CURSUL NR.

9
CRIMA ORGANIZATĂ ÎN CHINIA.TRIADELE SAU MAFIA GALBENĂ

C UPRINS

1. Aspecte generale privind crima organizată în China

2. Originile mafiei chinezeşti. Cei ce vin tocmai din Shaolin
3. Rascoale, capitalism, nationalism si comunism
4. Domenii de activitate. Preocupări
5. Triade si Tong-uri. Manual de functionare
6. Viitorul - între ritualuri şi tehnologizare

1. Aspecte generale privind crima organizată în China.

Mafia, Yakuza şi Triadele sunt tipuri tradiţionale de organizare şi manifestare a
criminalităţii ce s-au dovedit a fi longevive şi care au avut, iniţial, un rol pozitiv, dar au
degenerat abandonând scopul, menţinând însă principiile de luptă.
La baza acestora, în procesul formării, au stat opresiunea externă asupra ţării, opresiunea
internă asupra unei pături sărace şi sărăcia generalizată demonstrând astfel că se poate forma
crima organizată oricând şi oriunde aceste condiţii vor exista.
Inspirate din aceste trei tipuri, într-o serie de alte ţări crima organizată se manifestă, de
mai mult sau de mai puţin timp, abordând aceleaşi infracţiuni sau altele moderne, noi, important
fiind câştigul. State sărace sau în proces de transformare politică şi socială, sunt victime atât ale
criminalităţii autohtone ce se cristalizează, cât şi pieţe ale criminalităţii externe, transnaţionale
existente deja.
Astfel au apărut organizaţii tip Mafia formate de către alte grupuri etnice – vietnamezi,
turci, kurzi, ţigani, ruşi, nigerieni (organizaţiile criminale nigeriene deţin locul doi, după chinezi,
în SUA pe piaţa drogurilor), columbieni, portoricani, etc. Triadele ori Yakuza servesc de model
popoarelor asiatice de care sunt legate prin obiceiuri şi tradiţii, constituind un real pericol pentru
ordinea planetară, avându-se în vedere că aceste popoare depăşesc cu mult jumătate din populaţia
globului.
Publicaţia britanică „Daily News” şi cotidianul spaniol „Diario” au întocmit un clasament
al celor mai puternice structuri mafiote din lume. Criteriile de evaluare au vizat implicarea în
acţiuni criminale pe teritoriul altor state, precum şi amploarea activităţilor ilegale: comerţul cu
arme, stupefiante, etc.
Mafia rusă numără 500.000 de oameni. Capii ei controlează 70% din economia ţării,
precum şi industria de prostituţie din Macao şi China, traficul ilegal de narcotice din Tadjikistan
şi Uzbekistan, spălarea de bani din Cipru, Israel, Belgia şi Marea Britanie. Ei se ocupă, totodată,
de furturi de maşini, comerţul cu materiale nucleare şi prostituţia din Germania. În plus, potrivit
presei occidentale, mafia rusă a pătruns puternic în sport. Potrivit unor date concordante, crima
organizată din Rusia este prezentă în peste 50 de ţări ale lumii. În ceea ce priveşte capitalul eva
cuat din Rusia începand cu 1991, unele surse indică 150 mld. $, altele numai 50 mld. $.
Cosa Nostra este formată din 181 de familii, care regrupează între 5.000 şi 6.000 de
oameni. Potrivit unor calcule aproximative, cifra de afaceri a mafiei siciliene se ridică la 13 mld.
euro, din care 8.005 mld. euro provin din trafic de droguri, 2.841 mld. din spălare de bani,
comerţ ilegal cu diferite produse, etc., traficul de arme aduce aproximativ 1,55 mld. euro, iar
proxenetismul - 176 milioane. La sfârşitul secolului al XIX-lea, mii de sicilieni au plecat în

