Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Patricia Hedges Personalitate Si Temperament PDF
Patricia Hedges Personalitate Si Temperament PDF
Hedges
Personalitate şi
temperament
Ghidul tipurilor
psihologice
Traducere din engleză de
Anamaria Schwab
ii i: ir.
H U M A N I T A S
Coordonatorul seriei
OANA BÂRNA
Coperta şi concepţia grafică a seriei
IOAN CUCIURCĂ
Fotografii
Lui Tom, soţul meu de tip iSAJ
GABRIELA BOIANGIU (pp. 10, 11, 66, 67)
IOAN CUCIURCĂ (p. 135)
DAN DINESCU (pp. 121, 122, 137, 187)
Patricia Hedges
1993
Tipurile de
personalitate
Aspectele fundamentale ale persona-
lităţii noastre: extravertirea şi introver-
tirea - funcţia senzorială şi funcţia
intuitivă - funcţia reflexivă şi funcţia
afectivă - atitudinea perceptivă
şi atitudinea judicativă • Profilurile
celor 16 tipuri de personalitate
Introducere I
în clasificarea tipurilor
• • %
amenii au fost conştienţi din cele mai vechi logice dintre indivizi, iar teoriile lui Jung au încurajat-o
timpuri de varietatea şi de pluralitatea com- şi au stimulat-o să-şi continue cercetările.
portamentelor umane. în anul 450 î.Cr., Hipocrate dis- Deşi nu erau psihologi, Katharine şi fiica ei Isabel au stu-
tingea patru temperamente diferite - o ipoteză pe diat teoriile lui Jung timp de patruzeci de ani, cu atenţie
care mai tîrziu au preluat-o şi alţi specialişti. însă abia şi răbdare, în ciuda dificultăţilor şi a lipsei de recunoaş-
C. G. Jung a adus argumente mai consistente în spri- tere. La sfîrşitul acestei perioade, în 1962, au formulat
jinul acestei teorii, în cartea sa Tipuri psihologice. un chestionar care permitea clasificarea şi identificarea
Savantul elveţian susţinea că oamenii au anumite trăsă- a şaisprezece tipuri de personalitate. Chestionarul a fost
turi specifice care pot fi identificate cu uşurinţă. Cartea numit Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs (Myers-Briggs
lui Jung, deşi acoperă o mică parte din preocupările Type Indicator - MBTI).
sale, a reprezentat o bază solidă pentru diversele studii La început, ideea tipurilor nu a fost primită cu prea mare
de mai tîrziu. entuziasm, dar în 1972 s-a înfiinţat în Florida un cen-
Printre cei care au recunoscut valoarea ei indiscutabilă tru oficial de cercetare în domeniu, numit Center for the
s-a numărat şi Katharine Myers din Statele Unite, care Application of Psychological Type (CAPT). Această
a găsit acolo confirmarea propriilor ei teorii. Katharine instituţie, care îşi propune să strîngă informaţii şi date
Myers era de multă vreme fascinată de diferenţele psiho- despre tipurile de personalitate, s-a constituit cu vre-
Personalitate şi temperament
mea într-un centru mondial. Din 1975 Indicatorul de atitudinea unei anumite persoane şi nu pe a alteia. Gîn-
Tipuri Myers-Briggs este publicat în Statele Unite de diţi-vă dacă aceste exemple se verifică şi în cazul dum-
către Consulting Psychologists Press. Treptat, el a fost neavoastră, în subcapitolul următor veţi găsi mai multe
unanim recunoscut, iar interesul în privinţa informa- detalii.
ţiilor pe care le conţine a crescut considerabil, mai ales
în perioada anilor '80. Tipologia respectivă se poate
Tom şi Jennifer se deosebesc în ceea ce priveşte nevoia lor
aplica oricărui individ, indiferent de zona culturală din
de sociabilitate. Tom lucrează într-un birou şi îşi petrece cea
care provine.
mai mare parte a programului în compania oamenilor.
în ultimii ani, profesorul american David Keirsey a adus Din această cauză are nevoie de momente de singurătate în
cea mai substanţială contribuţie la studiul tipurilor. Ur- care să-şi « încarce bateriile », căci perioadele lungi petrecute
mînd, timp de aproape patruzeci de ani, o metodă proprie împreună cu alţii îl extenuează. Aşteaptă cu nerăbdare se-
de investigaţie, el a conceput o teorie despre temperament rile liniştite de acasă. Jennifer nu i se aseamănă în această
care simplifică mult Indicatorul Myers-Briggs. Keirsey privinţă. Energia ei este mereu reînnoită prin contactul cu
susţine că cele şaisprezece tipuri iniţiale - altminteri greu oamenii, iar singurătatea o deprimă. De aceea, cînd spune:
de reţinut - pot fi grupate în patru temperamente de bază « Mi-ar plăcea să invit pe cineva la cină săptămîna asta,
şi dă indicaţii precise pentru identificarea acestora. Secţiu- n-am mai vorbit cu nimeni de-o veşnicie », Tom este uluit:
nile cărţii de faţă referitoare la temperament au ca punct de cum poate Jennifer să spună că n-are cu cine vorbi ? « Cum
pornire cercetările profesorului Keirsey. Dumnezeu poţi să spui aşa ceva ? exclamă el. N-a trecut
în ce mă priveşte, am aflat despre teoria tipurilor în urmă decît o săptămîna de cînd au fost la noi John şi Susan! »
cu aproape zece ani şi tot atunci am început s-o studiez.
Lucrul acesta mi-a îmbogăţit viaţa, m-a ajutat să-mi gă-
Cu care dintre cele două atitudini sînteţi de acord: cu
sesc echilibrul şi să-mi canalizez aptitudinile în direcţia
nevoia de intimitate a lui Tom sau cu nevoia de perma-
potrivită. Indiferent cine sînteţi şi ce profesie aveţi, în-
nent contact cu oamenii a lui Jennifer ?
cercaţi şi dumneavoastră!
dintre noi consideră că este mult mai important să ştie ce idei noi şi ce
proiecte de viitor are Bob în legătură cu slujba oferită.
13
• Preferă să lucreze împreună cu • îi place, din cînd în cînd, com- reuşeşte să-şi dezvolte trăsături reuşeşte să-şi dezvolte trăsături
alţi oameni şi se simte nefericit pania oamenilor, dar are nevoie introvertite. extravertite.
place mai degrabă să dobîndiţi cunoştinţe noi decît să clipa prezentă. întîmplă; are «capul în nori».
vă folosiţi de cele deja acumulate. • Crede că datele concrete sînt • Interesat mai ales de idei şi
Intuitivii tind să trăiască în viitor, descoperind perma- importante şi trebuie exploa- de posibilităţi; se întîmplă să
nent noi posibilităţi şi căi de a schimba şi a îmbunătăţi tate; în general, domeniul posi- neglijeze date concrete impor-
lucrurile. Simt imediat ce îmbunătăţiri s-ar putea aduce bilului nu-l interesează. tante.
unei situaţii date şi le place să-şi imagineze cum ar tre- • Are tot timpul ceva de făcut şi • Are tot timpul în minte idei şi
bui procedat. Uneori sînt complet rupţi de realităţile asta îl relaxează. proiecte.
cotidiene şi uită, de pildă, unde îşi lasă cheile, abonamen- • Esenţial pentru el este să se • Esenţial pentru el este să
tul de autobuz ori portmoneul. Au o privire de ansamblu, creeze. .§,
simtă util.
neatentă la detalii, dar pot surprinde tipare ascunse şi
• Observă detaliile, dar uneori • Vede mai curînd întregul decît
relaţii subtile între oameni sau lucruri. Se entuziasmează 23
nu are perspectiva întregului. detaliile şi poate să nu aibă
în faţa oricărui proiect nou, în care se grăbesc să se im-
simţ de observaţie.
plice, şi lucrează bazîndu-se adesea pe fler.
• Adesea, îi consideră pe intu- • Adesea, îi consideră pe senzo-
Nu asimilează informaţii la întîmplare, căci pentru ci
itivi cam inconsecvenţi, lipsiţi riali cam plicticoşi şi incapabili
totul se leagă şi este investit cu sens.
de simţ practic şi nerealişti. să priceapă o idee.
Personalitate şi temperament
• Are nevoie să-şi dezvolte • Are nevoie să-şi dezvolte trăsă- ziţiile şi totuşi se înţeleg foarte bine. Cum reuşesc - e un
trăsături intuitive pentru a-şi turi senzoriale pentru a-şi găsi mister pentru senzorialul dornic de detalii.
găsi echilibrul. echilibrul. Cunosc o familie în care soţul e senzorial, iar soţia intu-
itivă. Locuiesc într-o casă mare şi adesea trebuie să-şi
Conform statisticilor americane, 75% din populaţie apar- reamintească unul altuia unde se află cîte un lucru. El,
ţine tipului senzorial şi 25% celui intuitiv. Cele două ca orice senzorial, spune: « E pe raftul din dreapta, în
tipuri se regăsesc în egală măsură la femei şi la bărbaţi. corpul din stînga al dulapului galben de la etajul doi. »
Fiind mai numeroşi, senzorialii sînt mai adaptaţi la lu- Ea intră în panică - prea multe informaţii îl zăpăcesc pe
mea din jur. Ca şi introvertiţii, intuitivii sînt în minori- un intuitiv -, însă, în orice caz, ar fi preferat să 1 se spună:
tate şi simt adesea că se află în afara societăţii. « Este la etajul doi, în dulapul galben, corpul din stînga,
Neînţelegerile ce se nasc între oameni sînt cauzate de di- raftul din dreapta. » Senzorialul începe cu o informaţie
ferenţele din interiorul celor patru perechi de predis- specifică (poziţia exactă a obiectului) şi continuă cu una
poziţii, dar diferenţele de percepţie a lucrurilor dintre generală (la etajul doi), în timp ce intuitivul merge de la
senzoriali şi intuitivi stîrnesc, probabil, cele mai mari general (etajul doi) spre specific (poziţia obiectului).
frustrări şi conflicte. întrucît senzorialii percep reali- Senzorialii fac faţă mult mai uşor aspectelor practice ale
tatea cu ajutorul simţurilor, ei trebuie să vadă, să atingă, existenţei. Le place de obicei să meşterească prin casă
să guste sau să miroasă un lucru, altfel totul li se pare şi rezolvă micile probleme de zi cu zi fără efort. Intui-
ireal. Intuitivii, în schimb, nu au nevoie de lucruri con- tivii se descurcă mai greu în viaţa practică. Totuşi, pen-
crete - preferă să şi le imagineze; ei jonglează mental tru că trăim într-o lume concretă şi practică, trebuie să
cu idei şi concepte, stabilind legături între lucruri. Cînd se adapteze şi ei. Unii reuşesc destul de bine, dar cei mai
un senzorial şi un intuitiv fac schimb de informaţii, nici mulţi sînt ineficienţi; însărcinările zilnice le iau mult
unul nu înţelege prea bine ce spune celălalt. timp, îi obosesc şi îi secătuiesc de puteri.
Senzorialilor li se pare că intuitivii sînt neglijenţi, ba chiar Cîteodată, intuitivii se întreabă de ce se simt extenuaţi
iresponsabili în privinţa verificării datelor şi detaliilor; deşi nu au făcut mare lucru. Răspunsul este că au con-
intuitivii, la rîndul lor, cred că senzorialii sînt lipsiţi de sumat prea multă energie încercînd să facă faţă detali-
imaginaţie şi incapabili să vadă în perspectivă. Dacă un ilor practice ale vieţii; faptul că trebuie să organizeze
senzorial primeşte indicaţii de la un intuitiv, el va des- şi să ţină o casă, să călătorească, să conducă, să gătească,
coperi că nu i s-au dat toate informaţiile de care avea să meargă la cumpărături, să coasă, să-şi amintească unde
nevoie. Intuitivul spune ceva vag, de pildă: « E spre ca- au pus cheile şi să ajungă unde trebuie fără să întîrzie,
pătul coridorului, cum treci de chestia aia rotundă, toate acestea îi aduc la capătul puterilor. Cînd primesc
undeva pe stînga. » Un senzorial ar da informaţii mai însărcinări mai complexe, îi îngrijorează gîndul că nu
detaliate, cum ar fi: « Cînd ieşi din lift la etajul doi, o le-au reţinut bine. în asemenea cazuri, se văd nevoiţi să
25
iei pe coridor la dreapta, treci de biroul asistentei care apeleze la funcţia lor senzorială mai puţin dezvoltată.
e sub arcada rotundă şi la a treia uşă pe stînga o să gă- Şi pe senzoriali îi obosesc asemenea situaţii, dar în mai
seşti cabinetul doctorului Smith. » mică măsură, căci beneficiază de latura lor cea mai dez-
Un intuitiv are mai multe şanse să înţeleagă indicaţiile altui voltată. Ei ştiu să se bucure din plin de plăcerile fizice
intuitiv. Intuitivii vorbesc între ei fără să termine propo- ale vieţii pentru că au simţurile treze în orice clipă.
Personalitate şi temperament
Ca să luăm o hotărîre, trebuie mai întîi să primim in-
Intuitivii sînt atraşi de clipa ce va veni, ratînd adesea
formaţii folosindu-ne de una din funcţiile noastre per-
bucuriile prezentului.
ceptive - senzorială sau intuitivă -, despre care am
în conversaţie, senzorialii fac adesea aluzie la realităţi
vorbit. Abia după ce am dobîndit informaţii pe calea
din trecut, dar fără să le lege neapărat de viitor. Pentru
care ne este proprie (senzorială sau intuitivă) putem
intuitivi, trecutul este trecut; îl menţionează doar în
decide în funcţie de ceea ce am asimilat. Nu putem lua
măsura în care este relevant pentru viitor.
hotărîri dacă nu am asimilat informaţii şi trebuie să
Să observăm că ambele funcţii perceptive sînt impor-
înţelegem că oamenii decid nu numai în moduri diferite
tante, depinzînd de informaţia care ne interesează. Cînd
(reflexiv sau afectiv), ci şi plecînd de la informaţii dife-
luăm o hotărîre, e bine să cerem şi părerea unei persoa-
rite (senzoriale sau intuitive).
ne de tip opus, căci aceasta ne-ar putea oferi un gen de
Aşa cum percepem în moduri diferite, luăm decizii în
informaţii la care nici nu ne-am gîndit. Percepţia noas-
moduri diferite, şi anume folosind funcţia noastră pre-
tră devine astfel mai echilibrată, punîndu-ne la dispo-
ziţie date mai multe şi mai precise pe baza cărora să ferată, reflexivă sau afectivă.
decidem. Funcţia reflexivă face apel la raţiune şi la logică şi se ca-
racterizează prin fermitate, detaşare şi obiectivitate.
Uneori oamenii cred că ar trebui să se situeze între cele
Oamenii care preferă această funcţie privesc de obicei
două tipuri, dar o asemenea poziţie de echilibru nu este
lucrurile din afară şi tind să nu se implice personal. Nu
de dorit. Cînd sîntem conştienţi de funcţia noastră do-
arată ce simt - chiar dacă au sentimente foarte puter-
minantă, ne ştim mecanismele psihologice şi ne putem
nice - şi cel mai adesea dau dovadă de obiectivitate. Sînt
folosi de ele în viaţă. Dacă sîntem pe teren neutru - la
buni analişti, sînt neclintiţi în hotărînle lor şi nu se lasă
mijloc -, nu ne vom putea identifica nici punctele forte,
dominaţi de emoţii.
nici predispoziţiile; prin urmare, nu vom şti cum anume
Funcţia afectivă pune în schimb accentul pe armonia
« funcţionăm ».
din relaţiile interumane, ţine seama de nevoile oameni-
Dacă simţiţi că vă aflaţi undeva la mijloc, e posibil să
lor şi de împrejurări, de sentimente individuale şi de lo-
aveţi dificultăţi în viaţă. Se întîmplă ca din anumite mo-
ialitate. Tipul afectiv participă la trăirile celorlalţi şi ia
tive să nu ne fi dezvoltat nici una din predispoziţiile
hotărîri în funcţie de influenţa, bună sau rea, a hotărîn-
noastre naturale, iar unul dintre motive este reprimarea
lor lui asupra oamenilor. Cînd se gîndeşte să întreprindă
acestor predispoziţii în copilărie. Se poate ca nici în viaţa
ceva, afectivul îşi pune problema efectelor acelui lucru
adultă funcţia noastră dominantă să nu se fi dezvoltat.
asupra celorlalţi.
Chiar dacă procesul e mai lent, nu e niciodată prea tîr-
Reflexivul crede în cinste şi în dreptate, iar în absenţa
ziu să acţionăm în acest sens, regăsindu-ne şinele ade-
lor se simte ultragiat şi protestează vehement. La ne-
vărat. Pe măsură ce veţi citi mai departe, vă veţi lămuri
voie, îşi expune deciziile metodic şi detaşat. Pentru că
cum trebuie să procedaţi. 27
pune mare preţ pe standarde şi pe principii, de obicei
ignoră circumstanţele atenuante.
Funcţia reflexivă (R) şi funcţia afectivă (A) Tipul afectiv ia hotărîri într-o manieră mai personală
Aceste două funcţii, numite judicative, se referă la mo-
şi mai subiectivă, iar nevoile oamenilor şi împrejurările
dul în care luăm decizii şi la procesul prin care ajungem
dificile din viaţa lor îl mişcă profund. Afectivii îşi exte-
la concluzii şi judecăţi asupra lucrurilor.
nonzează cu uşurinţă sentimentele şi îşi exprimă fără Cînd reflexivii află de greutăţile cuiva, ridică din umeri
reţineri simpatiile. Spre deosebire de reflexivi, se simt şi zic « Ei şi ? O să treacă », în vreme ce afectivii privesc
personal implicaţi în majoritatea deciziilor pe care le iau compătimitor şi spun « Săracul de el! ». Reflexivii nu sînt
şi sînt gata să facă orice ca să mulţumească un om. totuşi lipsiţi de sentimente, chiar dacă nu li se citeşte
în ochi compasiunea, aşa cum se întîmplă cu afectivii.
