Acordul dintre subiect si predicat. Acordul prin atractie: definire, exemple.

Definitie:
Acordul dintre subiect si predicat reprezintă un tip de manifestare a relatiei dintre două
unităti sintactice, prin repetarea informatiei gramaticale. In general, relatia dintre subiect si
predicat este orientată de la subiect spre predicat, in sensul că acesta preia si manifestă
gramatical informatia pentru persoană si număr: Eu scriu. Voi veti nota. Nu in toate cazurile
relatia este marcată. In anumite situatii este suficientă pozitia termenilor ori contextul pentru a
indica relatia subiect-predicat si a fi decodată ca atare: Ajungând (eu) acasă, am văzut care
este situatia.Exemple prototipice:Eu scriu.Maria se joacă
Tipurile identificate de GALR II sunt:
I. Acordul tipic
I.1. Acordul in număr
Priveste forma predicatului combinat cu un subiect care se exprimă printr-un nume:
Doctorul vine mâine. Ei ajung mâine acasă. Nimeni nu stă cu bunica.
I.2. Acordul in persoană
Se identifică in cazul in care predicatul are ca subiect un pronume personal. Atunci
cand subiectul este un substantiv de singular sau plural, acordul se realizează la persoana a
IIIa,singular sau plural :
Eu mă joc cu pisica. Voi terminati tema repede.Câinele asteaptă mâncarea.
I.3. Acordul in gen
Se identifică in cazul numelor predicative exprimate adjectival sau in cazul
participiilor pasive:Desenele sunt foarte importante pentru copii.
Copiii au fost lăudaŃi de juriu.
Copiii, lăudati de juriu, s-au bucurat de premii.
In cazul substantivelor nume proprii, corelarea cu substantivele motionale se poate realiza cu
abateri de la regula acordului: Monica Macovei devine primul comisar european care ....
II. Abateri de la regula generală a acordului
Uzul limbii demonstrează că există situatii in care normele generale ale stabilirii acordului
gramatical sunt incălcate. Aceste situatii privesc:
II.1. Acordul prin atractie
Acesta constă in preluarea de către verbul predicat a informatiilor gramaticale codificate de
către un constituent al grupului nominal al subiectului. Adjunctii intercalati intre subiectul
gramatical si predicat creează o situaŃie favorailă incălcării acordului gramatical:
Oricare dintre elevi pot participa. Fiecare dintre cei douăzeci de participanti au câstigat.
II.2. Acordul după inteles
tine cont de sensul numelui asezat in pozitia de subiect. Normele limbii literare permit ambele
realizări (v. GALR II):Majoritatea a votat împotrivă.Majoritatea (dintre elevi) au fost trimisi acasă.
III. Situatii speciale ale acordului dintre subiect si predicat
III.1. Subiectul este un substantiv colectiv.
Există trei situatii reprezentative pentru realizarea acordului in cazul substantivelor colective;
acestea tin cont de tipul de substantive colective si de pozitia acestora in grupul nominal care
ocupă pozitia de subiect. Tinand seama de numărul substantivului colectiv, acordul se
realizează, in general, la singular: A sosit un grup de englezi în oras.Un stol de vrăbii a trecut
rapid., dar si Un stol de vrăbii au trecut rapid.
Forma de plural intalnită adesea in cazul acordului rezultă din prezenta adjunctului (de vrăbii) cu
formă de plural. Unele substantive devin colective in anumite contexte (o cărută de bani, o
căciulă de mere, o poală de fructe, o găleată de nuci, o avalansă de aplauze) si permit acordul
după inteles.
III.2. Subiectul este un substantiv de tipul fel, tip, specie, soi, rasă
Acestea functionează in prezenta adjunctilor la plural in acelasi fel ca substantivele colective
sau contextual colective:Un fel de soldati au invadat străzile.Un tip de cetăteni au votat diferit.
III.3. Subiectul este inclus intr-o expresie partitivă
Expresia partitivă se identifică in prezenta prepozitiilor de, dintre, din, care relationează un
substantiv de tipul (o/două/mai multe) parte/părti, o jumătate, un sfert, o pereche, o
duzină, o multitudine, o cantitate sau un cuantificator nedefinit (fiecare, vreunul, toti, niciunul) cu
alte substantive, colective (clasă, grup, armată) sau masive (apă, vin, ulei). Acordul se
realizează fie formal (gramatical), fie după inteles, in cazul in care adjunctul, la plural, este
considerat mai adecvat statutului de subiect:Exempe GALR II:Fiecare dintre noi are un scop.
In situatia in care este prezent un adverb restrictiv, acordul formal este mai potrivit (Doar o parte
dintre elevi s-a prezentat.), dar se intalneste si acordul după inteles (O mică parte dintre părtile
manuscrisului au rămas necitite.).
III.4. Subiectul este un nume propriu:
In cazul antroponimelor care au formă de plural, dar inteles de singular, acordul se realizează la
sigular: Poalelungi a veni mai devreme. Saptedealuri ne-a ajutat mult. Dacă intelesul este de
plural, acordul se realizează la plural: Popestii ne-au ajutat mult.