1
America, fugind din calea sărăciei şi a veşnicelor războaie dintre clanuri. Astfel, în marile oraşe
ale SUA s-a creat o altă Cosa Nostra - o reţea de „familii” siciliene care controlează cazinourile,
contrabanda, prostituţia, comerţul ilegal cu băuturi spirtoase, tutun şi arme. Pe ansamblul
organizaţiilor mafiote italiene, cifra de afaceri depăşeşte 90 mld. euro.
Mafia columbiană reprezintă unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de cocaină.
Toate eforturile autorităţilor statului de a pune capăt acestei organizaţii rămân, deocamdată, fără
rezultate majore. Cartelurile de droguri au apărut în Columbia la mijlocul anilor 1960, iar
câştigurile lor sunt estimate la zeci de miliarde de dolari.
Mafia japoneză - yakuzza, cu un efectiv de peste 84.700 de oameni, este reprezentată de
patru principale sindicate, care-şi desfăşoară activitatea pe tot cuprinsul ţării şi posedă ramificaţii
în zona Pacific, precum şi în Germania, Statele Unite, Mexic şi Australia. Atenţia lor este
concentrată pe pariuri şi jocuri de noroc, pe afaceri în sectorul imobiliar, proxenetism, trafic de
droguri şi de arme.
Mafia mexicană este considerată una dintre cele mai puternice organizaţii de crimă
organizată din Statele Unite şi care s-a născut în lumea întunecată a închisorilor. A apărut în anii
1950, când s-a impus ca apărător al mexicanilor aflaţi după gratii în SUA de alţi infractori şi de
organele de pază ale penitenciarelor. Se ocupă de şantaj şi de comerţul cu narcotice.
Mafia israeliana este specializata in traficul de narcotice si in industria se xu lui. Pe
masura ce gruparile de crima or ga nizata din alte regiuni ale lumii au in ceput sa-si spuna
cuvantul, re pre zen tan tii mafiei israeliene se confrunta cu o concurenta acerba.
Mafia sarba lucreaza in zeci de tari ale lumii si se ocupa de contrabanda cu narcotice,
asasinate comandate, jafuri de locuinte, si con tro lul asupra jocurilor de noroc. Pe listele
Interpolului figureaza aproximativ 350 de cetateni sarbi, care sunt, in mare parte, colaboratori
sau capi ai diferitelor organizatii criminale.
Mafia chineză este constituită din două grupări separate. Pe de o parte sunt triadele, adică
organizaţii de origine nationalistă şi care datează din Evul Mediu. Sunt în jur de 50, stabilite cu
precădere în Macao, Hong Kong si Taiwan. Membrii acestor structuri se ocupa de rapiri de
persoane, trafic de carne vie, comert ilegal cu arme si stu pe fiante, etc. Potrivit expertilor, pe
masura ce economia Chinei se va transforma in lider mondial (ultimele prognoze in acest sens
sustin ca acest lucru se va in tampla in urmatorii 20 de ani), triadele isi vor extinde spatiul de
actiuni. Tria dele au declarat deja „razboi” con curentilor lor, ele reusind sa detroneze, in
Japonia, mafia locala in privinta numa rului de crime efectuate de straini. Pe de alta parte, sunt
gangsterii noii Chine prezenti in Franta, Olanda sau Belgia.
Conceptul de mafie chinezeasca s-a intiparit in ultimii ani in mentalitatea romanilor ca
fiind ceva profund negativ şi periculos, concretizat uneori prin inghesuirea de chinezi in
gemantane si genti de voiaj. Adevarul este cu totul altul. Imperiul galben de furie al
infractionalitatii chinezesti se lauda cu o vechime de sute de ani, presarati cu puternice izbucniri
de patriotism si exacerbare a mandriei nationale. Dincolo de hotarele primilor imparati, exista
netulburat de nimeni si nimic un univers subteran care se poate lauda printre altele cu "titlul" de
cea mai numeroasa organizatie criminala din lume. Astazi puterea lor este mai mare decat
oricand, milioanele de furnici fanatice luptand in liniste pentru supunerea intregii lumi sub Legea
lui Trei.
La nivelul anului 1997 o serie de state prezentau la Colocviul pregătitor al AIDP,
desfăşurat la Alexandria, dimensiunile fenomenului în ţările lor. Astfel, în China, conform
statisticilor Securităţii Publice, între 1991-1995, Poliţia chineză a depistat mai mult de 700.000
de bande criminale, a capturat peste 2.000.000 de autori şi 600.000 de persoane suspecte de a fi

2
membrii unor astfel de bande. S-au rezolvat peste 1.900.000 de cazuri cu o medie anuală de
140.000 de bande descoperite şi 530.000 de membrii capturaţi. Numărul membrilor capturaţi
reprezintă 37% din numărul total al infractorilor.1
Motto-ul mafiei chineze este: Noi facem de toate. Şi încă la preţ mic!

