fiecare membru al speciei dezvoita ill mod obisnuit un corp cu doua rnaini ~i douii. picioare, eu un anumit tip de sistern nerves ~i care devine marur din punet de vedere sexualla 0 anumita varsta. Ele asigura de asemenea iii pareurgerea anumitor secvenfe in ontogeueza: de exernplu, dezvolrarea motorie a bebelusilor, descrisa cu grija la illeeputul secolului douazeci de catre pediatrii ~i psihologi, presupune 0 serie ordonata de momence cheie, .care rnarcheazji aparitia unor abiliti\~ precum controlu1 capului, sezutul, rnersul in patru labe, ridicarea ill piciosre, rnersui 9i asa mai departe (vezi figura 3.2), iar predictibilitatea acestei secven~e este deterrninata de un program genetic care se regase~;te la tori mernbrii speciei care se dezvolts tipic. Cu Ware acestea, alte rnesaje genetice se refera la aspectele care ne diferentiaza ca indivizi §1 be din noi a persoana unicf - aspecte cum sunt Wafi§area fizica sau trasaturile psihologice,

43

precum ~~. caracteristici precurr:- viteza cu care fi~care copil atinge ?unce~le cheie ale dezvolraru rnotoru. Aceasta urucrrate este detcrminars de numarul incredibil de mare de combina~ii posibile illtre cei 23 crornozorni de la eara ;;i cei 23 de la mama, 1rupreuna cu genele pe care le aduc cu ei, ceea ce are ea rezultat 0 paleta foarte larga de eonfiguraIii diferite de caracteristici. Felul in care se combina este pur si s irnplu 0 problema de §ansa - loteria genetilii al carei produs Iinit suntem cu torii.

Tulburari genetice

Pomind de la cornplexitarea transrniterii genecice, nu este de rnirare cii in cursu! procesului de formare ~ materialului ~enetic apar din tirnp in timp ;;l.situa~ii nedorire. In plus, unele tulburari sunt mosterute direct; genele aoerante pot fl transrruse de la parinti 1a eopii, chiar daca prirnii nu prezinta simp tome observabile ale bolii. Prevalerita acestor probleme se dovedeste a fi difiCil de deterrninat, totus i, dupa unele estimari, doi din trei produsi 'de conceptie sunt avortati ill mod spontan ill primele saptarrraru de sarcina, cauza majora fiind anorrnalitatile genetice sau cromozomiale. Tulburarile genetiee pot avea numeroase forme, pana ill rnomentul de faIii fiind izolate 3.000, unele fiind ideruificate doar la anumite grupuri rasiale, iar altele fiind specifice unui sex sau alruia. Mai jos sunr cateva exernple ale celor mai frecvente rulburari:

• Sindro77lu! Down. Aceasta este una, dintre cele mai cunoscute tulbursri congenitale, care a avut la un moment dat ?i numele de Mongolism datorita illfatj~arii indivizilor afectari. Copiii cu acest sindrorn prezinta dificulta\i de illvapre de diferite grade ~i, de cele mai multe ori, probleme vizuale, auditive ~i cardiace, Sindromul Down este un exernplu de aberatie cromozomiala, care se datoreaza unui accident illtarnplator survenit ill Iormarea crornozornuiui irnediat dupa conceprie ~l care rezulta ill aparitia unui al treilea membru la perechea cromozorniala 21.

• Sindromttl Klinefelter. Aceasrs tulburare se datoreazaunui cromozom in plus, lnsa ill acest caz la perechea de cromozomi sexuali la care se ataseaza accidental un al treilea membru. Apare doar 1a barbati ~i devine evidem dupa pubertate, moment ill care individul nu dezvolta caracteristici masculine C1 illcepe Sa manifesre caracteristici feminine, CUITl ar fi cresterea SanllOr si largirea soldurilor. Se manifesta de asemenea ~i prin illtmiere a intehgenfei verbale.

• Sindromui Turner. Este tot a rulburare a crornozomiior sexuali, dar in acest caz la femei ~i este cauzata de lipsa unui cromozorn. Ca si rezultat apare un esec al dezvoltarii caracreristicilor sexuale secundare ~j sterilitatea. Ca ~j ill cazul sindromului Klinefelter, administrarea la pubertate de horrnoni sexuali adecvari conduce la 0 Wa)i~are rnai tipica.

• Feniketontm:a (sa« PKUj. Este 0 bosh merabolica ill cazul careia copilul nu este capabil, din mornenrul nasterii, sii proceseze aminoacidul fenilalanina

care se giise~(e ill lapre ~i ill alee feluri de manc.'.lre. D.aca nu se

Tul.bllr~irile genetice - fib III f

trateaza duce la retardare mentala; e ecre e 0 poe' 1 preveru-

de tip rece siv apar ,

atunci dnd JmbLi p". te prin proceduri de screening dupa nastere ;;i adrninistrarea

lUlli "due aceeasi gena unei diete fara fenilalanina. PKU este un exemplu de tulburare

l·ecesiva. fara gene do- oenetic5. de tip' reces iv, ambii parin;i flind purtatori ai genei

minarue care .sa contra- defeccive care previne procesarea normals a mancarii relevante.

C1reze efectele aces,em. . . ul .

. • Boala Tqy-Sathf, Este 0 boala degeneranva a s istern Ul nerves,

care se manifests prin pierderea progresiva a funqi.ilor moe~rii ~i m:n~ue. ~i care duce de obicei ia deces pana la varsta de cmci am. Este mdUnitii aproape exc~usiv la copiii evr~1 de,origine est-europeana. Si .aceasta e~te 0 boal~ generlCa de tip recesrv, ill care lipseste g~na responsabila de transformarea unui produs (Oxic ID unul non-toxic la nivelul neuronilor.

~ Fibrara "histitii. De asernenea 0 boala genecica de tip recesiv, ill cazul careia copiil~r afecrati le lipseste 0 enzirna care P!evine obscrucponarea pla.rrk1.nilor s i a tracrului digesriv de catre mucus. In trecut, pupm dintre cel. care rnosteneau aceastii condine supravieruiau dupa aciolescenta; astazt, ca rez~umt al diagnostinuui tirnpuriu ~ l allmbunatafirlitraIamentullli, speranra de viafa este considerabil rnai mare.

• Da/toniJmu/. Presupune incapacuatea de a d~tinge c~oarea rosie de cea verde ;;i apare mai ales la barba~i. CtUZ,l acester tulburiin eS.re 0 gena. recesrva care se gase~te dear pe crornoz omul X Deoarece perechile de crornozonu feminini sunt doar de tip X, 0 gena deficients pe unul din ei va f1 compensata

de gena funqianalii de pe celalalt; doar daca ambele su~t dericiente va aparea daltonisrnul. Biirballl sunt rnai vulnerabi1.i pentru ca, av;;nd un c rornozom X ~i unul Y, ruci 0 gena corespondents de pe cromozomul Y nu poate compensa dehcirul genei de pe crornozornul X.

• E-Iemofilia. Cunoscuta ~i ca "boala sangerarii", se rrunifesta prin lipsa substanrei care deterrnina coagularea sangelui "i din aceasra cauza orice taiere sau vanataie poate duce la sangerare pana la rnoarte. Este roc 0 boalii sex-Iinkata, avand frecvenyii rnai mare la biirbari, tar mecanisrnele genetice care explica origin.ile ei sum similare cu cele de la daltomsm. Cel m:1 cunosCU[ exemplll pencru a easta bo,Ja este reprezentat de anunure farn.i1.i.i regale europene din secolul nouiisprezece, originea purind fi urrru'inta pana la regina Victoria ~i 0 genii deficienta spontan, pe . care a mO!i.t.ell1t-o probabil de la parin;ii ei. Totu;;i, ruei ea, nici vreunul dm descenden~ll e1 de sex ferninin nu au dezvolt<J.t boala, cn toate cit nnde au fast purtatoare; doar clescenden~ii masculin.i au fose vulnerabili la hemofilie.

Crornozornii X §i Y sunt fragmente de ADN care derermins sexui unui individ.

Existii un avaIlS considerabilm preven~ia ~i tratamennu bolilor genetice de tipul celor de mai sus rruli ales de cand s-a illteles mecan.ismul transmisiei - acest progres este paqlal rezultat al consilierii genet:ce m cazul parinplor care prezinta un risc nescut pemru descenden)i cu defene genetice, par'fial al metodelor mai bune d~ delectare a purtiitorJor prin 'analiza de ADN, iar paqial se datoreaza dezvoltam

1/5

metodelor eficiente de Ira tame nt, ca ;;i ill cazul PKU. Cu toate acestea, eel mal mare progres va fi £ii.cut 0 datacu i~encific:area locapei ~.i identitafll tuturor genelor ~i en dezvoltarea metodelor de terapie gemca, care vor aSlgura elirninarea acesror bali.

Innascut ~i dobsndit

Incercii:rile de explicare a comportamenrului urnan s-au grupat mereu ill jurul illtrebarii referitoare la facconn lnnascue ~i la eel dobandit. Suntem creati de aspecrele pe care le mo~ter:01, destinati de la incepur sa ne. cornportarn coniorr:: unui plan inerent construcnei noastre? Sau S1.U1Cem modelati de once expenenra pe care 0 lmalnim dupa ce ne nastern ?i rnai ales de cele din prirnii ani de via)a? Au existat diferite mode ill accentuarea unuia sau alruia, respecriv a factorului lnnascut sau a celui dob~ndit: la mceputul secolului douazeci, nativlJmu/ era eel care domina ill teoriile psihologice; de la incepurul anilor 1920, a devenir tot mai popular ulwl1-onmefItaliJmu/, care consider" d dezvolrarea copilului este 0 functie aproape exclusivs a practicilor de cresrere ?i a atitudinilor parentale. Existii numeroase dovezi privind fapnu ca anumite tipuri de parin)i au anurnite tipuri ~e copii: de exernplu, pitrin~ii care pedepsesc tind sa aiba copii agresivi sau este mal probabil ca rnarnele depresive Sa aiba fiice depresive, ori parinrii sensibili la nevoile copiilor sunt asoclafl cu copiii cu personalitati echilibrate. Faptul ca parin~ii" nu o{era doar un anunut rnediu copiilor lor ci l gene nu era luat ill considcrare. In once siruarie argumemul

apiirea mereu ID termeru de ~ascut sa« dobandir, unul sau celalalt, '

Abia ill ultimu ani ne-arn indreptat de la presupunen si rnoda [a cercetare riguroasa ~i date ~t.iintifice. Acest lucru se daroreazd ill mare parte aparipei genetieii eomportamentale, care are ca scop investigarea factorilor genetici li a eelor de rnediu, precum ~i a rnodiilui ill care aceste douii seturi de inilucntc interacrioneaza (penrru detalii, vezi Plomin, DeFries, Mcdearn & Rutter, 1997). Trebuie sa subliniem, torus i, ca studiile de genetics a cornportamentului, pot sa exp.lice dear dijer~n!e!e dintre indivizi, de exemplu, de ce 0 persoana este rnai inreligenca decat alta, mai sociabila saumai predispusa la schizofrenie. Nu raspund illsa la illtrebari despre ,"(lUze, sa zicem ale inteligen\ei la nivelul speciei wnane, respectiv ill ce rlliisura este inte1.io-enta 0 funccie a eredicarii ill opozitie cu mediul, si nu pot raspunde niCl la

b , , ~ ) •

l:ntrebarile referitoare la 0 persoanii anume. Disciplina genetJcll comportamemale se focalizeaza doar pe variabilitaeea individuaL'! ~i pe motivele urucitapi umane.

InvestiCTatiile de D"t:>enetid a comDortamentului utilizeaza dow mewde principale:

t:> , L

scudiile gemelare ~i snldiile de adop fie: .

Dis c iplina ge netic ii comportamentale investigheazii bazelc ereditare ale comportamentului urnan ~l animal.

• Studiile geme!are presupun eompararea gemenilor monozigofi ?i dizigoli. Cei monoz.igor (MZ) se numesc astfel penrm cii e1 provin din acela~i. zigot ferti1.izat §i, ca urmare, au gene cornune. Gemenii dizigo~ (DZ) prOVill dm doi zigoti 5i de aceea sum la fel de aserru'inatori din punct de vedere genetlc ca ,i fra~ii' ;bisnuiti impartasind aproximaciv 50 % din gene. Acest fapt ne

'f 1 J }' J

46

Tabel 3.1 GJeficienrii de corelajie penrru intelige!1rii ~i extraversiune h gemenii monozigou (VIZ) ?l dizigoji (DZ) crescuti I"mpreunii ;;i separll.r

GemeniMZ GemeniMZ Geme.niDZ GemeniDZ
(lmpreuna) (separat) (lmp re una) (separat)
lmeligenp. 0,80 0,78 0,32 0,23
Extraversiune 0,55 0,38 0,11 Corelariiie sunt rnasuratori all' apropierii relatiei dintre doua variabile, ill acest caz scorurile obtinure Ill. cele doua teste de catre gemeni. Cu cat cceficienrnl este mai aproape de 1, cu arat relatia este mat str~nsli. Asdel, scorurile gemenilor MZ de rnai sus, fie crescuti lmpreu!1a fie separal, sunt mai asemanatcare ciedh scorurile gemenilor DZ.

Sum;: Adaptat dupa Pederson ~l cobb. (1992) Ii Rowe (1993).

of I'd un experiment al naturii: pe de 0 patte, gemenii MZ §i DZ ehfera din perspectiva gradului de asernanare genetica; pe de alta patte, arnbele tipuri llnpiittii?ese acelasi mediu din mornenrul conceptiei: acelasi uter, acelasi proees de nastere, aceeasi familie. In consecints, dacs trasarurile psihologiee sunt influentate de ereditate, asernanarea dintre gemenii rnonozigori ar trebui sa fie rnai mare decat cea dintre gemenii dizigoti; dad lnsil ereditatea nu joaca nici un rol, gemenii NIZ nu ar trebui sa fie rnai asernanatori decat eel DZ, Rolul pe care 11 au factorii genetici ~i cei de mediu poate fi determinat si rnai exact dacaavern posibilitatea de a studia gemeni MZ ~i

~ DZ care au fost separaji la nastere ~i crescuti 1n familii diferite. Tabelul 3.1

·Iprezinta d.teva date relevante, acestea indica faptul cil ~i atunci d.nd gemenii rnonczigori sunt crescuti separat ei se asearnanii din perspective caracteristicilor psihologice mai mult de cat gemenii dizigop crescuti in aceeasi familie. In felul acesta, este scoasa in evidenta importanta ereditatii,

• Studlde de ac/oplie ne oferi! 0 alta fopn.'i. de experiment natural pentru a separa influenta ereditatii ~i a mediului, In acest en, comparatia se realizeaza lime copii ~i' PallnfU ~doptivi In opozipe cu cei biologici. D~d, In cazul adoptiei imediat dupa nastere, copiii seaITko.na apoi cu parin~ii adoptivi rnai rnult de cat cu cei biologici, factorii de mediu apar ca av~nd influenja prirnara asupra dezvolrsrii lor; daca asemsnarea este rnai mare ell parinrii biologici, ill ciuda iaptului cii nu au avut nici un contact eu acestia, sunt evideritiati factorii genetici. Dupa cum se poate vedea 'In tabelul 3.2, arunci cand se aplica aceasta metoda ill srudierea a doua trasilturi psihologiee, cum sunt extraversiunea §i neuroticisrnul, este evidenta asemiinarea rnai mare a copiilor eu parinfii biologic! decat eu cei adoptivi. Cu toate cit elecrele genetice variaza de la 0 caracterisrica psihologics la alta, rezultatele studiilor de adoptie confirrna faptw ci similaritafile psrinte - copil, care de obicei sunt puse pe searna efecrelor socializarii anterioare, sunt in mare parte 0 refleqie ·a eredita~ii.

47

Tabel 3.2 GJeficienrti de corelarie pemru extraversiune ~l neuroticism obtinuri de I 'hi

d _. (b' 1 . . d ') , " a perec

e pannte io ogle ?l a optlV - copil .

Perecae parillte bli:Jl0t',~ - copil

Perecbe pan·nte adopt," - copi!

Extraversiune

0,16 0,13

0,01 0,05

Neuroticism

j"iTJ'ri: Adaprat dupa Rowe (1993).

. Se pot desprinde dow rnari concluzii din datele objinure cu aceste do1.L1. rnetode.

Prm:a ne arati d,.m mod virtual, toate caracterisricile psihologice exarninate prezinta 0 anurnrta influenta geneticiL :Marimea acestei influente variaza de la 0 caracteristic~ 1a =. ~spectele cognitive precuOl 1Ilteligellta generala, abilitatea spapal;;:, abilitatea de citit-scris ~i dislexia se rnostenesc intr-o rnasura mai mare ded.t cele de _personahtateA cum a~ fi extraversiunea ~i neuroticismul. Pe Janga aces tea, au fost eVld:npate ~l cate~a diferente nea~teptate inrre sexe: de exemplu, akoolismul pr~zlUtil ~uente genetlce moderate la barba)i ;;i 0 influen}il neglijabila Ia femei. 0 alta .~onstrangere ,este aceea ca nu toti investigatorii aJung la aceleasi rezulrate; studiile gemelare ;a eele de adopjie nu sum de acord cateodata, indicand efecteie pe care me(Odolog~a poate sa Ie albii asupra rezultatelor. Torus], concluzia generala este clara:. ~aca donm sa illtelegem cursul dezvoltsrii copiilor §i cauza datorita careia u:dlVlZll devin ceea ce sum trebuie s5 luam in considerare echipamentullor ereditar ?l Sa evaluarn mlisura in care hctorul geneJic l~i exercira influenta 'In determinarea

cornponamemului (vezi tabelul 3.3 pentru detalii), '

Tabel3.3 Caracterisuci psihologice mves[igatt din perspectiva influentelo} genetice

COgllirie Intdigell~ii generala. Abili[afi lingvistice Scris-citit

Dislexie

Abilitate spariala

(pemru 0 treccre ill revista, vezi Plomin, 1990)

Comportament antisocial Deiincventa

Criminali[~te

Tulburarea de persocalitate antisociala (pentru 0 trecere ill revista,

vezi Rutter, Giller & Hagel, 1999)

Personalitate Extraversiune Neuroricism Agresivitate fu\lrnarea de riscuri Conser.(atorism

S tima de sine

(pentru 0 trecere 'in revista, veZl Loehlin, 1992;

Psihopatologie Scbizofrenie Autism r-Iiperanivitate

(pent11l 0 trecere 1n revista, vezi Rutter, Silberg, O'Connor & Simonoff, 1999)

48

l~xista illsa ~i 0 a doua concluzie pe care trebuie sa 0 avern In mime. In fiecare sicuarie m care au fast irnpucafl factorii genetici, acestia DU au fast raspunzdtori decat pentru 0 parte din variabilitatea individua.s ~i niciodata pemru toata. Chiar "i in [azul inreligenrei sau al schizofreniei, unde ereditatea joaca un rol substantial, este eVldem~ importanta faccorilor de rnediu. Din aceasta cauzii se pune problema faccorulw illnascut si a celui do bandit,. nu a [actorului lnnascut Jail a celui dobandit. Cele doua seruri de ~influenfe uu sunt ill opozitie, lued.nd separat - dirnpotriva, aceasts pereche interactioneaza aproaoe illtotdeauna si determina efectele irnpreuna.

Fhideti Sa analizim cateva modahtiiti ill. care ereditatea si rnediul coopereaza, Un exernplu poate £i vazut ill fapml c~ 0 anumita l'nze;uare genetica spore?te probabilitarea ca oarnenii dintr-un rnediu particular sa 11 trateze pe individ illtr-un anurnit fel. Un copil orientat spre exterior 1i sociabil va acrage rnult mai multe dspunsuri pozirive din partea celorlalp decat unul linistit ~j_ graY ~hiar p ill prime~e luni de viata bebe1u,ii activi si care zambesc au sanse mal man sa atraga atenua decat' bebel~ii pasivi $1 ill co~ecinta primii vor f1 lncurajati ill a cauta mal depar'te interactiuni ;ociale ia~ 'ceilalti desC1.~~jati Astfel, tendinta [rutiala este illtarita prin interm~diul rilspl~sului det~rrrunat la 'ceilalji. Ideea c~nfo~ careia copiii sunt mod~la~i in totalitate de catre comportamentul parinplor este una sirnplista; copiii 1:;;1 decer~~a ill mare parte felul ill care sunt tratau, datorita construcjiei me rente. ~a cum it descoperit orice Viirinte ell rnai multi copii, ceea ce funqioneaza cu primul nu merge ill mod necesar iii eu al doilea, pencil-! cil fiecare este 0 fi:inra diferita ?i are nevoie de tratare diJerenliata. Copiii atrag ncirrtentionat tipul paticular de mediu care

se potriveste eu narura lor. .

Un alt exemplu este oierit de rendinta oameniior de a selena activ acele medii care ?e potrivesc cu genele lor. Co.pill care se nasc cu un temperarne~t .eare ~ predispune la hiperactivirate ~i agresivitate vor cauta compallla alter COpll similan, astfel illeat vor avea op 0 rtunitate a de a se ang~a ill activitap potrivite tcmperamentuiui lor ~1 de a-iii etala tendintele genetice. In mod similar, copiii care sunt prin natura lor rirnizi ~i lini~tili vor alege cadre $1 colegi care ,sa fie compatibili eu aceste caracteristici, inrarind prin aceasta predispozi\iile lor. In cazul aduljilor putem face cu siguranta afirmapa ea acestia depun un dort eonsiderabil de a-~i alege

-:-;- -:---;-' -=:-__ medii ad",cvate - prietenii, partenerul de viaIa, meseria ~l altele;

Alegerea ni~d. Este totu~i, cruar ;;i copill foarte mici realizeaza ceea ce numim alegerea

pracesul Plin care ni§ei, pemru a ac\iona :Ln medi.i care Stillt ill aITIlorue cu

indivizii s.elew!az..~ In li

earacteristicile lor motiva\ionale, inceleemale ;;i de persona 'tate mod activ ace!e tipuri

de mediu care se lnnascute. Niei genele, ruei mediul nu opereaza separar; cele doua

potrivesc cu P'l'di.spo- funcponeaza lrl1preuna pentro a illfluenp dezvoltarea. Ap cum

zip.i1e lor genetl.ce. pnrem vedea ill caseta 3.1, aceastii. inceraqjune apare chin ~i ill cazul dezvoltarii identita\ll sexuale.

Un alt aspect pe care treb-uie sa 11 retinem este faptul d cruar caracteristicile putemie influentate de ereditate pot fi foarte afeetatem eonditli modificate de mediu. De exemp!u, lnal~irnea este una din caracteristicile cele mai dependente genetic; c~ toate acestea, Cd rezultat allinbunatatirii nutririel, ea a creseut foane mult ill ultimii 100 de anl ~i ceva. Acela~i lueru se aphca ;;i ill dazul vmtei instalarii puberta~:

",_ I

• ,

49

ICASETA3.1

Bsrbat sau femeie? Dezvoltarea identitatii sexuale

., -

SeXlJ nostru genetic este determinat ill mornentul conceptiei ;;1 depinde de cromozormil spermatozoiduluc X sau Y. Dacii este primul tip, copilul va fi din punet de vedere genetic femeie: daca e al doilea tip, barbat. Cromozomul sexual a1 avulului este illtotdeauna X, astfel meat femeile sunt caracterizate pnntr-o pereche de cromozomi sexuali XX, iar barba~i prinrr-o pereche XY. La ~ase saptfuliaru dupa concepue incepe diferenjierea sexuala, mesajul encodat ill perechea de crornozomi XY determinand dezvoltarea testiculelor; dupi Inca sase Saptamaru, perechca XX duce ill mod similar la dezvoltarea ovarelor, Faptul ca suntern barbati sau fernei depinde asariar de procese biologice foarte timpurii,

Cu toate acestea, identiratea sexuala pe care 0 avem ill. final poate fi influenpta. ~i de expenente]e de via\a, ill particular de tratamentul parental. Acest lucru devine evident rnai ales cand exarnmarn anumite cazun patologice, ill care dezvoltarea sexuala a fast dramatic afectata. Acestc anormalirati ~i implica(iile lor psihologice au fost descrise :in detaliu de Money ~i Ehrhardt (1972). Un caz izbitor este eel al unui billac (unul din doi gemeni monozigoti) care [a 7 luni si-a pierdut penisul ca urmare a unei erori chirurgicaledin timpul. circumciziei realizare prin electrocauterizare. Dupa o agorue considerabila, parinrii au decis sa trateze baiatul ca pe 0 fata, iar de la 17 luni i-au schimbat numele GOM ill. Joan), hainele ~i frizura, ca sa fie ca ~i la fetife. Acest lucru a fost urmat la tirnpui potrivit de modilictri chirurgicale ?i Oa puberrare) de un tratarnent hormonal pemru a determina dezvoltarea caracteristicilor feminine.

Drept urmare, Joan a dezvohat repede atribute feminine ?l a. inceput Sa fie diferica de fratele ei geaman. Dupa Money ,,1 Ekharclt, acest lucru s-a datorat ill mare rn.'isura tratamentt.lui parental - parin~ii au imbracar-o ill rochii cu volanase, olerindu-i brarari ~i fllndire ~i incurajand-o sa ajute la treburile casnice. Spre dcoscbire de Iratele ei, lata a devenit mgrijita §i orrlonata, intcresata de hainc, mandril de parul ei lung ~i eu lnfap~are delicata, iar In timp ce fratele ei prefera jucariile "masculine", ca ma~inile ~i armele, ea se juca ell papu§i ~i ell alte jucaru "feminine" :;;i totll~i, feminizarea era departe de a £i completii. Joan era baieloasa, Cll multa el1ergie fizica ~i ell un comportament dominator ill jocul eu alri eopu, jucilndu-se de regtUii. ell baie~ii - probabil datonta explll1erii prenatale la homlOru sexuali masculini. Ea a mceput Sa respingii tot mai mule hainele ~i jucariile care ii erau oferite ~i, mai ales de la 9-10 ani, au apantt probleme de identitate severe, centrate pe lnfap~area el lntmcatva masculina. ~i pe preferintele pentru ocupatiile masculine .. A,;a cum arara rapoanele de mai carziu (Diamond & S igmunds on, 1997), aeeste probleme au deven.it pe parcurs aeat de severe illdit s-a decis sa se recurga la reinversarea seXluL'l ~i, pOO intermediul mijloacelor chirurgicale ~i hormonale, fara a redevenit ba:iat, schimbilndu~i numele ill John. In consecinra, John a devenit mult mai fericit ~i mat ilnpaeat eu sine, ajungand un tanar atractiv ;;i bine dezvoltat, iar la 25 de am s-a. illsurac cu 0 femeie mai ill varstii, pe ai carel copii i-a adoptat.

50

Au existat si alee astfe] de cazun ill care idencicacea sexuala a fosr atribuita arbitrar sau in opozitie cu sexul genetic al copilului (vezi Golombok & Fivush, 1994). Acescea includ asa-numitii p.i'etldo-hermafrodifi, adicii. indivizii nascuu eu organe genitale ambigue care pot fi crescuji apoi fie ca barba~, fie ca femei, ill funqie de dorinta parinrilor, In cele mai rnulte cazuri copiii au dezvoltat 0 identitate psihologica ill acord cu sexu.! care le-a fost atribuit, lnsa nu putcrn generaliza cu ll?ur1n\a ill pnvinra rolurilor eredicaiu ~i a mediului. Pe de 0 parte, atribuirea idencitap.i sexuale trebuie sa fie completa la varsta de 3 ani; dupa aceea, acest [ucru devine tot mai difieil. Pe de alta parte, practicile parencale de crestere a copiilor sunt rareori idencificate ca urUca influenta, fiind de regula asociate Cll tratarnent hormonal, eeea ce duce la dificultatea de a separa rolurile ractorilor psihologici ~i biologici. Ceea ce putem concluziona este ca aeac ereditarea cat ~i mediul joaca un rol ?i ca, in circumstanre normale, cele doua seruri de influeme actioneazs In tandem pemru a determina dezvoltarea idenritatii

sexuale. .) ,

~i aceasta este puternic influentata de illzestrarea genetics, ~i totusi, probabil COt datorita unei nutritii mai bune, cop ill de azi ating aceasta varsta mulr mai devreme decat mai demult Putem asadar sa concluzionam d influenra genetica nu exclude deloc inrluentele mediului.

Realitate §i mit despre gene

"-

In ultirnii ani, progresul ?ciin~ific ill eeea ce priveste illlel~gerea constructiei noastre genetice a fost .impresionant si exista toate sernnele ca ascensiunea va continua (Rutter, 2002). Printre nespecialisti, raman torusi rnulte conceprualizari eronate, ad.t des pre natura Ili functionarea genelor, dt ~i despre implicajiile pe care le poare avea progresul cunoasterii Ia nivelul ill(elegerii dezvoltarii LUTJane. Am putut sa vedem deja acest lucru In credinta conform careia crediratea si mediul ar fi i.o£luenle separace, cand ele acrioneaza de fapt 1rupreuna. Exisra Insa ~i alte credintc gresire, asa ca vorn analiza cateva din cele mai uzuale astfel de rnituri ~i datele dovedite care le corespund.

• Mit: Genele reprezinta cauza comportamenrului,

)

• Reali/ate: Influenra gene10r asupra comportamentului nu este niciodata atat de directs cum apare In afirmapa de mai sus. Genele sunt strucruri chirnice care au efecre chimice asupra organismului ~i influenreaza cornportamenrul prin interrnediul efectelor asupra raspunsului pe care organismul LI da mediului. De exernplu, nu exista gene pentr» neuroticism, cu toate ca exists 0 serie de dace care anca ca aceastil caracteristica este influenlata genetic: mai degraba, efecteIe genetice asupra eomportamemului nevrotic poc sa aiba la baza un sistem nervos foarte sensibilIa seres. La fel, nu exista gene pentrli

alcoolism: factorii genetici pot Sa afecteze intr-un anumir fel sensibilitaeea organisrnului la acool, In acest fel, toate relatiile dintre gene si comportarnent sunt indirecte,

•

l'IIit: Fiecare trasatura psihologics este asociara eu operarea unei anurnite gene.

Reali/ate: In afad de cateya tuiburari monogenice curn ar fi PKU, rnentionara rnai sus, nu se cunosc rriisiicu.ri psihologice care sa fie relationate eu 0 singura gena. Dimp otriva, aceste caracteristici sunt aear de cornplexe illeat este mai probabil ca ele sa depinda de actiunea unui nurnar foarte mare de gene care sa functioneze ill grup. Mai mult, orice gena s ingulara poare afecta mai multe aspecte psihologice diterite; asadar, legatura genacomportamem nu este deIoc una simpla.

•

•

Mit: Progarnele genetice controleaza aparijia achiziriilor esenpale ale dezvoltarii illtr-o secventa ripica si la anurnite varste,

Realitate: Acest lucru este doar partial adevarat. De exemplu achiziriile precurn cele din dezvoltarea morori~ tirnpurie (conrrolul capul~, ~ede~ea, til.rarea, pozitia verticals, rnersul ~i altele] sunt puse ill functiune de un eeas genetic. Cu toate acestea, acel ceas poate fi afectat de evenimente din mediu: dad. =. copil este crescut ill condirii de deprivare, aceste achizirii sunt dobandite rnulr mai tmill decat In alre condirii. Nici secventa aparitiei achiziriilor nu este invariabila - ea poate Sa fie deviata darorir& lipseide oportunitari din partea mediului.

•

•

Mit: Conditiile determinate generic nu pot fi modificace.

Realitate: Credinta ca aspectele rnostenire ar fi imposibil de modifieac, ill tirnp ce toate caracterisricile dobandire Stille modificabile, este 0 credinpi falsa. Nici una din extrernele acesrei dihotomii nu este adevarata: asa cum am vazut ill cazul PK V, 0 boala mostenita poate fi tratata ~i vindecat; cornplet, ill tirnp ee unele cazuri de fobii ne arara ca anurnite ~omportameme dobiindite pot fi foarte rezisrente la extincrie. Conceppa farallsta confo.rITl careia ereditatea este ceva irnposibil de influenlat (cum

spune yorba dill popar: "genele reprezinta destinul") nu se sustine. .

•

•

Mit: Caracteristicile genecice se manifesta la fel la nivelul generariilor

succesrve.

•

Realdate: Conditii precum hemofilia se manilesta de-a lungul generariilor, dar aceasta nu insearnns ca fiecare generajie este afectars. Parinrii pot fl dear purtat<?ri ;;i vor transrrute boala copiilor lor, nemanilestand simptornele ei ill»9i .. ~n mod similar, aucismw este 0 condifie dererminata generic ~i torn;;i parmtil copillor Cll autism prezinra atat de rar orice anorrnalitate psihologica

51

I; I

52

•

'incat rnult timp s-a crezut ca autismul ar fi cauzat de factori de me diu, de ripul atitudinilor parentale - 0 asumptie care astazi 5e ~tie cii este gre?Jta ]vIiz· Influentele genetice se diminueazfL odata cu illaimarea ill varsra. Rea/itate· Ideea cii [acrorii ereditari ar exercita 0 ir:J!uen\a mai mare asupra dezvoltarii In pnrnii ani ;;i apoi s-ar arenua datorita factorilor de mediu este foarte raspa.ncLita ~i totusi faIsa. Este posibil 5;1 fie asa pentru anurrute caracrerisuci, pentnl altele lnsa nu. De exernpiu, exista dove~i care arata c~ ill exphcarea diferentelor dintre copii, In eeea ce priveste mtehgenra,factom zenetici devin mal importanti pe m,lsura ce acestia cresc. In once caz, ~numice caracteristici determinate genetic apar relativ tarziu 'in dezvoltare, de exemplu varsta instalarii pubertarii; In mod similar, anurnite tulburari genetice nu se manilests decat In copil;!ria tarzie sau 'in perioada adulta.

•

Mit: Genetica se refera doar la ereditate ~i nu ne spune nirnic des pre rnediu Realitate: Srudiile de geneticii a comporrarnentului pot sii contribuie ill mare maSllra ,i la avansul cunoasterii des pre influenrele mediului. In primul rand, ele ne-au ararat interacuunea stransii dintre ereditate si me diu; m al doilea rand, pot sa estimeze contributia relativa a celor doi Iactori la dezvoltare; In ultirnui rand, ele pot sa analizeze partile componente ale .!nfluen~~l~r de rnediu, Mai ales ultima posibilitate a arras atentia, genetlClenu idenrificand 0 dis tine tie ucilii mere doua tipuri de influente de mediu fmpJrtalite ~i neimpdrtalite. PrimcJ tip reprezintli aspectele cornune rururor copillor. dintr-o famili~: clasa socials, vecinatate, numarul de cari1 din casa, etc.; al doilea tip est_e \1IllC penrru ficare copil din farnilie, de exernplu, ordinea la nastere, prelerinF ~ parinplor pentrU unui dintre cop ii, boli !Ii accidente, etc. Aceast~ dlStlDcpe este semnilicativa deoarece exista date care arata eli influentele neimparrasrte sunt la fel de importante pentnl cursul dezvoltsrii ca ~i cele lmpiirta~ite, aces tea din urrna food mult studiate In ultimul urnp. Se pare ca, m mod ironic, generic» ne spune la fel de rnulte despre mediu ca iii despre ereditate.

•

In timpurile vechi m China ~i Japonia, se considera cii la nastere copill au 1 all. Intr-un Jel aceo, lucm pare mai apropiat de realitate decat felul nostru de a calcula varsta, pemru ca 'in perioada In cafe copilul este ill mer au lac mai multe eve:mnente care modeleazii dezvoltarea copilului. Din punee de vedere fizie, rata modifldrilor din aceasta perioadii este In multe privinfe mal mare dec at m orice ale moment al vietii, lnsii ;;i din perspecciva psihologicii via~a prenatalii este ex1:rem de relevantii pentru descifrarea rezultatelor dezvolt:lrll.

Dintotdeauna, ceea ce se illtampla ill interiorul uterului ~i felul m care acele evenimente afecteaza copilul nenascut lnea au constiruit un subiect central al mitmilor populare. Pozitia planetelor, aplicarea magiei, infh.1enia demonilor sunt

53

doardteva din Iortele care au fost evocate ca fiind factori deterrninanti ai dezvoltarii prem.tale. In zilele ~oastre, aveI,n la dispozirie cateva tehnici foarte sofisricate pentru :1 gasi dare mal obiective, prin care am dobandit imagini statice ale fatWui ?i chiar filme care ne araei, de exernplu, gradulm care copilul nenascut mea este capabil, eel putin'l11 ultimele stadii ale sarcinii, de rniscari destul de avansare: sugerea degetului, mi?dri care rnimeaza rnersul, expresii emorionale, etc. Cercetarea modems poace sa evidenrieze de asernenea felul in care fatW este alectat de diferice evenirnente din mediul extern, dci 9i :m acest caz folclorul a generat tot soiul de fantezii cum ar fi credw.ra eli rnamele care asculta multi! muzic; In timpul sarcinii 'lor da nastere unor geni.i muzicale. Asttel, nutritia.. cirogurilel medicarnente]e, fumacul, alcoolul ~j (mai contrqversat decat celelalte) stresul trait de mama lnsarcinata sunt considerap astazi factOri care afecreaza dezvoltarea copilului - in unele cazuri producand efeere negative pe 0 perioada foarte lunga sau chiar permanent, cum a fost ill cazul tragt4iei cauzate de thalidcrnida ~i consecinjele acesteia

l.\Stfel de efecte denora faprul ea uteml nu este deloc un rnediu total securizat >un fel de fortareata care apiid c:opilul de influentele externe. Esre adevarat ca aceste influente sunt transrnise de marna, dar 0 astfel de transmitere dernonstreaza ca'inca inainre de nastere mama are un,roi crucial ill deterrninarea tipului de individ In care se va transforma copilul ei, Trebuie totusi sa ITU uitam eli influerua este una reciproca: mama afecteaza fatttl, dar §i fiittu afecteaza mama. A§a cum apare clar exprimat la Hytten (1976):

I ,:

"Fatul cstc un egoist ;;i nicidecurn un mic dependcnr tandru ~i fara ajutor cum ar crede eu drag mama. De curnse implanteaza m pererele uterin mcepe s~ se asigure e,:. nevoile lui sunt servite, indiferenr de inconvenientcle pe care le-ar pucea cauza. E,I realizeaza acest lucru alterand aproape total fiziologia mamei, de obicei jt'dndu-se eu mecarusrnele deconrrol."

Se pare ca reciprociratea influentei dintre copil ~i cea/ eel care are grija de el este la fel de irnportanta ill viata prenarala ca ?i dupa aceea.

I

.'

Stadii.ale dezvoltarii prenatale

':

Din motive descriptive, perioada de 9 luni a sarci.ni.i este adesea lmpii11ita simplu in trei paI1i egale sau trzmestre. Tcrusi, din perspectiva dezvoltarii, se realizeaza 0 diviziune mal mila In trei stadii distincte, eu duratii variabila, ~i anume stadiul gerrnij1al, stadilu ernbrionar ~i sqldiul fetal.

1 Stadiul germinal

Acest~. dureaza aproximanv i saptamaru }i anume de la concep~ie pana la implal1tarea celulei-ou :m pereteLe uteM. In acesc rastimp, celula iniriala care formeaz~ la 'lnceput UldividtJ se di';ide in doua, dupa care fiecare celula n'ou.'i se divide

54

Nounascut

2

6 12 25

POSTNATAL (ani)

2 5

PRENATAL (Iuni)

la randul ei \>1 tot ap rnai departe. Acest praces de multiplicare continua eu 0 rapiditate extraordinara ~i va trans forma, m cele din urrna, ce'ula initiala 111tr-O flinti vie. La mceput, celulele sunt nediferenjiate, lnsii 'lnaintea lncheierii stadiului germinal ele incep sa ~1 asume roluri particulare pt;, care le vor juca rnai departe ca parti ale corpului, forrnind organe, mernbre ~i sistemefiziologice

2 Stadiul embrionar

Acesta continua mca aproxirnativ 6 sapt1rnaru, timp 1n care se forrncazj; tot rnai rnulte celule, fiecare servind 0 funcjie particulars )ii rezultand m formarea rnadUVel spinsrii, a organelor rnaicre de sirnr, a bratelor ~i picioarelor ~i m formarea incipients a unor organe ca inirna ?i creierul. Sunt prezente "i degetele de la maini ~i picioare, diferire pa!")i ale guru, limbs ~i pleoapele La sfaq;itul acestui stadiu, ernbrionul are doar 2,5 ern, dar la nivelul Wiip~arii se aila deja pe drumul recunoasterii sale ca flinfa umaria La nivelul proportiilor msa este foarte diferit de flint a care va fi m finaL capul ~ste rnulr mal mare ;aportat 13 corp ded.t va fi la varste ~lterioare (figura 3.3). In plus, organele ~i preiau acurn funcpile lor diferite: inima poate Sa bats, stornacul poate produce sue gastnc, iar rinichii pot sa filtreze sangele. Cu reate aces tea, m timpul acestei erape de [ormarc rapida' de organe vitale ~i parp ale co rp ului, organismul devine foarte vulnerabilla efectele negative ale anumitor facrori externi; este perioada de rue major pentru rubeola, care poate duce la lezari definitive ale .creierului si ochilor, cauzand handicap mental ~i orbire. $i in cazul thalidomide], rnedicamenrul care a determinat maltormarii severe ale mernbrelor 'in dezvoltare,

55

dud.nd 101 nasterea unor copii fara maini sau plCloare, aeesta a fast adrninistrat rname~or m perioada crnbrionara a sarcinii pentru a inlatura grea~a de d.i:minea~a.

3 Stadiulfetal

'.

Aceasta perioads, care dureaza 7 luni, este martora unei imense cresteri 'in 'ina I time (de la 2,5 cm la 53 ern) ~i 'in greutate (de la cateva zeci de grame la aproximativ 3 kg). Mare parte din dezvoltarea care a.re loc este legara de cresterea ~i desavarsirea diferitelor pa!")i ale corpului ?i a organelor care au apsrut ill primele doua luni; astfel, se forrneazii oasele, inccpc sa creases piirul, se dezvolta organele senzoriale, cum sunt ochii, urechile ~i mugurii gustativi, iar lrtl aproxirnativ 'in a 28-a saptamana de viata intrauterina sisternul nerves, eel circulator ~i eel respirator sunt capabile sa sus')ina 0 existents independenta m cazul unei nasteri premature. Mulr inainte de nastere, copilul l~i face sim~ita existenta, marna simtind miscarile copilului de la aproximativ 16 saptamaru, 'in curand acesta Hind capabi! sa II adrninistreze lovituri v1guroase. Aceasta se 'indmpla m timp ce fatuI ~i exerseaza mernbrele, pentru ca ill primele luni ale stadiului fetal el este capabil siise intoarca din fala in spate ,,1 chiar Sa execute tumbe; doar rnai carzn.! fanJ devine mai putin activ, pentru ca devine prea mare pemru a avea suficient loc 'in uter. Teate aceste rniscari, care pot fi observate cu ajutorul ecografiei, sunt spontane: de sunt semne ale dezvoltarii rapide a creierului, care devine tot mai apt sa preia eond.ucerea acjiunilor bebelusului.

I

Influenrele mediului asupra dezvolrarii prenatale

In primele stadii ale perioadei fetale are lqc dezvoltarea cea rnai accelerata a creierului ~i arunci este mornentul 'in care filtul esre eel mai susceptibil la influenrele de mediu transrnise de mama. Acest lucru devine! evident, careodata chiar

trapc, daca ne uiram la efecrele teratogenilorv substanrele 'inghi~ite de marna, care traverseaza placenta ?i afecteaza iri'mcd negativ dezvoltarea prenatala, cauzand malforrnajii ~i problems fizice ~i psihologice pe~'S~t:r:(e (ter~~eanma" 1n limba greaca Jmo~s:ru -: 0 asociere nefericita, care insa expnma grana C1.1 care au iest mtarnpinate asdel de efecte atunci cand mca erau foarte uzuale ~i imposibil de prevenit, flind

mociv pentru multe superstitii). .

Cei rnai cunoscuri factori teratogeni pot fi,grupa\i 'in trei caregorii: .

droguri, boli ~i nutririe, .,

Fac torii teratogeni sunt substarue precurn alcoolul sau cocaina,

care traverseaza placenta materna ~i interiereaza cu deZVQ!tarea ['cului.

1 Drogurile

• Akoolu!. Efectele negative ale consumnlui de alcool ill perioada sarcinii au fost evidenjiate ill anii 1970, atunci cando un grup de cercetatori arnericani au

56

jncapu{u( (//:4.i

ide~[ific,1C un sec de simptorne fizice ~i rnentale caracterisnce. copiilor nascur! de marne alcoolice, simprorne reunite sub. nume1e de s.llld~omul alcoolic fec,li (fcetal alcohol syndrome - FAS ). La nivel fmc, COp1ll naSCU~l cu F AS au cap rnic ~i ingust si 0 configura\ie specifics a fe~el, cu dlStanla mare inrre ochi, nas scurt, maxilar slab dezvoltat ~i au 0 statura mal ffilca decat normele de varsca. Din perspectivf psihologica, eel mai accentuat simptom este mtarzierea rnentala ~i, CLl toate di nu este de obicei 0 retard~r~ severs F A.r.; a deverut una dintre cele mal cunoscute cauze ale retardarii mentale. Sunt prezente ?i alte semne ale disfunctiei sisternului nervc~ central: hiperactivitate, camp atentional redus,tulburan de somn $1 funcnonare deficicar5 a reflexelor In consecints, existf pupne dubu despre efec;ele nooive asupra facului ale alccolului care traverseaza plac<;_ma,. atunci cand ace ta; este consurnat in cantitati mart ln tirnpul sarcinu, In tlmp ce F AS apare la copiii cu marne ca;e se gasesc la rllvelul. superior al consumawnilor de alcool (primii 5-10%), rezultatele pnvmd efectele consumului moderat sau scazut de alccol (consumul social de alcool) sum controversate. $i ill aceste ultime cazuri exista date care arata di fatul poat~ fi aiectat :;11 cil aceste efecte chiar daca sum mai moderate, se regasesc 111 copilaria t~rzie (vezi casera 3~2).

• Tutunul. Copiii lli'lscu~i de mame care furneaza rnult au 0 marime semniticativ rnai mica decar ceilalri, Acest fenomen apare pentm ca ruconna produce constrictia tluxului sangvin catre placenta, redLlc~nd as~el aportul nutritiv catre fat. De asernenea, ell cat mama turneaza mal mult III penoada sarcinii, cu :lear sum mai rnari sansele ca bebel~ul sa se nasca premarur, iar prernaruritatea (a§a cum vom vedea ~i jos) poate sa determine 0 serie de probleme fizice ?i comportamentale. In cornparatie eu alcoolul, mc~tllla nu are consecinte atat de dramatice, mai ales pe termen lung. Torus], exisn studii care all evjdentiat 0 incidenta rnai mare a problemelor ccmportarnenrale ~i a dificultatilor de illva(are la copiii care au marne care all fumat ill' tirnpul sarcinii, efectele crescand proportional cu cantitatea de nicotine consurnata.

• Cocaina. Bebelusii consumatorilor de cocaina sum expusi unui rise series fara de numeroase probleme. Acestea includ: nasterea de copii morti, nastere prernarura, greutate mica la nastere, rnoarte neasteprata in timpul somnului ~i, mai rnult, dizabilitau neurologice care deterrnina probleme de atenne S1 dificulta\i de illvii\are. Adesea esre dificil sa ai grijii de astfel de beb;'lu~i ind de !a mceput: sum uitabili ~i foarte agitati, SW1.t greu de Jini§tit, nu reu§esc s\l 1;;1 stabileascii un pacern regulat de somn §i nu intra ill inter· actiuni socia!le. Nu este deloc llsor pentru 0 mama sa stabileasca 0 relaFe C1.: ~ asrfel de copli: de exemplu,' tendin\a copilului de a 0 mcampina ell OCM mchi?i sau I:u privirea in alta parte devine Cll greu un' stimulent pemru interaqiuni htoare, iar inabilitatea de a se juca ln mod susfinut se adauga la Erustrarea w.ilmei. In acest fel, se adauga efectelor adverse ini)iale un ciclu de

. interaqiuni mamii-~opil nesarisfiicacoare, care va antrena efeete secundare.

57

J CASETA3.21

Are "consumul social" de alcool in timpul sarcinii efecte negative?

Efectele consumului excesiv de alcoo! asupra copilului nenascut au Iost dar stabilite, 'msa exista 0 anumira retinere in a accepea cil §i consumul ocazional poace Ii nociv, Studiul Longitudinal Prospectiv Seattle privind alcooiul §l sarcina, c investigatie impresionanta realizat pe scara larga in Statele Unite, a ajuns ila rezultate convingatoare in privinta acestei problems (asa cum a fast publicae de pilda in Olson, Srreissguth, Sampson, Barr, Bookstein & Thiede, 1997; Srreissguth, Barr& Sampson, 1990).

A fest intervievat un esantion de aproximariv 500 de femei lruarcinate, in perioada de mijloc a sarcinii, pentru a srabili consumullor uzual de alcool, atae inainte de sarcina de §i in rirnpul acesteia, Mai putin de 1 % aveau problerne rnajore legate de consumul de alcool, iar 80% au admis ea au consumat ocazional lu timpul sareinii. Imrebilrile se refereau ~i la consurnul de tutun, cafea ?i droguri. Dupa nastere, copiii au fost evaluati in primele 2 zile de viara §i apoi din nou la 8 ;;i 18 luni lila 4, 7 ~i 14 am. In fiecare din aceste rnornente, copiii erau evaluan pnntr-o gama krga de teste neurologice §i psihologiee.

S-au identificat chiar de la inceput efectele adverse ale consurnului prenatal de alcool, chiar dad acesta a avut Ioc-foarte rar, asa cum s-a Incamplat la majoritatea mamelor. La nastere, bebelusii expusi' anterior la alcool aveau 0 probabilirate mai mare de a prezenta dificultati respirarorii si de a avea 0 frecventii cardiaci mal put.in stabill, iar pe parcursul ~aroarelor 2 zile, dadeau dovads de'lene mai mare, S1.:pt mill putin viguros ~i diferite disfunctii ale sisternului nerves central. In pnrnii ani de via~a, adt dezvoltarea rnotorie cat ~i cea rnentala erau usor mcarziate, iar de la 4 ani a devenit clar faptul ca copiii expusi prenatal la mai rrrult de 29 g de alcoo! pe zi (cam douii baururi) aveau scoruri putin mai mici la restele de inteligenra decfit copiii mamelor care nu au bam deloc. Diferenta, de aproxirnativ 7 puncte IQ, riu era mare, dar era persistenu si "dependents de doza", adica gradul deticirului era direct legat de cantiratea de alcool consumata de mama. De la 7 ani, deveneau evidence 0 sene de probleme de illvafare, observace rnai ales in performanre scszure la cinre ?: aritmetics, care erdU asociate cu un patem de consum cornpulsiv de a1coo~ respecriv consumarea de cacre mama a mai mulr de cinci biluturi la orice ocazie in timpul perioadei cimpurii a sarcinii. Probabil cit diferitele probleme cognitive reflectau dificultiirile copiilar de a-~i menp.ne atenpa, deoareee testele de vigilenlfii indicau prezenF unei sciideri relaronate ell alcooluJ In atentia )ii in raspullsulla ;;tirnuli - 0 problema obselvata imediat dupa na~[ere ill reaqiile bebelU§ului la lumini "i sunere ~i In timPlJ mai lung de care aveau nevoie pentru a apuea starcul. Este a)iadJlr probabil cil diferitele sechele de la varsta ~colara sii I;;i aiba originea mcr- 0 defic1en;ii organica de baza a s.lsremulUl nervos centraL

58

Probabil eel rnai semnificativ este faptul cii. ;;i In adolescenra pot sa fie identificare anumite probleme la copiii care au fost expusi prenatal la do~e r~l~tiv mici. de aleool. Unele dintre acestea au fast asociate cu procesarea lema sau ineficienra de informatie ~i se reflects de aeeea In performanta scolara, altele se refera la efeete indirecte precum imagine de sine negativa si comportamem antisocial. Binelnfele~ Ca nu fiecare copil expus prenatal la alcoa! a prezemat def~cite; ~u toate ~cestea, rerese cla~ din acest srudiu ca 0 asrfel de expunere, chiar [a niveluri din regrunea consumulw social de alcool, duee Ia riscuri pemru funcrioaarea adaptativa nonnalii a copiilor 'lnd de la nastere,

2 Bali

• "Rubeola. A:;a cum am vazut deja, rubeola (sau pojarul german) este cea rnai periculoasa, dad este trans rrllsa m primele saptamaill ale sarcinii. Ea poate Sa dud la orbire, surditate, handicap mental, defecte cardiace ~l alte probleme serioase, reprezendnd unul dintre cei mal periculosi agenti pe care 1i poate mdlnl copilul nenascut. Din fericire, acest pencol esre cunoscut ~i este posibils preverurea apaririei lui prin vaccinarea femeilor In copilarie.

• SIDA. Femeile infectate cu virusul Hl V prezinta un rise crescur pentru transmiterea virusului la copilul pe care lJ. poarta. Rata transrnisiei este estimara a fi mtre 12 ~i 30 %, msil nu se cunosc cauzele pentru care unii copii nu se infecteaza In timp ce altii da. A avea 0 mama eu SID~ det:.rminii prernaturitate ~i greutate mica la nastere; de asernenea, acesti copu sunt expusi riscului de a contracta boli infeqioase serioase In primul an de via}a, cum ar fi pneumonia. Conform unor statistici din SUA, SrDA reprezmta astazi a saptea cauza a rnortalitatii la copiii cu v~rsta pana la 4 ani.

3 Nutritia

• Subnutritia. fatuI depinde In totalitate de mama sa pemru dobandirea hranei: hranire~ mamei 1i determina m mod crucial cresterea si dezvoltarea. Atunei cand faM nu obrine 0 cantitate suficienta de elemente nutritive, el va mcerca Sa Ie obtina direct din corpul marnei: de exemplu, daca nu i se ofera suficient calciu' prin ingestia de alimeme a mamei, fatul lJ. va obline din oasele mamei. In sirualii de malnutri\ie croruci, rezerve1e nutritive persomle ale marnei ~or sddea ~i vor determina probleme la .nlvelul filrului. Acest lucm a fost sugestiv demonstrat printr-un "experiment al naturii" care a avue loc In 1944 In timpul celui de al doilea riizboi mondial, cand, prin 'tntreruperea aprovizionarii cu alimente, trupele naziste au dererrninat foa=te In Olancia, cauzand la scara larga malnutrifie ~i aproape lnfometare.

"

59

Efectele acestei experiente au fost apoi monirorizate Indeaproape si s-a .observat ca efectele depindeaurnult de perioada de sarcina In care a apfirut foarnerea. Dad perioada cea mai grea de lnfometare a fost traita in prirnul trirnestru, de exernplu In perioada critica pemru cresterea creierului, fe~i.i pr~zentau 0 probabilitate de doua ori mai mare de a avea probleme la nivelul sisternului nervos central, cum ar fi spina bifidii ~.i. hidrocefalie, sau

de. a se naste morji, Daca aceasta survenea In trirnestrele al doilea si, mai ales, al treiiea, bebelusii aveau sanse mari de a se naste cu 0 greutate sub cea norrnala; totusi, 0 data ce populajia a fost aprovizionata cu alimente dupa eliberare, bebelusii au ca~tigac m greutate §i au dar dovada de 0 crestere norrnala, nu nurnai fizica, ci si mentalr. Biiletii mamelor subnutrite au fost evaluati la 19 ani In vederea indeplinirii ~ervicilJui rnilitar, iar acestia prezentau 0 dezvoltare normals: nu au fost observate efeete pe terrnen lur:g ale experienrei prenatale. Totusi, a aparur un efeet interesant ~l neasteptat. se pare cii problemele s-au transmis la a treia generatie- bebelusii mamelor care fusesera ferusi m ultirrmi trirnestru al sarcinii In perioada rnalnutrine] aveau miiltime ~i greurare muir sub normal (vezi Diamond, 1990, pentnt deralii suplirnenrare). Mecanismele responsabile pentru acest efect la a treia generatie nu sunt Inca llltelese. Putem concluziona ca, In anurnite privinte, fiinjele urnane au 0 plasticitate §i 0 capacitate de recuperare rernarcabiie, totusi, asa cum s-a observat din exernplul cu rnalnutriria llnprelma cu celelalre adversitari prenacale men rio nate, este posibil ca anurnite tip uri de experienre negative survenite In anumite momence ale dezvoltarii sa aib:! consecinte severe, care nu pot fi rernediate cu usunnra.

Exista multi alfi agenii de mediu care pot avea efecte asupra sanata}ii copilului nenascut lll\:a - teratogeni precurn radia~e, plurnbul, rnercurul, amfetaminele, herpesul gen,ital ~i variola pot sii traverseze placenta materna ~i sa cauzeze probleme fizice §.i, apoi, psihologiee. Trebuie menticnat Ind un agent, chiar ?i nurnai datorita faptului ca a Iost subiecrul rnultor specularii, ~i anurne stresul matern. Este normal ca rnamele care .au trait anxietate In timpul sarcinii, fie In mod continuu, fie ca episoade spontane destres acur, sa fie ingriiorare m legatura cu efecrele asupra be belusului, Este dificil torusi sa analizarn dare convingiitoare, pemm cil este greu de realizat 0 cercetare privind efectele stresului matern. Au exisrat cateva studii realizace cu marne 111sarcinate pe tirnp de traume rnajore: razboi, dezastre (curremure, cicloni), mchidere in bgare de concenrrare ~i altele, dar rezuitatele acesrora sum ambigue. Unele au atestat iipsa cresterii incidenjei anorrnalitaplor la bebelu~ii acestor maine; ln alre studii, oriel" Icre~tere idencificatil purea fi atribuita la fel de ~or factorilor fizici concomitenri cu stresul mental ca Wrtura, malnurritia sau boala Trebuie Iuata ill eonside.rare '§!l starea emoponala. a mamei dupd na~te~e. Este adev·arat ca experienp unui stres rnajlor ducl" 1a eJiberarea unor hormoru puterruci din glandele adrenale care pOT traversa placenta ;;i pot afecra fatuI. NaUlfa \ii durata acestui efect nu au fos t Insa stabilite p~naacum.

60

__Adaptarea nou-najcutu!ui !a tumea Lnconjuratoare .

Dupii ce a dus ill uter 0 existenrs ill eSen$a acvatica ~i complet depende?tii, bebelu~~ este irnpins destul de brusc la sfar~iUll gestauei illtr-un mediu [oarte diferit T unul ~ care ne asreptarn ca eVea sa respire, sa ~i regleze temperatura si sa ob~~a hraI_la prm mijloace eu torul noi. Nu e de rnirare deci ca exista 0 serie de speculatu eu pnvtre la efectele pe termen lung ale acestei schirnbari aparenr bruste p abrupte.

