TEME propuse

Tema nr. 1

Pentru rețeaua Petri din figura de mai jos, să se determine pe baza grafului de marcaje
proprietăţile:
- viabilitate;
- mărginire;
- reversibilitate;
- blocaje;
- conflicte (structurale, efective);
- conservativitate;
- secvenţe repetitive;
- invarianţi de execuţie;
- limbajul generat de reţea.

P1

T1

P2 P3

T2 T3
P4
P5

T4 T5

P6

T6 T7
Tema nr. 2

Se dă reţeaua Petri din figura de mai jos. Se cere studierea proprietăţilor (mărginire,
viabilitate, conflicte, conservativitate, invarianţi) pe baza grafului de marcaje, pentru
marcajul iniţial M0= [1 0 k 0].

P1
1
T2 k T1
1 1
P3
P4 1 P2
1 1

T4 T3
1 k 1

Tema nr. 3

Fie reţeaua din figura de mai jos:

P1 P3 P5

T1 T3 T4

P2 P4 P6

T2

Se cer:
a) proprietăţile de mărginire, viabilitate, conflicte, siguranţă, puritate;
b) invarianţii de marcaj;
c) limbajul generat de RP.
Tema nr. 4

Se consideră RP din figura de mai jos. Să se construiască arborele de acoperire şi să se

studieze proprietăţile de mărginire, viabilitate reversibilitate şi conservativitate. Care sunt
invarianţii de marcaj şi de execuţie?

P1 P2

T1

P3

T2

P4

T3

Tema nr. 5

Să se construiască graful de marcaje al RP din figură şi pe baza lui :

a) să se determine proprietăţile;
b) să se compare proprietăţile de la punctul a) cu cele ale reţelei autonome.
P1

e1 T1
P2 P5
P4

T2 e e1 T4

P3 P6

T3 e2 e T5
Tema nr. 6

Să se studieze proprietăţile reţelei Petri din figura de mai jos. Invarianţii de execuţie şi
limbajul reţelei.

T2

P1 P2

T1

P3 P4

T3

P5

T4

Tema nr. 7

Să se realizeze graful de marcaje şi să se precizeze proprietăţile (mărginire, viabilitate,

blocaje, conflicte, invarianţi de marcaj, invarianţi de execuţie, conservativitate) pentru
reţeaua din figura de mai jos.
P1 P2 P3

T2 T1

P4
P5

T3 T4
Tema nr. 8

Determinaţi secvenţa de simulare completa (SSC) în raport cu evenimentul “a” pentru

marcajele iniţiale pentru reţeaua Petri sincronizata din figura de mai jos:
a. M0= [2 1 1 0 0 1]
b. M0 = [2 2 2 0 0 2]
Menţionaţi care din SSC sunt maximale şi explicaţi răspunsul.
P1

T1 b a T2

P2 P3

T3 a a T4 a T5

P4 P5 P6

b T6

Tema nr. 9

Să se determine proprietăţile Reţelei Petri din figura de mai jos utilizând graful de marcaje
accesibile.

P1 P4

2
T3
T2
T1

3 2
P2 P3
Tema nr. 10

Fie reţeaua P temporizată şi generalizată din figura, unde di reprezintă durata asociată
poziţiei Pi. Pentru marcajul iniţial reprezentat în figura de mai jos se cer:
a) graful de marcaje accesibile;
b) proprietăţile reţelei.

P1

d1=1
P2
3
d2=1
T1 T2
P3
3

d3=1

Tema nr. 11

Să se construiască graful de acoperire pentru reţeaua din figura de mai jos atât în cazul
sincronizat cât şi dacă se consideră reţeaua nesincronizată. Să se discute proprietăţile
reţelei în ambele situaţii.

P1

T1 e2 T2 e1
P2
T5 e3

T4 e2
T3 e1
P3
Tema nr. 12

Pentru reţeaua Petri sincronizată din figura de mai jos să se construiască graful de marcaje
accesibile şi să se discute proprietăţile.

T1 e1 P2
P1

T2 e
T3 e2 T4 e1

P4 T5 e2 P3

Tema nr. 13

Fie reţeaua Petri generalizată din figura de mai jos.

a) Care sunt tranziţiile valide din M0 ?
b) După execuţia a două tranziţii reţeaua se blochează. Care sunt tranziţiile şi care
este marcajul de blocaj?
c) Este reţeaua mărginită? Justificaţi răspunsul. Reţeaua este viabilă?
d) Demonstraţi că secvenţa T3T1 se poate executa maxim de două ori.

P1

T1 T2
11
2
P2
P4

T4 T3

P3
Tema nr. 14

Construiţi arborele de acoperire şi graful de marcaje accesibile pentru reţeaua Petri din
figura de mai jos. Studiaţi proprietăţile de mărginire, viabilitate fără blocaje şi
conservativitate.