In cazul toponimelor, acordul se realizează fie la singular, fie la plural, in cazul substantivelor
care permit articularea la plural fie la singular, fie la plural: Bucurestiul / Hotare este....
Aceeasi observatie este valabilă si in cazul titlurilor:„Lumi virtuale” a / au produs senzatie.
III.5. Subiectul este pronume relativ
a. In cazul relativelor fără antecedent, se intalnesc mai multe situatii: cine va selecta
singularul, câte si câti pluralul, iar care fie singularul, fie pluralul: Nu stiu cine vin /câti vin /care
vin/ care vine.
b. In cazul relativelor cu antecedent, acordul e impus de forma de singular sau
plural a antecedentului:Este o persoană care stie ce vrea.Sunt persoane care stiu ce vor.
Sunt (eu) unul dintre cei care mă opun. / Sunt unul dintre cei care se opun.
III.6. Subiectul este un pronume personal de politete
Diferenta constă in acordul in gen si număr, care se realizează potrivit
intelesului:Domnia Sa este însotită / însotit de gardă.Dv sunteti ajutat/ajutati/ajutată/ajutate.
III.7. Subiectul este o propozitie sau o formă verbală nepersonală.Acordul se realizează in acest
caz la persoana a III-a singular:E clar că doreste să înteleagă.
A nu-ti ajuta aproapele e grav.
III.8. Subiectul este un termen de metalimbaj.Acordul se realizează la persoana a III-a singular:
„Programul de apărare a printeselor” este un film Disney.
IV. Acordul impus de diferite tipuri de subiect
IV.1. Subiectul multiplu
Subiectul multiplu impune reguli nu foarte stricte in cazul acordului cu numele predicativ realizat
adjectival sau cu participiul pasiv.
I. Acordul se realizează in felul următor, in cazul termenilor coordonati copulativ:
a. dacă termenii subiectului multiplu sunt nume de fiinte si unul dintre acestia este de genul
masculin, acordul se face la masculin: Andrei si mama sunt îngrijorati.
b. Dacă termenii subiectului multiplu sunt nume de fiinte si nume de lucruri, acordul se face cu
numele de fiinte: Cartea si scriitorul au fost rememorati astăzi.
c. Dacă termenii sunt nume de lucruri, există mai multe situatii de acord:
c.1. Cand termenii sunt de genul neutru si feminin, acordul se face la forma comună de
feminin: Para si mărul sunt coapte.
c.2. Cand numele de lucruri sunt de genul masculin si feminin, important este numărul
substantivului masculin: dacă acesta este la singular, nu sunt impuse constrangeri, iar acordul
se face la feminin plural (Rosia si ardeiul sunt proaspete.), dacă este la plural, forma de
masculine plural este impusă doar dacă substantivul masculin este cel mai apropiat de verb
(Muntii si valea sunt împădurite., dar Valea si muntii sunt împăduriti.).
c.3. Cand numele de lucruri sunt de genul masculin si neutru, numărul substantivului
masculin este, de asemenea hotărator: dacă este la singular, nu impune constrangeri, iar
acordul se realizează la feminin plural (Morcovul si mărul sunt proaspete.), dacă este la plural si
neutru la singular, acordul se face la masculin (Morcovii si mărul sunt proaspeti!), iar dacă
ambele sunt la plural, genul il hotărăste subtantivul cel mai apropiat de verb (Morcovii si merele
sunt proaspete.,dar Merele si morcovii sunt proaspeti.).
II. Exceptiile presupun situatii in care subiectul, desi multiplu, impune acordul la singular
a. Dacă termenii subiectului multiplu sunt coordonati negativ, se intalneste si acordul la singular:
Nici Ana, nici Maria n-a venit/n-au venit.
b. Dacă termenii, la singular, se exclud si relatia este codificată prin coordonare disjunctivă,
acordul este la singular: El sau ea a gresit. dar Ea sau ei au gresit.
c. Subiectul postpus conduce la tolerarea acordului prin atractie: Se aude ploaia sau vântul. Mă
doare capul si mâinile.
d. Termenii la singular, nearticulat, permit acordul la singular: Carne si pâine se găseste.
e. Comportamentul de bloc semantic a expresiei subiectului impun acordul la singular: Praf si
pulbere se alege din asta.
f. In cazul in care unul din termenii subiectului multiplu este subliniat prin adverbe si locutiuni de
tipul: îndeosebi, mai ales, mai cu seamă, în special, mai întâi, în primul rând:
Frumusetea si în special inteligenta a contat.
g. In cazul predicatului impersonal, acordul este la singular, inferent de structura subiectului: E
greu de înteles si explicat.
IV.2. Subiectul inclus si subiectul subinteles
Se recuperează fie din informatia de număr si persoană a predicatului, fie anaforic, din
context: Eu scriu, citesc, mănânc., Victor merge joi la teatru si se duce vinerea la fotbal.
IV.3. Subiectul nedeterminat
Se intalneste si in constructii cu verbul la persoana a III-a, dar si in constructii cu verbe la
persoana I si a II-a: Bate la usă. Ai carte, ai parte.