Reflexivul Afectivul Se pare că predispoziţia pentru judecăţi reflexive şi cea
• la decizii sub influenţa raţiu- • la decizii sub influenţa senti- pentru judecăţi afective sînt la fel de frecvente. Totuşi
nii; este impersonal şi obiectiv mentelor; ţine cont de valorile bărbaţii se deosebesc de această dată de femei: 65% din-
cînd alege. subiective şi personale cînd tre ei aparţin tipului reflexiv, faţă de 35% dintre femei.
alege. Această diferenţă de număr a generat în societatea noas-
• Priveşte lucrurile din unghi • Priveşte lucrurile din unghiul tră credinţa că, prin natura lor, bărbaţii sînt mai raţio-
logic şi raţional. nevoilor umane; crede că nali, iar femeile mai sentimentale.
acestea trebuie să primeze în- O situaţie tipică e aceea în care bărbatul reflexiv îi spune
totdeauna. femeii afective: « Fii şi tu logică măcar o dată! », iar fe-
• Bun analist, are principii ferme. • Simpatia şi armonia între meia îi răspunde: « Pune şi tu un pic de inimă! ». Schim-
oameni sînt pentru el esenţiale. bul acesta de replici e tipic tocmai pentru că există mai
• Reacţionează emoţional la fel • îşi exteriorizează sentimen- mulţi bărbaţi reflexivi şi mai multe femei afective. Cînd
ca un afectiv, dar pentru că nu tele. rolurile se inversează, ceea ce se întîmplă destul de rar,
se exteriorizează mulţi îl cred tradiţia noastră culturală este bulversată. « Bărbatul viito-
insensibil. rului mileniu », despre care se crede că va avea un com-
• E devotat firmei sau companiei • Este devotat şefului şi portament predominant afectiv, nu pare prea uşor de
în cadrul căreia lucrează; este ca- colegilor de serviciu; se simte acceptat, aşa cum nu e acceptată nici femeia reflexivă.
pabil să facă faţă oricărei situaţii implicat în majoritatea situa- Reflexivii — bărbaţi sau femei — nu-i prea menajează pe
fără să se implice emoţional. ţiilor şi încearcă să menţină oameni şi spun lucrurilor pe nume, cu riscul de a se do-
armonia în relaţiile umane. vedi lipsiţi de tact. Nu ţin neapărat să placă, aşa că nu
• în majoritatea cazurilor, • în majoritatea cazurilor, se lasă fac nimic în acest sens. Afectivii, în schimb, evită din
rămîne ferm pe poziţie. convins de doleanţele oamenilor. răsputeri să spună celor din jur lucruri neplăcute şi, cu
• Crede de obicei că afectivii • Crede de obicei că reflexivii tactul care-i caracterizează, preferă uneori să le ascundă
sînt confuzi şi ilogici. sînt calculaţi şi fără inimă. adevărul. Vor să fie simpatizaţi şi mulţi dintre ei caută
• l-ar fi de folos să ţină seama • l-ar fi de folos să facă apel la prilejuri în care să-şi manifeste însuşirile afective, bucu- s
de sentimentele celorlalţi şi de raţiune şi logică; e bine să ceară rîndu-se astfel de căldura şi aprobarea oamenilor. o.
latura umană a diverselor părerea unui reflexiv cînd tre- De exemplu, un reflexiv nu se va simţi stînjenit să anun- 29
situaţii. buie să ia o decizie importantă. ţe pe cineva că e concediat, chiar dacă nu e îneîntat s-o
facă. în schimb, unui afectiv îi va displăcea profund o
Pe reflexivi şi afectivi îi desparte nu atît incapacitatea asemenea însărcinare şi va găsi, probabil, o persoană
de a se înţelege unii pe alţii, cît neputinţa de a cădea de care s-o preia. Cînd afectivii sînt totuşi obligaţi să anunţe
acord. o concediere, ei vor suferi împreună cu cel în cauză.
Personalitate şi temperament
Reflexivii şi afectivii pot mai uşor convieţui şi lucra îşi planifică treburile, se pregăteşte temeinic şi îşi duce
împreună dacă îşi împărtăşesc unii altora punctul pro- la bun sfîrşit proiectele. îşi petrece timpul în mod con-
priu de vedere. Reflexivii înţeleg atunci că şi afectivii structiv şi creator, fără să-1 irosească. Adesea, judicativii
sînt sensibili la logică, iar aceştia văd că şi reflexivii au se simt presaţi de timp, căci orice lucru, fie el pregătirea
sentimente profunde, chiar dacă le maschează. Cînd re- mesei sau scrierea unei disertaţii, reprezintă pentru ei un
flexivii acceptă să ia în considerare dorinţele şi senti- proiect care trebuie încheiat. Tot ce rămîne neterminat
mentele oamenilor, iar afectivii acceptă să ţină cont de le « stă pe cap » judicativilor, nemulţumindu-i.
consecinţele logice ale unei decizii, şansa ca cele două Mai puţin organizaţi şi mai flexibili, perceptivii nu îşi
tipuri să se înţeleagă sporeşte. fac planuri bine definite şi adesea le modifică pe parcurs,
în general nu se pregătesc, ci preferă să rezolve lucrurile
Atitudinea judicativă (J) şi atitudinea din mers. Nu se prea simt presaţi de timp, căci sînt inte-
perceptivă (P) resaţi nu atît să încheie un proiect, cît să adune cît mai
Această nouă pereche de predispoziţii descrie altă latu- multe informaţii. In consecinţă, vor urmări mai multe
ră a atitudinii noastre faţă de viaţă, exprimînd tendinţa lucruri deodată, spre deosebire de judicativi care pre-
de a folosi cu precădere o funcţie perceptivă - senzorială feră să-şi rezolve treburile pe rînd. Perceptivilor le place
on intuitivă — sau una judicativă, reflexivă ori afectivă. să trăiască viaţa aşa cum este, fiind mai puţin preocu-
Vă petreceţi cea mai mare parte a timpului acumulînd paţi să realizeze ceva. In timp ce judicativii sînt neli-
informaţii şi observînd lumea din jur sau luînd hotărîn niştiţi cînd lasă ceva neterminat, perceptivii sînt, din
şi judecînd lucrurile ? Celor care preferă atitudinea ju- contra, neliniştiţi cînd termină ceva, pentru că nu su-
dicativă le place să aibă o viaţă organizată şi planificată. portă lucrurile definitive şi imuabile.
In general, iau decizii cu uşurinţă şi le pun în aplicare Conform aceloraşi statistici americane, judicativii şi per-
ad litteram. Dimineaţa vor să ştie ce au de făcut de-a ceptivii reprezintă 55%, respectiv 45% din populaţie,
lungul zilei, iar schimbările de program îi scot din ritm procentele incluzînd un număr egal de bărbaţi şi femei.
şi îi irită. Le place să aibă mereu un scop în viaţă şi se
adaptează greu situaţiilor neprevăzute. Judicativul Perceptivul
Cei care preferă atitudinea perceptivă sînt mai relaxaţi • Preferă să ducă lucrurile la • Preferă să lase lucrurile să
şi nu au o viaţă prea organizată, iar deciziile le iau pe bun sfîrşit. decurgă firesc, o dată cu fluxul
moment. Uneori îşi amînă hotărînle pînă în ultima vieţii.
clipă pentru a strînge cît mai multe informaţii şi a vedea • îşi fixează termene-limită şi le • Termenele-limită nu-i folosesc
« cum stau lucrurile », ceea ce l-ar înspăimîna pe un ju- respectă; se conformează pro- decît ca să-şi amintească ce-ar
dicativ! Dimineaţa se bucură de noua zi şi de surprizele gramului stabilit. trebui făcut; aduce frecvent
cu care aceasta îi întîmpină. Dacă se întîmplă ceva ne- schimbări programului iniţial.
31
prevăzut sau lucrurile s-au modificat între timp, per- • Are un sentiment de uşurare • Amînă deseori luarea unei
ceptivii se adaptează foarte uşor, lăsîndu-se « luaţi de după ce s-a luat o decizie, căci decizii pentru a strînge cît mai
val » fără să-şi facă probleme. poate trece la treabă. multe informaţii; are un senti-
Cele două atitudini, judicativă şi perceptivă, reprezintă ment de disconfort cînd s-a luat
stiluri de viaţă opuse. Tipul judicativ, organizat din fire, o hotărîre definitivă.
Personalitate şi temperament
perceptivele ezitau să facă promisiuni - una spunînd că
• Lucrează mult şi face lucrurile • Nu se fereşte de muncă, dar
« nu ştie precis » ce va face în week-end, cealaltă că « or să
temeinic; se pregăteşte serios preferă să lucreze cînd are dis-
mai vorbească pînă atunci». Anna a devenit nerăbdătoare,
pentru orice însărcinare şi lasă poziţia necesară; nu-i place să
căci pierduse nu ştiu cît timp la telefon ca să-şi asculte
lucrurile în ordine cînd a termi- se pegătească din timp şi nici să
prietenele întorcînd problema pe toate feţele. Pentru că judica-
nat; de obicei nu se poate lase lucrurile în ordine. E gata
tivii tind să ia repede decizii, ea s-a indispus văzînd cît de
relaxa cîtă vreme are ceva de să se relaxeze sau să se distreze
nehotărîte şi dezorientate erau cele două, care n-au reuşit pînă
făcut. chiar dacă mai are treburi de
la urmă să ajungă la nici o concluzie - lucru ce îl nelinişteşte
făcut.
profund pe tipul judicativ.
• îşi planifică şi îşi structurează • E mai flexibil şi refuză pro-
viaţa, aşteptîndu-se ca şi cei din gramele fixe; se adaptează cu
Cînd au un program foarte strict la serviciu, percep-
jur să procedeze astfel; schim- uşurinţă la orice schimbare.
tivilor li se pare că nu mai pot fi deschişi şi flexibili decît
bările îl derutează.
după-masa, în familie, şi în week-end. La serviciu par să
• Adesea, se simte presat de • Consideră că are timp
împrumute ceva din trăsăturile judicativilor, dar o dată
timp şi vrea să încheie ce a berechet; preferă să stea şi să
ajunşi acasă devin ei înşişi - mai relaxaţi, mai sociabili
început. vadă ce se mai întîmplă.
şi mai spontani.
• îi consideră pe perceptivi ne- • îi consideră pe judicativi
hotărîţi, versatili şi lipsiţi de ţel. mărginiţi, încăpăţînaţi şi rigizi.
Bryony (o judicativă) abia se mutase în acelaşi apartament
• Ar avea de cîştigat dacă • Ar avea de cîştigat dacă s-ar
cu prietenul ei Alan (un perceptiv), că a şi început să-şi
ar fi mai receptiv la nou şi mai strădui să fie mai organizat şi
noteze în agendă ce aveau de făcut săptămîna viitoare, luna
flexibil. mai ordonat.
viitoare, ba chiar şi anul viitor. Asta întrecea orice măsură
pentru Alan, căruia şi la serviciu i se cereau termene
Judicativii şi perceptivii sînt atraşi unii de ceilalţi şi în
stricte şi organizare, dar care în week-end nu-şi făcea nici
acelaşi timp s-ar strînge de gît! Fiind lipsiţi de sponta-
un plan pînă nu se trezea, iar uneori nici măcar după.
neitate şi avînd o viaţă mult prea planificată, judica-
Cu cît Bryony insista asupra programului, cu atît el devenea
tivii apreciază compania perceptivilor, mereu amuzanţi
mai reticent. Voia să-i rămînă cît mai multe variante
şi naturali; la rîndul lor, perceptivii beneficiază de
posibile în timpul liber, căci pentru un perceptiv e important
spiritul organizatoric al judicativilor. Pe aceasta se şi
să aibă de unde alege.
întemeiază relaţiile dintre ei, la care perceptivul va con-
Pînă la urmă, Alan a început să se enerveze, iar Bryony s-a
tribui prin adaptabilitate şi bună dispoziţie, iar judi-
simţit înşelată în aşteptările ei. Au căzut de acord că per-
cativul, prin felul eficient în care pune ordine în viaţa
sonalităţile lor puternice -perceptivă, respectiv judicativă - Î
amîndurora.
îi împiedică să convieţuiască şi că ar fi mai bine să se
33
despartă. înţelegîndu-şi reciproc atitudinea, au reuşit să
Cînd a aflat că soţul ei urma să aibă o deplasare în week-end,
rămînă în relaţii amicale.
Anna, aparţinînd tipului judicatw, a planificat să-şi viziteze
două prietene (ambele aparţinînd tipului perceptiv).
Judicativii au tendinţa de a refuza alte informaţii o dată
A insistat să fixeze cu fiecare momentul cînd se vor vedea,
ce au luat o hotărîre. Uneori greşesc procedînd aşa,
întrucît voia să-şi noteze totul în agendă, dar amîndouă
l'ersonautate şi temperament
căci informaţiile respective se pot dovedi vitale. Per-
Presupunînd că nu a epuizat deja subiectele care-l interesau,
ceptivii, pe de altă parte, continuă adesea să acumuleze
extravertitul va vorbi neapărat despre prăjitură, ca şi
informaţii cărora nu le dau pînă la urmă nici o între-
despre multe altele (cu gura plină dacă este un perceptiv,
buinţare.
după ce a înghiţit dacă este un judicativ).
Introvertitul va mînca în linişte dacă este intuitiv-reflexiv
Cum ne cunoaştem tipul sau dacă tocmai a terminat altă discuţie. Dacă e senzo-
Să rezumăm ce am aflat în acest capitol despre noi în-
nal~reflexiv şi n-a ieşit de mult din casă, s-ar putea să vor-
şine şi cei din jur.
bească, dar nu despre aceleaşi lucruri ca extravertitul.
Extravertirea (e) şi introvertirea (i) ne spun ce atitu-
Senzorialul va observa că prăjitura e cu vişine şi îi va savu-
dine sau orientare avem faţă de lume: în primul caz sîn-
ra gustul. Senzorialul extravertit va face şi remarci asupra
tem orientaţi spre exterior, în al doilea spre interior.
gustului, chiar dacă sînt perfect banale. Un senzonal-ju-
Funcţia senzorială (S) şi cea intuitivă (I) ne spun cum
dicativ poate mînca întîi pandişpanul şi pe urmă vişinele,
percepem lumea înconjurătoare. Percepţia este unul din
dar este mai probabil să le mănînce totuşi « cum se cuvine »,
modurile în care funcţionăm şi de aceea vorbim de func-
adică împreună. Un senzorial-perceptiv nu va ezita să
ţii perceptive.
mănînce mai întîi vişinele dacă îi plac foarte mult.
Funcţia reflexivă (R) şi cea afectivă (A) ne spun cum
Intuitivul s-ar putea să nu bage de seamă că are în faţă o
ajungem la judecăţi referitoare la percepţiile noastre. A
prăjitură cu vişine, dar se va gîndi în mod sigur ce
judeca este celălalt mod în care funcţionăm şi de aceea
prăjitură va avea la desertul de mîine şi în acelaşi timp
vorbim de funcţii judicative.
va ghici, după atmosfera din jur, că ceilalţi savurează ceea
Atitudinea judicativă (J) şi cea perceptivă (P) ne spun
ce mestecă.
cum funcţionăm mai bine - emiţînd judecăţi sau, pur
Reflexivul va reflecta la prăjitura cu vişine. Dacă este un
şi simplu, percepînd lucrurile. E vorba şi în acest caz
senzorial-reflexiv, va identifica reţeta şi se va gîndi ce alte
de atitudini faţă de lume.
reţete s-ar mai putea folosi. Intuitivul-reflexiv se va
Ne cunoaştem tipul In clipa în care am determinat care
gîndi la complet altceva, cum ar fi posibilitatea să facă indi-
din aceste predispoziţii e mai puternică în cazul nostru.
gestie sau să se îngraşe. Dacă a auzit vreunul din comentari-
Dacă, de pildă, sîntem extravertiţi mai degrabă decît
ile extravertiţilor, introvertitul intuitiv-reflexiv-judicativ
introvertiţi, senzoriali mai degrabă decît intuitivi, refle-
va sta puţin pe gînduri şi va spune ceva de genul:
xivi mai degrabă decît afectivi şi judicativi mai degrabă
« Pe oameni n-ar trebui să-i preocupe atîta mîncarea - în
decît perceptivi, atunci tipul nostru este extravertit-sen-
viaţă sînt lucruri mai importante ! »
zorial-reflexiv-judicativ (eSRJ). Dacă sîntem intro-
Afectivul va resimţi fie plăcere, fie dezgust şi va fi convins că
vertiţi, intuitivi, afectivi şi perceptivi, aparţinem tipului
toţi cei din jur simt acelaşi lucru. Dacă cineva îi va arăta
îIAP.
limpede că nutreşte un sentiment opus, se va nelinişti la culme.
Dar cel mai bine vom înţelege tipurile observîndu-le 35
Afectivul-judicativ va încerca să identifice şi apoi să elimine
comportamentul într-o situaţie concretă. Să ne imagi-
elementul care tulbură armonia grupului, iar dacă este, pe
năm opt prieteni în jurul unei mese de restaurant, în
deasupra, extravertit, îi va cere chelneriţei să propună alt de-
momentul în care chelneriţa le aduce desertul - o prăji-
sert. Extravertitul afectiv-judicativ va merge pînă acolo
tură cu vişine.
încit să-i întrebe pe nemulţumiţi: « Cine vrea pandişpanul
Personalitate şi temperament
şi cine vrea vişinele ? » şi se va oferi să facă schimbările Reflexivul (R) - ia decizii folosindu-sc de logică şi ana-
necesare (indiferent de ceea ce preferă el însuşi), pentru ca toţi liză; apelează mai degrabă la raţiune decît la sentimente.
să aibă ce le place şi să se instaleze pacea. Afectivul (A) — interesat de oameni şi de nevoile lor; ape-
Judicativul va don să le arate tuturor cum se mănîncă firesc lează mai degrabă la sentimente decît la raţiune.
şi civilizat o prăjitură cu vişine. Judicativul (J) — este organizat şi îşi îndreaptă eforturile
Perceptivul va mînca prăjitura cu plăcere şi va aduna spre definitivarea proiectelor.
firimiturile cu degetele umezite. Perceptivul (P) — flexibil, deschis schimbărilor şi noului
Şi toţi se vor simţi cît se poate de bine... în general.
Probabil că v-aţi făcut deja o imagine asupra tipului pe Aceste scurte descrieri ne permit să ne facem o imagine
care îl reprezentaţi. în continuare, vom trece în revistă sumară asupra fiecărui tip de personalitate. O persoană
tipurile generate de cele opt predispoziţii. de tip eSRJ, de pildă, este sociabilă, acordă importanţă
faptelor reale, face uz de logică şi este bine organizată.
Un ilAP este reţinut, creativ, dă multă atenţie proble-
melor oamenilor şi este flexibil. Fiecare tip are anumite
trăsături care îl particularizează. După ce veţi citi mai
Profilurile celor 16 tipuri I jos despre tipul dumneavoastră, citiţi şi despre tipul
care vi se opune, pentru ca astfel să puteţi clarifica anu-
de personalitate mite lucruri aparent dificile.
Altă chestiune ar fi frecvenţa de apariţie a fiecărui tip
înainte de a prezenta profilurile celor 16 tipuri de per- în masa populaţiei. Extravertiţii senzoriali, de pildă,
sonalitate, să ne aducem aminte ce caracteristici ne aş- trăiesc şi lucrează împreună cu nenumărate persoane
teptăm să găsim la fiecare tip. Aceste caracteristici sînt avînd aceleaşi caracteristici, pe cînd introvertiţii intuitivi
suficient de evidente ca să le putem recunoaşte atît în au mai puţin şanse să vină în contact cu oameni de acelaşi
noi înşine, cît şi la cei din jur: tip, ceea ce le produce adesea un sentiment de izolare.