P1

T1

P3 P2

T3
T2

Tema nr. 15

Să se discute proprietăţile RP din figura de mai jos.

P1

T1
P3
P2

T2 T4
T7

P4 P5

T5
T3

P6

T6
Tema nr. 16

Să se construiască graful de marcaje şi să se precizeze proprietăţile (mărginire, viabilitate,

reversibilitate, conservatitivitate, blocaje, conflicte). Să se determine invarianţii de marcaj
şi de execuţie. De asemenea se cere construirea grafului de marcaje accesibile pentru
reţeaua T –temporizată. (duratele asociate tranziţiilor sunt indicate în paranteze).
P1

(2) T1
P3
P2

T2 (3) (1) T4

P4 P5

(1) T5
T3 (2)

P6

T6

Tema nr. 17

Sistemul din figura de mai jos prelucrează două tipuri de piese: A respectiv B, preluate
din două depozite de intrare cu capacitate infinită. Robotul R1 încarcă piesele de tip A pe
maşina M1 şi piesele de tip B pe maşina M2. După prelucrarea pe maşina M1, respectiv pe
maşina M2, piesele de tip A sunt transferate automat în bufferul B1 de capacitate 4, iar
piesele de tip B sunt transferate automat în bufferul B2 de capacitate 6. Robotul R2 preia
piese din bufferele B1 şi B2 şi încarcă maşina M3 întâi cu o piesă de tip A şi după aceea cu
două piese de tip B (pe rând). Astfel maşina M3 realizează operaţia de asamblare a unei
piese A şi a două piese B în ordinea A+B+B. După asamblare piesele părăsesc sistemul.
Se presupune că maşinile pot prelucra o singură piesă la un moment dat; de asemenea
capacitatea de transfer a roboţilor este de o piesă. Se cunosc timpii de prelucrare pe cele
trei maşini: durata de prelucrare a unei piese de tip A pe maşina M1 este d1 = 3 unităţi de
timp; prelucrarea unei piese de tip B pe maşina M2 se face în d2 = 2 unităţi de timp; iar
durata operaţiei de asamblare pe maşina M3 este das = 2 unităţi de timp.
Să se modeleze sistemul de producţie astfel încât reţeaua să fie mărginită. Să se identifice
invarianţii de marcaj.
 A B
R1

M1 M2
d1=3 d2=2

B1 B2
(4) (6)

R2

M3
1A+ 2B
d_as = 2

Iesire din sistem

Tema nr. 18

Se consideră un proces de producţie simplu, conţinând un consumator şi un producător ce

folosesc împreună un acelaşi stoc, acesta având o capacitate limitată la 3 unităţi.
Producătorul poate produce o singură piesă la un moment dat, el putând depune piesa în
stoc imediat ce a terminat-o dacă stocul permite depunerea. Imediat după depunerea piesei
producătorul reîncepe procesul de producţie. Consumatorul la rândul său, imediat ce a
terminat de “consumat” o piesă (una singură la un moment dat) ia o noua piesă din stoc
dacă acesta nu este vid. Să se modeleze cu RP funcţionarea acestui proces.

depunere retragere

produc ător stoc consumator

Tema nr. 19

Fie un sistem de producţie care prelucrează un singur tip de piese conform fluxului
tehnologic descris în figura de mai jos. La intrare în sistem, piesele sunt încărcate pe
paletele preluate dintr-un stoc de capacitate 3. Robotul R1 încarcă piesele alternativ pe
maşinile M1 şi M2, M1 fiind încărcată prima. Bufferele B1 (de capacitate 4) şi B2 (de
capacitate 3) sunt încărcate automat cu piese de pe maşinile M1 respectiv M2 de îndată ce
acestea termina operaţia de prelucrare. Robotul R2 încarcă maşina M3 preluând piese atât
din bufferul B1 cât şi din bufferul B2. După prelucrarea pe maşina M3 piesele părăsesc
sistemul iar paletele sunt reciclate la intrarea sistemului şi depuse în stocul de palete.
Ştiind că fiecare maşină poate prelucra o singură piesă la un moment dat (capacitate 1), să
se construiască reţeaua Petri care modelează acest sistem de producţie.
Stoc palete

R1

M1 (1) M2 (1)

B1 B2

R2

M3 (1)