2. Originile mafiei chinezeşti. Cei ce vin tocmai din Shaolin.

Triadele chinezeşti sunt considerate cele mai vechi societăţi criminale asiatice, formate
iniţial din grupuri de rezistenţă împotriva dinastiei chineze Manchu, ce a condus China de la
începutul secolului XVII, având iniţial scopul răsturnării acesteia2.
Cuvântul “triadă” este un termen englezesc, folosit încă de la începutul dominaţiei
engleze asupra unor porturi şi teritorii chineze, el reprezentând emblema sacră a organizaţiilor
criminale autohtone, respectiv triunghiul cu cele trei mari puteri de bază: cerul, pământul şi
omul.
După formarea Republicii China în 1912, dezvoltarea acestor organizaţii s-a accentuat în
Taiwan şi Hong Kong – teritorii rămase sub tutela britanică. Se estimează că există 160.000
persoane în Hong Kong cuprinse în 50 de organizaţii diferite.3
Cu toate că structura Triadelor de astăzi diferă de cea din trecut, ele au la bază în mare
măsură aceleaşi metode şi tradiţii. Aşa de exemplu, ceremonia de iniţiere, cunoscută sub
denumirea de “Atârnarea lanternei albastre” impune şi acum recruţilor să repete cele 36 de
jurăminte prin care îşi exprimă loialitatea şi frăţia cu ceilalţi membrii şi obligaţia sacră de a
păstra secretul absolut.
În opinia unor cercetători, la care ne raliem, originea, evoluţia, ritualurile şi chiar
practicile trecute sau prezente ale triadelor sunt, în mod surprinzător, foarte apropiate de cele ale
Mafiei ca urmare a similitudinilor condiţiilor în care au apărut.
Semnificativ este principiul “tăcerii” sancţionată de omerta în cazul mafiei, iar în cazul
Triadelor semnificativă este aplicarea unei vechi zicale chinezeşti ce spune “Când eşti viu nu te
duce la autorităţi, când eşti mort nu te duce în iad”.
Sub aspectul pedepsirii cu o mare cruzime a celor vinovaţi de încălcarea regulilor
organizaţiei există „suportul roşu” la Triade şi „locotenenţii” cu protecţia internă în cadrul
Mafiei.
În prezent, triadele sunt compuse din două grupuri principale de persoane, primul şi cel
mai mare cuprinzând persoane ce au intrat în organizaţie din dorinţa de a evita să fie hărţuiţi,
tracasaţi, victimizaţi, iar cel de-al doilea este compus din cei care au aderat din dorinţa de a fi
temuţi, de a intra în lumea interlopă pentru a obţine câştiguri financiare.
Imperiul galben de furie al infractionalitatii chinezesti se lauda cu o vechime de sute de
ani, presarati cu puternice izbucniri de patriotism si exacerbare a mandriei nationale. Dincolo de
hotarele primilor imparati, exista netulburat de nimeni si nimic un univers subteran care se poate
lauda printre altele cu “titlul” de cea mai numeroasa organizatie criminala din lume.
Astazi puterea lor este mai mare decat oricand, milioanele de furnici fanatice luptand in
liniste pentru supunerea intregii lumi sub Legea lui Trei.

1
Ding Mu-Ying şi Shan Chang-zong – Pedepsirea şi prevenirea crimei organizate, Raport la Colocviul al XVI-AIDP
1997, RIDP, vol. 69, p. 264.
2
Ion Pitulescu – op. cit., p. 104.
3
Conferinţa ministerială mondială asupra crimei organizate – Napoli 21-23 nov. 1994. Raport.