Nasterea ~i consecin~el~ ei psihologice

Nasterea unui copil nu esre dear un evenimenr fiziolo~ic: care sa poata fi ~escris In rerrnenii modificarilor care au lac ill orgarrismul marne! ~1 eel al bebelu?ullU. Ea este In acelasi timp ~i un eveniment care are 0 imensa semni.fica~ie socials ~i care este vazut alrfel In culturi diferite. ~a cum a ararat Margaret Mead (Mead & Newton, 1967),

"Nasterea poare fi [[aid, ill conlormitate eu eonceptualizarea dara de culrura, ca 0 experienta periculoasa ~i dureroasa, ,imeresama ~i acaparatoar~: naturalii ?i I cam illdl.mpl1itoare, sau acornparuata de un irnens hazard supranatural.

Ca urmare societatile difera si la nivelul rnodalitarii 1n care gestioneaza procesul nasterii: udde are loc, cine e prezent, ce ajutor i s~ of era rnamei, cum est,e mgrijir copilul imediat dupa ~i masura In care nasterea este un proces care poate sa intcrlereze cu alre aspecre din viata marne! cum sunt munca lntr-un btrOl,l sau pe camp. In societates noastrs exists ~odifidri conside~bile mrnanagerr:entu1 acest~r practici, asa cum se poare vedea ill mutarea loculUl na;;ter~ de acasa la sp;tal, in incurajarea participarii tataiui la nastere ~l In tipul de analgeZlce dace n:ame! ill acel moment. Aceste variatii, alaruri de discuriile despre utilizarea preferenpala a nasteru prin cezariana In raport cu cea pe cale vaguula sau des pre aplicarea diferitelor tehnici pentru mama §i bebelus sustinute de persoane ca Dick-R:ead ("Na~tere fara,reama") si Leboyer ("Na~tere f!ira violentii"}, ne arata cornplexitatea acestui e.venJIDem .~! rnultiplele forme pe care poate sa. Ie linbrace. ConteaZa aeeste diferen\e dm pespectiva dezvolti\ru viitoare a eopilului? . •

Conform eredinrei populare, faptulca na§terea marcheaza pnrr~ul pas. pe care 11 face COpUlJ In lumea exterioara ar trebui sa aiba impliCa\ll constderabile pemru viiror. Usurima nasterii si cae de naturala a fost, eomDortamentul mamel ;;1 chiar ganduril~ ~i s~ntim~ntde'ei din acel moment, pozi\ia copilului dinainte de tlravaliucoate acestea si alte aspeete ale mtregului proces au constituie subiect pentru credm\e ~i asump~ c;re pute;u sa aiba pu)ine dovezi ~tiinlifice, dar au fast tot\.l~i subiect al unor convi.r'J(Ten ferme des pre efectele lor vutoare asupra copilului, Aceasta ira)ionalitate ~ste prezema ~i In randul profesioni~tilor de exemplu, psihanalistul Otto Rank (1929) flrivea na~terea ca pe un eveni.ment puternic traumatizam;, ~are sri! la baza tuturor problemelor psihologice din anii urm1.tori. Asrfel, semimentele trezite

61

de expulzarea din mediul protector al urenilui illtr-o lurne tensionara ~i nesigurs ar reveni Ia suprafata dupa aceea, dupa. Rank, sub forma anxietaju de separare si a altar frici ne~rotice, mai ales atunci cand nasterea a durat rnult ~i a [ost complicata si traumatica.

Exista fireste cateva tipun de nasteri dificile care dererrnina dupa aceea efecte psihologice, illsa doar m cazul in care exists ~i probleme fizice, mai ales la nivelul ere-

ierului. Celulele creierului au nevoie de "pon permanent de oxigen pentru a functiona; ill cazul anoxiei, atunci cand creierul este deprivat de oxigen pemru a perioada mai lunga In tirnpul nas terii, anurnite celule cerebrale pot fi distruse permanem ~i POt lasa copilul C1.1 paralizie cerebralii, rerardare me mala, epilepsie sau alte tipuri de deficienre cognitive, Datorita practicilor modeme de obstretica, rnortalitatea nounliscufilor ~l rata rnorbiditsjii au scazut foarte rnult ill ultJIDW timp; totusi, pentru eli este dificil de "negociat" canalul mgust de nastere mainte de nasterca copilului ~i datonta nevoii urgeme de adoptare de 110i modalitari de Iuncrionare irnediat dupa, nasterea este un moment de

criza chiar d~ca dear '0 rninoritate dinrre copii (estimara la 1 procem) Scorul Apgar. 0 rraie?te complicarii severe. De aceea, monitorizarea copilului ~i rruisura a condiriei

.' L' al f di ul nou- nascutului, care

inregtstrarea sernne or vit: e cum sunt recvem,a car iaca, tonus

deriva dintr-o scala muscular ?i respirapa sunt practici cornune irnediat dupa nastere. Cel care evalueaza 0 serie

mal cunoscut instrument utilizat m acest scop rezults ill sc orul Apgar de funcrii esenriale. (vezi tabelul 3,4), care evalueaza bebelusul pe fie care din cele 5 criterii,

scorul maxim fiind de 10, Un scor rnai lll1C de 7 este considerat pericol,

iar mai putin de 4 insearnna d bebelusul este In condirie critics.

Seorurile Apgar foarte sdlzute sunt asociate de obicei cu aportul scazut de, oxigen la creier ~i, dad bebelusul supravieruieste, sum predictive pemru dizabilitafi permaneme ~i de cele rnai multe ori severe, Scoruriie Apgar medii (lutre 5-8) au illsa valoare predictiva mica - eel putin nu ca ~i singur indicator - pentm ca rezultarul dezvoltsrii la acesti copii nu depinde nurnai de condiria {izica iniralii ci ~1 de mediul social ;;i fizic In care vor fi crescuti. Acolo unde mediul este suportiv, cornplicapile initiale vor fi reduse iii vor disparea; acolo unde rnediul este neadecvat, este mai probabil ca bebelusul sii riimaru'i cu dizabilitati permanente.

Anoxia, Reprezinra coridiria ill care creie~ este deprivar de aporrul esenrial de oxigen ~i care, dacii e severa, duce la retardare fmea ~i mentala.

Tabel 3.4 Scala Apgar

Fllne!ia 8lla/uafii

o

2

Frecventa cardiacii Respiratia

Tonusul muscular Culoare

Absema Absenta Fad ferrnirate Nbastrif, palida

SLlb 100 Slabii, neregulata Slab

Carped roz, eXtremiratiIe albasrre Grimasii

Peste 100 Regularii, plans puternic Bun

Roz

Reflexe

R'ispuns campier

Para riispuns

60

_AJapfarea nou-nadcufului fa lurnea ~nconjuratoare

Dupa ce a dus muter a exisrenta in esenra acvatica ~i complet depend~ntii, bebelusul este llnpins destul de brusc la sHqicul gesta~iei iotr-un mediu foarte d~ent- unul ill care ne a\,teptam ca el/ea sa respire, Sa ~i regleze temperatura ~i sa ob~~a hra~a prm rnijloace eli totul noi. Nu e de rnirare deci ca exists 0 sene de speculani cu prrvire la efectele pe terrnen llUlg ale acestei schimbarl aparent bruste ~l abrupte.

Nasterea §i consecinrele ei psihol?gice

Nasterea nnw copil nu este doar un cvenimem fiziologicJ care sa poata f1 descris In termenii modilicarilcr care au loc ill orgamsrnul marrier ~~ eel al bebelu~du\' Ea este ill acelasi timp §i un eveniment care are 0 irnensa sernnificatie sociala ~i care este vazut alrlel in cuiruri diferite. A?a CLUn a ararat Margaret Mead (Mead & Newton,

1967),

"Nasterea poate fi traita, 1n conformitare cu conceptualizarea data de cult.ud, ca 0 expenenrs periculoasa Ii dureroasii., .U1teresanta ~l aeaparawar:: naturals p cam lntampla(oare, sau acomparuata de uri unens hazard supranarural.

C:a urrnare socieraule difera si 1a nivelul modalitatii m .care gescioneaza procesul nasterii: unde are l~c, cine e prezent, ce ajucor i se of era rnamei, cum este mgrijit copilul imediat dupa i'i masura ill care nasterea este un proces ca~e poate sa intertereze cu alee aspecre din viata mamei cum sunt rnunca intr-un birou sau pe camp. In societatea noastra exists ~odificari considerabile In.manage~encul ~cesc~r practici, asa cum se poate vedea ill rnutarea lOC'LJUl nasteru de acasa la sr~tal, in Incurajarea participarii tatalui la nastere ~i ill tipul de analgezice ~a(e mamei ill acel moment. Aceste varia Iii, alarnri de discutiile despre utilizarea preferentiala a na~cer~ prin cezariana m raport cu cea pe cale vaginala sau despre ,aplic:rea difent:l~r ceh~,~l pentm mama ~i bebelus sustinute de persoane ca Dlck-Rf,~ad ( Na~te~e fara teama ) ~i Leboyer ("Na~tere fara violerita"), ne araca complexiiatea acestui e.verurnem .$1 rnultiplele forme pe care poace sa le llnbrace. Cont,.:aza aceste diferen}e dill pespectiva dezvoltiirii viitoare a copiluluj) . .,

Conform credinlei populare, faptul ca na~terea marcheaza pnmul pas. pe care 11 face copiltJ m lumea exterioad ar trebui Sa aiba impli,c'Jlii cOl1S1derabil.e pemru viitor. U~urinfa na;;terii ?i Giit de n<1nlralil a fost,. camp?rta~e~tul mamel ~l c~ar p-andurile si semi1l1emele ei din acel moment, pOZlpa capiluhu dmall1te de travaliu - ~oace aces~ea ~i alte aspeece -ale mtreglJui proces au constituit subiect pemm cr~d·i.nle "i asump\u care puteau sa aiba pllfine dovezi ~tiin¢ice, dar au fost totu;;1 sublect -al unor convin17eri ferrne despre efeccele lor vutoare ~supra copilulu.l. Aceasca irationalltate :ste prezenta si ill randul profesioni:;;tilor:de exemplu, psihanalistul ~o Rank (1929) privea na§'terea ca pe un evenimem p~ternic rra~tizant, care s.tii la baza tuturor problemelor psihologtee dm aIll.l urmaton. Astfel, sennmentele trezlte

61

de expulzarea din mediul protector al uterului illtr-o lume tensionan $1 nesisurs ar reveni la suprafa~a dupa aceea, dupa Rank, sub forma aIL-TIetafll de separare sia altar frici nevrotice, rnai ales atunci cand nasterea a durat rnult si a fast cornplicata si

, , ,

traumatica.

Exists fire§te cateva tipuri de naster; dificile care determinii dupa aceea efecte psihologice, Insa doar m cazui ill care exists §i problerne faiee, mal ales la nivelul ereierului. Celulele creierului au nevoie de aport permanent de oxigen

pentru a functiona, In cazul anoxiei, atunci cand creierul este deprrvat Anoxia. Reprezints de oxigen pentm 0 perioada rnai 1unga in timpul nasterii, anurnire eelule condiria ill care cerebrale pot £i disrruse permanent ~i pot liisa copilul eu paralizie creierul esre deprivat cerebrala, retardare mentala, epilepsie sau alte tip uri de deficien}e de aporrul esenrial de

. . . il d d b oxigen ;;l care, daca e

cogninve. Datorita practlc or mo erne e 0 stretica, mortalitatea nou-

v severs, duce la

nascutilor §i rata morbiditstii au scszut foarte rm .. Jt ill ultirnul tirnp; retardare fizlcn ~i

totusi, pentnl ca este dificil de "negociat" canalul 'Lngust de nastere rnentala.

'inainte de nasterca copilului §i datoritii nevoii urgente de adoptare de -------noi modalitsti de functionare irnediat dupa, nasterea este un moment de criza chisr d'ad dear '0 minoritate dintre eop'ii (estirnata la 1 procenc) tri1ie~te cornplicatii severe. De aceea, monitorizarea copilului ~i inregistrarea sernnelor virale cum sum frecventa cardiaca, tonusul muscular si respiraua sunt practici comune irnediat dupa nastere. Cel

Y - care evalueaza 0 serie

mal cunoscut' instrument utilizat m acest scop rezulta in scoru1 Apgar de fW1C~ esenriale.

(vezi tabe1ul 3.4), care evalueaza bebelusul pe fiecare din cele 5 criterii,

scorul maxim fiind de 10. Un scor rnai mie de 7 este considerat perieol,

iar mai pupn de 4 insearnna ca bebclusul ~ste m conditie critica.

Scorurile Apgar foarte scazute sunt asociate de obieei cu aportul scazut de oxigen 1a creier ~i, daca bebelusul supravietuieste, sum predictive pentm daabilita~i permanence ~i de cele rnai multe ori severe. Scorurile Apgar medii (!ntre 5-8) au mSil valoare predictiva mica - eel purin nu ca ~i singur indicator - pemm cii. rezultarul dezvoltarii la acesti copii nu depinde nLUTIai de condijia faica i.niJiala ci ;;1 de rnediul social ?i fizic In care vor fi crescuti. Acolo unde rnediul este suportiv, cornplicatiiie initiale vor fi reduse ~i vor disparea; acolo unde rnediul este neadecvat, este mal probabil ca bcbelusul sa ramana cu dizabilirap permanence.

Scom! Apgar. 0 masurii a condiriei nou-nascurului, care deriva dimr-o scalii

Tabel 3.4 Scala Apgar

Scor

Fum/ia avaiuatd

a

2

Frecventa cardiaca Respirafia

Tonusul muscula.r Culoare

Absenta Absema Para fermitate Albastra, palida

Sub 100 Slaba, nereglliata Slab

Corpul roz, e:rtremitiilile albastre Grlmasa

Peste 100 Regulatii, plans puternic Bun

Roz

Reflexe

IUspllns campIer

Fad riispuns

62

Cop iii nisculi prernatur

Modaliratea m care llceraqi.oneaza condiriile fizice si de rnediu pentru a deterrnina un anurnit rezultat al dezvoltaru poare fi cbservata ~i 1n cazul unui alt grup de copii care pornesc in viata cu un de zavantaj, ~i anume copiii nasCl,lli premarur ~i CU zreutate scazu~'i.

b In primul rand, sa arnintim cateva date:

Copilul prem.·uUf esre nascut inainte de cea de-a 37-a sapta=l~i a sarcinii. Se considers ca cea rnai mica ymCa la care copilul poatesupravlellU este de

20 de saptamani.

Copiii prernaruri au 1n general 0 greutate rruca la nastere. Torusi, copiii cll greutate scazuta constituie 0 categorie distincta, pentru cil exista ~l copn nascuti 1a terrnen care all sub greumea Illmta de 2500 g (5 Yz lb).

Aprorimativ 5 % din nasteri sum nastcri premature, desi incidenra acestora variazs foarte mult de la un sector de populatie la altul. Diferen~ele de la nivelul claselor soeiale sum foarte pronuntate: eu cat este mai scazut statutul socio-economic al marnei cu adt este rnai mare sansa sa de a naste premawr.

Nasterile premature predomina de asernenea S1 1n cazul rnamelor adolescente.

, '. I

Cauzele premaruntatii sum rrumeroase, printre ele nurnarandu-se c_onsl!lnul

de alcool si de tutun 'in timpul sarcinii, drogurile, boli precum diabetul ~I pre-eclampsia, anormalitaF ale sisternului de reproducere al rnamei ;i conditiile sociale care afecteaza sanatatea marnei, cum ar fi saracia, rnalm;tri~ia ~i 'ingrijirea medicala necorespunzatoare din tirnpul sarcinii.

Copiii prematuri 0 probabilitate rnai mare Sa tread printr-o serie de condi.~· speciale imediat dupa nasrere, Acestea includ icterul, probleme ale respiraner

~i controlului ternperaturi.i, diticultati la supt ?l'inghitit. Glradu1 riscului diferit foarte mult in functie de var,;ra ~i greutate: copiii prematuri la 1.mita prezinrs un rise scazut sa dezvolte cornplicatii serioase, ill Limp ce copiii njiscuti Ioarte devrerne pot Sa aiba nevoie rnai rnult cimp de asistenpi pentru as izurarea funcuilor vitale ale coroului 'in sectiile de illgriJ'ire intensive ale

b - , - -r),

mate rruta Fi· I

•

•

•

•

•

Este evident ca, pe terrnen scurr, copiii nascuti prematur au cateva dezavantaje ill ceea ce prive~(e adaptarea la lumea e;"'1:erioara.· Ce putem spune insa des pre consecinrele pe termen kmg? Existil multe srudli care au urmarit ace~ti copli pe Darcursul mai multor ani, uncle chiar pana la adolescenp'i sau: penoada adulta, ?l ~otu§1 rezultatele acestora au fost inconsistence - eel purll ale cel'or care s-au centrat exclusiv pe premacuritate (sau greutatea la na~tere) ca p canza a. dezvoltarli (penrru 0 trecere in revistil, vezi Luker_n£1n & Melvin, 1;93)., Luali ca ~i gryp,. cop~ prematuri prezmta 0 probabilitate mal mare de a ramane ill urma celorlal~ copu la mvelul abilitalilor perceptive ?i motorli, al achiziliei limbajl1.ll1i ~i al matufitarii 'in joc; ei sum, de asemene<l, mai nelini~tiri ~i mai neaten!;i ~i au dificultali mai .rnari in dobandirea controlului emo\ional. In an.ii l..=I[Ori, ei tind Sa albii un coefietent de inteligenfii

63

rnai scam! ?i 0 incidenpi mal mare a dificulrajilor de lnvalare; conform unor srudii, sunt mai evidente ?i probiernele de adaptare socials. eu toare acestea, rezultatele referiroare la gntp nu spun nirnic des pre variabilitatea considerabila care exists 'intre copiii nascuti prernaturi. Unii ccpii, mai ales cei exrrern de dezavamajati la rtastere continua sa' prezime dizabilitati pe parcursul copilariei, 'in (imp c~ multi alt~ recupereaza atat la nivelul functionarii fizice, cat ~i a celei psihice. Recuperarea, gradul acesteia ~i rnornentul in care are loc depind partial de severitatea srarii copiilor Ia nastere, partial de 'ingrijirea medicala de care beneficiazs ?i ill mare parte de suporrul psihalogie pe care II prirneste fiecare copil in anii urrnatori 'in cadrul vietii de familie - un punct susrinut cu rnulte argumente de Sameroff ~i Chandler (1975) 1nU-O trecere ill revista a consecinte.or diferitelor probleme pre- ~i perinatale, inclusiv prernaruritatea.

Premaruritatea, admit Sameroff §i Chandler, este un factor de rise, cu toate ca premaruritatea itl sine nu ne permite sa prezicern cat de bine va funqiona copilul din punC( de vedere cognitiv §i social In mil ce vor urma. Doar atunci cand luam In considerate §i rnediul 'in care sum crescuti copiii prematuri putem face predicrii: aeolo unde parinfu oiera experienre care sa compenseze potentialele efecte negative, rezultarul este favorabil; pe de alta parte, acolo unde acestia nu sunt capabili sa ofere suport adecvat sau sa asigure tratament compensator, se da frau liber efectelor negative. ~adar, daca vrem sa Infelegem cursul dezvoltarii, trebuie sa luarn ill considerare ?i mediul alaturi de starea in.i~iala a copilului. Exista, bineinteles, mai multe aspecte ale mediului care pot fi importance pentru dezvoltarea ulterioara a copilului, dar vanabila care a fast identiiicata de Sameroff 81 Chandler ca oferind cea rnai buna explicatie este clasa socials. In familiile avantajate social, copiii care au suferit cornplicapi timpurii prezints pupne efecte reziduale pe termen lung; copiii cu patologie ideritica, msa crescuri 'in familii dezavanrajate, prezinta efecte adverse. Oas<l sociala este do:r un termen urnbrela care acopera 0 serie de coriditii specifice care forrneaza expenen)a concreta pe care 0 are copilul: cantitatea de jucarii ~i ciir}i din casa, inputul lingvisric, lncurajarea educationala, nurnarul rnernbrilor familiei, alirnentaria, scolarizarea, ~i asa rnai departe. Aceste experiente persistente, care interactioneaza ell evenirnente puncruale perinatale, vor determina rezultatele dezvoltarii pe termen lung.

Caliratea 'ingrijirii de care are parce copilul este, bineinreles, mai ales

r sponsabiliratea parinrilor. Ei of era experienje precum stimularea lirnbajului §l 'incurajarea ed~ca}ionala, iar daca vrem Sa 'inrelegem cwn anurne mediul. compenseaza efectele premarurita~, esre necesar Sa investigam narura inceractiuni!or dintre parinfi ~i copill lor prematuri. Nu exista ruCl un dubiu cu privire la f;ptul en na?terea unni copi! mic ~i probabi! bolnav constituie a trauma considerabilii pentnJ parint.i ~i cu cat este mai mare gradul prematuritacu Cll arat formarea re1aciei i.niciale este ~fectata de aspecte precum tinerea copi!ului k'incubatOr, care nu p~rmite '!l..ici un contact direct, senrimentul de neajutorare al pilrin}ilor in timp ce medicli ~j aSlStenrele au grijii de copi!, incertirudinea Cll privire 1a viitorul eopilului, pe care nici profesioni~tu experirnemati nu 0 pot lnlarura. D<lca adaugam la aces tea efectul diferitelor caracteristicl comport<lmemale adverse, cipice copiilor premarllri, asupra

piinnfilor (vezi caseta ~3.3), rr~bui~ sa ~cceptam castabilirea unei relatii satisfiidroare

n1.1 este deloc 0 sarcina usoara ~j sunpla. I

·1 CASETA3..31

Interactiunea cu un bebelus prematur Nou-nascuni prematuri au fost descrisi ea fiind dezorganizan din punct de .vedere comportamental, mai pupn predictibili in reactii, mai pu~in adaptab011a modifrcan:e rutinelor, suprareactivi la anumite forme de stimulare ~l ~ubreaCtlVI la altele, iar ill plus, mai putini atractivi ill In£ar~are - toate acestea fiind caractenstici ,care. au impucatii profunde pentru cei care au grija de ei ~i pentru tipul de 1l1teraep.uru sociale care se dezvolta mtre parinte ~i copil.

Clrcurnstantele in care Incepe dezvoltarea soeialii sum diferite pentw acesti bebel1ll'i din patru perspective (Eckermm & Oehler, 1992).

1 Interacnunile sociale inccp relativ mai devrerne ill dezvoltare, In consecinta, este posibil ca bebelusul sa nu fie pregatit mea sa proceseze stimulii vizuali ~i

auditivi oferip de parinp. . I .

2 Bebelusii premaruri, mat ales cei cu greucate [carte mica la na}tere~ pot sa he nu doar imaturi ci ~i bolnavi. In special, ei pot sa prezinte un nsc crescut penew dezvoltarea unor tulbunl.ri neurologice care 'lor deternuna mai departe

neregulariran ale cornportarnentului lor . .

3 Perioada de dupa nastere poate sa fie una foane stresanta penrru pann(:1; de

aceea, ~i comportamen~llllor va ft moqif~tatj. .. '. ,.

4 Inreracpanile sociale incep cu constrangen fizice, lmpuse de mgnjIrea intensive de care au nevoie acesti bebelusi, Parintii au doar un contact limitat cu bebelusul, ei sunt adesea intirnidari de echiparnenrul care Iormeaza 0 parte necesara a unui astfel de me diu; ei POt de asemenea Sa sirnta c:a rolul lor este unul minor, fiind mai putin sernnificati« decst eel al asistentelorsi al medicilor.

PrL.'1. urmare, nu este surprinzator cil interactiuuile timpurii parinte-bebelu~, a~a cum au fost observate de exemplu "in situatii fafa-ill-fafii, au 0 alta Iorma decat eels din cazul bebelusilor nascuti la termen, Sincronia este mai dificil de stabilit din cauza pragurilor prea illalte sau prea joase de stimulate: atentia bebelusului nu poate fi atrasa )ii mcntinuta usor; iar mcerciirile parintiJ.or de a olen sti:nulare suphmentara prin vorbire ~i atingere por sa duca la iritabilitate ~i mal mare, In astfel de condl~l1; unii parinfi se simt respin~i 9"i se vor retragej ill acest caz Scmt necesare efortun

speciale pemru a- i anCre.na pe parlll}i. '.

Totu;;i, cmar ill primele saptamani de viat5, bebelu~ii prematuri r~spund depia anumite forme de stimulare socialii; de exemplu, vorbirea poate sa-i menrina in stare de veghe ~i alerta vizuala, stare presupusa a pIomova imeraqlunea s:xiaiii. A?adar, one are ar fi dificultatiJ.e ini(:iale, ace~ti bebe11ll'i au potent-ialul de a Ii ,parteneri care of era recompense ~i, mtr-adevar, majontatea recupereaza mtfir.zierea ~1 primele 3-6 lmll de viata postnatal!L

~I

65

Cum arata lurnea pentru nOll-nascu~i

"0 mare confuzie lnfloritoare ~i zurnzaitoare'i >- astfel a caractenzat stares rnentala a nou-nascutilor filozoful.psihoIog William James, la sH,r~itul secolului nouasprezece, Food 0 expresie memorabila, aceasta a deveni; din piicate una dintre cele rnai des citate riescrieri ale copikriei timpurii, oferind 0 imagine faIsa de haos ~i riezordine a stadiilor timpurii ale viejii psihologice, accentuand inccrnpetenra bebelusilor ;;1 sugerand ca doar rnatunratea ~i experienra pot sa aduca ordine 10 rninrea care se dezvolta.

Ca exernpiu al acestei credinte purem arninti ca panii nu dernult se presupunea ca aparatul vizual al copilului este initial incapabil sa funcrioneze §i ca 10 primele saptarn.aru nou-nascutii sunt pur 9i simplu orbi, Problema consta, bineinreles, m faptul ca bebelusii nu pot sa ne. splU1a ce vari, De aceea este nevoie de mulra ingeruozitate pentru a gaSl 0 modalitate de a intra ill mintea lor ~i de fapt abialn anii 1950 au fost dezvoltare 0 serie de tehniei care au perrnis acest lucru ~i au lruocwt specuiatiile cu date ~tiinp£ice. Urrriitoarele tehnic] sunt printre metodele principale folosire azi,

"

Tebnica prejimn/ei A;;a cum a ararat pentru prima data Raben Fantz (1956), bebelusii surit imaturi din punct de vedere motor ~i lingvistic, dar sum capabili

Sa inspecteze vizual mediul din jur ~i In acest fel ne pot spune dte ceva des pre procesele lor mentale. Inregistrand arenria vizuala ill conditii controlarei (vezi figura 3.4), este posibilsa observsrn nu doar la ce se uita copilul, C1 si la ce preferci

Sa se uite. Astfel, a fest dernonstrat In mod repetat ca, mea de la meeput, copiii au preferinre vizuale bine conturate: mai rnult pemru suprafere cn modele decat ) pentru cele simple, pemru obiecte solide decat pemru ceie bidimens ionale, pentru obiecte :in rniscare dedit pemru cele stationare, pentru conrururi ell contrast mare decar pentru cele en COntrast mic, penrru modele curbilinii ded.t pentru cele rectilinii ?i pemru stimuli simetrici dedI asirnetrici.

Tebnica habitudni Arunci dind i se prezinrs unui bebelus un stimul vizual in-rnod repetar, acesta, dupa rnai rnulte prezentari, il va acorda toe mai pUfina atenrie (adica, se va ob~nui/habitua). Ariitandll-i atunci un alt stirnul care variaza din rnai multo puncte de vedere fabl: de prirnul 8i urmarind cresterea interesului copilului (adica, dezhabil;uare), e~te posibil sa ;tabilim daca eei doi stimuli sunt percepufi ca drreriti.

TehJlka mptuLui non-nutritiv. Bebelli}.ii pot Ii illvapp foane repede ca sunc capabili sa produca irnagini sau suneEe interesante or; de dite ari sug un biberon sensibil 1a presiune. Taria CLi care sug sau durata persistentei constituie al~i indicawri ai miisurii ill care bebelu"ii pot discrimina stirnulii:ji Ii preferit pe unii altora. ! l\IldJUrarea fret'vet//ei cardiate ;i a respira/iei. $1 aeestea vanaza 10 concordanf;i ell interesul fat~.d: .amunite trilsiituri ale me~iului ;;i de aeeea pot fi utilizate peFtru a explora abilita~e perc€ptrve ale bebel~ilor foarte fIUC1.

66

Tehnici precum cele de rnai sus aLI ararat d no;-nascutul, dep~rt,e de a fi orb ~i dezorsanizat vizual, este rnult mal competent decat se credea la ,un moment dolt. Este ~devarat f;a In cazul compara~iei eLI indivizi mal man, sisremul vizual din primele luni de :via~a est~ defieitar In I?ulte privinte: d~ exe.mplu, aC.UltaCea esre rnult sub aceea a adultilor, 1a Iel cum sunt ?1 percepna culorilor p abilicatea de .coor~onare a celor doi och;i: In plus, tn primele saptarmlll bebelusii pot Sa vadii dar obiectele doar daca sunt plasate la 0 distan\a de aproximativ 20 em de ocni; cele =:~ apropiate sau mai L11departate rind sa fie neclare. TO"ru,;i, m h.:mea rea~ a copiilor. ac.e~te aspecte nu constiruie pwbabil handicapuri, deoarec,: IDCI unui dintre aces~e defl~lte aparcntc nu interfereaza cu dezvoltarea sau cu sarcinile pe care le au de ~deplinit copiii m. aceasta. perioads a vietii. De exernplu, distanta de 20 de .crr:, a~eesara pentru vederea clara, reprezinta exact distanta care exista. IT: timpulnlaJontii~tll s:tua\~ar de mgrijire ~i a celor sociale de rutmii inrre fa~a marneisi cea a copilulm, oierind din plin acestuia oportunitatea de a-~i cunoaste marna jii de a mva~~ sa. 0 dem~ebeas~a. de alII oarneni. Probabil bebelusii nu vad la fel de bine ea adultii, dar ei vad suflClent de bine pemru a hlnqlana eficient m rolul1or de bebelu;;i (Hainline, 15198).

67

In orice caz, indiferent care ar fi deficientele ini~iale ale s isternului vizual aces tea sum recuperate repede m urrna experientelor vizuale, OJ alte cuvinte, vederea este optirnizata pnn vedere. Astfel de experiente depind partial de ceea ce ofed ceilalfi oarnell: jucariile pe care le dau, rnutrele nostime pe care le fac, tablourile de pe perete pe care le arata §1 a§a mal departe. Dar ar £i 0 eroare majora sa conceptualizam bebelusii ca pe niste recipiente pasive ale stimularii: de foarte nmpuriu ei pot fi observati ca exploratori activi ai mediului pnn pnvire, uitsndu-se dupa imaginile interesante §i asigurandu-~i m acest fel propria stimulare. Miscfrile oculare apar deja muter; ele pot fi observate ;;1 in mtunerie ?i deei nu reprezinta dear reaqii la stimulare, ci sunt un semn ca bebelusii se nasc pregatifi sa exploreze vizual lumea. Mai rnult, aceasta cxplorarc nu este illtimplatoare; ea pare sa fie guvemata de urmatoarele "reguli" (Haith, 1980):

Dad esti treaz ~i alert si lumina nL! este prea stralucitoare, des chide OCM. 2 Dad esti 10 inruneric, mentine 0 cautare controlata si detaliata.

3 Dad esti m lumina, fara forme, cauta rnuchii prin baleieri relativ largi. ~i

bruste ale campului vizual. .

4 Dad gase§tl 0 muchie, inceteaza scanarea hrga ?i ramai 10 proximitarea aeelei· muchii.

Copiii vin deci pe 1ume echipari cu strategii particulate pentru a cunoaste lumea. ~a cum tocrnai am vazut, ei au preferinje atentionale spccihce ~i, drept urrnare, nu vor scana ceea ce e in jurol lor la fntii.mplare, C1 prinrr-o cautare activit a acelor trasaruri ale lumii lor vizuale care sunt importante pentru ei. ~i nu exists exernplu

mal bun dedit interesul lor pent~ ¥P umaria. .

Asa cum a fast evidentiat m mod repetat, mai ales prin tehnica preferin~ei vizuale, bebelusii sum mal atenti la stimuli de tip fa~a umaria dedit la orice alt stirnul. Acest lueru nu este surprinzator: ca si stirnul vizual, fap conrinc aproape toate trasiiturile penrru care copilui este echipat de 1a nastere sa Ie considere demne de arentie: este un stirnul complex, eu patem dar, simetric, tridimensional, mobil ~l de obicei situat 1a 0 distar!~a optima. pentru fixare. Este ca ;;i cum natura soar fi asigurat ca bebelusii sunr preadaptap Sa fie atenti la acel aspecr din mediu care este eel mal important pencru supraviejuire ~i starea lor de bine, respectiv ceilalti oarneni. De exemplu, in unul din experimeute, li s-au prezcntat bebelusilor, imediat dupa nastere, eel trei stimuli prezentati m figura 3.5 ~i s-a testae abilitarea lor de a-i urmari vizual, S-a observat ca nou-nascutii urrnaresc mai mult "fara" decst ceilalei doi stimuli, deterruinandu-i pe experim~ntatori sa sugereze existenta unui meearus~ lnriaSCllt de deteetare a fetelor care serveste la orientarea arenjiei nou-nascurului U ohnson & Morton, 1991). Este posibil ea un asrfel de rnecarusrn sa fie foealizat dear pe cele trei clemente care se afla ill pozitia ochilor ;;i a guru, dar e1 aduce eel puun ill contact bebelusul cu cei care au grija de el ~i este asrfel un pas pe drurnul catre legatura socials.

Totusi, copiii fome rnici se afla mn-un stadiu foarte tirnpuriu al abilitafu de procesare efectiva a ferelor. Unul dintre motive este ap-numitul eft."! ai exfema!itcifii,

68

J.ifJ",a 3.5

Gol

morton., f 991).

care se refera la tendinta din primele siipdLrruni de via~a abebelll?ilor de a fi atenti rnai ales la conrururile externe ale stimulilor si de a neguJd intenorul, cu excepna trasaturilor rnari ~i accentuate cum SlIDt coatura §i regiunea din jurul ochilor '. Este ca §i cum capacitatea bebelu;;ilor de a dobandi iniormatie .ar ti J~.lltata .~~lal, l~ abilitatea de a £i atent 1a un nurnar rnai mare de tnlsatUI1 [aciale devine pOSlbila ·odata cu maturarea ~i expe nenta (vezi figura 3.6). Aceasta lnseamna ca la; incepur bebelusul nu va fi constient de acele trasarun care disting 0 persoana de alta; cel pu~Ul dill PlUlct de vedere vizual, oarnenii sunt 1a fel pentru bebelusii mici. [iupa Johnson ~i Morton (1991), exista doua stadii In dezvoltarea perceppel fe$elor:.

1 0 rendinta-reflex prezenta de la nastere este de a se lntpa,rce spre §l de a privi stimulii de tip fele mai rnult decat al~i stimuli :G.l toate c~ este nediscriminativa, aceasta tendin~a asigura expunerea maxima a bebelu~ilor,1a fefe1e oarnerulor 9i oporrunfm.tea de a lnvata sa le discri~ni.Dle~e:ln :.imp. •

2 Dupa mai multe saptam\Ull cu asemenea explIDen, beoel~ll dezvolra abilitatea de a recunoaste fe~e mdividuale, In mare parte I prm onentarea arentiei spre trasarurile interne. Asdel, pe baza unei prf.!ferm\e perceptive primitive ~i lnnasente, bebelusii construiesc ill mod grad:at reprezentari ale fecelor specifice dupa experiente repetate eu acestea. Este:foarre probabil COl prunul stadiu sa se bazeze pe paI1i inferioare ~i rnai primitive ale creierului; 011 doilea insa solicita tunctiile superjoare ale creierului care intra in [unctiune din a doua ii a treia luna ;;1 preiau apoi controlul tot rnai rnult asupra . orientarii vizuale a bebelusului.

Trecand mai departe la abilitatea bebelusilor de a conferi sens stirnulilor auditiui, observam ca, si ill acest caz, chiar bebelusii foarte mici sum mulrrnai cornpetenu decit s-a crezut la un moment dar (Aslin, jusczyk & Pisconi, 1998). Si aiei exista dovezi pentru 0 organizare In.'1iiscuta, care 11 determinii pe bebelus sa fie atent ill mod activ la anurnite aspecte ale mediului ii din nou aceste aspecw se reted mal ales la ceilalti oameni. La nasrere, sisrernul audieiv este in rnulte privinte mult mai avansat

J.ifJura 3.6 Jin,:; de ~Ga"a/'e a lelei "mane de cal,. betel'I" d. I Ii 1 e , 2 .l",; (din JO'ije! &

m./oon, 1998/

ca structurs decat eel vizual, Imr-adevar, el este deja functional in uter de fa aproximativ a §aptea luna de la conceptie. G.I toate aces tea, este de asemenea remarcabil cat de bine sunt dezvoltate anumite preterinte pentru anurnite tipuri de sunete la nastere sau imediat dupa aceea. Aeeste preferinte se gasesc la trei niveluri:

1. La nivel general, tipul de sunet care acrage eel mal mulr atentia nounascurului este vocea urnana. Testarea preferintelor auditive se realizeaza prin examinarea raspunsului de orientare al bebelusului, sub forma intoarcerii capului, sau a rnasurarorilor fiziologice ca frecventa cardiacs, iar pe baza acestora esre evident ca ii copiii nascuti prernarur raspund mai rnult la sunetele vorbirii decac la orice al tip de suner. Se pare asadar ca un anumit grad de adaptare selectiva cftre vocea urnana ar fi parte a organizarii neuronale cu care vine pe lume copilul, ill mod analog cu cele aratate des pre sistemul vizual refericor la fetele urnane.

2. Nou-nascutul prefers vocile 'femeilor. Bebelusii se vor orienta catre bsrbaui care ~i ridid tcnalitatea vocii; torusi, preferinra marcata pentlli vocile feminine poate sa se datoreze expunerii prenatale la vocea mamei. Posibilitatea :lnvii~arii prenatale, precurn si abilitatea foarte rirnpurie, consecventa, de a recunoaste vocea marnei ~i de a 0 dis tinge de alte voei feminine, este una dintre cele rnai tascinante descoperiri care au fest {acute t11 ultimii ani ~i este descrisa pe larg ill caseta 3.4.

3. ~i ma.i specific, tipul de vorbire materna pe care prefers sii 11 asculte copiii min este "rnothe rese" - nume dat stilului particular pe care tind sa 11 adopte adwfii in mod automat arunci cand vorbesc cu cop iii, caracterizat prin intonatie exagerata, tonuri rnai lnalte ~i mai rnulte ridicari ~i cobodri ale vocii, De exernplu, atunci cand, :In unul din experimente, bebelusii au fost invaHi sa ~i intoarcs capul intr-o parte pentru a auzi 0 voce care vorbeste normal ~i in cealalta parte ca Sa auda

Motherese, Un Seil

particular de vorbire aduit-csrre-copii (numi[ ~i vorbire Acii[re·q, ill cue adultii ~i modifies vorbirea ' uzuak, pentru a 0 face mai cornprehensibik ~i rnai atractiva pentru copilul canua i se adreseaza,

70

ICASETA3.41

Nou-nascurii pot recunoaste vocea mamei lor

, .

Abilitatea de a recunoaste vizual sau auditiv 0 alta persoana este un proces psihologic desrul de sofisticat ?i pmii nu demult s-a considerat ca bebelusii In prirnele saptamaru de viafa sunt incapabili de asa ceva, Se stie astszi eii, eel putin m ceea ce pnveste vocile, abiliratea este prezenta din perioada de nou-nascut,

Imr·un studiu clasic realizat de DeCasper ;;i Fifer (1980) a fost utilizata tehnica suptului non-nutritiv pentru a observa dad ill prirnele 3 zile dupa nastere bebelusii por diferemia vocea marnei lor de aeeea a unei alte femei adulte, ambele citind aceeasi poveste. Bebelusii si-au dar repede seama ca, prin suprul sHrcului artificial in doua teluri diferite, pmeau Sa produca fie 0 voce fie pe cealalta si, dupa ce au illvarat acest lucru, au. dar davada de a preferinp. clara pentru vocea rnamei, realizand comportamentu] de supt care 0 produce a pe aeeasta ;;i nu vocea strainei. In. mod evident, acesti bebelusi foarte mici erau capabili sa diferenpeze cele doua voci.

Exista dow explicarii posibile pentru acesr fenomen. Una este aceea eit bebelusii au lnvitpt Sa recunoasca vocea mamei ca UIIIl<J.re a expunerii la aceasta dupa nastere, Totusi, acest lucru ar implica 0 lnVarare foarre rapids, mtmcat beblusii erau ~inut-i m camere separate m spiral ~i de aceea erau doar cateva ore ill contact cu mama. Cealalta explicatie presupune :lnvaprea prenatala. A;;a cum am vazut, bebelusii devin capabili sa auda in ultimul tnrnestru al sarcini.i ~i unul dintre cele mai frecvente sunete pe care le aud este vocea marnei. Ele aceea, este rezonabil sa ne gmdim cil aparitia foarte timpurie a ab.ilitapi de a difererl!ia voci este rezultarul unei perioade desrul de prelungite de mvafare, chiar dad In cea rnai mare parte aceasta are loc illaIDre de nastere.

Srudiul lui DeCasper Oii Fifer a fost urmat de rnulte alte investigarii care au dus la urmatoarele rezultate:

•

Bebelusii de 2-3 we au dat dovads de preferinre clare pentru 0 poveste care fusese cttita de marna cu voce tare ill timpul ultirnelor 6 saptamlni inainte de nastere fara de 0 poveste pe care nu au auzit-o niciodata. Diferenta a fost identifican aear peritru situatia In care mama cirea povestea m timpul testarii cat ;;1 pemru aceea ill care povestea era cit ita de 0 alta femeie (DeCasper & Spence, 1986).

Nou-nascutii preferau 0 melodie pe care mama 0 dl..mase ill mod repetat 1ll timpul sarcinii unei melcdii nefamiliare, Arunci dnd nou-nascupi, care Iusesers expusi fie unci secvente de rnuzica clasica, fie uneia de jaz (ill functie de prefeOO\ele mame~, auzeau ambele tipuri de melodii dupa na§tere, 0 prderal! pe cea familiara (Lecanuet, 1998).

La 2 zile, bebelu;;ii mamelor vorbitoare de limba engleza ;;i limba spaniola au aUZlt e;;amioane din ambele limbi. Ei preferau Sa asculte limba lor "nativa" (Moon, Panneton- Cooper & Fifer, 1993).

•

71

• S~a observat cit nou-nascupi nN preferr vocea tatalui fata de vocea altui barbat nici chiar dupa 4·10 ore de contact postnatal. Se pare c~ aceasta diferema intre acest rezulta.r ~i acelea referitoare la vocea rnamei se datoreaza expunerii prenatale rna! scazute la vocea tatalui (DeCasper & Prescott, 1984).

• Nou-nfscutii au ascultat doua versiuni ale vocii mamelor [or: 0 versiune de auz normal §1 una special conceputa pentru a simula auzul din interiorul pantecului matern. Bebelusii preferau ill mod clar al doilea 'tip (Moon & Fifer, 1990).

Acesre srudii nu doar eli dernonstreaza abiliratea remarcabils pe care 0 au bebe1usii imediat dupa nastere de a realiza distincjii complicate intre voci, dar sugereaza si ~a explicatia cea mal probabila pentru 0 astfel de abilitare rirnpurie indica llvatare; din perioada in care copilul este muter. Cel putin m anumite privinte, 'exista 0

continuitateinteresanta mtre existenja pIe i;J postnatal: 'i.. '

"rnotherese", toSi si-au mtors capul mai frecvent catre ultimul tip de vorbire. Existii sugesrii care afirma cii "rnothcrcse" ar usura lnviitarea limbajului· dad este a~a, avem un alt exernplu al echiparii ~opilului de la meeput c~ mecanisme utile din punet de vedere biologic pentru a face fata sarcinilor de dezvoltare.

Paternuri de actiune §i creierul

t Bebelusii sum persoane ocupate. Ei nu-si petree timpul doar cu hranire, somn si plans, ci prezinra 0 garrtl: larga de compartamente, adt ea raspuns la stimular~a externa, cat §i aparute spontan. 0 mare parte din aceste comportamente au 0 forma destul de primitive, si totusi, unele reflexe, ca respiratia, suprul, clipirul ~i urinarea, a.sigura funqionarea independenra a bebelusului din anurnite puncte de vedere, ill nrnp ce altele, preCLiln reflexul palmar ~i cel de "rooting" (1ntoarcerea capului) due la aqlUru voluntare mal comp1exe care vor apare mai rarziu. ajar si azitatia generalizara care apare [a bebelusi mare parte din tirnp pare, la 0 analiza rnai a~en~a departe de a £i illtamplatoare, constand ill paternuri mororii rirrnice ?i stereotipe care servesc scopulw major a1 aurostirnulsrii §i, mai rnult, accentueaza faptul cli de la inceput bebeiusul poate inifia comportameme, nefiind doar 1a discrctia s timuiarii

externe. '

. .:=ea rnai mare parte a bazei pentru aceasts activitate este pusa deja ill timpui VIe?! fetale. A;;a cum arata ecografiile feru~ilor, din a 36- a saptiimana mtraULerina se pot observa rni~cari cum sunt suptul, respiratia ~i pl3.nsul, si chiar dad aces tea nu mdep~esc nici 0 funcpe pana dupa na;;tere, ele indica faptu1 ca ware componemele ETIoto:u ale comportamentului adaptativ al bebelu~tuui sunt deja puse ill funqiune. Incepand ell saptamana a 26-a intrauterina purem Sa discingem patemuri distincte de start de veghe ~i de somn la fat - paternuri care se succed [a fiecare 40 de minute ?i

72

cobori:

care devin foane cornplexe 'in saptiirci.n.ile urrnatoare, Insa~taITk1na a 32-a pot £i observate cele doua tipuri ~e somn, REM (iniriale car: provin de 10, rapid eye r_n0vement - rniscari o~ula.re ~apl~e ~ e,tapa nurruta ;;i somn activ) §l non-REM (sau linistit), iar ill saptamanile unnilware apar si alte stari, precumsomnolenF sau aglra~la~cClva ~l linistita ca entitati distincte. Asrfel, 'in mornentul na~teru, COpill sunt capabili sa l~; gesrioneze timpulintre diferire stari de odihnf ~i activitate, mergand de la agita~ie majora panii la somn adanc (vezi

tabelu13 .5). ,

Aceste stari S1 modificarile ciclice 'intre de formeaza fondul

vierii zilnice a beb'elusilor ;;i a celor care au grija de ei, Asdel, starea de 'alena inactiva este mornentul in care este eel mat probabil ca bebelusul sa fie atent la ceea ce este ill jurul lui; de aceea, este

perioada optima pentru interacticni soci,:le. §i aCllr_n~area de cunostinte despre lume. To tus i, pwcru pa~mp eel. mal lffiponanr este die de mult si cand doarme copilul, In medic, nou- nascutu

dorm 16-17 ore p~ zi, unii dormind cloar 11 ore, iar al~u chiar 21 de ore. In prirnele saptaw.ani, sornnul apare 'ill perioade scurte ~ultlple, distribuite de-a hmgul zilei ~i intercalate cu penoade de trezire, :are sunt si mai scurte. Foarte cur£mcl msa, perioadele de somn p de vezhe se lunzesc si se distribuie mai purin mramplator pe parcursul ce~r 24 de o~e; apare un patem co[id1a~ regulat 9i la timp0. pocrivi~ bebelu;;ul devine 0 persoana mai 101erabila pentru pann\Jf obositi

(vezi figura 3.7). . '.. .,

Asdel de modificii.ri apar ca rezultat al diferitelor preSltUll ale mediului asupra

bebelusului, ill particular ~ale celor exercitate cl~ parn:\i pemI:u a se c~nform:.'l propriilor lor p.referinje. In acelasi fel se modiflCli ?1 ntrr:u~e de hranire ale bebelu~ulul de la ceea ce este "natural" 18. ceea ce este convenabil dill pupee de vedere

Somn de tip REM. Acesca denote

perioada de somn In rimpul careia creierul se Cltl;; intr-o stare relariv aC[lVa, rezuldnd

In va riate miscari corpomle, care i.nclud rnis cari oculare rapide (tn' lb. engleza, "rapid eye movemenr" - REM, n.t.).

Sornn de tip nonREM. Reprezints perioadele linistite ;a profunde ale sornnului, in care activitarea creierului se ana la nrvelul eel mal

Tabelul 3.5 Starile de somn ~i veghe la nou- nascu!i

Stare

Somn lirustit (non-RElV~ Somn activ (RE1v9

Oehii sunt lnchi~i si nerniscati respiratia regtJatii, odihna tOt3.lll Izbucniri de mi?ca'ri ocul;re ~~pide, repiralie neregulata, rniscari

spomane de tipul grimaselor ~i tresfririlor ., . .

Respiratia lema alterneaza eu perioade de respirane oplda ~I

SLlperficiala

Oehii se inchid ~i se deschid, respiratia variaza, activitate crescuta Ochii lurninosi si fixati, respirape regulars, corpul nerniscat N1i.~cari freev~n~e difC:Ze, vocalizari, respirarie neregulata,

focaliz:u'e mal redusa asupra rnediului Plans, mi~eari corporale difuze

Somn periodic

Sornnolenra Inaetivitate alertii Alerta activit

Distres

73

Ora '18.00

Ora 6.00

Ora 6.00

-

..-
- - ..
- ~ • .-
- • I I
.. • ..
- .. ,

1-

w
__j
N
Z
<-
~
(f) 21
ct
'<C 22
> 23
24
25
26
27
28
29
30
31 .. • -- - ] -
- - -
.. • 1~.lr - -
-_ -- ....
- .. D
.. • • F -
• - I III '.
• • .. IIZ!l
- • II
- ..
- l1li -
• ... -
- • II III et!! "Ji9ura 3.7 PerioCLc1et. d. ;o",n Ii :.';ir" ale "n'Li uu; penlr« fiecare zi din/" ,;te!. I f ~i 31· tniife f)ro(.l:Je I'rtprezirdii rjom~ut (Jifl. SaNdr&r) Ste'Gh~rJ IJUl'I1.j:J & .r; ! 979).

social 'in ceea ce priveste 0 anumita marna san inceea ce considers 0 anurnitii culrura ea "potrivit". Bebelusii vin pe lume ell anurnite caracreristici illniiscute - rirmuri de hranire, ciclnri veghe-somn, etc. - lnsii aCES tea .rebuie s5 se adapteze la cericrele lumii exterioare, Din lericire, aceste caracteristici sum relativ flexibile, iar prirnii pa:~i m socializarea copiilor pot sii mceapa chiar de la debutul vierii copilului.

Ceea ce poate sa fad un bebelus depinde de dezvoltarea creierului sau. Torusi, dezvoltarea creierului la randui ei depinde ill mare masura de ceea ce face bebelusul ~i de cat de rnult, face, Asrfel, pe de 0 parte are lac 0 crestere spectaculoasa a creierului ill timpul viejii fetale si ill prirnii ani de viap"[, care 11 ajura pe copil Sa ~nifeste 0 paleta COt rnai larga de activitati, dar, pel de alra parte, stirnularea de tip feedback, traita ca rezultat al angajarii 1n acrivitate, joaca LID rol important m prornovarea dezvoltarii viitoare a creierului. De aceea, bebelusii crescuti ill condicii severe de deprivare vor avea mcarzieri m dezvoltare,: deoarece' maturar~a 'in sine ~u. este suficienta pemru modLfican comportamemale: ·lrr. absenp oportunitarilor de ~qi exersa faculta)ile, dt:'zvolrarea neurologica a aces tor be bell.l] i va fi lncetinica ~i deviaea. A;>adar creienil, experienf8 ?i comportamenml sunt legate foaree strans:

!.

74

Haideti sa rezumsm cateva din aspecrele cunoscute despre cresterea tirnpurie a creierului (renrru detalii suplimenrare, vezi van der Molen & Ridderinkoff, 1998):

• Deja din tirnpul viepiintrauterine dezvoltarea creierului a depaseste pe cea a tururor celorlalte parp ale corpului, De exemplu, intre lunile a 4-a ;;i a 6-a de la conceptie, greuratea creierului creste de patru on. Ca urmare, capul bebelusului la nastere este 'In mod disproportionat rnai mare 'In rclatie cu restul corpului (asa cum apare 'In figura JJ, pag. 54).

• Cresterea In greutate ~i volum 'In perioada feeala reflects sporirea numarului de neuroni (celule nervoase) . Zilnic se produc aproximativ 250.000 de neuroni, reznltand Ln final sure de miliarde.

• Crcsterea exploziva continua 'In primii ani de via~a (vezi figura J.8). Asttel, la nastere creierul copilului reprezinta cam 2S % din creierul adult, jar la 3 luni acinge 40 %. La 6 luni a atins deja jumstare din greutatea rnatura ~ ceea ce organismul ca intreg aunge la aproximativ 10 ani.

• Cresterea 'In greutate $i volum dupa nastere nu se datoreaza cresterii numarului de neuroni, ci doar cresterii nurnarului de conexiuni (sinapse) dinere neuroru. La 2 ani, fiecare neuron individual are pana la 10.000 de conexiuni diferite cu alte celule, creand 0 refea foarte cornplexa care reflecta activitatile mentale tot rnai sofisticate ale copilului mic.

• Cu toate aces tea, numarul sinapselor nu continua sa creasca liniar odata cu varsta, In jurul varstei de 2 ani incepe un proces de reducere, care elirnina sinapsele care nu sunt utile individului ~i reorganizeaza 'In acest fel caile cerebrale pentru a le poirivi eli modalitaeea de viata a copilului.

100

- - - - - - - - - ,-

/ / i

i

i

i

i

/

/

reproducere ./

.,.- . ..--_._'_'_'_-_'_"_""

80

/ I

creier §i cap

I I

60

I I

40

2 'I 6 8 10 12 14 16 18 20

Varsta (ani)

Jilju,.a 3.8 Ra.te relative de r;retlt!.re: a. creierut,iJ a oryafL/?,!o,. de repJ"oducere }i. a corpu!ui tn" ~en.,at (di". TaM"" f 962).

75

Dezvoltarea creierului nu are loc 'In mod egal 'In toate regiunile, ci se desfa§oara de la paI1ile inferioare in sus. Structurile subcorticale, parwe "vechi" pe care le avern 'In comun cu celelalte mamifere, se dezvolta prL:nele, 'In timp ce cortexul cerebral, care cornroleaza tunctiile psihologice mal complexe, se dezvolta ultimele ~i continua sa se dezvolte de-a lunsul

intregii cop ila ri.i. l:>

• Dezvoltarea este inegala §i in cortex. De exernplu, cortexul occipital, care raspunde de informariile vizuale, se matureaza cu mult inainrea cortexului prefrontal, care controleaza diferite funcrii executive precum atenpa ;;1

planificarea. '

Odata cu dezvoltarea structurala apare ;;i progresul functional, 'In sensul ca celulele dev~.tot.mai specializate 'In ceea ce fac. Pentru a 111)elege acest proces, sa observarn distinctia care a fost fa:cuta intre doua sisterne neuronale diferite 'In creierul nou- nascutilor (G ree no ugh, Black & Wallace, 1987):

SiitmlN/' (em alteaptd expenente se refera la acele cai neuronale care sunt deja srabilice la nastere pentru a coordona acele experience 9i activitau care sunt cornune ruturor fiin~elor urnane, Aceste. se refera. in principalla reflexe ~ i la functllle esentiale pemru supravietuire ca suptul respiraria si reglarea tcrnperaturii. BebelU§Lu trebuie sa 'aib:l aceste fun'qii la u{de~na de 1a inceput; de aceea, ele sunt "pre-cablate" ~i chiar daca unele necesits 0 anumita cantitate de expcricnta pentru a hincuona eficient, de exists ill prirnul rand ca rezultat al programarii genetice existence la tori mernbrii

speciei si, in consecinra, "stiu" ce sa faea de la 'lneeput. '

Siste,:".! dependent de experien!c contine' cal neuronale care nu au [unctii speciaiizare la nastere. Ceea ce vor face ele depinde in rotalitare de inpurul

senzorial la care este expus copilul in mod individual, iar conexiunile ~euronale se _formeaza ~i se intnresc ca urrnare a experientelor repetate ell mpucun particulare. Copi.ii vor dobandi aceste conexiuni incet, 'In timp, ca rezultat alinvalarii ~i al experienrei, iar acesr sistem, spre deosebire de eel care asteapta experiente, va continua sa se dezvolte de-a lungul VIew. Atlta tirnp cat diferiri indivizi tree prm experienre distincte, s isternul dependent de expenerua va retlecta stilul personal al Iiecarei persoane.

Asdel, unele aspecte ale constructiei creierului SW1t determinate senetic 'in [imp ce dezvoltar~a altora este croita de experierijele fiecarui individ - fa~t ilustrat de cele doua sradii de dezvoltare a perceptiei ferelor mentionate la pag. 68. Se pare ca disrincria dintre cele dous sisterne nu este una absoluta, ci reflecta mai l11LUt 0 tendinra decar 0 diferenra rigida ill rnodul de operate. De exernplu, invatarea ~i experienra joaca un rol ~i in constructia sisternului care a~teapta experientele; torusi, anurnite tipuri de percepjii si actiuni vor fi dob:illdite foarte repedc deoarece organizarea neuronala este deja pregatita pentnl de, 'In tirnp ce in cazul sisternului dependent de experienpi construirea ansamblului de celule are 0 desfasurare relativ

2

76

leOla ;;i necesirs expuneri repetate la imagini §i sunete relevante. Orice ansarnblu de celule care nu este folosit ~i 'intK.ric este foarte probabil sa fie indepartar,

Chi .. r dad creierul devine tot mai organizat din perspectrva structurafuncue se poate observa ?i un anurrut grad de plastiiitatr: adica, diferite pii.rp ale creierului pot sa preia funcrii particulare deservite anterior de alte parp. Acest luem este extrern de important atunci cand anumite piiI1i ale creierului sunt distruse ill urrna traumelor sau sunt impiedicare sa l~i 1ndeplineasca functia normala. Totusi, plasticitatea'depinde in mare m:>Lsurii de varsta; datele (descrise m caseta 3.5) sugereaza ca, eu cat e mai rnic copilul, eu aca, esre mal mare probabilitatea ca alte pal1i ale creierului sa compenseze distrugerile aparute m creier. Oeierul raniir nu este mea atat de specializat mcat sa nu poatii functiona alttel de cat a fast setat de I~ inceput,

I CASETA3.sl

Leziunile cerebrale ~i plasticitatea cerebrala

Leziunile cerebrate poe Sa aiba loc m orice moment: prenatal, ca rezultat al substanrelor nocive din corpul marnei; perinatal, in timpul procesului nasteru care nu se desfa~oara lin; m orice sradiu mcepand din copilaria mica, ea ?i consecmta a accidentelor, bolilor sau abuzurilor. Lezarea unui organ arat de important trebuie luata Ioarte serios m considerare; celulelc cerebrale nu se innoiesc ?i, de aceea, sinzura speranta este ca alte paro ale c'~eif'nJui vor prelua fnneria partll lezate, In ce

"i ~.; I ~

miiSllfa este posibila 0 astfel de piasticitate?