Tema nr. 20

Se consideră un stoc ce poate conţine un număr infinit de piese. Funcţionarea sa este

sincronizată pe două evenimente externe: evenimentul e1, sosirea unei piese şi
evenimentul e2, sosirea unei cereri de piesă. O cerere de piesă este satisfăcută imediat dacă
există piese în stoc.
Modelaţi comportamentul stocului de piese printr-o reţea Petri sincronizată şi construiţi
graful de marcaje accesibile pentru următoarele două situaţii:
a) se presupune ca o cerere de piesă nesatisfăcută (nefiind piesa în stoc) este
“pierdută” (utilizatorul trebuie să-şi reînnoiască cererea);
b) se presupune că o cerere de piesă nesatisfăcută este memorată, şi satisfăcută
atunci când o nouă piesă soseşte în stoc.
e1 sosirea unei sosirea unei
e2
piese cereri de piesa

stoc
sosirea plecarea
pieselor pieselor
Tema nr. 21

Patru filosofi, f1f4, stau în jurul unei mese, între ei fiind dispuse baghetele b1b4. Un
filosof se poate găsi într-una din următoarele două stări: poate gândi sau poate mânca.
Pentru a manca un filosof are nevoie de cele două baghete aflate de o parte şi de cealaltă
a sa. În starea iniţială toţi filosofii gândesc şi baghetele se afla pe masă.
a) Descrieţi printr-o reţea Petri următorul protocol: când un filosof doreşte să
mănânce el ia mai întâi bagheta din dreapta sa, apoi pe cea din stânga sa şi începe
să mănânce. Când termină de mâncat el depune pe masă mai întâi bagheta din
mana dreaptă, apoi pe cea din mana stângă şi trece astfel în starea în care
gândeşte. Indicaţi invarianţii minimali pentru reţeaua construită. Este aceasta
reţea viabilă? Dacă există un blocaj găsiţi secvenţa de validări care conduce la
acesta şi daţi o explicaţie a acestui blocaj.
b) Definiţi un protocol astfel încât să nu mai poată apărea situaţie de blocaj, şi
construiţi reţeaua Petri corespunzătoare.

Tema nr. 22

Se consideră două bile de biliard, A şi B, (figura de mai jos) care se deplasează pe o aceeaşi
dreaptă, paralelă cu una din margini. Fiecare bilă are trei stări: deplasare la dreapta,
deplasare la stânga sau aşteptare (bila oprită). Se cere modelarea comportamentului celor
două bile printr-o reţea Petri, presupunând că: a) atunci când loveşte o margine o bilă
porneşte în sens invers cu aceeaşi viteza; b) dacă cele două bile se ciocnesc, ambele fiind
în mişcare cu aceeaşi viteză, ele repornesc în sens invers; c) dacă o bilă oprită este lovită
de cealaltă, prima se pune în mişcare şi a doua se opreşte. Presupunem că bilele realizează
o mişcare ideală, fără încetinire datorată frecării. Să se studieze, în funcţie de marcajul
iniţial posibil, proprietăţile reţelei construite, pe baza grafului de marcaje.

A B

Tema nr. 23

Se consideră 6 taskuri a căror executare este condiţionată de următoarele reguli: iniţial

taskul 1 este executabil; taskurile 2 şi 3 nu pot fi executate decât după taskul 1
(neînsemnând însă că vor începe simultan sau imediat după terminarea taskului 1). Taskul
4 nu poate fi executat decât după taskul 3, taskul 5 după taskurile 2 şi 4, iar taskul 6 după
taskurile 4 şi 5. Taskul 1 nu poate fi reexecutat decât după terminarea taskului 2, iar taskul
3 după taskurile 1 şi 6. Considerând că execuţia fiecărui task are o durata di să se modeleze
prin reţele Petri P - temporizate acest sistem. Care este momentul la care începe prima
execuţie a taskului 5 ?
Indicaţie. Pentru fiecare task se introduc două poziţii: una corespunzătoare execuţiei
taskului şi una care asigură îndeplinirea condiţiei de execuţie a taskului respectiv.
Tema nr. 24

Se consideră o linie de asamblare cuprinzând două maşini fiecare cu câte un stoc în intrare,
aşa cum se vede în figura de mai jos. Stocurile au o capacitate nelimitată. Sistemul
prelucrează două tipuri de piese, p1 şi p2, care sosesc într-o ordine aleatoare în stocul 1 dar
prelucrarea lor pe maşină făcându-se prin alternanţa. Se presupune că maşinile pot
prelucra o singură piesa la un moment dat.
Fie evenimentul ei “sosirea unei piese de tip pi”. O piesa de tipul 1 necesită o prelucrare
de 8 unităţi de timp pe maşina 1 şi de 3 unităţi de timp pe maşina 2 iar o piesa de tipul 2
necesită câte 5 unităţi de timp pe fiecare maşină.
a) Să se modeleze acest sistem printr-o reţea sincronizată şi T-temporizată în
condiţiile enunţate anterior;
b) Cum se modifică reţeaua în ipoteza că stocul 1 conţine permanent cel puţin câte
o piesă de fiecare tip ?