3
 Cu siguranta, foarte putini oameni au s-au gandit vreodata ca ilustrul si celebru templu
Shaolin ar fi putut da nastere (in mod indirect, desigur) uneia dintre cele mai mari organizatii
mafiote din lume.
Adevarul este ca primii fondatori ai Triadelor nu erau nimic altceva decat calugari
luptatori exilati si vanati de autoritatile imperiale dupa momentul dramatic al incendierii
faimosului Templu Shaolin. Fenomenul mafiei chinezesti poate fi inteles numai prin prisma
examinarii bagajului cultural, al ezoterismului martial si chiar al unui patriotism exclusivist dus
la extrem de adeptii numeroaselor organizatii criminale chinezesti care se reunesc sub titulatura
generala de Mafie Chineză.
Termenul in sine, face referire la asa numitele Triade, organizatii cunoscute de chinezi
prin termenul de San He Hui. Denumirea are rezonante in daoismul milenar avand o conotatie
foarte eleganta. Tradusa mot a mot, semnifica "Cele Trei Societati Armonioase", concept
ezoteric stravechi care face trimiterea la armonia si unitatea primordiala dintre Cer, Pamant si
Om. Numele de Triade, sub care sunt cunoscute astazi in toata lumea, le-a fost dat de autoritatile
britanice din Hong Kong, pe baza simbolisticii chinezesti care continea imaginea unui triunghi
inconjurat de palose sau de Guan Yu, zeul chinez al loialitatii.
Ceea ce a sfarsit astazi intr-o organizatie atotputernica, capabila de acte de o cruzime
inimaginabila pentru un non-asiatic si stapana peste crima organizata din jumatate de Asie, a
avut la inceput o misiune exclusiv patriotist-haiduceasca, prin care se angaja sa apere etnicii
chinezi de atacurile si abuzurile dinastiei straine Qing, de sorginte manciuriana.
Din punct de vedere strict istoric, prima organizatie secretă care a organizat atacuri
impotriva administratiei manciuriene se numea Tian Di Hui (Societatea Cerului si
Pamantului). Sub acesta denumire elevata se ascundeau, de fapt renumiti luptatori de Kung Fu
care actionau aidoma unor haiduci locali, pedepsind mortal pe functionarii imperiali care abuzau
taranii si comerciantii chinezi.
Scopul lor suprem nu se limita la acte de razbunare, prima triada din istorie tintea mult
mai sus. Maestrii de Kung Fu complotau pentru daramarea dinastiei manciuriene Qing si
restaurarea unei dinastii pur chinezesti condusă de etnicii Han. Societatea Cerului si Pamantului
avea un scop eminamente politico-nationalist, nici un maestru luptator nu si-ar fi imaginat
vreodata ca organizatia lor se va ocupa peste ani de asasinate la comanda, prostitutie, trafic de
droguri sau jocuri de noroc.
Aceasta pentru ca Triada initiala a fost fondata de cinci maestri calugari scapati cu viata
dupa incendierea Templului Shaolin de Sud de catre armata imperiala Qing. Templul ajunsese o
adevarata scoala care forma luptatori periculosi pe banda rulanta.
Calugarii de aici luasera in prealabil decizia de a invata tainele artelor martiale pe orice
chinez dupa ce vazusera samavolniciile la care era supusa populatia Han. Speriate de
posibilitatea tot mai evidenta ca o adevarata armata populara antrenata la Shaolin sa treaca la
fapte, autoritatile au trimis toate unitatile armatei imperiale care intr-un atac de noapte au ucis
majoritatea calugarilor si au incendiat templul. Cei 18 care au scapat erau cei mai buni calugari
luptatori Cinci dintre acestia au decis sa creeze cinci noi Temple si cinci societati secrete
invincibile care sa actioneze de la adapostul anonimatului. Mottoul lor era: "Zdrobiti dinasita
Qing, Reinviati dinastia Ming". 
Vitregiile istoriei, aparitia erei tehnologice si globalizarea accelerata, au dus insa la
transformarea organizatiei patriotice initiale intr-una dintre cele mai temute mafii din intreaga
lume.

4
3. Rascoale, capitalism, nationalism si comunism.
Urmatoarele izbucniri violente ale Triadelor nu au intarziat sa se manifeste pe scena
istoriei Chinei. In anul 1790, Societatea Lotusului Alb a starnit o rebeliune presarata de atrocitati
in provinciile Sichuan, Hubei si Shaanxi.
Intre anii 1847-1850, provincia Kwantung a fost devastata de taranii antrenati sub
obladuirea Fratiei Ciomegelor. 
Anii 1851-1865 aduc in scena figura lui Hung Hsiu Chuan, un exaltat conducator al
Triadelor care se credea nimeni altul decat fratele lui Iisus Christos. Fara a avea vreo trasatura
comuna cu Mantuitorul, Capetenia Hung declanseaza rascoala Tai Ping in care, din ordinul sau,
mor zeci de mii de oameni. Rascoala se apropia amenintator de Beijing, astfel incat autoritatile
manciuriene se vad nevoite sa ceara ajutorul Puterilor Occidentale care innabusa in sange, cu
tunurile, rascoala lui Hung.
Cum perseverenta si capacitatea de a nu se da batuti niciodata, sunt caracteristici
nationale ale poporului chinez, capii Societatii Lotusului Alb impreuna cu triadele "Marilor
Sabii" si "Pumnilor Rosii", au pus la cale sangeroasa Rascoala a Boxerilor. Yi He Tuan, cum o
denumesc chinezii, a fost cea mai mare rascoala populara din istoria moderna a Chinei. Rascoala
Boxerilor si-a primit numele de la atasatii militari occidentali care se confruntau prima oara cu
practicantii de arte martiale din sudul Chinei.
Pentru ei, acesti luptatori erau "boxeri", negasind alt termen cu care sa-i descrie. Rascoala
a fost stopata doar de tunurile si armele de foc ale occidentalilor care conlucrau deschis cu
dinastia manciuriana, ambele parti jefuind poporul chinez dupa propriile interese. Cum ceea ce
nu te omoara, te face mai puternic, Triadele au iesit intarite din rascoale, avand de partea lor tot
suportul si ajutorul maselor populare care vedeau in ei singura pavaza care-i apara deopotriva de
manciurieni si de occidentali. 
Puterea lor crestea zi de zi, odata cu ea se dezvolta si apetitul noilor conducatori pentru
activitati infractionale care aduceau insa sume imense de bani in visteriile triadelor. Odata cu
aparitia capitalismului si industrializarii in China, atentia triadelor s-a indreptat si spre scena
politica. Si nu oricum, ci spre cele mai inalte functii in stat.
Bunaoara, Sun Yat Sen, primul presedinte chinez si Fondatorul Republicii China de dupa
abolirea casei imperiale, a fost un membru marcant al triadelor, fiind sustinut de Societatea
Hsing Chun. Succesorul lui Sun Yat Sen, capetenia razboinica Yuan Shik Kai, a lucrat mana in
mana cu triadele pe toata durata de timp cat a fost la putere.
Guomindang-ul, sau Guvernul Nationalist, ajuns la putere in 1927, era condus de Chiang
Kai Shek, nimeni altul decat un membru al Bandei Verzi - Shang Hai. Triadele au luat in
stapanire intreaga parte de sud a Chinei si au luptat pentru putere cu armata comunista a lui Mao
Ze Dong timp de zeci de ani de zile pana cand au pierdut puterea oficiala.
Lupta dintre comunisti si mafioti a fost deosebit de sangeroasa, ambele tabere facandu-se
vinovate de scene de macel, indescriptibile pentru orice om normal. In timpul luptelor cu
comunistii chinezi, sediul armatei nationaliste a triadelor se afla in orasul Canton la adresa nr. 14
Po Wah. Acesta este originea triadei "14 K", care astazi numara doar in Hong Kong, peste
300.000 de membri. 
După ce Mao a definitivat victoria in anul 1949, o parte din nationalistii din triade au
fugit in Hong Kong, Macao, Thailanda, Singapore, San Francisco, Vancouver si Australia.
Ramasitele armatei nationaliste a Guomindang-ului a gasit adapost in muntii impaduriti ai
Birmaniei, unde sub conducerea capeteniei Khun Sha, au pus bazele traficului de droguri spre
Occident, via Thailanda.

