0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
8 vizualizări2 pagini
Stresul la locul de muncă poate influența bunăstarea fizică și emoțională a profesioniștilor din domeniul sănătății, limitându-le eficiența și având un impact negativ asupra calității lor generale de viață.
Cercetătorii Siergrist, J[78, p.65]., Zellersk. L[87, p.54] mebționează că stresul la locul de muncă poate fi cauzat de diverși factori. Unele profesii sunt în mod mai stresante decât altele. Profesiunile care implică contactul uman și abilități rapide de luare a deciziilor, în timp ce ace
Stresul la locul de muncă poate influența bunăstarea fizică și emoțională a profesioniștilor din domeniul sănătății, limitându-le eficiența și având un impact negativ asupra calității lor generale de viață.
Cercetătorii Siergrist, J[78, p.65]., Zellersk. L[87, p.54] mebționează că stresul la locul de muncă poate fi cauzat de diverși factori. Unele profesii sunt în mod mai stresante decât altele. Profesiunile care implică contactul uman și abilități rapide de luare a deciziilor, în timp ce ace
Stresul la locul de muncă poate influența bunăstarea fizică și emoțională a profesioniștilor din domeniul sănătății, limitându-le eficiența și având un impact negativ asupra calității lor generale de viață.
Cercetătorii Siergrist, J[78, p.65]., Zellersk. L[87, p.54] mebționează că stresul la locul de muncă poate fi cauzat de diverși factori. Unele profesii sunt în mod mai stresante decât altele. Profesiunile care implică contactul uman și abilități rapide de luare a deciziilor, în timp ce ace
Stresul la locul de muncă poate influența bunăstarea fizică și emoțională a profesioniștilor din domeniul sănătății, limitându-le eficiența și având un impact negativ asupra calității lor generale de viață. Cercetătorii Siergrist, J[78, p.65]., Zellersk. L[87, p.54] mebționează că stresul la locul de muncă poate fi cauzat de diverși factori. Unele profesii sunt în mod mai stresante decât altele. Profesiunile care implică contactul uman și abilități rapide de luare a deciziilor, în timp ce acele decizii pot avea un impact grav (financiar, social sau de altă natură), sunt printre cele mai stresante Cercetătoarea Долгова В.И .,[94]subliniază că profesiile din domeniul sănătății sunt printre primele șase cele mai stresante. În cercetătile sale Долгова В.И .,[95] indică ,că nu toți profesioniștii din domeniul sănătății dezvoltă același nivel de stres, și nu toți dezvoltă semne de atdere profesional. Conform mai multor studii, personalul medical / asistenta medicală din domeniul terapiei intensive vorbesc despre faptul că contactul lor cu moartea paciemților prezintă o sursă de stress puternic , în comparație cu asistenții medicali care lucrează în secțiile de medicină internă sau chirurgicale. Potrivit altor studii, asistentele chirurgicale evaluează aspectul emoțional ca fiind mai puțin important în comparație cu colegii lor din secțiile de oncologie și hematologie. În general, Бодров В.А [91];mențuionează că profesioniștii din domeniul sănătății sunt mai predispuși la stres și arderea profesională, deoarece sunt responsabili pentru viețile omului și acțiunile lor - sau lipsa de acțiune - pot avea un impact grav asupra pacienților săi.. Principalii factori de stres în activitatea profesională a medicilor,conform cercetătoarri Долгова В.И.,[95]sînt : 1) o evaluare subiectivă a dificultăților într-o situație de muncă, adică lipsa diversității sarcinilor, complexitatea excesivă a sarcinilor, insuficiență autonomie în îndeplinirea sarcinilor, necesitatea de a urmări în mod cla rreguli prescrise; 2) remunerarea pentru munca / climatul social: monitorizare continuă înprocesul muncii, pedeapsa pentru orice încălcare, raportarea excesivă în scris. Stresul profesional provoacă rezultate adverse atât pentru angajați, cât și pentru organizații. Stresorii ocupașionali reprezintă amenințări grave la adresa sănătății și bunăstării angajaților din sistemul de sănătate Studiile au că un o persoană stresată la locul de muncă este manifestp ă satisdacșie mult mai puțin semnificativă o la locul de muncă, se manifestp crelterea creșterea absenteismului professional , creșterea frecvenței consumului de alcool și fumat, creșterea simptomelor psihologice negative și aspirații reduse, stima de sine scăzută și prezența unui conflict interpersonal frecvent cu colegii și superiorii.