masina 1 masina 2

sosire plecare
stoc 1 stoc 2
piese piese
p1, p2 p1, p2

Tema nr. 25

Se consideră un flux de fabricaţie compus din două maşini, fiecare având un stoc de piese
în intrare. În sistem există două palete, piesele trecând între maşini purtate pe palete.
Aceste palete sunt reciclabile, adică ele se întorc în stocul 1 după ce piesele pe care le-au
purtat sunt terminate pe maşina 2. Maşina 1 poate trata o singură piesă la un moment dat,
timpul de servire fiind d1 = 2 unităţi de timp, în timp ce maşina 2 poate trata două piese,
pentru fiecare fiind necesare d2 = 3 unităţi de timp.
a) Să se construiască RP P-temporizată pentru acest sistem;
b) Să se construiască graful de marcaje pentru reţeaua P-temporizată considerând
funcţionarea cu viteză maximă. Care este durata unui ciclu de fabricaţie?

masina 1 masina 2

stoc 1 d1=2 stoc 2 d2=3

Tema nr. 26

Exista o bună prietenie între varză, capră şi lup (bineînţeles, sub guvernarea omului), prin
ipoteza. Cei patru actori se afla pe malul unui rau pe care vor sa il traverseze având la
dispoziţie un vaporaş. Constrangerile modului in care se face traversarea sunt:
 Capacitatea vaporasului este de două locuri
 La fiecare transport omul trebuie să fie prezent în vaporaş
 Capra nu rămâne singură cu Varza
 Lupul nu ramane singur cu mătuşa Capră

Actori : Omul (H); Varza (V); Capra (C); Lupul(L)

Să se rezolve problema cu lupul, capra şi varza utilizând modelul reţelelor Petri.

Tema nr. 27

Să se modeleze prin intermediul reţelelor Petri comportamentul unei pisici şi al unui

şoarece în următorul labirint (figura) , ştiind că mişcările pisicii sunt modelate de săgeţile
P iar cele ale şoarecelui de săgeţile S.

4 2
P8

S5 P4 P7 P1

S2

P5 S6 S3 P2
S4
S1
Soarece
1
3
P6 P3
5 Pisica
Tema nr. 28

Fie un sistem de fabricaţie flexibil care prelucrează două tipuri de piese A şi B. Piesele
sunt încărcate în sistem din două depozite de intrare de capacitate infinită DIA, DIB şi sunt
prelucrate conform fluxurilor de fabricaţie din figura de mai jos cu următoarele
specificaţii:
 Piesele de tip A sunt prelucrate pe maşinile M1, M2 şi M4, iar piesele de tip B pe
maşinile M1, M3 şi M5; încărcarea maşinii M1 se face automat;
 Robotul R1 încărca maşina M2 cu piese de tip A şi maşina M3 cu piese de tip B;
 Transferul pieselor de tip A de la maşina M2 în stocul A (de capacitate 8) se face
automat; piesele de tip B sunt transferate de asemenea automat de la maşina M3 la
maşina M5.
 Robotul R2 este implicat în următoarele operaţii de transfer: încarcă câte 2 piese din
stocul A pe maşina M4; descarcă câte 2 piese de pe maşina M4 către ieşirea A a
sistemului; descarcă câte o piesă de pe maşina M5 în stocul B de capacitate 5.
 Stocul B este golit automat când devine plin.
 Maşinile M1, M3 şi M5 prelucrează o singură piesă la un moment dat; maşina M2 poate
prelucra 3 piese simultan iar maşina M4 poate prelucra 2 piese simultan;
 Duratele de prelucrare ale celor două tipuri de piese pe maşini sunt indicate în figura,
astfel maşina M1 prelucrează o piesa de tip A în 3 unităţi de timp, iar o piesa de tip B
în 2 unităţi de timp; durata de prelucrare a piesei A pe maşina M 2 este de 7 unităţi de
timp iar pe maşina M4 de 5 unităţi de timp; durată de prelucrare a piesei B pe maşina
M3 este de 6 unităţi de timp iar pe maşina M5 de 4 unităţi de timp.
Se cere modelul RP temporizat pentru acest sistem de fabricaţie.