5
 Am fi tentati să credem ca restul membrilor triadelor ramasi in China comunista au pierit
in anonimat in fata tavalugului nivelator al Revolutiei Culturale si megalomaniei lui Mao. De
fapt capii triadelor au intrat in Partidul Comunist, pozand ca secretari si subsecretari
constiinciosi, in timp ce subordonatii se ocupau cu micile infractiuni şi traficul de influenţă.

4. Domenii de activitate. Preocupări.

Imprastiati in lumea intreaga, membrii triadelor au inceput sa domine universul
infractional international, ajungand in prezent sa-şi imparta lumea doar cu durii reprezentanti ai
mafiei ruse, singurii care au reusit sa opuna o rezistenta serioasa in fata invaziei de criminali
venita din Asia.
Majoritatea triadelor participă, într-o gamă foarte largă, la activităţi criminale obişnuite
îndeosebi la traficul cu droguri, jocurile de noroc, şantajul, traficul de carne vie, pornografia şi
spălarea banilor proveniţi din aceste activităţi ilegale.
Grupările cele mai sofisticate, mai moderne, se luptă să monopolizeze jocurile de noroc şi
piaţa de casete video din Hong Kong şi China. Triadele din SUA se ocupă îndeosebi cu traficul
de droguri, de arme de foc, emigraţie clandestină, iar în unele situaţii sunt buni executanţi de
răpiri şi asasinate.
Acestea sunt active şi în Europa, în special la Amsterdam, Londra şi îndeosebi în Spania
unde contrabanda s-a intensificat în mod deosebit. Această activitate este controlată de ramura
SUNYET ON TRIAD.
Traficul de heroină este asigurat de ramurile CHINA WHITE şi 14K, în timp ce
prostituţia, pornografia şi traficul de copii sunt controlate în mod predominant de gruparea WO
OM LOK.
În plus, există numeroase probe de împrumuturi pirat şi de jafuri pe scară largă, iniţiate
de ramura DAI HOOD care dispune de o bancă ilegală ce împrumută bani cu dobânzi foarte
mari, acordă credite pentru jocurile de noroc şi asigură bani pentru imigranţii ilegali.4
Astazi isi organizeaza si conduc activitatile din China continentala, Taiwan, Hong Kong,
Singapore, Macao, Malaezia. Practic, detin controlul asupra intregii lumi interlope
transfrontaliere din Asia de Sud. In tarile occidentale si-au facut aparitia odata cu dezvoltarea
asa-ziselor Orase Chinezesti, zone rezidentiale populate de imigranti chinezi. Infloresc in orase
precum Los Angeles, Londra, San Francisco, New York, precum si in toate capitalele europene
sau in orasele importante din restul lumii.
Domeniile lor de activitate includ orice faptă care i-ar face astazi pe cei cinci maestri
Shaolin fondatori sa paleasca de rusine! Trafic de droguri, asasinate la comanda, furturi de
masini luxoase, spalare de bani, prostitutie, jocuri de noroc, trafic de carne vie, orice forma de jaf
si furt, falsificare de bani, comercializare de tutun si bauturi alcoolice de contrabanda, vanzarea
de haine de marca, tigari, DVD-uri, CD-uri, produse electronice, softuri de computer, toate
contrafacute. Nici macar bietele animale si plante nu au scapat, triadele fiind implicate puternic
si in traficul cu animale rare.
Conform datelor remise publicitatii de Interpol, triadele fac cei mai multi bani de pe urma
activitatilor ilicite din lumea IT. După ce ca detin jumatarte din toate site-urile de video-chat
porno din lume, triadele sunt lideri mondiali in ceea ce priveste pirateria de pe Internet. In
brigazile lor lucreaza astazi cei mai dibaci si dedicati hackeri.
4
Emigraţia chineză în S.U.A. s-a produs în trei etape - prima în jurul anilor 1800, în perioada goanei după aur, a
doua în jurul anilor 1949, după victoria comunismului în China, iar a treia s-ar situa în jurul anilor 1970, după
izbucnirea marilor scandaluri de corupţie din Hong Kong, când autorităţile au declanşat o vânătoare aprigă
împotriva corupţilor şi corupătorilor (I. Pitulescu op. cit. p. 106.) ;