Senzorialul (S) - trăieşte în prezent, acordă mare impor- şi siguranţa cu care oferă soluţii şi organizează lucru-
37
tanţă faptelor şi este priceput în chestiuni practice; îi plac rile, îi transformă pe cei aparţinînd tipului elAJ în veri-
lucrurile bine definite şi măsurabile. tabili lideri. Dacă un elAJ crede în ceva, el va şti să
Intuitivul (I) - creativ şi orientat spre viitor; preferă să ima- transmită entuziasmul său celorlalţi, iar capacitatea de
gineze mereu alte posibilităţi şi se străduieşte să îmbu- a vorbi coerent şi convingător îi va face pe oameni să
nătăţească lucrurile. reacţioneze pozitiv la ideile lui. La rîndul lor, elAJ
Personalitate şi temperament
reacţionează cu promptitudine la problemele celorlalţi, refacere, este posibil ca sentimentul puternic al dăruirii
ceea ce le sporeşte popularitatea. de sine să nu i-o îngăduie.
Aceste calităţi determină de multe ori succesul profe- Oricare dintre tipurile psihologice poate fi afectat de
sional, elAJ fiind antrenaţi în slujbe care implică un necunoaşterea caracteristicilor contrare. Tipul elAJ tre-
contact direct cu oamenii. Ei sînt atraşi de radio, tele- buie să se asigure că nu se precipită, că deţine datele reale
viziune şi alte instituţii mass-media şi sînt foarte buni ale oricărei probleme, că priveşte orice situaţie în mod
agenţi de vînzări, căci se implică personal în tranzacţii. logic şi că ia în considerare orice informaţie nouă înainte
Dacă ajung profesori, sînt simpatizaţi deopotrivă de de a lua o decizie.
colegi şi elevi. Sînt buni psihoterapeuţi. Se simt atraşi în jur de 4% din întreaga populaţie sînt persoane elAJ
de problemele religioase şi spirituale şi fac adesea parte şi, cum ocupaţiile lor diferă, nu prea există şanse ca mulţi
din grupuri de această natură. Partea adiministrativâ a să lucreze în acelaşi loc. Numărul femeilor aparţmînd
oricărei slujbe îi irită, iar detaliile practice pur şi sim- acestui tip este mai mare decît al bărbaţilor.
plu îi demoralizează. Din acest motiv, contabilitatea,
asigurările sau domeniul bancar nu îi atrag.
Un elAJ are întotdeauna o viaţă plină, căci se implică II. Tipul ilAJ
pînă la capăt în bucuriile şi necazurile celor din jur şi
introvertit-Intuitiv-Afectiv-Judicativ
rezervat • creativ * interesat de oameni • organizat
în diferite proiecte, riscînd să aibă o existenţă agitată.
Cauza acestui lucru poate fi timpul insuficient pe care Sentimentele persoanelor aparţmînd acestui tip sînt foarte
îl alocă fiecărui proiect. Un elAJ invită pe toată lumea
puternice; ilAJ se implică în problemele celor din jur
la el acasă, îşi primeşte oaspeţii cu braţele deschise şi
şi vor neapărat să contribuie la dezvoltarea lor psiho-
le oferă o masă bună. Telefonul îi sună încontinuu, iar
logică; adesea, servesc drept model oamenilor.
nota de plată este probabil pe măsură.
Totuşi nu mulţi beneficiază de calităţile tipului ilAJ,
Persoanele de tip elAJ se simt cel mai bine în compania
căci el nu-şi dezvăluie sentimentele decît apropiaţilor,
altor oameni. Cum singurătatea îndelungată le deprimă,
în care poate avea încredere. De obicei, oamenilor li se
se vor grăbi să-şi programeze cît mai multe întîlniri.
pare că ilAJ sînt persoane plăcute, dar cam reci. în rea-
Tipul acesta e cît se poate de sociabil. Conflictele şi lipsa
litate, ei nu sînt reci deloc; dimpotrivă, sînt stăpîniţi de
armoniei la serviciu sau acasă îl supără, şi de aceea va face
sentimente puternice, însă pe cele mai adînci şi mai com-
tot ce îi stă în putinţă pentru a le evita. Rareori îi vor-
plexe nu le pot exprima şi împărtăşi celorlalţi. Cîte un
beşte de rău pe ceilalţi.
extravertit intuitiv mai perspicace poate percepe instinc-
Cu asemenea calităţi excepţionale în ceea ce priveşte re- tiv această bogată viaţă interioară, ajutîndu-1 pe tipul
laţiile interumane, elAJ vor atrage oamenii în mod fi- ilAJ s-o aducă la lumină, spre binele celor din jur.
resc. Asta înseamnă că vor fi întotdeauna înconjuraţi de Te poţi bizui întotdeauna pe un ilAJ, căci îşi îndeplineşte
39
lume, dar şi că vor trebui să asculte problemele tuturor. obligaţiile cu promptitudine, este punctual la întîlniri şi se
Funcţia lor afectivă puternică îi va face să se identifice ţine de cuvînt. La serviciu respectă termenele de lucru -
cu aceste probleme şi să şi le însuşească. Adesea, un elAJ nu-i place să facă nimic în grabă, în ultima clipă. Detestă
se poate epuiza din punct de vedere emoţional, preluînd să-şi încalce promisiunile şi încearcă din răsputeri să evite
grijile celorlalţi. Deşi în acel moment va avea nevoie de acest lucru. E conştiincios şi perseverent şi uneori dorinţa
Personalitate şi temperament
lui de a duce orice la bun sfîrşit întră în conflict cu nevoia ilAJ va întîlni puţini indivizi din categoria sa, pe care
de a reflecta, de a imagina şi de a visa. îi va recunoaşte totuşi după interesele lor bine precizate.
Adesea, un ilAJ are premoniţii cu totul speciale, care de
obicei se adeveresc. E greu de explicat cum şi de ce au III. Tipul elAP
reprezentanţii acestui tip astfel de premoniţii, cert este că extrâvertit-Intuitiv-Afectiv-Perceptiv
mulţi posedă calităţi extrasenzoriale. Un ilAJ e capabil deschis • creativ • interesat de oameni • flexibil
să treacă rapid în revistă nenumărate posibilităţi şi ade-
sea resimte acut atît criticile ce i se aduc, cît şi prezenţa Persoanele de acest tip tind să aibă o viaţă plină şi vari-
stărilor conflictuale, de care încearcă să se ferească. ată, adesea urmînd mai multe cariere de-a lungul exis-
Persoanele de tip ilAJ au nevoie de slujbe în care să-şi tenţei lor. Lucrează cu plăcere şi entuziasm şi, datorită
folosească talentul de a scoate la suprafaţă tot ce este minţii lor imaginative şi ingenioase, se pot îndrepta spre
mai bun în ceilalţi. In general, se simt bine în învăţă- aproape orice îi atrage. Cei din preajma lor se simt în-
mînt sau în alte profesiuni care implică grija faţă de curajaţi de această atitudine plină de viaţă şi de bună-
oameni, iar elevii lor ştiu că vor fi sprijiniţi şi încura- voinţă, astfel că elAP sînt de obicei foarte populari.
jaţi să-şi împlinească potenţialul. Este foarte probabil Orice ar întreprinde, un elAP trebuie să stabilească re-
ca ilAJ să fi fost ei înşişi studenţi străluciţi, capabili de laţii cu oamenii; lucrînd pe cont propriu, nu dă acelaşi
o carieră universitară. Sînt interesaţi, de asemenea, de randament. Adoră să vină cu idei inedite în afaceri şi
artele plastice şi de muzică. Ceea ce îi fascinează însă să iniţieze proiecte noi. îşi susţine atît de convingător
cu adevărat este natura umană, aşa că se vor îndrepta cauza, încît îi entuziasmează pe toţi, făcîndu-i să-i acorde
adesea către psihiatrie sau psihologie. Se simt totodată tot sprijinul. Nu cruţă nici un efort pentru a-şi prezen-
atraşi de religie şi spiritualitate, ceea ce îi poate deter- ta apoi proiectele atît verbal, cît şi în scris, următorul
mina să-şi aleagă o carieră în acest domeniu. pas fiind acela de a-i implica şi pe alţii, pe cît mai mulţi.
Mulţi ilAJ sînt scriitori, găsind astfel o modalitate de Cînd însă proiectul va demara, în sfîrşit, şi doar micile
a transmite şi celorlalţi gîndurile şi sentimentele lor detalii practice vor mai trebui puse la punct, tipul elAP
profunde. Le este mai greu să se exprime verbal, dar în îşi va pierde răbdarea şi interesul; dacă nu are şansa ca
scris au o fluenţă uimitoare şi o mare capacitate de a co- altcineva - un senzorial - să se ocupe de chestiunile
munica. Bineînţeles că nu toţi reuşesc să-şi cîştige exis- practice, minunatul proiect va pieri. Prin urmare, este
tenţa scriind. Unii scriu din pură plăcere sau ca parte capabil mai degrabă să înceapă decît să finalizeze ceva,
integrantă a vieţii lor profesionale ori sociale, alţii sînt astfel că tipurile mai organizate se întreabă adesea de
implicaţi în editorialistică. ce un proiect atît de promiţător sfîrşeşte atît de jalnic.
Un ilAJ ar trebui să nu-şi piardă prea mult timp dise- Deşi se pot ocupa temporar şi de activităţi practice, cu
cînd problemele, să se asigure că deţine datele reale ale şanse de succes datorită adaptabilităţii şi capacităţii lor
41
oricărei chestiuni, că priveşte lucrurile în mod logic şi de a improviza, elAP sînt mai degrabă atraşi de tot ce
că ia în considerare orice informaţie nouă înainte de a presupune interacţia cu oamenii. Se vor descurca mi-
lua o decizie. nunat în activităţile de vînzare şi de publicitate; sînt in-
Persoanele de tip ilAJ reprezintă doar 1 % din populaţia teresaţi totodată de psihologie şi, în general, de educaţie.
globului, femeile deţinînd majoritatea. Probabil că un Actoria e alt domeniu care li se potriveşte. In afaceri îşi
Personalitate şt temperament
încurajează colegii şi subordonaţii, evitînd să se plaseze zentanţii acestui tip se dăruiesc cu generozitate cîte
în postura de şefi autoritari. unei sarcini care îi interesează. Deţin vaste cunoştinţe
Ca partener, tipul elAP are umor, este blînd şi plăcut. pe care le transmit şi celorlalţi, ca profesori sau publi-
Bărbaţii şi femeile din această categorie atrag fără nici cişti, în viaţa de zi cu zi pot părea retraşi şi nesociabili,
un efort. Un zîmbet, o ocheadă şi un sărut îşi croiesc astfel că mulţi îi judecă greşit.
drum imediat spre inima celuilalt. Un elAP este un bun Aceşti oameni au convingerea că trebuie să contribuie
partener de viaţă pentru un alt perceptiv, dar unei per- la bunăstarea celor din jur şi se implică din tot sufletul
soane cu o pronunţată componentă judicativă i se va în nenumărate proiecte, fiind permanent în criză de timp.
părea imprevizibil, între altele deoarece tinde să cum- Sînt deseori în întîrziere, căci organizarea lor lasă de do-
pere frecvent articole luxoase şi foarte scumpe. rit - de obicei datorită neputinţei de a aloca fiecărui
Un om de acest tip se simte adesea epuizat pentru că dă lucru timpul necesar. Cei toleranţi se pot învăţa cu ideea
o importanţă exagerată evenimentelor cotidiene. Mintea că un ilAP întîrzie mereu, dar cei cu simţ organizatoric
lui lucrează neîncetat, încercînd să asimileze toate infor- socotesc acest lucru inacceptabil.
maţiile noi, ceea ce duce uneori la supraîncărcare şi la stări Idealurile tipului ilAP intră cîteodată în conflict cu reali-
depresive. Pentru că este oricînd gata să se implice, con- tăţile vieţii cotidiene. Dacă îşi alege un partener realist,
sumă prea multă energie şi adesea are nevoie de încura- « cu picioarele pe pămînt», acesta se va ocupa probabil de
jările celorlalţi pentru a nu claca. Deşi e foarte receptiv în micile detalii practice ale vieţii. Dar dacă partenerul îi sea-
privinţa oamenilor, poate să-şi interpreteze greşit percep- mănă, cei doi îşi vor petrece timpul schimbînd idei şi con-
ţiile. De obicei are nenumărate cunoştinţe, iar agenda te- cepte pe care nu le vor pune niciodată în practică,
lefonică îi este plină. Cei din jur ştiu că pot apela la el
în copilărie, ilAP asimilează cu uşurinţă informaţii şi
oricînd au nevoie să fie puşi în legătură cu cineva.
cunoştinţe, fiind de obicei elevi buni. Munca de cerce-
Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu se
tare li se potriveşte, căci le place să acumuleze date; de
precipită, că deţin datele reale ale oricărei chestiuni, că
asemenea, sînt atraşi de tot ce are legătură cu fiinţa
privesc totul în mod logic, că nu-şi amînă hotărîrile la
umană. Sînt buni consilieri, psihiatri şi psihologi şi sînt
nesfîrşit şi că respectă termenele.
adesea interesaţi de domeniul religios şi spiritual. Au
Cam 4% din întreaga populaţie aparţine tipului elAP.
simţ muzical şi artistic. Au talent pentru limbi, inclu-
Datorită mobilităţii lor, este foarte probabil ca elAP să
siv pentru limbajul computerului. Dacă se vor îndrep-
se întîlnească frecvent cu oameni de acelaşi tip. Atîta
ta spre lumea afacerilor, vor avea succes în măsura în
timp cît « au pus mîna » pe un nou proiect şi sînt încon-
care se vor simţi răspunzători de bunăstarea salariaţilor
juraţi de persoane înţelegătoare, se simt mulţumiţi.
- de pildă, ca şefi de personal. Credinţa în bine şi fru-
mos a unui ilAP este adesea umbrită de melancolie. El
42 IV. Tipul ilAP percepe acut partea întunecată a vieţii, ceea ce îl cufundă
43
introvertit-Intuitiv-Afectiv-Perceptiv în stări depresive chinuitoare; în aceste momente, pre-
rezervat • creativ * interesat de oameni • flexibil feră să se izoleze. Numai un partener înţelept şi pro-
fund va putea să-1 înţeleagă.
Un ilAP este o persoana ieşită din comun, de o sensibi- Viaţa unui ilAP este o continuă căutare de sens şi, cum
litate cu totul aparte şi cu intuiţii neobişnuite. Repre- rareori întîlneşte oameni de acelaşi tip cu el, are un sen-
Personalitate şi temperament
timent de izolare. Convins că are de dăruit lumii ceva înalte. Majoritatea sînt lideri înnăscuţi, bucuroşi să dea
unic, tipul ilAP devine profund frustrat cînd nu-şi poate instrucţiuni şi să vorbească în public. Uneori subordo-
împlini menirea. naţii îi consideră prea autoritari.
Dacă sînteţi de acest tip, trebuie să vă asiguraţi că nu Cînd li se cere părerea, elRJ vin întotdeauna cu soluţii lo-
pierdeţi prea mult timp disecînd problemele, că deţineţi gice. Numai ceea ce este logic are valoare în ochii lor. Firi-
datele reale ale oricărei chestiuni, că priviţi lucrurile în le emoţionale nu prea au trecere în faţa acestui tip, dar dacă
mod logic, că nu vâ amînaţi la nesfîrşit deciziile şi că res- un lucru îi este înfăţişat şi din unghi logic, nu numai emo-
pectaţi termenele. ţional, atunci va primi atenţia şi simpatia cuvenite.
Cam 1-2 % din populaţie aparţine tipului ii AP; majo- Naturi foarte independente, elRJ ţin să planifice totul
ritatea sînt femei - un motiv în plus pentru a le spori sen- dinainte şi să controleze perfect ce fac şi cînd fac. Tipu-
timentul de singurătate şi neasemănare cu cei din jur. rile rezervate, sensibile şi mai puţin organizate îi pot
considera dominatori şi agresivi, aşa că elRJ ar trebui
să-i trateze pe aceşti oameni cu mai mult tact.
V. Tipul elRJ
Bărbaţii elRJ par să fie acceptaţi de societatea noastră
extravertit-Intuitiv-Reflexiv-Judicativ
mai uşor decît femeile. In viaţa domestică, atît bărbaţii,
deschis • creativ • logic • organizat
cît şi femeile se aşteaptă ca întreaga familie să-i susţină
Oamenii de acest tip sînt sinceri, direcţi şi foarte comu- şi să fie bine organizată. Dacă problemele de acasă îi so-
nicativi. Cel mai adesea spun lucrurilor pe nume. Per- licită prea mult, devin irascibili, întrucît au nevoie de
soanele mai rezervate îi pot considera agresivi, dar în stimuli adecvaţi firii lor creative.
fond este vorba doar de nevoia de a explica şi a clari- Persoanele aparţinînd acestui tip trebuie să se asigure că
fica lucrurile. Au o capacitate organizatorică excepţio- nu se precipită, că deţin datele reale ale oricărei chestiuni,
nală, mai ales cînd se pune problema folosirii eficiente că nu nesocotesc sentimentele celorlalţi şi că ţin seama
a timpului şi a oamenilor. Din acest motiv sînt adesea de orice informaţie nouă înainte de a lua o hotărîre.
numiţi în posturi manageriale. Şansele ca elRJ să întîlnească multe persoane de acelaşi
Mulţi elRJ fac din muncă scopul vieţii lor, nu-şi cruţă tip vor fi mici, pentru că toţi (reprezentînd cam 4% din
eforturile şi pretind celorlalţi să se comporte la fel. populaţie) sînt prea ocupaţi să-şi pună planurile în apli-
Cînd constată că cineva nu-şi îndeplineşte sarcinile, îi care ! Oricum, vor întîlni mai curînd bărbaţi decît femei.
supraveghează şi îi verifică munca.
Pentru că sînt vorbăreţi, se exprimă cu uşurinţă şi au VI. Tipul ilRJ
încredere în forţele lor, elRJ sînt consideraţi realişti şi introvertit-Intuitiv-Reflexiv-Judicativ
cu simţ practic. Cei din jur îşi dau rareori seama că tră- .fi.
rezervat • creativ * logic • organizat
sătura lor dominantă este imboldul de a crea, de a inova,
45
de a întreprinde ceva inedit. Prea puţin interesaţi de ru- Datorită spiritului lor creativ şi receptiv la nou, ilRJ sînt
tina administrativă şi de detalii, elRJ se vor strădui întotdeauna antrenaţi într-un proiect sau altul. Adesea,
totuşi să le acorde atenţie dacă servesc scopului lor final. nu sînt mulţumiţi nici cînd lucrurile merg bine şi găsesc
Urcă de obicei repede treptele ierarhiei manageriale, negreşit o cale de a aduce îmbunătăţiri. Le place să-şi
ajungînd uşor în posturi de conducere, adesea foarte vadă planurile puse în aplicare.