Ideea conform careia anurnire piif1i ale crrierului sun: specializate pentru fu.nctii psihologice particulate a fast mdelung ccntroversara si tIlCa nu avem un raspuns dar la aceasta problema. Exista C1.1 sigl1raDfa UIl anumir grad de Iocalizare cerebrala: de exernplu, limbajul depinde m principal de ernisfera stangii a cortexului, iar abilitarile spariale de cea dreapta. Ce se mrampla msa eu fiecare din aceste hmqii dad baza corticala care raspunde de ele esre distrusa? Se pare cil rasplmsul depinde Ioarte mult, dar nu ill totalitate, de varsta copilului, m sensul ca recuperarea :1n urma unei leziuni cerebrale tinde Sa fie mai buna la copiii mai mici decat la cei mai mario TOC1.1;;i, aceasta depinde ?i de tipulleziunii - bilarerala san unilaterala - ~i de aspectele psihologice in1plicate.

Este util sa facem distinqia illtre urmatoarele trei pe1~oade de dezvoltare (Goodman, 1991):

Viafa prenatalii p' mpi/aria l7Iit~r. In aceasta etapa, recuperarea poate £i uimiwr de bLma ehiar dupa leziuni bilaterale, arata vreme dit e yorba de abilitii~ specifiee. Paqile ineacre ale cr~ierului pot sa preia funcpi pe care nu le-ar desetvi m mod obi~uuit; pbsticitatea este cea mal mare ill aeeastii perioadi ?i este mea posibil'l reorganizarea majora a neuronilor.

77

2 Coplldrie pima fa pllbertate. Pers pectivele recuperani dupa 0 leziune unilacerala sum mca destul de bune, dar acest lucru DU mal e valabil pentru leziuni bilaterale, Tr~sfe~ unei funciii de la 0 errusfera la cealalta este mca posibil, de e_:emplu, funqiil: lingvls;lce. pot sa fie "reinvarare" de emisfera dreapta

dupa 0 leziune a ernisferei stangi, .

3 Penoada adultd. Atat 0 leziune unilaterah cat ~i una bilarerah produc acurn de regula deficite permanence, deosrece organizarea neuronala nu mai este adt de flexibiL'i cum a fast la varste rnai rnici. De pilds, dupa 0 leziune a emisferei stangl, rnajoriratea .adulplor nu-si mai recapata total abihtatea lin~~cii - probabil datorita faptului cii acum emisfera dreapta este prea specializata pentru a putea prelua functii pentru care nu a fest proaramaca la mceput. Tott~i,. mea este posibil Ull :~urn.it grad de recuperare: "nici dupa adolcscenra creierul nu este total setat ;;i el mal este ~i apoi eapabil de 0 anurnita reorganizare [C Nelson & Bloom, 1997).

In general, varsta este cel mai important factor ill ceea ce priveste prognoza. Cu toa~e ~cestea, e important Ii daca e vorba de abilita~ speeifiee ca limbajul on abiliti'iJ:ile vizuo-spanale sau daca e implicata inteligenja generals. In timp ce leziunile cerebrale loealizate care apar timpuriu au 0 probabilitate ma! mIld de a deterrnina deficite specifice, precurn afazia, decat cele maio tarlll, simaria este inversa :1n ceea ce priveste efectele asupra abilita~iiintelectuale generale, acol; unde leziunea timpurie are 0 probabilitate mai mare de a dctermina conexiuni gresite si reconectari inutile la nivelul creierului ill timpul reorganizarii neuron;lle (Rur~er & Rutter, 1993).

Astfel, in cazul unei leziuni, creierul :1n dezvoltare este ?i mai plastic decdt eel adult, ~arllmai. vulnerabil'"GradlJ de recuperate depinde de interactiunea cO~l'lexa a trei tactori, ;;1 anume: varsta la care a avut.Ioc leziunea, afectarea uneia sau a ambelor emisfere $i ripul efectului evaluar (abilit;!~ specifice sau inteligenp genera15).

Adaptare parentala

Inrocrnai asa cum nou-nascuni trebuie sa se adapreze 1a lucrunle din lurnea exteno~rii, e~a de exernplu parin~ii, a;;a ~1 piiri.rl\ll trebuie sa se adapteze 1 a nounascu)ll lor. In rnajoritatea cazurilor aceasta este 0 perioads de bucurie; totusi rnulte cupluri resirnr dilerite tipuri de stres, rnai ales arunci cand e verba de pr~ui copil. Stresul poate Sa ia urmatoarele forme (Sollie & J\!1iller, 1980):

1 Solidtare ji:;::jt"Cr. In primlJ rand, mtrerup1erea somnului duee la epuizare, dar toate celelalt~ as peete ale I.ngrijirii unei fill)e dependente pOt sa dllca la oboseali\, ~l.~les cand nevoile bebelu~LJui trebuie adaptate rutinelor uzuale pe eare pann)u COntinua Sa Ie mdeplineasca.

2 COJlun' emoliotla/e. Bucuria ?i satisfac~a la' sosirea copil1.JtU poc £i 1a superlativ ill r:'..int~a 'parirl~.i.lor; ~i totll~i, con~tientizarea faptului di starea de bine a eopilulru 91 mtr-adevar via)a aeestuia dep.ind de ei poate reprezenta 0 su.rsii de tensiune mai epuizama de cat solicitarile fizice.

78

3

Rutndia altar o/Jorfz;nitdfi~ In mod inevitabil, dependenta copilului mseamnii adope~rea unu; nou stil de viala, care are implica~ atar la nivelul profesiei dt iii a timpului liber, Probabil rnarnelc trebuie sit renun~e la protesie, ceea ce are consecinte financiare penew familie; arnbii parinli devin rnai putin dispusi sa se angaJeze m activitiiti m afara. casei; m general, viata de zi cu zi a piirin~ilor implica un set mai res trans de rutine decat cele eu care erau

obisnuiti inainte. .

Ten;'iun: in relatia maritald. In tirnp ce m rnulte cazun eopilul II apropie pe parln~l, m unele cazuri acesta schirnba (eel putin ternporarl relatia ill riiu. Un cuplu se rransforma illtr-o relatie mIre trei persoane, iar gelozia) modilicarile relaciei sexuale si stresul care rezulta din cei trei factori de mal sus pot sa joace un rol in reducerea apropierii anrerioare dintre so} ~i sojie,

CupIuri!e dilers fame mule ill ceea ce pnve~t,: r;egoeierea de sueees a tranzitiei 1a starea de piirinte (Heinicke, 2002). In producerea aces tor difere~te sunt implica.i foarte multi factori: varsta si maruritatea parmrilor, relatia lor cu propriii lor parinii, suportul social care le =. la dispozitie, nivelul satisfaqiei maritale existent maintea aparitiei copilului ;;1 once forma de depresie postnatali pe care 0 poate triii marna (vezi caseta 3.6). 0 alta influenta care trebuie luata ill considerate pe drumul adaptarii parintilor este copilul insusi. Atunci cand este un nou-niiscut "dificil", fie. datorita C'aliciiiilor ternperarnentale lnnascute, fie datorita prernaturitatii, bolii sau unui handicap, parinfii nu doar ca vor trai tranzitia ca fiind mal stresanta, ei, ln cazul relatiilor mai vulnerabile, pot chiar sa se desparta (Putnam, Sanson & Rothbart, 2002),

4

S

I CASETA3.61

Depresia postnatala §i efectele acesteia asupra copiilor

Oricat de mulra bucurie aduce nOll-niiscutul marnei, "tnste\ea bebelu:;ului" ("baby blues") esre 0 reac}ie COmlUla. Peste jum..,'itate din p.r:oaspetele marne triiiesc anum:ite dispOLifii proaste ~i 0 atitudine decipul "PUfln lmi pasa" ill primele zile dupa na?tere. Maj.oneatea acestor simptome sunt totu~i de seUITa dunna i;i sum probabillegate de obosealii. La aproxirnativ 10-15 la sura dintre femei, pe de alta parte, depresia postnatalii este ma:i persistenta }i are 0 fonnamai severn.

Aeeste femei prezmta toate semnele unei depresii cliniGe: sentirnente de neaJutorare ~i clisperare, anx.ietate irationali, dispozitie proasta continuii, mtabilitate, concentrare slabii ~i culburari ale soa'rnului. lneea ~ai mar,e parte, aceste simptome dispar gradualla 6-8 saptamani dupa na~terea copilulUl; Ia unele femei (estimate ca reprezencand 1. san 2 %) de persista lnea dupa un an sau mal mult )ii iau forma unei

79

rulburari mentale. In general, culburarea postnarala tinde sa fie rnai uzuaL'i la ferneile carenu si-au pl~nificat s~rcina, care nu au un partener care sa Ie ofere spijin ~i care au trecut recent pnn moditicari de Vi3~a drastice cum ar fi pierderea slujbei sau rnoartea cuiva apropiat. Acestia sum factori Iavorizanti; cauza ill sine a depresiei postnstale rnmane lnea. necunoscuta, ell toate cil pot fi implicate modi:Ficarue hormonale care apar pe misuril ce corpul mameirevine, dupa nasrere, la stare a sa normals.

Ce putern spune despre efectele asupra copilului? Date fiind simptomele de mai sus ale depresiei, rru este de rnirare Sa gasim perturbari majore ale relajiei ruarna-copil (penrru diverse treceri ill revists vezi CUIIlmln<TS & Davies 1994a' Radke-Yarrow

o "..,

1998). Asa cum au ararat observapile din copilaria mica, femeile pot Ii prezente fmc lnsa absente psihologic. tind Sa fie retrase, sunt insensibile la starea bebelusuiui §i nu rnspund [a serrmalele acestuia, nu au calduraemojionala §1 uneori pot fi ostile. Bebelusii reactioneaza ill oglinda la depresia mamelor lor: ei zarnbesc mal putin sl ptang rnai mult, sunt retrasi ~i lipsi\i de energie ~i dau dovada de interes rnai s~ilz~t pentrumediul mconjurator?i joe, Emojiile pe care le afi$eaza sunt de obicei negative, precum tristete sau Iurie, ;;1 nu pozitive, cum sum bucuria si interesul, Un ascfel de comportament poate sa apara iii dnd sunt cu alte persoane decat mama, ceea ce sugereazs cil sunt In. pericolul de a dezvolta un sill distorsionat de interactiune

sociala. '

Srudiile de tip follow-up" eu acesri copii, cum este eel realizat de Lynn Murray si colegii ei (de ex., Murray, Hipwell, Hooper, Stein & Cooper, 1996; Murray; Siclair, Cooper, Ducoumau, Turner & Stein, 1999, Sinclair & Murray, 1998), arata ca unele aspeCIe ale dezvoltarii pot sa aiba consecinte pe termen lung, chiar ?i atunci dind boala marne! a durat dPJr dxeva luni, Aceste deete sunt mai probabile la bai.eri (care sunt ill general ~aiAVl.t_ln(lrab~ ill primii ani fafi de stresorii fizici ~i psihologici decat fetele) 11 sunt mtaJnite mal degraba la nivelul aspectelor socio-emotionale ale dezvoltarii dccat la eel al ~qiilor.coguitive. Astfel, copiii din stucliul1~u Murray, observati pe parcursul celw de al doilea an, aveau 0 probabilirate mai mare de a avea probleme comportamentale ~1 un atasarnent nonsecurizant cu rnamele lor decal copiii cu marne care nu au avut depresie postnatals. Evaluati din nou la 5 ani ei dii.deau dovada de responsivitate mai scamta ill relatia cu marna de 0 incidenta rnai ma_re. a t_ulburarilor de cornportamem ~i de tendinta de a se angaja ill joe fizic ~i nu ill actrvitau creative. De asernenea, conform dascalilor lor, ei erau rnai irnaruri mai hiperaetiv:i si usor de distras, Torusi, ill alte privinte, acesti copii nu erau diferici fatii de.ceilalp:. de exemplu, relatiile eli colegii;;i eu cad~ didactic erau tip ice copiilo~ de'S am ~l cmar daca alte srudii au identificat deficiee cognitive" aces tea nu au fast observaee pe aeesr e~antion.

Aceste rezulrate sugereaza ca depresia postnatala, chiar ~i· atunei cand are 0 duma limitati la prirn~le lUnl ~e viata ale COpillJui, poate sa aiba efene pe termen [lmg. Acesrea sunt mat probabile la ba.ieri decar la fete ~i afecteaza anumi.te aspecte ale comportamen~ui. Ele in~d faptul. cil ace~ti copli reprez:inta un grup de rise, care are neVOle de aJutor mult tlIllP dupa vinde~area marnei.

., Sruciiue de tip follOW-LIp sunt cele care 1.1rmareSc evoluria 1n timp it unui grup care a trecut

pnntr-o a!1wnita experien!a (n.t.). .

80

V,, . copil incepe dill' mornentul concepriei si nu de la nastere. Dezvolta rea

lata unul ' ' ' .

prenatalii ~,i cea. po~tnatala .~unt continue: .ceea cc se 'llltfunpla inainre ca un copil s.i se

nasca poate sa alba implicaui profunde pentru ce >:<1 urrna. . "'."

Acest lucru este valabil mai ales pemru zestrea genenc:'( a 11ldlvldulUl, care

~ In:f_luenleazii toate aspectele func~onari.i psihologiee. To(U~i,. In afarii de dhe~a tulburari k genet ice, se considerii. eli aceasta relarie este de 0 complexitate considerabila, "deo~:e:e i caracteristicile rnentale specifiee nu sunt determinate n:clOdata doar de. 0 smgura gem .. In

I plus, ill aproape ware cazurile, bagajul genecie reprezinn doar una dintre lnfluen~e;' a~a i cum au ararat studiile de gerretidi a comportamentulUl, este nevoie de eomblIl:lrea

1, ereditatii Ji a mediului pentru a afecta cursul dezvoltarii. .

i Vial; prenatala este 'lmpa £tita 1n trei stadii - germinal, ~mbrfi~ndar .~.i ~=tal b<lilftU:;lPdul '- fiecaruia avand loc ripuri particulare de. dezvoltare, e~pilw llil, yu.lll~ra 11 ~P: e ! anurniti faetori negativi. Acest lucru este evident mat ales in eta~ele umpuru ale perioadei I fetale 'atunei dind dezvoltarea creierului este cea mai rapida ~I cand copilul este foarte

vulne~abilla electele facrorilor teratogelli, adica la agenti nocivi ca drcguri, boli ~i nutritie,

I care traverseazii placenta ~i pot sa determine deficiente fiziee ?l psihologice pe termen lung. Asdel, uterul nu este deloe un mediu total protejar, copilul nenascut este deja

1._ inlluentat de everumente ell.1:erfne, chiar dla~iilde regwa pr~ mter~edtwd mad~el. - ul Nas.erea poate 'lmbriica orme mu tip e, nu existii msa ll.1c~ ~ ova a c~ proces nasterii ar avea consecinte psihologice pe terrnen lung, altele de~at in cazuril~ in care ar:

loc 0 varamare·Jizicii a creierului bebelusului. Dezvoltarea copi.ilor prematurt, pe delalta parte, poate fi afectata drastic In prirnele luru de viatil, iar ~t~nci dnd ;e .combillii ELl

dezavantaje sociale poate fl Iactorde rise chisr ?l pentm copilana de mal ~arzlU. .. ~

Nou-nascutii au fost considerati la un moment dat complet mcompeten\1 i1 ,~ caracterizati printr-un "vid" psihologic: cercetarile recente au ararat lnsii cit ei yin pe lurne achipati C~I 0 gama impresionama ~e abilitiifi. Vederea ~i auzul, de exernplu, .~l:nt

I suficient de dezvcltate pentru a perrrute beb~lu~u1Ul sa se onemeze,spre alti _oame~, tar paternurile motorii, cum sunt cele implicate U1 supt, resplfalle ~l plans, pot it observate

I deja 1n stadiile dn.i.i ale vie1i.i ietale, lildican~ faprul ca creierul nou-~as~utwul este dest~ de avansat pentru a regia 0 sene de [unctii de baza, necesare vietu din lu~ea e~eTna. j Asadar, creierul .nu este 0 curie goala care a~teapta sa fie umpluts cu expene.nle ~I, :care

i Iunctioneaza dear cand e impulsionara de srirnularea externa. Dezvoltarea crel~rWU1 :este . mai degraba un proces dependent de acrivirate: nou-nascu~i.i cauta actlV expeneIT~e care

~ se potrivesc eu natura creierului .Ior, iar acest lueru va promova In schimb dez:volt,area ~

I u1terioar'a a crelerulUl. I~ ~ Pentru parillll, tranzitia la colw de parmte esre un pas major car:e ~plica 0 rea~ezare

,~ a relatiilor familiale ~t modifldri dramance ale stilwuI de vla\ii. MaJomatea parm\ilor au d.["J"li _re ,~ ~=ti "'1"=; ,m",i, I, ,a!~, 'P~ Ionon "re",: ,i, 10 ,\wI I I depresiei posrnarale de exemplu, pot eXlsta probleme nu doar pentru mama CI ~I perltru

I copil. i

i; _ ,..~~- i

8f

Bateson, P., & Martin, P. (1999). Dmgn for a Life. How Behaviour Deoelops (Dwgll-u! unei uieti:

Cum ~'e dezvo!ld compOdameJIt~I~. London:. Vintage. 0 abordare, Ioarte accesibils despre felul m care mreracnoneaza mulnplele ingrediente, ofenee atat de ereditate cat si de me diu; pen:ru.a produce !ndi~izi_ unic: - un proces r= care autoru Jl descriu pe 'baza dovezilor ?tlmrif1ce, ccatinand insa ?I rnulte mare literare utile.

Ceci, S.]., & \VilJiams, W. M. (eds.) (1999). The Nature-Nurture debate: The Essential ReadinG'(Controversa eredttate-meduc lecturi mn/iale). ~ford: Blackwell. 0 colectie de articole ea~e dczbat 0 serie de probleme importante cu privire la controversa eredirare-rnediu subliniind irnplicapile diverse ale acesteia pemru Infelegerea dezvoitarii psihoiogice. '

Kellman, P.]., & Arterberry, M.E. (1998). The Cradle ofKllOwlec{ge: Development qfPemption in In/a,,,y ( uagdnxt! clAno/tin/do,: dezvoltareCi perte, PI,ei III mpil!in'(I »ucd). Boston: 1v.IIT Press. 0 abordare a ceea ce srirn deja despre rnodul in care copi.ii percep lumea ;;i a felului in care aceste perceprii se modifies in tirnp pentm a produce cunostinre.

Plomin, R., DeFries, J.c., McCleam, G,E., & Rutter, M. (1997). Behavioral Gelleli,j' (Cenetidi compartarsentald], New York: W. H Freeman. Ne vorbeste despre ceea ce se srie acum des pre rolul geneticii In psihologie. Are drept scop sa introduce citiwrul' tn metodele ~I rezultare]e geneticii comportamentale. Nu esre 0 lecture usoara pentru

1ncepatori, insa cu siguranpi este una care merits eforrul. '

van der Molen, M.W., &Riddelinkoff, K .R. (1998). The groWlilg and aging brain: Lifespan changes in brain and cognitive functioning (Creierul care se dczvolta ?i 'lrnbatra.ne;;te: rnodilicari omogenetice la nivelul creierului ~l al funcponarii cognitive). In A. Demetriou, W Doise & c. F. M. van Lieshout (eds.), Ltfe-jpall Developmental PrydJology. Chichester: Wuey. 0 trecere In revista conciss a dezvoltaru creierului pe parcursul vierii, care of era 0 prezentare a strucruriior nervoase centrale si a unor aspecte funetion.Je precum plasticitatea cerebrala, interactiunjle neuronale ~i ~feete!e 'lrnba[rarurii d;l viara

prenatala la rnarurirare. '

[CAPITOLUL PATRUj

I

85

87

Familia ca sistem

Varietatea farniliala ~i dezvoltarea copilului Drvortul S1 consecinrele sale

, ~ "

87 93 97

99

Caracteristicile ~i funqiile atasarnenrului Cursu! ontogenetic

Securitate- insecuritate

Modele interne de lucru

100 101 105 109

111

Relatii orizontale ~i vertic ale

Contribupile relatiilor eu alIi copii la dezvoltare Statue In grupul de copii

112 114 116

119

120

@ COruHS

84

Cresterea este un proces pe care 11 putem conceprualiza cu succes ill termenii unei serJ de sarcini de dezvoltare care apar intr-o secvenfii anurne, la 0 ':.~':ta .brne determinata si cu care copiii trebuie Sa se confrume cu ajutorul celor care 11 illgnJesc. Au [ost propuse diferite liste cu asrfel de sarcini; cea oferita ill tabelul 4.1 este ~ exernplu care se centreaza pe . copilaria tirnpurie .-. perioada ill care. sarcinile dezvoltare apar rnuit ma.i brusc ~1 se succed cu 0 rapiditare mal mare decat la once alta varsta ulterioara (Sroufe, 1979). Aparitia lor depinde. 'in mare farte de programarea genetics, cursullor rine, lnsa, fome mult de adulpl respon~abili ?e;_mru illgrijirea copilului. Toate funqiile psihologice se dezvolcs ~ conte::r social: oncatde purernic ar f.l motorul genetic responsabil ~e emerger:la noilor abilita!l il de tr~ltla spre noi niveluri de funcponare, un potential nu devine realitate dad ~el car~ rng~ljeste c:opilul nu ofed sprijin, nu rnentine ;;1 nu duce mai departe eforturile copilulw.

De aceea, stabilirea relatiilor cu alti oameni este una dintre cele mal ~portan:e sarcini ale copilariei ~i, asa cum am vazut ill tabelu14.1, una dintre cele mat tunpurll. Am lnvatat foane multe In ultirnii ani des pre felul ill care copiii dezvolta atasamentul prirnar, de obicei fata de parlntii lor, ~i des pre diferentele dintre copii ill ceea ce priveste rnodul in care se manilesta. Ram-lne subiect de disputii problema influenrei foarte profunde pe care ar avea-o relajiile tirnpurii, prin natura lor, asupra tuturo~ relatiilor urmatoare, asa cum a sugerat Freud cu mult tirnp ill urma. Oncare ar fl rasplUlsul, formarea de relarii rarnane 0 sarcina p~mru illtrea~.a viala. S.a .:o~sideram doar relatiile pe care le srabileste copilul - cu parrn~ll, eu fra~ll, cu blilllcll ~.l celelalre rude, cu cei care au grija de ei alternativ ill §i inafara easel, cu pnetenu ;;l al)1 COPll, cu profesorii pe toata durata scolii, precum ~i cu mernbrii sexului opus incepand dill adolescents - fiecare relarie este arat de bogata, de cornplexa ;;i de subtila illca.t adesea nu avern vocabularul necesar pentru a 0 descr.ie. Ceea ce este s.gur este faptul cit relatiile ofera contexrul in care se dezvolta reate funqiile psihologice ale unui copil: acesta este cadrul ill care copiii lntalnesc pentru prima oara lurnea exte rna , In care uwata care aspecte sunt semnificative ~i merits atenlle, ill care dobandesc erichetele ~i

Tabel 4.1 Sarcini In dezvoltarea rirnpurie

Vanta in lum

Saninj

&illl t'elul care are gnja de <"Opi/

Fazd

---------------------------------------

0-3 Reglare fiziologics Ruelle oprime
2. 3-6 Managememul tensiunii Interacpune sensibila ~i
cooperanra
3 6-12 Srabilirea unei .relafii eficieme DispanibJiratf de a raspunde
de ara?arnem (respansivicaee)
-1 12.-18 Explorare Ii expertiza o baza de securirate
5 18-30 Autonomie Spriji.n .ferm
6 30-54 Managememullffipulsurilar, Rolun ~i val~ri clare, auto-
idenci£icarea ell rolul de sex, cancrol flexibil
relafll ell al~; COpll Sum]: din Sroufe (1979).

85

?i modalica~e de cornunicare ~i in care, pe parcursul procesului, dezvoln modaLtiiri de a se vedea pe sine in relarie cu aceasta lurne. Un alt aspect cert este ca diferenrele dimre copii ill ceea ce priveste natura relatiilor lor cu ceilalri pot sa aiba implicatii profunde pemm calea pe care 0 urrneaza fiecare copil In dezvolearea sa. fn~eleger~a formaru relariiior este asadar 0 pane esenriala a ill~elegeru dezvoinrii copilului.

eu totii cunoastern care ceva des pre relajii din experienra personals ~i petrecern rnult timp ghdindu-ne la de. Esecul ill stabilirea lor, neintelegerile, conflictele, despartinle - toate aces tea sunt surse de suparare profunda asa cum relatiile fericite §i de ;ucces ofera confort ~i secuntate .. Pentru profesioci~~i, cum s~t asistentii sociali, psihiatrii ~i psihologii clinicieni, relariiie forrneaza de obicei W1 PlillCt central ill orice actiune de ajutor 91 sprijin si, cu Coate aces tea, doar In ultirnul timp a incepur dezvoltarea unei stiinje a relariilor care ne perrnite sii analizam ill mod obiectiv ceea ce se lntampIa intre oarneni (Hinde, 1997). Haideti sa rezumarn ceea ce stirn:

•

Relatiile nu sunt percepure direct, ci sum inferate. Noi suntem constienri de i.r.teratJitinile dintre oarneni: atingere, sarct, discurie, strigiit, lovire ;;i aite :lmaIniri vizibile si sonore, Doar arunci cand interactiun.ile fonneaza secvente consistenre ill tirnp tragem concluzia ca exists un anumit tip de relarie. Asrfel, un parinte care loveste In. mod repetae un copil in tirnpul mai rt..ult.or contacte este ~e~cris ca avand 0 relatie abuziva cu acel copil, tctalitatea aces~or eplSo.ade este. cea care ne -perrnite Sa facern inferenre des pre relajie ~l nu un smgur episod, Interacpunile sum fenomene de tipul aici-;;i-acum, ill tirnp ce relatiile pres up un continuitate ill tirnp,

Chiar dad relariile sunt inferare din interactiuni, 0 relatie este mal mulr d!"cat suma interacpun.ilor care au dus la ea: fiecare are caracteristici p.~icular~ care nu se ~egasesc ill ~tfi relarie (Hinde, 1979). Sa luarn calitii~ile urei relatii, cum ar fi mcrederea, tntimrtarea sau devotarnentul: nici una nu este po~ri~ita ~merac~iunilor specifice. In mod similar se 'lntamplii ~i cu caracreristicile interactive precum frecvenra, reciprocitatea sau vizoarea care ar fi .ill schimb nepotrivire pentru descrierea unei relarii. De t>aceea: este esentia] pentru descnere sa pastrarn distincte cele douii ruveluri.

In orice 'lncercare de a illfelege relatiile, .nivelul interactimlllor nn este si.ngunu relevant. Figura 4.1 ilustreaza ~ scherrn, realizata de Hinde (1992), ca.re prezinta relafiile cuprinse illtr-o serie de ruveluri, care cresc ill comp/exitate, d~ la procesele f.iziologice ale individului la societate ca illtreg. Ni'{elurile sum llterconectate: ceea ce se illt:l.mpla la un ruvel are implicatii reatm oricare ~tul. De .aceea, ill mod ideal, dad vrem sa illfelegem '1n rnne~un~. 0 rdarte, trebwe sa fun atenti la Wate celelalte niveluri - grupul sau familia care ofera conrexrul imediat al relat.iei, individualitatea fiecarui

•

•

86

Societate

I

T

~ Rela!ie

Structura I

socio-csltcrala

~-------- lnteracliune .-------/;

~ rt "'dl//

Compo ament Indivi ua

I

~.

Medlu

fizic

\

Factori fiz.oloqici

participant, societates careia Ii apartine ~i, de as~emenea, mediul fizic ?i strucrura cultural» care Iorreeaza fundalul relariei. In practica, toate acestea sunt de obicei prea complexe pentru a fi luare ill calcul si de aceea tindern sa ne limitiim la aspecte relevante irnediat in situa~ia data. Ceea ce conteaza este eli toate aceste nivelur. sunt vilzute ca distincre - de exernpluInteracpunile nu ar trebui vazute ca SUlIkI caracteris ricilor individuale ale participantilor rnai mult .ded.t ar ere but vazute ca ada ugandu- serelauilor.

• Relafwe sunt "afaceri" m dona sensuri, Aceasta poate parea 0 afirmane evidenra, lnsa psihologii din domeniul dezvoltarii ~u reusit sa 0 tread total en vederea rnult tirnp, arunci dncl au scris despre relatiile paMte-copil £1 au descris sociaiizarea copiilor ca un proces cu un singur sens, dinspre parinte spre copil - un fel de -Jllastilina care se rnodeleaza atunei dind pilnnyll "toarna" copiii ill orice form?t pe care 0 decid arbitrar, Este dar, as [,izi. ca orice relari« sau interactiune, chiar daca.irnplica eel mai mic bebel~, merge 'in d'oua direcjii, '?i' eli efeetul pe care II au copiii asupra parin~ilor este la Eel de mare, chiar daca e diferit, ca 91 efectul parinplor asupra copiilor. Socializarea poate fi 'inteleasa doar d<\ca 0 considersm un proces bilateral, nu unul unilateral. Pentru a explica progresul copilului este

87

insuticient sa exarninarn doar caracteristicile unuia dintre parteneri (ehiar dad. este yorba despre eel mai mare si rnai puternie)

• Relatiile nu exists ill izolare hra de alre relarii; fiecare este conectata eli alte relat1, Vom dezvolta aceasta idee ill sectiunea urrnatoare, dnd vern vorbi des pre familii. Haideji sii spunem aici dear cil relatiile tind sa apara in rejele ceea ce se illdmpla mtre sot ~i sotie are irnplicatii pentru relatia pe care fiecare partener 0 are cu copiii, ceea ce se illtampll intre frali va afecta relatia din ere mama ~i fiecare [rate ~i asa mai departe, In mod similar, studiile despre con±lictul marital au aracat foarte dar cii illtr-o astfel de siruajie tinde Sa sufere ii relatia par.rnte-copil: ceea ce se md.mpl!l mTr~o parte a retelei rcverbcrcaza ;;i ill celelalte paqi.

Pnma cxpcrierita a copiilor cu relatiil« are loc, ill general, 'in familie. Acest g.rup rnic §i irrtirn este cadrul de baza in care cei mai multi copii sunt inrrcdusi ill viata sociala, unde sum dobandite regulile cornportamenului interpersonal ~i care va continua Sa Ie serveasca drepr baza de sccuritate atunci cand mtalnesc lumea din afara, Care adesea induce confuzie, In lumina rnultiplelor modilicari sociale care au avur lac ill ultimii aproximativ 50 de ani - divortul, familiile monoparenrale, mamele angajate ill campul rnuncii, inversarea rolurilor illtre so) ;;i sotie, cuplurile hornosexua.e, familiile virrege ?i combinate - este evident cil nu rnai putem defini familia la fel de mgust cum 0 faceam odata, iar implicatiile pe care le au aceste variariuni ale formelor familiale asupra dezvoltarii copiilor au devenit 0 ane majora de interogajii. Ne vom intoarce la acest fapt mai jos, dar Sa vedem rnai illdli cum putem conceprualiza familiile - oricare ar fi forma lor.

Familia ca sistem

Sa luiim 0 familie cornpuss din doi parinp ~i un copil, a~a cum e descrisa m Figura 42. Sum implicate trei aspeete: membrii 'indivicluali, relariile dintre ei si grupul familial ca illtreg. TODl~i, familia reprezinta rnai mult decat suma parplor ei ccnstiruente: ea esre 0 entitate dinamica ill sine, Ca sa facem dreptate unei asrfel de entita\i este folositor sa aplicam conceptul de teorie a sisternelor atunci dnd ne gandim la familii.

Teoria sisternelor poace fi aplicata la toate tipurile de organizaIii cornplexe, dar s-a dovedit ill mod special ntlla ill privinta familiilor (Minushin, 1988). Teoria se bazeaza pe urmstoarele principii:

Teoria sis ternelor esre 0 rnodaiirare particulara de <1 descrie organiza\ii1e precum familiile_ Acesre',l sum vazure aca[ ca [O[ali[011 complexe, cal ~i ca fiind alcaruue din subsisrerne care pot sa fie rratate ca unlTli.F indeper.dente.

• Totalitate. Un sistem reprezinta 0 totalitate organizata, care este mal mare deciir pa1"\ile ei. De aceea, propriecqile ei nu POt fi ill~elese doar prin st.id.erea compo- .

88

Familia

nentelor individuale. Aplicara la fa'~e, aceasta ~seamna cii nu p~tem considera familia ca fiind Sl-UTIa cornponentelcr individuals sau a relatiilor: ea are proprietau separate, cum sunt ~oezilmea sau atmosfera e~ofiona~~, car~ nu sunt aplicabile celorlalte niveluri. CunQa~ terea indivizilor ;>1 a relariilor dintre ei m intcriorul grupulu.i familial nu ne spWle nirnic despre grup 111 sine.

• I ntegritatea subsistemelor. S isterne le c ornplexe s unt f 0 rrr:ate din sub.s is te.n:e v care SLIDC relationate mtre ele. Fiecare astfe! de relajie poate f pnvtta de asernenea ca un subsistem ~i studiat separat. ApLicat la familie, inseamna eli nu doar relatiile pot £i privite ca sisterne, c,,;;i relatiile dinrre relapi, ~e aceea, de exernplu; interconectarea relatiei sot-sotie cu relaria mama-copil es te un subiect de cercetare in sine.

• Cimdaritatea znjluenJei. Toare cornponentele unui sistern sunt interdcpenclente; rnodlficarea uneia dintre ele are implicatii pentru toate celelalte, Din aceasra cauza, afirrnatii de tipul "A cauzeaza En sunt inadecvate deoarece componcntcle se i:rfluenteaza reciproc, Aplicat la familie aceasta a devenit una dintre cele mai importance ~i, In acelasi tirnp, cele rnai difici1e de surprins concluzii Nirmatllle cauzale simple, rnai ales aplicate relariei parinte-copil, erau considerate aproape de sirnt cornun, ~i torusi lnl0cui.re~ acestei gandiri liniare cu gandirea circulara a devenit esentiala ill lumina dernonstrarilor repetat~ a influenjei muruale dill cadrul

89

Rela\la rnaritala

~

~ Practici

Comportamentul de Tngnjire

§i dezvoltarea

copllului

. I

tuturor interactiunilor sociale, incluzandu-Ie pe cele ale copiilor ~l cu

. adultii. Figura 4 .. 3 ilustreazii aceasta reciprocitate cu referire la cateva aspecte ale runcjionarii farniliale: comportamenrul copilului este influentat de, dar ill acelasi timp influen)cazii, componamentul parental; mai departe, el influenreaza si esre influernat de relatia dinrre marna si tara; jar aceasta inflllen;eazii la randul ei "i ~ste influen'tata de natura activitarilor parenrale In acest fel, fiecare aspect al sistemului este imp licar reciproc cu toate celelalte - sa vorbim doar des pre influenra activitatilor parentale asupra ' comportarnenrului copilului ar oferi 0 imagine incornpleta.

• Stabilitate [i modifimre. Sistemele precum fam.iLiile "i relariile sum descbise, adicii ele pot fi influenrate de factori exterru. Modificarea unei componeme inseamns modificare ill toate celelalre "i In relatia dintre de. 0 problema neasteptata, nun ar Ii sornaiul tatalui sau un accident al copilului, va avea irnplicarii pentru tori membri familiei lua)i individual $i pentru relatiile dintre ei ~i poate altern "i echil.ibrul farniliei ca intreg.

Pentru a ilustra abordarea "familia ca sistern" haideti Sa luarn doua terne ca exemplu. Prima se refers la interconexiunea rela\iilor: ceea ce se illdmpL:t mtr-un subsisrern are implicarii pentru celelalte subsisteme din cadml fa.mil.iei. Cea mal mare atentie a fast acordata rnodului In care calitatea casator1ei parintilor este legata de

, ,

.1

90

adaotarea copilului, pornind de la asurnptia ca 0 relarie maritala buna este mai pro"babll sa fie asociatd cu 0 relarie satisfadtaare parinte-copi, aceasta ducand la raIldul ei lao dezvolrarea optima a cop.ilului. Pe de alta parte, atunci cand pinnFu nu se inreleg, putem sa ne asteptarn ca ~i relatia cu copilul sa se deterioreze. Dare!e stiintifice s ustjn aceste asumprii (vezl Cummings & Davies, 1994b): calitatea rnaritals, se afla m relatie cu diverse aspeGte ale dezvolnrii copilului CLUll ar £i secuntatea atasarnenrului, strategi.ile eficienre de 111Vapre, controlul impulsurilor ~i matuntatea emotionala. Esre fireste tentant sa concluzionfm pe baza aces tor rezultate ca dezvoltarea copiilor este satisfacatoare pentru ai parin~ll lor se llj:eleg, aceasta insernnand cil pe de 0 pane cornportamcnrul parental este cauza, iar pe de alta dezvoltarea copilului este etectul Torusi, acesta ram£ine un tip de gandire liniar, intro singura directie, reoria sisternelor avertizandu-ne despre pericolul utilizarii lui, deoarece influenra poate Sa fie )ii II cealalta direcrie, de la copilla parlllte, sau chiar circulara. Asrfel, caracteristicile copilului, prezente de la illeepl.!c, pot atecra tipul de actiuni parentale realizate ~i, de asemenea, calitatea relariei rnarinle - simaria cea mai evidenta este aceea m care copilul e "dificil" de crescut datorita unui handicap. Efortul de a fi parinrele unui asrfel de copil poate sa aiba ill unele cazuri repercusiuni negative asupra relatiei maritale, care la randul ei va crea 0 atmosfera familiala ostils dezvoltarii san:~roase a copilului. Afirmapile directe de tip cauza-efect esueaza ill mod evident Sa faea dreptate cornplexitarii proceselor de influenf:l mer-o asrfel de siruatie familiala (vezi caseta 4.1 penew 0 ilustrare rnai detaliata).

Au fost evidenriate si alte conexiuni inrre diierirele aspecte ale tunctionarii familiale. Un exernplu este legatura dintre relatia maritala ~l eea dintre Irati. ~a cum a fast demons trat III mal rnulre studi.i (de ex., Dunn et al, 1999), cu car este mai mare ostilitatea dintre s~t jii SOfie ~i cu cat partenerii sunt rnai PU\W satisfscuri de ciisatoria lor, cu adt este rnai mare probabilitatea cii vor exis ta nvalitate mtre frari ~i conflicte intre copiii acelui cuplu .. Asrfel, calitarea uneia dintre relarii este asociara cu calitarea celeilalre. Din nou este tentanr Sa ganclim ill terrneni sirnpli de tip cauza - elect, ill sonsul ci relaria rnaritala ostilii poate fi raspunzatoare de apariria ostilitafii dintre frati - fie prin oferirea unui exernplu, fie prin crearea unei atrnosfere familiale de stres §i ne fe ric ire, fie indirect prin modificarea relapilor parinyllor cu cop ill, determinandu-i sa fie mal neglijenfi sau sa aiba dispozilie proast5. Fire,.re ca asuel de influenfe pot sa apara, dar trebuie 11.lata ill considerare ?i posibilitatea influenplrii ill direqie opusi, respectiv: eonf~cml dintre frati este responsabJ de tensiunea care apare illtre rnaIJ1,'i §i t ra, probabil datoma dezacordurilor prlvwd managementul sitllafwor sal..! datorita armosferei confliemale generale care rezulta din comporramentul Erafuor. Sa flU uiram 0 alta posibilitate, lii anurne aceea ca ?i infiueIl~ele genetice COlUllne diferitilor membri ai famiLiei joaca un rol, adica dispozifwe similare detennina paternuri asernanatoare de comportamem, indiferent de intluen)ele mediului. Este evident ca separarea roltJui fiecareia dintre aceste efecte este 0 sarcina dLficila ~i pana vom fi capabili sa realiz:lm acest lucru esre probabil IJ1,-ll illtelept sa consideram ca toate acesre decre pot st aiba un anurnit ral ill E}<.:plicarea legarurilor observate.

91

·1 CASETA4.1/

Familiile eli copii cu handicap

La un moment dar, srudiile psihologice referitoare la copiii cu dizabilitati se centrau apraape exclusiv pe caracreriscicile individuals ale copiilor: inreligenta lor, adaptarea lor, controlullor emotional si asa mai departe Ulterior, a incepur sa se acorde atentie §i interacriunilor ~i relariilor formate de acesti copii, rnai ales interactiunilor mamacopil si l~odLJui ill care aces rea difera far~ de intcractiunilc observate la cei fad handicap (Marfo, 1988). Abia desrul de drziu a fost adoptata 0 alta abordare, In care cercetatorii urilizeala rnodelul sisremelor Iamiliale pentm a illlelege datele lor ~i pentnl a analiza implicariilc perreru familia ca intreg, eu scopul de a deslusi mai bine dezvoltarea copiilor eu deficienre (penrru 0 trecere ill revisra vezi Hoddap, 2002).

Nu poate fi pus laindoiala faprul ca orice Eoana de handicap a unui copil are impllcafll §i pentru ceilalti mernbri ai familiei. Mai ales mamele sunt afectate: de exernplu, incidenra depresiei cste, ill general, sernnificariv mai mare decat la mamele cu copii fira handicap. Acelasi lucru este valabil ?i pentru tafi, uncle rata depresiei precum ?i a altar simprorne, cum sunt hpsa stimei de sine ?i dorninanra scazuta, depaseste ratele identificate la grupurile de control. ~i ceilalti copii din familie pot fi nectari, ill sensul eli tulbursrile emononale ?i cele de comportament, adt la fratii rnai mari cat ?l 1a cei mai mici, sum rnai frecvente dedt normele pemru grupurile de varsca cornparabile.

Au fost consernnate de asernenea ~i efecte asupra relafj'Jo.r familiale )i.i asupra rolurilor dornestice. Conform unor studii, rata divorturilor In adeste familii este mai mare )it s-a observat eft exista 0 probabilitare rnai mare pencru apariria dificultiitilor rnaritale, mai ales atunci dind parinpi reactioneaza diferir fara de handicap, aJa cum se illtampla In cazul in care mama devine prea implicata, iar ratal se retrage. T otusi, unii ta~ dau ;;i ei dovada de 0 implicare crescuta ill illgrijirea copilului, mai ales atunci cand handicapulil deterrnina pe copil sa riimanii ill sradiul infanril, De altfe!, ?i rolul pe care 11 au fr,tfll In fam.i1ie poate fi afectat, ei pucand £i mga~i sa faca servicii pemm copilul areccar sau, mai ales In cazul surorilar, sa preia unele responsabil.ita~ casruce ale marne lor. Nacura ~i distribupa rolurilor familiale ca lnrreg sunr a~adar alterate, 111 special cand condi~a copilului presupune modiJiciiri drastice ill mtinele cocidiene, limirand via~a sociala din aEara carrunului )ii decenninand 'lnlpiedicarea opomm.itafilor de actlviuiti recreative s.i va.cante.

Deci, 'handicapLil ~opilLllui este 0 proble.rna a familiei ca illtreg, iar felLil tn care familia reaqio~eaza va afecta dezvoltarea copilulw. To~i, trebu.ie sa mai notam dou,'i aspecte. In prinllJ rand, exisca 0 varia fie foane mare ill ceea ce prive)ice adaprarea familiilor: nu toate sunt afecrare pron.Uld, iar variabilirarea este cloar pal1iaJ explicata pnn severitarea handicapului eopilului. Intervin )ii alp. factori, cum sunc suportul aflat la dispozi~a parinfilor din panea altora )ii coeziunea anterioara a familiei, iar una din illtrebarile principale examinate aeum de cercetaton este: cum anume sunt. capabile familiile sii aboroeze provocarea pe care 0 reprezima

92

un handicap ill rnaniera poziciva. Celalalr aspect. ~e refern la a:cenru~rea faptului ell familiile nu au reaqii pasive: dimpotriva, pannpr .mcearca sa gaseasca «n JetIS pen~

f J - adus pe lume un copil cu handicap 51 oncare ar fi sensu! acordat acestei aptl ca au . ' . Add ._

experiente, el va afecta telul 'in care se vor cornporta. Asdel, arunci .caJ_l_ pre ~mma

la pilrin\i sentimeatul d.e vinovape ~l. responsabilitate, stilul lor de viata ,e v~ adapta eu torul aIde I decat arunci dnd hancli.capul este vazut obiectiv ~l unpersonal. I.n unele cazun, totusi, mernbrii familiei pot sa of ere sensuri diferite, iar cand aceste dilerente sunt substanpale, poc s5 apara dificulta~ h nivelul funcponarii de ansaml:lu a familiei. (Gallimore, Weisner, Kaufman & Bernheimer, 1989).

Cea de a doua terna care ilustreaza abordarea "farnilia-ca-slstem" se relera la irnplicatiile pe care le are un everument, care la lnceput are infl~enl~ doar asupra unui mernbru, la nrvelul [amiliei ca intreg. Sa considerarn d tatal ~J pierde s}u)ba, 0 experienta care afecteaza nu doar, individul, ~i are reperc~l~ pentru mtr~~g: familie, asa cum se observs ill felw ll1 care reh'rpe se altere~za p m. care se modiiica echilibrul grupului ca illtreg, toate aces tea avand consecinte n:a1 deparre asupra reactiilor tatjilui. Aces t lucru a fos t ilus trat barre bine mIT- un s rudiu clasic realizat de Gle~ Elder (Elder, 1974; Elder & Caspi, 1988) asupra efectelor Marti Depresii - criza economicc din Statele Unite de la incepurul anilor 1930, care a determmat soma] pe scarf larga ?i dificulnti financiare. An~a~d reactiile g:up~rilor familiale compuse din par~~i ~i adolescenp, EI~er a urmiint ,~~entele modificsri ale. rol~or econorru.ce ~l cas nice care au avut loc ill aceste familii ca rezultar al piederii ?ru~te a venirului tatalui, Tatii ill~i~i, nemaifiind cei care cil;;tigau painea, au deve,rut f1gu.r:~ periterice, fad Sa stie ce rol sa ~i asume ~i resirntind tot mal mult s~adereaillc;ederu ill sine. Responsabilitalile s-au transferat asupra m;'1melor" mal ales ill farnili.il: in ~are mama pure a sa se angajeze ?l sa devins cea care ca~(jga pallea. TO.n:§I, pe masur~ ce conditiile se 1nriiucateau, ~1 copiii adolescenti deveneau imporranl~' deoarece.Ii se ·cerea si lor sii ajute lao munca ?i la nevoile dornestice ale acestor carnme deprrvate. Asdlunii dintre fii au reusit sa obtina slujbe plante, chiar dad doar cu jurnatate de norma S1 subcalificate, in timp ce f~tele preluau multe din sarcinile dornestice de la rnamele angajate. C1 rezultat al preluir~ aces cor responsabiirtati ill ~h:~, ace;;tl. tmeri au lasac repede ill urm'i lumea copilanel, devEnmd mal mdependen\l ~l :nal one.ntlp spre va 10 rile adulte decat al~ii de.varsta lor. Fe sct;rt,farn!lia ca illtreg a devemt, un or<>arusm diferit iar namra modifldrilor apamte m illtenolUl el a avut consecll1te ~ depane a;upra reaqiilor emoponale ale tatalui vizav1 de experienla sa trallillaClca.

De obieei, ill l!1eercarea de explicare a comportamenruluiunui individ sau a cursului luac de 0 rela~ie paniClJ',U'ii, ne centra.m doar pe acel .asp:cc ~I tratam toate celelalte aspecte ale funqionarii famihale ca nereievance. ~eo:la slStemeior propune msa .idee a conform carei'J. mate acesce aspecte sunt legate llldisolubil ~l [!ebcue luace tn considerare daca vrem sa ill\elegem in illtregime ceea ce se illtampla. In acest fel, ea ne ajnea sa vedem familia ca 0 unitace dinamica, mereu ill camarea unei forme de echilibru. Orice modificare - na~tere, moarte, boala, pierderea locului de munca,

,[

93

plecarea la facultate sau la lucru ill strainatate - strica echilibrul sistemului ~i determ.ina noi roluri, relatii ~i paternuri interne care trebuie adoptate. Sistemul se va adaptp. probabil ~i va ajunge inrr-o forma diferita de echilibru. Modificarile apar simultan la nivelul individului, al relatiei ~,j al familiei, iar aceste interconexiuni sunt cele care oEera insight-uri des pre adaptarea familiilor particulare.

Varietatea farniliala §i dezvoltarea copilului

Ce este 0 familie? La un moment dat raspunsul era simplu: 0 farnilie este till gmp de oameru format dintr-un barb at (care d.~tiga painea) ;;i 0 femeie (care se ocupa de rreburile casnice ~i de grija fata de alti rnernbri), care erau uniri pentru totdeauna prin casatorie, ~i copiii pe care acest cuplu II aducea pe lume. Aceasta familie traditionala era privita ca flind structura de baza a uneisocietsji stabile ~i de cele mai rnulte ori se considera cil reprezinra contextul esential pentru cresterea unor copii bine adaptap,

Modilicarile sociale considerabile care au avut loc incepand cu a doua jurnatate a secolului douazeci ill societatea occidentala au distrus aceasta idee traditionala. C'isacoria nu mal este considerata a condirie esenfiala pentru viata de familie, rata divorrurilor a crescut dramatic, iar famili.iJe rnocoparentale au devenit uzuale, MuI!i copii traiesc experienta casatoriilor multiple ale parintilor lor ;;i cresc ill Iarnilii virrege; 0 mare parte a marnelor lucreaza ill afara carninului ~i de aceea lmparprea sarcinilor de ingrijire a deven.it pane a vierii de farnilie, tapi particips acum la cresterea copiilor si uneori sunt principalele persoane care 1 illgrijesc. Cuplurile formate din persoant de acelasi sex, barba~i Sal! femei, sunr tot rnai rnult tolerate ca parinri "adecvati". Aceste modificari au avut propriullor impuls ?i au aparut cu 0 rapiditate uimitoare, ill acelasi tirnp, de au dererrninat apariria unor dificlilt5.ti considerabile: de exemplu, consecinrele asupra dezvoltarii psihologice a copiilor care sunt crescuti ill carnine neconventionale.

Avem acurn un mare nurnir de cercerari care invesrigheazs aceasta problema.

Haideri Sa rezurnarn concluziile principale (vezi Golombok, 2000, pentru detal.i.i):

• A,tgcyarea mame/or in tiimplli l7Iumii este, din punct de vedere statistic, cea mai uzuala abatere de 1a norm'1 traditionala ~i decerrnina aparitia a nllmeroase contrOverSE, lThU ales carrd suut impIica~i COpll foarte rniei. TOtll~i, datele oferire de till mare numar de srudii ararii urrnawarele: concluziile despre efecte nil pot fi formlJate ill termen.i absoluti, de eip "bine-rau", pentru ca exisra 0 serie de condi(ii care exercita influenfe moderaware asupra rezu]xanuni - conditii precum abilicatea mamei de a face b\ii streSlJui decerminat de rolurJe muluple, ajucorul din partea tatiilui ?i a altor rude, natura motivatiei mamei pentru munca iii decM asupra moralului sau, caLicatea ;;1 consisrenp celor care 0 lnlocuiesc 1n illgrijirea copilului. Apdar un model sirnplu de tip cauza-efecc, m care angajarea materna esce cauza Ji dezvoltarea copilului este efectLil, este nepotrivit: angajarea mamei este scU£undata mer-un context cu mulce alte varia bile famihale care ar erebui

luate ill cons iderare , producand consecinre nu ill mod direct, ci prin intermediul unui patern alterat de relatii. Concluzia pe care 0 putem trage eli sigurantil este ca, aeolo uncle condinile sunt optirne, copui marnelor angajate pm sa ;iba beneficii mal rnari eompararrv.eu eei care au.marne e."suiee" ~ mare parte ea rezultat al experientelor suplirnentare cu al~l adulti §l colegi III crese 51 zradinire 51 ca situatia in fine de a fi marn.'l 24 de ore pe zr in primii

~' oJ b J" j _.

am nu es:e 0 conditie necesarii pentw dezvoltarea psihologica optirnii

(Gottfried, Gottfried & Bathurst, 2002)_

Nurnarcl JamlliifoT mOllopczrentaie a crescut mult illultimele deeenii - ill mare parte datonta eresterii ratei divorturilor, dar ~i deoarece easiitoria nu mai este considerata de rnulte femei ca un imperativ. SW1t dezavantajaji :in vreun fel copill care Idiesc ill camille eu un singur partnte? Sirnpla compararie cu copiii care au doi parinp ar putea sugera acest lucru: cei cu un parmte tind sa aiba scoruri mai mel la 0 serie de IIk!!suratori, incluzand adaptarea emotionalii, cornpetenta sociala, conceptul de sine ~i periorrnanta academica. Dar este Dare aceasta 0 consecmta nccesara a faptului ca sum parte a unei familii morioparentale? Familiile monoparentale nu se disting doar prin absenta umu parmte; de rind sa aiba ~i dificulu(jl [inanciare, copiii £ilnd rnai depriva)l decac cei din familll cu dOL palmIi. [nrr-adevar, atunci cand sunt scoase din caleul efectele venitului scazut, l'mpreuna cu stresul concornnent asupra marnei, diferenta dimrc copiii ell un parinte ~i eel cu dOL dispare. Ca 1i ill cazul angajaw maternale, trebuie luate ill considerare a serie de alte variabile. Alaruri de venitul familial se mai includ: motivul penew care familia esre monoparentala (copiii mamelor vaduve se adapteazs mai bine dedlt cei ai rnamelor divortate), varsra marnei (rnamele-adolescenre rind sii fie rnai putin cornperente ca parinfl :;;1 Sa aiba rnai rnulte probleme), num .. 'irul de contaete cu t,\tal absent sau cu alre figuri pateme, suportul social care este b. dispozipa mamei ~i abilitatea personals amamei de a se adapta stresului. Conditia de pannte s ingclf este asadar inclusa intr- 0 Intreaga re\ea de alee conditii sociale ~i personale ~i, dad e adevarat ca ill familiile eu un singur parin{e eopiiisunt expu"i unui rise Ina! mare penen< diferite dizabilitati ID dezvolrare comparativ eu ceilal~i COpll, mare parte dill acest fapt se datoreaza altor aspecce de cat familia monoparenrala ill Sill!.' (Weinraub, Hornath & Gring las , 2002).

• Chiar daeil e inca un fenomen 'ine31nir nlal putin frecvent, a fi tatif m parinte p1"i'llt~'-Da! nu mal este at at de neobi;;nuit cum era oelara. Partieiparea ea~ilor la cre~terea copiilor a devenit ll1lJt mai uzuala ~i un nurn!!r mt mai IIkere de capll wliese :in farnilii eanduse de tati. AtJ_ta timp dit s-a considerat ca mamele ar £i p~rin~i "naturaL", fiind biologic prega[lte penuu acest ral ~i presupunandu-se a £i do rate cu instinct matern, ariee abarere de la divizi:unea tradiFonati a muncn era privita ell suspiciune, pe baza credinrei ca biirbaIu ar £i parmp mal pup.n bum decal femeile. De fapt, exista 0 variatie fO'ane mare la nivelul di:feritelor eulruri in privinp tmpLearii tariilw

95

•

in cresterea copiilor, care sugereaza ca diferenrele care ar exista Intre sexe

_ privind acest f~pr sum 0 R~o.bleIIk~ legata de co?ventiile_ soeiale ;;1 nu 0 pane flXii ~l lIDuabila a condnei de barbat sau temeie. In ceca ce priveste consecintele la nivelul copiilor care sum crescuti de biirbaIi, datele disparate de pana ~cum nu arata diferente in dezvoltarea acestor COpUID compararis eu cellal~l Mal dcparte, observarea direcdt a biirbarilor :in rolul de ta)l a aratat ca sum 1<1 fel de capabili de dlduril ~i sensibilitate ca ~i femeile. Pe scurr, rezultarul dezvoltarii copiilor nu pare sa fie alectat de genu! parmcehn, ci de tipul de relatie parinte-copil care exista :in fiecare asrfel de pereche (Parke, 2002).

Ctp-Izmte de homoJextiali t'CI piirinfi au provocar probabil rnai rnulre controverse dedit orice alta forrn,'i de familie non-trsdinonals, odara cu reama ci.l un asrlc] de context "nenarural" pentru dezv~ltare va afecta cu necesitate dezvoltarea copiilor ill mod neg-ativ si, [I] particular, Gil va cia nastere la confuzie la nivelul identitafii sexuale a copiilor. In timp ce acesta reprezinti un dorneniu relativ nou de cercetare, studiile publicate pana acum sunt remarcabil deunanirne m rezultatele idenrificate. Cornparand copiii crescuti in camine de hornosexuali ell eei en piirinti heterosexuali, nu au fo;[ identihcate diferente la nivelul [uncticnarii sociale emononale sau intelectuale, De ase~enea, urrnarirea aces'wr eopii panii l~ varst; adults nu a dus la indicarii conform carora identitatea lor sexuala sau orientarea sexuala ar fi afectata de' faptul de a avea doi parinp de acela~i sex. Mai mult, s tudiile asupra abilitatilor parentale ale perscanelor hornosexuale arata cil aces tea sunt la fel de eapabJe, calde si orientate spre copll COl ;;i parintii hcrerosexuali - conform unorstudii, chiar mai mult dedlc acestia, probabil dacoma monvatiei mai ridicate de a face £ata unei lumi sceptice. r'\firrnalia conform careia copiii au nevoie de cate un parinte de fiecare sex penrru o dezvoltare sanioitoasa este asadar puss sub sernnul inrrebarii de aceste rezultare (Golomb ok, 2000),

EXJ5ti\~i alte forme de familii nonrradirionale care au fost investigate (easeea 4.2 of era deralii despre una din LJtimele fonne care au apaJUt, ~i anwne cele ill care copill Slillt adl1§i pe ltune prin metode "artificiale", uitlizand noile tehruei reprodu.ctlve la illdemanil astazi), Urmarind toate aceste srudii des pre influenta caraeteris [iellor farniliei asupru dezvoltarii copiilor, emerge cn c1aritate 0 eoncIuzie din date Ie acmnulate, ;;i anume aceea conform c51rela J'truclum famdiei joard tm 1'01 se'17lnljicativ mai mil' &&-(it /un'fionarea familia/a (SchaWr, 1998). Variabilele structllrale pree~ numiirul panenerilor, s~xul aces tara, relaJionarea biologica C~l copilu! ~i rolurile pe care ~i Ie asUTI1ii au fost dovedite in moel repetar ca avand un rol mlC pentw rezu!tatlu dezvaltarii psihologice a copillor: natLlt'a umana este 1-1exibila p poace sa se dezvolte satisfacator Intr-o mare varietate de stmcturi familiale. Mult 1lli11 tmportantii este caiitatea relafiel dintre indivizu dinrr<un eamin - caldura, angajamennJ, ID~elegerea reclproca ?l armonia, respeGtiv ware aetle caracteristlci care sllgereazii cat de bine funqioneaza un grup (pentru 0 comparafie directa a varibJelo.r funcp.ona-

I CASETA4.2j

Cop iii adusi pe lume prin noile tehnici reproductive

Progresele din domeniul tehnologiei reproductive au filcut posibile conceperea ;;i nasterea "anificialii" Ii ID cazul psrintilor care altfe! ar ramane fara copii. Exista 0 varietate de tehnici urilizate pentru acest scop: Iertilizarea In vitro, caz ID care spe=a ;;i ovulul sunt asigurate de tata ~i mama, lnsa cele doua seruri de gamqi sum combinate ID laborator; inserninarea artiticiala de la un donator, caz In care mama es te fertilizara Cl..l sperma altui biirb,lt decst SOrell ei, jar copilul este relationat genetic doar cu ea; donarea de ovul, caz in care sperma tatahu fertilizeaza ovulul altei femei, iar legatura genetics este astfel doar cu el. In plus, sarcina poate Sa implice in anumite circurnstanre un acord de tip marna-surogat, pria care 0 alta mama poarta sarcina Ii da nastere copilului, care esre apoi predat cuplului cu rolul de parin~i.