dA= 7 dA= 5
DIA Iesire A
M2 StocA M4
A (3) (8) (2)
A, B
M1
(1)
R1 R2

dA= 3 Iesire B
DIB dB=2 B M3 M5
(1) (1) stocB

dB=6 dB = 4

Tema nr. 29

Fie un sistem de fabricaţie care prelucrează două tipuri de piese A şi B, preluate din două
stocuri de capacităţi infinite DIA şi DIB, ca în figura de mai jos. Robotul R1 descarcă
maşinile M1 şi M2 şi încarcă maşina M3 care asamblează o piesa A şi o piesa B, fără
restricţii de ordine. Robotul R2 descarcă M3 într-un buffer de capacitate 10, care se goleşte
automat când este plin. Fiecare maşină poate prelucra o piesă la un moment dat.
Prelucrarea piesei A pe maşina M1 durează d1 = 5 unităţi de timp, prelucrarea piesei B pe
maşina M2 durează d2 = 6 unităţi de timp, iar maşina M3 execută operaţia de asamblare în
d3 = 4 unităţi de timp. Se presupune că transportul pieselor de către roboţi necesită câte o
unitate de timp.
 Să se modeleze acest sistem utilizând reţele Petri cu tranziţii temporizate.
DIA DIB

d1 = 5 d2 = 6
M1 (1) M2 (1)

R1

M3 (1) d_as = 4

R2

Buffer
(10)

Iesire sistem

Tema nr. 30

Fie un sistem de producţie care prelucrează două tipuri de piese p1 şi p2 conform unui
flux tehnologic specificat în figura de mai jos. Maşina M1 prelucrează alternativ piese
de tip p1 şi p2, maşina M2 prelucrează numai piese de tip p1 iar maşina M3 prelucrează
numai piese de tip p2. Piesele sunt încărcate pe palete la intrarea în sistem, din stocul
S1 şi transferate între maşini. După ce piesele părăsesc staţia de ieşire I paletele sunt
reciclate la intrarea sistemului. Exista 2 palete disponibile pentru piesele de tip p1 şi
3 palete disponibile pentru piesele de tip p2. Robotul R1 efectuează operaţia de
transfer a pieselor de tip p1 de pe maşina M1 în stocul S2 de la intrarea maşinii M2 şi
a pieselor de tip p2 de pe maşina M1 în stocul S3 de la intrarea maşinii M3. Robotul
R2 descarcă maşinile M2 şi M3 către staţia de ieşire I. Capacitatea de prelucrare pentru
toate maşinile este de o piesă, iar capacitatea de stocare pentru stocurile S 2 şi S3 este
de 4 piese. Se cunosc timpii de prelucrare pe fiecare maşina: M1 prelucrează piesa p1
în 4 unităţi de timp şi piesa p2 în 5 unităţi de timp; M2 prelucrează piesa p1 în 5 unităţi
de timp, iar M3 prelucrează piesa p2 în 3 unităţi de timp. Timpii de
încărcare/descărcare pentru roboţi sunt de o unitate de timp.
Să se modeleze cu reţele Petri T –temporizate sistemul de producţie.
S2
M2
p1 (p1)
p1, p2, B

M1 p1, p2, B
(p1,p2) R1 I
R2
S1

p2 M3
(p2)
S3
Tema nr. 31

Să se modeleze cu RP T-temporizate sistemul de producţie ilustrat în figura de mai jos.

Să se construiască graful de marcaje şi să se studieze comportamentul în timp al sistemului
în regim staţionar:

p1, p2, p3
p1, p2, p3
p1, p2 p1
M1 M2 I

R1
p2, p3

p2
p3 M3

Sistemul prelucrează trei tipuri de piese p1, p2 şi p3 în următoarele fluxuri de

fabricaţie:
p1 : M1- M2 –I (staţia de ieşire)
p2: M1-M2-M3-I
p3: M1-M3- I
Piesele sunt transportate pe paletele preluate din stocul de la intrarea maşinii M1.
Există câte 3 palete disponibile pentru fiecare tip de piesă. Acestea se reciclează la
intrare după ce piesele părăsesc staţia de ieşire I. Transferul pieselor pe traseele M1-
M2, M1-M3, M2-M3 se face automat. Robotul R1 descarcă maşinile M2 şi M3 la staţia
de ieşire I, durata transportului fiind de 2 unităţi de timp. Timpii de prelucrare pentru
fiecare tip de piesă sunt specificaţi în următorul tabel:

p1 p2 p3
M1 3 unitati de timp 4 u.t. 5 u.t.
M2 8 u.t. 6 u.t. -
M3 - 5 u.t. 3 u.t.
Tema nr. 32

Fie un sistem de producţie alcătuit din trei maşini M1, M2 şi M3 care prelucrează piesele
p1, p2 şi p3 conform fluxului tehnologic din figura de mai jos. Sensurile săgeţilor indică
ordinea în care piesele sunt prelucrate pe fiecare din cele trei maşini. (Piesele de tip p1 şi
p2 sunt prelucrate pe toate cele trei maşini, iar piesa de tip p3 este prelucrată doar pe
maşinile M1 şi M2).
p2 p3 p2
p2 p2
p1 p1
p1 p1
M1 M2 M3

p3 p3

Se cer:
a) reţeaua Petri P –temporizată care modelează sistemul;
b) timpii la care piesele p1, p2 şi p3 părăsesc sistemul ştiind ca prioritatea de
prelucrare a piesei p2 > prioritatea piesei p1 > prioritatea piesei p3. Duratele de
prelucrare pe maşini pentru fiecare tip de piesă sunt specificate în tabelul de mai
jos.

