51.

Leziunile traumatice ale stomacului

. Stomacul- rar interesat în cursul traumatismelor abdominale (3% în timp de pace, 13% în timp de
război);leziunile gastrice sunt frecvent asociate altor leziuni viscerale.
Tipuri lezionale:
• contuzii ale stomacului:
- localizate frecvent în regiunea antropilorică
- de la simplu hematom intramural până la ruptură parietală completă sau incompletă (cu
mucoasă intactă), sau până la adevărate dilacerări gastrice;
• plăgi ale stomacului:
- pot fi unice sau multiple, liniare sau anfractuoase, transfixiante (interesare atât a peretelui anterior
cât şi a celui posterior al stomacului) – frecvente cele penetrante (înţepate sau împuşcate)

Traumatisme gastrice :după gravitate (SLA):

- gradul I = lezarea unui singur perete gastric;
- gradul II = prezenţa unei leziuni penetrante;
- gradul III = distrucţie parietală minoră;
- gradul IV = leziune ce necesită rezecţie gastrică minimală;
- gradul V = leziune ce necesită rezecţia a > 35% din stomac.
52. Traumatismele duodenului
Duodenul- este rar sediul unor leziuni traumatice (1-2%) - profund retroperitoneal.
• contuzie parietală simplă= echimoză în zona de edem, fără întreruperea continuităţii
ţesuturilor
• hematom intramural: poate bomba în lumen, determinând o ocluzie intestinală înaltă, sau
poate evolua spre constituirea unei escare ce se detaşează după 5-6 zile şi duce la apariţia
unei peritonite secundare

• rupturi duodenale: ruptură incompletă sau completă, parţială (interesează numai o parte a
circumferinţei) sau totală (întrerupe practic continuitatea duodenului); pot fi
- intraperitoneale (cu peritonită)
- retroperitoneale (cu apariţia unei celulite retroperitoneale - pata Winiwater)
• plăgi duodenale – intra sau retroperitoneale

53. Traumatismele intestinului subtire si mezenter

Intestinul subţire şi mezenterul-cele mai frecvente sedii ale leziunilor viscerale întâlnite în
traumatismele abdominale închise sau deschise.
• hematom al peretelui intestinal : de la simplă echimoză până la hematom
• rupturi ale intestinului;
• plăgi ale intestinului : de la plăgi punctiforme unice (aşa-zisul „dop mucos”) până la
distrugeri tisulare întinse în cazul plăgilor prin arme de foc
• - leziuni ale mezenterului:
- hematom
- rupturi : verticale, paralele cu intestinul (vitalitatea ansei este compromisa numai dacă se
întind pe o distanţă mai mare de 3 cm; )
 rupturile situate lângă baza mezenterului pot interesa vase importante cu compromiterea
vitalităţii unei porţiuni întinse de intestin.

54. Traumatismele colonului si rectului

Colonul şi mezourile sale - unele particularităţi legate de:
• prezenţa segmentelor colice fixe, parţial retroperitoneale (colonul asecndent şi cel
descendent)
• conţinutul hiperseptic = gravitate evolutivă deosebită.
. Rectul - patologie traumatică particulară:
• plăgi penetrante ale rectului, apărute prin contuzii violente ale
pelvisului cu fracturi de bazin, prin arme de foc sau prin cădere pe
corpuri dure şi ascuţite; de regulă asociază leziuni de vezică, de uretră,
de vase şi oase ale bazinului;
• traumatisme rectale iatrogene: manevre obstetricale, intervenţii
ginecologice sau urologice, investigaţii sau manevre terapeutice
(clisme, irigografii, rectoscopii, prelevări biopsice pe un perete rectal
alterat);
• traumatisme rectale particulare:
- corpi străini deglutiţi (obiecte de sticlă, metal, proteze dentare, oase de
peşte sau pasăre, etc.)
- corpi străini introduşi prin anus (sticle, becuri, clanţe, etc.) la psihopaţi,

alcoolici, bolnavi cu devieri sexuale

• explozia rectosigmoidului : insuflare de aer sub presiune la psihopaţi,

alcoolici

55. Traumatismele ficatului

. Ficatul -poate fi sediul unor leziuni traumatice în contuziile şi plăgile abdominale, precum şi în
traumatismele complexe toraco-abdominale.
a) Leziuni primare ale parenchimului hepatic:
• hematomul subcapsular - păstrarea integrităţii capsulei Glisson
supraiacente; cele voluminoase se pot rupe secundar - „ruptură
hepatică în 2 timpi”
• plăgi şi rupturi ale ficatului
• cavitatea centrală - leziune proprie ficatului, apărând compresiunea
circumferenţială a organului cu distrugeri parenchimatoase profunde -
zonă de necroză centrală şi hematom ce se evacuează prin căile biliare
determinând hemobilie;
 • smulgeri ale ficatului din inserţiile sale ligamentare (în traumatisme
foarte puternice).