Personalitate « temperament
Persoanele de tip ilRJ trebuie să se asigure că nu pierd
La serviciu vor fi probabil consideraţi nişte originali
prea mult timp disecînd problemele, că deţin datele reale
atraşi de viitor şi de organizarea lui. Tendinţa lor de a
ale oricărei chestiuni, că nu nesocotesc sentimentele
aduce schimbări şi îmbunătăţiri la toate nivelurile este
celorlalţi şi că ţin cont de orice informaţie nouă înainte
susţinută de calităţi organizatorice deosebite şi de ca-
de a lua o hotărîre.
pacitatea de a-şi duce la bun sfîrşit proiectele.
Chestiunile mărunte ale vieţii zilnice de familie, ca şi Doar 1 % din populaţie este de tip ilRJ, ceea ce îi poate
ocaziile sociale îi lasă reci. De aceea sînt consideraţi face pe aceşti oameni să se simtă cam singuri. Numărul
nepoliticoşi şi vădit elitişti, cînd de fapt ei pur şi sim- bărbaţilor este mai mare ca al femeilor.
plu nu se pot concentra asupra detaliilor domestice ale
existenţei. De nenumărate ori, observaţiile şi sugestiile VII. Tipul eIRP
originale pe care le fac în public par deplasate şi stranii extravertit-Intuitiv-Reflexiv-Perceptiv
în ochii celorlalţi pentru că nu sînt înţelese. deschis • creativ • logic * flexibil
Adesea au dificultăţi de comunicare din cauza firii
foarte rezervate şi pentru că gîndirea lor creativă ră- Reprezentanţii acestui tip se implică în nenumărate ac-
mîne un proces interior. Raţiunea e foarte importan- tivităţi, au o varietate impresionantă de preocupări şi
tă pentru un ilRJ şi tot ceea ce face - chiar distracţia iniţiază multiple proiecte. Imensa lor capacitate de a
şi jocul - trebuie să aibă o logică. Dacă ceva i se pare « produce » idei atinge tot ce întîlnesc în cale. Au capul
logic şi realizabil, se va strădui din răsputeri să-1 pună plin de idei şi sînt mereu inspiraţi. Obişnuiesc să sară
în practică. încontinuu de la un proiect la altul, modifieîndu-şi ideile
Persoane independente, ilRJ îşi urmează netulburaţi dru- pe măsură ce absorb informaţii noi.
mul singular, creînd sisteme bazate pe clasificări şi pe Cei din jur, mai ales judicativii, se simt adesea decon-
deducţii, cărora sînt oricînd capabili să le demonstreze certaţi: obiceiul tipului eIRP de a-şi schimba punctul
meritele. Deşi preferă să-şi folosească propriile idei, pot de vedere cînd tocmai se ajunsese la un consens îi deru-
înţelege şi analiza şi ideile altora, pe care le prezintă apoi tează. Adevărul este că eIRP sînt atît de prolifici şi gîn-
într-o manieră accesibilă. desc cu atîta repeziciune, îneît prea puţini reuşesc să-i
La serviciu sînt de obicei foarte preţuiţi pentru că oa- urmărească.
menii de tipul lor sînt rari şi pot lucra aproape în orice Un eIRP se pricepe să-şi prezinte ideile într-o manieră
domeniu atîta timp cît se ocupă de proiecte de viitor. care-i determină pe ceilalţi să le preia imediat. Nu se
Au un simţ critic ascuţit şi pot fi încăpăţînaţi. Se pricep -3
gîndeşte însă dacă ele pot fi puse în practică, preferind
să lucreze la computer şi pot crea noi sisteme; preferă să lase în seama altora acest aspect. Adesea, cînd ideile
să se ocupe de o mai bună utilizare a oamenilor decît a lui sînt pe punctul să se realizeze - rămînînd doar cî-
- mijloacelor de producţie. teva detalii practice de rezolvat -, tipul eIRP îşi pier- 47
Dacă are ca partener un intuitiv, tipul ilRJ îi va împăr- de orice interes şi vrea să treacă la ceva nou. Vechiul
tăşi probabil multe din ideile şi gîndurile sale; un parte- proiect are toate şansele să eşueze dacă nu e dus la înde-
ner cu mai mult simţ practic s-ar putea să nu înţeleagă plinire de altcineva. Pentru că nu se ocupă în mod sis-
aceste idei şi gînduri, în schimb îi va spune dacă au sau tematic de micile detalii practice, multe dintre ideile lui
nu vreo aplicabilitate.
Personalitate şi temperament
bune rămîn în suspensie. Se pricepe totuşi de minune nificativ. Sînt întotdeauna cu un pas înaintea celorlalţi,
să le insufle viaţă. care adesea nu le pot urmări raţionamentele complexe.
Dacă n-au libertate la serviciu sau dacă sînt constrînşi Pe măsură ce asimilează informaţii şi idei noi, iIRP îşi
la o viaţă de familie ritualizată şi repetitivă, eIRP se simt, ajustează tabloul mental, modifieînd-şi corespunzător
fără să ştie de ce, adînc frustraţi şi pot avea stări depre-
vechile gînduri şi decizii. Fac asta cu uşurinţă şi plăcere,
sive. Ei au nevoie de varietate şi de provocare în viaţă,
avînd sentimentul că totul în viaţă este sortit schimbă-
sub forma mai multor proiecte diferite cărora să li se
rii. Privesc problemele ca pe nişte situaţii care se nasc
dedice simultan. Celelalte tipuri s-ar putea să nu-i înţe-
şi evoluează, nu ca pe un set rigid de circumstanţe nece-
leagă şi să îi creadă incapabili de dăruire.
sitînd o reacţie specifică.
La serviciu şi în societate sînt o prezenţă plăcută, iar cînd
Dificultăţile apar cînd trebuie să-şi pună ideile în prac-
încep să vorbească devin fascinanţi; sînt foarte socia-
tică, căci pe de-o parte noţiunile cu care lucrează sînt
bili şi au în general o bună dispoziţie molipsitoare. Cu
prea abstracte şi cumva nebuloase, iar pe de alta atenţia
logica lor impecabilă, sînt capabili să argumenteze în
le e captată mereu de ceva nou. Din această cauză, ideile
favoarea a orice, căci nimeni nu le poate ţine piept.
lor sînt puse adesea pe seama altora, presupunînd că se
Acasă, eIRP nu sînt de obicei un model de ordine şi cu-
găsesc persoane capabile să le finalizeze.
răţenie, dar ştiu să însufleţească mediul în care trăiesc.
Cum iIRP trăiesc în universul abstract al conceptelor,
Pentru că nu-i interesează mărunţişurile vieţii casnice,
ei pot părea retraşi, detaşaţi şi excentrici. Adesea sînt
îi pun la treabă pe ceilalţi. Ştiu cum să se joace cu co-
cititori împătimiţi, ce devorează carte după carte, ast-
piii pentru a-i stimula să gîndească, iar asta înseamnă
fel că cei din jur se întreabă pe ce lume sînt! Sînt într-o
că viaţa lor de familie nu e niciodată plicticoasă. Se pri-
cep să inventeze fel de fel de gadgeturi nostime. lume a lor - şi lasă lumea « reală » să-şi vadă de trebu-
Persoanele de acest tip trebuie să se asigure că nu se pre- rile ei. Deşi un serviciu pe măsura capacităţilor lor e
cipită, că deţin datele reale ale oricărei chestiuni, că nu greu de găsit, sînt în general satisfăcuţi cînd lucrează
nesocotesc sentimentele celorlalţi, că nu-şi amînă ho- în cercetare, unde pot îmbogăţi permanent o descope-
tărîrile la nesfîrşit şi că respectă termenele. rire cu date noi. Nu sînt făcuţi pentru slujbele de ru-
Cam 4% din populaţie aparţine tipului eIRP, predomi- tină, care cer stăpînirea detaliilor practice, ci pentru
nînd bărbaţii. Avînd nenumăraţi prieteni şi cunoştinţe, cele care presupun studiul minuţios al tuturor cone-
eIRP au şanse mari să întîlnească oameni de tipul lor. xiunilor unei probleme, fără a da răspunsuri imediate.
Societatea noastră îi acceptă cu mai multă uşurinţă pe
bărbaţii iIRP decît pe femeile de acelaşi tip, care sînt
VIII. Tipul iIRP considerate oarecum lipsite de feminitate şi noncon-
introvertit-Intuitiv-Reflexiv-Perceptiv formiste.
8 rezervat • creativ • logic * flexibil Spre deosebire de opusul lor, tipul eSAJ, iIRP nu se im-
49
plică prea mult în viaţa de familie şi în cea socială. Cu
Reprezentanţii tipului iIRP îşi construiesc opiniile lo- toate acestea, sînt toleranţi, iar compania familiei îi bucu-
gic şi raţional şi sînt consideraţi de obicei foarte inteli- ră, nederanjînd-i dezordinea din casă sau mesele nere-
genţi. Motivul este capacitatea lor de a reţine cu uşurinţă
gulate. Nu le place să-şi organizeze şi să-şi îngrijească
date despre un anumit subiect, eliminînd tot ce e nesem-
mereu casa şi nici nu înţeleg rostul acestor ocupaţii. In
Personalitate şi temperament
schimb, se străduiesc să dezvolte capacităţile intelectua- descurcă bine şi în afaceri sau în finanţe, obţinînd ade-
le, nu numai deprinderile practice, ale copiilor lor. sea sume importante, pe care le investesc cu pricepere.
Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu Ajung cu uşurinţă în posturi manageriale înalte, căci ştiu
pierd prea mult timp disecînd problemele, că deţin da- să profite la maximum de timp şi au grijă ca subordona-
tele reale ale oricărei chestiuni, că nu nesocotesc senti- ţii lor să facă la fel. Se dovedesc buni administratori, deşi
mentele celorlalţi, că nu-şi amînă hotărîrile la ncsfîrşit cam severi. Sînt organizatori desăvîrşiţi; poţi fi sigur că
şi că respectă termenele. îşi vor duce întotdeauna proiectele la bun sfîrşit.
Cum doar 1% din populaţie este de acest tip, există pu- Candizi şi sinceri, nu le place să-şi complice viaţa. Nu se
ţine şanse ca iIRP să întîlnească mulţi oameni similari, simt atraşi de ezoterisme sau de teorii încîlcite, iar cei cu
mai ales că au tendinţa să ducă o viaţă solitară. firi mai complexe, înclinaţi spre abstracţiuni, îi consideră
cam rudimentari. Acasă sau la serviciu, preferă să rănească
sentimentele cuiva decît să lase o problemă nerezolvată,
IX. Tipul eSRJ în comitete şi în consilii, li se oferă adesea preşedinţia. Ju-
extravertit-Senzorial-Reflexiv-Judicativ decăţile lor sînt tranşante - cei incapabili să-şi asume res-
deschis • practic • logic • organizat ponsabilităţi sînt condamnaţi fără drept de apel.
Reprezentanţii tipului eSRJ se dovedesc părinţi şi par-
Persoanele aparţinînd tipului eSRJ sînt « cu picioarele
teneri stabili, deşi nu se feresc să spună lucrurilor pe
pe pămînt », viguroase şi practice. Sînt totdeauna la cu-
nume. Cei din familie ştiu la ce să se aştepte din partea
rent cu ceea ce se petrece în jurul lor pentru că obişnu-
lor. Le place să aibă o casă ordonată şi bine întreţinu-
iesc să se afle în miezul evenimentelor. Spun lucrurilor
tă şi o familie pe măsură. Participă de obicei la o sume-
pe nume, astfel că ştii la ce să te aştepţi dm partea lor,
denie de proiecte comunitare, în care preferă să joace
iar la serviciu, ca şefi, vor să se înconjoare cu oameni pro-
un rol cît mai activ.
ductivi şi de încredere. Tipul eSRJ îşi impune anumite
standarde şi se aşteaptă ca ceilalţi să procedeze la fel. Persoanele eSRJ trebuie să se asigure că nu se precipită,
Ideile şi teoriile au valoare în ochii lui doar dacă pot fi că nu ignoră posibilităţile ulterioare, că nu nesocotesc
puse în practică. Dacă are impresia că o idee se poate sentimentele oamenilor şi că ţin cont de orice informaţie
concretiza într-un produs util, o sprijină, dacă nu, o res- nouă înainte de a hotărî ceva.
pinge, socotind-o utopică. Aproximativ 14% din populaţie este de tip eSRJ, aşa
Datorită firii lor deschise, eSRJ sînt întotdeauna la cu- că oamenii aceştia se vor întîlni frecvent între ei; c unul
rent cu ultimele noutăţi în materie de afaceri sau de po- dintre motivele pentru care se simt atît de bine în lumea
litică, despre care află mai ales din discuţiile cu cei din materială.
jur. La rîndul lor, sînt consideraţi surse inepuizabile de
informaţii, căci pot da nenumărate detalii relevante de- X. Tipul iSRJ 51
50
spre aproape orice. introvertit-Senzorial-Reflexiv-Judicativ
Vorbesc curgător şi în cunoştinţă de cauză, ceea ce-i face rezervat • practic * logic • organizat
să se detaşeze net într-o mulţime. Sînt sistematici şi ho-
tărîţi, iar capacitatea de a finaliza proiectele îi face foarte îi întîlnim pe iSRJ mai ales în domeniul bancar, în asi-
potriviţi pentru o profesiune în domeniul comercial. Se gurări, în justiţie şi în contabilitate. în aceste zone pro-
Personalitate şi temperament
fesionale e întotdeauna nevoie de oameni capabili să La serviciu, iSRJ vin şi pleacă la ore fixe; rutina joacă
ducă singuri la capăt o treabă, să dea rezolvări logice un rol esenţial în viaţa lor. Preferă să-şi petrecă timpul
problemelor practice şi să respecte procedurile. De ase- liber într-un cadru organizat, cum ar fi cluburile şi alte
menea, pot fi des întîlniţi în instituţiile militare, căci se asemenea structuri; deseori sînt activi în cadrul Bise-
adaptează uşor unei vieţi simple şi stricte. Formează ricii. Grupurile ezoterice nu-i atrag.
coloana vertebrală a multor instituţii tradiţionale, vă- Femeile iSRJ tind să-şi găsească împlinirea în rolul tra-
zîndu-şi liniştiţi de treabă, conştienţi de responsabili- diţional de soţie şi mamă, trecînd uneori prin adevărate
tăţile lor şi gata oricînd să-şi facă datoria. Sînt foarte crize cînd copiii cresc mari şi părăsesc căminul, căci li
conştiincioşi cînd supervizează ceva. se pare că au devenit inutile. Nu aspiră de obicei la o
S-ar putea ca ceilalţi să nu le recunoască meritele, soco- carieră profesională, iar dacă îşi iau o slujbă se simt oare-
tindu-i rigizi şi oarecum mărginiţi. îşi petrec ore întregi cum vinovate că îşi neglijează îndatoririle casnice. Toţi
trecînd în revistă detalii cu care alţii şi-ar pierde ime- iRSJ sînt puternic legaţi de familie şi orice membru al
diat răbdarea. Temeinici şi meticuloşi, verifică şi coor- acesteia se poate bizui pe ei.
donează datele concrete cu infinită atenţie. Astfel îşi Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu
petrec cea mai mare parte a vieţii, mai ales dacă se simt pierd prea mult timp disecînd problemele, că nu ignoră
răspunzători pentru ceea ce fac. A primi responsabi- posibilităţile ulterioare, că nu nesocotesc sentimentele
lităţi e foarte important pentru tipul iSRJ. celorlalţi şi că ţin cont de orice informaţie nouă înainte
Reprezentanţii acestui tip îşi trăiesc viaţa concentrîn- de a lua o hotărîre.
du-se asupra etapelor pe care le au de parcurs ca să adu- Cel puţin 6% din populaţie aparţine tipului iSRJ. Pen-
că la îndeplinire cîte o sarcină. Nimic nu-i abate din tru că tind să se « adune » cu persoane de acelaşi tip (şi
drum cînd sînt convinşi că urmăresc un obiectiv corect cu eSRJ), iSRJ nu se simt izolaţi. Numărul bărbaţilor
şi iau oricînd cuvîntul, cu fermitate şi hotărîre, pentru este mai mare ca al femeilor.
a-şi pleda cauza.
Deşi par cîteodată greu de abordat din cauza firii lor XI. Tipul eSAJ
rezervate, cei din jur îşi dau curînd seama că sînt oa- extravertit-Senzorial-Afectiv-Judicativ
meni pe care te poţi baza. Sursele lor de informaţie deschis * practic * interesat de oameni • organizat
sînt ziarele, citite regulat şi metodic, radioul şi tele-
viziunea. Cei mai mulţi îi simpatizează pe eSAJ pentru că sînt
Un iSRJ nu poate fi niciodată « sufletul » unei petre- plini de căldură, « cu picioarele pe pămînt» şi orga-
ceri - rolul acesta revine tipului opus, elAP. Inspiraţia, nizaţi. Tipul acesta ştie să-i facă pe oamenii din preaj-
distracţia şi posibilităţile nelimitate nu joacă un rol im- mă să se simtă protejaţi - indiferent că-i ajută să-şi
portant în viaţa lui. în schimb, este gata oricînd să dea scoată haina cînd vin acasă, că le gătesc ceva bun, că
53
detalii precise despre munca lui, ca şi despre hobby-urile se interesează cum o duc sau că efectiv îi îngrijesc.
trecute şi prezente. Persoanele aparţinînd altor tipuri Femeile sînt foarte mulţumite de rolul lor casnic şi
nu prea văd rostul acumulării unor date fără vreo legă- adesea încearcă să-1 amplifice, reţinîndu-şi pe cît pot
tură evidentă între ele, dar iSRJ profită de orice sursă membrii familiei acasă. La rîndul lor, bărbaţii sînt
pentru a memora tot felul de informaţii. nişte părinţi iubitori.
Personalitate şi temperament
De obicei, eSAJ sînt foarte sociabili şi adoră să vor- Tipul eSAJ deţine un procent semnificativ în ansam-
bească, brodind la nesfîrşit pe tema vieţii familiei lor sau blul populaţiei - cam 18% - aşa că reprezentanţii lui
a colegilor de serviciu. Femeile care nu pot avea copii su- vin frecvent în contact unii cu alţii. Femeile sînt în nu-
feră mult şi sînt profund dezamăgite. măr mai mare decît bărbaţii.