p1 p2 p3
M1 1 unitate de timp 1 u.t. 2 u.t.
M2 1 u.t. 2 u.t. 1 u.t.
M3 1 u.t. 1 u.t. -

Tema nr. 33

Se consideră celula de fabricaţie din figura de mai jos care include:

 două maşini cu funcţionare similară M1 şi M2;
 o bandă rulantă (un conveior) de intrare CONV1 ca sursă infinită de repere;
 un conveior de ieşire ca depozit infinit.

p2
M1 M2
p1

CONV1 CONV2
 Celula poate produce două tipuri de piese: p1 şi p2, fiecare dintre ele trebuind
procesată pe ambele maşini. Duratele de procesare respective sunt:

p1 p2
M1 3 unităţi de timp 2 unităţi de timp
M2 1 unitate de timp 4 unităţi de timp

Încărcarea pieselor pe oricare dintre maşini are durata de 1 unitate de timp. De îndată
ce operaţia de încărcare a fost încheiată, procesarea piesei începe fără întârziere, iar
descărcarea face parte din procesare. Piesa de tip p1 este prelucrată întâi pe maşina
M1 şi apoi pe maşina M2, iar piesa de tip p2 este prelucrată întâi pe maşina M2 şi
apoi pe maşina M1. Fiecare maşină posedă un buffer de intrare cu o poziţie, pentru
transferul pieselor procesate pe jumătate.
Se cer :
a) să se construiască reţeaua Petri temporizată a celulei de fabricaţie;
b) să se studieze comportamentul în timp al sistemului (graful de marcaje) ;
c) care este capacitatea bufferelor ataşate maşinilor dacă într-un ciclu de producţie
se prelucrează o piesa de tip p1 şi una de tip p2.

Tema nr. 34

Să se modeleze cu RP sistemul de producţie reprezentat în figura de mai jos, ştiind că

intrarea sistemului este descrisă de o sursă infinită iar ieşirea se face fără restricţii.
Piesele sunt încărcate automat pe maşina M1 care poate prelucra o singură piesă la un
moment dat. Robotul R1 descarcă maşina M1 şi încarcă bufferul (de capacitate 4) de
la intrarea maşinii M2. Piesele depuse în buffer sunt preluate automat de către maşina
M2. Capacitatea de prelucrare a maşinii M2 este de 2 piese. După prelucrarea pe
maşina M2, piesele sunt descărcate, pe rând, de pe maşina M2 şi transferate la ieşire.

R1

Iesire

M1 M2
Tema nr. 35

Să se modeleze cu RP temporizate sistemul de producţie descris în figura de mai jos :

AGV1
IA EA (pA)
M1 M3
pA

R1 M2
R2

AGV2 EB (pB)
IB
M4 M5
pB

Sistemul prelucrează două tipuri de piese pA şi pB preluate din depozite de capacitate

infinita IA şi IB. Piesele de tip A sunt încărcate de către robotul R1 pe maşina M1 sau pe
maşina M2, încărcarea făcându-se prin alternanţă. Se presupune că maşina M1 este
încărcată prima. Piesele de tip B sunt încărcate de asemenea de către robotul R1 pe maşina
M4 .
După prelucrare pe maşinile M1 respectiv M2, piesele de tip A sunt transportate cu ajutorul
căruciorului AGV1 (automated guided vehicle) la maşina M3. Piesele de tip B sunt
transportate de la maşina M4 la maşina M5 cu ajutorul căruciorului AGV2, după ce operaţia
de prelucrare pe maşina M4 s-a efectuat. Încărcarea maşinilor M3 şi M5 cu piese de tip A
respectiv B se face de către robotul R2.
După prelucrarea pe maşinile M3 şi M5 piesele sunt depozitate în buffere de capacitate
infinită. Se presupune ca maşinile pot prelucra o singură piesă la un moment dat, iar
capacitatea de transport a cărucioarelor este de o piesă. Se cunosc timpii de prelucrare pe
maşini: pe M1 de 2 unităţi de timp (u.t.), pe M2 de 3 u .t., pe M4 de 4 u.t., pe M3 de o
unitate de timp şi pe M5 de 3 u.t. timp. Încărcarea maşinilor se face într-o unitate de timp.
De asemenea transportul efectuat de fiecare cărucior durează o unitate de timp.
Tema nr. 36

Să se construiască modelul RP T-temporizate pentru sistemul de producţie descris în

figura de mai jos.

