TEMA 5:

Programe de cheltuieli publice

privind bunăstarea socială
PROF.UNIV.DR. ANDREEA STOIAN | CURS 9
Conținutul temei

 Programe de  Cheltuieli pentru

cheltuieli publice educație
privind bunăstarea  Cheltuieli pentru
socială sănătate
 Cheltuieli pentru
protecție socială
Rezultatele așteptate ale cursului

Studenții vor fi capabili să:

• Cunoască conceptul de ”stat al bunăstării”

• Cunoască modalitățile de finanțare a cheltuielilor pentru educație, sănăntate și

protecție socială

• Cunoască factorii care influențează mărimea și dinamica acestor cheltuieli

• Cunoască și sp discute implicațiile acestor categorii de cheltuieli asupra economiei

naționale
 ”Statul providenţă” (welfare state) este
Ce este statul reprezentat de modul de organizare a unei
societăţi care garantează membrilor un
bunăstării? minim de protecţie socială şi securitate
economică cu ajutorul unei redistribuiri a
impozitelor şi contribuţiilor sociale.
Principalele direcţii în care acţionează
statul providenţă:
-garantarea unui venit minim,
indiferent de mărimea pieţei şi de
forma de proprietate;
-diminuarea ariei de nesiguranţă şi
punerea în gardă a indivizilor şi familiilor
lor în înfruntarea unor situaţii
determinate de boli, bătrâneţe, şomaj;
-asigurarea pentru toţi membrii
societăţii a unor standarde mai bune
de viaţă.
Cât de mare este statul bunăstării? (% PIB)

2016 (↘) 1990 1960

35

30

25

20

15

10

0
Cheltuielile publice pentru educație
Motivație
Productivitate

Îmbunătățirea stării Responsabilitate

de sănătate socială

Reducerea gradului
Redistribuire
de criminalitate

Creșterea gradului Eșecul pieței

de responsabilitate creditului pentru
socială și politică educație

Creșterea calității
capitalului uman
Furnizarea publică a serviciilor de
educație
Finanțarea serviciilor de educație
prin sistemul cupoanelor
Surse de finanțare a cheltuielilor
pentru educație
Bugetul
public

Parteneriat
Populația
public-privat

Resurse Companiile
externe private

Sponsorizări,
donații
Cheltuielile publice pentru
educație (% PIB), 2014
Distribuirea cheltuielilor pentru educație
pe sursă de finanțare, 2014
Suma alocată pe elev (euro), 2014
Suma alocată pe elev pe nivel
educațional (euro), 2014
Ajutorul financiar pe elev din totalul
cheltuielilor publice pentru educație, 2014
Structura ajutorului financiar acordat elevilor în
funcție de nivelul de educație, 2014
Cheltuielile publice pentru
sănătate
 Prezintă o tendinţă de creştere datorită unor
factori, precum:
creşterea numărului populaţiei,
modificarea structurii demografice,
accentuarea factorilor de risc,
apariţia unor noi tipuri de îmbolnăviri,
Creşterea costului prestaţiilor medicale
Creşterea duratei medii de viaţă
Sistemul german de finanțare a
sănătății (Bismark)
Se bazează pe cotizaţii obligatorii suportate
atât de salariaţi, cât şi de întreprinderi
Cotizaţiile sunt mobilizate de instituţii speciale
(case de asigurări)
Pacienţii nu plătesc nimic pentru consultaţii,
tratamente etc.
Raportul dintre finanţarea publică şi cea pe
bază de cotizaţii: 25-75%
Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda,
Franţa, Austria
Sistemul englez de finanțare a
sănătății
 Oferă îngrijiri medicale gratuite pentru toţi indivizii
 Sistembazat pe resursele financiare provenite din
impozite
 Pacienţii nu plătesc nimic, dar au obligaţia de a se
înscrie la un medic care primeşte remuneraţia de
la Sistemul Naţional de Sănătate
 Finanţarea bugetară: 85%, restul se suportă din alte
fonduri sau de către pacienţi (medicamentele)
 Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia,
Grecia, Italia, Canada, Marea Britanie
Sistemul american de finanțare a
sănătății
 Asigurarea sănătăţii se realizează într-o mare măsură prin
intermediul pieţei, prin asigurările private de sănătate
 aceste sume nu sunt considerate obligatorii
 Se caracterizează prin asigurări individuale pe baze contractuale
 Acordarea serviciilor medicale se face prin sistem privat, orientat, în
mod predominant, spre profit
 Este un sistem orientat excesiv către intervenţii pentru afecţiuni
acute, în defavoarea celor profilactice
 Statul american finanţează două programe în domeniul sănătăţii:
 MEDICARE: destinat persoanelor în vârstă de peste 65 de ani
şi celor aflaţi în incapaciatte de muncă
 MEDICAID: pentru persoane cu venituri sub pragul sărăciei
Cheltuielile publice cu sănătatea
(% PIB), 2016
Cheltuielile pentru protecție și
asistență socială
 Securitatea socială cuprinde un
ansamblu de prestaţii care asigură
individului şi familiei un venit minim şi îl
protejează în faţa unor evenimente
considerate a fi riscuri sociale şi care
acţionează negativ asupra nivelului
de trai.
Riscuri fizice