Ce putem spune despre efectele pe care le au asupra copiilor acesre merode "nenaturaie''? Exista 0 sene de probleme potentiale pe care le pot 1mampina ei ;;i parinpi lor: natura adesea stresanta a tratamentulu.i prelungit pemru fe.rtilitate, secrerul din jurul actului concepuei, posibi1a tensiune dintre philip pentro cil unul este infertil, mso~ta de sentirnente de nepotrivire sau vina din parcea acelu.i parinte, constieririzarea din p,lrtea copiilor ca sunt inrr-un fel diferi~j, absent" unei legaturi genetice cu unul sau cu ambii parirlfi care apare ID cazul anumitor tehnici. Panii 'in prezent exists purine studii care ali urmarit acesti copii pencru a le evalua progresul; torusi, cele realizate de Susan Golombok 9i colegii ei (Golombok, Cook, Bish & Murray, 1995; Golombok, Murray, Brinsden & Abdalla, 1999; Colornbok, MacGllul1l & Goodman, 2001) olera ci'iteva info=afij deosebit de utile ;;i

comprehensive. -

Cercetarea lui Colornbok implies investigarea mai multor gmpuri, ~i anurne: familii cu copii conceputi prin fertilizare 'in vitro, familii 'in care conceptia a avut loc pnn donare de ovul ;;ifamilii m care copilul a fest conceput prin inserninarea de la un donator. Acestin au fost comparati cu doua grupuri de control: unul eu copii conceputi natural, iar celalalt eu copii adopraji la nastere. Tori copiii aveau vi\rsra cupnnsa mtre 4 ;;i 12 ani m mornentul realizarii studrului. A fest uciJizata 0 gama largil de probe pentm evaluarea dezvoltarii socic-emotionale a copiilor Ii a cornpetenrei lor cognitive; in plus, au fest evaluati ;;1 parinrii cu privire 1a caldura lor ;;i implicarea emorionals in mgrijirea copilului, precum si la canutarea de stres resimrita 'in aceasta perioada.

Nici unul diptre rezultate nu of era Sprijill penrro temerea confonn careia noile tehnici reproductive ar avea consecinfe negative fie pentnt piirin~, fie pentro COpll - o conduzie care a reie~it ?i din alte st:uclii 'cu astfel de familii. Parintii erau la Eel de eornpeten~, iar copill la fel de adaptari ca ~i cei din gmpurile de controt ?! niei upsa legiitluii genetice aici ID311iera In care a fost coneeput copilul nu a avue vreo irnplica~ie peurnt Starea de bine a acesror familii. In pan.icular, alatUl-i de srudiile cu copn adopt::t[i, acestea araea cil au e neCeS'lrii 0 "legatmii. de sange" penrru

97

dezvoltarea unei relatii bune intre parinre si copil, aceasta poate fi observara chiar ;;i atunci cand rolul de pilr:ime este fragmentat in doua: parinte biologic ~i parinte psihologic. Este adevarat ca aceste tehnici sunt 'inca aeat de noi meat copiii nascuri cu ajutorul lor nu au ajuns inca la maturitate; eli toate aces tea, nu exists nirnic 'in rezultacele de pana acum care sa sugereze ci copiii care au venit pe lume pOO mijloace neobisuuire si asistate ar prezenra deficite din punct de vedere psihologic.

Ie ~i structurale, yezi Chan, Raboy & Patterson, 1998, ~i McFarlane, Bellissuno & Norman, 1995). In consecinp, orice IDcereare de a 1mbunata~i viata farniliala, fie la nivel de politics generala, fie :lrr cazuri specifice, trebuie sa se focalizeze mai rnult pe aspectele funcjionale, decat sii illcerce Sa impuna tipuri specifics de srrucruri carora ar trebui sa Ii se conlormeze toate farniliile.

DivoI1u! §i consecinrele sale

Familiile sunt ill permanents schirnbare, dar nu exista 0 modificare mal mare decat separarea parintilor ,,1 divortul lor. Torusi, a marna rarnasa singura cu copiii ei reprezinta ill continuare 0 fa milie , iar experienta poate fi dear una dintr-o serie de reorganizsri farniliale, cum ar fi recasatorirea mamei, forrnarea unci farnilii virrege, nasterea alter copii, stabilirea de noi aranjamente de trai ~i asurnarea de noi roluri. Dezechilibrul este urrnat de incercarea de a reca;;riga echilibruljsi, pentru binele

eopiilor implicati, este esential sa se caute noi lorme de adaptare. I

Care sunt efectele divorrului asupra copiilor? Un mare numar de srudii ne indica urrnatoarele concluzii (vezi Hetherington, 1999, pentru detalii):

• Divorrul nu este nn evenimenr specific care are loc la un moment dar ill tirnp. El reprezinta un proces illdelungat care poate Sa influenreze copiii tirnp de mai mul\i ani, incepand cu certunle parentale ~i extinzandu-se rnult dupa plecarea de acasa a unuia dintre soti ~i separdrea legala a par.in~or. Felul in care reactionesza copiii poate sa varieze mult de-a lungul tirnpului ~i trebuie sa avem grija sa nu generalizam rezulratele obtinute ill unul dinere rnornentele acestui proces la altul,

• Majoritatea capiilor au prableme 'in. lunile imediat urrnatoare divol1tJui.

Acestea linbraca forme IDlJtiple, depmzand ill mare rru1sura de varsta copilluui. Nici a perioada de V;\rsra nu e mai vulnerabila lnsa decac alta: dife[en~eie sunt mai mule calitative dedt cantitative.

• Prablemele de adapca.re majore au 0 probabilitate de apari~ie de dOlk1 sau rrei ori mai mare 1a copiii eu parin)i divoqari decat la eei cu p~irin~i nc:divorpii. TOlll§i, cruar ?i m primul caz acest lucru se ind.mpla doar la 0 minoritate: 70- 80 % dintre cop.ii nu prezinta probleme severe persistente

98

•

Pe terrnen lung, majoriurea copiilor dau dovada de adaprare eficiemii; ei sunt capabili sa se readapteze la 0 mare vanetate de noi circumstan~e familiale. In purine cazuri insa, problemele care au dispsrut reapar, rnai ales In adolescenta, sau unbraca forme noi cum e delincventa.

Procesul ad;ptiru esre i.nfl.lien~at de 0 con£igura)le m[r~aga de [actori: varsta copi!ului, senti sau, natura relatiilor anterioare cu fiecare dintre parin~, acordul penrro responsabiliratea parentala, calitatea vie~ii in familia monoparenrala, red. arorirea parin~ilor ~i altele. Nu e de mirare ca mralnim o mare varietate de rezultate!

~a cum au ad-tat srudiile de tip follow-up (de exemplu, Chase-Lonsdale, Cherlin & Kiernan, 1995; O'Connor er at, 1999), este mal probabi! ca unii copii cu parm~ divortati sa aiba m perioada adulta probleme psihologice cum este depresia, avand~i 0 probab.litate mal mare de a divon,a apoi ei msisi. Totusi riscul este mic, deoarece doar 0 rninoritate este afectata m acest fel. ~adar tearna ca toti copiii sunt marcati pe vlata de divortul parintilor nu reprezima 0 generali.zare justificsts.

•

•

Ce anurne face ca divortul sa aiba consecinte negative? Divorr,ul in sine este un terrnen prea global; el include diferite aspecte, dintre care mai ales trei au fest evidentiare ca posibile explicatii: absenta de acasa a unuia dintre piirin~i (de obicei tatal), consecintele socio-economice ale traiului mtr- 0 familie monoparemala, conflicrul dintre p:'irin~i la care copilul a fost rnartor mainre ~i cateodata ;;i dupa

divert.

Exi.)ta date care indica irnplicarea tururor acestor trei factori In emergenfa

dificultaplor psihologice la copii (Amaco & Keith, 1991). Cu toate aces tea, s-a dovedit ca, dintre cei trei, confliccul este eel care are cea rnai mare influenpi. Pe de 0 parte, copiii care l?i pierd t<Hill darorirs rnortii acesruia au rnai purine probleme pe terrnen lung decat copiii care l;;i pierd tatal datorita divortului. In consecinpi, nu adt absenta parintelui, cat ci.rcumstan}ele din jurul aces tel absente sunt responsabile de reactiile copilului. Pe de alta parte, cand se eliminf efectele stamtului socio-economic scazut ca rezultat al divor\ului, fie prin illdepartarea statistica a efectelor, fie prin studierea familiilor ill care parilltele care are grija de copli are un stame ridicat, cOllseclllele adverse asupra dezvoltarii copilului continua sa existe. ~i peste toate aces tea, mai multe smdii de tip follow-up au arat,at urmatorul fape: copiii cu parm)i divon,a)i prezinta semne de rulburare psihologica deja cu 8-12 ani mainte de divon, (de exemplu, Amato & Boach, 1996), Se considera ca acest lucru se datoreaza deteriorarii rda~iei maritale $i atmosferei conflictuale din acele camine.

Conflictul marital constitute probabil una dilltre cde mal patogeIllce influenle m ceea ce privqre dezvoltarea psihologld a copillor (Cummings, 1994). Acesta aqioneaza In doua moduri - direct ~i indirect:

•

Influeh\de dimte preSupill1 copJ.ul ca martor la dispute ;;i scene de violen\a verbala ~J sau fizica. De 1a a va~ta foarte mica, copiii Sill1t foarre sensibili la

emotiile altar oarneni; ernotiilc negative cum sunt manitestaril , ..

, _, ' . '," . a e ma Ille 1, pot

sa produca efecte adverse mal ales atunci cand de tn tr·a'sa"tun· al

. . ," . '. ,'. ' . ' , cons tante . e

clima~w psihologic ~ farniliei, I~(r-un ;nom~nt care propria capacitate

de. reglare emotionala a copilului este md in f rrnare ;;i are nevoie de aSlste~la ~d;U~w, ~Ierdere.a contr?lul~i rnanifesta ~ la parinti poate sii fie 0 ~xpenenfa Wncoproare ~I, darorita incapacitatii de a oferi un mod I •

1mpiedice dezvoltarea "e., sa

Influenrele i~dimte.s~ ~nifes~a prin taprul eli un c nflict mtre >OJ ~i sotie va afecta negatrv _ abilita~ile de paTline ale fiecanu, pa ener, aces! lucru avand

consecinte r:-efavorabile pemru adaptarea copilu! . Analizand rezultatele a

6~ .de srudU. care, a,u investigat asociere.a dinrre~ela~a sot-sotie §i relatia parrnte-co!.:i!: E:el ~l ~urm:n (1995) au ar~,cat cii. socierea ia rnai degraba forma ~e rasp~dlre . decat pe aceea de comp nsare", respectiv cu cat sunt mal marl diflcultaiile dintre parinfi, cu aear s t rnai rnari ;i problemele pe car~ fl:care le. a:e in a avea gnJa 111 mod corespunzator de copil, ~i se observa ~a ~~ e~ta ~ compe~sare a relariei maritale nesatisfscatoare prin aten~~e ~l ca1dura f~)a, de cof?il. Tonul emotiona] al relatiei parinte-copil sclera chiar ~l arunci cand copilul nu este expus la in.Iuenre directe.

Trebuie sa concluzionam 0 data ill plus ca functionarea hmilialii mai mulr d '

familial ,',. ecat

strocm_:a .. ,. ,il: este cea. responsabils de adaptarea copilului. Reorgamzarea

drasnca a fa~el 111 ,caz .~e .. divert poate sa produce efecte sernnificative pe terrnen ~curt, dar calitatca mgnJllli pare male este eea care are cele rnai hotaratoare si indehmgi eonsl,cmle .. t= fapt explica de exernplu de ce copiii expusi la confli~t par~m:l au.o Pro9~bilitate _m:l mare de a dev~ni delincventi dedt ceilalti copii, chiar daca p:rm?l _D:I divorteaza, ill amp ce COplll care asists la separarea parinulor si divorr msa fara conflicte, nu su:"t expusi unui rise mai mare (Fergusson, Ho'rwood ~ Lynsk~y, ,1992). In mod similar, acest lucru oferii explica-ii ~i pentru rezultatele care. :r:ta ca rnoartea parentala nu este, un. factor de rise pemru ps.hoparologia adulta, in tlmp ce divortul parental este, ill ciuda faprului cii arnbele an ca rezultat

separarea de un parinte (Rodgers Power & Hope 1997) "11'vorrul tal I

• dar ? .",. L • ~ paren treome

tZU~ a~a ar ill contextul mal larg al expenenrei pe care 0 au copiii cu relatiile

arniliale, deoareee narura acestora poate atenua sau exacerba consecin\ele everumentu!Ul respectlV.

•

PrUJ:a rel~~ie. pe c~re 0 formeaza c_opilul (de obicei eu mama) are 0 semnifiea~e paruculara dm mal. multe pn_Villre., In primul rand, ea este mai importmta pentru starea de bme a illdlVldulUl decat ariee alta relatie Llrma:oare prill faptul ca dete ,.. .. 'b' , .' , "' ,,' f r~ . p~orecpe, IUlre ~1 secuntat~ ~l 5e riisp'ande~te asrfei asupra mtregii

uncponan, flZlCe ~l psihlCe, a copilului. In al doilea rand, este ill generaJ 0 [egaturii

iOO

d ' bil- care cominua sa joace un rol central de-a lungul copilariei ~i care este 0

ilia a" ' . - id ~ d

sursfi de contort chiar ~i in adolescenpi ~l dups aceea. In plus, este const erata e

rnuln ca fiind un prorotip pentro toate celelalte rela\ii apropiate pe care le va forma

indi~idul, chiar ~i m perioada adulta_ , _ , _

Faprul di bebelu§ul este capabil deja de un lucru atat de c~~phcat _preeum formarea unei rdatil cu 0 alta persoanii este 0 realizare remarcabi1a. Relaiiile sunt fenomene extrern de complexe: de depind de caracterisricile arnbilor indivizi implicati, necesitand a~adar amesrecarea aces tor caractenstici illtr-lill ~ingur cuts. compo~amental, precum ~i schimburi ~i manageme_nt reClpro.c al emo\iilor, uneon foarte intense, care apar m interactiune. Toate relatiile, inclusiv cele pnmare dintre parinte ~i copil, imp lid 0. sene de dimer;siuni; totusi, dimensiunea ata~amentu~Ul :ste eea care a prirnit eea mal mare atentie ill ultimele decenii ?~ d~spre care am mva\at eel mal mult. Acest lucru se datoreaza m mare parte scrierilor lui John Bowlby (1969/1982, 1973, 1980), a carol teo~ie despreata~ament a, devenit ab?rdarea dominants m inreleeerea dezvoltarii sociale timpuru §1 a determinat un nurnar mare de cercetan ;;tiin'\ifiebe des pre forma rea relatiilor apropiate ale copiilor.

Arasamentul poate fi definir ca !egatura emofionaid, de lunga dura/a ~'u un anumi: indivitl. Astle] de legaturi sunt caracrerizate prin urmatoarele tnisacun:

Sunt selective, adica sunt cenrrate pe indivizi specifici ca~e solicita comportamenrul de atasament mtr-o rnaniera ~i illtr-o masura ca;e nu se regiisesc m interaqiu.Tlile cu alIi indivizi.

Ele preSl.lplm tdutareaproximZtd(ii ji,{}'"e, adid se depune efort pentru a rnentine apropierea de obiectul atasarnenrului.

Ele oferi corfort ri sectlntate, aces tea [iind rezultarul proximitiitu.

Produc suparare la Jcpamre atunci cand legatura e arnenintata ~i cand nu se poate obtine proximitatea.

Dupa Bowlby, aceste legaturi au 0 baza evolu.\ionista ~i o.f1.U1C\ie.biologieiL Ele a~ar deoarece ill isroria illdepartaca a orneruru, arunci cand animalele prelStonce reprezentau un pericol real, era pecesar un mecarusm poo. care copill puteau sa stea aoroape de parin\ll lor ~i sa ob~ina ill acest mod protecpe, spormdu-~l pruele de s~oravietuire_ Ca rezultat al seleqiei de-a lungul evolu\iei, bebel~ii sunt apdar ecillpali 'Cll rnodalirati de atragere a aren~iei parin\ilor lor (curn e plans lJ) , de rnen~~ere a aten\iei ~i interesului (cum sunc zamberul ;;i vocallzare:J.), de d.;;tigare sau men\inere a proximitaf1i (cum sune utlTh'irirea sau apllearea). eu alte cuvillte, bebelU§ll S1.Ulr precllspllji genetic sa SIea aproape de indivizil care sunt suscepn?ili Sa II proteJeze ~i sa sernnalizeze cerand acenlie :,;i ajucor ill momentele de dlStr s. l)"iferitele compartamente de ata:,;ament ueillzate m acest scap existii m repertonul de !nJ

•

•

•

•

10/

riispunsuri ale copilului din prirnele luni; ele funqioneaza la inceput ill mod automat ?i stereotip ill relatie cu un numar mare de aduln, dar pe parcursul priznului an devin facalizare doar pe unul sau doi indivizi ;;i se organizeazs In sisteme de eomportament rnuit mat flexibile ~i sofisticare, putand fi planificare. Functia hi%glai a ata?amentulu.i este supravietuirea; funcjia PJihologiuf este dobandirea securitarii. Acest lucru funcponeaza desigur daar daca parin\il raspund mutual la comportamentul copilului - de aici, dezvoltarea unui sistern parental al ata~amentului, care a aparut ill mod similar ill cursul evolutiei ~i care asigura programarea parintilor pentru a raspunde sernnalelor copilului,

Atasarnenrul [uncnoneazs, dupa Bowlby, ea W1 sistern de control, respectiv aproxirnatrv ca un terrnostat. El este facut Sa asigure mentinerea runei stari de echilibru, ~i'anurne rarnanerea ill proximitarea parinrilor. Arunci cand aceasta scare este atinsa, comportarnenrul de atasarnenr este silemios: copilul nu trebuie sa pHl.nga sal! Sa se prinda ~i poate sa urmareasca alte scopuri, c~ sum jocul )ii explorarea. Arunci cand aceasta stare este arnenintata, de exemplu prin dispariria rnamei din campul vizual sau prin apropierea unui strain, sum mobilizate raspunsurile de atasarnent ?1 copilul depune un efort activ pentru a recaFiga starea initialii- Fclul in care eopilul realizeaza :acest lucru se modilica odara cu varsta ?i cu sporirea comperenteior cognitive si comportamentale: ill tirnp ce copilul de 6 luni doar va plange, cel de 3 ani l;;i va chemamama, 0 va urrna ?i a va cauta ill diferire Iocarii. EI se modifies de asernenea ?i ill raport ell conditia copilului dad e bolnav sau obosit raspunsurile de atasarnenr sunt activate rnult mai repede, deoarece nevoia de proxirnitate fata de marna este mai mare. In mod similar, se modifies ~i datorita situatiei externe: ill medii farniliare, toleranra copi1ului fala de absen]a rnarnei este rnai mare decat mtr-lm rnediu strain. Totusi, oricum at fi exprirnat, atasarnenrul este campus dintr-o retea de actiuni, cognitii ;;i ernotii, care are scopul de a promova eea mai bazalii nevoie a ornenirii ~i anurne supravietuirea.

Curs ul ontogene tic

Stabilirea unei relatii eu 0 alta persoans este 0 abilitate foarte cornplexa ~i nu e de mirare ca este nevoie de mare parte din primul an de via~a peiltru ca relaria de atasament sa se dezvolte. Comportamenrul de atentie selecriva .fa~a de fefele urnane ~i vocilor, abilitatea de a recunoaste indivizii farniliari, raspunsul prin zarnoe; sau plans pana cand se rezolva discanfortul prill hranlre sau legiinat - ware aces tea sum pietre de temelie ale legaturii de tip atapment, In.sa nu trebuie coruidera[e ca filnd legatura ill sine. Chiar }i atunci dnd apar, acest lucru se mr8_mpla ill.tr-o formii nesofisricata, care va necesita mul\i am ca sa atinga rnatuntacea. Bowlby a propus W1 model eu patru sradii pentm aceasta dczvoltare, aritand modulm care caraeteristicile acapmentelor se dezvolta gradual, pe masura ce comportamentul devine tat mai arganizat, flexibil ~i inten~ianal. Cele patm stadii (rezumate In tabellJ 4.2) Stme des crise mai jos.

1 I

:~

102 :

Tabdu14.2 Fazele dezvoltarii atasamentului

Fazd

Van,ta (ill fum) Ti"iiriitmi priJl(;ipa/e

Pre- arasarnent Atasarnenr in formare

o - 2 Raspunsuri sociale nediscriminative

2 - 7 rnv~Frea reguluor de baza ale irueractiurulor

7 - 24 Protes; la separare; lngrijorare la aparijia strainilor: comurucare intentionala

de la 24 Relatii mai dar bidirecrionale: copiii lnfeleg nevoile parlnfiJor

Parteneriat oriental spre se0p'

In prima fazZe, de pre-ala/amer/I, bebelusii dau dovada ca sosesc pe lurne echipari penrru a interacuona ell ceilalri oameni. Aceasta preadaprare socials ia doua forme:

0, Seledivitate pemptua!ii, care se refera la biasarea vizua1a ?i auditiva, care II predispune pe copil de la nastcre Sa fie atent la celelalte fiinre umane. Comportamen: de JcmnaiizaT£, adica mecanisme precum plansul ~j zamberul, prin inrermediul carora copiii poe sa atraga ~i sa rnentina atenria altor oarneru

Aceste mecanisme, cu toate ca sunt mClplente si nediscrirninative ill prirnele sapti~ni de viata, asigura contactul bebelusuiui cu al}i oarneni atunci cand aeesta este foarte dependent si, deci, supravieruirea.

t:n faza a doua, a dttlj'amen}u!ui If! jo:7IIare, de la 2 la 7 luni, bebelusii achizitioneaza regulile de baza ale interactiunii eu ceilalti, Acesrea implies mai ales regla rea reciproca a arentiei ~l a responsivitapi, care sunt necesare ill primul rand In inreracpunile fata-In-fa~a, eonstituind placerea rnamei si a bebelusului deoporriva. Pentru 0 interactiune "Una", comportarnenrul p rtenerilor trebuie sincronizat, iar bebelusii trebuie Sa stapaneasca arta ilnpletirii propriilor raspunsuri eu cele ale celuilalt, Sa luilrn de exernplu alternarea ra.ndului (respectiv cornportamentul de schimbare a rolului de vorbitor ;;i ascultator tntr-o discujie, n.t.), 0 cerinra vitali! pentru anurnitc tipuri de inreractiune cum este conversaria, pe care 0 gasim deja ill schimburile preverbale dintre marne )ii copii. La mceput, acest lueru este realizat aproape In tocalince de dtre mam'i: ea asculta vocalizarile copilului ?i apoi insereaza abil contributille sale :lnere acestea. eu aIte cuvinte, ea este cea care lsi asllDli respc:nsabilit;tea pentru stabilirea unui patem altematlv, dar prill aceasca' ea II da bebe~l.l~ul~ oporturrita[ea ~e a observa cum este eondusa 0 astfel d~ .i.nteraqiune. De aceea, m nmp, bebelu~ul mvata ca eXlSta momente pentru vocalizare ?" momente pemfu asculmre, asigudnd schimburile mutuale care sunt de fapt responsabilitatea i'mPd~ta!'td a arnbilor paneneri.

In faza a [reia, ceo. a at''famcntu/ui evident, care dureaza pana la aproximativ 2 ani, gasim indicacori clan care arata ca inceraqiunile individuale ale bebelu~ului s-au

org~lnizat ill,~el:\ii d:uabile. Mai'pri~sus de toate, de la aproxirnativ 7-8 luni bebelusii devm ca. pabili sa le fie dor de m\,ITIi: dacii mainte copilul se orienta foarte putm' .'

, . b ~ Ad' . , spre

mama a senta can era separat de ea ~1 accepta usor aterina altar oarneni ill loc

acurn supararea la separare ~i retinerea ill a stabili contacte eu striiinii <1rata cit s-a ~abilit ? legatur~ care nu mai depiIltde de prezenp electiva a mamei, ci esre dUTabild. " ar;:ellll nu rna: sum. substituibili; bebeluscl refuza strainul pentru cii el sau ea

ramane onent~t('l) spre marna chisr in absenja acesteia. Exista deja un atasarnenr care este foc.alizar pe 0 persoa~~ particulars. Acest pas este extrem de important ~ dezvoltare ;;1 e de remarcat hptul ca apare cam In aceeasi perioada ill diferite contexte culturale, aparent independent de practiciie de crestere a copiilor. Problema formsrii Cll necesirate la acea varsta: sau a posibilitatii mtarzierii sale iar ill acesr caz

A d ult ti , , , ,

~a[ e m .t t.unp, a capitat 0 unpbnan)ii majora pentru copiii care eresc ill primii ani

in condirii de deprivare, neavand ""stEel oportunitarea de a forma atasarnent cu 0 frgLU:a parentals s~ecificii 1a morneniui potrrvir. Exisn astazi observarii [acute asupra copiilor :doprafl tarzm. §l ele sugebj·ellzii. 0 flexibilitate considerabila ill acest sens (vezi

casera 4.Jpemnr deraiii). .: . .

.In faza a patra, partenma1trd'orientat spre JCOp, illeepand cu varsta de 2 am, relaria de atasarnent este- supusa unui numsr de modificsri profunrie. In. paniC\.Jar,. ::ompon:a,cnennJ copiilor orient at spre alte persoane devine tot mai mtenfwual. Sa luarn plansul. arunci rand un bebelus de 3 luni s~te durere.ivs plange ca. reactie la acea durere; copilul de 2 am va plange pentru a 'cherna marna sa vma S1 sa rezolve durerea, CopillJ. rnic nu antic:ipeaza nici till rezulra; posibil a1 comportarnentului propnu; copilui mai mare poate Sa aiba: In< vedere rezc:ltatul iiI.de aceea va pH1.nge deliberar pentru a obtine ajutor. Inlplus, copilul mal mare poate sa l;;i adapreze plansul ill functie de elfcWllStanfe: de exemplu, cu cat marna este mai departe cu ;rac va parteneri de a-si p_Iange mai tare,. Daca pldnsul nu arerezultarul dorit, pot f foiosite alte pianifica acriunile in raspu~J.s,un specifice a[~~arneptuluii pentru a atinge acela~.i scop, nun ar lumma propnilor

fl stngatul. sau urrnanrea In acelar;itimp, copiii mcep sa illfeleaga scopuri ~i de a (me scopurile si senum, en,tele celorlalri. barneni ?i sa tina com de de In cant simulran de

1 _:L ul t scopurile celeilalte

P allil:car:: propr~ , ui comportarnsnr Pe scurr, copiii devin tot mai persoane.

capabili ~a Al§l planifice acjiunile p~ bsza scopurilor, atat ale lor cat §1 ale ------altora, ,;1. in ac:st fel pot sa I,\.tarte la ceea ce Bowlby numea

partene.n~~e onentat~ sp~ scop: -"\stEel, ill timp ce acapmentul din Modelel~ interne de Stadiile llll~lale consta m pnmul dnd In raspunsuri exteme activate SI lucru sum strucrurile termmate de a.Dumite. ~onditll, rruli t'arziu el devU1e tot mai ghidat de menrale care all fast sent1In~.nre ~j a~ teptan. mteme - di::z\101tare pe care Bowlby a atribuit-o presupuse de John

f - d lId Bowlbyc; ar duce

orrn:tru rno e e or mterne e hacm, Acestea sum strucwri memale

' d· expenenfele legare de

care cupnn mteraqiunile §i ernofi:ile tdite Zl de zi ill relafia cu figurile arapmem inriilnite ill

de ara~ament; 0 data. ~Ormatei. de ac~oneaza pentru a ghida copilina rrjc5 mai componamenml copilullu ill comextiJ.! tutumr relafiilor sale apropiate depane, b vacsta

dill Vlltor. Vom dlScuta despre acest ai:pect pe larg mai jos. adult •.

I,

103

Parteneriare orientate spre scop reprezinrr simagma urilizaraln teo ria atasarnenrului elaborata de John Bowlby pentru a desemna rebljiiJe mature. Acesrea sunt caracterizate prin abilicatea arnoilor

104

CASETA4.3

Peate fi intarziata fonnarea ata§amentului primar?

In mod ripic, copiii ~i formeaza prima relarie ernoponals de durata 'in a doua jurnatate a primului an. Ce se 'in.tampla daca nu pot sil faca acest luc~ ~eoareee l~ lipseste oportunitatea, asa curn se 'intampla atunci cand sunt crescuu ill !D5~lCU~lJ impersonale unde nu exista figun paremale implicate ,perso~al? E:as~a perioade entice dincolo de care aceasta abilitate se atrofiaza, due and la imposibilitatea de a mai forma vreodata relatii permanence? John Bowlby credea acest lucru, dedar1nd ca once 'inO"njire materna b~na este aproape inutila daca este lncarziata pana dupa varsta de doi :ni ~i jurnatate. Daca apare 0 astfel de 'indrziere, copilul este ~or:darr:nat Sa dezvclte ceea ce Bowlby numea caracter lipsi! de afiqiune, caractenzat prlll inabilitatea

de a forma atasamente cu orice alta persoana, . , .., ..

Dom invesrigatii au studiac acest 1ucr:u, ambele exa~and abilita~e copiilor deprivan social 'in primii ani ~.i. adoptati apol_la varsca de 2 aru si Ju~tate de a forma atasament. Unul dinrre acestea, realizat de Tizard (1977; Hodges & 'Tizard, 1989), s-a fo~alizac pe un grup de copii care a fest crescut 'in difente case. de copii din primele siiptamaru locuri 'in care s-a avut O'rija de ei 'in rnaniera unpersonalii datorita

, " . d

modi.ficani constante a personalulul, asadar aproape fara nici 0 oporturutate .e ~

forma vreun atasarnent cu cineva, Ei au fost apoi adoptati la rnult timp dupa plli11lJ doi ani de viata 'llnii chiar la 7 ani, ~i au fest evaluati cand aveau 8 ani §i dupa aceea dill nou ]a 16' ani, In anurnite privinte, acesti copii dadcau dovadii de caracteristici indezirabile: de exemplu, erau rnult prea prietenosi ell strnin.i.i ~i la ~c?alii tindeau sa fie agresivi ?i nepopula.ri cu ceilalti copii, Cu toate aces tea, relatiile din familia adoptiva erau bune 'in rnajoritarea cazuri.lor:. copiii dezvoltau repede 0 afeqllme reala

. pentru noii piirin1i, iar acest luc.ru a detenmnar.legatun de atasament apropiate. Nl? chiar ill adolescents, nici un copil nu sernana cu stereotipul copilului crescut in instirutii descris de Bowlby; nici unul nu prezenta semne conform carora 0 intarziere de mai multi ani ar duce la inabilicatea wtalii de a forma atasamente srranse.

Al doil~a studiu (de Chisholm, Carter, Ames & Morison, 1995; Chisholm, 1998) se refers la un "rup de orfani din Romania, care ~ l-au petrecut ~i ei anii tinlPUrii 10 institutii ill conditii de deprivare severn ~i care au fost adopta~i apoi la varste cuprinse :lntre 8' luru ~i 5 aci ~i jwnatate. Nici aici nu au fost indicapi care sa arate cli experienta I.or timpurie a dus la inabilitatea absoluta de a fonna atapmeme cu piirinfii adopcivi: chiar ~i aeeia care nu au traie 'intr-o atmosfera familiala normalii p'ana la 4-5 ani erlU c::apabili sa formeze legaturi emo~onale. Pe de alra parce, natura· acesr.or legaturi .e~ subiect de 'lngrijorare, prin faptul ca Ie L.psea sentimenml de securitate fa~a de pirlllp de care ar fi dat dovada un.copil atapt 10 mod tipIC; copm (indeau de asemenea sa IlU poata fi lini;;citi cu u;;urin~a ill momente de distres. Mai mult, ca ;;1 'in cazul e;;antiollulul h.u'Tizard, acelti copii et'JU 1n.clinafi sa fie prea prieteno~i cu strainii.

Ambele scudii amta cii nu ewti'[ "perioade encice", limitate la primii 2-3 ani, in care copill trebttie sa forrneze atapmeme pemru ca aceasta abilitate Sa se dezvolte.

105

Se pare cil atasarnenreie primare pot £i formare rnult duph varsta obij;lluita," chiar dupa o illdirziere de rnai mul~ ani. Nu este yorba de faprul d nu exists nici 0 urmare a experientei timpurii: comportarnenrul cu ceilalti copii, cu strainii ~i chiarcu parintii adoptivi prezinta 0 serie de trasarur1 'ingrija ratoare. Torusi, ideea ca dezvoltarea trebuie sa aiba lac conform unui orar fix ~i cil aceia care au pierduc anumite expenenre nu pot Sa recupereze nu este sustinuta de datele pe care le avern la dispozirie.

Securita te- insec urita te

Dad experientele copiilor en relatiile interpersonale tirnpurii sunt cruciale pentru dezvoitarea lor psihologid, trebuie Sa 'in.~elegem 'in ce fel.experientele diterite produc rezultate diierite Atasarnentele au fatere multiple ;;i pot afecta copiii 'in. variate rnoduri; totust, eX1Sta mai ales un aspect care a fost seas in evidente, ;;i anume, felul in care copiii dobsndesc din acea relatie W1 sentiment al securirani. Acest lucru se datoreaza 'in. mare parte cercetarilor l~i Mary . Ainsworth ;;i ale c~Jegilor ei (1978), care a~ dezvolt~t at;h 0 modalitat~ de a evalua securitatea ac~~arnentul~i cat ~i 0 schema de clasificare pentro a descne difente patemun de secunrate.

Evaluarea este hazata pe 0 procedura cunoscuta sub numele de .;'- ,-----.,-----

Situaria s traina esre 0

Situatia straina, care consta dinrr-o serie de episoade scurte, procedure prin care se

standardizate, care au loc inrr-un laborator de observatie nefamiliar invesrigheaza calicarea copilului ~i care include, a fi C11 marna, a fi. conlruntat cu un strain adult, atasarnenrului copiiului a fi lasar cu strainul de cstre marna, a fi liisat singur ~i a fi din nou cu rnic. Ea consta dintr-o mama. Stresul inerent unei astfel de situatii activeaza cornportarnenrul sene de episoade

d 1.. . d Ain rt.h A'd dul suficient de stresante

e atasarnent ra copu ?I, upi( SWO ,va scoate in eVI enta rno

, . il' . f pentru a activa

111. care el ut izeaza mama ca sursa a securitsjii. De aceea, poate i

cornportamenrul de

foloSita ca instrument standardizat pemnl evaluarea naruru

arasament ~l esre

atasamentelor tirnpurii ~i evidenrierea felului ill care copiii mici di£era utilizata pent)U a piasa

din perspectiva tipulu] de atasarnent pe care I-au formatcu marna. copiii In diferite

Aceste diferente au fost c1asificate 10 patm parernuri de atasarnente caregorii, care

de baza (vezi tabelul 4.3 pentru detalii). Se considers ca acestea desernneaza securiratea reprezinta di£eren\e fcmdamemale privind modul de stabi.lire primad a atapmenrului lor. relaliilor sociale ~i indid gradul de securitate inerene modelului de luem

intern fonnat illiegaculct primara. Cei mal mulfi copu aparro categoriei ata/amentultli Jer;urizant; ca rezultat al eA-perienlelor ulifiale pozitive, ne putem a§tepta' ca ei sa formeze relatu de lncredere eu adlJpi si cu alti copii dezvoltandu-;;i de asemenea 0 imagine de ;ioe confidenta, care, 'in. 'schimb, ii va' pozifiona in siruafll bune de rezolvare a sarcinilor cognitive de upnl cdor Incalnite 1a ~coala sau til joc. Celelalte trei grupuri de ata}"rJment non-Jwirizant nu au acesc avanraj: relatiile vunoare ale copiilor sunt in pericol, iar adaptarea lor la nl.lmeroase sfere ale vieiii nu ar _ aceea~i baza sigura ca ;>i 'in. cazul celor cu atapmem SeCt1r12am. In Danicular, nl.LIlli1.ru1 mic de capu care apaf.\ine c<lcegonei dqprganizat es te considerat a Ii eel mai supus rLs cului de

\

106

Tabel4.3 Tipuri de atasament

CompOltament in SilHa(ia strdind

Atasament securizant

Cooilul manifests un nivel mode rat de cautare a pr;ximitiltii cu mama; este suparat din cauza ?Ieciiru ei, 0

illtampinl\' pozitiv atunei cand se intoarce ,

Copilul evita contactul eu mama, mai ales ,Ia /eururea dupa separare; nu este foarte suparar atune I cand este liisat cu strainul

Copilul este foarte suparat datoritf separarii de marna; Ia intoarcerea ei este dificil de consolat, arnindoi cauta contort si li rezistii

Cooiiui 'nu manifests un sisrern coerent de adaptare la s[r~s; prezinrs componamente contradictorii fat~ de marna cum ar fi cautarea proxirnirajii urrnata de evitare, indicand confuzie II teama ill privinta relajiei

Atasarnent anxios: evitariv

Atasamenr anxios: rezistenr

Dezorganizat

a dezvolta patologie mill taniu ill :ia~ii ,?aca ~stfel de _ pred!qii se adeveresc,

clasificarea paternurilor de atasament nmpunu este intr-adevar de mcredere. ,

dta illcredere putern sa avern ill Siruatia strilina eii ar releva intr-adevar atat de rnulte inforrnarii? Procedura a fost criticara (de ex., Clarke-Stewart, Goossens & Alihusen, 2001'); puncrele ei slabe indud .aplicabilitarea la 0 perioada resrransa de varsta (cam mere 12-18 lun.i), natura arrificiala, esantionul rruc de comportamente p: care II ofera si esantionul ~i mai mic de cornponameme pe care )se bazeaza caregorizarea (;1 a~urne, reactiile copilului .~a reintalnirea ~u :ruuna dupr separare), utilitatea dubitabila ill cazul anumitor COPll, cum sunt eel dill crese, ~I al copiilor obisnuiti cu alte practici de crestere decat ;:ele occidental~ Cantitatea ~mareo de cercetari care este la indemana azi nu ofera mea 0 concluzie, eu toate ca a facur lumina m cazul carorva interogatii privind Situatia stdina.. Acestea mclud urrnatoarele (vezi Goldberg, 2000 pearru deralii):

Cit de stabile runt paternurile de fa 0 udrstd fa alta? Importanra acordata tipurilor de atasament timpuriu se bazeazs pe asumpua ca 0 data format un anurrut

tip acesta se perperueazs de la sine. Se stie deja cit stabilitatea pe terrnen scurr, sa zicern de 6 luni, este mare (Thompson, 2000); stabilitatea pe

. termen rnai lunz nu e la fel de irnpresionanta. Este adevarar cii pemru comparatia beb:lu;;ilor cu copii mai mari. este n:voi: de adoptarea de mewde diferite de evaluare (pentm grupurile de varsca prea man pentm Situatia striiina), iar aeest lllcru aduce cu sine un factor ca:-e complica lucnuile. To~i, este dar faptul ca cu cat este mai mare penoada. dlIltre evaluiiri cu aeat mai mult copill ~i vor fi modifieae gmpa de dasiftcare. Modelele in'eerne de lucru pe care se bazeaza comportamentul de atapment par Sa aiba un anumit grad de' continwrate, Insa nu sum deloe impermeabile la sclllinbare - ap cum se poate observa mal ales atunci cand

•

107

coii:nponamentul parinjilor se modifies dramatic datorita anurnitor motive sau atunci cand se altereaza mediul familial al copilului ca urmare a unor stresori precum boli, divorr sau abuz (Warers, Merrick, Treboux, Crowell & Al~:ersheim, 2000), In asrfel de siruarii stabilitatea este rnai pujin probabils.

• cdt de comparabd este atCl[amMtul laid de mama cu t'cllafd de tatd? Multe din cercetarile antenoare au fost realizate doar cu marne, pastr1rtd credinra generah din acele vrernuri privind relatrva !ipsa de importanrs a tarilor. Acurn cand focusul a fost birgit, exists 0 serie de rezultate care ne permit sa compararn atasarnentul fara de marna cu eel fa)ii de tara, Aeeseea indica 0 COl'l,:,istenta frecventa a clasificarilor, reflectand probabil cons istenra tratarneruului oferit de cei doi parinti. Totusi, pot sa apara diferite paternuri farii, de diferitele persoane care au griJa de copil, indicand urmatorul fapt: clasificarea este funqie a unei relaui particulare ~i nu ceva inerent copilului,

• Ce ,4etermind diferenfe!e dintre tVpii privind tipttnie de atasasrent? Ainsworth considera ca rnotivul principal penrru care copiii sunt securizaji sau nonsecurizari este responsivitatea sensibila a rnarnei ill primele luni ale viejii copilului. Cu alre cuvinte, mamele care raspund bebelusilor lor illrr-o Ilh-uiiera sensibila ill situafii precum hranire, joc sau distres le comunica acestora 0 atiwcline de grij5 ~i interes, ducand la incredere ill disponibilitatea marnei ca sursa de securitate; pe de alta pane, este probabi, ca mamele care nu reusesc sa of ere 0 asrfel de sensibilitate sa aibii copi.i ill cazul carora securiratea tirnpurie nu se stabileste. ell reate acestea, legatura dintre sensibilitatea rnaternali ~i securiratea copilului nu este arar ce ferrrn precum a su&~erat-o Ainsworth: analizele srudiilor care lnvestigheaza aceastii asociere (de ~:X" DeWolff & van IJzendoom, 1997) au ararat eii sensibilitatea este 0 condirie irnportanra, dar nu exclusiva pentru sccuritatea atasarnenrului si c3. Stlll;;!;.i alte calita~i parentale care joaca un rolla fel de important. In acest sens, chiar devierile extreme ale cornportamenrului parental, a~a cum se mrallJpla ill cazul abuzului, nu derermina In mod necesar forme deviante ale ata~;L~entului la tori copiii care tree prin asrfel de experienje (vezi cas eta 4.4),

• Dijel'l:nfele timpurii de atasament due Ia d[{erenfe psiho!ogi,'t mai tih"{ju in ontogeneZri?

Aceasta este 0 mtrebare foane importanta, care illcearca sa srabileasca dad experientele din copilaria tirnpurie au tnsemnatate pentru dezvoltarea pe terrnen lung. Au fose facuce 0 serie de afirma\ii conform carora copiii eu atasament securizanr ill copilsria mid au fast considerari rnai competenp ?l mai maturi m ani.i urmiiton la nivelul mai mulwr funcfii psihologice, adlt cogditive dt ~i socio-emotionale, decat copiii din oricare celelalte trei categorii. Exista illtr-adevar cateva rezultate sugestive care leaga mai ales competen~a sociala ulrerioarii de securitatea ata?amenrl.Llui rimpuriu: de exernplu, copi.ii cu ata§ament securizam prezinra 0 probabi:itate mai mare de a. .peveni copli populari In relalie CLl partenerii lor de aceea?i varsrii. ell t:~ate aces tea, legatura (rnai ales Cll funqiile cognitive) nu este ddoc ferm:stabilita - paffial datorita modificarii dasificarii la unii copu In anii care

108

I CASETA4AI

FODIJt1area atasamentului la copiii maltratati de parinri

, )

Functia de baza J atasarnenrului se refers la protectie, lucm cerut de copiii mici de la cei Care li illgrijesc aCUItCl cand sunt intr-o etapa de relativa neajutorare ?.i dependenra. Ce se illtampla lnsa d:Ka cei care au grija de copil nu reusesc sa indeplineasca aceasta cerinta, a?a cum estein cazul abuzului fizic, al celui emotional, al Ileglijilrii si al alter forme de maltratare? Ce deere exists asupra formarii atasarnentului copiilor?

Mai multe studii au i:nvestigat astfel de copii si au evaluat capacitatea lor de a . forma relarii, atat ill copilaria mica cat ?.i in perioada mai dEie (de ex" Barnett, Ganiban & Cicchetti, 1999; Cicchetti & Barnett, 1991; Crittenden, 1988)_ Nu e surprinzator ca la majioritatea copiilor maltratati s-au observat paternuri de relarii profund perturbate, care apar de tunpuriu ~i tind Sa persiste. Evaluati prin Siruaria scrainii, copiii maltrarau, In comparatie cu alti copii, au 0 probabilitate rnai mica de a avea atasamenr securizant (aproximariv 15 procerite fafa de 65 de procente), rnajoritatea fiind plasap in patemul dezorganizat (cam 80 % In cornparatie cu 12 %), Paternul dezorganizat este probabil eel mai illgrijorator dintre diferitele categori.i de atasarnent nonsecurizanr, prin faptul de· evidenuaza 0 modalitate pro fund distorsionata de relationare cu cei care au grija de copil. Asdel de copii nu par sa fj dezvoltat nici 0 strategie consistenta de relationare, dand dovada de cautarea proximitarii parintelui intr-un caz ~f evirare sau rezistenra in altul "i adaug~nd la aceasta sernne de fries, confuzie silipsa de ernotii pozitive. E valuarea atasamenrului fa\a de parinte ill anii ulteriori sugereaza ca tulburarea relariei persists m rnulte cazuri

?i ca se poate genera,liza la alte relatii, De exemplu, inreractiunea cu al~ copii este adesea marcata de un parem de tip "fuga sau lupta", adica fie de niveluri crescute ale agresivirarii, fie de evitare si retragere, Deosebit de illgrijOriitoare esre descoperirea faptuhu cii copiii abuzati rind Sa devina adulti abuzatori, due and mai departe relapa disfuncrionala de la 0 generarie la alta. In plus, exists 0 serie de indicatii care arata ca maltrar~rea tirnpune duce b' psihopawJogie mai caEiu in dezvolure,' pnn faptul c1 unele conriirii, precwn depresia, tulburarile de stres, tulburarile de conduits ?j delincvenra sunt rnai frecvenre la acestia decir la cei care nu au lost malrratari.

Este 'evident di acesti copii constiruie un gmp de risc. Mai mulr de~at once, tean1a deterrninata de pirintele abuzator ?i lipsa ultenoara a mcrederii de baza II priveaza pe copil de till simI al securita[ii 9i duce la dificult~.p. ill dezvoltare'J rnijloaeeIor de reglare emo~9nalii 1i a acelar abJitari sociale care sune necesare pemru forrnarea rela~illor vii'l:oare. In plus, elementul de team.'i. este mtarit atunci cand (a?a cum se int3.ruplii frecvent ill cawl copiilor abuzafi) §i alte relatii din familie, cum Stille cele dintre parin~, Stullt caracrerizare pnn violenfii. Arata [imp de KeSte familii sum adesea marc ate ~i de: alte probleme, ca siiraCle, alcooLism §i tulburari psihiarrice, balanp pare Sa mcline nedrept, tntr-adevar, lmpotriva acesmr cop ii,

109

~n toata ac;,eastasemiobscuntate, exists torusi dow. trasaturi pozitive, probabil supnnzatoare. In primul rand, copiii maltratari dau dovada de regula de anumite sernne de atasarnent farii de parint-i-i lor abuzatori, Chiar daca -are loc 1n married confuza ~l dezorganizara, .:e pare, cli sisrernul de atasarnent este atat de purernic mcat chiar ?l in absents iuoirii consment:. ~i a caldum ernotionale, copiii persists m mcer_:a;ea de a se a[a~a de pam.fii lor, ~n aI doilea dnd, ill toate grupurile investigate eXlsta intotdeauna capva copu (0 rninoritare). care urmeaza un patem tipic de dezvoltare, La aproxirnariv 15 % dintre ei se dezvolta un atasarnent secunzant: unii copii pot forma relarii bune cu alti COPll sau alte persoane ill :uru care urmeaza 'si nu purem spune cil tor copiii abuzap devin adulti abuzatori. Nu se cunosc mc5 ~ulre despre aceste excepjii, dar lntelegetea motivelor "evadaru'; lor de sub soarta majorinjii va fi de ajutor pentru asistarea celorlalti.

se interpun, partial datorin clasificsrilor diferire ell persoane diferite, illsa ill mare parte .datori~a fap~l~ ea rezultatele diferite care au fast examinate (de ex.,. matlln~area JOculw, independenra, stima de sine, comportame:ntul antisocial ;;1 asa mal deperte) sunt ~i ele determinate de 0 serie de alte i:nflllen~~, ~~a[e trebuind sa fie luate m cons iderare. Atunei dnd predicpa a fo,sc p.()s~?ila, ~cea~ra 5-a, fa cut de regula ill condirii de srabilitate a familiei ~i a mgnJ1Iu copilului, caz ill care comportamentul parental este probabil sa se menuna la fel de-a lungui anilor ~i ill care explicatia mai sirnpla ar pucea fi aceea ca relajia amnta, mai degrabii. dedlt cea timpune, este eea care explica rrodul de COmportament al copilului. Este nevoie de mai multe dovezi maintede a ~U'tea injelege gradul ~i modalitatea ill care relatiile , cele rnai tunpum pot sa of ere 0 bazs pentru dezvoltarea ulterioara,

Modele interne de lucru

I I

I

I i

Dezvoltarea Si:Cla~iei striiir:e ca, instrument de evaluare a focalizat atentia mult tirnp aproape exclUS1: pe =nifestarile comportamentale ale atasarnentului la copiii mici. Doar rece~t, no~e mecode, de evaluare au facur posibila extinderea foeusului la varsre n1<11 man, incluzand adultu, ~l, ca ur~r~, eel mai prornitator concept allui Bowlby, cel de modele interne de lucru, a dobandir proerrunenta.

,Alla cum am mentionat deja, Bowlby a sugerat ca astfel de modele sunt su:uc~n mentale bazate pe experienra anterioara a copilului eu figurile de acasament. r.~ tr;-[ermediullor, copilul, poate sa ~i reprezime intern atributele pertin~nte ale hecare! f!gurl de ataprnent ~>l tlPulrelapei dezvoltate cu acea persoana, Ineepand cu fmalul prll1:ulw an de ~1ata, cop ill devm tot mai capabili sa l~i reprezinre mental lumea sub t~rnl<l. sill1b~lic.a, respectiv pot sa se glndeasca la figurile de ata~ament, la el ;>l la relar~e dmt.r~ el .~1 cealalta persoana. Faptul ca sun[ capabili sa plmga dupa mama ab.renta semniflca ±aptul ca, deja, cornportamentullor este O"h_idat de un model illtern al mamei, iar ill timp aceste modele exercitii 0 influen)a t~t lThl1 mare asupra

110

J.orrnarea reiatiL·!or

acnunilor copilului. A.srfel, expcrienta uner marne calde ~i lnjelegatoare va conduce la fo~marea unui model de lucru intern la copil care 0 va Waji§a pe aceasta ca sursii de securitate ;i sprijin; ca urrnarc, copilul va avea 'incredere In disponibilicacea acesteia ill orice moment ill care va avea nevoie ~1 0 va "utiliza" ca refugiu de siguranra. Mai rnult, modelul copilului despre sine lnsu~i va reflects relaria construira CLL mama: dad relatia este Cralta ca una satisfscatoare, copilul se va simti accepeat ~i ill sigurantii, avand 0 probabilirate mai mare sii·~i formeze 0 imagine de sine poziriva; 0 relaue abuztvri va duee la 0 imagine de sine negativii, care poate sa aiba repercusiuni negative pentru comporramentul viitor al copilului. Modelele initiale pot sa se generalizeze apo! la alti oameni ~i la alte relatii: copiii care se vad ca fiind dernni de a fi iubiri au 0 probabilitate rnai mare de a a?cepta interactiuni pozitive eu ceilalri; aceia care se considers respinsi vor aborda probabil orice noua relatie ell asteptan negative. Asadar, pe de 0 p,me, modelele interne de lucru sunt reprezentari ale rrecutului; pe de alta parte, ele sunt folosite pencru a ghida cornportamenrul ill contexrul viitoarelor relatii apropiare. Modelele nu sunt delcc inflexibile ~i impermeabile la schimbare ill urma unei noi experiente; cu toate aces tea, Bowlby credea ca ceic mai tirnpurii modele vor h cele rnai persisrente, ill mare parte datorita faptului c~ acestea rind Sa existe :in afara constiintei ~i de aceea nu sunt usor de accesat, Tabelul 4.4 prezinta un rezurnat al celor rnai importance caracteristici ale modele lor interne de lucru.

Aceste modele accentueaza faptul d atasarneutul este LUl fenomen mt·alnit pe tot parcursul vieui ~i nu lirnirat doar la primii ani de viapi. Totusi, ill tirnp ce rnanifestarile externe ale atasamentelor pot fi observate cu u~urinra, accesul la astfel de fenomene interne este mai difieil. Au fost realizate 0 serie de incercari penttu a

~

j

Tabelul 4.4 Caracterisrici ale modelelor interne de lucru

Modelele interne de lucru sunt reprezenran mentale care nu sum doar "imagini" ale celeilate persoane Ii ale relatiei; de se refers de asernenea ;;i la sentimenrele trezite de acea relarie.

o data formate, modelele exisra ill eea mai mare pane 1.1 afara constiinrei.

Dezvoitarea lor e modelata de experienjele copilului de ciiutare a proxirnitajii ~i de modul de sarisfacere a lor.

Exista dJerenfe bazale ill ceea ee prive?[e narura modelelor de lucru 1rme indivizii ale caror ncercari de ciiutare a proxuniLillii din copJflrie au fost acceptate ill mod consistent ~i aceia a drar c3ueare a proximi[~tLi a fast blocata sau acceprata 10 mod mconsJStent ..

In cursu! dezvoltarii, modelele de luclU devln stabile, dar nu sunr lmpermeabJe la influenp relatiilor vutoare.

Funqia acestor modele es[e de a oferi individului reguli ca.re Sa ghideze aLat Gomponamemul, d.[ ~i sentimentele ill relatie cu alee persoane semnificative. Ele faG posibili prezicerea ~i· interpretarea componamentului Gelorlalte persoane ~i, deci, planificarea propriului comportamenr de raspuns.

Sill:";: Dupa Main, Kaplan & G.ssidy(1985).

Auto~om. indivizii c~as.i.f!cafi asrfeldiscun despre experienrele din copilana lor deschis ?l ccerenr, prezentand atat evenimentele si ernotiile pozitive car ?i pe cele negative .. Ei poc fi considerari ca avand >araFrr~ent Slgur, spre deosebire de celdalte .. rrei grupuri care urrneaza.

Evi~ltiv: astfel de indivizi par sa ~ rupa de natura emoponals a copilariei lor, negand mal ales experientcie lleg~tive sau evitancu-]e semnihcaria

Preocepat: ac:~[~ lndiv~i sum rnult prea implicau ill amimirile l~r ~i par adc de coplesiji meat devin U1coerenfii ~i conluzi ill timpui interviului.

Nmzolv~t: adulfll sunt clas.i.ficap>scfel atunci dnd declars faprui ca nu au reusit sa-sr r~orgaruzeze viaja 1:11emala: dupa experienrele dmeroase din copilane care mclud pierderi si trnume .. 1

,. . l

dezvolta teh~ci P?trtvlte pentru diterite gmpe de varseil, mai ales pemnl. adulri (vezi Crowell & Treb~;ux, 1995), tar dintre aces tea Interv~ul de atasarnent pentru adulri (AI\I - Adult Attachment Interview) este astazi cel rnai util.izat.~ Acesta ccnstI illtr-o s erie de intrebart ad res ate ill urnpul unni U1cervltl.' semi-s rrucrurar, cu scopul de a afla experienjele de atasarnent t.i.mpuriiJe individului si modaiitarea ill care el consided cil aceste experiente a[;::cteaza dezvoltarea ulterioara si functionarea prezenta. Ceea ce e considerar semnifirariv nu este atat conrinutul acesto~ amint~i cat mod~litlli'ea ill Care StIDt exprirnate, 1n special coeren~a ?l deschiderea emoporuL1. Prin intermediul unei sew de scorun se ajunge la 0 clasificare car'~ rezums atitudinea individului privind atasarnentul. Oas.i.ficarea con\ine1urrn1:toarele parru categorii:

•

•

•

•

II/

Interviu] de ata~ament penrru adulri (Ac\l) em 0 procedunl semisrructurara care are drept seop ac[ivarea Ia adulu a experiente!or avut~ eu iigurue de atalamerrt in copilarie. Este utilizat penrru a mLegra mdivizii In diferire eategorii, care rezurna starea lor psihica eu privire ]a relariile apropiate.