6
5. Triade si Tong-uri. Manual de functionare.
O altă formă de organizare a emigranţilor chinezi în SUA 5, este reprezentată de aşa zisele
tong-uri (în traducere, săli sau locuri de întâlnire), care sunt organizaţii de afaceri, cu sucursale în
marile oraşe americane şi care, prin modul de construire au tradiţii şi ceremonii identice.
Deşi, în principiu, nu sunt organizaţii criminale, tong-urile comunică tot mai mult cu
triadele, existând indicii că în ultima perioadă sunt implicate şi acestea în jocuri de noroc,
şantaje, prostituţie.
Destul de des auzim vehiculat termenul de Tong, alaturat de multe ori in contextul
triadelor. Tong-urile nu sunt altceva decat puii plecati de la sanul triadelor mame cu misiunea de
a se stabili in afara granitelor Chinei si a excela in arta tuturor infractiunilor posibile. 
Tong-urile au fost fondate la ordinul capeteniilor razboinice din China continentala care
au dorit sa detina controlul primelor comunitati de imigranti chinezi de peste ocean. Astfel,
primele frăţii Tong s-au format la mijlocul secolului 19 in mijlocul celor mai saraci si
marginalizati membri ai diasporei chinezesti din S.U.A.
Cum primii emigranti chinezi au avut de infruntat ura, dispretul, jafurile si umilintele la
care erau supusi de albii din America, au trebuit sa ceara ajutor si razbunare acasa, unde legea o
faceau maestrii luptatori si lorzii razboiului care patronau triadele. Acestia au fost mai mult decat
bucurosi sa-i sprijine cu bani, sfaturi, antrenamente si logistica pe fratii lor de peste Pacific, mai
ales datorita faptului ca-i urau de moarte pe occidentalii care le jefuiau tara.
Sub sfaturile si indrumarea lor, chinezii imigranti si-au facut rapid un renume sumbru
printre americani. Cruzimea era cuvantul de ordine. Daca un cow-boy sau fermier beat agresa
sau umilea un chinez, corpul sau era gasit purtand urmele unor torturi ingrozitoare. "Frica este
un bun ambasador", obisnuiau sa spuna capeteniile proaspetelor fratii Tong.
Cu toate ca primele Tong-uri erau alcatuite dupa modelul triadelor de acasa, lipsite de
idealul politic al acestora din urma, Tong-urile au pastrat structura clanica si ritualurile specifice,
axandu-se in scurt timp doar pe activitati infractionale. Cu o cruzime si inteligenta nemaiîntalnite
in cazul mafiilor concurente din America, Tong-urile si-au demonstrat succesul in extorcari de
sume de bani, jocuri de noroc, taxe de protectie, prostitutie, trafic de organe, crime.
In fata concurentei reprezentate de mafiile italiene, vietnameze, japoneze, a gastilor de
cartier de latinos portoricani si mexicani sau a fratiilor ariene, Tong-urile nu s-au lasat intimidate
trecand uneori la represalii a caror simpla relatare face sa paleasca orce povestire horror a lui
Stephen King din vremurile sale bune.
Afacerile terminate prost se sfarsesc deseori in asasinate si torturi. Razbunarile iau forma
atentatelor cu bombă, atacurilor cu cutitele sau executia rituala a "celor 100 de taieturi adanci". 
Triadele de astazi din Hong Kong sunt mult mai puternice decat par la prima vedere.
Retrocedarea Hong Kong-ului din anul 1997, cand orasul a trecut de la administratia britanica la
cea numita de Republica Populara Chineza, nu a facut decat sa aduca triadelor un plus la
capitolul de imagine si bani. In plus, foarte multi chinezi de pe continent au venit in noul oras cu
unicul scop de a deveni soldati in imensa armata subterana organizata pe principii nationalist-
infractionale. Triadele de aici au propriile armate echipate cu orice arma posibila. 
Aici nu exista figura unui "nas" omnipotent, cum gasim la mafiile italiene. Puterea este
impartita intre mai multe triade, iar in cazul unei triade exista un oficial denumit onorific,
Bastonul Rosu, in subordinea sa intrand de obicei 15 companii.