Deşi s-ar putea pregăti pentru cariere strălucite, eSAJ
preferă să se pună în slujba celorlalţi, aşa că îşi aleg pro- XII. Tipul iSAJ
fesiuni de un anumit gen. Pot deveni asistenţi medicali, introvertit-Senzorial-Afectiv-Judicativ
învăţători, profesori, recepţioneri sau orice presupune rezervat * practic * interesat de oameni • organizat
un ajutor de ordin practic dat semenilor. Sînt excepţio-
nali ca agenţi de vînzări, căci se implică din tot sufle- Oamenii de acest tip sînt tăcuţi, serioşi, răbdători şi mun-
tul în tranzacţii. citori. Nu le place să se laude cu ceea ce fac şi - pentru
Ii găsim adesea în diverse comitete locale, unde se do- că ceilalţi le ignoră contribuţia - sînt rareori apreciaţi
vedesc cooperanţi şi activi. Acasă ori la serviciu, au per- aşa cum merită. Se manifestă în spatele scenei şi lumea
manent grijă de alţii. Mulţi nu ştiu să-i preţuiască: s-au nu-i poate vedea la lumina rampei.
obişnuit într-atît cu buna lor dispoziţie, cu loialitatea Pot lucra ani de zile în aceeaşi instituţie, îndeplinind li-
şi grija lor faţă de ei, încît li se par de la sine înţelese. niştiţi şi răbdători sarcini care pe alţii i-ar plictisi la
Totuşi, eSAJ au mare nevoie de apreciere, căci numai culme. Le place ca munca lor să servească oamenilor,
astfel pot continua să se pună în slujba celor din jur. să simtă că fac ceva util celorlalţi. Sînt atraşi de con-
Asta e tot ce pretind de la viaţă; teoriile complicate, care-i tabilitate, de lucrul în bănci sau în asigurări, pentru că
atrag atît de mult pe iIRP, pe ei îi lasă reci. Femeile toate acestea presupun contactul cu oamenii. Femeilor
eSAJ pot crede chiar că abstracţiunile sînt exclusiv de iSAJ le place să lucreze ca infirmiere, secretare, recep-
competenţa bărbaţilor. ţionere sau ca funcţionare în spitale, mai ales în admi-
Acasă, persoanele de acest tip au grijă ca ceilalţi membri nistraţie şi în aprovizionare. Se achită de obligaţii cu
ai familiei să-şi respecte programul şi adesea îi însoţesc, asi- grijă şi acurateţe.
gurîndu-se că ajung la timp. Au o viaţă de familie agitată Reprezentanţii tipului iSAJ au nevoie să fie recunoscuţi
şi plină de peripeţii, pe care le împărtăşesc cu plăcere şi lux şi apreciaţi fără a fi ridicaţi în slăvi. Nu aspiră să con-
de amănunte prietenilor şi colegilor de serviciu. ducă şi nici să devină cunoscuţi sau faimoşi - nu s-ar
Adesea, oamenii spun că familia unui eSAJ este « foarte simţi bine în aceste situaţii. Poziţia de şef li se pare difi-
unită », motivul fiind, probabil, tendinţa acestui tip de cilă. Sînt mulţumiţi ca subalterni, iar dacă urcă în ierar-
a-şi aduna laolaltă întreaga familie şi de-a o ocroti. Sti- hie le este foarte greu să dea ordine. Subordonaţii unui
lurile de viaţă excentrice nu sînt pe gustul unui eSAJ, iSAJ ajuns într-un post de conducere nu-i înţeleg com-
căci i se pare că subminează ordinea stabilită. Noncon- portamentul şi adesea se produc confuzii de roluri,
55
formiştii familiei nu sînt nici ei prea simpatizaţi. în copilărie, tipul acesta e serios şi ascultător - copilul
Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu se ideal! Ca părinţi, iSAJ îşi cresc copiii după principii
precipită, că nu ignoră posibilităţile ulterioare, că pri- « sănătoase », tradiţionale. Fiind oameni pe care te poţi
vesc lucrurile în mod logic şi că ţin cont de orice infor- bizui întru totul, iSAJ sînt adesea exploataţi, propu-
maţie nouă înainte de a lua o decizie. nîndu-li-se sarcini pe care alţii le refuză. Dintr-un simţ
Personalitate şi temperament
al datoriei exacerbat, ei le acceptă, deşi este mai mult decît centrul atenţiei. Povestesc despre lucrurile dramatice şi
pot duce. De obicei, eforturile lor trec neobservate. neobişnuite ce li s-au întîmplat lor sau altora, iar viaţa
Viaţa acestui tip se derulează liniştit, fără nimic dramatic le este aventuroasă şi variată. Se plictisesc repede de ru-
care să atragă atenţia celorlalţi. Rezervaţi şi modeşti, iSAJ tina zilnică şi reuşesc adesea să evadeze din ea. Bărba-
nu se mîndresc cu ce fac şi uneori sînt prea creduli. Spre ţilor eSRP le este mai uşor s-o facă, întrucît îşi pot găsi
desebire de tipul eIRP, opusul lor, nu sînt prea inventivi, activităţi noi şi pot călători - lucru pe care-1 adoră.
nu au o inteligenţă sclipitoare şi se adapteză destul de greu Aceşti oameni trebuie să fie activi.
la schimbări. Ca parteneri se dovedesc loiali şi credincioşi, Dacă au la serviciu o muncă prea repetitivă, eSRP se
dar nu fascinanţi. Nu sînt genul care să-ţi propună un pro-
simt frustraţi şi îşi folosesc timpul liber pentru a acţiona
gram spectaculos pentru week-end. Cînd are un partener
aşa cum le place - adică din impuls. Iar dacă sarcinile
schimbător şi imprevizibil, tipul iSAJ poate, în schimb, să
de serviciu nu presupun ceva pe care « poţi pune mîna »,
ofere stabilitatea şi realismul necesare unei relaţii.
vor face lucruri practice şi active în timpul liber. Per-
Femeile iSAJ casnice se simt atît de legate de familie,
soane îndemînatice, eSRP ştiu adesea să picteze, să pre-
încît pot trece print-o criză de identitate atunci cînd co-
lucreze lemnul sau să sculpteze, iar uneori le place să
piii părăsesc casa părintească. Văzîndu-şi rolul dimi-
meşterească prin casă. Dacă au talent la muzică şi cîntă
nuat, sentimentul inutilităţii le copleşeşte. Cînd căsnicia
la un instrument, vor încerca să intre în cît mai multe
li se destramă, atît femeile, cît şi bărbaţii iSAJ sînt pro-
formaţii. Adesea sînt pasionaţi de sport.
fund afectaţi de pierderea rolurilor lor conjugale.
Filozofia sau psihologia nu-i interesează cîtuşi de puţin.
La serviciu şi acasă, iSAJ sînt capabili să facă o sumede-
Ideile şi teoriile nu-i prea atrag, căci nu sînt lucruri pe
nie de lucruri practice relativ repede, iar dacă nu îi între-
care « poţi să pui mîna ». Sînt infinit mai interesaţi de
rupe şi nu îi convinge nimeni că trebuie să facă altceva, se
lumea concretă şi reală din jur, ca şi de realitatea şi con-
integrează perfect în timpul pe care şi l-au alocat.
creteţea momentului prezent. Trăiesc clipa la maximum
Ei trebuie să se asigure că nu pierd prea mult timp dise-
şi îşi schimbă reacţiile de îndată ce clipa s-a schimbat.
cînd problemele, că nu ignoră posibilităţile ulterioare,
că privesc lucrurile în mod logic şi că ţin cont de orice Sînt sensibili la micile schimbări din viaţă şi de aceea
informaţie nouă înainte de a lua o hotărîre. unele tipuri îi pot considera imprevizibili, ba chiar ne-
Cel puţin 6% din populaţie aparţine acestui tip, aşa că demni de încredere.
şansele unui iSAJ de a veni în contact cu persoane simi- Nu fac parte dintre aceia care cer ajutorul psihologu-
lare (şi cu nenumăraţi eSAJ) sînt destul de ridicate. Nu- lui pentru a-şi dezvolta personalitatea, căci nu sînt inte-
mărul femeilor este mai mare ca al bărbaţilor. resaţi deloc de explorarea inconştientului. Devin de
obicei circumspecţi cînd aud de chestiuni ezoterice, cum
ar fi « rezonanţa undelor telepatice » - probabil pentru
XIII. Tipul eSRP că nu ştiu ce vrea să spună această expresie!
57
extravertit-Senzorial-Reflexiv-Perceptiv Deşi sînt vorbăreţi şi comunicativi în societate, eSRP
deschis * practic • logic • flexibil caută mai degrabă acţiunea decît discuţiile intime. Adînc
înrădăcinaţi în realităţile zilnice, ei îşi bazează decizii-
Persoanele de acest tip nu trec neobservate. Au mereu le pe fapte concrete. Iau hotărîri cu uşurinţă, folosin-
ceva interesant de spus şi la orice reuniune se află în du-se de logică şi fără să se implice prea mult, după ce
rsonalitate şi temperament
au analizat toate variantele. Dacă au în vedere un pro- Ca şi celelalte tipuri eS, eSRP există în număr mare, re-
iect, vor testa cît mai multe posibilităţi, fără să le pese prezentînd cam 12% din populaţie, deci nu duc lipsă
dacă majoritatea nu vor conduce la nici un rezultat. de companie. Bărbaţii sînt mai numeroşi decît femeile.
Din această cauză, eSRP sînt mai tot timpul ocupaţi,
explorînd mereu cîte ceva, călătorind încolo şi-ncoace, XIV. Tipul iSRP
refuzînd să stea prea mult într-un loc. Chiar şi în lumea introvertit-Senzorial-Reflexiv-Perceptiv
de azi, acest stil le este mai accesibil bărbaţilor decît fe- rezervat • practic • logic • flexibil
meilor. O femeie eSRP lăsată acasă să-şi îndeplinească
rolul tradiţional de mamă şi soţie se va simţi frustrată Reprezentanţii acestui tip nu vorbesc mult - preferă
din cauza monotoniei şi a lipsei de variaţie şi va încer- să acţioneze - şi au o foarte bună înţelegere a realită-
ca să-şi găsească diverse supape de descărcare. ţilor acestei lumi. Au simţ de observaţie şi remarcă
Relaţiile apropiate îi obosesc - şi chiar îi stînjenesc - micile detalii practice - un avantaj indiscutabil în lu-
pe eSRP, astfel că persoanelor sensibile le va fi greu să mea afacerilor. Nu ratează nici o ocazie favorabilă;
se ataşeze de ei. Cu cît sînt mai presaţi să intre într-o pentru că ştiu cînd să intre în scenă şi să-şi joace rolul,
asemenea relaţie, cu atît se retrag mai tare - deopo- îşi consumă rareori energia în acţiuni inutile. Cum nu
trivă fizic şi emoţional. în relaţiile amicale pot fi cap- sînt atraşi de discuţiile minore sau de bîrfă, cei din jur
tivanţi şi imprevizibili, iar realismul lor este benefic nu-şi dau de obicei seama de inteligenţa şi perspica-
relaţiei. Nu se simt ataşaţi de detaliile zilnice ale vieţii citatea lor.
de familie şi adesea pur şi simplu le ignoră. Cei mai Simţul lor practic este atît de dezvoltat, îneît înţeleg şi
mulţi eSRP se implică de-a lungul vieţii în numeroase pot mînui orice mecanism - maşini şi unelte de toate
activităţi şi lasă pretutindeni amprenta talentului lor. tipurile, vehicule şi, în general, orice se mişcă. E de-ajuns
Adesea îşi aleg prietenii dintre colegii de serviciu. Le să arunce o privire sau să atingă o maşinărie ca să înţe-
place să lucreze ca antreprenori, căci sînt negociatori leagă imediat cum funcţionează şi adesea îşi găsesc cu
înnăscuţi. Adoră riscul şi ar da orice pentru a-şi face uşurinţă slujbe care necesită îndemînare. Demontarea
viaţa mai palpitantă. Mecanismele şi tot ce are legătură unui mecanism, examinarea felului în care funcţionea-
cu transportul - nave, avioane şi vehicule de orice fel - ză, repararea şi utilizarea lui - toate acestea răspund
îi atrag pe eSRP pentru că se mişcă şi trebuie mane- nevoii lor de a-şi folosi mîinile. Orice presupune ma-
vrate. Cînd o afacere e în declin, eSRP sînt persoanele nualitate sau manevrare li se potriveşte perfect. Pilo-
cele mai potrivite să transforme pierderile în profituri. tarea unui avion ori conducerea unui vehicul le poate
De îndată însă ce lucrurile încep să meargă bine, îşi oferi satisfacţii extraordinare. Dar e posibil ca în copi-
pierd orice interes. Pot iniţia o afacere excelentă, care lărie să-şi fi adus la disperare părinţii şi profesorii din i-H
va eşua pînă la urmă pentru că n-au răbdare să se ocupe cauza incapacităţii de a învăţa lucruri teoretice.
59
constant de ea. Pentru că sînt atît de realişti şi de temeinici, iSRP re-
Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu se zolvă problemele vieţii practice cu o eficienţă şi o sigu-
precipită, că nu ignoră posibilităţile ulterioare, că nu ranţă de sine inaccesibile altor tipuri.
nesocotesc sentimentele altora, că nu-şi amînă hotărî- Dacă activităţile de la serviciu sînt variate şi incitante,
nle la nesfîrşit şi că respectă termenele. iSRP acceptă bucuroşi să lucreze mult, cu perseverenţă
Personalitate şi temperament
Prin natura lor, eSAP sînt drăguţi şi amabili. Unii din- oameni nu pierd niciodată contactul cu ei înşişi şi cu
tre ei sînt foarte spirituali şi amuzanţi, calităţi pe care lumea din jur. Se simt bine în compania animalelor şi
le transformă adesea în atuuri profesionale. Sînt în- a copiilor şi sînt în armonie perfectă cu natura şi cu
cîntaţi cînd au o slujbă care presupune deplasări, căci pămîntul. Deviza lor este «trăieşte şi lasă-i şi pe alţii
le face plăcere să stea la taifas cu oamenii, chiar necu- să trăiască », aşa că nu încearcă niciodată să-i schimbe
noscuţi. Mereu zîmbitori şi destinşi, eSAP îi înveselesc pe oameni, care, susţin ei, sînt parte integrantă din na-
şi pe cei din jur. Această calitate îi face foarte potri- tură. Probabil din cauza acestei convingeri, aspiră să
viţi pentru asistenţa medicală, de pildă; chiar dacă par lucreze în aer liber, eventual în compania animalelor,
străini de tristeţe şi durere, se descurcă perfect în situa- ca fermieri, sau în rezervaţiile naturale. Au deseori ta-
ţii de criză. lent artistic - la dans, pictură sau muzică - şi se expri-
Spontaneitatea lor se împacă greu cu rutina şi regula- mă mai uşor astfel decît prin cuvînt. Exersează şi repetă
mentele de tot felul. La serviciu vor mai degrabă să acţio- ore întregi fără să obosească deoarece nu « se pregătesc »
neze decît să gîndească. Sînt atraşi de relaţiile publice şi pentru un lucru, ci chiar « fac » acel lucru, liberi şi din-
se dovedesc excelenţi agenţi de vînzări, mai ales dacă tr-un impuls lăuntric.
trebuie să vîndă ustensile practice sau servicii. în afa- Fermecători şi cooperanţi, neobişnuit de amabili şi de
ceri se pricep de minune la tranzacţii, ştiind să spună înţelegători, iSAP percep cu intensitate nevoile celorlalţi
ce trebuie exact cînd trebuie. Şi teatrul îi atrage, întrucît şi sînt bucuroşi oricînd să dea o mînă de ajutor. Uneori
iubesc tot ce este palpitant şi dramatic. sînt atît de implicaţi în amănuntele prezentului, îneît ig-
Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu se noră complet viitorul. La serviciu reacţionează la nece-
precipită, că nu ignoră posibilităţile ulterioare, că pri- sităţile de moment, iar acasă îşi primesc oaspeţii cu
vesc lucrurile în mod logic, că nu-şi amînă hotărîrile la căldură, anticipîndu-le delicat dorinţele. Pentru acest
nesfîrşit şi că respectă termenele. tip, a ţine la cineva înseamnă să te îngrijeşti de nevoile
Tipul eSAP poate fi găsit în aproximativ 12% din an- lui şi să-i oferi mese pregătite cu grijă. Copiii au parte
samblul populaţiei şi în variate domenii profesionale, aşa de o îngrijire perfectă, părinţii iSAP părînd să ştie exact
că reprezentanţii săi vor intra în contact unii cu alţii re- cînd trebuie să intervină. Reprezentanţii acestui tip au
lativ frecvent. Femeile sînt mai numeroase decît bărbaţii. nevoie să se pună în slujba oamenilor, dar fără să iasă
în evidenţă. Pentru că acţionează mai ales în culise, ceilalţi
nu-i remarcă şi adesea uită să le fie recunoscători. Băr-
XVI. Tipul iSAP
baţilor iSAP li se reproşează de obicei că nu sînt destul
introvertit-Senzorial-Afectiv-Perceptiv de energici. Asistenţa medicală şi cea socială pot cores-
rezervat • practic • interesat de oameni • flexibil
punde nevoilor unui iSAP, ca şi domeniul artistic sau
Oamenii de acest tip sînt adesea greşit înţeleşi, căci sînt activităţile în aer liber. Dacă sînt îndeajuns de variate,
52
tăcuţi, modeşti şi se manifestă rareori cu vigoare. Observă activităţile de birou care presupun atenţie şi minuţie sau
totul cu atenţie, percep fiecare detaliu, dar nu vorbesc de munca manuală i se potrivesc de asemenea.
obicei despre asta. Trăiesc din plin clipa prezentă şi, cînd La şcoală, iSAP nu se numără printre primii; subiectele
le place un lucru, le vine greu să treacă la altceva. Ceilalţi academice nu-i prea atrag şi mulţi nici nu-şi doresc să
pot crede că sînt oarecum debusolaţi, dar de fapt aceşti intre în învăţămîntul superior. Calităţile şi chiar talen-
Personalitate şi temperament
tul le trec adesea neobservate, şi de aceea realizările lor
de mai tîrziu par surprinzătoare.
Reprezentanţii acestui tip trebuie să se asigure că nu-şi
pierd prea mult timp disecînd problemele, că nu ignoră
posibilităţile ulterioare, că privesc lucrurile în mod lo-
gic, că nu-şi amînă hotărîrile la nesfîrşit şi că respectă
termenele.
Din cauza anei lor largi de profesiuni şi preocupări,
Grupurile
iSAP au şanse mici să vină în contact cu persoanele de
acelaşi tip; deţin cam 6% din totalul populaţiei, numă-
temperamentale
Cum ne aflăm temperamentul •
rul femeilor fiind mai mare ca al bărbaţilor.
Temperamentul intuitiv-afectiv • Tem-
Aceste profile de personalitate ne vor permite să iden- peramentul intuitiv-reflexiv • Tempera-
tificăm mai bine tipurile şi să devenim mai realişti în mentul senzorial-judicativ •
aşteptările noastre - fie că este vorba de noi înşine sau Temperamentul senzorial-perceptiv
de cei din jur. Devenind conştienţi de aspectele pozi-
tive ale fiecărui tip, vom preţui atît calităţile noastre, cît
şi pe ale celorlalţi. In sfîrşit, vom şti ce cale să urmăm
pentru a ne dezvolta personalitatea.
După ce am aflat cîte ceva despre cele 16 tipuri, să vedem
cum ne este determinat comportamentul de tempera-
ment.