~ate~e. preliminare sugereaz:i cit acesre patm categorii se afla :in legaturii c1.1 clasele identificate pentru relatiile de ata~amenrhle copiilor rnici, respectiv eu arasamenrul secunzant, eVlta(tv,. rezisrenr ~1 dezorganizar. Cu alte cuvinte, mamele care sunt mtro anLl.l~utii categone au 0 probab.i.litatemai mare de a avea COPll care sum In categona corespunzatoare. Dad asa stau.lucrurile, lnseanmii Ca modelele interne de lucru construire de rrLa.1I11 ill tirnpul copikriei ei 'lor alecta modulln care aceasta tnteracuoneaza cu copilul ei, iar ca urrnare copilul va forma un anumit Clp de ata~ame~t c~ ea. Avem apdar dovada cominuiCa\ll d.i.nLn~ generatii. Exista "i indicii care_ arata. c.a un anum.tt gr.ad de ~ominuil:ate se men\ine de-a lungul a trei generafii, adtca bLHUet, marne ~l eopu (BenOIt & Paiker, 1994).

f?ela,tiile cu cop~E de aceeapi I/a-rota

Pe _rn1sura ce cre.S~5 copiii formeaza relafiJi imerperson,t!e mai variate. Dintre aces tea, leg~turile eu cop~ d~ aceea~i ;~rst~ joadun rol semnificativ ill via\a lor .. Asump}ia veehe confoml carela doar pannfu (sau, mat mult, doar mamele) conreazii pemnt

1f2
70
60
~
_Q
-:TI-
2:
(])
r.n
.0
0
:J
N
c
QJ
0
0
Q: 20
10
1-2 copii

adultl

3-4 5-6 7~8 .9-10 varsta copilului investigat, in ani

11-12

Ji'll.-a 4.4 ':Jmpj petrecut co< ce4i cop;; ?i cu: aL4ii, fa dij.rite vade ([fit" Rogo!! & Cro",er, ! 98!).

dezvoltarea psihologica nu se sustine: ill toate culrurile cop ill petree rnult (imp 'Ln eompania alter copii, ill plus, de la 0 vama destul de rimpurie se afla rnai mule ill compania copiilor decat a aduljilor (vezi figura 4.4). Acest lucru sugereazs ca relapile cu partenerii de aceeasi vanna pot sa aiba 0 inf1uenra notabila asupra difentelor forme de componament si gandire -illtr-adevar UM autori, prectun Judith Harris (1998) ~i Steven Pinker (2002), au ernis ideea ptovocaware conform careia socializarea are lac mai ales ill gntpul de cop ii, iar influenp pe care 0 au parin~ii a fost arnplilicata exccsiv. Acest lucru poate Ii 0 exagerare; 0 concluzie rnai probabila este aceea ca parimii ~l ceilalti copii au f\.lnc(ii diierire si fiecare are un rol distinct in

asigurarea anumitor nevoi d~ viata copiilon '

Rehtii orizontale §i verticale

Este mil Sa, clasilicam relariile in doua caregorii (Hartup, 1989):

Re!atziie, 1,Ic;tit'ale sunt cele formate eu cineva care are rnai multe cunostinte si putere dccat copilul ~i de aceea impud de obicei 0 persoana rnai ~ va;st~, cum ar fi un parii1te sau un dascal. Interactiunile pe care se bazeaza aceste relauitind sa fie de narura complernentara: adultul controleaza, copilul se supune; copilul cauta ajutor, adultul 11 ofera, Functia principals a relatiiior verticale este de a oferi copiilor securitare ~i protecrie \,i de a le faeilita dobandirea de cuno~eillfe ~i abilira~i.

113

• Re!a!ltie on'zol1tc;le sum cele dintre indivizi cu aceeasi putere socials; ele au natura egalitan, iarInteractiunile pe care se bazeaza tind sa fie mai rnult reciproce decat complementare: un copil ascunde, celalalt cauta; unul arurica o minge, celalalt 0 prinde. Rolurile pot fi inversate deoarece partenerii au abilitafi sirnilare. Functia relajiilor orizontale este de a dobandi doar acele abilitafi care pot fi illvarate 'lrttre egali, cum sunt cele care angajeaza cooperarea ~i cornpetitia.

In unele privinte, relatiile orizontale sunt mai greu de rnentinut de cat cele verticale. Parinpi au tendinra de a "sprijini" interacjiunile cu copiii mici: ei pot lasa copilu.! Sa stabileasca terna conversatiei, cornplereaza ceea ce spune I copilul, mtcrpreteaza dorintele copilului chiar ~l atunci cand acestea nu sunt exprimate explicit. Astfel de forme de politete nu se illd.lnesc ill lilt ractiunile cu egap; acolo fiecare copil are propria "agenda" ~i, chiar dad odata en 1oain(area ,In varsta aceste agende pot sa se suprapuns ill mare masura, presiunea de a dobandi apilitafile necesare pentro interacriune llnpana;;ita, exercitata asupra copilului, este mult mai mare, Astfel, copiii deprind ill compania alter copii ceea ce nu at illvap ill compania adulrilor: calita\i de conducere, abilita(i de rezolvare a conflictelor, rolul irnpartasirii, conformismul, adaptarea la ostilitate ;;i agresiune iii asa mai departe. Mai rnult, grupurile de copii, 0 data formate, I?i dezvolta [carte repede propriile v:alori ~i obiceiuri - de 1.1 'Lnfapp;e, expr~ta In haine ;;i stiluri de frizuri, pana la idei despre cum ar trebui condusa lumea. In acest fel, copiii se socializeaza unul en cElalalt ~i realizeaza acest lucru ill modalinji care pot fi foarte distincte de socializarea cu

piinn~ii, ,

Totusi, o.ieat de Me rite ar £i experienrele oferite de grupul familial ;;i de grupurile de copii, cele couaseruri de relarii nu sunt deloc independence, Ceea ce se illtampla mer-una dintre arene poate Sa aiba implicatii pentnl cealalta, a~a cum se poate vedea ill cele doua tipuri de inlluente pe care le au relatiile piirillte.copil asupra relatiilor cu alti copii (Ladd, 1992):

• InJluentefe directe se refera la parinpi care actioneaza ca "rncdelarori" ai view social~ a copiilor lor, Ei realize~zii acest l~cru, de exernplu, prin aleger~a unei anumite ve:inara\i, care sa ofere un rnediu sigur pentru joe saupencru potenriali parteceri de joacii dintr-un anurnit grup social; ei invitii acass copiii pe care II considers "potriviti'', POt chiar Sa participe direct la activinule gruprlui de copii pencru a se asigura di fiul sau fuca lor are parte de experientele "corecte". Asdel de actiuni all loc ITh1i ales in cazul copilului rnic, chiar dad exista dace care arata cil §i In varsta prescolara un gra<:i mare de intruziune din parrea parinfilor- va avea efectele opuse ceior 'dorice,

ducand la dezvoltarea rnai slabii a abilitiifilor sociale la copil, I

• InJluenfe!e indirecte nu si nt acriuni delibe rate, ci se refera la etectele experientelor familiale ale copiilor asupra conduitei lor cu alr copii. De exernplu, se spune ca secuntarea ata~amemul\.li promoveaza, 10 general, competenF socialii . i are, In particular, cOllSecin}e pozitive penrru relalii.le .

114

cu covarsmici. De asernenea, anurnire tipuri de practici de crestere a copiilor sunt asociate cu calitatea relanilor cu parteneri egali: asrfel, parinpi reci ~l care resping copi.i au 0 probabilitate mai mare de a avea copii agresivi decat parinpi calzi ~i care ofera supon:;.pa:in\ll !oarte a~torltan tind sii atba copu cu un repertoriu sarac de abilitav sociale; parmpl indulgenti, care nu stabilesc limite, rind Sa aibii. copi.i care nu se controleaza in cornportarnentul fata de ceilalti; parin\u sens ibili, cu grad mare de acceptare vor cornunica copiilor lor un sentiment de incredere privind rela pile , careA il va ajuta pe acestia sa participe la activicajile sociale din afara ciiminului. In toate aceste cazuri, asumpria este d ceea ce se mtampla mtr-un mediu se tranlera m celalalt ~i, atata tirnp cat dirrunul este cadrul primar al copilului, influenta este III primul rand de la familie la lumea celorlaiti ccpii.

Putern Sa rezumarn influentele sugerate de acest model prm urmanrea sligetilor continue din figura 4.5. Personalitatea parin~ilor determine practicile de crestere a copiilor pe care le vor adopta; aces tea, mai departe, 'lor alecta car;cteristicile de personalitate ale copiilor, care 'lor avea un rol in tipurile de relatii Formate cu alti copii. Cu toate aces tea, sage~ile mtrerupte indica faptul cit un model cauzal unidirectional ar reprezenta 0 suprusimpliticare: experientele copiilor cu alri copii au implicatii pentru conceptul lor de sine ~i deci pemru caracteristicile de personalitate pe care le dezvolta; aceste caracteristici vor afecta cornportamenrul parinrilor lor fa~a de ei, iar caracteristicile parentale ~l ale copiilor sunt interconectate mmai multe feiuri, nu m ultimul rand prin zestrea geneticii. cornuna, care este asadar ?i ea implicata m tipul relariilor cu alti copii care vor emer~e. Fara illdoiala, relatiile familiale ~i cele cu covarstnici sunt legate, illsa aceasta legal:UJ;a este departe de a fi sirnpla si directa (Parke & Ladd, 1992; K. Rubin, 1994).

Contriburiile relatiilor c u al~j copii la dezvoltare

chlar §i bebelusii foarte rnici sum interesaji de al~i bebelusi, chiar dad inirial e yorba mai ales de privire prelunga, atingere ?i apucare ocazionala de juc'iirli. Incepand cu varsta de 2-3 ani, interac~unile devi.n tot mai sofisticate: copill devin capabili acum Sa se joace fmpreunti ~i nu doar unullanga celalak Asdel, secvenlele de

S!atuluj Gopliului in Qrupul

de copii

l: Ci.'Iracteris[lcl de p~rsonalitaLe parentale

Caractenstici de personaiitare :ale copriulul

Tehnici de cre!jitere

a copfiuluJ ____,..

folosite de pa(in~1

--

115

comportamenc relarionaz devin mai Itmgi Iii rnai frecvente; apare jocul cooperativ ?i reClproc; in plus, copiii devin rnai selecrivi ill alegerea parrenerilor, Acest aspect se poate observa ill segregareatot mai marcata a grupwilor de copii in funqie de gen: lncepand cu aproxirnativ 3 ani baie)u preferii. sa se joace cu baiep, iar fetele cu fete - o tendin~a care continua de-a lungul copilariei (Maccoby, 1998). Selcctivnatea se observe de asemenea ~i in prelerin-a copiilor pemru anumiti indivizi: prietenia devine un lucru sernnificativ ~i important, iar copiii se 'lor asocia mai ales cu copiii care le plac ~i pe care II apreciaza, a ciiror cornpanie 0 cau.a activo Mare parte din iitilitarea relariilor cu covarstnici vine asadar din cautarea deliberara a copiilor care pot determina 0 in1:1uenra tot mai irnportanta asupra viejii zilnice a copilului.

Contributiile relariilor cu parteneri egali la dezvoitarea copiilor linbraca dou~ forme, ~i anurne socials ~i intelectuala. Referiwr la prima, una dintre sarcinile de baza ale copilariei este stabilirea unui s im; al idenritarii - adica, 0 mcercare de a gasi un raspuns la mtrebarea esenriala "Cine sunt eu?" (terIk'[ 10. care vorn reveni in capirolullO). Acest simt al sinelui este ccnstruit in prirnul rand m conrexrul relapilor - inirial cu pari.npi, iar apoi cot mai rnult ell parteneri de aceea~ i varsta. Ceea ce gandesc ceilalp des pre individ ~i modul in care se comports fafii de cop.i1 comeazii enorrn 1ncepand din anii pre~calaritaIli ;oi panii In adolescenpi. Aceasra este cauza pentru care prierenia conteaza atat de mult in copilarie: ea implies faptul de a fi apreciar §i acceptat ~i de aceea ajuta la formarea unei stime de sine pozitive ("Ei rna plac, deci SUDC bun"}, Copiii pot de asernenea Sa descopere ill interiorul grupului lor ce tip de rol social este porrivit Sa adopre - ca lider sau ca me:nbru, ca agresor sau C,1: victims, ca ~i clovn, straceg, binefacator tinanciar sau oncare alta din rnultiplele idenutati posibile pe care grupuI le acords 'in mod natural membrilor siii. In plus, apartenenp 1a un grup inseamns 'incorporarea 'in sinele copilului a unor norme de infa)i~are ~i comporcament §i eventual a unor valori morale, care vor dicta ce este acceptabil ~i ce nu. Gmpurile de capii adoprs de obicei anumite rutine §i obiceiuri 1<1 care se a~teap[a carnernbrii sa se coniorrneze: pot avea felul lor de a saluta ?1 de a se irnbraca, glumele lor §i cbisnuinte de JOc verbal, preferinre particulars pentru trupe muzicale, opinii des pre profesori sall_ figllri publice, valori cornune despre ce e "bine" "i ce e "rau" m viala coridiani:i. In acest mod se dezvolta 0 cwtura a grupului, care poare sa difere de cu.!t1.lfa Imparta~it;l cu aciLulu, una cu care copw sunt foarte motivali Sa se identifice ?i care poate afecta semnificaciv felult.n care copill aJl.wg sa gandeasca despre el ~i des pre . alju. Astfel, pe de 0 parte, ceilalri copu ajuca b desemnarea uneiindiviciualitap distincte la fiecare copil ~l, pe ce alta parte, ei confera similaritate membrilor grupului prin presiunea de a se conforma la normele acesruia.

Influentele covarstnicilor asupra dezvoltarii illtelectuale a copiilor esre de asemenea notabila. Asumptia conform careia copill dobandesc cUllo~tinle doar de la adulfi, iar educafia reprezima doar transrruterea de la piirul)i ?i educatori a ceea ce ~tiu la cei care nu ?tiu este 0 suprasimplificare Sa luiim m considerare cercetiirile privind "o/abOI"area intre partmen ega/i' exista astiizi multe date care indica fapnJ cii acunci d.nd abordeaza 0 problernii ill colaborare, copm mcepatori vor avansa mat mult m m)elegerea acesteia decac atunei cand lllcreaza singun. Acest lucru implica dezvoltat'ea abilita~ilor in diverse ari.i precum maremacica, compOZl)la muzicalii,

1/6

£12ica, ra~ionamentul ~oral, calculul .~i. se refers la 0 mare vari~t~te de va::ste. Incercari sa contruntati doi copu, Ja fel d~ 19noranp, cu 0- problema intelectuala p~ care trebuie sa 0 rezolve. Nu este nevoie de prezen;a unui profesor pentru a-t instrui· relatia se bazeaza rnai degraba pe interes reciproc decar pe autoritate. Torusi, prin d~cuj:~ active ~i schirnb de idei,. prin ilnparta?irea perspecti:elor lor partiale ~i incomplete, copiii vor ajunge probabil la 0 solurie chiar dad nici unul nu ar ~I fo;t capabil. sa 0 identilice singur. Invaj:are~ este 0 lroble~~ de descop.enre ill colaborare: se pare cii douii capete sunt mal bune decat unul srngur. Inreractiunea cu cineva care are 0 alta perspective asupra problemei 11 instiga pe copil sa ~i exarnineze proprule idei ~i, ca rezultat, va emerge 0 noua abordare car~. este rnai ~otrivita ca solutie de cat conceptiile individuale ale copiilor. Nu este stabilit mea rnotivul pemru care' colaborarea cu alti copii poate, eel putin m anurnite circumstanre, s a fIe un instrument atat de eficient pemrumva\are, respectiv daca procesul esential presupune cooperarea copiilor sau, dirnpotriva, conflictul ideilor l~r diterite. Ceea ce e sigur este ea discutiile relativ libere dintre copiii la fel de ignoran~l £ala de proble~ cu care se conirunta ~i variatele solutii pe care le pot adopta genereazii VlZllUll nOI ?I prornoveaza mviij:area la nivel individual. Se pare ca situatia de colaborare cu parteneri egali poate accelera atat dezvoltarea cogntiva, cat ~i pe cea sociala (Howe, 1993) .

Statut In grupul de c opii

Copiii POt £i evsJuati ca indivizi pe baza unor caracteristici precurn inteligenja, anxietatea sau abili(a~iJ; artistice. Ei pot fi evaluari ~i ca rnernbri ai unui grup, respectiv m ceea ce priveste pozitia lor intre al)i copii de varsta lor. Populari sau nu? Liden sau doar rnembri? Acceptati sau respinsi? Oiutafi de alfu sau fad prieteni? Aceste calinri conteaza foane mult pemru copii, data fiind irnportanta pe care 0 ataseaza op~or celorlalti copii, dar ceea ce a devenir de asernenea e:ident este e~ asrfel de caracteristici pot sa ne spuna ceva despre cursul probabil al adaptaru

psihologice ~i al componamentului din anii viltori. .. . ..

Exista acurn mai mlJte teste pemru evaluarea stacutlJul sOClal al coplilor, lar dintre acestea cele mai utilizate sum tehnicile sociometrice. De exemplu, pentru a

stabili popularitatea, putem oferi copiilor 0 lisea cu numele colegilor de clasa, lntrebandu-i "eu CIDe Ii-ar placea cel mai mult Sa te joel)" 5i "eu cine nl! ai dori sa ee joci?". Alternativ, purem sa Ie plmem ~i intrebari des pre fiecare coleg m parte, CUIll. ar fi "cat de mulr )i-ar placea sa fii cu aces[ capil?", producand m acest fel aprecieri pemfll pentru fiecare individ pe 0 scala de la "lmi place" la "nu lmi place". Aceste aprecieri ale colegJor pot £i utilizare apoi pentru stabilirea gr:!cilJui de popularitate al oricarui copil. 0 alta posibilirate es te de a observa copill, Sa zicem la locul de joacii, ?i de a nota cine cu cine inreraccioneaz.a S1 cdt de des este camata compania fieearui eopil de

, .

Tehllic lIe

sociometrice :1mbracii

mal mulce fonne, toare iiind destina,e

Euouza rii de indici

cantitativi ai poziliei indivizilor ill cadrul

unui gf1.lp (de ex., popwmit::tcea lor).

1/7

alfii. In acesr fel se construieste 0 u::nagine a structurii socials a grupului, care of era i.ndica~ii despre popularitatea sau respingerea indivizilor,

Prin astfel de instrurnente s-au stabilit cinci tipun" de statutta: sodometrue. copii populari, respinsi, negliJafi, controversaji ;;i de mijloe, pe baza scorurilor mari sau rnici la evaluarile pozitive ~i negative ale cop iilor. Prirnele trei categorii prezinta eel mal mare interes; copiii controversari sum pur ~i simplu eei care sunt plii,cufi de unii ~i rnai pupn placuji de altii, ill timp ee copiii de rnijloc se afla la un nivel rnediu In evaluarea celorlalti copii, prin faptul cii nu determina sentimente puternice la ceilalri. Ap cum apare rezumat m tabelul4.5, copiii populari, respinsi §i neghja\i sunt tipuri foarte diferite de indivizi. Copiii populari sum orientati spre exterior ~i prietenosi si rind sa fie lideri narurali, Copiii respinsi nu sunt placuti pemru cil sum adesea disruptivi ~i agresivi ~i de aceea se oplme reZlStenjii deschiderii lor carre ceilairi, Copiii negJijaj:l rind sa fie inapn din punct de vedere social; fiind tirnizi ~i nonasertivi, ei se joacs de obicei singuri sau la margine a grupumor mario

Ap curn au ariitat srudiile de tip follow-up, starurul timpuriu din grupul de copii este legat de adaptarea viitoare, Cu alre cuvinte, judedfile copiilor des pre partenerii lor pot sii ne spuna care ceva des pre rezultatele posibile ale dezvoltsrii acesror parteneri. Copill populari rind sa prezinre ill anii urmatori eel rnai ma1t' nivel de sociabilitate ~i abilita\i cognitive mai mari m cornparatie cu celelalte grupuri; ei vor avea de asemenea si eel mai scazut nivel de agresivitate §i de retragere socials. Copiii neglijaji (poate in mod surprinziitor) nu prezinra nici ei risc pentru problerne viitoare de adaptare - partial pentru cii, spre deosebire de alte grupurl, staturul lor sociometric nu e Ioarte stabil, depinzand rnai rnult de grupul particular ill care se illrampla Sa fie mtr-un anurnit moment. Ei tind sa devins, indivizi rnai putin sociabili ~i probabil pasivi, dar aceste caracteristici aring rareori un myel patologic.

Copiii respinsi sunt cei care trebuie Sa ne illgrijorezecel mai mult ~i Problemcle de

ei au fost cei investigari cel mai intens. Este de fapt mil pentru scopuri externclizare se rde[t[ predictive Sa distingem mtre douA subgmpuri: aceia care sunt respinsi I. tulbursrile de

de colegii lor datorita agresivinrii ~l a cornportarnentului disruptiv cornportarnenr de tipu! (majomarea) "i aceia care sunt respinsi din cauza tendintei ciitreie~i.t-ilor necontroiare, recragere sociala ~i inhibi~ie extrema. Arnbele subgrupe trebuie sa fie wrn sum agresivimea,

d A violenp ~i delincven\a.

consi erate ca prezentand risoe pentru dezvoltarea unor tulburilri

psihologlce mai d.rziu ill. dezvoltare: copui respln~J agresivi penrru

probleme de extemalizare, ialr cei respm~J retra~i pemm probleme

de intemalizare. ProblemeIe de externalizare includ trasaturi precum

ostilitate ll1terpersonala, dera,njarea celorlalti, Jipsa comrolului

impulsurilor ~i delincven\a; coplii caracterizafi astfel se vor angaja ill activita~i dure ~i antisociale, po t Sa devina agresori ~i copii care vor absenta iii au 0 probabilirate creslCUta sa dezvolte 0 sene de dificulta~i de adaptare la ~coala, incluzllild performanfii scazutii ~i renun\are tirnpurie.

. , . d dul . 1 pM simp rome

$1 ill penoa a a til el pot sit ,concinue aceste compon:amente a un

Q,nencace spre sme,) ca

nivel patologic. Problemele' de -intemalizare mclud anxietace, sin- (j.e exemplu anx.iwrea

guriicare, depresie ~i teama; ace?ti copu devin u~or victime ~i vor deveru ~j depresia.

indivizi izola\i social, cu purine legaturi cu al~ii ~i abilitafi sdzute ill s ta-

Problemele de itateTTl:lLizare sum rulburnn manifesrare

118

T abel 4.5 CaracterisricLle de personalime ale copiilor populari, ale ce.or respinsi ii ale celor neglijari

Copiii populari

Dispozine poziriva, de. bueurie Arractivi din punct de vedere fizic Multe interacriuni diadice

Nivel inalt de joe cooperariv Dispusi sa lmparta

Capabil. sa sus~ina 0 interactiune Considerati lideri bum Agresivirate sciiz.uca

Copiii respinsi

Cornportament disruptiv ridicat Certaren ~ i antisociali

• Foarte activi Vorbareri

Incercar; [recvenre de apropiere socialii

J oc cooperativ scazut, purin dispusi sa ?mparra Actrvitate solitara ridicata

Cornportament nepotrivir

Copiii negLijari Tirnizi

Rareori agresivi; retragere din rata agresiunii alrora Comportarnent antisocial scazut

Nonasertivi

Actrvitate soiirars ridicata

Evita interactiunile diadice, petree mai rnult tirnp cu grupuri mari

bilirea de relatii, Ambele tipuri de copii respinsi au asadar ~a.nse rnai rnari decat alrii sa dezvolte dJieulta~ psihoscciale ill anii urmatori ~i de aeeea trebuie considerati un gmp de copii cu rise. Putem sa concluzionarn ca tipurile de relapi pe care eopill }e lorrneaza e1.1 al~i copii ne pot informs des pre meearusmele de adaptare puse m actiune pentru a naviga m lmneasocialii.; aceste mecanisme par sa alba 0 anurmta stabilirare de-a lungul anilor ~i pot sa ne ajute sa prezicern dezvoltarea probabila a viitoarelor probleme de adaptare (K. Rubin, Bukowski & Parker, 1998; Slee & Rigby, 1998).

A;;a C\.U1l se mrampla cu ata~amentul din copilaria rrucfi, tot asrfel se illtampla ~i cu relanile eu copii de aceeasi vmca din anii urmarori; ill ambele cazun natura rela~iilo'r formate poe Sa ne of~re informa~li interesante despre ·,utor. Binem\eles ca prediqiile erebui.e facute cu preeaufie; expenen\ele ulterioare Fat sa alcereze c~.ul a~teptat al dezvolriiru, iar prediqia esremtordeauna mai u~or e.e fiicut In condl~i.i1e

119

unui rnediu srabil. Torusi, a~a cum copiii cu atasament anxios sum consideran ca avand un rise crescut fa~a de .difieultii~ile sociale de rnai tarzi.u, tor asa copiii respinsi de ceilalti copii sunt de asernenea supusi riscului, Haideri sa accentuarn faptul ca "a fi supus ri.scului" nu implies certitudinea; indica doar faptul ca acesti indivizi au 0 prohabilitat« ftat/slidi mai mare Sa se dezvolte altfel decat eeilalti copii, Din aceasta perspectiva, ?llegatura propusa Intre clasificarea atasarnentului iii relatiile ell alIi copii intra In aceeasi categorie; darele limitate arata ca indivizii cu atasarnent anx.ios au 0 probabilirate rnai mare Sa prezinte dificulrsji in forrnarea relatiilor cu parteneri egali, deoarece sunt mai putin populari, au mat putini prieteni ~i sunt mai putin increzatori ill sine ill situatiile de grup decar eei cu atasarnent securizant ill copilaria mid (Sroufe, Egeland & Carlson, 1999). Srabilirea continuitatii de-a lungul varstelor este o illcercare foarte dificila din pUDet de vedere rnetodologic, eu toate aces tea, exists desrule astfel de illcercari care arara ca, la orice varsta, calitarea relatiilor nnw individ este una din cele mai. bune rnasuri pemru predicpa adaptarii rnai tarziu In via~a.

~~------~--~------.~-~~~'~----~---.~------~~--_.~;

K?ezumaf

,J J

! Dezvcltarea copiilor are lac In contextul relstiilor interpersonale, iar acestea sunt lntalnite I

c In pnmul rand In cadrul familiei. I I Familiile poe irnbraca ma.i rnulre forme dincolo de cea traditionala a unui cuplu a ij casacorit §l copii acestuia, lnsa nu exists dovezi care sa arate ca. apanenenp la un grl.lp ! ~ familial non-traditional ar deterrnina etecte negative la nivelul cop.i.ilor. Cercetarile I I ,sugere~za ca funqiona:ea fam.iliala, respecriv. caliratea relariilor m:erpersonal~, e cea care j~. ! d~tenmna adaptarea ~l nu structura famLllel. Pentru COate tipurile de familie, eea mal

~ porrivira abordare e cea a "sisternelor", prin care familia este vazlIta ea 0 entitare

I dinamica en parri componente la nivelul rnernbrilor individuali §i al relariilor

inrerpersonale dintre acestia. Celt [rei nivelur: sum interdependenre: ceca ce se int1unpla Iln una din p·ar;i are repercusiuni asupra celorlalte. De exernplu, divorrul nu afecteuza ~ doar echilibrul farniliei ca lncreg, ci are irnpiicarii )i la celelahe doua ruveluri, TOtl.l~i,.m ! ceea ce priveste efeece!e asupra copiilor, eel mai diiunacor aspect al divorrului este I conflicrul parental, acesta pucand fi parogenic chiar ;;i arunei cand divortul nu are loe.

)1 Copiii sum preadaprap sa formeze chiar de ]a nastere relaui eu alfi carneni. Rclariile de atasament emerg in copilaria mica ;.i se dezvolta In urrnarorii ani de la parernuri , comportamenrale de tip reflex la sisterne de raspuns fane selective, planificate ;;i llexibtle. Odatii cu dezvolrarea "rnodelelor interne de lueru" pentru 0 relatie, copiii

devin capabili sa tolereze perioade tot rnai lungi de separare de parinFi; de asernenea, e: sum tot mai capabili sa ia ill considerare inrenriile alror persoane, ;;i ca urrnare relatiiie lor devin rnai echilibrate ~i ma.i flexibile.

E1(ista diferente notabile inrre copii In ceea ce priveste natura atasamentului pe care ~ :il formeaza. Acest lucru se observa mai ales In securitatea- insecuriratea legarurli, a~a cum

I a fost identlficat prin Siruafia Straina elaborara de Ainsworth. Se cansidera ca dasificarea eopiilor 10 patru grupuri, pe baza comportamemului lor In aceasta situatie In copLlaria I '. mica, este Llfi factor de p.rediqie pemru 0 garrui mtreaga de funq.u psiholog1ce a I din anii unniirori, inclusiv pemru eomperenp socialii a copiLlor, imaginea de sine ~i variate I

120

~ ?:

, aspecce ale dezvoltarii ernotionale. Cu toate aces rea, legstura TIU este una {:rmil: !

I expericntele timpurii apza fundajia, rnsa evenirnenrele ulterioare pot modi£ica cursul j .. dezvoltdrii. i ~ Relatiile eu alIi copii de aceeasi ymCa au Ii ele 0 influcnta considerabila, diferi:a de i ~ aceea a parinIilor. Asocierea cu covarstnici ajuta la achizitia dileritelor abilitati sociale ~i la

! 1 I

" formarea identirapi sociale a copiilor, colaborarea eu alIi copii contribuie la progresu

, dezvoltarii intelectuale. dasificarea staturului copiilor ill grupul de prieteni, bazata pe I ~ categorii precum popular, neglijat Ii res pins , a fose ideruificats ea fiind predictor pentru

L~~~~:;e::~o;~bl~!;~~~;c~:: ta:~~~!~~e~:~a.un risc crescut pemnl I

Dunn, J. (1993). Young Childrenj· C/oJC RclatiomhipJ' (Rclafiilc apropiate ale copiilor}. London: Sage. o abordare user de cirit despre relatiile pe care le formeaza copiii cu parinrii fratii, prietenii Ii atri copii. Este preocupara 'In pnmul dnd de diferentele individuale ill privinra narurii acestor relatii.

Goldberg,' S. (2000). Attach?ne;/ and DMlopmcnt (Ata}'ame-nt ii dezvoltare). London: Arnold. 0 abordare comprchensiva asupra cercetarii privind natura ~i dezvoltarea atasamentelor. Sunt descrise alae teoriile dr Ii rezultarele ~tiinrifice, eu accent pe factorii care modeleaza arasamentul timpuriu, pe dezvoltarea rnodelelor interne de lucru Ii pe etectele diferitelor tipuri de atasarnent asupra sanatarii memale ~i fiziee.

Hetheringt.on, E. M. (ed.) (1999). Coping with Divora, Silzgle Parenting arid Rtmamage: A &,k and RcJ'ilienCJ Perspecuv« (AjuJ'larea la dioort, la a ji pi/rinee J'ingu,- }i fal miiJdtan're: n',-tun Ii adaptare}. Mahwah, NJ: Erlhaum. Coniine capirole scrise de cercetatorj de prestigiu din diferite domenii legate de functionarea familiala )ii disfuncriile acesteia, 0 atentie deosebita este acordara aJl.l.5tiirii copiilor la divert, la parin~u vitregi )ii la traiul in Merire contexte familiale, precum ~i motivelor care srau la baza diversitarii foarre mari ill privinra adaptsrii Ii vulrrerabilitatii parinrllor ~i copiilor,

Hinde, R. A, & Stevenson-Hinde, J. (eds.) (1988). Relationships ~f7i'thin Families: Mutua!

InJluem-ei (&fa/ii /11 interioml Jamilii!or: inflllenfe reaproce}, Oxford: Clarendon Press. 0 colectie de capitole care trateaza diferire aspecre ale rclapilor familiale, roate accenruand interconexiunea acestora )it modul in care afecteaza dezvoltarea copiilor, remelt includ aplicarea teoriei siscernelor la familu, inlluenra reciproca a relatiilor maritale ;;i a celor de rip pdrinte-copil, efectele na~[efll unui nou copil asupra farniliei, coerenfa cornportamentelor de-a lungul generajiilor Ii ccnsecintele ccnflictului ~i all' divortului asupra familiilor.

Schaffer, H. R. (1998). !VIoleilig Decisions about Children: Pryehologimi QucJtirmJ' and .Ansvers (A lira clw''{!i riferiioare la fopii: Intr~biiri li rdspunsuri pJl·hologi,-ej. (ed .. a 2-a). Oxford: Blackwell. Ofe6 informarii despre 0 serie de arii In care cercetarea poate asigura gh.idarea problemelor practice reieritoare la familu. Acestea includ, de exernplu, efecte.e angajaru mamelor ill carnpul rnuncu ;;i ale divortului, implicarllle dilcritelor tipuri de familii ?i adecvarea cornparativa a barbalilor ;;1 femeilor ca parinli.

Slee, P. T., & R..igby, K. (eds.) (1998). Cbildren': Peer &latiotlJ' (F .. dariile copii!or cu al/ieopii de vanta 101J London: Roudedge. 0 colecpe de rapoarte de cercerare privind problemele curente ill investigarea relaliilor dimre copiii de aceeasi yarsta. Sunt incluse sscpwu

12/

despre influenjele cuiturale, familiale 11 parentale asupra cornpetentei sociale a copiilor, despre impacrul genulul .?i al etniei asupra naturii relauilcr eu alti copii, despre implicariile dizabiliriifii §i all' bolii, preeum ,,1 despre eficienra intervenrillor pentru promovarea rclauilcr armonioase cu alIi copii,

[CAPITOLUL CINeII

:JJezuo&af'e emotionata

,

125 125 127 131

Caracteristici ~i runctii Baza biologics

Cursu! ontogenetic

131

Emergenta limbajului emoriilor Conversatii des pre emotii Reflectia asupra effiotlll~r

, ,

133

134 136

-,

138

Dob:llidirea regulilor de exprimare 140

Influenje parentale 143

Competen,la emo,tionata 145

Ce este competenta ernotionala? 147

De la controlul d~ partea altora Ia autocontrol 149

De ce exista diferenre lime copii la nivelul cornpetentei ernotionale? 151

~ Alamy Images

124

Copiii lnvata despre ernotii mai ales In conrextul relatiilor, ~la\iile. in~erpersonale apropiare s~t 'In mod invariabil "alaceri" :mo\ionale - pline ~e 1Ub[[~ san.ura, rnandrie san rusine tristere sau bucurie - iar ll1 tirnpul interactiunii cu alrii, copm au opo~tatea de a'ob~e;a nu do~ cum anurne Jac fafa emotiilor si sencimemelo,r lor ceilalti o arne ill, C1 ~1 modul ill care propriile comportarneme emotionale Jl afecteaza 'pe ceilalti, Acesrea reprezinta cateva din cele rnai imporcant.e expenente dill care copilul ar trebui sa poata profita In vederea adaptarii sociale ~l a sanata\ll sale mentale.

In terrneni rnai exacti ce este de lnvatac? Haideti sa considerarn urmiitoarele trei

r , ~)

aspecre ca fiind cele mal importante:

•

Con;"tlinfa propriei stdri ernotionaie. Copiii trebuie sa. l'nvete cil ill. condirii specifice traiesc 0 anurnita ernope (furie, teams, lena, et~.), sa cunoasca aceste circumstante, sareClmoasca ce simt cu referire 1a flecare em0\-ie ~! cum se exprirna ill exterior si, de asernenea, ce etichera sa II a:a;;eze ca Sa poarii vorbi despre ea. Teate acestea implica un an~t grad .?e constienrizare.iadica abilitatea de a sea deoparte ~i de a rnorutonza pr.0~riile sentimente ;;i comporeameme - ceea ce reprezinra 0 performanra solisticata ill forma sa maximal dezvoltata, chiar dad lnceputurile e.i pot £1 observate la varste foaree rnici,

Controlu/ exprssiei extenoare a propnitor emofii. Toate societatiie au reguli cu privire la eeea ce este acceptabil 'In modalitatea de exprimare a ernonilor. Acest lucm se aplica cel mai evident ill cazul agresivitalu, care trebuie inhibara sau canalizara ill mcdalicari care nu SLIDe disruptive pentru viata socials. Torus], acest lucru se aplics ~i emoriilor pozirive cum sum bucuria ~i. rnandria. in unele culruri, exprirnarea ptea evidenta a acesror sentimente este descurajati:L De aceea, copiii trebu.ie sa lnvete s.ii-§l disocieze sentimentele interne de exprirnarea externa a acesrora ~i fapcul d l~i dau searna Ctlfll sii realizeze acest lucru constituie 0 parte irnportants a socializsrii lor. RemnoaJterea emotiilor la mjaft!~ Abilitatea de a "citi' scntirnentele celorlalti din cornportamentul lor este 0' parte esentiala a relatiilcr sociale. Indenrifi~area unei ernorii din expresia ei exterioara ~i lnJ:elegerea a ceea ce sunte cineva care se comports intr-un anume fel II face capabili pe copii sa rasp~da corespunzator. Asdel, ca rezultat al unor expenenfe uneori arnare, ei formuleaza anumire reguli: mcmntarea tatalui care vine de la serviciu, buzele sale strans lipite, tacerea ~i evitarea conractului vizual, reate desernneaza 0 stare de furie ?i frustrare a ace~uua p presupun 0 aq.iune de tip evitare; J11.ama zarnbitoare, relaxata 9i vorbind li'illrn ne indica fapcul cil e fericita ?i eii poare fi abordata pemru a ob)lne confort, ajucor ;;i bunatati. Leqiile lnviijare ill fam.ilie por £i apheate apoi In alce situatii §i, chiar daca va fi nevoie de wIele ajustiiri la particularitaple stilurilor emoJ:ionale ale celorlalri, gama expresiilor dincr-o societate partictJara este destu! de limitata.

•

•

125

Vom vorbi des pre toate acesce aspecte §i vern aborda mai ales natura dezvolrarii crnouonale ill copilaria timpurie ~l influentele biologice si sociale care orienceaza cursu! acestei dezvoltari. Intr-un anurnit moment al dezvolrarii, ne asteprarn de la copii Sa achizitioneze competenta ernotionala _ concept care desernneazs abilita~ea copiilor de a-s: 'gestion;' propriile ernotii, precum §l de a recunoaste ~i de a se adapta la ernoriile celorialji, Esecul In dobandirea acestei competerue poate sa dud uneori la consecinte dezastruoase, ceea ce reprezinta un rnotiv urgent In plus pentm investigarea §i illtelegerea dezvoltarii ernotionale.

Competenta e.molional:l esre 0 SU1tagm,i utilizars pentru a denurni abLlitatile indivizilor de a se adapt. atar la propriile ernorii, car ~i la emoriile celorlalri. Este echivalemul emotional penrru terrnenui "inreligen)a" care se refers la funqwe cognitive.

Cunoasrem ~tat de intirn emojiile lneat aceasta intrebare pare aproape rid.icola. Emoriile sunt 0 prezenta constants ill viara noastra de zi eu Z1, illsa cu toate aces tea ~tiinra a illtarziat mule timp pana sa le puna sub micros cop. Partial, acest lucru s-a mcamplat deoarece viziunea noastra asupra ernouilor era In trecut una in totalirare negativa: se credea ca ernoriile sum evenimenre mentale disruptive. ~i dezorganizatoare, ce interfereaza cu operatiile cognitive eficiente, care erau considerate piatra de ternelie a fiinrelor urnane. In timp ce functiile coznirive se

. , " ,) 0

bazeaza pe sisternul nervos central, ernotiile impJica In primul rand sistemui nervos

autonorn - 0 parte mai prirnitivr a dotarii noastre, care ne apropie de specia animala si care r:-u ne dif~rentiaz~ ca specia cea rnai evoluars Doar m ultirnul tirnp, a meeput s~ dOll11I1e 0 viziune rna! favorabih, care vede ernoriile nu doar ca pe un zgornor ill slSteinv' nostru, ci ca avanci un raj bine defi.n.it In promovarea dezvoitarii si a adaptarii Dezvoltarea ernotionala a copiilor reprezinrs astazi un dorneniu de cercetare extrern de intens 9i, ca urrnare, cunostintele noastre des pre natura acesteia sporesc foarte repede (vezi Denham, 1998; Saarni, 1999; Sroufe, 1996).

Caracteristici §i functii

,

In,ciuda familiar.iriir~ l:)f, ernoriile reprezinu un fenomen atat de vag meat e rnai bine sa lncepern cu 0 deiinirie.

"Emojia este 0 reacpe subiectiva la un everurnerir relevant, caracterizaca prill modific!i.ri fiziologice, experientiale ?l compon:amenrale." (Sroufe, 1996)

Aceas~aw ~~te una din ,;:mutiplele defirutii c.are reflectii incertitudinea ill privinp rnod~talll opC1IIle de a illjelege narura emopilor. Torll.;;!, ea are avamajul de a atrage acenlla asupra fapt1.Uw ca Un episod emotional esre constiruit dill mai rnulte

componeme, ~i anume: '

126

•

Evemment«! activator, care este illtotdeauna specific peritru fiecare ernotie. De exernplu surpriza este activaei de ceva neasteprat, furia de interferenta eu un scap, fries de a situafie ameuintatoare, rusinea de 0 "lovitura" data, stirnei de sine a unei persoane si asa rnai departe.

Componente fi'{jolog"'e, precum alterarea frecventei cardiace ;;i a pulsului, respiratie acceleraea, transpiratie, conductanta electrica a pie hi ~i alte funcjii controlate de sisternul nerves autonorn.

Componente expen'enfiale, respectiv sentimentele interne activate. Acesta este aspectul cu care suntern eei rnai [amiliari din experienta personals. Partial, reprezinta con"tientizarea activarii produse de modificarile fizialagiee, iar partial, este legat de evaluarea eogni~lva pe care 0 faeem situa~iei declansatoare 5i modului ill care aceasta ne afeeteaza. Una dintre 'cele rnai importante m~dlfidiri legate de varsea, eare apar ill copilarie, esre intrarea ill joe a aspectelor cognitive: bebelll?LJ speriat raspunde doar cu toate semnele fricii; copilul m .. ai mare recurge la un plan de actiune cum ar fi fuga ?i prin acest lucru nu dear [;;i exprirna frica, ci 0 ~i ccntroleaza.

lvlodiftu'in!e in comportamentu] extern reprezinci ceea ce constientizeaza cu precadere ceilalti atunei cand sunt rnartorii staru ernotionale a alrcuiva, Cele rnai evidente sernne sunt expresiile faciale 'ii, a?a 'cum vom vedea rnai de parte, acestea au constituit un inreres major pentru cercetarea privind rnanifestarile emolionale si recunoasterea acesrora. Modificarile voeale (de ex., voces cu tonalitate ridicata asociata cu teroarea) "i anurnite gesturi (de ex., tremurul pumnilor ill cazul furiei) sunt alee sernne externe, toate acesrea ajueandu"i pe ceihJ~i nu doar sa realizeze dijndividul este activat emorional, ci si sa identifiee ernotia particulars experientiats.

•

•

•

Haideti sa. repetarn ~i sa accenruarn 0 rernarca facuta anterior: ernotiile au [unctii pozitive, de nu sum daar zgomot ill sistem. Sa lulim teama de straini - un fenomen care apare ill a doua jl..lmataee a primului an de vi'<1\:1., arunci cand copiii devin rnai discrirninativi ill privinta reacti.lor lor fata de ceilalti oarneni (Schaffer, 1974). Ca urrnare, oricarei deschideri din partea unei persoane nefamiliare i Se raspunde cu semne de anxietaee si agltatie, cu incensitate variabila 'm conformitate Cll componamemul strii~ullli ~i' eemperamentul copilului. 0 astfel de reaqle emo~onala este ill mod evident utila: esee legata de raspunsllri adaplarive precum rezistenp, retragerea ~i illtoareerea catre parin.ce1e familiar; 'm plus, plansul copilului aqioneaza ca un mecanism de comurucare care va alerta mama ascfelmc3.t aceasta sa poara realiza ae~iunea pocrivira. Frin intermediuI raspunsurilor emolionale ~i al semnalelor, copill pot a~adar sa liinformeze pe ce.ilal)i despre nevoile l?1 eerin\eIe lor mult bainee de a fi eapabili sa exprime aceste Iueruri prin cuvinre, De aceea, patemw fricii asigura fapClJ ca copilul va ramane cu persoane de lncredere ?i nll va pleca eu orieine ;;1 astfel are valoarea adapeauva pentru supravie)lille care a fost fara 1ndoialli responsabila la mcepue de induderea acescui patem de raspuns m repenoriw 'lnnascut a1 speciei noastre, Toate emotiile au 0 valoare adapeativa de un anumit tip ~i toate servesc unor funq:ii reglarorii utile, intrapersonale ~i interpersonale.

127

Baza biologica

Copiii nu [rebuie lnva~a~i Sa fie Iuriosi sau ternatori sau bucurosi, Astfd de ernorii :unt ex~runa~e ill :nod natural; ele fae pane din rnostenirea noastra. Aceasta ~u msearnna desigur ea bebelusul Ville pe lume cu un echipament cornpler de ernorii. Acja cum am vazut, tean;:a de straini nu apare ~ecat rr;_ai tarzi~ in p~ul an de via~aj ernotiile cornplcxe ca mandna ?I ~mea apar ~1 mal tarzn.!' Si totusr, nu exists nici 0 dovadao ca ei ar a~ea n~~oie de anurnite e~perien)e pe~eru ca aces tea sa apara; rnai d,eg~aba"se par~ ca aparlPa vanatelor.emopll~ ~ve.rse varste este programata genetic p ca ele irnbraca aceleasi forrne la tO~1 oarnenu, indiferent de mediul social ~i cultural.

~ceasca a .fost, ell slgur~n}a~ c,red..i.np lui Charles Darwin, Cartea sa Expnmarea ~:m()!zzior ta orr: t: ~!::ma!, p~blic~ta ill 1872, a fest dill rnulte punete de vedere prima mce:-care ~tlill}iflca de a mreg~tra comportarnentul emotional al copiilor "i de a· i explica ongu:ea. Mare parte din datele ~ci0fifi~e all fost derivate din observapile ~nuFo~se facu:e de Darwm. asupra propnulw sa fiu, Doddy. lata, de exernplu, inregistrarile rcalizate de Darwin privind pnrnele manitestari ale furiei la Doddy

!'- iosr dificil d~ decis cat ~e t~puriu slime Furia; 'in a opta zi s-a 'incnmtat si $i-a mcrep[ pielea dill jurul OCMor inairuea unui acces de plans, dar acest luem se putea datora dureru S~ll distresului, nu fune!. La aproxirnativ 10 sapcamaru i s-a dar lapte ~a;_ rece, iar el ~l-a menpnm 0 usoara incruntare pe frunte [Or tirnpul suprului, astfel ~ca[ acara ca 0 persoana rnatura indignata din cauza obligapei de a face ceva ce nu 11 flace ', ?nd avea aproape patru luni, msa este posibil ca ~i mai de vrerne , nu mai exista mel un dubiu, dm rnodalitatea in care slnge.le Li navalea in 'intreaga fara, ca era cupnns de 0 pasmne puternica. (Darwin, 1872)

i'\p cum .. arata. acest exernplu, Darwin a pus un "accent deosebit pe expresiile faciale ' ale ernotiilor, tar acest lucru era considerat de el ca fiind parte a mostenirii noastre, care a evoluat de la paremurl de raspuns utile ill lupta pemm supravieruire SI avand m~t~ ill c~mur: ;:u cele c~re apar la alee primate. Asdel, "uncle expresii 'prec'tuTI zbarlirea pamlUl in conditii de teroare extrema sau descoperirea dinrilor ill cazul furiei extrem_e pot ft ~u greu illtelese dad nu avem credinta cii orouI' a trait 1a un moment d.<l( 1Il condl}ll in!enoare .de tip animal" (Darwm, 1872)

All eXlSeac =u multe Lncercan de a deterrnina curslJ dezvoltarii eroocionale si ill partlClJar, de a detem1ina emo~iile de baza care pot fi observare la ~ou-ni;c~ti, E}.'Pr~ lile en:oponale tind Sa fie f:nomen~ erecaware 9i mare parte din studule antenoare se,oaza doar pe unpresll. In ultlffiil am, au apame tebniei foarte sofisticaee pentm descnerea oblecuva, de ill~redere ~i foarte detaliati a expresiilor faciale (vezi Ekman & F nese~, 1978, pentro slscemul de codare a aqiuni.i faeiale - Facial Action Codmg SYS,tem sau FA~ :- ?i Izard, 1979, privind siseemw de codare a mi~carilor facJale maximal dlScnmmanve - Maximally Dtscrlmi.nauve Facial Movement Coding Sysee:n, sau .MAX); ciliar d~cli .nu exista inca un aeord general privind modaiieatea exacta m care emerg emo~i.ile ill primele saptaIl'ilni de viaj:a, exisca ~ase care sum consIderate de mul~ expe~i ca emopi prirnare, care podi identificate la nou-nascu\i, ~l anume juna, frua, Jurpnza, de'?gustZlI, bumna Ii tnJ·te!ea. Fiecare es ce legaea de 0 baza

128

Emofie

Expresi« Jaciala

Tabel 5.1 Sase emojii de bazii ~i expresiile acestora

Reao-rie jiziologica

FUfle

Sprancene coborace ?l apropiate, gura deschisa, de forma piitrata sau buze apasate LU1a pe cealalta

Fricii

S prancerie ridicate; ochii larg deschisi ?i rensionati, fixati rlgid pe stimul

Dezgusr

Sprancene coborare: nasul 'lncre~t; obrajii ?i buza superioara ridicare

T ristere

Colrurile inrerne ale spr~ncenelor ridicate; colruriie guru m lOS, iar mijlocul barbie i ridicac

Colturile guru aduse m sus ~i spre urechi; obraji ridicap; ochi mgusca\i

Bucurie

Surpriza

.Oc'~i}arg deschisi, sprancene ridicate; gum deschisa; orienrare continua dtre stimul

Frecvenca cardiaca si temperatura pielii crescute; 1mbujorarea obrajilor

F recvenla cardiaca ridicata stabilii.; temperatura scazuta a pielii, respiratie mtrecaiara

Frecvenra ca.rdiaci£ Ii temperatura pielu scaz.ute; rezistenra crescutf a pielii

Frecventa cardiaca sciizuta; temperatura a pielii scazLlra; conductanta SciiZUlii a p lelu

Frecventa cardiaca crescuta: respirarie neregulata; conductanpi crescura a pielii

Incerinirea Irecveruei cardiace; respiratie suspendata pentlU un limp scurr; pierdere generala a tonusului muscular

Puncfie adaptalivd

Depa1irea unui obstacol; atingerea scopului

A mvala despre un agent arneruntaror; evitarea pericolului

E vitarea surselor nocrve

Incurajarea altora de a oferi conlort

Sernnalizeaza deschiderea carre 0 interactiune prietenoasa

Pregacirea pentru asimilarea unei noi experiente; largirea eampului v.izual

neuronala particulara: de asernenea, fiecare este expnrnata intr-un mod specific ~i in fiecare caz aceasta expresie are 0 funcue adaptativa specifics (vezi tabelul 5.1). Fireste ca expresia comportamentala este cea care of era celorlalti oameni un indiciu des pre ceea ce sirnre copilu.1. Imr-l..1mu dintre experimente, fiind asezati intr-un scaun pencru copii (Lewis, Alessandr. & Sullivan, 1990) ~i avand atasata la mana 0 stoarii, bebelusii de 2 luni au llwa~at repede c1i fiecare trage.re a mai.ni.i pornea 0 melodic scurtii. - ei mtarnpmau aceasta eli multe sernne de placere: deschiderea gurii., manrea oCMor, zambet. Daca experirneneawrii mchldeau muzica ~i mi~carea mai.ni.i nu mal producea efectul dorit, expresia bebel~ilor prezema dar semnele furiei: din~ stran~i ~i la vede.re: gu.ra ill forrnii de patrat, spra.ncene1e illcrumate. In mod invariabil, manifestarea eomportamemalli a fiecarei emo~u are 0 anumita valoare adaptativa: de exemplu, bebel~ii. carora li se da 0 substant,a eu gust rau vor avea 0 expresie de dezgust care include lneercarea de a scuipa substanp, In timp ce plansullor va alerta persoanele care au grija de ei sa aqioneze adecvat.

.s.:»: emoJionafa.

129

Daca expresiile ernotionale sum determinate biologic ele ar trebui sa fie universale ~i, ill consecinta, Darwin a colectat material relevant din alte culturi pentru a afla dad. oamenii din lumea mtreaga ~i exprima ernotiilein mod similar. De arunci a devenit disponibil mult rnai mulr material din nurneroasesocietan cum sunt, In particular, societsrile nealfabetizate care au contacte purine cu persoane din afara (vezi cas era 5.1 pentru un exernplu), iar din aceste date am. lnviilat ca exists mtr·adevar un grad mare de similaritate privind rnodalitatea in care oamenii de pretutindeni 1;;1 exprims emoriile la nivel facial ~i, de asernenea, prin voce ?i miscari (peneru 0 trecere II revists vezi Mesquita & Frijda, 1992) Fiind Iugati, de exernplu, sa rnimeze expresia potrivirs pemru aflarea vestii despre rnoartea cuiva sau pemru confruntarea eu un animal periculos ori pentru expunerea la provocarea de carre rernarcile defavorabile ale altcniva, tori subiectii au mimat expresii idemice. Aces! lucru sernnifica ~i faprul ca abilitatea de a recunoaste ernotii la altii esre universala: atunci cand li se aratau fotografii cu diferite expresii, membrii diferitelor culruri, incluzandu-Ie pe cele nealfabetizare, au putir.e dificultiili·"in identificarea ernotiilor exprirnate (vezi tabelul 5.2). Intr-adevar, chiar ~i copiii de 3 luni par sii recunoasca eel purin cateva din emojiile celorlalti oameni, prin faprul ca raspund diferenriat la fete care au expresi.i fericite, neutre sau suparate,

Se pare "insa d universalitatea nu indica In mod necesar originea lnnascuta: rnotivul paternurilor de cornportarnent cornune poate fi constiruit din experienre de lnviifare tipice speciei. De aceea, este cu arat moll sernnificativ sa descoperim ca ~i copiii care nu au acces la astfel de experienre prin faptul ca s-au nascut orbi sau surzi prezints expresii ernorionale similare cu ale celorlalti indivizi (Eibl- Eibesf.eldt, 1973). De la lnceput acestia rad, zarnbesc, se incrunta, tresar ~i plang la fe! ?i b aceleasi circurnstante; asdel, arunci cand sunt furiosi ei srtang purnnii $i cand sunt suparati umerii li se'lasa illjos, iar acompaniamentele vocale sunt §.i ele potrivite ~i "corecte'~, chiar dad copilul nu le-a auzit niciodata de la alui. Originea 'irmilscuta a ernojiilor noastre este asadar aproape 0 certitudine, chiar dad (asa cum vorn vedea rnai jos) influenjele sociale se fae sirnrite In cursu! copilariei prin stabilirea normelor privind rnasura ~i condiriile pentru exprimarea ernotionalii.

Tabcl 5.2 Acord (in procente) inrre rnembrii di.feritelor culcuri m identificarea ernoriilor pe

baza unor feje Iotograliare '

Emofie S tatel« U nile jc;ponia Bra,,!"!lia Scolia Noua GuitJee
Bucurie 97 87 87 98 92
Tristere 73 74 82 86 79
Furie 69 63 82 84 84
Dezgust 82 82 86 79 81
Surpriz.ii 91 87 82 88 68
F rica 88 71 77 86 80
SlIna; Adap=e dupa Ekman (1980) ~; Fridlund (1994). /30

! CASETAS.l!

Studierea ernoriilor intr-o societate neolitica

Expresiile emotionale sunt m.nascme sau ~v~\.ate? Dacs sum lnnascute~ ar rrebui s~ poata fi identihcate la toate funfele urnane indilercnt de context)lllor cultural, chiar ~J la cele care au avut existents lZolata ?l nu au Iost supus~ influen~elOI occidentale._

Cea mai atents investizare inrerculrurah a aces tel probleme a Iost :-ealizata d~ Pal.J Ekman (1980; Ekma:. Sorenson & Friesen, 196~). S~ciecarea s~?iata ~e e~?J colegii sai a fost poporul For~, un [rib neolicie, care traieste l[ltr-~ zona ~.departa[a a Noii Cuinee care, pana la vizita lui Ekman, a fest complet .1Zo1ata de strauu. Au ~ost utilizate variate rnerode de investigatie. D~ exernplo, Ji s: sp~eau subiectilor povestiri (traduse In limba lor) despre everum~nte precurn mtalnirea eu un pore salbatic arunci cand esti singur sau des pre sosirea unor p~etem ~1 pemro. flecar~ povestire erau rugap sa aleaga expresia emotionali adecvata dintr-un set de to~ograflJ ale unor fete tip ice cultun; vestice, care prezentau 0 vanetate mare de emof~· In cele mai rnulte cazun ei realizau acest lucru eu succes: de exemplu, pentro .bucune au ales corect in proporrie de 92%, pentru mlni~ 84%, pemn~ dezgus: 81 % ~j pentm tnscere 79%. Copiii Fore au avut performance s~are. 0 ~lta metoda a fost I?rez~nra:ea de Iotografil care au fast evaluate de mdlV)Zl ~m culrurile ~,tbet1Zate, vestice ~l esnce, ca reprezentsnd 0 anumira e,m~p.e, subiectii fiind r;lg~!1 sa ll;-enteze ? povesw;_e ~espre acea fata descriind ce se mtamplii acum, ce s-a mtamplat mainte p ce se va mtampla dupa a~e'ea. A fest 0 sarcina mal ;iificiL'l pentm aGe.~ti indivizi, dar din nou datel~ au ararat cit fotografiile le-au cornurucat aceleasi ernotu ca 11 membrilor a1to_( ClJtlL~. ~ alta tehruca a presupus invitarea indivizilor Fore sa =~ze. cum ar arata da~a, Sa zicern ar £i sulicient de luriosi pentru a se bare sau fenClIl pentru ca a SOSlt un priete~. La analiza ffiregisrr:i.rilor video ale ace~wr expresii s-a obse:v:t d\ rruscau aceiasi rnuschi faciali pe care II utilizeaza oarnenu din alte culturi atunci cand SlIDe sau simuleazs aceste ernotii. Msi mult, atunci ~&nd aeeste casete au fost prezentate persoanelor occidentale, ele au fast ill cea mal mare pane l!lterpretate coreet. __

Ekman nu a avut aiei un dublU ca rezultatele studiilor sale dem~nstreaza. ca anlJ1Il.lte expresii emotionale sunt universale. E1 a ielemifieat bucur:'a, SU!pnza, tnsterea Furia frica si dezzusrul ca aparrinand unui repenonu comun, mdependem de c~l~a, iar'mai ta::Ziu a ~cL'iugac la ace~sta !ista dispre)1-ll. Nu coata lwnea a fost de acard cu coriclllZiile sale (de ex., Russell, 1994) - In parte, perrero ca metodele p~ care le-a utihzat nu au fost suficient de dare ~i, 'in parte, deoarece puteau fl ofente ,,1 alte interpretari teoreuce. Toruo;i, lwta lmpreuna cu alte dovezi, credin~.a ~ii natura a ecbipat toli membrii speciei umane cu un set partICular ~e. patemun hxe pentru exprirnarea emopilor de baza este deocamdatii cea mal plallZlbila.