5
A se vedea Raportul Conferinţei ministeriale mondiale privind combaterea crimei organizate - Napoli – nov. 1994;

7
 Triadele folosesc in mod traditional codurile numerice care desemneaza rangul si
ocupatia membrilor din clasa respectivă. De exemplu, clasa 426 este alcatuita din "luptatori", 489
grupeaza "maestrii muntelui", 438 adaposteste "deputatii maestrilor muntelui", cei din clasa 415
reprezinta "evantaiul alb de hartie" si cei din grupa 432 au numele de cod "paiele de santal ".
Odata cu boom-ul economic petrecut în Hong Kong, a crescut si influenta triadelor care
au inceput sa se faca cunoscute in ultimii ani prin numeroase acte de caritate si ajutor financiar
pentru defavorizatii sortii.
6. Viitorul - între ritualuri şi tehnologizare.
Astazi triadele isi intaresc puterea prin numarul imens de membri care il depaseşte pe cel
al tuturor mafiilor mondiale luate la un loc. Dusmanii lor traditionali, japonezii din Yakuza, au
inceput sa joace un rol secund pe scena interlopa din Asia.
Intr-un interviu acordat unui jurnalist chinez independent, un lider al triadelor aflat sub
protectia anonimatului declara nonsalant că:
"Astazi Yakuza traieste din mila noastra. Numai faptul ca ne vireaza sume imense de
bani, ne opreste sa-i zdrobim cu totul. Noi nu am uitat nici de atrocitatile pe care japonezii le-au
comis de-a lungul istoriei in China, nici faptul ca sunt dusmanii nostrii dintotdeauna. Astazi am
crescut in forta si putere datorita sfaturilor si principiilor intelepte ramase de la stramosii
nostri. Yakuza poate strange doar cateva mii de luptatori. Noi, in schimb avem cateva milioane.
Forta stramosilor ne sustine. Japonezii sunt umiliti si ne platesc tribut, nici nu indraznesc sa
intarzie cu plata. I-am putea zdrobi oricum. Dar este mai placut sa-ti umilesti dusmanul, decat
sa-l ucizi dintr-o data", incheie mandru, liderul triadei…
Juramintele si codul de onoare al triadelor enumera 36 de capete care cuprind toate
drepturile si indatoririle noului membru. 36 este un numar sacru in numerologia mistica chineza,
alegerea sa nu este intamplatoare.
Templul ars de la Shaolin avea 36 de camere pline de capcane si pericole care trebuiau
parcurse de viitorul calugar doritor sa devina un luptator absolut. Initierea unui nou membru are
o incarcatura de-a dreptul religioasa.
In ciuda deceniilor de ateism adus de comunismul lui Mao, viitoarea termita luptatoare
este introdusa intr-o camera de ceremonie unde troneaza altarul lui Guan Yu, zeul daoist al fratiei
si intrajutorarii. Acolo, neofitul trebuie sa aprinda betisoare parfumate ca ofranda stramosilor si
sa sacrifice un animal, de obicei o gaina, porc sau capra. Dupa ce bea o cupa care contine
jumatate vin, jumatae sangele animalului jertfit, viitorul membru trece peste doua sabii
incrucisate in timp ce recita cele 36 de versete ale triadelor. Hartia pe care sunt scrise versetele
este apoi arsa la altar, pentru a confirma zeilor angajamentul luat de noul frate.
Puterea lor sta şi in incarcatura ezoterica a ritualurilor si initierilor intestate cu practici
magico-religioase a caror semnificatie a ramas secreta pana in zilele noastre. Toate aceste
atribute par a duce la gandul ca mafia viitorului nu va avea decat o singura culoare. Galbenă.
Triadele chinezesti sunt formate din mai multe organizatii criminale din China,
Malaiezia, Hong Kong, Taiwan, Singapore, etc. Acestea sutn foarte active în New York, Los
Angeles, Seattle, Vancouver si San Francisco.
Crimele organizate cu care se ocupa acestea includ ucideri la comanda, trafic de droguri,
santaj, piraterie, etc. Aceasta organizatie mafiota si-a inceput activitatea in secolul al XVIII-lea
sub denumirea de Tian Di Hui. Cu toate ca puterea lor creste in mod constant, activitatile lor sunt
bine ascunse. Triadele pot avea intre 50 si 30.000 de membri si au de-a face si cu operatiunile de
falsificare ale monedei nationale chinezesti.