Temperamentul -
tiparul
comportamentului
Cariera pe care şi-o aleg reflectă grija lor faţă de socie- Predispoziţiile noastre mai puţin dezvoltate indică do-
tate. Securitatea cetăţenilor este principala preocupare meniile pe care le neglijăm. In cazul temperamentului SJ,
a persoanelor cu acest temperament, aşa că vor opta să acestea sînt intuiţia şi percepţia — predispoziţiile care ne
lucreze în asigurări, în contabilitate, în justiţie sau în sis- deschid către idei şi posibilităţi noi. SJ iau în conside-
temul bancar. Sînt atraşi şi de învăţămînt, de instituţiile rare mai degrabă faptele cunoscute decît conceptele şi
bisericeşti, de serviciile civile şi de diverse munci admi- teoriile ipotetice. Ar avea de cîştigat dacă, urmînd mo-
nistrative - inclusiv în asistenţa medicală şi socială, mai delul altor temperamente, ar privi situaţiile şi proiectele
ales dacă e vorba de îngrijirea bătrînilor sau a tinerilor. şi dintr-o altă perspectivă şi, mai ales, dacă ar accepta
Fiind practici, organizaţi şi economi, reuşesc cu brio în ideile şi planurile realizabile pe termen lung.
afaceri şi în industrie, ureînd adesea pînă în vîrful ierar- Din fericire pentru societate, există mulţi oameni cu tem-
hiei. Dau mare importanţă numelor şi titlurilor, aşa că perament SJ - cam 45% din totalul populaţiei. Extraver-
susţin autoritatea şi funcţia. tiţii predomină, astfel că tipurile eSRJ şi eSAJ sînt mai
SJ asimilează cu uşurinţă nenumărate detalii faptice şi bine reprezentate decît tipurile iSRJ şi iSAJ.
privilegiază trecutul: îşi bazează deciziile pe experienţa
trecută şi pe informaţiile anterioare, fără să dea prea Temperamentul Senzorial-Perceptiv
mare atenţie posibilităţilor viitoare. Activităţile pe care (tipurile eSRP, iSRP, eSAP şi iSAP)
alte temperamente le consideră plicticoase şi monotone Probabil că persoanele cu temperament SP nici nu citesc
sînt în ochii lor necesare şi importante, aşa că trebuie această carte! Sînt oameni energici, care pun libertatea lor
făcute - de ei sau de subordonaţii lor - « cum se cuvine » mai presus de orice, şi nu sînt interesaţi de teorii. Le place
şi la timp. în cadrul grupului în care activează, un SJ mai degrabă să facă un lucru decît să vorbească despre el.
preferă să supravegheze detaliile, să verifice fondurile, Deşi numărul lor e mare, SP vor fi mai rar întîlniţi în gru-
să pună la punct procesele verbale, să se asigure că totul pări şi organizaţii, aşa cum se întîmplă cu SJ. Activităţile
se desfăşoară precum s-a stabilit. Nu e imposibil ca tot de rutină nu-i atrag, iar discuţiile care se repetă îi plic-
el să facă şi ordine la sfîrşit, în sala unde s-au întrunit tisesc; dacă intră la un moment dat într-o structură prea
membrii grupului. organizată, nu vor ezita să o părăsească. Cînd au ocazia
Pentru SJ timpul este real şi concret; poate că de aceea - şi SP ştiu să profite de o ocazie - îşi aleg o slujbă varia-
sînt punctuali şi respectă orice program, calculează corect tă şi palpitantă; una monotonă î-ar plictisi imediat.
durata unei activităţi şi îşi planifică timpul în consecinţă. Dintre toate temperamentele, SP se bucură cel mai
Cunoscînd importanţa fiecărei etape dintr-o desfăşurare mult de clipa prezentă, percepînd schimbările infinite-
temporală şi, fiind adesea conştienţi de tot ce poate merge zimale din mediul înconjurător. Se adaptează cu uşurinţă
prost, devin uneori pesimişti. la aceste schimbări, pe care alţii le-ar găsi de ncsuportat.
SJ vor, mai presus de orice, să fie folositori. Nu îi inte- Cunoscuţii spun despre ei că nu iau niciodată lucrurile
resează abstracţiunile şi posibilităţile, ci rezultatele con- în tragic, că sînt amuzanţi, fermecători şi spirituali. Nu
crete. Sînt oameni extrem de serioşi, care mai demult, sînt atraşi de discuţiile serioase şi prea intime, căci sen-
în copilărie, erau în general elevi buni. La şcoală ştiau timentele şi emoţiile adînci îi deconcertează.
cînd să intervină, se purtau cuviincios şi îşi făceau la timp In viziunea lor, viaţa trebuie trăită la maximum; de aceea,
temele, iar condiţia de elev li se potrivea perfect. SP refuză să vadă şi să accepte nefericirea şi dezastrele.
Personalitate şi temperament
In timp ce persoanele cu alte temperamente se simt co- fac, respectarea termenelor nu-i preocupă. Duratele
pleşite de o nenorocire, ei depăşesc perioadele de criză, precise, măsurate în ore şi minute, nu li se par impor-
cu credinţa fermă că norocul le va surîde iar şi că zilele tante - important este, din punctul lor de vedere, să
bune n-au intrat în sac. E posibil ca partenerul lor, mai faci ce îţi oferă viaţa în orice moment.
ales dacă este un judicativ, să nu le împărtăşească viziu- SP sînt buni actori - pe scenă şi în viaţă. Pe cît sînt de
nea luminoasă asupra vieţii. Iar natura lor impulsivă, pre- îndemînatici cu obiectele, pe atît sînt de abili în relaţii-
zentă în tot ce fac, s-ar putea să le provoace neplăceri le interumane. Mobili şi captivanţi, au nevoie de o slujbă
acasă ori la serviciu. pe măsură. Antreprenorii, depanatorii, chirurgii, piloţii,
In timp ce SJ sînt păstrători şi economi, SP aruncă în- animatorii, muzicienii şi artiştii de toate felurile provin
colo şi-ncoace cu banii, fiind deseori generoşi cu cei din frecvent din rîndul persoanelor cu temperament SP.
jur. Dacă lucrurile merg bine, obişnuiesc să-şi împartă Dintre toate temperamentele, ei se simt cel mai puţin
beneficiile cu ceilalţi; dacă norocul le este potrivnic, nu constrînşi de ideea de datorie, graţie firii lor tolerante şi
se lasă totuşi copleşiţi. Cele cinci simţuri - văzul, auzul, jucăuşe. în afaceri, le place neprevăzutul şi provocarea,
mirosul, gustul şi pipăitul - le sînt bine dezvoltate şi de iar situaţiile de criză pot să-i stimuleze. De fapt, o criză
aceea au încredere că pot să se descurce perfect în viaţa scoate la iveală tot ce au ei mai bun: atunci lucrează ca
practică.
nişte posedaţi, chiar în condiţii de mare inconfort fizic.
Spre deosebire de SJ, copiii cu temperament SP nu se Cînd norocul nu le surîde, SP ştiu cum să-şi drămuiasă
simt bine în mediul şcolar, unde se pune accentul pe dis- rezervele şi să folosească la maximum puţinul pe care-1
ciplină şi teorie. Şcoala primară este probabil singura lor au, dar de îndată ce lucrurile se îndreaptă revin la viaţa
şansă de a învăţa prin metode active, atît de adecvate firii «în stil mare ». Mulţi dintre ei reuşesc să iniţieze afaceri
lor practice. în timp ce intuitivii învaţă oarecum pasiv, promiţătoare pe care n-au răbdare să le întreţină.
ascultînd un curs şi înţelegînd teoria, SP învaţă activ, Ca şi SJ, SP n-au înclinaţie spre abstracţiuni; ei vor ca
înteracţionînd cu materia pentru a descoperi cum func- lucrurile să fie concrete, să aibă întrebuinţare şi să se
ţionează lucrurile. întîmple; de ce se întîmplă nu-i interesează,
Se pricep de minune să mînuiască uneltele, fie pentru în familie sînt înţelegători şi cred că toată lumea trebuie
a meşteri prin casă, fie în scopuri artistice, industriale să aibă aceleaşi drepturi. Ca părinţi, pot fi imprevizibili,
sau tehnologice. Utilajele de orice fel, pe care le mane- dar nu lipsiţi de toleranţă. îşi încurajează de obicei copiii
vrează cu mişcări sigure şi precise, nu au secrete pentru să fie liberi şi independenţi, ajutîndu-i să iasă de sub aripa
ei. Dacă un SP a văzut, a auzit, a mirosit, a gustat sau a ocrotitoare a familiei şi să-şi urmeze propriile înclinaţii.
pipăit o singură dată un lucru, nu-1 uită niciodată şi ştie Ritualurile şi ceremoniile de familie devin fastuoase în
cum funcţionează şi la ce serveşte. prezenţa lor. Nici un alt temperament nu se dăruieşte
Nu sînt în schimb prea punctuali şi pot ignora un pro- cu atîta frenezie sărbătorii ca SP, căci numai el ştie să
gram stabilit anterior dacă între timp s-a ivit ceva mai
se bucure pînă la capăt de plăcerile simţurilor.
interesant. Acest stil de comportament le va irita negre-
Funcţia intuitivă şi cea judicativă nu sînt atît de dezvol-
şit pe persoanele organizate, mai ales pe cele cu trăsă-
tate în cazul acestui temperament. Prima funcţie ne ajută
turi judicative pronunţate. Deşi pot trece fără efort de
să avansăm idei şi concepte - adesea foarte abstracte -,
la un proiect la altul, mai ales dacă sînt interesaţi de ce
iar a doua, să le punem în practică. SP au însă tendinţa
Personalitate şi temperament
să folosească lucrurile prezente, nu să viseze la posibi- Tabelul următor este un foarte util rezumat al carac-
lităţi viitoare, să jongleze cu mai multe lucruri deodată, teristicilor fiecărui grup temperamental.
nu să se hotărască asupra unuia dintre ele. Iată de ce
le-ar fi util să ceară cîteodată părerea unei persoane cu Temperamentele
predispoziţii intuitive şi judicative. (după David Keirsey, Portraits of Temperament, Prometheus
Temperamentul SP se regăseşte la aproximativ 35% din Nemesis Book Co„ 1987)
totalul populaţiei, deopotrivă la bărbaţi şi femei. Cum
extravertiţii predomină, ne putem aştepta ca tipurile Intuitiv—Afectiv Senzonal-Judicativ
entuziast demn de încredere
eSRP şi eSAP să fie în număr mai marc decît iSRP şi
caritabil realist
îSAP. In ziua de astăzi, atitudinea societăţii faţă de fe- omenos sîrguincios
meile cu acest temperament s-a schimbat, astfel că ele subiectiv amator de rutină
au şanse de afirmare pe măsura calităţilor lor. înţelegător conştiincios
perspicace conservator
creativ consecvent
Rezumat imaginativ meticulos
In încheiere, să vedem cum se comportă cele patru tem- talentat la limbi muncitor
peramente în situaţii similare: înclinat spre cercetare răbdător
sensibil perseverent
In vreme ce IA încearcă să le creeze celorlalţi condiţii idealist rezonabil
loial stabil
confortabile,
IR explică ce pot şi ce nu pot face; intuitiv—Reflexiv Senzorial-Perceptiv
SJ se strîng laolaltă, formînd o grupare; abstract adaptabil
SP îşi urmăresc propriile interese. analitic cu simţ artistic
complex sportiv
dornic să ştie realist
în vreme ce IA se lasă pradă emoţiilor,
eficient calm
IR îşi păstrează calmul; exigent nepretenţios
SJ se îngrijorează; impersonal îndrăgostit de viaţă
SP se simt stimulaţi. independent prietenos
ingenios receptiv la nou
intelectual convingător
In vreme ce IA sînt în căutare de inspiraţie şi sens,
inventiv cu simţ mecanic
IR vor să înţeleagă totul pe cale raţională;
logic tolerant
SJ participă la ritualuri şi ceremonii; cu spirit ştiinţific lipsit de prejudecăţi
SP participă la festivităţi şi petreceri. cu simţ teoretic sensibil la culori, linie, textură
înclinat spre cercetare interesat de orice informaţie utilă
în vreme ce IA excelează la literatură în şcoală, sistematic bine dispus
u toţii vrem să fim mulţumiţi de serviciul pe care se desfăşoară ea au un efect imens asupra stării noas-
care-1 avem, indiferent în ce domeniu lu- tre de spirit. Cînd ceea ce facem se potriveşte cu predis-
crăm. Insă cînd ne alegem o slujbă, putem fi constrînşi poziţiile noastre, dăm randament maxim şi ne simţim
de anumite împrejurări, de situaţia noastră personală bine. Cu cît munca de la serviciu ne cere să facem uz
şi de exigenţele sociale şi culturale ale mediului în care de calităţi şi caracteristici mai puţin dezvoltate, aflate
trăim. In ciuda acestor constrîngeri, irjteresele, aptitu- în umbra personalităţii noastre, cu atît devenim mai
djrnlejsu^ompjjri^ stresaţi şi mai nefericiţi. Cei din jur suferă la rîndul lor,
tea şi temperamentul nostru; dacă nu putem să le dăm căci le arătăm « umbra » noastră, nu chipul cel luminos
ascultare, vom avea o viaţă profesională frustrantă şi (vom reveni asupra « umbrei » în Capitolul 8).
lipsită de împliniri. Există moduri diferite de a lucra şi, dacă vom deveni con- -S-
Puţini dintre noi au libertatea de a-şi alege exact servi- ştienţi de aceste diferenţe, vom înţelege de ce anumite
ciul pe care şi—1 doresc. Totuşi cunoştinţele în materie lucruri ni se par uşor de făcut, iar altele nu. Din neferi- 83
de tipuri şi temperamente ne pot ghida către o viaţă cire, adesea subevaluăm ceea ce facem cu uşurinţă, deşi
profesională care să ni se potrivească. De obicei, ne marile noastre reuşite provin mai curînd de aici. Am
petrecem o bună parte din viaţă ca salariaţi ai unei insti- putea totodată să recunoaştem că acei colegi de serviciu
tuţii, şi de aceea munca pe care o prestăm şi condiţiile în care acţionează şi gîndesc altfel decît noi nu urmăresc
Personalitate şi temperament
neapărat să ne contrazică; ei percep, probabil, viaţa în Extravertiţii şi introvertiţii
mod diferit. Adesea, s-ar putea să fie chiar persoanele Ştim deja că extravertiţilor le place să lucreze în com-
potrivite să ne verifice propriile planuri şi date, căci pania altor oameni, căci numai « astfel îşi încarcă bate-
opiniile lor ar da mai mult echilibru deciziilor şi acţiu- riile » şi au randament maxim. Gîndesc în general repede
nilor noastre. şi se pun în mişcare la fel de repede cînd au ceva de fă-
Capitolul de faţă se ocupă de cîteva dintre conflictele care cut. Atraşi în permanenţă de lumea exterioară, pot să
apar la locul de muncă, ajutîndu-ne să înţelegem cum iau aibă dificultăţi de concentrare dacă sînt nevoiţi să lu-
naştere şi cum se pot rezolva. Pentru început, să trecem creze pe cont propriu vreme îndelungată.
în revistă predispoziţiile, indicînd pe scurt influenţa lor Spre deosebire de ei, introvertiţii preferă să lucreze în
asupra comportamentului la locul de muncă. linişte, de obicei pe cont propriu, căci numai atunci dau
randament maxim. Analizează lucrurile pe îndelete şi
Extravertiţii. Sursa energiei lor este lumea exterioară a rareori spun celorlalţi în ce stadiu se află. Dacă profe-
oamenilor şi lucrurilor. La serviciu au nevoie să acţio- sia le cere să vorbească în public, trebuie să se pregă-
neze repede; ideile lor prind formă pe măsură ce le tească temeinic şi din vreme. Extravertiţii, mereu agitaţi,
discută. nerăbdători şi precipitaţi, au adesea nevoie de reacţia
Introvertiţii. Sursa energiei lor este mai curînd lumea calmă a introvertiţilor. Iată un exemplu de interacţiune
interioară a gîndurilor şi contemplaţiei. La serviciu au între cele două tipuri.
nevoie să reflecteze înainte de a acţiona - deci le trebuie
timp şi linişte. Patru angajaţi ai unei agenţii publicitare - trei extravertiţi
Senzorialii. Procesează informaţia prin intermediul celor şi un introvertit - se întîlneau în fiecare săptămînă ca să dis-
cinci simţuri. Preferă activităţi de natură practică, în care cute stadiul unui proiect important. Extravertiţii aşteptau cu
să folosească date concrete şi propria lor experienţă. nerăbdare întîlnirea, ca pe o nouă ocazie de a se bucura de
Intuitivii. Procesează informaţia prin intermediul sche- compania celorlalţi şi de a schimba idei. Vorbeau între ei
melor şi relaţiilor. La serviciu le place să găsească soluţia repede şi cu însufleţire. La sfîrşitul fiecărei întîlniri, se
unei probleme şi să aducă îmbunătăţiri de orice natură. simţeau plini de elan şi încurajaţi să-şi continue lucrul.