b) Leziuni primare ale pediculului hepatic, interesând:

- elementele biliare (colecist, CBP)

- elementele vasculare (leziuni ale arterei hepatice şi venei porte, deosebit de
grave).
Traumatisme hepatice:după gravitate (SLA)
- gradul I = avulsie a capsulei sau fisură parenchimală < 1 cm;
- gradul II = rupturi de parenchim de 1-3 cm, hematom subcapsular cu
diametrul < 10 cm sau plagă penetrantă periferică;
- gradul III = rupturi parenchimale adânci (> 3 cm), hematom subcapsular > 10
cm sau plagă penetrantă centrală;
- gradul IV = hematom central masiv sau distrugere masivă a unui întreg lob
hepatic
- gradul V = distrugere extensivă bilobară sau leziune retrohepatică a VCI
56. Traumatismele splinei
Splina - poate prezenta 3 tipuri lezionale importante:
• rupturi şi plăgi ale splinei;
• hematom subcapsular: poate evolua spre
• vindecare prin fibroză şi calcifiere (rar),
• constituirea unui hematom perisplenic cu ruptură secundară şi
hemoperitoneu (cel mai frecvent),
• constituirea unui pseudochist posttraumatic ce se poate infecta sau
deschide secundar într-un viscer din vecinătate
RUPTURA IN 2 TIMPI
• smulgerea pediculului splenic duce de regulă la hemoragii
cataclismice
• Traumatisme splenice:după gravitate (SLA):
• - gradul I = hematom subcapsular neexpansiv < 10% din
suprafaţă sau leziune capsulară fără sângerare < 1 cm
• - gradul II = hematom subcapsular neexpansiv reprezentând
10-50% din suprafaţă, hematom intraparenchimatos neexpansiv
cu diametrul < 2 cm, leziune capsulară cu sângerare activă sau
leziune cu adâncime parenchimală de 1-3 cm care nu implică
vasele trabeculare
• - gradul III = hematom subcapsular > 50% din suprafaţă sau
expansiv, hematom subcapsular rupt cu sângerare activă, hematom
intraparenchimatos cu diametrul > 2 cm sau expansiv, respectiv
leziune cu adâncime parenchimală > 3 cm sau cu lezarea vaselor
trabeculare
• - gradul IV = hematom intraparenchimatos rupt cu sângerare
activă, respectiv leziune cu interesarea vaselor segmentare sau
hilare cu producerea unei devascularizări majore ( > 25% din
splină)
• - gradul V = zdrobirea splinei sau leziune vasculară hilară cu
devascularizarea acesteia.
57. Traumatismele pancreatice
Pancreasul- frecventa 1-2%
- agentul vulnerant acţionează perpendicular pe peretele abdominal şi striveşte
pancreasul de coloana vertebrală
Clasificarea Herve şi Arrishi / Lucas = 4 leziuni fundamentale în traumatismele
pancreasului:
• contuzia simplă cu integritatea capsulei şi canalelor pancreatice;
• ruptura pancreasului cu rupturi canaliculare superficiale;
• ruptura pancreasului cu secţiunea Wirsungului;
• zdrobirea pancreasului interesând întreaga structură glandulară.
Spasmul constant al sfincterului Oddi determină scurgerea şi difuziunea intra
şi/sau extraglandulară a sucului pancreatic, cu apariţia unei pancreatite acute
necrotico-hemoragice posttraumatice
Traumatisme pancreatice:după gravitate (SLA):
- gradul I = contuzie simplă;
- gradul II = leziuni parenchimale superficiale;
- gradul III = leziuni ce interesează canalul Wirsung la nivel corporeo-
caudal;
- gradul IV = leziuni wirsungiene la nivel cefalic;
 -gradul V = leziuni combinate ale Wirsung-ului şi coledocului sau
duodenului, sau ale ambelor.

58. Evaluarea pacientului cu traumatism abdominal

• investigarea funcţiilor vitale
• aprecierea gradului de conştienţă
• examenul rapid al tuturor segmentelor corpului pentru un prim bilanţ
lezional
• politraumatism = examenul clinic trebuie să se desfăşoare concomitent
sau după executarea măsurilor care vizează restabilirea funcţiilor vitale
• obligativitatea examinării bolnavului în dinamică la intervale scurte

59. Investigatii la pacientul cu traumatism abdominal

60. Principii de tratament la pacientul cu traumatism abdominal