'JJezl/o&a.re em.otiona!a

/3/

Curslil ontogenetic

De-a lungul dezvoltsrii, emoriile se schimba atat datorita rnaturarii de ~i socializarii. Apar ernoui noi: de exernplu, ill al do ilea ;;i al treilea an de via)a, copiii lneep Sa prezinte semne de vinovajie, mandrie, rusine ~i jena. Bineinteles ca ernopile prirnare raman ill repertoriul individului toat~ viata; torusi, odata cu varsta, se modifies circurnstantele 11 care vor £i evocate, In special, incepand cu al doilea an de viata, reprezentarile sirnboLice ale situariilor pot ~i de sa determine aparitia ernoriilor, nu doar siiuatiile tn sine: un copil poate sii fie cuprins de teama in timp ce sta confortabil intr-un scaun acasa lnSa asculta sau doar 1;;i arninteste a poveste de groaza. 0 alta rnodificare notabila din perioada dezvolrarii este urmatoarea: emotiile sunt exprirnate prin modalinri tot mat subtile pe masura ce copilul dobandeste control asupra comportarnentului ~i lnVafa Sa reactioneze prin conduite aprobate social. Astfel, sentimenrul ;;1 rnanilestarea lui externa vor deveni tot mai detasate pe rnasura ce copilul lIlvara "rnanierele": sa nu se supere arunci cand un alt copil ia premiul :incai rnulr dvnie, sa nu ~i arate dezarnsgirea and primeste un cadou nedorit ~i chiar Sa l~i rnascheze sentimentele ariltmd 0 ernotie mai "politicoasa" decat cea s im)ita en adevarat,

Dezvoltarea ernotionala merge mana :in rrumii cu cea cognitiva. Acest lucru este bine ilustrat de emergenta a ceea ce am nurnit ernorii care tin de constiinta de fine, precum rnandria, ru~inea: vina ?i jena, care nu sum inrhlnit~ de obi~ei kainte de sfar~itul celui de-al doilea an de viara. Pentru a putea sa traiasd astfel de ernotii copiii trebuie sa fie rnai 'intai constienu de sine - aspect care apare la aproximativ 18 hull. Ernoriile ca frica ~i furia nu necesita acest lucru ~i de aceea apar devrerne. Arunci dud un copil se sirnte rnandru sau rusinat este yorba de "eul care evalueaza eul" (Lewis, 1992): adid, individul trebuie sa aibii un anurnit grad de constientizare obiecrivs pentru a se judeca pe sine ~i acest lueru reprezinta 0 capacitate cognitivs relativ sofisticata, care nu e prezentii la bebelusi (vezi capitolull0 pentru a disccrie rnai detaliara). Asadar, pana nu sum echipari din punet de vedere cognitiv pentru a se privi obiectiv, copiii nu-si pot evalua comportamentul, nu-l pot compara cu anumite standarde stabilite de altu sau de ei, nu pot Sa constientizeze "Am realizar ceva extraordinar (sau groaznic)", "i ill consecints Sa se poata simti 'rnulturniri sau nernulpimiti de performanra lor (pentru detalii privind cercetarile asupra rnandriei ?i a ru~inii, vezi caseta 5.2).

o data ce copill devin capabili sa vorbeasca, dezvoltarea emofionalii capata 0 noua dirr_1ensiune. Emofiile pot deveni anun subiect de reflec~e; fiind capabili Sa defineasca emofiile pe care Ie traiesc, copill pot sa se distanteze de ele, sa se gandeasca la ele ~i, in acest fel, sa obiectiveze tot ce se lmampla In ineeriorui lor. Avand cuvinte pentro emolii, copill por, de asemenea, Sa participe la discuf-iile despre ele: pe de 0 parte, pot sa comunice cdorla!)i cum se simt ~i, pe de alta parte,

132

[CASETAS.21

Investigarea mandriei ~i a ru§inii

Ernot.i.ile de baza, ea [una ~i frica, sunt usor de observer la copiii rnici: manifestarea lor e~erioara este dar exprimata ~i are aproximatrv aceeasi Iorrna la toti. Nt! acela/1 e cazul cu emotille eon?tiente care apar mai caniu, asa cum sum rnandria ~i rusinea, care nu au indicatori [aciali specifici, de aceea, pentru srudierea unor a5~el d~ fenomene, investigatorii au rrebuit sa lupte rnai ill.t8.i cu problema masuratoru (veZl

Lewis, 1992; Stipek, Recchia & McClintic, 1992). .

Acat mindria cat ~i rusinea sunt emo)u de tip "inrregul corp": ele pot sa nu fie

.caracterizate prin expresii fa~iale specifice, 'insa se manifes:il. ~ pozit:ia ~eneralil a individtJui., mal ales la copui IDlCl, care nu au ruci 0 inhibitie ill exprunarea lor des chis a ~i totala. Punandu-i pe copii ill sicuap.i 1: ~are all sansa d~ a avea ~ucees s~u~ alternativ esec observatoru au acurnulat date pnvind semnele mandnel }l ale rusinu care pot £i utilizate pentru a coda aceste doua ernotii. Astfel, s-a cazut de aeord eil mandria implies ill general "expandarea" corpului: copuul adoptil ° poz1~:e des crus a. ;;.i ~re~pti\, cu umerii tra;;\ inapoi, capul sUS ;;J sau .b~fele ~e.schise p ndicat~, I'~chii ndLCav, acornparuata de zam?et ~l uneon de verbalizan Po?ZltlV~ ca ~ reusrt; sau doar "ahh!". In cazul rusuiu, pe de alta parte, eorpul se prabu;;e?te : spatele se cocoseaza, malnile sunt coborate ~i apropiate de corp sau plasate in dreptul fetei ca si nun s-ar ascunde, col~urile gum sunt coborite, ochii lasa\i m jos, activ:itate~.lneetena ~i. pot sa apars ;;i. comenraru verbale negative ca "Nu'sum bun la asta", Utllizand astfel de indicatori observatorii pot sa a)·unO"a la un acord>desrul de bun privind ceea ce

, . t> f

simte un copil, fadnd posibila ill acest fel investi.gare.a obiectiva a aces cor enomene.

Sa luiim un studiu realizat de Le"W'lS, Alessandri 11 Sullivan (1992) ca exernp.u.

Biieti si fete de 3 ani all prirnit sarcini usoare ;;.i dificile (de ex., asarnblarea unui puzzle de 4 sau 25 de piese~ copierea ~ei Linu dre~te s~u a lUl~ triunghi) ~i au Iost illregistrace video raspUflSu.nle lor ernotionale de mandne srrusine Interesul central pnvea gradulill. care reactiile de mandrie ?l rusine ale copiilor var:iau ill functie de dificultatea sarcinii, precum ~i existenta di.ferente!or de gen m comporcamentu[ copiilor. ReztJtacele au aratat foarte dar ca ace;;ci copii rnawes·cau mandria ~i rLJ:)inea diferit ;;i adecv"t: n.ici un copil nu a fast mandru In ,sieu<lill de e;;ecsaun~inat in c~~ de succes. Copiii ~l-au evalu:H perfomlanp realist ill funqle d~ diflCultatea SarClnJl: mai multi au manrtesEat m;;ine dnd e;;Llaula sarcina u~oara dec:J.t la sarClila cli:fiCl1~ ;;1 mandria' era mai. mare cand reuseau sa rezolve sarcina dificila de cat pe cea u~oara. SucceslJ sau e~ectJ In sine nl.l e~ suficient pentN a explica reo.qiile eopiilor: chiar;;i la 3 ani ei puteau s5. '1;;i evalueze perfonnan~a ill relalie cu obiectivul pe care II aveau de atins. In ceea ce prive~(e diferen\e1e de gen, baie[ii ~i fetde nu au dat dovada de difereme in manifestarea mandriei; m sieua~ii de e~ec lnSa, ~i mai ales m sarciru si.mple,' fetele dadeau dova<.t\ de semnificativ mai multi fll} me decat baieru - \.ill rezultat ca.re e similar ell observa~ de acela?i r.ip pencru femei ~i barba~ 'in perioada

aduta.

pm sa asculre puncrul de vedere al altora despre sentimentele pe care I _.

kef 1 iii f ' _". ., ... e traiesc.

e ,emor ~ pot. 1 nnpartasue, iar 1I1Telegerea naturn lor - cauzele si consecintele

lor, precum ~1 gestlonarea lor - devine mult mai us oarii ° data ce putern sa' ne

rapornrn la ele verbal. '

Emergenta limbajului emoriilor

, ,

Copiii incep Sa utilizeze pentru prima data cuvinte referitoare la sentirnente In a doua J~r;utate a celui de al doilea an de viafii - cuvinte cum sunt bucuros, suparat, furios ?l infricosat (Brerherton & Beeghly, 1982; Dunn, Brethenon & Munn, 1987). Cele rnai obisnuite terne I.a acea varstii sunt placerea ~i durerea; cea mai uzuala funcrie a unei asrfel de discutii ~ste simpla cornentare a felului ill care se sirnte copilul ('"

f -"" b ") .. cu

nea .' eu ucuros . In cursul celui de al treilea an, gradul de utilizare a termenilor

refenc.on la em~pi cresre rapid ill cantitate ;;1 ill diversitate, iar la varsta de 6 ani ~)ontatea eoy~lo; se .~eferil ill mod. uz:mJla cuvinte ca agitat, trist, enervat, fericir, lill.i?tl;> dezamaglt,1I1gn)orar, nervos ~~plin de v~ie buniL Mal rnult decat atat, ill timp ee Ia_ 1I1cep~t cop~ vorbesc ~proape l.l1 exclusivitate des pre propriiie ernotii, pe la 2 aru ~1 J~unatate. el,se refera ?I la cele ale altor persoane. Inregisrrand vorbirea spomana a copiilor 111 situaju naturale, pot fi auzite remarci cum sunt urmstoarele:

"E lncuneric. Mi-e frid."

"Katie nu faja fericica. Katie suparata." "Eu "lmbraji;;ez. Bebelusul fericic."

Se111!11fi~afia :illor astfel de rernarci rez~cUi ~ faprul eil ele arata cat de tirnpuriu pot cop bill 5', Jd<tca infd erente legate de starile interne. Deja in al creilea an, ill loc sa vor easca oar ESP. re cornportamentul extern ("plans" "pUDlC" "ras") .

I . 1 J. ih 1 . . . . ., L' , el au rrecut

. a ruve 1 . pS 0 OglC. ~l sum capabili sa se refere nu doar la propriile senurnente

interne, Cl ? la tra~:~e adltora. Mal rnult, inferenrele pe care le fac sum de obicei cor cte: aratap copllior· e J ani imagin.i cu fete care expnma dif e ic . .. .

. 1 _, . ., n e emO)l1 ~l

,;:er,ep= e sa spuna c~ se :~; acele persoane: eel putin pemru ernoriile de baza vor

~tamp~a ~ufU1e difLc"ulta.:: .111 lde!lt~lCarea emo\iilor. adecvate. Rernarci de tipul OC~lI et plang, ea suparata ilustreazs Ioarte bine tipul inferenrelor realizare.

In penoada pre~colari\, limbajul emo~iilor ca~tigii rapid ill' aeuratete, claricare 51 eompleXltate ;;1, ceea ce e cel mai semn.!ficativ, ill privinla referi:rilo: la posibileie ~auze. ale sennrnemelor oamenilor. Asdel, remarci ca "E lmuneric. Mi-e frid"

BLUllca ner;oasii, eu scm pe perete" ?i "Mi-e fnea de Hulk. Inch.id ochi.i" aratl foute cla: ca .emo\~e,nu sum traC3.te ca simple everumeme izolate. Ace?ti copii mici spec,:leaza deja rapId .111 ceea ce pnve9re cauzele pentru care oameni.i se sline asa cum se SIll1C: el constnuesc teorll plauz.ibile des pre ceea ce determ.lnii expresiile ~rnoponale b. care sum marton, relaponeazii aeeste expresll Cll evenimente ~terp:rsonale prec~_e~arta pannfilor sau a mama care-~i cearta copilul, ~i, in plus, d"ISCl1tu d~spre mo~alita~e ~e adaptare la erno~i.i ("Sunt supanr pe tine raca. Plec. La r~ ved.~re. ). 0 da~: ceo au ~-Iele: _cum apar emopile, ei pot illcepe sa man.ipuleze emolille celorlal\L ( Tatl, daea e§tL tunos, re spun la marni.").

133

Om moment ce copiii sunt capabili sa vorbeascii despre ernotii msealTlI0 ca pot sa albii 0 viziune obiecuvij asupra ernotiilor - acac ale lor, cat ~i ale alter oamenl. Aceasta abilitate se perfeqioneaza de-a lungul copiliiriei mijlocii, facanclu-i c~pabili pe copii sa discute incidente emofionale cre.cute ~isa anticipeze ev<;_rumente _Vllto~r~, sa le analizeze In terrneru de callze-COnSeClIl\e, sii aprecieze [elul ill care dispozitia poare influenta comportamenrul ?i sa permits existents diferentelor d~tre indivizi ill ceea ce priveste natura responsivita\ii lor ernotionale. A fi capabili sa gandeasca despre ernotii interne ?i sa le discute ell alrii insearnna ca, asadar, copiii pot sa illcerc~ sa imeleaga propriile emoti.i ?i, pe de alta parte, Sa asculte ceea ce spun ceilalti oam;ru des pre emonilor lo~ ~i sa invete cum sa incerpreteze diferitc situaru. ~u alee cuvinte lirnbajul emotiilor are irnplicatii cons ide rab ile pentru dezvoltarea emo[lonala si crqt~ oportunitate~ de a dobandi m'sight-uri despre t.ela~iile interpersonale. '

Interesul copiilor pentru ernotii ;;i In)elegerea acestora se dezvolra 'in tirnpul .interactiunii sociale asa cum este evidcnriat m conversatiile cu parincu (vezi Dunn et al., 1987; Dunn &Br~W1l, 1994). Acesre~ surprind foarr'e bine faprul ca adesea eopiii sunt cei care ian iniuariva In descoperirea emotiilor: chiar la 0 varsta la care capacitatea lor de a discuta explicit despre ernotii este mea lirnitata, ei prezinra 0 curiozitate mare pemru morivele comportamentelor oamenilor. Sa luam exernplul urrnator, prezeritat de Dunn (1988), al unui baie~el de 2 ani si jurnatate care a auzit-o

..Fe mama lui vorbind despre un soarece mort:

COPI£: "Marni, ce te-a speriat?" 'lvL.'A.!Jv[;;(' "NlrniC."

con£: "Ce te-a speriat?" ']v{J'l5V{Jf.. "Nimic."

Co.PI£: "Ce e? Ce e aeolo manu? Acela te-a speriar?"

:?vUIJI{;ll: "Nimic."

COP[L: "Acela nu te-a speriat?" ']v{}L'YDi: "I u. 1 u rn-a speriat." COP!I.,. "Ce acela?"

Avem aici un copil convins ca trebuie 53 existe un motiv preciS pentru cornportamenrul emotional al mamei sale ~i de aceea persists In a ajlmge panii la capsrul a ceea ce a cauzat starea acesteia, Copilul nu este rnulturnit cu simpla illregistrare a comportamenrului rnarnei: el doreste Sa 11 explice m termenii erno\iilor subiacente sl sa descopere conditiile care au activat acea emotie.

Initial, 'eonversaliile des pre' ernotii sunt destinate Sa h ajute pe copil sa 1~1 In\eleaga rnai ales propriile ernotii ?i Sa dobandeasca confort. Acest lucru poate fi observat In exemplul urrnator al unui copil de 2 ani, caruia is-a aratat 0 carte cu imagini ale unor rnonstri (di.n Dunn et al., 1987):

135

COPI£:: "Marui, mami." :?v1Jil\\{j[. "0: s-a imamplat?" COPI£:-, "Speriat."

:?v(.%'v0fI. "Cartea?"

COP!I.,. "Da."

:?v(Jll2vIj[. "Dear nu te-a speriat!" COPIL.1 "Ba da!'

9';()2[9,(jf; "Te-a speriar, nu?" COPIL:' "DOl."

Conversatiile Indeplinesc 0 sene de funq:ii:

•

le Fiermit copiilor sa "1;;i Wrunte propriile ernotii, . ajma la explicarea cornportarnenrului altor oameni; sporese inrelegerea mai rnultor ernotii:

ofera insight ill natura ~i circumstaruele relatiilor incerpersonale;

ofe'ra copiilor posibilitatea de a lrn~artasi e~perientele emotio~ale cu alt:Li si

d 1" "" t

ea e mcorpora ill relarie.

I '

•

•

•

•

, ~re~.veI~ra unor asrfel de conversarii lntre copii ~i pari.nrii lor creste foane rnult ill pnmu a111 de vla~a, pe rnasura ce abilitsjile verbale ~i de lnlelegere ale copiilor cresco i\;;a w.rn se ~ede ill tabelul 5.3, ill al do ilea ~i al treilea an de viara are loc un progre~ co[[slderab~ al f:-ecvenlei releriri.or copiilor la sentimente. Creste m acelasi Hmp ~I frecvenra discutiilor desprejsentimente dinrre marne ?i copiii lor. Discursul mamelo.~ se dez:,olta ill paralel ell eel B. copiilor: astfel, ele se refera prima data dear la emojiile copiilor ~i numai apOl le vor mentions 9i pe cele ale altor oarneru; de ase~en~a, nun;arul ~i varietatea ernotiilor rnentionate se potrivesc. cu cele ale copilului, crescand pe mas~a ce 9i copilul creste; in mod similar, la fel ca ~i copiii lor, rnarnele discuta tot mal rnult despre cauzele ernoriilor 9i consecinrele acestora. Sunt n:amele. mtlza dezvoltarii lirnb:ajului emotional al copiilor? Sau, ill mod ~ternatlv, de I~ dear rirrnul cu abilitatea tot rnai mare a copiilor de a exprirna si de a ll1jelege un ~srf~l de lirnbaj? N1.1 cunoastern raspunsul, dar nu ar fi surprinzator ca ambde explicani sa fie adecvate - cu altc cuvinte, fiecare partener sa 11 afecteze pe ce1alalt.

Tabel 5.3 Frecvenra referirilor la senrimente la copiii cu varste inrre 111 ani:- 2Y.i ani si La

mamele lor '

2 ani

2 II, ani

Copli Marne

O. 7.1

4.7 11.1

12.4 17.4

Sum;: Din Dunn et al. (1987).

136

o problema similard de tipul cauza-efect ap~re cu privire la diferentele de sex.

Asa cum a aratat Dunn et al. (1987), conversariile marna - fuca sunt caractenzate prin mai rnultc releriri 1a emorii decat conversariile mama - fiu. Pe de 0 pane, fete le vorbesc mat rnulr des pre aspectele ernoponale ded:t baie~ii - a diferen\ii evidenta deja la 2 ani; pe de alta parte, marne le fetelor se refera mai des la ernotii decat mamele de baiep. R.,;;,sptmd mamele la inclinatiile inerenre legate de sex ale acestor copii sau deterrnina chiar de aceste diferente? Faprul ca Dunn ~i colegii ei au identificat ca ~i fra)ii mal rnari vorbesc mai rnult despre ernojii eu fetele decat eu baierii ar sugera prima explicape, dar aceasta nu este IDea deloc una decisiva.

Gradul in care £amiliile rnentioneaza ernotiile variaza foarte mult. Arunci dnd Dunn, Brown ~i Eeardall (11991) 'au inregistrar conversarii naturale ale farniliilor cu copii de J ani, ei au gasit cateva familii cu doar 2 corrversatii pe ora care faeeau referiri la sentirnenrele oarnenilor, ill tirnp ce altele aveau 25. Frecventa eu care copiii sunt implicari in limbaj emotional pare sa aib,'i consecinte pe termen lung: asa cum a aratar D1..Ull1 urmarind copiii pana la v1rsta de 6 ani, aceia care au fost expusi cel mal rnult la un astfel de Limbaj si-au dezvoltat abilitari rnai bune legate de diverse aspecte ale ID\elegerii ernorionale decat eei eu expunere mai mica. Este ca ~i cum referirea Irecvenra la ernoriile oamenilor ajutil de la varste miei la acragerea atenriei copiilor 1a aspecte particulare ale comportamentului urnan, dezvoltandu-le astfel sensibilitatea fata de diferitele nuanre ale expresivitatii ernorionale si fiicandu- i caoabili pe copii sa 1;;; elaboreze la tirnpul potrivir un corp coerent d~ cunostinte despre cauzele ~1 consecintele comportamenrului emotional.

Reflecria asupra ernotiilor

Copiii nu doar trdiesc diferite ernotu, ci, pe rn-'lsura ce cresc, ei se gandeSO' tot rnai rnult la de. Ei incearca sa In\eleagiii ce lnSeamna aces tea pemru ei ~i pentru al}i oarneni, sil fie irnplicari ill episoade ernorionale, construind asrfel teorii des pre natura ~i cauzele emotiilor pe care le illtalnesc.

Teoriile sunt mai degraba primitive la meeput ~i totl~i illcep sa aiba faarte repede forme mai sof.istieate. Vedem aeest lucru ill aprecierea copiilor conform direia emofwe sum mai muIr dedt manifestarea exterioal'i ~i implid ~i stari ernotiona[e interne. Sa luam fNita care a comentat 0 imagrne care i s-a aratat: "OeM ei pIing, e.a trista". Ea nu e daar' con~tienta de illdicii comportamentah relevanti, ci II l>i utilizeazil pemn;., a face inferenre des pre starJe mentale interne care au determinat comportamennu. Imr-o aawnita rniis urii , odata eu mall1tarea in varsta, are lac 0 trecere ill gandirea copmor de b concep)ii behavioriste la conceplii me ntaliste; totusi, foarte devreme copill lncep sa realizeze cii emotiile stmt pane a Vietll interne a oam'enilor?i cit e yorba de mat mule de cat raspunsuri ~xteme la situa\u e~erne. Apoi ei devil: mLur mai exaqi ill eva.luarea emo)iilor ;;i ill ill\elegerea cauzelor lor.

Putem .observa aceasta in felul ill care cop ill explicit expresi.ile emo~ionale ale altar capu. Intr-un studiu de Fabes, Eisenberg, Nyman ~i Miehaelieu (1991), au fost realizate observa\u ale copiilor de J - 5 ani dintr-o gradini~a ~i au fost illregistrate episoadele emo~ionale ori de cate ori apareau (Iupea pentru 0 jucarie, cearta pemru

137

rand, reactia la un comemariu dureros, etc.). De fiecare data, observatorii notau nu doar cum reactionau copill irnplicati ill aceste episoade, ci rugau ~i un copil care [usese rnartor de aproape la incident sa descrie ce ernotii au aparut ?i ce le-a cauzat, Rezultatele (rezumate ill tabelul 5.4) arata d. si copiii de 3 ani pac sa eticheteze emotiile cu desrula acuratele, evaluare fiicuca prin calcularea proportiei de acorduri cu observatorul ~i pot face acest lucru mai ales cu ernotiile negative, cum sunt furta ~i supararea. Datele arata, de asernenea, c5 ~t copiii cei mai =: au Iost capabil.i sa idemi£ice multe din cauzele specifice care au detcrrninar episoadele respeeClve. Analizand tipuri/e de explicatii oferire, s-a idemificat Faptul d la copiii rnai mi~i tendinta era de a se focaliza .mai mule pe cauze externe ("el este furies pemru ca ea 1- a luat Juearia", "ea e nervoasa pentru cii el a lovir-o"), ill timp ce copiii rnai rnari pomeneau 9i starile interne ("ea e suparata pentru cii ii e dor de mama ei", "ea e enervata pencru ca se gandea ca e randul ein). Explicatiile interne au avut 0 probabilitate mai mare m cazul ernonilor intense ~i apiireau mai des pentm emotule negative decat peritru cele pozitive. Astfel, odata en illaintarea ill varstii, copiii se rnuta de la cauzele vizibile la cele invizibile ~i, prin incermediul inferentelor privind ceea ce II motiveaza pe altii Sa se comporte asa cum se comports, ei obtin gradual 0 In\elegere tot mai cornplexa a lurnii interne a celorlalti oarneni.

Pentru 0 apreciere adevarata a lurnii interne, copiii trebuie Sa In\eleaga cli aceasta are 0 natura distincta ill fie care dintre noi ~i Sa nu presupuna faprul cii tori ne simtim asa cum se simt ei. ~i ll;_ acest caz, exists dovezi ca prescolarii sunr deja eapabili de asemenea insight-uri. Intr-un srudiu realizat de Dunn ~i Hughes (1998), ail fost intervievati copii de 4 am des pre cauzele coridiene ale [ericirii, furiei, supararii ~i frieii la ei, la prietenii lor ~i la rnamele lor. Perspectivele oferire de acesti copii nu numai ca au Iosr coerente ?i plauzibile, dar au fost "i diferite ill fuaqie de pers oana descrisa. De exernpiu, inrrebati fiind ce 0 face pe mama lor fencita, ei au rnentionat cauze precum "0 ceascji de ceai", "Un somn bun - mama mea niciodata all doanne bine asa ca asta ar face-o ferieitii." si "Parfumul, mama mea adora parfurnurile". Acestea sum cauze foarte diferite de cele oferite cand erau inrrebari des pre propriile sentirnente de Iericire, "i chiar dad cele spuse peritru ei ~i prietenii lor erau mai similare, copiii ofereaLt suficiente indicalii prin care Sa arate ca fiecare individ este luat ill considerare separat. Adicii, emo(i.ue crall explicate ill termenii l1evoilar ;>1 cerinrelor persoanei dis cut· te "i nu erau simple generallzari din experienta proprie a copilului.

Tabe! 5.4 Acuratefea copUlor 1n iclentificarea naturii ~i cauzelor emofiilor (acura[qea fimd definitii ca ?i procem a1 acorcluiw eu un observator adult)

Gmp,; de VarJta
3 ani 4- ani 5 ani
Namra emorUlor 69 72 83
Cauza emofillor 67 71 85 Emo!ii

Pozitive

Negative

83

66 85

64

S""'d: Adap[ac dupil Fabes et al. (1991).

II

/38

Avero aici 0 indicape timpurie a dezvoltarii la copii a asanurnitei tcorii a rnintii (theory of mind - ToM) - adica, mlelegerea [aptului cii ceilalfi oameni au 0 lurne 0terna ~i abiliratea de a des erie aceasta lume ca fiind diferita pearm hecare individ. Vom avea mat ID\.Jte de spus despre aceasta mal tarziu; aici ne preocupa implicati.ile pe care 0 are aceasta pencru intelegerea ernotiilor oarnenilor. Asa cum a ararat Paul Harris (1989), aceasta m\elegere se dezvolts f~arte mult ill perioada prescolara, deoarece cop ill devin tot rnai eficienri in generarea de teorii care sa ii ajute sii prezica

sentimentele celorlalri .

oarneni. Pe rnasurf ce copiu realizeazs ca impacrul emotional al unei siruatii asupra oricarui individ depinde nu atat de caracteristicile obicctive ale situatiei, ci de modul ill care individul 0 evaiueaza m lurruna dorinrelor sau asteptarilor sale, aceste teoru devin progresi'v mai cornplexe. Copiii foart~ miei presupun ca toat~ siruariile au acelasi inreles 'pentru toata lumea - un illteles dependent de propriile reaCfll ale copil~uui fa~ii de situarie. In timpul periosdei pre!;'co~are, copiii realizea~ii .·gradual cii nu situatia ca atare e cea care determine reactia emorionala, ci caracrenstlcile memale ale fiecarui inchvid ~i, de aceea, ceea ce este infricosator pentru 0 persoana nu este a a si pentru' alta, iar ceea ce cauzeaza 0 surpriza placuta pentru una poate sa determine dez:amiigire la alta .• Astfel, copiii devin eficienti :in prezicerea reacriilor ernorionale ale celorlalti 0 data ce sum capabili sa ia ill considerare caracteristicile specifice pe care acesti 'indivizi Ie aduc intr-o situa.~ie - eficien}ii pe care ~ ating p~in fapnJ cii devin capabili sa se detaseze de propna perspeCtlva.p, prm intermediul unui salt imaginar, sa intre ill rnintea altora. Spunand copiilor pove;;tl des pre caractere imaginate ;;i rugandu-i sa le cornent~zr (vezi caseta 5.3 pentru w:- exernplu), Harris a purut sa demonstreze di eel tal"Ziu la 6 ani copiii dobandesc deja abilitatea de a :intele<>e starea rnentala a altei persoane: pana atunci ei realizeaza cii ceea ce sirnt

} b , .. . I\. .,'

oamenii depinde de dorintele s i credinrele pe care ei le aduc intr-o situaue ~I cu care

fiecare dinrre. ei 0 evalueaza, E i pot arunci sa anticipeze corect cum anume va fl afectar individul de siruatie. Cel d.rziu pana la acea varsta, copill sunt capabili sa dezvolte ipoteze des pre ce determina emo~iile altor oamern, despre felulm care este probab.il cii a~este reaqli se vor manifesta ;;i despre ce va duce la finalizarea lor .la tirnpul potrivir. eu alte cuvinte, abilita\ile lor de "dtire a millfii" se 1mbuniiratesc sim}itor pana :la sfar;;itul perioadei pre;;eolare.

Teoria rninrii (ToM) reprezim:i cl:no?cin~ele acumulate in copi.liirie despre faprul cii cellalll oameni au 0 lume interns de ganduri ~ i

senrimence, care este independent;; de starea mentala a copilului.

Dezvoltarea emo\ionaia se bazeaza pe f\.IDdarnente biologice comune; cu roate acestea, cu.rsul ei este modelat de diverse experien~e sociale. Drept rezultat, modul in care emo~e :SlIDt exprimace poare sa duere radical de la 0 societate la alta, Sa luam urrru"iroarele Borme culrurale ~i sa. le comparam eu. obieeiurile occidentale;

• Popula)la din Haluk, 0 insula din Pacificul de Vest, dezaproba exprimarea fericirii, considerand ca este imoral ?i cii aceasta cO.nduce la neglijarea

139

ICASETA:~

Viaca emorionala a defantului Ellie

, ,

Investigarea abilitapi copiilor rnici de a In\iege sentirnentele celorlalti presupunc ntilizarea unor tehnici care sa aiba seILS pencIl! copii ?i care sa fie croite pe masura abilita(ilor lor de a mfelege ~i a raspunde, Astel, atunei dnd Paul Harris (1989) si-a propus s5 investigheze cum ~i dnd :1~i dervolta copiii capacitatea de a lua ill considerare perspectiva alte; persoane, el a inrentat 0 serie de povestiri cu personaje animale imaginare ?l i-a mgat pe copiii pe can: II testa sa cornenteze siruariile ill care

se aflau aceste personaje. '

De exemplu, li s-a povestit cop.i:i.lor prescolari despre un elefant numit Ellie care se agita foarte rnult pentru ce va primi de bau, Unor copii Ii s-a spus ci[ li place dear laptele, altora ca li place dear Coca-Cola. Facind 0 plimbare intr-o zi, lui Ellie i s-a facut Ioarte sete si canjea dupa bautura preferaa la mtoarcere. Din p:lcate, 0 maimuta rautacioasii., Mickey a schimbat biiururile In alsenra lui Ellie; de exernplu, ea a vars;t toata Coca-Cola La care spera Ellie, a pus Iap« ill. locul ei si i-a oferit lui Ellie vasul de Coca-Cola care conrinea'laptele care nu U plac:~a. Copiii erau inrrebar cum se va simp Ellie cand va descoperi conpnutul adevarar aunci dnd va bea din vas,

. Copiii, atat C:1 mici dqi cei man, erai; capabili sii pna com de preferinra lui Ellie pentru prezlCerea senrimentelor acesteu, Dacs lui Ellie li pkcea Coca-Cola, spurrea\.! ca, ar £1 foarte bucuroasa Sa gaseas(ll Coca-Cola In vas, iar daca II placea laptele, ar £1 suparata Sa gaseasca Coca-Cola. hadar de la 3 ani, acesti copii puteau Sa l?i bazeze predicjiile pe dOlin/ele pre-existente ale celorlalri. ei erau capabili Sa se puna ill locul. altei persoane ;;i Sa evalueze cum s-ar sinri acea persoana daca dorinrele ei ar ti satisfacute sau nu. Mai rnult, ei puteau face acest lucru indiferent de senrimentele si I

dorintele lor. '

Cu toare aces tea, mtelegerea copiilor nai mici era lirnitata mca m anurnita masura, asa cum se observa atunci cand cceiii erau intrebari cum s-ar simti Ellie vazand vasul, mainte de a gusta din el. Care a: £1 reaqia ei, de exernplu, daca li'placea Coca-Cola, dar prunea un vas ill care Mickey;r fi pus In secret lapre' Copiii mal mari au rasp\llls corecr; ,..,.edinfa pre-existentd a lui Elle conform careia vasul continea CocaGla ar dete~a-o Sa se sirota rnulturnita In privinra bauturU pe care' u=a sa 0 p~easca, chiar dad apm va f1 suparata candva gusta de fapt contlnucul. Copill mai IDICl, pe de ~ta ~arte, nu puteau !IDe c~m de (redinra falsa a lui ~llie; ei in~i~i ?tiau ce este cu ,adevarac Ln vas ~l ~e aceea conslderau la Ellie are acelea~1 curro~tm}e .

. EXlSta, a~adar, 0 diferenrii .. lntre illfele:;erea dorinfe/or celorlalti oamepj ~i a mdtnfelorlor ca ~I .callZe ale ~mopilor lor, Chi8" ?i copill cei mai wci pe care i-a testat Hams p.uteau sa fa in corlSlderare donne a hi Ellie adica'tntelegeau ca preferima ei ~entnt 0 anumita baururii li va io11uenfJ ~eacpa a~ci cand ~a primi fie acea bau'tura fIe alta. Pe de alta parte, ace~ti copii ou plteall sa se detaseze de credintele lor personale; o~c:e c\.IDO~t~a~l ei considerau ci e::te ~tiut ~i de celclalte persoane.' Initial, comprehensllIDea ern0t:rel este, de aceea, 0 ,,:facere" mai egocentrica; progresiv, pe parcurslJ anilor pre)icolari, aceasta devine 0 abilitate mai matura care Ie peunite copulor sa se puna ill locul altar oameui.

140

d: . ill De aceea ei isi wvata COpill sa evite once agitaIie asociata C1J

ator or. or asri 'el d'e ernotii convinsi flind ca aceasta ar duce la un

expnmarea un· " . ~' . ' , d '

c~mportament nedorit, 'Ii ,dis~ptiv, ,In schimb, ei sunt ill ernnati

l:ntocdeauna sa fie amabili, lini?tlti ~l calrni (Lutz, 1987)" '

Yanomano sunt un grup de indieru care traiesc la graruf~ diller: Ve~ezue:a si B raz.ilia, care valorizeaza violenta rnai presllS de o;lce _ alta, calitate Ul relatiile lor interpersonale, Ei se afl,a aproape constant ill razbOl cu vecinn lor, avand ca scop omorarea barba\ilor ~,1 ra~J.[ea f:meilor~ iar dezacordurile dintre ei sunt rezolvate intotdeauna prill V101en~a, Copui sunt crescu:_p cu putina afectiune ~i atat baiq,ii cat ~l [etele ~untillV~\a~l sa alba un

comportarnem agresiv ill once illteraqmne, CU, all: copn (Chag~on, 1968)" Cei din comunitatea Balinese sunt convmsi ca once _forma de erupFe emotionals este maligna\>l trebuie evitatii. Au fost citate, d~ exemfl~,

" '", . .", adormit avand drept smzur scop evuarea fUCll,

$lruatll ill care oamenu au " o~ , , d

De dceea, de la ioceput, cresterea copiilor este lips Ita de once forma . e ernotie exteriorizata, 'In afara de cele foarte usoare (Bateson & Mead, 1940),

Fiecare societate (incluzand-o pe a n~astra!) a dezvo.ltar anu~t~ modalitaji apr~b~te social de adaptare la ernotii ~i 0 parte importanta a dlSc:ncnvlta)ulore eonstltlllta v ill setul de directiveimplicite ~i explicite pe care m~mbru aceswra,sunta]teptap,sa le

. ' '. d ' ' .. Y ernotiile Transrniterea aces tor directive la COpll este

urrneze atunci cano l§l expnma ," '. .' d . li d' ,

d " . 1 al socializarii Asa cum arata exernplul mal. eta at .ill caseta

ECl un aspect prillClpa . ==:»:': rul i d' t

5.4, normele altor societiip pot sa pad uneon de-a drep iesite ill cornun pen ru

ochii nostri.

'~

•

•

Dobimdirea regulilor de e xprimare

Con. ceptul de reguli de exprimare. este lttiliz_ at p.ent~ a ~eserr:na

Regulile de ill ce

exprimare se refers la convenli:ile care guverneaza expresla externa a em~~ or ill on

normele culturale gn:lp social dat, - '~ie acesta 0 culturii anurne, 0 fa~e, sau ~ gn:p

l'ent)11 rnaniiestarea de prieteni, Prill illtermec~~ul unor ,asr£el de reguli, Oamenll?eVill

exterru a emoriilor, predictibili unii pentmalpl: ,tO~l eel crescuu cu un set s~eei.bc d~

lnduzand atar tipu.l conventi.i stm ce semniflca hecare manifestare parne:Jara a eroo

emoriilor, d\ ~i, tiLlor f~cilitand 1n acest fel comunicarea 'lnere w..embrit acelw grup:

clrcLtlIDS,aruJ:fll,e e ill care p' ent~·a mt. e1eQ'e acest lucru, trebuie doar Sa ne punem 1n loeuI unw

pm 1 rna estate, , - 0" • -,. ul . . ' _

_ ~ ._. vizicator m oricare dmtre eulturi1e prezentate anteno!. wrea ?l ne,

, _ 1 .0' . ile ar t'i adt de mari illdc ariee efort de cornurucare ar f1 sortlt e~eculUl,

ill\e.eoer, . . "'b-'

arid, de bine ar vorbi vizitatonJ limba localrllcilor Apdar, COplll tre. ~:ue sa illvqe,

de de timpuriu posibil, seCl~ de r-eguli ~e exprimare pr~vale~lte ~ ,m~dlUll~rsoCl~l) astfelilld.t sii teie Care manifestarl emollonaie sunt pOtrlVlte ill slcuatu partlculare, Iu

. .' d'.... ill" "naturale" pot fi aeceptace. dar 1n mulce altele ne

anLUIl1te can l~ll expres e .... . ) ,A d

a~teptam, chiar de 1a COPll foarte mici, c~ ace~Cla sa controleze, ce~a ce Ville ill rna

natural ~i chiar s5. mani.feste expresia unel emdlll opuse ceb reslffillte.

141

I CASETAS.41

"Niciodata manios": stilul de viata al

,

eschimosilor Utku

Antropologul Jean })r:iggs si-a petrecut 17 luru in comunitatea Ucku, un Igtup de eschimosi care trates;; langa cercul polar, fiind "adoptata" de 0 familie care a luat-o ill igluul silu si i-a permis sit II observe pe ei 91 pe vecinii apropiati. Obscrvatiilc ei au fost adunate in cartea intitulataNiliodatJ manias (1970),

Ceea ee ii. face pe indivizii Utku atat de remarcabili este absenta aproape, totala a oricarui semn de agresivitate in relariile lor interpersonale Cei din grupul Utku dezaprobs mice manifestare a rnmiei, persoana ide ala. este pentru ei cineva care este intotdeauna cald, pretector si echilibrar ln relariile ell ceilalji si care nu va cxprima niciodata ostilitate 1n comportament, Sum permise doar acre rninore precum tachinarea, barfa~i i:ilceala fap'i de, alfii ;;i, chiar daca mama poate fi exprimata l:n relape cu dunii, In. 'acel caz e considerate "disciplina". Mama este dezsprobata datorin incornpatibilitstii en eele mai ioalte valori ale societatii Ucku, si anurne afeetiunea 51 grija fad, de ceiialri. Daca cineva manifests 0 astfel de ernotie, acest lucru este 'pr:ivit 'ca un semn al pie;derii rariunii, iar persoana e eGnsiderati ca avand un comporrament similar cu. eel al unui eopil foarre mic, Persoanele Utku neaga eil ar avea vreun gand de fnke, refuzand Sa' le recunoasca rru doar de fa~'a cu alfii dar ~i fa~a de ei ill;;i~i, flind 'convinsi ea astftJ de ganduri at £i capabile Sa omoare persoana care le nutreste. De aceea, toate nemtelegerile trebuie rczolvate prin rnijloace pasnice

- un tel care se pareca e atins cu mule succes. .

i~ primi.i 2-3 ani!ai vierii, li se pcnnite copulor sa exprirne senrirnente de: fool.' ~i marne, dar dupa aceea parlnri Ie arata tot mal dar eil astfe] de manilestari nu sunt aprobate. Mate parte din eforturile de socializare ale parinrilor sunt dedicate canalizsrii emojiilor I negative ale copiilor ill alte direcpi, perrtro a-i ·ajuta sa dobandeasca virtuple Uth-u de rabdare ~i auto-control. Par1nrii nu fac acest [ucn: strigand sal! arnenintandu-i, ci prin transmirerea lini;;cita a dezacordului lior prin cuvinte san priviri, Complian~i1la cerinte mr este forpca ~i, chiar daca obedienra este valorizata, parin~ll insista rareori asupra ei, Copiii nu sum mciodata pedepsir fizie; COtll?l, ei sunt mViipPl m mod constant cil ariee manifestare externii a c1ispozipei, a marue; si a oscilitatll ~ste dezaprobata,

Flr~§te cit 1nv~tarea unei astfel de leqii este grea, iar Briggs descrie foarte frumos felulln care 0 fetifa din familia 1a care traia meerca sa se adapceze la emo~iile de oscilit ace determinate de rivalitatea dintre frar, La meeput ~i-a exprirnat semimemele pe ascuns - ciupind-o pe sora mai mica atunci cRud adul~ emu cu spatele salt fl1randu-j jucaria aClmci cand era)l singure. De cele mai multe ori ea reaqiona la cerinfele adultilofimbufnata -supuna.ndu-se eu 0 hta imobila, fara expresie sau 1ntorcfmdu-se spre' perete ili plil1gmd lucer. Ca r:lspuns 1; cerinra parlncelui de a-i da vole sorel sale intr-un anumit contexc, eerinpi indezirabi1l penelli ea, se nita fix illalnce, ~ tace.re, cu

I 1.1

/42

lacrimile cUfl!:wdu-i pe obraji, dar fad nici un semn de marue, Ca urmare a acestui tratament, c~piii Utku, ill compara\ie cu cei din occident, prezinta surpriru:ator de pume sernne de agresivitate ~i, de rimpunu, ostiliratea ill grupul de capu este un

fenamen foarte rar.

Haideri sa ilustnim acest iucru. 0 regula de exprimare obi~nui[a este "arata-te IDLU~U~nit arunci cand cineva l~l of era ceva, a~tep:wdu:se s'\ l~i placa- chia,r dad nu ~i place" _ Carolyn Saarru (1984) a observat COpll cu varsta intre 6 ~I 10 am peritru a derermina rnasura in care copiii au lnVa~at aceastii regula, respecuv faptul ca In snumite circumstan~e este necesar sii ne ascundem dezamagirea "i sa ne prefacem ca de fapt ne place, Fiecare copil a fost rugat sa ajute un adult intr-o sarcina de ev~luare a unor carr- ~colare ?i, la terrninare, i se rnulrumea ?i i se dsdea un cadou atractiv. Cu o alta ocazie d.teva zile rnai carziu, copiii erau rugafi sa ajute din nou, dar de aceasts .:lata li se oferea 0 jucarie plictisitoare ~i lipsita de imagina~ie, mai potrivira pentru un ')ebelus, De fiecare data erau inregistrate expresiile lor faciale din momentul ,iespachetarii judriilor, odata cu reactiile vocale "i corporale,

Ca ~i raspuns la prirnul cadou, copiii manilestau sernnele uzual~ care denota

pl?tcere: zambete, privire orientata catre adult, un "rnultumesc" enroziast ~1 a~a mal 3.epane, Arunci cand li se oferea cadoul neinteresant, copiii rnai mari reuseau sa ~1 ascundii dezarnagirea 7i manifestau eel putin cateva sernne de placere aparcnta; cop ill mai mici aveau rnai purin succes In a-~i ascunde adevaratele sentimente ?i 1~1 exprirnau deschis dezamiigirea, cu toate d 'i printre ei au fast dfiva copii, mai ales fete, care depuneau don pentru a urma conven~iile ?i a pretinde cii sunt mW\lU111fL Asdel, copiii rnai man stlipaneau nevoia de a disocia expresia externa de sentimentul intern; se pare cil la varste rnai rnici copiii abia lncepeau sa invete aceasta regula de

exprirnare emotionala, '.

Regulile de' exprirnare sunt de patro tipun:

Reguli dr: minimizare, adica acele instanre in care expresia ernouonala esre redusa ill illtensltate, raportat la' ceea ce simrirn cu' adevarat, Componamemul eschimo:;;ilor Utku, Clut mai sus, in momentul in care traiesc fune, este nn exemplu pentro 0 asdel de strategie,

• Reguli de ma.;'(:imizare, care se refera In principal la modul in care SlUlt exprirrune emo~ile pozitive_ Probabu copill mai mari din studilu lui Saarni z~mbeall cu mai mwr entuziasm dedt ar £i cemt-o situa~la atunci cand primeau primul cadou deoarece considerau ca a~a trebuie sa fad-

• Reguli de TflClJt't17'!, arunci cand se considera ca e potrivita a expresie neutrli (0 fa\a de tip "poker"), Exemplul nostru despre popula)ia Haluk ilustreaza

acest tip de camportarnent,

• Reguli de !UbJ'/itl/ire, atunci dnd ne a~teptam de 1a mdivid sa lnlocuiasca 0 ernope cu una cu totul di:ferita, de obicei opusa, Copill care arata placere ill exterior m loeul dezamagirii interne atunci cand primesc juciiria pentru bebelU\>i au achizifionat eLl siguran~il aceasta regula-

143

Se pare d minimizarea §1 mai ales maxirnizarea sunt rnai usor de achiz itio '

f' 'd if' la vf ,nat? I

pot 11 ent Kate a varste mal timpurii de cat celelalre doua straregii C.' ~

ilul d '," - ~. ' -, ,ll,.u siguranra,

coP .', e 2 :n: care 1j>! ~xagereaza plansul perrtru a pruru SllTIpatle din partea mamei

arata ca el stapanesre deja maxirruzarea. Totusi, trebuie sa facem distinctie lntre a fi capabil de a IItzlz,za reguli de rnanifestare ~i CI 1ti ca le urilizezi, Acunci cand'Paul Harris (1989) ~ a lIl~ervlevat COPll prescolari, care si-au ascuns cu succes sentimennil de dez~r:uglfe II1spatel~ semnelo: de placere cu privire la infelegerea acestei strategLi de substiruire, a Identiflcat, pu~ma con,?t1entlZare releriroare la diferenta dintre ceea ce ~~~~eau ~I ceeace, exprtmau, Copiii puteau sa actioneze intr-un mod adecvat social fara a avea ~ ,lnSlght relativ la ceea ce faceau, Doar de la aproxirnativ 6 ani exista dlStill~ra clara ill:re ernoua reala ,?l cea aparenta, perrtru ca doar arunci copiii puteau aprecla explicit c: ;enu,m-entele p cornportarnentul nu trebuie sa corespunda ~i ca e chiar acceptabil Sa inseli 0 alta persoana de dragul corrventiei sociale.

Influerue parentale

Copill ~va~a pentru prima data despre ernojii in [arnilie. Felui in care ceilalti mte~~vo~eaza eu ei ~hJar de ,~and sunt bebelusi le transrnite rnesaje despr~ mod~t~tea de a expr~, ernotu, despre circumstantele In. care ernotiile POt fi ext~n~nzate p despre ,C1~urile d~ acnuru pe ca~e le purem realiza pentru a ne adapts ;,m.~lf,iilor care deterrr:rna apan_pa emojiilor. Tipul de relatii pe care Ie au CLl acesti

alp.l, pot de aceea sa determine foane bine modu.1 ~1 rnasura ill care socializarea erno\.lonal~ are lo,~ - asa ~wn se observa din exarninarea asocierii dintre dezvoltarea emotionala a copiilor ~1 s~ilullor de atasament (Cassidy, 1994),

• Ata?am~~~ ,este de±~t de obicei ca a legarura emo/ionald, respectiv ca 0 relatie ill care_ cop~ ~lillnesc catev~ dill cele mai intense experience ernotionale din a~ till1p~m at vle~~lo~" ~aruera in care ~ceste_expenenfe sunt oferite de catre parinti ~l felul ~ care parill~ll raspund la manifestsrile ernotiilor de catre copii reprezinta de aceea influente decisive asupra cursului dezvoltarii viitoare A'a cum arn va t' ul - ul" ' no> ~." azu ill

, ttm capItol, se, con~ld~[ii :a sensibilitatea rnaternala ill gestionarea expresiilor

ernoponale ale copilwwaslgura s~cuntatea ~(a~amen~Jui; insensibilitatea, pe de ah:! parte, duce la ~secumate_ Copill cresculL de parm\i sensibili ~i care dezvolta ata~amente_ securlZame faIi! de ace~tia au a probabilitate mai crescura sa dezvolte strategll dile:1te de reglare e~ofionala ~edt. copill cu parin~i mai pu~in sensibili ~i care dez~olta ata~ameme amnoase, eXlStand ill acest sens date care arata ca cele trei ttpun maJote de ata"ament sum -asociate cu \.1Imatoarele paternuri (Goldberg, 2000):

•

Copill ~etllrizali au m~aIat cil exprimarea erno}ionala, fie ea pozitiva san neganva, este acceptabila pemru parinfii lor ~i, ca urmare, se simt liberi sa Ie expnme dlf~ct ,;>1 deschis_ De exemplu, ei ~tiu ca semnele discresului u vor alerta_pe parm\l ?1 vor,atrage a)u£or ?i comort ~i, ill consecin~?t, el nu ezita Sa manileste an:{Jetate ~_I durere __ In mod similar, ei au lnvarat cii serm1ele bucunel ~l ale fenclfll vor fi manifestate reciproc §i de aceea se vor sim)i

144

Iiberi sa Ie exprime ~i pe acestea. In mod similar, acesti copii vor ~a5punde la a paleta larga de ernotii manifestare de- alt:i oarneru.

• Copill· euitatiu: rind sa aiba 0 istorie de respingeri repetate ale expresiilor lor emotionale. Acest lucru se aplica mai ales emotiilor negative, fa}a de care mamele dspund eel mai putin, Ca rezultat, copilll~i dezvolta 0 strategic de ascundere a oricsrui SWill de distres, chiar dad 11 traiesc la fel de mult ca ~i ceilalti cepii, pemru a nu fi igncira~i sau disprctuiti. Emotiile pozitive sunt ~i ele resrranse, deoarece ele semnalizeaza dorinta capilului de a interactiona

cu cineva care poate Sa au doreasca acelasi lucru, .

• Copiii re:jf.ten/i au 1nvalat cii expresiilor lor ernotionale li se raspunde inconsistent ~i eli efecrele pe care acestea le produc sunt din aceasta cauza nepredicribile, In consecinta, ei ~i dezvolta 0 strategie de exprirnare exagerata, mai ales pentru emotiile negative, deoarece aces tea au cea mai mare pnsa de a provoca aten\la psrinplor lor.

Ernorionalicatea este asadar Lnfluentatii de tipul de relatie care se dezvoha Intre parin~e ~i copil, prin faptul c1i diferi{ele tipuri de atasarncnt sunt asociate cu mesaJe distincte pe care parintii le transmit copiilor lor des pre acceptabilitatea emotiilor. Lecriile lnvaiate astfel sunt apoi duse rnai departe In anii urmatori ;;i generalizate la alte relarii, devenind parte a stilului afectiv al fied.rui individ.

Exists trei cai rnajore prin care aceste rnesaje sunt trans mise de parinli ~i alIi adulti:

,

l

• Antrenamentu/. Acesta se rden'( la instrucjiuni.edirecre pe care Ie dau parinrii:

"Bale~ii nu plang", "Zambe~te d.nd :1ti da bunica, un cadou", "Nu trebuie sa lti fie teams de caine".

• Mode!area. Copiii imita ill mod inevitabil parintii ?i alte modele ~i de aceea vor lnvilta de la acesua prin observatie care sum modaliratile "corecte" de cornportarnent. Felulin care adultii l;i arata ernotiile este d sursa bogata de informatie ~i va influenta asadar rnodurile de expresie ale copiilor.

• Invd[area (ontingen/dor. Aceasta este probabil eea mal eficienra sursa de influenril socialii. Exarninand atent acel du-te-vino care este caracteristic deja din primul an de vial:! secventelor de cornunicare parinte-copil, observam cu u;;urinr.ii dia!ogmife smo/ionaie: se realizeaza Wl schimb de semnale afective faciale, gestuale "i de aIte tip uri, indiferent dad sunt Inso\ite de cuvinte sau nu (Malatesta, Culver, Tes.man & Shepard, 1989) La Inceput acestea sunt In mare parte determinate de raspuusul mamdor la semnalele emojionale ale copillor lar, 1ntr-o .married non-aleatoare: respectiv, expresii particulare sum urmate de obicei de exp.res.i.i specifice adecvate. De exemplu, bucuria copilulw este urmata de bucuria n:-amei, frica de tandre\e. Capilul. Inva~a asuel as cfel urrnaco.rul luc.ru: comportamentul ce1eilalte persoane este prediccibil (dad eu fac X, ea va face Y) - de exemplu, atunci cand 0 exp.resie emo~ionala particulara atrage ateIl~ja §i este urmarii de un raspeUls poZltiv, copilul tinde sa repete acea expresie; tOtl.t;;i, rand acea expresie fie nu atrage

145

ate~~ia, fie e ill.ramp;nat~. c~ un raspuns negativ, copilul va fi descurajat Sa se mal comporte asa .U1 vuror, cat de devreme poate Sa se instaleze aceasts descurajare esre evidenjiat in studiile cu marne neexpresive, de exemplu celc care sufedi de depresie sau care adopta 0 "fata irnobila" In scap experimental (vezi cas eta 5.5 pemru decalii).

Oricat de importanta ar fi influenta parintilor asupra dezvoltarii emotionale a copiilor, un rol important au 9i alte persoane, Acest lucru este dernn de notat atunci dnd luarn In considerare presiurea pe care 0 exercita grupul de copii, mai ales pen.tru a se asigura ca baie~ii vor fi )aieti, iar fetele fete, Astfel, ne asteptam ca baietii sii fIe dun, iar fetele tandre - pentm baieti asta insearnna sa utilizeze Furia si azresrvitateasi sa gaseasca rnodalitaji pemru a leexprima, rninimizandu-le pe celelalte, pe de alta parte, fetele sunt rnenite Sa estompeze semnele conilictului des chis , punand accent p: cooperare ~i acord ~i sa devins sensibile fa}a de sentimentele celorlalti si rnaesrre ill expnmarea celor propm. La fel ca ~i toate stereotipurile, aces tea sunt generalizari care nu sunt valabile tot tirnpul ~i In orice conditii; cu toate aces tea, de servesc la a ne rearninti ca gmpuriie de prieteni au un clirnat emotional 1'01 fel ca "J familiile, ~i ca ?l de se asteapta de la membrii lor sa se conformez~ modaliUtilor de menpnere a aces:w~. Aceasta se aplica.la cantitatea exprirnsrii emorionale, la ;ipul de emopl tolerate ~i, de asernenea, la cui fafii de cine II este permis sa se manifeste emotional. Grupurile do: copii au adesea 0 ierarhie stricta, tar a manifesta feme fata de cineva situat mai sus in ierarhie inseamns a cauta necazul cu ]1.1rlliInarea. De a~em~nea, ;Ita. cum am viizut In ducutia des pre relariile dintre parteneri de aceeasi varsra din capitolul precedent, grup\trile de copii au idei bine definite des pre ernoriile care sun! acce.ptabile ;;i 1n ce conditi: este probabil ca biiieFii care sum foarte agre~ivi sa fie reSp1Iltl, cu toare cii 9i baietilor total nonasertivi lc va fi greu sa prirneasca acceptarea.Lr;, santil gmpului. Asdel, Incepand cu varsta prescolara, diferitele tipuri de .U1teraqrLUll 1Il care se Implica copilul vor forma abilitati ernorionale diferite, iar calitatea de mernbru atac al famil.ei, cat ~i al grupuri1o~ de p'rieteni va ajuta In consecinta la largirea paletei de abilila\i aflate la illdemana copiilor.

Ideea conform carem oamenii StUlt difenri 111 pnvinta 1Ilteligentei lor este universal acceptaHl, d:J.r nO~Jlmea cil am pucm evalua In mod similar adecvarea fLllction(irll emorionale a unui individ a dobandit recunoa;;ter:e molt mai lent. Acest l~cn! se datoreazii ~ mare pa~e faptului d emotille par sa fie rnai vagi ~i mal confuze dedc caracte~lStJcile cog~u~e,. iar ideea C,1 am putea rrmsura funqionarea emo~ionali ~i determma daca -un· UldrVld se adapteaza mai bine dedIt altulln aces! domeruu a fast Iuata sert~s.1n conside.rare doar ill. ullimul timp. Incepem 1n sfar§it sa apreciem Japrul ca, totuo;1, competen~a emo~ional~ trebuie considerara un element la fel de unportam pentnt dotarea noastra psihologica ca ?i competenp intelectuala: ascfel,

/46

::J)ezlJohare emoiionata

! CASETA5.S!