Reflexivii. îşi bazează deciziile pe logică şi obiectivitate. Introvertitul trăia complet altfel această experienţă. Schim-
La serviciu argumentează logic şi îi tratează pe ceilalţi bul de idei îl încînta şi pe el, iar după aceea se gîndea f
cu fermitate. îndelung cum să pună în aplicare ceea ce se discutase. In
Afectivii. îşi bazează deciziile pe valori personale subiec- timpul întrevederii însă, abia scotea cîteva cuvinte, făcîndu-i
tive. La serviciu îi tratează pe ceilalţi cu simpatie şi căl- pe ceilalţi să creadă că n-are nici o idee. Nimic mai fals! Deşi
dură. avea nenumărate idei, îi trebuia un timp de reflecţie înainte
Judicativii. Au nevoie de o activitate care să le permită să de a şi le expune; pe de altă parte, extravertiţii acaparau în
85
fie structuraţi, ordonaţi şi organizaţi. Le place să facă pla- întregime discuţia, nedîndu-i nici o şansă de a interveni.
nuri şi să-şi aducă la îndeplinire deciziile. Cînd au început să înţeleagă că au predispoziţii diferite, cei
Perceptivii. Preferă activităţile care le permit să fie fle- patru au hotărît să organizeze altfel discuţia. Deşi extraver-
xibili, adaptabili şi spontani. Le place să lase lucrurile tiţii îşi expuneau la fel de repede ideile, unul dintre ei îl între-
în suspensie pentru a le putea modifica oricînd. ba din cînd în cînd pe introvertit ce crede: dacă acesta ezita
Personalitate şi temperament
să răspundă, ceilalţi nu-l grăbeau. La sfîrşitul întrevederii, deprimă, aşa că şi-a găsit un serviciu cu jumătate de normă.
nu uitau să se intereseze din nou dacă ar mai avea de tăcut « Sînt mai fericită acum, spune ea. Nu-mi dădusem seama
vreo observaţie. După cîteva luni, au constat cu uimire că înainte cît de mult contau pentru mine colegii de serviciu.
introvertitul avusese o contribuţie substanţială, iar acesta s-a Nu e vorba numai de munca pe care o fac, ci mai ales de
arătat mulţumit că fusese lăsat să se implice în discuţie în faptul că vin în contact cu oamenii, că iau interviuri, că am
mai mare măsură. Cu toţii avuseseră numai de profitat de cu cine schimba o vorbă. Cei pe care îi intervievez îmi
pe urma conştientizării diferenţelor dintre ei. povestesc cîte ceva despre viaţa lor, şi asta-mi place mai
mult ca orice. » Jennifer îşi înţelege acum perfect predispozi-
La serviciu, extravertiţii simt nevoia să fie înconjuraţi ţia extravertită şi îşi dă seama că, dincolo de satisfacţiile
de oameni cu care să comunice. Adesea îşi clarifică ideile profesionale pe care i le oferă, slujba o pune în contact cu
şi problemele într-o discuţie cu colegii. Dacă se întîm- lumea exterioară.
plă să rămînă prea mult singuri în birou, se simt descu-
rajaţi şi deprimaţi, aşa că vor porni de obicei în căutarea Extravertiţii vor lucra mai bine în compania introver-
cuiva cu care să stea puţin la taifas; numai după o astfel tiţilor dacă ştiu să le lase un spaţiu şi un timp de lucru
de pauză se pot întoarce la lucru. personal. Trebuie de asemenea să nu acapareze discu-
Introvertiţii lucrează bine mai ales cînd sînt singuri şi ţiile, dîndu-le şi introvertiţilor şansa să intervină. Dacă
e linişte în birou. Nevoia de a vorbi a extravertiţilor îi ar asculta mai mult, ar putea să afle mai mult. E prefe-
miră şi îi agasează. Dacă sînt nevoiţi să lucreze într-un rabil să-i informeze din timp pe introvertiţi asupra unor
loc unde e gălăgie, în general nu dau randament, fără să viitoare subiecte de discuţie (eventual în scris), astfel ca
ştie de ce. Fiecare tip ar trebui să înţeleagă că are nevoie aceştia să aibă suficient timp de reflecţie.
de alt mediu de lucru - şi, în măsura posibilului, să-1 ob- Introvertiţii vor lucra mai uşor în compania extraver-
ţină, ca în exemplul următor. tiţilor dacă învaţă să spună răspicat ceea ce au de spus.
Trebuie să profite întotdeauna de şansele - nu foarte
John, un introvertit care lucra bilanţuri contabile într-o sală, numeroase - de a interveni în discuţii. Cînd vor să facă
mare, împreună cu alţi salariaţi, avea biroul chiar Ungă o observaţie, e cazul să-şi aducă deliberat în prim plan
automatul pentru cafea. De-a lungul zilei, colegii lui se caracteristicile extravertite, ştiind că se pot întoarce apoi
adunau acolo în grupuri de cîte doi sau trei, antrenîndu-l şi la atitudinea lor de bază. Este important să le spună co-
pe el în discuţii şi făcîndu-l să-şi piardă şirul ideilor. John legilor că au nevoie de linişte şi de o atmosferă calmă
ştia că are nevoie de linişte ca să dea randament. Observase cînd lucrează; într-un birou mare, vor fi probabil în-
un colţ mai ferit care stătea gol şi a reuşit să-şi convingă conjuraţi mai ales de extravertiţi - care nu ştiu acest
şeful că ar putea lucra mult mai bine dacă s-ar muta acolo - lucru.
ceea ce s-a şi întîmplat.
Jennifer, o extravertită, se afla în situaţia opusă. Lucrase în Senzorialii şi intuitivii
domeniul studiilor de piaţă, dar cînd s-a căsătorit şi-a Cînd lucrăm împreună cu alţii, mai devreme sau mai
părăsit serviciul ca să se ocupe de casă. Avea o locuinţă mare tîrziu predispoziţia noastră extravertită ori introverti-
şi erau atîtea de făcut, încît s-a gîndit că nu se va plictisi tă iese de obicei la iveală. Trăsăturile senzoriale sau in-
niciodată. După un an şi-a dat seama că statul acasă o tuitive sînt însă mai greu de observat.
Personalitate şi temperament
La serviciu, senzorialii aleg informaţiile precise şi mă- să facem ce trebuie - proiecte de ameliorare! » « Cum poţi
surabile. Observă detaliile şi elementele specifice, merg să spui asta? a replicat John, uimit. Comitetul e excelent.
la surse, caută proceduri şi instrucţiuni. Le plac lucru- Preşedintele e un tip meticulos, ai văzut că la fiecare întîl-
rile concrete, lucrează din aproape în aproape şi au o nire cere să i se dea toate detaliile. Putem să ne spunem
bună noţiune a timpului. Dacă rămîn cantonaţi în pre- fiecare părerea şi nimic nu rămîne nediscutat. Vorbim pe
zent, e posibil să ignore complet evoluţia unei situaţii. larg în fiecare lună despre tot ce e important - sisteme de
Preferă să lucreze cu lucrurile reale, pe care le înţeleg, siguranţă, procedee de construcţie, regulamente pentru per-
nu cu posibilităţi, şi mînuiesc cu uşurinţă datele concrete. sonal, tot. » « Da, dar ne limităm la asta. Sîntem aşa de pre-
Intuitivii se comportă diferit la serviciu, fiind preocu- ocupaţi de întreţinerea căminelor, că n-avem niciodată timp
paţi de legăturile dintre lucruri şi de structurile dinăun- să trecem la problemele cu adevărat importante - ce trebuie
trul acestora. Observă mai degrabă întregul decît detaliile schimbat şi cum să dezvoltăm sistemul!»
şi se concentrează mai mult asupra conexiunilor decît
asupra părţilor şi elementelor specifice. Se lasă călăuziţi Observaţi că cei doi prieteni au păreri diferite cu privire
adesea de fler, vrînd mereu să aducă schimbări şi sugerînd la ce e important. De fapt, amîndouă perspectivele sînt
noi moduri de a o face. Le place să lucreze la proiecte necesare. Tom are dreptate cînd spune că nu le mai ră-
noi, nu să se ocupe de treburi de rutină. Fascinaţi de vii- mîne timp să discute despre planurile şi îmbunătăţiri-
tor, neglijează frecvent detaliile importante ale prezen- le viitoare dacă se ocupă prea mult de detalii. John are
tului. Senzorialii şi intuitivii pot avea perspective complet şi el drepate cînd dă importanţă întreţinerii zilnice a
diferite asupra aceleiaşi situaţii, aşa cum vom vedea din căminelor, fără de care acestea n-ar putea funcţiona.
exemplul următor. Preşedintele comitetului, fiind la rîndul lui senzorial,
conduce după principii senzoriale. John este bineînţe-
Doi buni prieteni - John, un senzorial, şi Tom, un intuitiv les de acord cu acest stil de conducere, care pe Tom, in-
- au fost solicitaţi să facă parte dintr-un comitet de caritate, tuitivul, îl deranjează. Urmarea ? La sugestia lui John,
avînd în grijă un grup de cămine pentru bătrîni. Amîndoi comitetul a ţinut seamă de ideile prietenului său şi toată
au mers la întrunirile comitetului timp de şase luni şi de lumea a fost mulţumită.
fiecare dată plecau spre casă împreună. John era mulţumit Senzorialii şi intuitivii pot avea mari neînţelegeri la ser-
de felul în care lucra comitetul. Subiectele de discuţie i se viciu dacă nu sînt conştienţi de felul în care fiecare asi-
păreau interesante, iar atenţia dată detaliilor cotidiene îl satis- milează informaţia. Iată un alt exemplu.
făcea. Tom era de altă părere. După mai multe întruniri în
care discutaseră despre construcţia unor clădiri anexe, usten- In fiecare an, consiliul orăşenesc din localitatea X orga-
silele de la bucătărie, repararea unui acoperiş, regulamentul nizează vara o expoziţie. De organizarea ei se ocupaseră în
personalului, Tom s-a simţit plictisit şi frustrat. ultimii trei ani Margaret şi Mary - ambele senzoriale -, dar
Pe cînd mergeau spre casă, a izbucnit: « De şase luni ne tot 89
anul acesta, pentru că Mary îşi luase concediu de materni-
întîlnim şi n-am vorbit niciodată despre planurile de viitor tate, în locul ei a fost angajată Jackie, o intuitivă.
sau despre cum am putea îmbunătăţi funcţionarea Cînd Margaret a auzit că anul acesta va lucra cu altcineva,
căminelor! Discutăm la nesfîrşit detalii fără importanţă. Ar s-a întrebat imediat dacă se vor înţelege. Toată lumea ştia
trebui să existe un subcomitet care să se ocupe de ele, iar noi că Jackie vrea întotdeauna să schimbe tot şi este rareori
Personalitate şi temperament
mulţumită de ce s-a făcut înainte. Cînd au început lucrul, Senzorialul s-a referit la măsurile de siguranţă ce trebuiau
Margaret a petrecut o dimineaţă întreagă studiind planurile luate la bucătărie şi la instruirea personalului. Era necesar
de anul trecut. I-a spus apoi luijackie că expoziţia trebuia ca aragazul să fie verificat regulat, iar normele de protecţie
organizată, după părerea ei, la fel şi că programul putea să fie afişate la vedere. Pe cînd celălalt vorbea, intuitivul îşi
rămîne acelaşi. aştepta nerăbdător rîndul. In intervenţia sa, a spus că
Cum era de aşteptat, Jackie a fost stupefiată. Pe măsură ce raportul era « în general» bun, dar că salariaţii companiei
citea programul de anul trecut, îşi şi imagina ce trebuie ar trebui folosiţi mai eficient. A propus prin urmare un sis-
schimbat. « Hai să încercăm altceva anul ăsta, a spus ea. Să tem de autoservire la cantină. Astfel, compania putea să-şi
inversăm ordinea evenimentelor şi să mutăm estrada în altă reducă personalul şi să economisească bani.
parte. » « Dar de ce? a întrebat Margaret. Dacă lucrurile au
mers bine, de ce să nu le păstrăm aşa cum sînt ? De ce să Senzorialul se concentrase asupra detaliilor practice din
facem schimbări fără rost? » « Ba au rost, a spus Jackie. raport şi făcuse sugestii referitoare la sănătatea şi sigu-
Dacă aranjăm expoziţia în altă parte, lumea o va privi cu ranţa personalului din bucătărie. Intuitivul, care avea
un ochi proaspăt, şi dacă mai modificăm cîte ceva, aducem de fapt un temperament IR şi nu voia să risipească ni-
puţină variaţie. Nimeni nu vrea să vadă exact acelaşi lucru mic, omisese complet detaliile practice şi se concentrase
ca anul trecut. » asupra tabloului general, venind cu propuneri de îmbu-
Dar Margaret nu era de acord. Expoziţia avusese succes în nătăţire a situaţiei.
ultimii trei ani. Avînd un temperament senzonal-judica- Deşi fiecare contribuţie are meritele ei, ele nu au nimic în
tiv, Margaret credea că, dacă ceva merge, trebuie păstrat în comun. Cînd o companie are doi directori atît de diferiţi
aceeaşi formulă. Se împotrivea mai ales mutării estradei, şi fiecare este capabil să recunoască importanţa punctu-
căci, spunea ea, după trei ani oamenii se aşteptau ca expoziţia lui de vedere opus - ceea ce s-a şi întîmplat în exemplul
să se ţină în acelaşi loc, iar mutarea estradei i-ar fi derutat. nostru -, compania are numai de cîştigat.
In probleme legate de promovare, care ne dau celor mai
Margaret şi Jackie s-au certat mult timp fără să cadă la mulţi dintre noi atîta bătaie de cap, predispoziţia sen-
o înţelegere. De vină era, de fapt, modul diferit în care zorială sau intuitivă joacă adesea un rol important. Pe
asimilau informata. Pînă la urmă au ajuns la un com- măsură ce urcăm în ierarhie, responsabilităţile noastre
promis: Margaret urma să se îngrijească de estradă, care se modifică. Dacă vechiul post ne solicita calităţile sen-
rămînea tot acolo, şi de exponate - pe care voia să le zoriale, este posibil ca cel nou să facă apel mai degrabă
aranjeze la fel ca anul trecut; Jackie, în schimb, se ocupa la trăsăturile noastre intuitive. Mulţi oameni nu înţe-
de reorganizarea evenimentelor, ceea ce îi punea în lu- leg de ce întîmpină dificultăţi tocmai cînd au fost pro-
mină calităţile de intuitivă. movaţi. De aceea e bine ca, la angajare, să privim slujba
Senzorialii şi intuitivii pot interpreta acelaşi text în mod şi din perspectiva unei viitoare promovări.
90
diferit, aşa cum vom vedea în alt exemplu. Senzorialii lucrează mai bine cu intuitivii dacă sînt pre-
gătiţi nu numai să le asculte ideile, ci şi să le indice în
Directorii unei companii de construcţii, un intuitiv şi un ce măsură sînt aplicabile. Adesea, chiar senzorialii sînt
senzorial, au primit un raport asupra personalului cantinei, cei care le pun în practică. Dar ei rămîn de obicei fixaţi
pe care au fost rugaţi să-l comenteze la şedinţa din aceeaşi zi. asupra anumitor elemente, cărora nu le văd locul în ta-
Personalitate şi temperament
afectiv), s-au întîlnit ca să fixeze condiţiile de concediere a
bloul general. încercarea de a vedea lucrurile în perspec-
celor treizeci de persoane din sucursala desfiinţată.
tivă le-ar fi de folos.
« Tot ce putem face este să-i chemăm pe oameni la o şedinţă
Intuitivii lucrează mai bine cu senzorialii dacă sînt pre-
şi să le spunem în faţă ce s-a întîmplat. O să le dăm tot
gătiţi să-şi verifice ideile şi planurile împreună cu ei. Ar
acum şi termenul de expirare a contractului... » a început
fi bine să dea mai multă atenţie realităţilor prezentului,
John. Peter, care era introvertit-afectiv, încă ezita; nu
pe care adesea le ignoră, fund concentraţi numai asupra
părea deloc mulţumit. « Mi se pare cam dură metoda ta...
viitorului. Le-ar fi util să-şi îmbunătăţească percepţia
Majoritatea vor fi de-a dreptul şocaţi. Inchipuişte-ţi cum se
asupra timpului, atît de deficitară în cazul lor.
vor simţi cei cu familii de întreţinut cînd vor trebui să spună
acasă ce s-a întîmplat!» « Ştiu cum e, Peter, doar am fost şi
Reflexivii şi afectivii
eu dat afară o dată... Numai că nu e nimic de făcut, trebuie
Opiniile reflexivilor şi ale afectivilor aduc un plus de echi-
să scăpăm, pur şi simplu, de ei! »
libru în afaceri şi în relaţiile de serviciu. Reflexivii, care
John voia să scape repede de oamenii disponibilizaţi pentru
au avantajul de a privi întotdeauna lucrurile de la distan-
a-şi vedea apoi de treburile lui din cadrul companiei.
ţă, gîndesc logic şi analitic, văd dintr-o ochire ce nu merge
Primul gînd al lui Peter a fost, din contră, la oameni.
şi sînt buni critici. Adesea pot prezenta fapte şi idei în
« Cred, continuă el, că ar trebui să ne întîlnim cu fiecare în
lucrări limpede scrise. Toate acestea îi fac de neînlocuit
parte, să le dăm vestea cu menajamente şi să le propunem
în promovarea, evaluarea şi conducerea afacerilor de
ajutorul ca să-şi găsească alt serviciu. Ar fi bine să le pregă-
orice tip.
tim scrisori de recomandare şi să le indicăm nişte locuri
Afectiva deţin avantaje la fel de importante. Au mult
unde şi-ar putea găsi de lucru. » « Dar nu avem timp de aşa
tact în relaţiile cu colegii, le înţeleg problemele şi reu-
ceva, spuse John iritat. De ce să purtăm de grijă unor
şesc de obicei să comunice cu uşurinţă. Fiind interesaţi
oameni care oricum nu mai lucrează aici ? Dacă asta vrei, să
de sentimentele oamenilor şi de relaţiile dintre ei, con-
ştii că tot compania o să aibă de suferit, pentru că nu ne mai
tribuie la bunăstarea psihică a personalului dintr-o in-
ocupăm de producţie, ci de plasarea oamenilor!»
stituţie. Dacă reflexivii ştiu să prezinte în scris o idee sau
un raport, afectivii ştiu să-i convingă pe toţi să accepte
Era clar că cei doi aveau idei complet diferite despre fe-
ideea sau raportul respectiv. Nimeni nu se pricepe ca
lul în care trebuie trataţi oamenii. Pînă la urmă, s-au
ei să pună în valoare calităţile lucrurilor.