8
 Membri ai Triadelor chinezeşti etalându-şi tatuajele

BIBLIOGRAFIE:

1. Adamoli S., Dinicola A., Savona E. U., Zoffi P., Organized, Crime Around the World,
Hecmi pub., Italia, 1998.
2. Arlacchi Pino, Corupţia, crima organizată şi spălarea mondială a banilor, studiu, Conferinţa
internaţională anti-corupţie, Amsterdam, 1992.
3. Baciu Dan şi Rădulescu Sorin, Corupţia şi crima organizată în România, E. Continent XXI,
1994.
4. Cressey R. Donald, Theft of the Nation: The Structure and Operations of Organized Crime
in America, New York, Harper and Row.
5. Datta S. K., Le Crime Organise in Inde, Revue Internationale de Police Criminelle, nr.
443/1993.
6. Ezeldia A. G., Terrorism and Political Violence: An Egyptian Perspective? Office of
International Criminal Justice, The University of Illinois of Chicago, Chicago, 1987.

9
7. Falcone G., La criminalite organise: une probleme mondiale. La mafia italienne en fond
que modele pour la criminalite organise operant a niveau international, in Revue
International de Criminologie et de Police Technique, nr. 4/1992.
8. Heikinheimo Sanna, Organized Crime and Responses to It in Finland, Revue International
de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.
9. Ianni F. A. J., The New Mafia, Ed. St. Martin’s Press, 1980.
10. Inciardi A. James, Carees in Crime, University of Miami, Chicago, 1975.
11. Jakulin Vid, Organized crime in the crimninal legislation of the Republic of Slovenia,
Revue International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.
12. Koening Dorean Marguerite, The Criminal Justice, Facing the Organized Crime in the
United States Today.
13. La Mere J. M., La securite informatique – approche methodologique, Paris, Bordas, 1985.
14. Landesco J., Organized Crime in Chicago, Chicago, 1929.
15. Largnier J., Largnier A. M., Droit penal special, Dalloz, 1933.
16. Le Roux Renee, O femeie înfruntă Mafia, Ed. Valdo şi Savas Press, 1994.
17. Lilie Hans, Specific Offences of Organized Crime and German Criminal Law, Revue
International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.
18. Messienne J., Bultot F., Les instruments juridiques belges de lutte contre la fraude aux
interets des comunites europeennes, Ed. Bruylant, Maklu, 1998.
19. Musil Yan, Le systeme penal a l’epreuve du crime organise dans Republique Tcheque,
Revue International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.
20. Miclea Damian, Combaterea crimei organizate- curs , Editura MAI , 2005
21. Mu-Ying Ding and Chang-Zong Shan, The Punishment and Prevention of the Organized
Crime, Smugging Crime and Money Laudering Crime in China.
22. Negrier Dormont Lygia, Criminologie, Libraire de la Cour de Cassation 27, Place
Dauphine, Paris.
23. Olger Pinar, The Criminal Justice Systems Facing the Challange of Organized Crime in
Pays Bas, Revue International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.
24. Sadeghi Hossein Mir Mohammad, The Approach of the Iranian Legal System to the
Approach of Organized Crime, Revue International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.
25. Saeki Hitoshi, The Criminal Justice System Facing the Challange Organized Crime in
Japan, Revue International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.
26. Salerno R., Tompkins J., The Crime Confrderation Cosa Nostra and Allied Operations in
Organized Crime, New York, Ed. Garden City, 1969.
27. Savona Ernest Ujo, Social Change Organisation of Crime and Criminal Justice Systems,
UNICRI, Roma, 36/1990.
28. Savona Ernest Ujo, La reglementation du marche de la criminalite, Revue International de
Criminologie et de Police Technique, nr, 4/1992.
29. Serrano-Piedecassas Jese Ramon, Reponse penale du crime organise en Espagne, Revue
International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.

10