Intreruperea cursului emotional

Un dialog poate fi punat chiar si tIl absenra cuvintelor - fapt ilustrat de schirnburile fata-ill.-fad dintre marne ~i bebelusi, care dau irnpresia unei conversaui chiar daca a~ mai degraba expresii faciale: gesturi, priviri ~i vocaiizari ca ~i cornponente decat vcrbalizari. Ele lasa aceasts impresie datonta modului ill care componentele sunt Fesute ilnpreuna intr-un schimb de tip du-te-vino illtre cei doi parteneri, deoarece ceea ce "spune" unul este urmat indeaproape de ceea ce "spune" celalalt - Ull schimb in care bebelusul invata repede ea semnalele sale ernorionale prezints interes pentru eelalalt parcener, care le va raspunde contingent ~i predictibi1. G rezulrat, eopiii mici au oportunitatea de a achizipona cateva reguli de baza ale inceracriunii sociale, ei sunt capabili, de asemenea, Sa obfina ajutor m exprimarea expresiilor emotionale si In modularea acestora In acord cu asteptarile celorlalri.

cat de importance sunt aceste oporrunitati de lnviirare poate fi apreciat eel mai bine prin interferarea delibersra cu acest curs interactiv, Aeest lucru a fost realizat prin intermediul pa.radigmei "fafa imobila" - 0 procedura realizata In condirii de laborator, in care 0 mama este rugata mat lnral sa interacponeze ca de obicei cu bebelusul ei, determindnd asrfel astcptari pentru 0 cornunicare normals, iar apoi Sa devins tacura ?i nonresponsive perrero C£teva minute. Prin inregiscrarea comportamenruhii bebelusului ;;i compararea acesruia in cele dqua condirii, se pot

'deterrnina efectele acestei perturbari (vezi Cohn & Tronick, 198-3; Tronick, Als, Adamson, WlSe &Brazelton, 1978, pentru detalii). Acestea sum notabile lneepand cu varsta de 2 luni: bebelusii sunt conrrariaji ~i apoi toe mai suparati datorita esecului lor de a obtine inreresul obisnuit ;;i responsiviratc din partea marnei. La inceput, ei mcearea activ Sa o atraga pe marna privind-o )ii zambindu-i; cand esueaza prin aceste mijloace, ei lnceteaza sa rnai z:linbeasca ;;i cresc 'ill frecvenp; expresiile eruotionale de tipul plansului, incrunnrii ?igrimaselor: Privirile spre mama devin mal scurte pana cand ill final bebelusul se llitoaree de tot, ca ~i cum privelistea mamei este prea dureroasa pentru a putea £i suportara. Bebelusu] pare apoi absorbit ill sine sau "deprirnat" - 0 condipe care mai poace continua un tirnp dupa ce marna "1;;i reia cornportamentul normal,

Este evident din aceste observarii ca indisponibilitatea emcjicnala a rnamei este un factor de distres purernic - mai mult decir indisponibilitarea fizica ternporara a rnarnei, asa cum se observe in reacpile din condiria de fap imobila ill cornparatie cu comportamenrul din ·timpullipsei marnei din lneiipere (Field, 1994). In pr:imul an de viarii eopill sunt desrul de man peIltru a-~i fi stabiLt a?teptiiri bine definite des pre tipul de responsivttate oEerit de mama, 'lnsa sunt lnea prea mici pentro a· se descurca fara spijin )ii pentm a fi capabili sa 1;;i regleze independent comportamemu! emotional. Mama trebuie Sa fie disponibilll pentm ·a ofer:i niveluri optime de stunulare, pencru a modula nive1ul de actlvare al copilulUi iii pentru a modela cursu!

'JJezlJohare emo!iona!a

147

dezvolnrii ernoponale ulterioare a copilului prin rnodul in care oiera reci . I

w. un uri] f - ·1 .. . v • procltate a

rasp.. sea ectrve a e ccpilului. Daca nu actzoneaza ascfel - si acest lucru est .

t bil w " I ' , e mal

prooa sa Sf mtarnp e pentru 0 durau mai lUll<>a atunci c·a'nd ma ' . fWd

d . .... b rna su era e

ep1;eSle - cursu! dezvolrarii ernoponale a copilului poate fi pus In s.ruatie de nse

(vez! casera 3.6). '

,

atune! dnd Daniel Goleman si-a publicae ill 1995 cartea Intdtgen/a emo/lonald, aceasta a tr~:~t un lIlte~es eno:m dacoma accentului pus pe nevoia de a dezvolta alfabetizarea emol=1?na1'i jil .a .ayertis~entelor sale cu pnvire la consecinrele nedorite ale une; proaste funqlOnan emoponale. S-au acurnulat deja suficiente date de cercetare per:tru a u1fe!ege ceva din natura si determinanrii diferen)elor individuale care constnuesc competenta ill aces! sector al cornportamenrului urnan . ,

II .:.c- f· 51, ill

ramo,. :r~ pu:e:n !,~1.SC~lCa a irmatia conform .careia aceste diferente l;;i au rada~inile

ill copilana mica ;;1 m influenrele care se exercits atunci.

Ce este competenta ernotionala?

A rasptillde la aceas:ii illtrebare este un proces cornplicat datorin faprului ,ca dezvo~Tarea emo)lOnal~ se refers la toarte mulre aspecte diferite. Tabelul5.5 enurnera Opt corr~poneme. fnnclpale care alcatuiesc cornperenra ernorionala fiecare repre~ynrand 0 .abilirate pe care copiii trebuie Sa 0 stii.pa~eascii pe drurnul spre rnatunltaAte. Aces~e opt componence nu yin ill mod necesar mtr-un pachet unirar: a Ji eflClefl,\t in una din el~ nu garanteaz~ eficienp ;;i 1a nivelul alteia ~i ell atilc rnai putin la lllvelul tuturor. Expnmarea eompet'en,el ernotionale printr-un index de tipul IQ ar fi,

Tabel5_5 Componentele cornpetenrei ernotionale

~~. ~----~-------------------------------

1 G!lrt,tUnta propriei stari ernojionale.

2 AhlIitatea de a discerne ernoriile altora.

J Ab;litatea de a uriliza vocabularul ernoriilor aflar la illdeman~ • d aJ • .

(sub)cultura. ' ,I 1I1 rna uzu ill propria

!,

4 Capacirarea de impiicare sirnpaterica ill experienjele emouonale ale altora,

5 A.bilitarea de a_ "ln~elege. ca s,tilrile ernotionalc Inrerne nu trebuie sa corespunda cu expreSla externa, alar la sine cat ?I la al}u.

6 Capacitatea de adaptare la ernotiile aversive sau la cele care produc distres.

7 Coil?tUnp cii rda}iile sum definite In general prin felul ill care emotiile sunt

COIr)llfllcate ;;; pnn reclproC1tarea emofiilor ill interioIul relajiei. . ,

8 Cap,acitatea de ~u[O-efieacitate emofionala, adica de a simti d: decii controlul asupra

__ ::~rwor expenente emotionale ?i de a ie accepta. ' ,

S,It"J-a: Din Saarni (1999).

148

d f-rav sens: poate fj rnult rnaiutil un pro.il care sa descrie v. ariatele puncte

e aceea, a . _ , ' -,- - , _

ran ~i puncre slabe ale unui individ la nivelul consriruentilor prUlci~~ eu toate dun instrument de evaluare [orrrala pentru un asrfel de seop continua Sa fie necesar de

'1

re~'lnSeaIlU1a competent trebuie, bineinteles, 'sa fie judecat In relafie eu varsta individului. Un copil de 4 ani poate fi foarre avansat 1n comparape c~ alt eopil de aceeasi varsta, dar de-a dreptul irnatur In reiatie C,ll un copil de 10 am Este acelasi lucru 'pemm cornpetenra emorionala ca §i pentrulinteligenta: ambe!e trebuie legate 'it1'totdeauna de 0 v;mtll anurie. Juded~e asupra cornpetenjei trebwe sa ~lIla cant p doe mediul cultural al copilului: dupa cum am mentionat arrrenor, eeea ce este eonsiderat ca ?l comportarnent "rnatur" inrr-un cadru social poatc Sa nu fie la fel.m aInu. Cornparati eschirnosii lJtku eu indienii Yahornarno (pag 141-140): valorile profund diferite atasate rolului agresivitarii 1:n inreractiuniie sociale a5lgur~ clrcurns~rie~ea ~ompeten\~i ernotionale ~dividualle 1n fiecare societate, m termeru foarte difenu. In mod sirnlar, comparand Tail,+nda cu Statele Unite (pag. 32), indivizii inhibati din punce de vedere emotional ~i umizi, valorizati ill Tailanda, ar fi priviri ca incornpetenti In societatea americana .~art se exprims rnai deschis.Fiec~re cultura exprirns arrurnite cerinte fata de mernbrii er pentm a se conforrna la anurrute standarde, dar in fiecare C1.z este de asernenea posibil Sa~l diferentiem pe cei

cornpe-enti emotional de eei care suntincornperenji. ..

Cornpetenta emotionala este strans legata de ccllffipetenp sociala, mal ales pentru cil abilitatea de a face faja emctiilor proprii ~i ~.le celorlalp este centrala pentru interactiunile sociale (Halberstadt, Denham & Dunsmore, 2001). Acest lucru devine eviden~ atunci cand ne refcrim la gmpul de cop ii, uncle popularitatea ~i prierenia depind in mare masurii de s uccesu' eli care till copil poaee sa fad legatura scnsibil mtre emoriile sale ii ale altora, lata cateva exemple din datele srudiilor realizate (de ex., Calkins, Gill, JOhnsOl~ &: Smith, 1999; Fabes & Eisenberg, 1992; Murphy & Eisenberg, 1997): .

•

Copiii care au clezvoltat D modalicate constructiva de a-si gestiona experienrele emorionale (de ex., pastnrea curnpatului, retinerea lacrimilor) au 'in general mai mulr succes ill relariile cu alti copii,

Copiii priccputi In' a senTIiliza cu claritate srarile lor crnouonale eelorlalti sunt mal placu)i de ceilalti copLi.

Copill care au acuratefe nui marE 1n alegerea mesajelor emo~io_nale potrivite rind Sa fie mai populari

Copm care se exprimii m.ai ales pozitiv au rdalii mai bune eu aIti copli decat copill care sunt expresivi :n sens negativ.

Copill care interpreteaza eu aeuratele mesajele emorionale ale. ce10rlalll au cde rnai rnari scoruri la aprobarea soeiala.

Copill care pot sa se adapceze furiel in maniera Ilon"agresivii. sum mai pliicufi, au =i mult sucres ca lideri;;i In general sunt maicompeten\i din punet de vedere social.

•

•

•

149

Acestea sunt diteva exernpic ~:i.re aratil cat de stransa esre legiltura mtre cornportamentul emotional al copiilor si relaiiile lor interpersonale. Populariran-, sau nepopularitatea cap iilo r, a avea sau nu prieteni, influenta lor constructivs sau distructiva asupra tunctionarii grupului - aeestea ?i alte as peete ale interactiunii sociale sunt inlluentate de felul in care copiii lsi gestioneaza emctiile. Copiii caractenzari printr-o ernotionalitate intensi[ ~i printr-un control slab af exprirnarii acesteia tind Sa aiba 0 influen~a disruptiva: ei au 0 probsbilirare mai mare sa determine confLcte ?i au un rise mai mare de a fi respinsi de catre grup decat copiii care si-au dezvoltat abiliratea de a-si gestiona reactiile emotionale. ~adar, competenp emojionals ~i cea socials sunt eoncepte care se suprapun, existand autori care ie considers 0 erititate, care ar putea fi nurnita mai adecvat fompetenfii afidz'Notia/c'j (vezi Halberstadt et al, 2001).

De la controlul din partea altora la autocontrol

. ~

In cuvintele ilustrative ale lui Frijda (1986), oarnenii nu doar au ernojii, ci le ,.j mdnuiesc. De aceea, haideri Sa luarnun singur element al competentei emotionale, ?i anurne abilitatea de a inhiba sau de a modula ernotiile lntr-o maruera acceptabila social. A fi capabil sa-Ii reglezi, controlezi, redirecrionezi ~i modifici i.mpulsurile 1n conformitate cu normcle societani este un aspect esenrial dad dorim ea societates sa flUlcrioneze lin, mai ales dad e~orba despre impuls,triIe agresive, Indivizii incapabili sa le controleze si care lasa frau Lber violentei directionate cftre ceilairi trebuie luau drept exemplu de incornpetenpi ernotionala extre~, prin faprul c~ au quat s'a progreseze pe ruta pe care 0 iau in mod normal copiii, respectiv de la a utiliza controlul extern .la a se baza pe controlul intern.

Transferal controlului emotional de la cel care are grija de copilla copil este 0 sarcina majora a dezvoltarii, care necesita intreaga perioada a cop iliine i s i nu este niciodata achizitionata total, deoareee chiar si ca adulti nu suntern total autosuficienri, ci, rnai ales in rnornente de cnza, r;[mlnem dependenji de cei apropiati noua, eu ware acestea, 1n cursu] copilariei acumularn gradual 0 sene de straregii pentm reglarea sentimentelor noastre ~i a exprirnarii lor (vezi tabelul 5.6 pentru unele din cele mal importante), §i eu cat e mal mare aceasta serie ~i individul devine mai flexibil in uciliza.rea lor eu atat va avea mai mult sueces 'in adaptarea sociala. Momentul1n carE diferite strategii devin utilizabile depinde de dezvoltarea senzoriomotorie ?i cognitiva, iaru.rm,'itaarea schi~a cu patro penoade prezinta un rezumat al acestui curs de dezyoltare (pentm detalii veZl Cole, Michel & Teti, 1994).

1

P,imZl! an de ~'iatii. Initial, bebelu;;ii sunt foarte dependenti de ad1.Jti oentm a face fa}a dist.re~ului: plansullor este un semnal pentru c~i eare au grija de e~, eu scopul de a-i aLna ?i de a Ie oferi co ufo rt. Toru,:i foarte devreme, bebelUiiii 1ncep sii utilizeze eehnic! de auto-reglare - prima da.ta Ie identifica probabJ la IndrnplaLe, ca ~i arunci cand un de get "se ratace;;ce" ill gura ;;i produce efectuI calmant doric; dupa aceea vor deveni parte a repenoriului

/52

pragul responslvita~ii, abilitatea de a inhiba impulsurile ~i usurinta alinarii m cazul activaru au fost mentionate ca forrnand aspectele constirutionale ;;1 relativ stabile ale individualiratii noastre, cu implicatii considerabile pentru abilitatea de a dobandi control asupr'a irnpulsurilor emotionale. Acest [ucru devine evident rnai ales ill cazul patologiei: de pilda, se spune despre copiii cu sindrorn Down cii. au probleme Cll reglarea ernoriilor, datorate parnal rnarurarii Incarziate a acelor tracturi ale creierului care exercita inf]uente inhibitorii asupra cornportarnentului, iar partial reactivitstii fiziologice scazute a acestora (Gchetti, Ganiban & Barnett, 1991). Drept urmare, asrfel de copii rind sa fie dificil de activat ~i totusi, 0 data activati, au dificultaji m a-si controla sentimentele.

• InJluenfe interpersonale. Oricare ar £i rolul factorilor biologici, ei trebuie sa interacrioneze cu numerosi factori externi pentru a produce rezultarul final (Calkins, 1994). De exernplu, capacitatea unui copil de a face fafa distresului depinde m prirnul rand de calitafile temperarnentale lnnascute; totusi, aceste calitafi sunt afectate de tipul de sprijin pe care 11 prirneste copilul de la pacinli. Acolo unde acest suport lipseste, asa curn este m cazul rnaltratarii (Cicherti et al., 1991), copiii sunr expusi riscului de a nu fi capabili sa dezvolte mecanisrnele necesare pentru auto-controlul emotional, In acelasi fel, intr-o farnilie sfa~iata de conflicte, m care ei sunt martorii iesirilor emotionale repetate, copiii vor avea parte de lncurajari reduse pe<ntru a-si controla propriile ernojii, de asemenea, ill farniliile ill care parin~u suiera de rulburari psihiatrice care vizeaza functionarea lor afectiva, cum este depresia, este probabil ca ;;1 copiii sa prezinte riscul dezvoltIrii unor

! disfuncrionalirati emorionale. Asa curn am vazut mal devrerne, istoria atapm~ntu1ui ; fost u~ilizaca pentru a arunca 0 lumina asupra diferentelor individuals si, ca rezultat, pot £i urmarite legaturile dintre variatiile cornpetentei ernotionale ;;1 tipul relajiei formate cu parintele ill primul an de vlala.

• Injluenfe ew/ogZre. $i mediul mai Iarg m care este crescut copilul de familia sa paate sa fie responsabil pencm variaui ill cornpetenra ernorionala. Sa luarn "efectele saraciei (Garner, Jones & Miner, 1994; Garner & Spears, 2000): stresul asociat cu venirul scazut poate sa aiba efeete nocive asupra vietilor emotionale ale parinjiior ~i constituie till factor de rise sigur pemru functionarea socio-ernotionala a copiilor, Efectul poate sa se rnanifeste m diferite forme: aspecrele care insotesc saracia, curn sunt grijile financiare, nurnarul mare al persoanelor din familie ;;i sanatacea precara, pot Sa rezulte intr-o mgrijire mai purin res pons iva §i calda si, de aceea, sa product ata?amente anxioase; mamele obosite, supramciircate de munca ?i a:n...xioase pot sa aiba. mai pUfin tirop pentru a vorbi cu eopill lor §1 ascfel sa fie incapabile sa discute despre expenen~ele emo~ionale importance cu ace;>tia; funa ?i agres iviCatea rind Sa fie prevalence dis Propol1ional m familiile eu venit SCamt dacorita vielll stresanre, iar eopill vor £i de aceea mai exp~i la eonflicce. Copill crescu!i m asemenea circumstante nu se aEla rucidecwn m

!53

situaria de dezavantaj emotional; eu toate aces tea, saracia ne ofers un exemplu pen~n: necesic:r~a de a Iua. ill consid~ra~e. mediul rnai larg al copilului daca dorirn sa illfelegem diferen~ele individuale de la nivelui cornpetentei ernotionale.

In concluzi~, exista 0 paleta larga de influenje difente care actioneaza ~i care sunt responsabile perreru variauile de 1a nivelul cornpetenrei ernotionale iar ~xplic~rea pozijiei oricarui copilluat individual necesita m general apelull~ 0 serie de factori care interacuoneaza. De exernplu, copiii abuzati fizic sunt expusi riscului pentru . 0 dezv~ltare ernononah deviants m rnai rnulte privinje: ei prezinrs 0 probabilitate mal mare de a nu raspunde distresului alrora, au tendinta de a manifesta rnai rnulta tune ~i tearna, sunt mai volarili din punct de vedere emotional iar reacriile lor la siruajiile care activeaza emorii sunt adesea nepotrivire §i dezadaptarive (vezi Denham, 1998). TOtL1§l, nu toti copiii abuzap se dezvolta ill felul acesta; catrva sunt remarcabil de rezistenri ~i se adapteazs bine. De ce apare aceasta diferenra? RaSpunSlJ poate £i gasit ~ nurnarul total al factorilor de rise Ia care este expus eopilul. I?e exemplu, haldep.sa adaugam la abuzul comis de parin)i un temperament vu0erabil car.e 11 predl5p\ille pe copilla reacui intense :La caz de stres; sa adau~;am mal d.eparte tipul de .medlu marcat de siiracle, care creste probabilitacea apariuei de expenenfe stresante, iar sansele ca dezvolrarea ernotionala sa urrneze un curs deviat crese. Exists fireste careva conditii care exercita 0 inf]uenfa adt de puternics prin ele lnse1e meat nu exista: scapare; acest lucru se aplica mai ales anumitor stan biolozice ill. care distrugerea functionarii neurofiziologice este cauza directs a patolo~iei psih?loglce. Un astfel de exernplu este a,.utismul; a~a cum apare detaliat m casera 5.6, copm care sufera de aceasta tulburare au C<J triisamra centrals disfunctia ~motjonala. ~otu~!, in majoritatea cazurilor, incornpetenta emoponali este rezwta~ mai'mullror £acton, de cele mai rnulte ori din toate categoriile de rnai sus, care interactioneaza

pentru a produce esecul in dezvolrare. '

I CASETAS.61

Patologia ernotiilor la copiii ell autism

Autisrnul eSCe 0 condipe relativ rara, IDsa una care fost m centrul atenriei darorits na~rii sal~ surp~atoare.~i (pana acurn] misterioase. Considerata la inceput ca efect al par:nfilor-£?g!der", adlea. al unui tra(amem parental rece ~i upsit de sentllneme, esteI:JnVlta aZl. c .. 0 concilyle orgaruea aproape sigur lnnasctlta, posihil cou origil1e geneuca. Nu,. e~ta IDea mCl l~ tratament disponibil, eu toace cil copiii eu forme mai ~oa.~e pot h aJutap sa funq-lon~ze rezonabilill societate. Din prllnii ani de viafii, COpill cu aUCl5ill prez~ta ~rel npun prlnClpale de probleme psihologice: (1) e~eciJn formarea unor relafll soelale normale; (2) anormalitati ?i mtarziere ill dezvoltarea limbajului; (3) patemuri de comportament eli caract~r ritual ~i repetitiv. Un maIle

154

nurnar de studii din ultirnii ani au clarificar inrrucatva procesele specifice care stau la baza acestor deficite generale. De exemplu, se considers cil problemele de limbaj ale copiilor autisti ar fi legate de deficite ale abilitap!or cognitive de secventiere, abstractizare ~i organizare, ill timp cedificultiifile ill formarea reb·rillor ar avea originea In lipsa unei teorii a mintii, prin faptul di acesti copii par sa fie incapabili sa evalueze ce gSndesc al~u ;;i chiar sa realizeze Gil. eelelalte persoane sunt fiinte g,lnclitoare, respectivcs au 0 "mince".

Astfel de probleme sociale sunt reflectate ill deficitele emotionale tipice acestei rulburari, S-a observat ill mod repetat la copiii autisti ca nu au capacitate a de a ernpatiza cu ceilalti: ill. experimentele In care un adult simula distres de tipul durerii sau fricii, copiii autisti, spre deosebire de cei cu dezvoltare tipica, acordau atentie mica fl!fe1 adultnlui ;;i examinau obiectul care era aparent responsabil pentru reactie. Asdel, ei utilizeaza [oarte putin mesajele ernononale transrnise de al~ sau fac acest lucru in maniera detasata, sugerand ca nu sunt foarte interesati de ceilalti oarneni ?i sentirnenrele lor. De altfel, copill autisti au probleme ill sirnpla diterenriere a ernoriilor altor oameni - probabil in mod nesurprinzator, deoareee stabilesc rareori contact vizual ell cineva. Gnd copiii eu dezvoltare eipica, copiii cu retard rninral ~i copiii autisti au fest rugari rntHill studiu sa sorteze fotografii cu fefe umane, pnmcle dow grupuri au realizat acest lucru pe baza expresiei faciale; copiii autisri, pe de alta parte, i- au sortat pe baza tipului de pa1irie pe care il purcau.

Autisrnul afecteaza ~i alee am ale fmlC~Onarii emotionale, C'lIIn ar Ii manifestarea propriilor e,mofii. ale copiilor, Asrfel, ei prezinta mal plLpne emorii pozitive ca pL'icerea ~i bucuria atunci cand interacjioneaza eli parintii' sau cu al~i copii; ei rind de asemenea, Sa 1o\i exprirne ernotiile ill circumstante nepotrivite. tri~ti cand at trebui sa fie rnultumiti, mulrurniti cand at trebui Sa fie sllparap. Drept urrnare, ei nu reusesc sa ~i coordoneze manifestarile emotionale eu ale celorlalri ~i intrerup funqionarea lina ill grupul de copii, ceea ce duce la lipsa popularitarii Ii respingere. Unii copii autisti sunt sc!ipitori din punct de vedere imelectual ;;i au purine dificultii~ ill rezolvarea sarciniIor cognitive pocrivite varstei, cum ar fi lnfelegerea cauzalitapi fizice. Totu~i, 1n timp ee ei pot lnfelege faptul ca lovi.rea unei mingi 0 V!l propulsa pe aceasta illtr-o anumita direqie, nu pot sa illreleaga probleme care implica cauzalitate'psihologica, de exemplu £apruI ca dezarnilgirea poate Sa ducil la triste~e.

Acesre deficire emop-onale sunt legate strans de deficite ill funqionarea sociala.

Dac{i copill nu pot recunoa~te 1nfelesul sernnalelor emofionale ale celo-rlalfi, transmise fie prin expresii faciale, fie prin gesturi sau vocalizari, ei vor «vea dificultar majore 1n participarea la schimburile interpersonale. lar dad nu pot ruci macar sa cliferen?eze 0 emo~ie de alta, se vor eompotta nepotrivit ClL ceilalfi o;uneni, sporind dificultafile pe care Ie au deja (Denham, 1998; P. Hanis, .1989; Rutter, 1999).

/55

La un moment dat emotiile erau conceprualizate doar in terrneni nesanvr - ca procese disruptive, ciudate, care inrcrfereaza cu funqionarea eficienra a boamenilor, Viziunea pozitiva esre de data destul de recenta, tar aceasta considera ernotiile ca fiind de folos adapt~rii ~j, rnai presus de toate, ca parte esenfiala a relajiilor interpersonaie.

Emotiile au~ 0 baza biologics, fadl.nd pane din echipamentul lnnascm al tuturor fiin\elor,u~ane, Inca din primelc sapcan;aru de vla\ii, pot fi iden:ificate mai multe ernotii bazale, in tLfiP ce altele apar ulterior, 111 anurrute momeme dm ontozeneza deoarece presupun funqii cognitive rnai complexc, cum este simrul sinelui, care ~u e f;rrnat pana dupa prirnul an de vlafii. Baza biologics a ernopilor sc traduce prin faptul cil toate fiintele umane !mpiirtil~esc aceleasi emofu:. acest lucru este conhrmar de datele amropo[ogice c~ese dill socIetal! izolate ~.l nealfaberizate ~i din observariile asupra copiilor care s-au nascut orbi sau surzi. Totu~l,felul1n care ne exprimarn crnotiile preewn si condiriile in

care faceJII acest lucru.vor fi diferim, In lunctie de educape ~i ~xpertenfi\·' . '

Copiii ~u doar trales~ ernotnlc, ci se ~i gandesc la ele. 0 data ce devin capabili sa vcrbeasca 1'1 Ie pot nurru, poe sa reflecteze asupra lor si sa le dis cure cu alui, De asernenea, din al treiiea an pot sa :fad inrerente despre starile interne ale altor oarneni devin tot rnai capabili Sa 1nfeleaga cauzele emotiilor altora ~i sa anticipeze consccinrelc acestora, Aces! lucru face 1n schimb posibils, la timpul porrivit, construirea unor teorii sof!sncate de~pre cauzele pentru care oarnenii se comports a~a cum se comporta $i duce astfel la achizitia unor abilitap Cot rnai cornplexe de "citire a rnintii".

. Acesr proces este stirnu.at de conversatiile despre emorii,' prima data cu parin~ "i :.'! i apOl cu alti COpll. Acestea arata cil fi copiii loar;e rnici dau dovada de 0 mare curiozitate I I d'i,spre ma.tivele propriilor lor sentimente "i ale celorlalti, iar 1n fa.tniliile In care astfe! de i i col1\1ersa-r.il apar lrecvenr, copiii tind sa fie mai avansau ill intelegerea ernoriilor decat ill

alte familu. Dezvoltarea ~moponal.a este asadar modelara de experienrele soeiale, iar acesz lucru se vede eel ffi<U bme atune I cand comparam "regulile de expnmare" pe care ne a~ceplam sa Ie ddba~deasca copm ill ciiferict culruri. adica normele penrru exprimarea emofiilor partl.culare III anumIte ClrCllrrJ5tante.

; , . ~a cum indivizli diferii. la i1ivelul c~mpe[enfei imeJectuale, tot astfel clife,ra 5i la n:velul compecenfei emo~onale. Exista mai mulce motive pencru ;lCeSte clifer~nte: ' blologlCe, respecciv caracteri.5tlci te meperame male ~i alte trasaturi lnnascu;e; j llterpersonale: adlca fdul m care sum crescu\i copill; ecologice, cum e saracia. 0 a

, componema. toa!te irnp~rtama, se . refera la abilicarea de. a regia ~i controla propriile ~ emotll, deoarece eiecu! III dobandirea unel astfel de abiht3.fi poate sa aiba consecimE I'~ soclale dezastruoase. Dez~oltarea aces~ei abilita~, este 0 problema de transfer ;U

~ co~tml~hll de, I~ ,eel .care lll~nJef.te copillll la cop~ - un proces care ocupii 1ntreaga penoada a_ copJanel iI unphca achizlpa de strategu dm:!rse pentw reglarea semimemelGr ~ ~! a expreSlEl acesmra~ _j

156

Denham, S. (1998). Emotional Developmmt in YoUl~ Children (De~{Jjtarea emo!ionafii fa copiii mui).

New York Guilford Press. 0 abordare impresionanta, cu multc exernple de cazuri, Referindu-se ill primul rind la dezvoltarea din perioada prescolara, cartea ofera un rezumat al informariilor.din cercetarile recente,

Fox, . A. (ed.) (1994) Thedevelopment of emotion regulation Biological and behavioral considerations (Dezvolmrea regliirii ernotionale: consideratii biologice ?l comportarnentale) Monograph;, of the Sade!)! /01' Rmarch in Child Development, 59 (2-3, Serial No, 240). Focalizata pe terna reglarii crnotionale, aceasta monografie confine capitole despre 0 gamii larga de aspecte Iiziologice, cornportamentale ji incerpersonale, oferind un insight ill tipurile de illtrebari puse de cercetatori ?i ill metodele urilizate pentru

aflarea raspunsurilor,

Oatley, K, & Jenkins, J. M. (1996), U'fldmtafldi,~ EmotiOn! (itz!efegerea emoliifor). Oxford:

Blackwell. 0 excelenta introducere ill studiul ernoriilor, incluzand un capitol despre aspectele ontogeneuce. Prezinta emotiile In context evolutionist ~i cultural ~i acordii 0 atentie deosebici aspecrelor psihoparoiogice,

Saarni, C. (1999). The Development of Emotional Competence (De~oftarea ,·ompeten/ei emo/ionale).

New York: Guuford Press. 0 explicare lucida a cornpctentei emotionale ?i a variatelor cornponente care cornpun acest concept. Este inftuenfatii puternicde experienta clinics a autoarei, deosrece acorda 0 arenne deosebita esecurilor ill dezvoltare ~i funqiomirii

de flcirare.

[ CAPITOLUL ~ASE I

Cop;/ul ca om de 9tiinta:

Leoria lui piafjet despre

dezuo&area cOfjniliua

It .... '''''''''7''-

160

Scopuri ~i metode .. Trasaturi de baza ale teonei

161 164

167

Sradiul senzoriornotor Stadiul preoperational

S tadiul operatiilor concrete Stadiul operariilor formale

167 171 177 181

182

Contribuni Limite

182 184

190

191

@ Getty Images

160

Cogniria se refera la cunoastere, iar dezvoltarea cognitiva la achiziria acesteia m eopilarie. Includem aici procese precum lnlelegerea, rarionamenrul, gandirea, rezolvarea de probleme, lnVafarea, conceprualizarea, clasificarea ~1 memoria - pe scurr, toate acele aspecte ale inteligentei urnane pe care le folosim ca sa ne adapram la rnediu si ca sa ii conferim acesruia un sens.

Traditional, m opozitie cu subiecrul "fierbime" al dezvoltsrii ernotionale, dezvolrarea cogniriva a Iost considerats subiecrul "rece", referindu-se doar la functiile intelecruale, care se presupunea d ar putea £i studiate separat de cele socioemo rio nale. In acest capitol vom des erie 0 teorie foarre influenta 9i productiva care are m vedere dezvoltarea cognitivs ca flind "rece", ~i anume teoria propusii de Jean Piaget, eel care a oferit abordarea cea mal comprehe ns iva. de pana astazi des pre felul in care copiii ajung sa mreleaga lumea. Torusi, vorn vedea ca in anumite privinte teoria lui a fest putin prea rece si, de aceea, ill capitolul urmator vern trece la 0 alta viziune a dezvoltarii cognitive, aceea oferits de Lev V'lgotsky, care a incercat, inrr-o anumlta mas urii , Sa refacs echilibrul ~i sa relationeze aspectele intelecruale eu eele socio-ernojicnale ale cornportamentuiui urnan.

Caracferizare jenera/a

Jean Piaget a fost vocea dominants din psihologia copilului pentm 0 mare parte a secolului douazeci. De ongine eivetiana, numeroasele sale lucrari, care cuprind asertiuni tecretice si observatii stiintifice realizate de-a lungulilltregii vieti (1896- 1980), au transfon~[ felul k care gandi.m des pre copii ~i despre dezvol~area lor inrelectuala, Este probabil ironic faptul ca Piaget nu a avur nici 0 pregacire fonnala in psihologie, prima sa specializare fiind in biologie - dorneniu ill care ~i-a publicat prima lucrare (0 observatie a randunicii albinoase) la 11 ani. Cu toate acestea, Piaget a devenit interesat m adolescents ~i de episternologie, respectiv de acea familia a filosofiei care se ocups Cll originile cunoasterii, iar acesta a rarnas interesul sau SU'l ~inut de-a lungul vietii, Pentru a investiga acest subiect, Piaget a decis sa urmeze 0 abordare ontogenetica ~i sa urmareasca, prin metode psihologice, modul ill care achizifioneaza copiii insrrumentele de bazs ale cunoasterii ~i cum ajung sa le transforme m mijloace sofisucate de adaptare la mediu.

Piaget a publicae peste 50 de caryi, ca de exernplu Judecata li rafionamentJtlla .·opli (1926), Com'Wide mpiilor dCJpre fume (1929), Jo,", vi.mn·!i imitafie in ..apilane (1951) fl ConJ·tnu/ia realitdfzi la ,"Opil (1954). CLl. toate acestea, influenta lui s-a propagat 1a mceput meet - partial, deoarece a publicat in limba franceza ~i lumea angIoamericana nu s-a familiari7_at cu ciirtile s'ale ded.t dupa ce, mulp ani rnai raniu, aces tea au fost traduse m engleza; partial, pemru c:i abordarea sa metodologica ~i eonceptele sale teorecice erau foarte diferite de cele prevalente In acea perioada. Cu COate aces tea, 13 momentul potrivit, teoria piageciana a rrez;t tm interes universal ]i a inspirat numewase aIte investigafu - maL 'intai pemru a replica rezultatele lui Piaget eu alte e~antioane, mai apoi pentru a completa golurile §i pentru a extinde munca sa

Copiu! ca om de ~tiinJa: leo,ia, lui Pi~t&,et dejpre dezl/oha,ea cOfjnililJi' 161

la alte subiecte relarionate ~i, In cele din urmi, pemru a modifica si, La anurnite

privinje, pentru a 'lnlocui concluziile sale. '

Scopuri §i rnetode

Piaget a lucrat la mcepurul carierei sale cu Binet, tatal IQ-ului, la testele staudllrdizate de inreligents, a sarcina care presupunea cotarea rispunsurilor date de copii ca fiind "coreete" sau "ineorecte". Piager si-a dar repede searna ca ceea ce 11 interesa cu adevar~t nu era.succesul sau esecul copiilor, ci modlli In fare ei ajungealila raspunsul dat, oneare ar fL fast acesta. Cu alte cuvinte, el dorea Sa dezvaluie procesele mentale din spatele raspunsurilor copiilor: ce ne spun aces tea des pre conceptia des pre lume a co~iil~r, cum se ~odificii odata cu varsta ~i cum ajunge, astfel, copilul sa se adapteze mal bine lao re~tate. Spre deosebire de Binet, el era foarte putin preoc<;pat de diierenrele individuale ~1 de. performanra intelecruala ea §i indicator al varstei menrale; el a incepuc Sa investigheze rnai degrabii caracterul general al inte'igenrei decat manifestarea sa la indivizi specifici. Ca urmare, el nu s-a centrat pe proble~e de esantionare arunci dnd ~i selecta copiii pentru srudii - mtr-adevar, cateva dill cele mai influente lucrari ale sale s-au bazat doar pe trei copii, §i anume cooiii lui. Norrnele. de dezvoltare au fost lasate spre a f stabilite de Binet pi colegii acesruia, scopul ~Ut PIag~t era acela de a investiga natura dezvoltarii - un scop pe care a sperat sa 11 atrnga prm urmanrea modului m care copiii devin progresiv capabili sa se

adapteze 1a mediullor. .

Activitatea lui Piaget a trecut prin doua faze man:

1 Inirial, el a investigat felulill care se dezvolta la copiii inrelegerea anumitor eoncepte - ca tunp, spatiu, viteza, class, relatie ?i cauzalirare - C:lB~ sunt cate.g~~~e de baza ale cunoa?ter~. §l sum fundamentale pentru lnlelegerea realitalll, Majoritatea acestor studll cuprindeau copii cu varsta 'lntre ;, 5i 10 ani, . ob)illa~d inforrnatii relevante prin interviuri care aveau scapull de a elue~da vizrunea fiecarui copil despre IJJJ .anumit fenomen: ,,0 deterrnina nom sa. se rniste?", "De unde yin visurile?", "De ce curg r:auile?". . Interviurile era~ complet nestandardizate, fiecare intrebare depinzaid de raspunsui anrerior al copilului, §i continuau pana cand Piager simrea cii a surprins felulln care copilui gande~te des pre ace~ feuomen (vezi caseta 6.1 pentm un exernplu). ~a cum spune :riaget: "Ii introdue pe subieqi in conversafle pe baza mo~elului lntreba:ilor psihiatnce, cu scopul de a descoper: cev:a despre ratlonamenrul care sta ill spatele raspunsurilof lor c~recte §: mal ales ale ~elor gre~ite." PriJl mtervievarea copiilor de diJerite varste, Plaget a urmant dezvo1tarea fiecarui concept, iar acest luc:u i-a convlns mal illcai cii modificiirile m gandire apar sub formi de salturi §i nu gradual, ~l ca dezvoltarea este, din aCE::tSta cauza, mai bine descr.sii ill termeru de s.tadii. Sa luiim exemplul oferilt it! tabelul 6.1 privind investjgarea fiicuta de Plaget asupra concep~iei copiilor des pre cauzalirate. PW1:ind 0

II

162

Cop.:Lj ca om de jliin!a: leoria lUi Piagel dB!Jpre dezuo&area cogn.iliuii

serie de mtrebiiri, cum ar fi "Ce determine norii Sa se rniste?", Piaget a obtinut raspunsuri care l-au convins ca pentru fiecare interval de varota e~tii rnodalitati tipice de gandire, dilerite calitativ, iar dezvoltarea m~elegerii acesrui concept particular ar purea fi eel mai bine descriss ca 0 secventa de trei sradii, mergand de la cornprehensiunea "magica" la cea "an.irnisra" ;;i la cea "logica".

Tabel 6.1 Stadii 'in mfelegerea cauzalitiilll

Exemplu de 1ntrebare: Ce deterrruna norii sa se rniste?

Tip de gandire

Magica (p?tnilla 3 =0: copilu! poate influen]a obiectele externe prin intermediul gandurilor sau al acriunii

2 Animists (3-7 ani): copilul atribuie obiectelor caracteristicile proprii

3 Logica (de la 8 ani): copiloi lnrelege lumea In terrneni impersonal:

"NO! li facem sa se rniste pemru cii rnergern"

"Se rnisca singuri pentru cil traiesc"

2 In a doua fazii a rnuncii sale, Piager a trecut la 0 vizrune mai globala a dezvoltarii intelecruale. In loc Sa exarnineze aspecte separate ale illte1egerii copiilor, el le-a combinat mcr-o schema unificatoare care se refera la mtregul proces de dezvoltare cognitiva de la nastere 1a rnaturitate, si, ill loc sa propuna stadii de dezvoltare pentru concepte individuale, el a propus 0 schema secvenriala de pami stadii pentru a explica cresrerea intelectuala ca mtreg. Vom des erie detaliat aceste patru stadii mai jos: aici vom observa doar cil extinderea varstei investigate spre prirnul an de via~a insemna ca Piaget nu se rnai putea baza exclusiv pe interviuri ~i ca observajia, atat a comportarnentului spoman dit ~i a reactiilor la situa\ll special create, juca un rol rnult rnai important. De exernplu, penrru a surprinde abilitatea copiilor de a dasifica obiecte, Piaget Ie dadea un set de obiecte sau imagini atent selecrionate (case, oarneni, jucarii, anirnale, etc.) ~i le cerea sa le aseze m gmpe care "se potrivesc" sau care "sum sirnilare". In acest fel, el determine momenrul in care copiii In\elegeau pentru prima data notiunea de clasificare ~i purea investiga criteriile pe baza carora ei puneau obiectele lmpreunil - precnITl tr:'isaturi percepruale ea mar.lmea sau clJoarea, a~a cum IntaLnim de obieei 1.1. vmre mal mie;, sau caracter1stiei mai abstracte ea tipul de obiect (de ex., judrii vs. 1mbracamime) sau Lltllizace (de ex., comestibile sau nu). Ca ~llnainte, Piaget nu eni adt de mult interesat de performan\a coreed. sau gre§lta a copillor, ei de maniera In car" lncepeau sii rezolve sarcina ~l de ceea ce dezvaluia aceasta despre organizarea mentala a copUlor In acel moment, el

f63

I CASETA6.1/

Tehnicile piagetiene de colectare a datelor

Pentru a ilustra rnetodele ut~ate de Piaget ca sa obtins intormarii de Ia copiii pe Care 7-a m~est~gat.' vom cita mal JO~ dom protocoale, Primul exemplu ilustreazs metoda inrerviului clinic - 0 conversane cu intrebari deschise destinata Sa clarifice modwill care gandesc co~iii ~i ill care explica anurnite fenomene particulare. In acest CJ.Z) fenomenul invesngat este natura visurilor, copilul intervievat are 5 ani si 9 luni.

Piage[: "De uncle vine visul?", Copilul: "Cred cii dormi at1c de' bine illeac visezi" P:

"Vine dill noi sau din aEarn?". C: "Din Jfarn". P: "eu ce visiim?" C: "Nu ~ciu". P: "eu mi.u:ae? Cu nirnic?" C: "Do) cu nimic", P: "Clnd e~[i m pac ~.i -visezi, unde me visul>" Q "In parul meu, sub pacuri, nu prea stiu, Daca ar fi In stcrnac, oasele i-ar sea ill cale Ii nu a~ pucea sii 11 vild". P: "Visul este aeolo dnd dormi?" Q "Da, in pac langa mine". P: "Esre visul in capul cau?" C: "Eu sunt eel care sum ill vis; nu este 10. capul meu. C'and visezi nu ~cii ca e~ci In pac. Stii ca te plimbi. Esti invis. E~ti In pat, d~r tu nu ;;cii am." ... P: "Cind visul este ill earners, este 15.ngii tine?" C: "Da, acolo!" (indica la 30 de em tn

fara ochilor sa~. I

Aces~ extras este d.intr-o ca.rte.pu~liCat1 ill 19.29, intitulata Com-e,~rii!e C'Opitiordespre lume, care include descnerea illv:stlgat~or == de Piagec ill ceea re priveste "ill~elegerea fenomenelor menrale de ripul gandurilor ;n al visurilor de catre copii. In time ce aceasta demoustreaza- abilitatea lui Piaget ~i persistenra lui in a adresa rnulte Ln.tr~ba.ri ?etaliate ~l relevante, ne arata ea poate sa existe ~i un pericol in a induce anurnite idei m ffiillte~ copiilor ~ 0 obse;:vape ca:e a fest UIllI.1 din rnotivele pentru care Piaget s-a bazat mal Pllfill pe inrerviu ill lucranie sale de mal ra.rziu. Cu coate aces tea se observe fapru] cil su~iectul. eit~c aici are anumite dificultari in a conceprualiza fenomenele r:len:ale de tipul vLS~or catiind mentale, considerandu-le mai degrabam terrnenj fizici, respectrv ca obiecte eu substanja. Piager a numit aceasta tendinrf rut/ism ?b~erva[a ~i in identificarea gan~w-ilor cu acrul vorbirii, Iucru descoperit de ~semene; ill interviurile eu copu de 4- 5 am.

. Cel de al doilea oe~emp_lu este extras din lucrarile mal ra.rzll ale lui Piaget (este luat dintr-o carte pulieata in 19)4, nurnita COnJITlICfia realild/ii fa wpi,} ~i ilustreaza uulizarea observ~pel cornpcrtamenrului unui eopil foarte mic, Copilul este fiica lui Piager, Jacqueline, care aveain acelmoment 18 luni,

Jaequellne Sta pe 0 parurii verde ~i se joaca eu un canof care 0 imereseaza Foarte mule (este WI obiec[ nOt! pentru eal. E'a spune "po-terre" ~i se di.streazo punandu-lulU-O curie goalii ,i seoiandu_l din nou ... Dup,l un cimp [au eu cmoful/! 11 pUll 10 eutie 1n ump ce Jacqueline pri'fe~re. Pun ap.oi curia sub paturii ~i 0 dstorn, lasand astfel obiemu :1Scuns ~ub pat1.lC'd, f'ira Sa las copilul Sa '1mi vada manevra, ~i scot curia goala. [i spunilli Jacqueline, care au mceceazii sa se wee la parurii ~i care a sesizat ca am. facut (eVa sub ea:

"Da-i lui tara canoful"- Ea cauta obiecrul in curie, se uita la mine, se uid din nou eu atenne la curie, se uim la piiturii, etc., dar nu 'li vine ideea sa ridice piirunl pentru a gasi

can:oful dedesubt

Multe din observatiile realizare de Piaget surprind comporta.mentele spontane ale copiilor, dar, ca ;;i ill acest caz, el face apel ?i la mini-experimeme ill care testeaza reaccii1e copiilor la variate siruatii construite special - acesta e echivalentul obs~rva~onal pentm evaluarea proceselor lor menrale pro intermedin! mtrebarilOI din interou. Exernplul de mai sus face parte din investiga\ia facuta de Piaget ill privinta abllita~ii copiilor de a concepe oblectele ca entita}i permanente - dezvoltare care, asa cum vorn vedea, [orrneaza 0 parte extrern de irnportanta a cre~terii

imelecntale ill pri.rnii 2 ani de via\a.

realizand pentm aceasta prowcoale detaliate ale comportamentelor ~i raspunsunlor verbale, citate cu generozitate In toate diI1i1e sale (caseta 6.1 oferi!

exernple)

Triisituri de bazi ale teoriei

Innascut sau dob;mdit? In ceea ce priveste dezvoltarea cognitiva, ca ~i ill cazul altor aspeece ale comportamentului, aceasta intrebare a generat controverse lndelungate. Pe de d. parte, sunr cei care cred ca mediul ofed doar continutul penrru structunle memale existente deja ~i ciiaceste structun lnnascute sunt [undaroenrele primare ale cresterii cognitive. Pe de alta pane, existf abordarea care sus tine c3. toate aspectele dezvoltarii sum explicabile ill. termenii stimularu din partea mediului ?i ca, de aceea, dad dorirn sa ln~elegem achizitia de cunostinte trebuie sa investigam experien}ele de

inva\are ale eopilului.

Esenta teoriei des pre dezvoltare a lui Piaget este surprinsa in ideea conform

careia dezvoltarea inrelecruala poate fi explicata doar prin luarea ill considerare a interactiunu dinamice ?i continue dintre copil ;;i me diu. Nu are sens sa dam prioritate naturii copilului san influen\elor mediului; dad vrem sa lntelegem cum anurne achizitionea-za copiii cunostinrele trebwe sa descriem in deraliu felul In care ei actioneaza asupra mediului )ii mediul asupra lor, de-a lungul anilor. Aceasta 'a fest sarcina pe care iii-a propus Piaget sa 0 rezolve. El nu a crezut ca bebelUiiul, proaspat sosit pe lume, este un recipient pasiv care trebuie "umplut" de catre experien\ii, ci ea el este deja ecrupat eu 0 anwruta organizare psihologica, primitiva lnsa, care 11 predispune sa utilizeze In difente feluri specifice ariee informatie pe care 0 lnralne~te. In wate stadii1e dezvoltiirii, eopill sunt capabili sa' selecteze, Sa interpreteze, Sa trans forme ~i sa recreeze experien\a, pentru a 0 potrivi structurilor mentale pe care Ie au deja. Inifial, aceste scrucruri sunt foarte simple, bazate mai ales pe activitiifi reflexe cum e suprul. Daca li. dam unui bebel1.l§ de 2 luni 0 papllj>a, va ill-

Copiftj ca om d~ jtiinta: teor' It· n. t I I!l.'

" 'a «I. (-' ,age de1pre desoolia-ea. cO'fjniliua

Tabel 6.2 Definirea catorva terrneni p"iagetieni .

165

Termsn.

Dcftllifie

r::upa Pi~?et, "imelige~ra este 0 forf!l2; particulars a adaptarii

biologice . Ea se refera la procesele rnentale prin f 1 d

d I' I dif . care 0 asr e e

a aptare are roc ?l nu a erenjele dintre indivizi Ia nivelul

compecenrel lor cognmve.

~endin~a 'lnna.sellta mtaJnita la toate organismele biolo Ice de

ajustare la cerinte]e mediului g

Struct~ni cogni~iVii fundamenrala, bazata pe actiunea senzonornotone sau pe gandurile pe care le folosesc indivizii pentnl a of en sens experientei lor.

Procesul m,emal prin care un individ incorporeaza noile ~xpenenfe m schernele existence deja, rransformand 10 acest fel informapa nOlla astlel incat sa se potriveasca ell modalitarile antencare de g1ndire. ' Pr?cesul mental prin care individul isi modifies schemele existente pent~ a Sf pot~ivi .ell noua experienta, adaptand astfel modur~e antenoare de gandtre 1a inlormatia noua.

Star~a in care schernele illdividului se potrivesc eu caracteristicile mediului, Atunci cand apart dezechilibrul, trebuie sa aiba loc 0 restructurare a schemelor,

Inte!1genpi

Adaptare

Schema

Asimilare

Acomodare

Echilibru

cerca sa 0 bage ~ gura §i nu Sa se joace cu ea ill rnai multe feluri, ~a c~ ~~ce un copil de 2 am. Dupa curn'arata Piaget, bebelusul asirmieaza papu;;a .la svc~ema sa d~ supt,. deoareee suptul este activitatea predo~anta ill a.cea p:noada 91, din aceasta cauza, va determina ~~dulln care cop~ de varst.a r~spectiva utilizeaza obiectele pe care Ie illtaIn:SC. Torusi, ill acelasi tunp, bebelusul lnvata din astfel de expenente .cii pap~~ .prezinra ~i alte posibilitali si, drept urrnare, vor emerge nOI modalirati de acponare: lovire, alintsre, illdoire, scuturare e~c. Cu alte cuvinte, copilul se aro.mo~eazd la natura obiecrului. Dup~ Plaget,. procesele gc:_mene de. ~sl,"?llare ?i acomodare reprezinta ~ecarusmel: d~ baza ale mo_d~lcan.t c?gnirive: pe de 0 parte, copiii Ulcorpo~eaza r:alitat~a e~er~a ~n pro_priile structuri psihologice, iar pe de alta ei sunt impulsionati sa li'l rnodifice ~l Sa 1;;i extinda repertoriul de acp~ pe~tru a se ada~ra. cer~telor rnediului (vezi tabelul 6.2 pentru deflIlifea catorva termem plagetleni).

- !\ce:t ex:mplu simplu ilustreaza cateva din tr:isaturile de baza ale teonel plagetlene:

Asirnilare esre tennenul piagetian [olosir pemru preluarea informaciei

prin utilizarea '

strucrurilor mentale existente deja.

Acomodare este terrnenul uulizat ln teoria lui Piaget pemru moditicarea structurilor mentale cu sco~ul de a lncorpora n01 Lnformarii.

Inteligenta ,nu illeepe ell pr,ocese.~e m~ntale relativ sofisticate presupuse tn mod. normal. de acest cuvant, Cl mal degraba cu patemurile de aqiune prurutlve de tlpul reflexelor, prezente de la naFere. Totu~i, aceste modele de

•

;'7 . ~ ! d. "tiinla: teoria lui Piu$et despre dezvo&area cO$niliva.

L.opdu cu om e. '

actiune sunt modificabile: ,ele, se. vor schiniba, a~apta, combina ~i vor deveni

. . lab orate ill urma mtalnirilor cu obiecte ill lurnea externa.

toe rnai e ..

Cunoasrerea este ..omtmlta ill interactiunea copi1-m~diu. Ea .nu este mel org~ati innascut, nici oferita doar de expene~)~, CI apare dm explorarea activa a obiectelor, iar rnai carziu a ideilor. Achizipa de c~o?tm\e esre deci bazara pe actiune, nefiind un proces de acurnulare pasrva a informape~ Acest lucru este valabil pentru toate varstele: asa ~um ,bebe1~ul trebu;:e s:

.. 0 ,. d t" ile cop' ilul de varsta

ac~ioneze asupra piiP1l?11 ca sa 11 esc,opere p:op~e al ". x

scolara trebuie sa acuoneze asupra ideilor ~l sa le mampuleze ca 5,1 le

descopere toate posibilitiitile

• Dezvoltarea inteligenfei trebuie viizuta ca 0 adaptare :ot mal exactii ~i mai cornplexa la rnediu. Teate orgarusmele biologice de pun eforturi sa se adapteze ell succes lot mediul lor, iar acest lucru este realizac prin procesele gemene de asimilar~ ~~ acornodare - utilizarea obieccelor externe pentru a "hram strucrurile rnentale existents, pe de 0 parte, ~i modi:ficarea strucrurilor ill acest proces datorits experientelor, ~e de alta.

• Ori de cate ori un copil lmame;>ce 0 noua experienta careo l~U corespunde structur:ilor ;ne~tale pe .ca~e Je :re~ el ". afla ill dezechilibru. Copiii, manari de cunozitate, mtalnesc ill mod constant asrfel de experiente ~i sunt impulsionati sa le dea w: seris, adica sa caute echilibrul, Acest lucru consnruie, dupa Piaget, motorul cresterii inte1ectuale; C~l. t~ate a.::estea, ea are loc doar dad eveoimenrul nu este prea di±ent fa\a de cele .cu c~re este copilul familiarizat deja - de aici, importan\a ~armt:il~r ?l : dascalilor, pentru a- i oferi copilului experiente no! care sa alba un nivel optim de famil.iaritate-nefaw..il.iaritate.

166

•

Dezeehilibril. In

Leo ria piageriana, starea mentala m care individul illtal.new nor inforrnalll pentru care nu are mea structuri rnentale consnruite.

Echilibru, In teoria

piagerh~IL1., este starea atinsa prin as irnilare si acornodare, arunei ~a nd individul a absorbit noile informatii §i le-a dar

sens.

Putem sa ill\e1egem acum de ce lUI Piaget II pkcea sa II numeasca pe capii ,,~ci

i d t;' t'" La Eel ca oamenii de stiinta care atunci cand sunt confruntati cu

oamem e ~ un a , '. "'.. . , A - I

probleme noi kcearca sa confere sens .observaliilor lor, Ince:cand la omcepm sa ~

potriveasca cu teoriile existence, Hr apOl, dad nu au succes~ sa extll1da aceste. teoru sau sa creeze altele noi, ~i copill vor Incerca inipal modalica\ile famil.iare de asm~are a unu.i eveniment nefamiliar, iar apoi ~i vor acoruoda ~patemuri1e mentale ? de actiune existente pentru a se potrivi cu noua experienta. In ambele cazu~.l, mdLvldl.~ es~e impticat activ ill cautare;a unel s~h.l~ii, exp~rimendnd (poa.ce prm. illcerca~e. ~I eroare) diferite eai pentru a ll1telege p, probabil, prm mtermedlul Uill11 act cr~atlv, raspunzand provocarii, produd.nd ill acesr fel 0 corespond~n)a sat1sfac~to:re ~'1tr: observa\ie ~i comprehensiune. Sa luam urmatoarea observa)1e a flUIUl SaU m varsta de 10 lunl realizata de Piager:

Laurent sta [mills pe spa[e ... El apud succesiv 0 lebadii ~in pla.sric~ ? .curie, etc., ~i lntinde bra\ul ~i Ie lasa sa cada. El variaza poziliile eadem Uneon l~l mt:nde braful v'ertical uneori 'iJ. Itne oblic 'in fata sau In spatele ochilor, etc. Gnd obtectul cade

, J ) J

lncr-o noua pozitie ... 1I1asa sa rnaicada de doua sau (rei ori In acelasi loc, ca pemru a studia relana spanala; apoi modifies situaria. La un moment dar lebada cade langa gum sa; acurn nu 0 suge: (chiar dad 'in mod obisnuit acest obiect serveste acesrui seep) , ci il mal arunca de trei ori, In. timp ce abia schireaza gestul de deschidere a guru." (Piaget, 1953)

Avem aici un copil preocupat Sa descopere, condos de curiozitatea de a investiga orice potenpal pe care il poate g'asi ill noile experience, dorind sa lllvqe totul des pre aces rea prin explorare activa, identificand ill tirnpul procesulu.i ceva important des pre proprietarile obiectelor ?i cornportamentul lor ill spapu E posibil ca prima data sa £i facue descoperirea datorita Inramplarii, dar, ca si ill cazul unu.i om de ~tiinta, interogatiile 11 conduc spre explorarea noului fenomen ill multiple modalitar, incercand variate posibilitati "i apoi notand cu atentie consecintele. De aceea, lirnitele cunoasterii devin pentru copil, la fel ca si pentru cercetator, roc mai extinse.

a pane eseuriala a teoriei lui Piagec este constituita din credinja sa m progresul de tip stadial al dezvoltarii. Piaget nu considers cii dezvoltarea cognitiva poate £i privita doar ca 0 crestere cantitativa a cunoasterii: el 0 conceprualiza rnai degraba ca pe a serie de pasi dedt ca pe 0 linie continua, ill care fiecare pas reprezints 0 modalitate specifics de a gandi des pre lurne, care esre calitativ diftnta de stadiul anterior ~i de eel

.j urmator. Piaget a tras concluzia, pe baza observatiilor sale, d periodic ill tirnpul ~opilariei emerg anumite strategii cu totul no! de ill~e1egere ~i, In timp ce inirial s-a limitat la a le descrie ca ~i concepte men tale individuale, cum e cauzalitatea descriss rnai sus, ill cele din urrna le-a reunit intr-o schema integratoare care presupune patru stadii, Exists asrfel ill copilarie trei puncte (spre finalul celui de al doilea an, pe 1a 6 sau 7 ani ~i apoi pe la 11 sau 12 ani) canel au loc reorganizari mentale majore - Piaget considerand cit reorganizarea este profunda ~i se aplica la toare aspectele comprehensiunii Copiii variaza din puncrul de vedere al varstei Ja care ating aceste etape ;:i nu to)i indivizii acing seadiul final; cu wate aces rea, secven~a este aceea~i, In sensul. eli tm copit nu poate funqiona la un nivel superior f:ira Sa fierecut prin stadiile amerioare. Fiecare stadiu reprezinta 0 modaUt,lte de a da sens medinlu.i Wt mai complexa ~i mai adaptativa; fiecare duee 1a 0 in~elegere calitativ diferita. Caracteristicile celor patru stadii sum descrise mai jos (tabelul6.3 of era un scurt sumar).

Stadiul senzoriomotor

Aceasta perioada se extinde aproxUnaeiv pe duraL< prirnilor 2 ani, iar nwnele ei deriva din caracteristicile ei principale: ini)ial, copill cunosc 1umea prin aqiunile pe care Ie realizeaza asupra mediului. eu alte cuvime, nilloa"rerea esee ob)inuta prill supt, apucare, privire, lovire, mu?care ~i alte asemenea raspunsuri exteme realizace asupra obiecte1or din lumea copilului ~i mea nu este derivata.din procesele de gandire

168

Tabel 6.3 Stadiile piageriene ale dezvolrarii cognitive

Stadiu

Trafiittl1i caracierutice

5 enzo rio motor

(de la nastere la 2 ani)

Bebelusii depind de mijloacele senzoriale Ii rnotorii de lnValare si lnfelegere a rnediului lor. Structurile cognitive sunt bazate pe actiuni, deverund tot mai cornplexe ~i mai coordonate. Doar ill parrea finala a acestei perioade actiunile vor fi interiorizate pentru a forma prirnele si.mboluri reprezentarionale.