Stoc1 (10)

M1 (2) d1 = 10

M2 (1) M2 (1) d2 = 4
(1)

Stoc2 (2)

M3 (1) d3 = 5

Stoc3 (5)

Stocul de intrare Stoc1 conţine 10 palete disponibile pe care sunt încărcate piesele brute
care intră în sistem în număr nelimitat. Ansamblul piesă – paleta este transferat către
maşina M1, care poate prelucra două piese la un moment dat. După prelucrarea pe maşina
M1, piesele sunt încărcate alternativ pe cele două maşini M2, care pot prelucra o singură
piesa la un moment dat.

După prelucrarea pe maşinile M2, piesele sunt depuse în stocul 2 de capacitate 3 iar
paletele sunt eliberate şi aduse la intrarea sistemului în stocul 1. Robotul R preia piesele
din stocul 2 şi le încarcă pe maşina M3 care are capacitatea 1. Transferul pieselor de pe
maşina M3 în stocul 3 (de capacitate 5) se face automat, urmând ca de aici piesele sa fie
depuse la ieşirea sistemului în loturi de câte 3. Duratele de prelucrare pe cele trei maşini
sunt specificate în figura.
Tema nr. 37

Să se modeleze ca RP următoarea structură de celulă flexibilă (figura de mai jos). Robotul

R1 încarcă maşinile M1 şi M2 dintr-un stoc de capacitate infinită iar robotul R2 descarcă
maşinile respective într-un buffer de capacitate 4. Când bufferul se umple el este golit
automat. Maşinile M1 şi M2 se pot defecta în timpul funcţionării, ceea ce implică
depozitarea piesei ca rebut într-un container de rebuturi. Se presupune ca maşinile
prelucrează o singură piesă la un moment dat.
Să se evidenţieze totodată numărul de piese rebut.

Intrare infinita

R1

M1 (1) M2 (1)

R2
Rebuturi

Tema nr. 38

La o piscină sosesc clienţi în număr nelimitat. Aceştia utilizează piscina în felul următor:
clientul ia un coş (există 5 coşuri disponibile), intră în cabina (există 3 cabine), se schimbă,
pune lucrurile în coş, eliberează cabina şi apoi intră în piscină.

După ce iese din piscină, clientul intră mai întâi în cabină, se îmbracă, eliberează cabina
şi coşul şi pleacă. Să se modeleze cu RP protocolul de utilizare a piscinei şi să se deducă
invarianţii reţelei.
Tema nr. 39

Fie sistemul de producţie din figura următoare:

Stoc1
M1

M3

M2

Stoc2

Toate maşinile pot avea pană. După reparaţie maşinile M1 şi M2 continuă piesa începută,
iar maşina M3 face excepţie, revenind în starea iniţială. Piesa de pe M3 se depozitează într-
un stoc de rebuturi. Să se construiască modelul Petri al acestui sistem în care să se
evidenţieze numărul de rebuturi şi numărul de defectări ale maşinilor.

Tema nr. 40

Se consideră un proces de producţie condus prin etichete. Acest sistem este compus din
două posturi de producţie înseriate. Fiecare post de producţie este compus la rândul său
dintr-un sistem de producţie şi un stoc de produse finite în aval. Piesele brute se găsesc în
stocul 0.

Pentru ca o piesa din stocul i-1 să intre în sistemul de producţie i trebuie să poarte eticheta
i a acestui post (i = 1,2). Când prelucrarea ei este terminată ea este depusă în stocul i,
eticheta rămânându-i deocamdată ataşată. Când o piesa este retrasă din stocul i pentru a
satisface o cerere din aval (de la un client exterior pentru stocul 2, sau de la postul 2 - prin
sosirea unei etichete a acestuia - pentru stocul 1) se scoate de pe piesa eticheta i şi se
adaugă eticheta i+1 (respectiv eticheta “sigur” dacă a fost stocul 2). O etichetă i, detaşată
de pe o piesă, este întoarsă la intrarea sistemului de producţie i.

sosirea
unei satisfacerea
piese unei cereri

stoc 0 sistem de stoc 1 sistem de stoc 2

productie productie
1 2

Reprezentaţi acest sistem de producţie printr-o reţea Petri T-temporizată, cu următoarele

ipoteze:
  pentru fiecare post de producţie i avem o poziţie pentru piese în sistemul
de producţie i şi o poziţie pentru piese în stocul i, trecerea dintr-una în
cealaltă făcându-se prin validarea unei tranziţii ce corespunde prelucrării
unei piese. O singură piesă este tratată la un moment dat;
 sunt trei etichete pentru postul 1 şi două etichete pentru postul 2;
 nu s-au făcut încă cereri de piese din aval de sistem iar în stocul 0 sunt 3
piese brute;
 tratarea unei piese are o durata de 10 unităţi de timp în sistemul de
producţie 1 şi 12 unităţi de timp în sistemul de producţie 2. Fiecare buclă
de întoarcere a unei etichete de la ieşirea la intrarea unui sistem de
producţie are o durata de 1 unitate de timp. Toate celelalte operaţii au
durată nulă.