Riscuri fizice: care afectează parţial

sau total capacitatea de muncă
Riscuri
economice: care împiedică o
persoană să exercite o activitate
producătoare de venit – şomajul
Riscuri sociale propriu-zise: care
afectează în mod substanţial veniturile
persoanelor – cheltuielile medicale
Mecanisme financiare pentru
realizarea securității sociale
 Plata unor cotizaţii pentru constituirea fondurilor
securităţii sociale
 Activitatea de asigurare a securităţii sociale are
la bază principiul mutualităţii, solidarităţii,
echităţii şi asigurării
 Universalizarea acordării ajutoarelor sau
prestaţiilor sociale
 Existenţa unor instituţii si în sectorul privat care
furnizează prestaţii sau servicii sociale
 Existenţa sau nu a unui venit minim garantat
Promovarea de programe pentru
realizarea securității sociale
Sociale Economice
 Combaterea  Reducerea
sărăciei șomajului
Ajutorarea
Măsuri de
persoanelor cu
stimulare a
handicap, a
familiilor cu mulţi muncii, în
copii etc. general
Cheltuielile pentru șomaj
Ajutor de șomaj
 Formă de susţinere
materială a persoanelor
peste o vârstă stabilită
legal, care nu exercită o
muncă retribuită sau nu
sunt lucrători
independenţi
 Se acordă dintr-un fond
financiar constitui din
contribuţii obligatorii ale
salriaţilor şi patronilor, din
subvenţii alocate din
fonduri bugetare
Asigurare de șomaj
 Protejează indivizii împotriva
pierderii unui anumit nivel al
veniturilor şi asigură o
anumită rată de înlocuire a
salariului anterior
 Se finanţează din cotizaţii
plătite de salariaţi şi patroni
 Se acordă în raport de
nivelul salariului avut
anterior, de perioada
lucrată şi de cea de
contribuţie
Politici privind combaterea
șomajului
Pasive Active

acordarea  creare de noi

locuri de
de asigurări muncă sau
pentru şomeri acordarea de
facilităţi celor
sau alocaţii care
angajează
şomeri
Cheltuielile pentru asistență socială

 Cuprind acţiunile întreprinse de societate

pentru ocrotirea şi susţinerea materială a
familiilor şi persoanelor în vârstă şi fără venituri, a
săracilor, a persoanelor handicapate, invalizilor,
foştilor combatanţi, a emigranţilor, refugiaţilor,
vagabonzilor
 alocaţii
pentru copii, pentru soţia (soţul) care
este singur(ă) şi creşte un copil, bătrâni,
persoane defavorizate (invalizi de război,
văduve, orfani etc.)
Cheltuielile publice pentru
protecție socială (% PIB), 2016
Transferuri alocate populației
ocupate (% PIB), OECD, 2013
Gini coefficient (disposable income), latest year available 0.5

MEX CHL

0.4
TUR USA

EST ESP
GRC GBR
LVA PRT

ISR ITA CAN NZL

AUS
JPN IRL
POL OECD
DEU FRA
0.3 CHE NLD
KOR SWE AUT LUX
HUN BEL
NOR FIN
SVK SVN DNK

CZE R² = 0.3337
ISL

0.2
0 2 4 6 8 10
Public spending on cash income support for the working age population, % GDP
online.ase.ro
ÎNTREBAREA PROFESORULUI