Copiii sunt capabili sa utilizeze sirnboluri (cuvinte, imagini meruale] In illcercarea de a 'lntelege lurnea. Devine posibil jocul i.maginariv, copiii reusind sa realizeze distinctia mue fantezie si realitate. Gandirea este egocenrrica ~i doar la sfat?itul perioadei vor pmea sa ia in considerate punctul de vedere al celorlalti,

Copiii achizitioneaza 0 serie de operarii rnentale precurn clasificarea multipla, reversibilitatea, senerea ?i conservarea prin care pot rnanipula mental sirnbolurile ill diferite feluri. Apare gandirea logica, dar rezolvarea de probleme este .1.nca Ie gar;;. rnai mult de evenimenteie concrete deci: de conceptele abstracte. Copiii sum capabili acum sa realizeze operarii mentale care implies abstractizarea si rationarnenrul logic, Ei pot sa ia In considerare 0 varietare de solufii posibile pentru 0 problema fiid sa fie nevoie sa le puna 10 practica, deoarece e: pot sa gestioneze situatii pur ipoterice. Gandirea se refera mai mule la idei decat la obiecte.

Preoperarional (2 - 7 ani)

Operatii concrete (7 - 11 ani)

Operarii formale (de la 11 a.rli)

~

interne, care Ii. vor permite mai tarziu copilului sa manipuleze obieetele In plan

mental. Torusi, :Piaget credea ca acest stadiu i.n.i\ial, bazat .pe actiune, este un preludiu esential al dezvoltarii gand.irii.; dupa el, operatiile mentale sum actiuni interiorizate.

Ch..iar dad m primii 2 ani activitatea esre rnodalitatea dominanta a copiilor de a se relariona eu mediul dezvoltarea In eadrul stadiului nu este absolut deloe statica ~i poare fi des cris a, dupi Piaget, ea 0 sene de substadii. Haideri sa spicuim eele rnai irnportante tendinre generale ale acestei secvente:

• De fa paternurite rigZde de actiuns fa ale jlexibile. Copiii se nase cu un anurnit numar de paternuri de raspuns, care le perrnite de la inceput sa intre In contact eu mediul lor. Aeeste paternuri sunt eapabile in..i\ial sa raspunda doar la anurniti stimuli specifici: de exernplu, suprul este prezent de la nastere, msa la meeput este aetivat lntr-o married reflerl doar de carre sfJ.rc; toate celelalte obiecte cu care vin in eomact buzele sunt respinse. TOtll§i, bazandu-se pe observa~iile foarte detaliate ale eelor trei copill ai sal, Piaget des erie felulm care, ill primele luni, rigidiratea cedeaza locul flexibilitii\ii, pe rnasurii ee bebelu§ul devine tot rnai capabil sa j~i adapceze comportamentul la 0 varietate crescanda de stimuli. De exemplu, 101 9 zile, Laurene, fh..J sau, vine ill comaet accidental eu mana sa, pe care incearca sa 0 suga, dar pe care o abandoneaza imediar; dupa aceea mcearcii Sa ~i suga plapur:na, dar cu acela~i rezultae. Nunic altceva decaI s1nul matern nu corespunde. $i to~i,

dupii 0 saptamana sau dour, bebelosul a mceput in cele din urma sa I;;i suga degetul; in mod gradual, el a acceptat 0 diversitate de obiecre cum ar fi plapuma res pins a anterior, degetul tatalui siu si jucarii de diferite forme ~i texruri, Mai rnult, dad la incepu suptul avea loc doar rand obiectele veneau m contact cu buzele sale, bebeiusul a lnvapt gr<1dual sa asocieze apariria obiecrului cu actul: astfel, la 4 luni, Jacqueline, fiica lui Piaget, ~i-a deschis gura mdata ce i s-a ararat sticla de lapte, iar la 7 luni I;;i deschidea gura m mod diferenriat m functie de o~erirea unei sticle sau a unei linguri. Aceste tip uri de adaptare constiruie, m viziunea lui Piaget, incepurul inteligentei

De la patemunl« izolate de actiune fa "ele coordonate. Initial, obiectele exists pemru a fi privite, apueate sau supte. Doar mai tmiu, bebelusii vor invata ca poc realiza simultan sau intr-o secventa coordonara 0 serie de actiuni diferite asupra aceluiasi obiect, De exemplu, un bebelus foarte mic va apuca un obiect doar dad mana sa vine 1n contact eu el, nu va meerea sa aduca obieerulla nivelul ochilor pentru s-l exarruna .. Acest lucru se va dezvolta rnai drziu, chiar dad initial se va lnclmpla doar dad obiecrul ~i mana vor fi m acelasi camp vizual. In cele din urrna, bebelusul va intinde mana dupa obiectele la care se uiea ~i va privi obiectele pe care le apucs; m plus, rnai drziu va coordona aces t paterr_ vizual- motor cu s uptul, prin introduce rea obiectului m gura sau (cu 0 jucsrie zornaitoare) prin scuturarea obiectului, producand asrfel un sunet ~i intrcducand astfel si sunetul m peisaj, Ca urmare, repertoriul de actiuni al copilului devine tot rnai complex, mal coordonat ;;i rnai eficient.

De fa comportamente] reactiv fa ce! i~tell!iona!. ell toate cii bebelusul este activ de - la bun inceput, activitarea sa nu este deloc realizata eu intenpe ~i planificats La mceput. Efectele actiunilor sale asupra rnediului sunt produse accidental: de exernplu, arunci dnd un bebelus lovesre ~iraguri1e de margele aear-nace de caruciorul sau, faca.ndu-le Sa sara?i sa prcduca sunete zornaitoare, el nu este constient de legamra dintre acpune ?i efeet ?i de aceea nu va incerca sa repete In mod deliberat aqiunea. Doar 101 sfar~itul primului an cornportamenrul cu adevarat intentional devine evident. Piaget a demonstrat acest lucru prin inregisuarea felului In care cei trei copii ai Sal se comportau cand erau confruntaji cu un obstacol arunci cand incercau sa ajunga la un obiect atractiv. Sa Iuarn ill considerate urrnatoarea observatie:

Ii prezim lui Laurent [m varsrii Ce 6 luni] 0 cueie de cJ:llbrituri, illtinzand cealalta mana lateral peo.tru a forma un obstacol ill calea sa. Laurent lncearca sa tread peste mana mea sau lateral, dar au illcearca sa 0 mute ... [Totu~i, la 7 luni lit ju.matate] Laurent reac~oneazii diferit. Ii prezint cutia peste mana mea ca obsraml, dar ill sparele ei, astfel 1r.car sa nu 0 poara ajunge fira sa 1.nlature obstacolul. Dupa ce illeearca sa ignore acest lucru, Laurent love~te dintr-o data mana mea obstacol ca pemru a 0 muta sal! cobort. Ii las si el ia curia. [Gnd e confruntat eu 0 pemii·m loc de mana] Laurent illeearc'a sa prinda: cutia ~i, suparar de obstacoJ, U loveW dinth) data, cobor3.ndu-l evident pma cand calea este Libedi. (piaget, .1953)

~----~~

170

C . f} t 'e "Uinta.· leoria lui piac;ec dil1pre dezvoharea COfjniliva.

opdu ca om d, t .' 9

In mod incuitiv, nu e dificil sa fawn distinctia intre comt:'ortamentul mtentional si eel neimenronal: asrrel, hotararea 'incapa\anata a lw Laurent de a ap~ca cu~ia este evidenra. Progresul catre un asrfe.l de comp,ortame~t.orientat spre viitor ~i planificat - este till pas foarte UDp_oz:ant ~ copilana midi. si of era comportamentului copilului un aer foarte difent, mal matur.

De la actiHm externe fa reprezentari menta/e. In timp ce 'in copilii.ria mid predo~a activita\ile se~oriomotorii, spr: s£ar~itul acestei peri?adee~erg gradual sernne ale proceselor mentale. La mceput, nu exista rue. un md~Clu pentru utilizarea de imagini, simboluri, g2111duri sau once ah mecarusm intern de catre copii, Piaget ilustreaza acest lucru prm obsevar~a comportamentului LI1 situatii de rezolvare de probleme, cum sunt eele u: care 0 judrie este 'In afara campului de prindere, dar care poate fl O~pnllt~ prin utilizarea unui bal aflat 'In apropl~re. In c~a mal mare p~rte a pnm~1.ll an de viata copiii nu observa coneXlunea dintre =. doua obiecte, ruci atunci ean'd rnuta ill mod accidental jucaria prin manipularea bHului. In eel mai bun caz, rezolvarea de probleme este 'lnea doar de tipul 'lncercare ~i eroare: abia 'In cursul celui de al doilea an, copiii l~i vor da searna ill plan menta/'ea baful poate. fi folosit ca mipoc de atinge~e au s.copului dorit~ I~fial, copiii vor avea nevoie sa vada ba\ul ill aproplerea )uCanel pentru a-i m~e"ege semnificatia; dupa aceea, ei lo\eleg ca intr-o asrrel de suuaue est~ nevoie de un bat ~i ill absenta lui vor merze S1 vor cauta unul, Atune, cand are loc acest luc~, comporta~entul co;ilJui devine mule rnai versatil; 'In plus, dez~oltarea limbajului 'In aeel moment le faciliteaza copiilor reprez~ntarea obiectelor ~i a oamenilor in mod simbolic, astlel 'lneat ei pot sa marupuleze mental si sa 1;;i planifice aeitivitatile fira sil aibll nevoie de fapt de realizarea vreunei actiune. Urilizarea reprezentarilor mentale este loea destul de prirnitivii si in~ficienta 'lnsa acesta este un pas exrrern de important catre

function~ea marurs a fiinlelor um:ane.

,

•

De.seoperirea de catre eopil a permane ntei obiee:uiui este 0 achizitie semnificativa din stadiul senzoriornctor ;>1 merits 0 men\i~me specialil. Aceasta se refera la 'In\elegere~ faptulw ca lumea este compusa din obiecte externe care sunt enma\l illdependente, care exista indiferent dad suntem con?tien\i de ele sau nu - 0 asump\ie atat de naturala perrenl noi, adul\ll, 'lneat ne vine gr~u sa concepem orice alta abordare. Faptul ca a sesizat cii ,bebe1~lI. vid llUDea diferit de felul'ln care 0 viid adul\ii este un semn al geruulUl lui Piaget, ~i anume, ea ei 0 vid 'In totalitate mtermenii imp_resiilor senzoriale tredtoare ~i d obiecte1e sunt legate doar de con~tlentlZarea acestora de carre copll. Toate obiecre1e - jucaria zomaicoare, de-

getul mama sticla ursuletul sau orice alteeva Cll. care bebel~ul vine

, , , ,

ill contact _ sunt lucruri care lsi datoreaza existenta faptului ca, In acel moment,

eopilUl se uita la el, 11. aseulta s~u Il. manuie~te. A~ei eand copilul nu mal este m contact eu obieetul acel obiect 'lnceteaza sii mai existe: un fel de "OG'hii mre nu S8 viid Ie

,

Pennanema obiecmlui 'este rerrnenul desetlmar de

Piager penrru In\elegerea faptului cii obeetele sum entitatl ludepe.ndente, cate ' continua sa existe ~i a~.ll1ci dll1d individul

\

\

au este con~tieut de

Copi!..! ca om de ~tiin!ii; leoria lUi pia';jd tkjpre dezvohar~a cognili(fii 17' HiM" aplicat obiectelor, Din aceasta cauza, bebelusul nu are nici sentimentul de sine deoarece acest l~cm necesita abilita:ea d:: a conecra dif.erite impresii ill timp, copilul nefiind capabil sa realizeze asa ceva ill prunul an sau chiar dupa aceea.

Pentru a-si sprijini argumenta~ia, Piaget a utilizat un test de ascundere. El arata participantilor 0 jucarie atractiva ~i chiar ill rnomentul in care acestia erau pe punetul de a 0 apuca, el 0 acoperea cu 0 patura, ascunzand-o de privirea lor, Bebelusii mai mici actionau imediat ca ~i cum jucaria nu ar rnai fi existat: ei Ineetau actiunea de apucare a jucariei, 4i 'l.nclreptau atentia ill alta parte ~i se cornportau ca ~i cum jucaria ar £1 meetat Sa existe, Pe de aka parte, bebelusii rnai mari incercau 'In continuare sa obfina jucaria, chiar dad ea era ascunsa: ei se uitau insistent la pat!ura, 'lncercau sa 0 atingii ~i sa 0 ridice ~i ap?i cautau jucaria de sub ea. Continuarea orientsrii Carre obiectul lipsa a fost considerata de Piaget 0 dovada a faprului ca lo mintea lor riimanea 0 idee a jucariei ~i ca s-au stabilizat cunosrintele lor des pre obiecte.

Aceasta nouii conceptie despre obiecte ea entitati permanence nu apare totusi dintr-o ~atii'ln f?rma fi.nalii, rnatura. Piager i-a t;asat dezvoltarea de-a lung~l co~iliin~l rruci cu ajutorul observariilor detaliate ~;, ca de obicei, rabdiitoare, jucinduse }OC~rl de aSCl.iIldere cu copiii ~e COate va~stele ~i sporind complexitatea sarcinii pe masura ce copm cresteau. In tlffip ce pzirnele dovezi ale permanentei obiectului apareau ~eori spre sfar)iitul primului an de viafii, Piaget considera ca doar apro:::unatlv peste mcii un an copilul este eapabil sa 'lnfeleagii, ill rnaniera marura ca 51 adulpi, faptul Cu obiectele ' au 0 existents continua, indiferent daca el este constient de de sau nu. Cu alee cuvinte, permanema obieetului este 0 idee care trebuie wnJt,,:,ztii de catre copil: ca )ii Lrl cazul alter concepte precum spatiul )ii tirnpul, Piaget considers ca nu le putem Iua ca atare la nastere ei trebuie sa lei dim sansa Sa se dezv~lte. ~a cum apar: detaliat 'In caseta 6.2,0 lstiel de dezvoltare este'prelungita, ocupand 0 mare parte dill penoada senzoriomotorie.

Stadiul preoperational

Mo~icarea care are loc la nivelul abilitarilor cognitive ale copiilor la sfarsitul celui de al doilea an este rnasiva, copiii deverund capabili aeum sa se anaajez~ In crandire ~lffib?licii, nen::aifiin~ lega~i de realitacea imediata. Un simbo! este blJ1l cuvan~ sau 0 =grne care lnlocUle~te ceva, a~a cum putem vedea 'In urmiltoarea observatie

realizata de Piaget: '

La ~1 de ~uni, Jacqueline a vazut 0 SCot~a Ii a zis "cana". Dupa ce a SpU5 aeest cuvanr, a ndlCat-o ~l s-a prefacut d bea ... In ziua urrnatoare, viizanci aceeasi stoid a spus"pahar", apoL ,"cani\", apoi "p'llarLe" ii'ill cele din urma "vapor pe apii". Dupii tret zile a luat 0 cune goala ~l a mi~cat-o [mime ~i mapoi spunand "m«"inufii",

(Piaget, 195])

I

Prill, observarea seevenfelor de joc, Piaget a pumt sa demonstreze ca spre sfar~itul celUJ. de al doilea a~ are lo~ 0 trecere spre 0 funqionare psihologica relativ now din punet de vedere calitativ. In loc Sa se angajeze daar 'In activitiip senzoriomotorll ell.

/72

[CASETA6.2!

Cautarea obiectelor ascunse

P ,~ __ I primilor ani de viatii cei trei copii a.i lui Piaget au fost coniruntati cu e parcluo Ul - , , . rul I . ' t~ S e .0cOO de ascundere - fad L."1doia1'\ spre amuzarnen . or ~l cu sigman,a. pr.

kmurirea tatalui lor ~i a noastra. Mcdulln care ei au raspuns tr: cadrul acestor jocun la varste diferite a inspirat ideea de permanenfci .a oble,-tulm ?J a ilustrat cursul de

dezvoltare al acesrui concept In prirnii do~ ani de vufa.. _ "'a1 '

Piagec a descris aceaSta dezvol.rare ~ terrn~illl unUl_ nurnar de pa?l. I~\l _' ill

. . . le 4 luni bebelusii nu mcearca deice sa caute un obiect dlsparut.

aproximatrv prune, - . bi tul ( ) d r

Pot SO fixeze pentru scurt timp locul In care a disparut 0 tee sau petsoana, a

a .' D - an" la 9 sau 10

aceasta este doar 0 secven1a a unui raspuns contlITuu.upa a~eea, P a

I . b b 1 .. A s~ de' a dovada de un interes muit mai.activ relauv la c.eea ce se

Ulli, .e e u,;n rocep a. . . ull A ~

Inrampla cu un obiect disparut: In loc sa pnveasca paslV spre ultun. oc til I..ar~ a~

vazut obiectW ei Val' cauta acum vizual InU-O noua locajie. Asdel, Plaget I_l0teaza ~a atunci cand Laurent, la 6 1uni., scaps 0 cutie ill timp ce sta lotms, se uita unediat ill

direcjia corecta pentru a a duta. EI continua:

I .' cutia si 0 las s5 cada vertical ~l prea repede ca sa- i poa~a urrnari au apOl eu .' . 0" R . _ , . 0 hii lui 0 cauta rnai lntfu. pe canapeaua pe care sta intins .. eu;;esc sa trnectona. C • I ' I' elimin orice zgomot sau ~oc ~i realizez acest experiment la dreapts si a .stanga 1.11;

rezultarul este mtotdeauna pozitiv.

L t- vmta bebelu,ul poate anricipa pozitia viitoare a unui obiect care se .mi~d a aceas a ,. r r=, . tf d'· 'bila " VJZU<lla prin .extrapolarea pe baza traiectoriei Ii as el evme POSI ~ .a~um cautarea . .

Totusi, cautarea 1~ spatele unui ecran este mca rnult peste abilitatea bebelusului, asa .

cum vedem m acest extras;

Jacqueline [care are aproape 8 luni] Lncearca sa pri.nda 0 flJ.\ii de 'plastic, de, ~e

I una ei [Rata aluncca irur-o parte ~i] cade [oarte aproape de mana ei, lJ1Sa in

papl . , ..' ~.,

spatele unei cute a cear§afwui. Ochii lui Jacque&:e au urmarl~ ~;;carea, pe .care a

urrruirit-o ehiar ~.i cu mana Lncinsa. Dar atunei ~and rata. a ~lSp~rut ~ OlrruC m~ mulr!' Tau apol rap din locul In care e ascunsa ;;1 0 pun langa mana el de trel on. De £iecare data ea Lncearcii sa ° pnnda, dar cand e pe ~~nctul de ~ ° a:mge ~ pun [a 1oc sub cear~a£ cu 0 mi~care· evidema. JacquelLrle ~l retrage unedlat mana §1

renun~a.

at f ul· hii , .. d se illt:!" deoarece

Avem aiei un exemplu dar enome~ W "oc care nu se :a _ ." ',"'

copilul e~ueaza sa giiseasca obiectW chiar dad e pedect capabil sa realizeze rru.;;carile

necesare. . bili _ I

De la 9-10 1Urri, copiii lncep sa caute. obiectele ascunse p :u~t .car.a . sa e

gaseasca sub paturi san dupa ecrane. TOtu;;l, caut~rea lor este mca J.imitaa, a~a cum . se vede In.comportamemw lui Jacqueline 10. 10 1unl:

Jacqueline este asezata pe 0 saltea fan ca nimic sii 0 deranjeze sau sa 0 distraga... Iau papagalul din m&.in.ile ei ?i II ascund de doua ori succesiv sub saltea, In stanga ei In [pozitia] A De fiecare data Jacqueline cauta obiectul irnediat si 11 apucii. Dupa aceea ll" iau din rnainile ei si 11 mut Ioarre meet In fara ochilor ei 'in locul corespunzator din partea dreapta, sub saltea in [pozitia] B. Jacqueline urmareste foarte atenr aceasrf rniscarc, dar rn mornentul In care papagalul dispare 'in B se intoarce spre srapga ei 1i 11 cauta acolo unde erainainte, In A.

Asadar, abilitarea nou forman a lui Jacqueline de a gasi un obiect ascuns nu esre puncrul terminus ;0. acesteia, Inca exista constrangeri asupra conceptului de permanenta a obiectului: In ciuda faprului ea a fast rnartora la ascunderea jucariei intr-o noua pozijie.B, Jacqueline repeta pur si simplu raspunsw ei anterior ~i cauta din nou 10 A - asa numita "eroare Anon-B". Copi.!ul repeta doar ceea ce a funcjionat anterior; obiectul ramane legat de comportamemul ei ;;1 nu este mca vszur ca 0 entitare cu adevarat independents.

Aces! lucru are loc dupa aceea, m cursul celui de al doiiea an, C1.l toare ca nici atunci nu dintr-o data, ci m dou,'i etape. In prima faza, copilul devine ·capabi.! s:i gaseascii obiectul m pozijia B, dar doar daca murarea este vizibih adics daca el vede de ~apt ~a acesta este m~tat din A ill B. 0 rnurare invizibila d:pa$ejte capacitatea copilului; daca, de exernplu, mutarn un obiect rnic In mana imhiJd In nom locarie copilul continua sa. Clute In A. Este ca si cum copilul nu poare sa manipuleze U;c; mental obiectele pentru a identifica ill rninte traiectoria sa posibila ~i noua.locarie. 0

deplasare illforatd va fi Infeleasa doar mal tarziu: '

I·

Jacqueline [la 1 au Ii jurnatate] este asezatii In fap a trei ecrane, A, B ?i C (0 bereta, o_ batista $i jacheta ei). Ascund un stilou mic ill mana spunand "Cucu, sti'oul", Irni fin rr.lana inchisa spre ea, 0 pun sub A, apoi sub B, apoi sub C Oasand stiloul sub qj la fiecare pas, imi rntind din nou mana reperand "Cucu, stiloul", J acqueli.ne :cauta apoi stiloul direct 'in locatia C, 11 gase~te ~i J1de.

. . I·

Jacqueline cia asadar dovada Ca e constients ca obiecrul continua Sa existe In mana

taralui ei pe parcutsulli]tre~ii secevne~e de deplassri invizibile ~i ca este capabila sa i?i dea seama uncle a aJUTIS stiloul pe baza imaglllii mental: a obiecrului, Doar acest ultirn p~ este. considerar de Piaget ca flind a dovada clara pemru 0 permanents a

obtecrulU1 adevarata. .

jucar0e .- scuturare, IOlVire, supt, anmcare - copw wcep acum sa joace jocuri unagmatlve: li se da de baut pap~i1or dintr-o cana goala, 0 bucata de harrie devine cuvertura de pat, iar a bucata de panza devine mantie regeascii. Asdel, copilul poate acum sa se angajeze ill gandirea de tip reprezenta~iona1, prin care imaginile pm fi manipulate 10. nivel mental, cuvintele pot £i folosite pentru a Wocui obiectele ?i persoanele §i poate £i cr~ata a lume de fantezie atat de diferita de eea reala pe cat

I rs P. f} d I AI" fii' leoria /.,i. piatJei deopre dezvokarea CO'jndiva

~ Lopd,d ca om. CL.l ""n, . d

d ilul I'n locul interactiunii directe cu mediu1, copilul poate Sa utilizeze deja

oreste cop . '.,

, tV 'Ie ment.a'e ale' mediului si sa illteractlOneze eu acestea. A

repreZen am,·" " A ~ ,.

Cu toate aces tea, gandirea copiilor la aceasta varsta este inca in

rnulte privinte Ioarte diferita de cea a sdultilor Piaget a rnarcat acest lucru prin al~gerea numelui de "preope~ation~" pen:ru ~cest. stadiu o operatie, dupa. Piaget, este ? :ctlUne intenonzata ?~ill care i.n£orma~ia din rnediu poate fi aranjata asa cum doreste lI1~!Vldul. D.e exernplu, a aduna 3 obiecte la alrele 5 reprez~ta 0 ?perape :nentala; o alta este ordonarea unor obiecre dupa manme; ;;1 I;. fe~ este clasificarea unor creaturi diferite precum muste, elefanti, ca~ ~l

. .. b I' .: me de a - imale Piaget a considerat dezvoltarea mteleeruala ca

plSlel su ace ,l,il nu ... DlIIJal . .. ',. A' • 1 . b 11

f.. d d d to de achizitia operatiilor dar lI1 tunp ce gandl!ea la ruve simr 0 C !ill epen en a , " . . . diul . al este un pas necesar catre 0 asrrel de. dezvoltare, c?pilul dill sta. 1 p~eopera\lon

riimane deficitar "in ceea ce priveste utilizarea oper~)i.ilor men~ale datont~ II1<;1 rnultor

. ".1 A d·..· oceritrisrnul animisrnul ngldttatea ~l

caractensticr are gan iru, ~l anume: eg. ~u, ','. ., .'

. ru1 logic Putern sa ilustram fiecare dill aceste caractenstlCl facand

raucnamen pre . .' ..

reierire la observatule ~i expenmentele lui Ptaget.

Op era \ia rep rewmt, In reoria lui Piager, once procedul"ll utilizata pentru a acriona mental asupra obiec[elor.

Egocentrism

Acesta se retera la tendin\a de a percepe lumea doar ~ termenii propriei perspective. Asa cum e utilizat de Piaget, el nu este un termen peiorativ §l nu are Illffilc d~ ~ face c~ egoismul; el desemneaza mai degraba inab~tatea lnnastuta a copiilor rru~l de a , 1 c· alti oarneni pot Sa vada lucrurile dintr-un alt purlct de vedere. Piaget a

inte ege a" . . ).. A

il~trac acest lucru cu al sau clasicpeiJaj i1I tret munfi (vezi hgura 6.~ , situane ill. car~

copiii sum asezati In fa\a llI1W model din carton al unui pelSaJ cu trei munu de rnanrni

D

A

B

'I I

I I

~i forme diferite. Li se arata apoi un set de fotografii ale modelului luate din diferite unghiuri "i sum rugati sa 0 aleaga pe aceea care corespunde cu felul "in care vad ei modelul- lucru pe care prescolarii Il. pot realiza fad dificultate, Dupa aceea, se plaseaza 0 piip~a la una d.in celelalte margini ale modelului, iar copilul este rugat sa aleaga fotografia care eorespunde unghiului de vedere al papusii. Majoritatea copiilor prescolari vor indica din nou fotografia care reprezinra felul "in care vad ei scena,

Dupa Piaget, aceasta este 0 demonstratie clara a egccenrrismului, respectiv inabilitatea copiilor mici de a modi:fica focusul de la propria perspective ;;1 de a In\elege faptul d alti oarneni pot sa vada aceeasi scena ill moduri difente. Asa cum vorn vedea rnai jos, alIi investigaton nu au confirrnat ill totalitate aceste rezultate, cu toate acestea, pemru Piaget egocentrismul reprezinta 0 tendinra purernica, care poate Ei vazuta "in rnai multe sfere ale comportarnenrului copiilor rnici. De exernplu, intrebati un copil mie dad are un fratesi el spune "Da"; intrebaji-I apoi dad fratele lui are un frate ?i el soar purea foarte bine sa spuna "Nu". Din nou, -observam incapacitate a de a muta centrul de greutate de la perspectiva copilului, ceea ce are electe adverse asupra abilita).ii de a rationa despre relarii. Aceeasi tendin\ii se vedesi ill conversatiile copiilor rnici: adeseori aces tea imbrad forma unor mono!oguri colective, "in care copilul A splme ceva, urmeaza asertiunea copilului B despre 0 cu totul alta ternd ~i care nu este debe 0 replica pentru A ~i asa mai departe. Nu exists cornunicare reati deoarece nici un copil nu 4i poate muta focusul, ca urmare arnandoi vorbesc doar ill solilocuri,

Animism

Ca parte a investigapei sale privind conceptia copiilor despre lumea fizica:, Piaget a mcercat sa determine care obiecte sunt vazure ca fiind anirnazesi care ca inanimate. Asdel, el punea intrebari de ripul "Va sirnti butonul dad crag de el?", "Soarele ~tie ca ciii lumina?" ~i "Il deranjeaza pe scaun d se sta pe el?". Din raspunsurile lor, Piaget a tras concluzia d in anii prescolari copiii rru sunt mea foarte capabili Sa pastreze 0 distinctie clara. mere ceea ce e viu )ii ceea ce e inanirnat; "in loc de aceasra, ei tind sa atribuie caracreristicile organismelor vii obiectelcr inanimate - 0 tendinta denumita animism ;;i ilustrata "in schimbul urmator de cuvinte:

PIJilfj'E'T: "Ce face soarele cand sunt nori ~i plous?" COPIL: "Pleaca penrIU cit e vrerne rea."

PlJiJ.(j'E'T: "De ce?"

COPI£: "Pentru ca nu vrea Sa se ude."

Dear "in mod gradual, In cursul perioadei preoperationale, copi.ii vor "incepe Sa fad disrinctia dintre animat ~i inanimat. lnirial,. once obiect este considerat ca fiind potential constient - de exemplu, a piatra "stie" d este mutata. Apoi, 'daar obiecrele care se mi§d sunt considerate vii - de pilda, 0 bicicleca sau frunzeIe suflate de vane. Dupa aceea, viap este limitata la lucrurile care se mi)iCa spontan, cum ar fi un rau; In final, copilul realizeaza eli viap este mralnitii doar la animale ~i la oameill ~i ca, din

I .Ii

176

C- callZa- exis ta- 0 distinctie fundamentala ill natura. lime ceea ce e animat ~i ceea

aceas :a ., h...W':: 'j , . -

ce e inanirnat.

Rigiditatea gandirii

Acest lucru 5e rn.i.nifesdi 'in diferite feluri; haideti sa selectarn deus pentru ilusrrare. Primul este ireversibiiitatea, respectiv tendinta de a se gandi la obiecte sau everumen~e m ordinea m careau fast experimentate prima data. Copiii prescoiari sunt mcapabili sa relaca menta! 0 ~ecven~a; gandirea lor es te la fel de rigi~a ca ~ i perceptiile lor. 1!nul dintre marile avantaje ale gandirli mature este acela ca prmtr-un act de unagma1.1e se pot rearanja simbolurile oricum dorim, chia~ ill mo~~litati. care nu ~e po~nvesc mtotdeauna cu [ucrurile reale, Asdel, doar cand COpill devin capabili de gandire reversibila ei pot sa realizeze aduniiri ~i scaderi; doar arunci vor In\elege ca. dad 3 plus 4 este egal C\X 7, arunci 7 m.inus 4 tre~uie sa fie egal eu ?.Sd~erea este ;nversul adunjiru ~i pana dnd copiii nu pot pncepe acesc prmClplU er nu vor IIltelege

fundamentele aritmeticii.

Rigiditatea ga'ndirii se observe ~i In incapacitatea copiilor de a se adap~a la schirnbarile Wati<;arii externe a obiectelor, Sii luarn urmatorul experunent: Ii s-a ararat copiilor pr~~colari un caine ~i li s-a cerut sa identifice animalul. T~ti l-au etichetat corect ca, fiind caine. Experimentatorul a realizat apoi 0 rnasca de PJSlca p, In timp ce copiii priveau, a pllS-O cainelui, Fiind ruga\i din nou sa idenrifice anirnalul, cei rnai multi dintre ccpii afirmau cii e pisid. De he care data cand masca era pusa sau indepartata, copiii modificau eticheta in consecinta. Se pare cii gandirea l~r era dorninata de 0 tdsaturii perceptiva care era de fapt nerelevanta pentm identitatea arumah.Jui, dar pe 'Fare torusi nu 0 puteau ignora.

Rafionarnent prelogie

In cornparatie cu ;dul\ll, abilitatea de rarionarnent a copiilor pre§col~ri est~ pr~ftU1d deficitara. Acesti copii nu sunt mea capabili nici de ranonarnent inductiv lliCl de rarionamenr deductiv, respectiv de a trece de la particular la general sa~ de la general la particular; ill loc: de aceasta, ei realizeazs un rationament pe care Piaget l-a nUIillt transductiu. De exemplu: nedorrnind iorr-o Z1 de dupa-rnasa, asa cum faeea de obicei, fLica lui Piaget, Lurienne a declarat: "Nt! am dormit, deci nu este dupii-rr:asii". Lucienne da dovada de un tip de ranonament care merge de la un fapt particular (somnul) la altul (dlupa-masa), ajungand la concluzia cii unul 11 dete~a p.e celiilalt:

Asrlel rationamenrul trarJSductiv identifica 0 relatie cauzala lime dOl lteml conCre\l ktre ~ar~ ea rru exista de fapt, doar pentru ca' cele dow eveninlente se petrec lrnpreun1i. In mod lalternativ, copiii pot sa inverseze caUL1?; efeeM, ap cum putem observa ill afirmajila unw pre~colar: "Barbatul a cazut de pe bicicleta ~eoarece ;;i-a mpt mana". Din nou, vedem aici e~ecul, tipic pentru aceastii varsta, de a mfelege secventa cauza-efect. G.r wate aces tea, a§a cum se illtampla eu toate aspectele gandirii copillor mici, Plaget nu s-a mul~umit sa considere acest lucru .ca un simplu

sernn de ignoran~a sau stupiditate; dirnp 0 trivs , el a luat aceste eforturi ea pas! necesari catre gandirea rnatura. El a concluzionar: copiii nu sunt ilosici ci pre!oQi:i' procesullogic, care este 0 parte esentiali a gandirii sistematice, nu es~e pllS lnc~ ~ [unctiune la aceasta varsta, dar el va aparea m mod natural din aceste eforturi mai primitive ale copilului

Stadiul operariilor concrete

Undeva m jurul varste] de 6-7 ani are loc 0 alta modificare calitativa m dezvoltarea intelectuala a copilului. Ei devin capabili acum sa forrneze operatii mentale - eli alte cuvinte, ei incep sa rationeze sisternatic, mcearca sa rezolve logic problemele "i, m cele din urma, se elibereazs de egocentrismul atribuit de dtre Piaget viziunii lor psihologice rnai tirnpurii des pre lume. Schimbarea se vede rnai ales in noua abilitate a copiilor de a .inversa mental gandurile, de a jongla eu ele ill orice modalitare dorits ~i de a nu mai fi lega~i de felul in care se petrec lucrurile ill lumea externa, Ca rezultat, garrdirea devine rnai f1exibila §i mal eficienrs, ea d:mane totusi comclnsa mea, deoareee copiii au nevoie de obiecte ;;1 evenirnenre concrete ca suport pentru operajiile mentale - de aiei numele pe care Piaget l-a dat acestui stadiu. RaJ:ionamentele referiroare 1a notiuni pur iporetice ~i abstracte depasesc mca posibilita~ile copiilor,

Haideti sa ne oprirn la eateva dintre noile achiziui care au loc ill timpul stadiului operariilor concrete.

•

Selima. Una din pietrele de hotar ale ~diri.i operationale este abilitatea de a aranja mental iternii pe baza unOI di.rriensiuni precum maltime zreutate

, ) 0 ,

(imp sau viteza, De exemplu,un copil af1at In stadiul operajiilor concrete poate sa se gandeasca la prietenii lui in terrnenu lnaI~ lor relative In loc Sa II vada, doar, ca mallte, pe rand ca indivizi, Acest lucru duce la randul lui la abilitatea de a realiza infm7lfe tran::::jtive, respectiv de a rezolva probleme pre cum "Dad James alearga rnai repede decat Harry ~i Harry aleargii rnai repede decac Sam, cine alearga mai repede - James sau Sam?" Acest lucru presupune coordonarea informariei despre trei itemi ~i doua relatii ~i are irnplicatii pentm mviilarea numerelor ~i a rnasurarii Piaget considera d acest tip de l.n~elegere nu este posibiI pana la 6-7 ani (0 afirmarie care J fost contestata de cercetariulterioare, m care s-au identificat copii mult rnai rnici care pot rezolva astfel de probleme).

Ciasiji,area. Abilitatea copiilor de a sorta obieete ill grupuri pe baza anurnitor criterii ~i de a vedea relatia dintre grupuri avanseaza foarte mult ill acest stadiu. Sa luam fenomenul de induziune a c/clJ'eior, respectiv Intelegerea rela~or de tip parte/mcreg. Pia get I-a iIllStrat prezentand copiilor ~U1 colier dill 10 margele de lernn, 7 maro ~i .3 albe. Intrebaji fiind daea sunt mai ml~te miirgele maro sau mat multe miirgele de lemn, copill preoperafiolQali raspund de obicet ca sunt mai multe miirgele mara, ceea ce refkcta inabilitatea lor de a se gandi sirnultan la dasa m Inlreg.irne (mi.rgele de lemn)

•

COl'ilJ ca om de ;JWnlii: leoria lu,: pilJ~et despre dezvoAarea cor;nilivii

;;i la 0 subc1asa (mirgele rnaro). Pe de alta parte, cOP!ll d~ s.tadiul 'operaponal concret pot sa sesizeze . re.latla dmtr~ parte 91 mtreg: ei sunt capabili. Sa se elibereze de caract~nst1cile ~ercepClve (~~~ ~um e culo~ea maro) ~i sa lnfeleaga ca sunt implicate dm,la caractenStlCl diferite, una fiind

subordonata celeilalte. . ,

Conceptu! de numdr. Abilitarile de seriere ~i cla~~icare ajuta, dupa Plaget, la In\elegerea numarolui. Copiii mici pot flo c:p·abili sa numere, dar acesta e ~ exercitiu care poate fl realizat mecaruc, fara a avea 0 comprehensLUne reala a conceptelor subiacente. La lnC~p~t, copiii tind sa creada d ~ie:;re n~r~ un nume al unui obiect, astfel meat nurnerele particulars devin pr?pneta\l ale obiectelor. Abia la inceputul sradiului operational concret copui aJung la o conceptie mai rnatura: ei lnleleg ca numirare~ reprezint.a 0 pr~cedur~ arbitrara si ca numerele sunt din aceasta cauza intersanjabile; el aJung sa ill\eleaga ~a numerele pot fi aranjate In clase ~l subclase ~de eX",;a ? eu 4 ~:c 7 ill acelasi mod In care nillrgelele albe ?1 cele maro alcarwesc ,margelele ); ei dezvolta de asemenea no\iunea invarianiei. numarului, ~l anum: (de exernplu) d numarul total de rnonede dimr~un ~~ r3.mane acela§l? dad monedele sunt distantate ~i dad sunt aproplate 91 ca doar prm adaugarea altar monede sau prin luarea unora din ele se poate altera toralul.

Cea rnai mare atentie a fost acordata lnsa altui aspect al dezvoltarii care apare 1.n stadiul operatulor concrete - unul descoperit pentru pr~ data de ~iaget .~i care s~blini~za :el mal evident progres 1n gandlIea copillor din aeeasta penoada. ~ste yorba de fenomenul conservarii, respectiv ln~elegerea faprulUl ca natura de baza a obiectelor rantlne nealterata dnd se rnodilica Wa~i;;area lor superfieiala Haideti sa e~en:plificam (vezi !ig;rra 6.2)~ Un copil este rugat Sa toarne canutati ega~e. de apa ~ ~oua recipiente identice, A?i B, ?i s,a confirm: ~a reC1~lentele con~m intradevar aceeasi cantitate. Continurul reClplentulul Beste apOl turnat intr-un ale r~cipienr, C, care esre rnai 1nalt ~i mai subtire, ;;;i ca urmare nivelul apei va fi mai illalt decat In recipientlti A Fiind lntreba~i dad A ~i C conlin aceea::;i cantitate de apa, copm pre9colan

178

•

Conservare este nurnele dat de Piaget Lnlelegerii faptul\li ~a. anurrute caracterisnci de bazii ale unui obiect, cum ar fi greu(?(ea sau volumul, raman constante chiar ~i atunci cand 'ldiitisarea sa este modificata pen;eptiv.

It

CopigJ ca om de ptiin,tii.- leoria lui Piafje! despre dezvo harea cogltitilJli 179

neaga acest lucru, afirmand Ca C corinne rnai rnulta apa. Doar cand ajung In stadiul operauilor concrete' ei sunt capabili Sa otere raspunsul corect, ~i anume c~ A ~i C au aceeasi cantitate. In limbaj piagetian, ei sum capabili acum Sa conserve volumul.

De ce este acesr experiment sirnplu adt de semnificaciv? EI reprezinta in fond una din seria de cl'emonstratii realizate de Paiget pentru a ilustra faprul Ca aces! fenomen, cons ervare a, se aplica la 0 garna larga de calitari ale obiecrelor cum sunt lungimea, nurnarul.lrnasa, greutatea; aria ~i volumul (case~a 6.3 ofera deralii). Toate aratf cil gandirea copilului des pre lume trece acum (asa cum spune Piaget) de la centrarea pe perceprie la cemrarea pe logica. Sa luiim exernplul de mai sus: atunci cand apa este rurnata m recipientul C, judecata copilului prescolar este dorninata de o trasiltura proeminenta a Wa;i~aru perceptive a acelui recipient, ;;i anurne de 1nal;imea sa, datorita careia nivelul apei creste prin transferul apei din B, ceea ce 11 duce la concluzia ea; acum este rnai multa api. Copiii mici nu pot mea sa tina cont de doua. ~riisaturi deodata, lnal~lme ;;i la\ime, ~i de aceea vor fi incapabili sa 'lrl~eleaga cit modificarea uneia din ele este cornpensata de rnodificareaceleilalte. In mod similar, copilul prescolar nu 4i poate imagina refacerea proeedurii ~i sa observe asrfel cil ~~nd apa inapci din C ill B, ace~ta va reveni la nivelul initial, Acest lucru implies gandlIe operaponal~, care se dezvolta doar dupa stadiul prescolar ~i 11 face apt pe copil sa rezolve logic problemele ?i nu pe baza unor trasattm perceptive e vide nte,

dar nerelevante. ' .

. Trebuie Sa sublime,m 1neao data cil trecerea la un nivel mai rnarur de glndire nu tIDe de ofenrea de mtormaru necesare unor copii igDoran~i initial, care sa invere astfel sa rezolve corect problemele. A fast dovedit, de exernplu, ca lncercarea de a antrena copiii ca sa conserve are elect minim dad sunt mea ill stadiul preoperaponal. Esrernai mult 0 problema legata de faprul di acestor copii le lipsesc mca procesele mentale Decesare nivelului rnai avansat si deci nici 0 cantitate anurne de antrenament nu le va pune 1n funcriune.

I CASETA6.31

Investigarea In~elegerii conservarii de c;:itre copii

Piaget a inventat 6 s~rie de probe pentru a demonstra natttra gandiri:i copillor, iar JlrIDtre acestea' expenmencele de conservare sunt probabil cele. mat cunoscute. In hecare caz, )iI-a pn,:JpLlS sa ar::t~ ca inrelegerea capLilo! pre?colari privind obiectele esce do~ata decaranenstj~~e perceptive observabile ;;i ca, de aceea, ei sum influe~\~rl Cli u;;unnr.a de m.odiflCari ale lnfap;;arii supediciale ale obiectelor, ill timp ce COpll! mat man/dill stadlul operatiilor concrete, lnfeleg ea aeestc schimbari sum ne:-ele_vante perrtru,natllra fundamentala a obiectelor ~i, ca utmare, pot sa conserVe ~alitaple l~)f de baza:De a~emenea, ill fiecare caz procedur:ile erau ill principalla fel: .u determma pe COPll sa' he de acord ca dotti obieete erau icientice tlltr-o anurnitii privinta, du~ii ace~a schimba ceva til lnfa~?area unui obiect ~i lntreba copiii dad oblectele m;u erau similare in acea pnvinta initiala.

, ,

. ;?, /J & 1. .liifdli: lcoria g,i Piagel de1pre dezrJo§area cogf!ilirJii

180 LopdLd ca om e 9 , , . ""

. (. . f 63) I se arata COpJulLU doua ~uun de Sa !uiim eonservarea tlu77liinduf'~ "e~dl ~ele' c~nllil acelasi numar de nastun. Dupa

~ 1:_: tf linear sa te evi eat ca, ilul ori 1

nascuri. a.w..uate as e .,' " 'd -rtatl' 'in timp ce copi pnveste si e

, .. di ul dintre {>uun sunt III epa , ' ' Co ,.,

aceea, nasturu . ffi_ un elasi numiir de nasruri in eele dOl.la strun. p~ este inc.rebat daca este tot ac ~ '1. . i in siru] mai lilll<:r, Dad nasturu

, ~ acu.m sunt mal murn naStun m ~ b

pre~colan vor sp1.m~ ca .s: l' " jrul dev~e mai scurt, ei vor spune ca aeum sunt unui sir sunt aproplaj:1 as~e mcar s

rnai pupn nasrun in acel w,

•••• • •••• : ...• ~ .....

Conservarea numarului

~ <"!=:;--~ --~

~

Conservarea lungirnii

•• --.

I

t

Conservarea masei

=: 6 3 n otlttG pelttr"" conservorso flum.arutU-i, a. /(J.ng,"m.ii ~i. a madei.

J,~ ,.~. ,

. ," 1 'd - bete unul deasupra

, ' ervarea hmgtl71zz, se p aseaza oua., ,

Pentru a mvesnga cons 1 .f 1 d 1· i Unul diu bere este .apOl mutat

1, Jul t de acord ca s unt a e e lmg, I .

celuila t ~l cop e,s e d klal' ilul este/mtrebat din nou daca au aceeasi

astfelmd.t tr~~e dincolo , .e cet ~ tar cop d· ceasti[! depa;;ire ;;1 vor sustine eli. acel

lungime. Copni pre]colari vor 1 uenFP- e a

bat me acum mai lung, . . s .' "' f ta copJului dona

. Ulnmul exemplu se refera la conservare: masei. : ;:::as~c';titate de hn. Una

bile identice din l.ut, iar acesta eS,te ~e aco~d. ca ele ceoncopI1p;ll.1 priveste. d.nd e mtrebat.

. £ t' in camat ill ump c ,. u ,

din bile este apm trans 0r:ua II. , "t'tate de Iut copii.i pre~colari vor spune

daca cele doua forme rnai con)ill aceeas 1 can~ 0 '

. 1" mai mulr lut decat cealalta, , 1

ca forma mal llllga are <!Cum. " ul . I iii din stadiul preOpera[lOna

Fiind intreba~ des.~re rnotivele ra~~lms ~l ~r~del ei vor arata camatul ~i vor nu erita sa indice moditlCarea pe~:Lept.lvf~ rea u ata~ till' da'mai mulr" Pe de alta pane,

E ' 1 cum" sau " -ai acut sa se inunu; ' dif'

spune" ste m~.l un~ a, t.i.il concrete yor sublinia faptul ca mo lCarea

explica[iJe copii.lor din suruul operal ~r '1 t'din lut asa d. trebu.ie sa fie la fel", realizata este nere1evanta" de ~xembP~, 1 u,; ~ _ II m.I~sr'ormi din noU: In bilii ;;i va "Este rnai lung dar este ~l mal su fU"e sau op sa

avea tot aceea?1 c~tit.at~", "il: _ di£ 'tele operatii cenlre de intelegerea

Ultimele crel explicatll llstreaZa en, "I ' • d ni:rruc

".., . - e idmtitatea esentia.lii a oblecte or atunCl can .' _

conservaru.. ~nrna se clentr~a l a doua se referi la cOl71penJ'pre, arudi la nlll~;;.tlIl'\a ca nu a fost adaugat sau uat, ,a, " to' rn. pensata -de 0 modiflcare ia

d'f' I 'lul uneL dimensllllll poate 1 co

o rno L Lcafe a ruve, , . _ . .. ~ d'" 0 illor mai maD, deoarece

nivelul alteia, lar a crela Justreaza revembdttatea gan 1Illd IC P, tul' bila <i ,rage

i1 .. 1 A' o'a're ;""aO"iua ce s-ar mdmpla dad remo e am ca~a .. ill >'

cop ttl ~1 P - ~ b 'dif' lnf--

astfel concluzia cil masa de 1m nu e afectata de mo !Carea ap~aru,

Stadiulopera tiilor fonnale

in jurul varstei de 11·12 ani copiii ating eel mai avansat myel de gandire, Trebuie torusi Sa nu uitsm ca exists diferenle individuale foane man mtre copii in aceasta privinta, sa notarn de asernenea ca nu toji acing nivehil eel mai inalt ~i ca exists ~i indivizi care raman blocaji ill stadii interioare. Din aceasta perspective, nici gandi.torul cel mai matur nu functioneaza la acel nivel tot timpul, ci va recurge ocazionalla modalitati mai primitive de gandire.

Operatiile formale difera de cele concrete diu mal multe puncte de vedere:

• ' &tiona7nerlt asubra abstractisnilor. .Copiii pot sa rarioneze acum despre lucruri

I' " ,

pe care nu le-au trait niciodata 1n mod direct, Gandirea nu mai este legata de

obiecte ~i evenimente actuale: copiii pot sa abordeze notiuni pur ipotetice §l abstracte, Asrfel, ei sum capabili sa se gandeasea la viiror, incluzandu-I ~.i pe allor, sa ia ill cons ide rare toate tipurile de posibilita~ §i sa faea planiricari ill

I consecinjs. Ei 1;;i dau seama ca. realitatea din jur nu trebuie sa fie singura , realitate: exista ~i alte lumi posibile pe care Sa Ie conceapa si, daca doresc, Sa incerce sa le realizeze. Adolescenrul poate deveni astfel un idealist, care poate Sa lupte penrru principii polirice, morale ~i religioase, altele decat cele i curente,

• ,Apli.'area logiat: Devine acum posibil rationamenrul deductiv, respectiv copiii , pot sa ia nisre propozitii generale ~i sa se gandeasca la consecinte de-a lungul liniei "daci-atunci", Aceasta lnseamna, printre altele, ca ei pot sa realizeze un progres rapid in infelegerea ~tiinrificaJ pentru cil stiinra este

I plina de propozitii deductive, pe baza cirora observatiile specifice sun! : : deduse dintr-o teorie generals. Asdel, copiii ajung sa mreleaga cii este posibil

I Sa prevedem ceva ce se va 'lntampla la uri moment dar in viitor deoarece

: acest ceva apare cu necesitate dintr-o atirmatie teoretica generala, de

I exernplu d 0 stea poace fi descoperita nu doar printr-o cautare aleatoare pe

cer, ci pemru ca deriva din propozitii matematice, care arata d steaua ar

· trebui sa existe intr-un anurnit loc.

• Rezo/vClre ClVClnJCltJ de probleme. Piaget a demonstrat ripul de progres lmalnit ill

· gandirea adolescenrilor prin crearea de diierite sarciru peneru ei, de obicei din fiziea sau chirnie, §i apoi prin obsevarea felului. 1n care 1ncercau s;i rezoJve problema. De exemplu, u ruga Sa descopere cum opereaza un pelldul, oferiudu~ le obiecte de diferire greuta~i ~i sfon de difente llUlgirni, pemru a vedea dad ace~tia pot Sa dedud prillcipiile subiacente solutiei, Spre deosebire de copiii diu scadiul operarional concrer, eei capabili de

, opera~ii formale abordau sarcina sistematic, variind pe rand hctori precwn I greutatea, 1naJ~imea ~i fOfj:a ~i conmuiud asdel 0 irmcglne a procesului 1rltr~O I mamera organizara ?i coerenta, Straregia lor In abordarea aces tor probleme era a~adar foarte diferita de cea a copiilor aflati la rnvelul opera~iilor

concrete: ill loc de abordarile irrcamplacoare de tip illcercare ~i eroare, tinerii

· capabili de opera~ii formale pot sa construiasca iporeze, sa deduca mental

Copilot ca om de ?fi,:ltla: ieoria lri piafjet despre dezlloaarea GOfJndillii diferire rezultate ~i sa aib~l asuel variate solut.i posibile Ia 'lnclemanii fuainte de a Ie testa efectiv. eu alte cuvinte, adolescent» por sa adopte 0 abordare ipotetico-deduc!:iva 'In rezolvarea de probleme.

Stadiul operasi.i1or fQr:rru~e repre~ind eel = 'In~lt nivel pe car~ 11 PO( atinge copui,

:l .' e au "recut prin fiecare dill cele trei stadu antenoare. Gandtrea deville. acum cupa c ". .. w' v .' , • d dul ~ rationalil sistematica si abstracta. Chiar daca exists dezvoltare91 ill peno,a a. a.. ta,

aceasta se reIera rnai ales la ga:ma de cunostinte ~i nu 1a natura de baza a gandtrll~

182

pro ~;i contra teoriei lui piafjef

Teena lui Piaget privind dezvoltarea co~ilului a fost.extr~rr: de ~uenta. _~entru rnult timp model dominant a1 modlJUl ill ca:e. ,:oP;U aehilJj:loneaza cuno~trn\ele~ aceasta a stimulat 0 cantitate mare de cerce~an ill intreaga lurne c~ sc~pul d~ replica 9i de a extinde variate le fatete ale t:onel. Ca urrnare, pl~tem astazi :,a ev:ua~ mai U90r teoria ji sa-i recunoastern a,tar numeroasele contnbu\u la lll~eleberea copiilor dt ~i neajlll1surile, care au devenit de asemenea evidente.

Contrib L11ii

Unul dintle punctele tan ale lui Piaget e.~te [aptul ca el.nu a fost un teorencia~ ~e birou. Exista 0 baza solida de observatii pentru toate jdeil~ sale ~j, de aceea, atat materialul stiintific pe care l-a produs, cat ~l exphcatiile teoretice pe~trl1 acel material ne ajuta si 1n~elq:iem cum vad copw lurnea 1a diferite varste ?1, cum anume se modifica conc~P\i~ lor pe parcursul dezvolt1lrll. Putern Sa eVldenllem urmatoarele

contributii ca hind cele mai importante:

Gimdlrea cop/itor este (Cliitatlv dijerita de cea a adttlfi/or Dezvoltarea inrelecruals all este doar 0 problenlii care presupune of en rea rnai rr:ultor informa[ll

copiilor, adaugand asrlel cate ceva la baza lor de cunosunte. P-ja cum a aratat m detaliu Piaaet, copiii gandesc dij'mt; natura acestor diferente se schirnba de 1a 0 perioada de dezvoltare la alta, iar m timp ce 'lncercaril~ copillor de a 'In~e1ege §i de a rezolva probleme pot sa para uneon 'prost~?tl din perspectiva unui adult, de fapt ~cestea reflectiiw1 progres leptun ~e-a lunglu vari'ate1or stadii pe care trebU1e sa Ie parcurga copilul pe dntmul catre

maruritate.

De'7Vo/tarea intelectuaki esta continua de fa nartere. Abordarea piageti.ana es'te Llna on~genetica: Piagec a argmnentat fapcll.1 ca adaptarea nOll- naswtulw 1a sHrc 5i 'lncercarile copil.ului de varsta ~colara de a rezolva problemele, d~ clasa ~um bazate .pe aproxllnaIiv acelea~i mecanisme, d .atat p~~le, cat ?l ultime!e ne spun ceva despre funqionarea intelecmala ~l ca once mcercare

•

•

~--.

de a 'lnre1ege dezvoltarea inteligenjei trebuie Sa porneasca de la rnornentul nasterii, Exists asadar 0 continuitate bazala 'In ciuda modificarilor care apar pe misura ce copilul progreseaza de la un stadiu la alrul,

• COPZZl ClPi 1111 rot act/v In fnvdtare. Achizitia de cunostinre nu este un act de absorbire pas iva de inlormatie. Piaget ; subliniat d~ fie'care data curioziratea intensa a copiilor, care II Impinge Sa exploreze lumea ~i sa experimenteze, Observajiile pe care Ie-a lnregistrat cu propriii copii subliniaza foarte bine aces! punec: acesti copii nu sunt dispusi Sa a;;cepte pur "i sirnplu stirnularea din partea celorlalti, ci joaca, chiar ei, rolul de "wei oameni de "tiinIa" 'Inca din prirnele luni de vlara.

• Ptrtem idenlijim 0 mare diuersuate de fenom~ne car» ne descbid calea cdtr« mintea copllului. Perrnancnta obieccului, egocentrismul, incluziunea claselor, conservarea - acesteasi alte exemple au fest urilizate de Piaget pentru a ilustra natura capacita~ii de 'lnfelegere copiilor, El nu doar ca ne-a arras atentia spre asrfel de fenornene, ci a ~i inventat modalitati pentru a le investiga, permitandu-Ie prin aceasta si altora sa 1i continue rnunca,

Data fiind natura teoriei lui Piaget, nu este de rnirare d a suscitat un interes deosebic 1n dndul dascalilor.Afirmatia conform csreia copm au un ro1 acti» in procesulmv2(\arii nu este 0 idee noua, dar Piaget a detaliat mai mult decat orieine maince modalitatea 1n care curiozitatea naturala a copiilor ii impulsioneaza sii exploreze, sa experimenteze §i sa descopere asrfel ei sittglm felul in care funqioneaza lumea. Piaget decem). idees unor copii stand in banci, ascultand pasivi profesorul care transmite currostinte: copiii trebuie sa fie-implicati activ ;;i cu cat e mai mic un copil cu adlt este mal irnpo-rar.t ca e] sa aiba opdrumitatea sa 'lnve\e prin experienta directa, Acest lucru of era motivul pentru predarea bazata pe descoperire, unde rolul ciascalului este de a crea contexte care sa dud ele 1nsele la construirea cunoasterii de catre copii, 0 astfel de cunoastere are sens, cunoasterea Care e dear impa.rta~ita nu are s,e11S prin ea 1nsa~i.

Inseamnii ca trebuie sa ne gandirn cu atenrie la capacitajile copiilor individuali. de a rnarnu experientelc particulare. Acesta este punctul in care contribupa lui Piaget are o relevanta deosebitii pencru educarie, mai ales pemru predarea maternsticii ~i a stiinrei. Gandirea copiilor, aF cum am vazut, este calirativ diferita de cea 'il adultilor, mal mult, natura sa se schimba de la un sradiu cognitivla urrnatorul. Nu pucem Sa presupunem di. felulill care copill In\eleg probleme1e este ident.ic cu eel al unUl adult - de aeeea, apare nevoia centrarii predaru pe copil ~i a adaptaru secului de sarcini cat de .ffi1 .. ut posib.illa nivelul cogn.itiv al copilului. De exemplu, copilul preoperational are nevoie de materiale care sii II permita sli mvere despre flll1ctii1e 5i propri~tatile

. • ."" • , . -' •• _ 1 _ , A oJ ) •

aceSMa prm IDaJ1111fea, atmgerea ~l marupularea lor, deoarece ill acest stadlU

eunoa;;terea este dobandita prin intermediul aqmnll directe eu mediuL In mod similar, copui din stadiul coneret, chiar dad sunt capabili deja de Opera\ll rne male , au nevoie de obiecce reale ca sprijll1 pemm rezolvarea de probleme; oferirea unui ascfel de ajutor Ie va permite sa abordeze sarcLrn care ar Ii peste puterile lor daca s-a.r baza pe abstraqiuni. A);adar, 0 predare de sucees neeesirii. in prunul rand specificarea