Tema nr. 41

Fie sistemul descris de fluxul tehnologic din figura de mai jos. Sistemul prelucrează două
tipuri de piese A şi B preluate din stocuri de capacitate infinită. Piesele de tip A sunt
încărcate pe palete de câte 2 poziţii (capacitate 2 piese) iar piesele de tip B sunt încărcate
pe palete de câte 4 poziţii. Robotul R1 încarcă paletele cu piese de ambele tipuri în buffere
corespunzătoare, astfel: paletele cu piese de tip A sunt încărcate în bufferul BA de
capacitate 3 (palete) iar paletele cu piese de tip B sunt încărcate în bufferul BB de
capacitate 2 palete.
FA FB

R1

BA BB

R2
M1 (1) M2 (1)

B1 B2

M3 B+A + B

Prin urmare bufferul BA poate accepta maxim 6 piese A iar bufferul BB poate accepta
maxim 8 piese B. Robotul R2 descarcă cele două buffere şi încarcă maşinile M1 şi M2 cu
câte o piesa A respectiv câte o piesa B. Maşinile M1 şi M2 pot prelucra o singură piesă la
un moment dat. În momentul în care o paletă devine liberă (au fost preluate toate piesele
de pe ea) ea este reciclată la intrarea sistemului în stocul corespunzător.
După prelucrarea pe maşinile M1 şi respectiv M2 piesele de tip A sunt depuse automat în
bufferul B1 (de capacitate 3 piese) iar piesele de tip B sunt depozitate automat în bufferul
B2 de capacitate 4. Maşina M3 realizează operaţia de asamblare a unei piese A şi a două
piese B în ordinea B+A+B. Încărcarea maşinii M3 se face automat din bufferele B1 şi B2.
Piesele asamblate sunt depuse într-un stoc de capacitate 3 care se goleşte automat când se
umple.
Să se construiască reţeaua Petri a acestui sistem astfel încât ea să fie mărginită.

Tema nr. 42

Fie două maşini identice M1 şi M2 de capacitate 1 care prelucrează piese de un singur tip.
Piesele sunt preluate dintr-un stoc infinit ce conţine palete de câte 2 obiecte (cu 2 poziţii)
şi încărcate pe maşini de către robotul R1. Încărcarea maşinilor M1 şi M2 se face prin
alternanţă, prima maşină încărcată fiind M1. Robotul R2 preia piesele prelucrate de pe
maşinile M1 şi M2 şi le încarcă pe maşina M3. Capacitatea maşinii M3 este de 2 piese.
Să se modeleze cu RP acest sistem ştiind că ieşirea este fără restricţii.
Să se găsească invarianţii de marcaj.

R1
M1 (1) M2 (1)

R2

M3 (2)

Tema nr. 43

Celula de fabricaţie din figură prelucrează două tipuri de piese p1 şi p2 care se găsesc în
număr nelimitat la intrarea în sistem. Piesele sunt mai întâi prelucrate alternativ pe maşina
M1 (de capacitate 1), prima dată executându-se prelucrarea unei piese de tip p1. După
terminarea operaţiei, maşina M1 este descărcată de către robotul R1 care depune piese de
tip p1 într-un depozit Dp1 şi piese de tip p2 într-un depozit Dp2. Cele două depozite Dp1
şi Dp2 au capacitate limitată şi anume 5 şi respectiv 6 poziţii (locuri). Robotul R2 încarcă
maşina M2 cu piese de tip p1 din depozitul Dp1 şi încarcă maşina M3 cu piese de tip p2 din
depozitul Dp2. Capacitatea maşinii M2 este de 2 piese, iar a maşinii M3 de o singură piesă.
Piesele prelucrate pe maşina M2 sunt descărcate de către robotul R2 la ieşirea sistemului.
În urma operaţiei de prelucrare pe maşina M3 piesele de tip p2 sunt descărcate automat pe
căruciorul AGV care poate transporta câte 2 piese la ieşirea sistemului.
Să se construiască modelul Petri temporizat al celulei, considerând că fiecare
operaţie de prelucrare durează d1 unităţi de timp (pe fiecare maşină) şi fiecare
operaţie de transfer (încărcare, descărcare, transport) durează d2 unităţi de timp atât
pentru roboţi cât şi pentru cărucior.
 P1 P2

M1

Dp1 Dp2

Cap5 R1 Cap6

Cap2 M2
R2 M3 Cap1

AGV