înţeles ca Peter să se ocupe de problema celor disponi-
La serviciu, reflexivii se dedică intereselor întreprinde-
bilizaţi, iar John să-şi vadă de treburile obişnuite, ca să
rii, fiind de obicei fermi şi impersonali; afectivii sînt,
nu rămînă în urmă cu lucrul. Fiecare îşi punea astfel în
dimpotrivă, mai indulgenţi şi mai apropiaţi, dedicîn-
lumină predispoziţia naturală.
du-se mai degrabă oamenilor din întreprindere. Une-
Cel mai frecvent motiv de conflict între reflexivi şi afec-
ori, aceste atitudini pot genera conflicte, ca în exemplul
12 tivi priveşte relaţiile cotidiene de la locul de muncă. Re-
următor.
flexivii nu dau prea mare importanţă micilor servicii pe
care oamenii şi le fac unii altora, dar pentru afectivi ele sînt
O companie manufacturieră a fost nevoită să-şi închidă una
ocazii binevenite de a-şi arăta simpatia faţă de colegi. Cînd
din sucursale, ceea ce însemna că trebuiau făcute disponibi-
colegii răspund prieteniei lor, mulţumindu-le sau măcar
lizări. Cei doi manageri, John (un reflexiv) şi Peter (un
l ersonatitate şi temperament
zîmbind, afectivii sînt cît se poate de îneîntaţi. Refle- vertiţi se hotărăsc uneori prea repede şi trec prea curînd
xivii nu înţeleg nevoia afectivilor de « a zîmbi tot tim- la acţiune.
pul » la serviciu, iar ultimii sînt nedumeriţi de răceala şi Perceptivii lucrează altfel. Ei strîng la început cît mai
« lipsa de inimă » a celor dintîi. multe informaţii şi adesea amînă la nesfîrşit începerea
Reflexivii ar lucra mai bine cu afectivii dacă ar da mai unui proiect. Vor să aibă un program de lucru flexibil,
multă atenţie efectelor oricărei decizii profesionale asupra care să le permită să facă modificări pe măsură ce avan-
salariaţilor şi ar avea grijă să nu rănească sentimentele sează. Dacă termenul de realizare e foarte îndepărtat,
acestora, cum li se întîmplă adesea, fără să vrea. Deşi îşi nu pot oferi rezultate concrete decît în ultimul moment.
exprimă mai greu emoţiile, e bine s-o facă, pentru că, Cîteodată sînt nevoiţi să lucreze ca nişte apucaţi ca să-şi
ştiind ce simt, cei din jur îi privesc cu mai multă bună- termine treaba la termen.
voinţă. Afectivii, la rîndul lor, ar lucra mai bine în com- La serviciu, imboldul judicativilor de a termina cît mai
pania reflexivilor dacă nu s-ar mai simţi vizaţi de orice repede şi dorinţa perceptivilor de a avea un program
remarcă. Ei cred că totul îi priveşte direct, chiar şi senti- deschis şi flexibil produc adevărate ciocniri. Judica-
mentele legate de situaţii pentru care nu sînt răspun- tivii sînt cuprinşi de o mare anxietate cînd nu-i pot
zători. Cînd reuşesc să-şi spună răspicat părerea, chiar convinge pe perceptivi să încheie un lucru. La rîndul
dacă îşi exprimă astfel dezaprobarea, lucrurile se lim- lor, ultimii îndură cu greu stresul, se simt privaţi de
pezesc şi tuturor le este mai uşor să vorbească deschis, libertate şi frustraţi - aşa cum vom vedea în exemplul
în comparaţie cu alte tipuri, reflexivii şi afectivii se înţe- următor.
leg destul de bine, întrucît fiecare tip îşi dă seama de
valoarea opiniilor celuilalt. Dacă ambele reuşesc să-şi O firmă de design pentru interioare primise o comandă de
exprime punctul de vedere, va fi mai uşor de ajuns la la unul din clienţii ei importanţi. Trebuia proiectată o
decizii care ţin cont de ambele opinii. extensie a biroului directorului, şi cei desemnaţi să o facă au
fost Geoff şi Marianne. Planurile trebuiau definitivate
Judicativii şi perceptivii într-o lună. Cei doi se cunoşteau, dar nu lucraseră niciodată
Ştim că perceptivii refuză cu hotărîre stilul de viaţă or- împreună. Se simţeau amîndoi măguliţi că fuseseră aleşi
ganizat, planificat şi structurat cu grijă al judicativilor. pentru acest contract important.
Diferenţele dintre ei sînt cu atît mai vizibile la locul de Au discutat la o cafea cum să atace proiectul. Comunicau cu
muncă, unde dau naştere uneori la conflicte grave. uşurinţă, pentru că erau amîndoi intuitivi. Peste o oră,
Judicativii şi perceptivii au feluri diferite de a lucra. In- Geoff, care avea trăsături judicative foarte pronunţate, şi-a
diferent ce tip de muncă fac, primii vor să vadă totul scos agenda şi a spus că e cazul să stabilească ce avea de
rezolvat cît mai repede şi de aceea se apucă imediat de făcut fiecare în următoarea săptămînă.
lucru. Dacă nu au un motiv temeinic de animare, îşi Marianne însă voia să i se mai lase timp de gîndire, să nu
termină treaba la timp şi continuă să-şi facă planuri, pe fie prinsă deja într-o schemă fixă. « O să mă învîrt prin bi-
care le respectă. Cînd au început ceva, e greu să-i opreşti bliotecă, să vad ce mai găsesc, şi pe măsură ce apare ceva
sau să-i determini să se răzgîndească - chiar dacă datele nou - îţi spun. Să nu ne grăbim să începem, ca să ne mai
problemei sau circumstanţele s-au modificat între timp putem răzgîndi pe parcurs » zise ea. E limpede că persoana
- căci nu acceptă uşor informaţiile noi. Judicativii extra- care vorbeşte este o perceptivă.
Personalitate şi temperament
Geoff a fost uluit. El credea că puteau trece deja la acţiune; după pofta inimii, dar ar fi înţeles nevoia lui Geoff de
ar fi avut astfel schiţa proiectului într-o săptămînă şi ar fi a le ordona şi de a încheia documentarea la momentul
putut 5-0 pună apoi în aplicare. Voia să-şi noteze exact ce potrivit. Geoff ar fi început să lucreze pornind de la ceva
aveau de făcut ca să-şi înceapă partea lui. Atitudinea rela- palpabil, dar ar fi ţinut cont de dorinţa Mariannei, ac-
xată a Mariannei îl neliniştea. După ce îşi exprimă vehe- ceptînd să facă modificări pe parcurs, de îndată ce s-ar
ment dezaprobarea, îşi luă lucrurile şi plecă în grabă - avea fi ivit un element nou.
programată altă întîlnire. Seara, gîndindu-se la ziua lui de Unul din cele mai frecvente motive de dispută la ser-
lucru, avu sentimentul ca proiectul stagnează. Nu pricepea viciu între judicativi şi perceptivi este legat de punctua-
de ce, după o întrevedere atît de rodnică, nu reuşise să o litate şi de timp în general. Dacă judicativii fixează o
convingă pe Marianne să treacă la treabă. oră, îşi fac o datorie dm respectarea ei şi vor ca toată
Marianne rămăsese şi ea nedumerită. De ce se enervase lumea să se comporte la fel. Cînd programează o şedin-
Geoff în asemenea hal la sfîrşitul întîlnirii ? Şi ei i se părea ţă la 10.00, ea va începe cel tîrziu la 10.02. Dacă oamenii
că avuseseră o întrevedere rodnică. Era totuşi ridicol ca sînt încă pe coridor la 10.05 sau mai tîrziu, judicativii
Geoff să vrea să-şi noteze ceva precis în etapa asta şi s-o consideră că li s-a furat din timp. Reflexivii judicativi,
preseze să facă la fel. Nimeni n-ar proceda aşa pînă în ulti- mai ales, ştiu să-şi împartă timpul bine şi cu folos şi nu
ma săptămînă; aveau nevoie de cît mai mult timp ca să se se lasă sustraşi de la ceea ce fac.
informeze înainte de a începe lucrul propriu-zis ! Perceptivii au o atitudine diferită faţă de timp - şi asta
se vede limpede la serviciu. Pentru ei, ora de începere
Geoff şi Marianne erau la fel de preocupaţi de proiec- a unei şedinţe este ora la care îşi amintesc că trebuie să
tul respectiv, dar acţionau în moduri diferite. Ca judi- plece spre sala de şedinţe. Dacă se află prin apropiere
cativ, Geoff voia să se apuce de lucru cît mai repede şi şi nu trebuie să se pregătească în mod special, mai pot
avea nevoie de ceva concret, pus pe hîrtie, ca punct de ajunge la timp. Dacă sînt însă în altă parte şi au amînat
plecare. Trebuia să ştie în orice moment ce are de fă- pregătirile necesare pînă în ultima clipă, pot să întîrzie
cut, ca să respecte programul. - uneori nepermis de mult.
Marianne avea alt mod de lucru. Proiectul o entuzias- Judicativii ar colabora mai bine cu perceptivii dacă ar
mase şi voia să strîngă o cantitate cît mai mare de in- accepta să primească informaţii noi pe măsură ce lu-
formaţii relevante. Ii plăcea să afle cît mai mult înainte crează. Deciziile lor ar fi mai echilibrate dacă ar lua în
de a se angaja într-o activitate precisă. Adesea lăsa lucru- calcul mai multe variante. Perceptivii i-ar aprecia mai
rile pe ultima clipă şi trebuia să stea pînă noaptea tîrziu mult dacă nu ar fi atît de rigizi şi de inflexibili. Cînd
ca să termine. Ar fi preferat să nu se grăbească aşa spre stabilesc împreună termenul de realizare a unei sarcini,
sfîrşit, dar întotdeauna ajungea aici. Pe ea n-o deranja judicativii ar trebui să nu-i mai sîcîie pe perceptivi.
prea mult acest lucru, dar observase că pe alţii îi afecta. La rîndul lor, perceptivii ar colabora mai bine cu judi-
De-a lungul perioadei în care au colaborat la proiect, cativii dacă ar încerca să-şi termine treaba la timp şi, în
atît Geoff, cît şi Marianne s-au simţit stresaţi. De fapt, general, dacă ar respecta termenele. Cînd nu se ţin de
nici unul nu înţelegea modul de a trăi al celuilalt. Dacă cuvînt în privinţa obligaţiilor pe care singuri şi le-au luat,
şi-ar fi cunoscut reciproc stilurile de lucru, pretenţiile judicativii îşi pierd răbdarea şi nu mai au încredere în
lor ar fi fost mai realiste. Marianne ar fi strîns informaţii ei. îi tratează dispreţuitor şi evită să colaboreze altă dată.
Personalitate şi temperament
Perceptivii ar trebui să respecte orele de întîlnire pe în funcţie de valon subiective proprii • dă randament
care şi le fixează cu judicativii şi să nu le mai strice aces- maxim cînd poate lucra ordonat şi organizat
tora programul. Ar avea numai de cîştigat dacă nu s-ar
mai risipi în nenumărate proiecte, ci şi-ar păstra doar E important ca elAJ să aibă în cadrul activităţii lor un
unul sau două. contact direct cu oamenii, deoarece capacitatea lor de
Din acest subcapitol ne-am putut face o idee asupra comunicare este excepţională. Sînt încîntaţi să-i ajute
conflictelor care apar la locul de muncă. Am văzut, de pe ceilalţi să apară în lumina cea mai favorabilă şi de aceea
asemenea, cum putem evita multe dintre ele prin inter- pot lucra cu succes în mass-media şi în relaţii publice.
mediul înţelegerii tipurilor. în subcapitolul următor, Pot avea succes şi ca profesori, ca agenţi de vînzăn sau
vom privi tipurile într-un context mai larg şi ne vom în domeniul asistenţei medicale şi sociale; uneori se simt
opri la felul în care nevoile şi comportamentul nostru atraşi de instituţia Bisericii. Capacitatea de a stabili con-
la serviciu sînt influenţate de temperament. tacte cu oamenii şi entuziasmul lor molipsitor îi ajută
să devină populari ca manageri şi consultanţi. Dacă sluj-
ba presupune conducerea unui grup, vor face apel la
talentul lor organizatoric. îşi susţin întotdeauna colegii
şi se implică din tot sufletul în orice lucrează, prefe-
Tipurile de perso- I rind să avanseze metodic. Activităţile exclusiv practice
sau care presupun lucrul pe cont propriu îi deprimă.
nalitate si satisfacţia Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă ar încer-
ca să nu neglijeze detaliile practice şi să privească orice
profesională situaţie în mod obiectiv.
XI. Tipul eSAJ adesea din culise. La fel ca eSAJ, iSAJ preferă să lucreze
extravertit-Senzorial-Afectiv-Judicativ în domenii legate de nevoile umane fundamentale -
sursa lui de energie e lumea interioară • se foloseşte din îmbrăcăminte, sănătate, hrană sau locuinţă. Sînt reţi-
plin de cele cinci simţuri • decide în funcţie de valon nuţi, dar prietenoşi în relaţiile cu oamenii, aşa că asis-
subiective proprii • dă randament maxim cînd lucrează tenţa medicală şi serviciile publice li se potrivesc. Pot
ordonat şi organizat deveni buni educatori şi învăţători. Dacă lucrează lao-
laltă cu alţii într-un birou, remarcă imediat diversele
Foarte sociabili, prietenoşi şi calzi, eSAJ îşi dau adevă- treburi mărunte care ar fi de făcut şi se oferă să le facă
rata măsură cînd se pun în slujba oamenilor. Sînt con- ei. Intr-o întreprindere, ştiu perfect să se ocupe de
ştienţi de nevoile celor din jur, le înţeleg problemele şi clienţi. Stau adesea peste program sau acceptă să lu-
îi compătimesc; ştiu să creeze relaţii armonioase la ser- creze fără plată, şi uneori se profită de bunăvoinţa lor.
viciu, îi atrag asistenţa medicală şi, în general, îngrijirea Construcţiile teoretice nu-i interesează, preferă să trea-
directă a bolnavilor. Sînt preocupaţi de nevoile noastre că la treaba concretă.
fundamentale - căldură, îmbrăcăminte, sănătate, hrană Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă şi-ar pune
şi adăpost - şi observă primii cînd vreuna din ele nu în valoare realizările proprii, dacă ar fi mai deschişi şi
e îndeplinită. Lucrează adesea în instituţii sociale spe- mai direcţi.
cializate, unde se dovedesc organizaţi, conştiincioşi şi
loiali. Sînt oricînddornici să contribuie cu cevalTBună- XIII. Tipul eSRP
starea comunităţii - lucrînd, de pildă, pentru şcoala din extravertit-Senzorial-Reflexiv-Perceptiv
localitate sau la un dispensar, chiar neretribuiţi. Sînt in- sursa lui de energie e lumea exterioară • se foloseşte din
teresaţi mai ales de slujbele practice, căci au nevoie să plin de cele cinci simţuri • decide făcînd uz de logică şi
facă un lucra, nu să reflecteze la el. Li se potriveşte pro- obiectivitate • dă randament maxim cînd poate fi fle-
fesia de învăţător. xibil şi adaptabil
Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă ar evita con-
flictele şi ar încerca să fie mai obiectivi cînd se implică Persoanele de tip eSRP sînt îndemînatice şi foarte pri-
în problemele celor din jur. cepute la mecanică. Au calităţi antreprenoriale deose-
bite, căci sesizează rapid ocaziile favorabile şi ştiu să
XII. Tipul iSAJ profite de ele. Reacţionează prompt la schimbări şi ob-
introvertit-Senzorial-Afectiv-Judicativ ţin rezultate imediate; la nevoie, reuşesc să-i mobilizeze
sursa lui de energie e lumea interioară • se foloseşte din pe oameni să negocieze realizarea unui proiect. Atraşi
plin de cele cinci simţuri • decide în funcţie de valori de mecanismele în mişcare, eSRP lucrează cu succes în
subiective proprii • dă randament maxim cînd lucrează industria construcţiilor de maşini şi în transporturi. în
106
ordonat şi organizat relaţiile cu colegii sînt realişti, fac uz de logică, dar au
şi o mare putere de convingere. Pentru că sînt spontani
Persoanele de tip iSAJ sînt mulţumite de slujbele care şi versatili, aujiejvoae_d^^_şjujbă_incitarită si variată, alt-
oferă oamenilor servicii practice. Se pun la dispoziţia mintenjin^_sJjiUj^i_du£ăJaJndeplinirepXQiectele. Nu
celorlalţi cu devotament şi conştiinciozitate, acţionînd au chemare pentru activităţi de genul consilierii perso-
Personalitate şi temperament
nale sau cercetării academice pe cont propriu, căci vor Pentru că sînt simpatici, comunicativi şi au spirit prac-
să fie în permanent contact cu lumea exterioară. tic, eSAP sînt foarte utili în domeniul relaţiilor publice,
Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă s-ar gîndi îşi păstrează cumpătul în orice situaţie şi ştiu cum să-i
la consecinţele acţiunilor lor şi dacă nu i-ar desconsi- facă pe oameni să se simtă în largul lor. Bunul lor simţ
dera pe cei din jur. şi atitudinea prietenoasă inspiră încredere, şi de aceea
se descurcă perfect în departamentele de vînzări. Au
XIV. Tipul iSRP succes în multe domenii - le place, de pildă, sportul şi
introvertit-Senzorial-Reflexiv-Perceptiv pot deveni buni antrenori -, cu condiţia să li se ceară ac-
sursa lui de energie e lumea interioară • se foloseşte din ţiune, nu teorii. Pot face mai multe lucruri deodată şi,
plin de cele cinci simţuri • decide făcînd uz de logică şi fiind veseli şi toleranţi, se bucură de compania oame-
obiectivitate • dă randament maxim cînd poate fi fle- nilor. Dacă slujba le cere să lucreze vreme îndelungată
xibil şi adaptabil pe cont propriu, se simt nefericiţi; nu sînt deloc atraşi
de activităţile care cer raţionamente abstracte.
iSRP se simt în mediul lor în lumea noastră practică. Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă ar reflec-
Adesea fac carieră în comerţ, iar dacă munca pe care o ta puţin înainte de a se apuca de un lucru şi dacă nu s-ar
prestează necesită flexibilitate şi adaptabilitate, reuşita mai lăsa antrenaţi în taifasuri cu colegii înainte de a-şi
le este asigurată. Au darul de a privi lucrurile cu deta- îndeplini sarcinile.
şare, ca nişte spectatori. Pentru că nu se implică emo-
ţional şi se pricep la mecanică, pot deveni buni medici XVI. Tipul iSAP
anestezişti. La serviciu, situaţiile de criză îi stimulează; introvertit-Senzorial-Afectiv-Perceptiv
îşi dau imediat seama ce trebuie făcut şi acţionează în sursa lui de energie e lumea interioară • se foloseşte din
consecinţă. Pot lua hotărîri din mers, în funcţie de îm- plin de cele cinci simţuri • decide în funcţie de valori
prejurări, şi de aceea colegii îi consideră reci şi calculaţi. subiective proprii • dă randament maxim cînd poate fi
Nu au nici o chemare pentru învăţămînt şi profesiunile flexibil şi adaptabil
de asistenţă, care presupun afecţiune şi capacitate de a
comunica. Le place să aibă de-a face mai curînd cu obiec- Deşi iSAP au adesea aptitudini pentru afaceri, modes-
tele decît cu oamenii. tia şi blîndeţeaîiîmrjiedicĂsă_iasăîn evidenţă. Efortu-
Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă n-ar mai rile le pot trece neo^^i^ţe^şi^&^^tSJÎlJ-QJl^ÎPl m c '
trece la acţiune indiferent de consecinţe şi dacă şi-ar măcarremuneraţi. Calităţile lor pot fi utile în domeniul
stabili obiective de perspectivă. medicinei şi al stomatologiei. Sînt excelenţi agenţi de
vînzări pentru că ştiu să convingă fără să fie agresivi,
— XV. Tipul eSAP ci punîndu-se în pielea celuilalt. Rămîn de obicei în cu-
08
extravertit-Senzorial-Afectiv-Perceptiv lise, îndeplinind sarcini practice care necesită simpatie
sursa lui de energie e lumea exterioară • se foloseşte din şi gnjă faţă de oameni — de pildă, într-un departament
plin de cele cinci simţuri • decide în funcţie de valori de servire a clienţilor. Au adesea talent artistic şi îşi ex-
subiective proprii • dă randament maxim cînd poate fi primă sentimentele mai degrabă prin fapte decît prin
flexibil şi adaptabil cuvinte. Se pricep să îngrijească copiii şi animalele,
Personalitate şi temperament
cărora le ghicesc imediat nevoile. Activităţile manage- P. Rămîne să hotărîm dacă tipul eSRJ este cel mai po-
riale care i-ar pune în postura de şefi sau lideri nu li se trivit pentru instituţia noastră. Cînd scopul ei este pro-
potrivesc, căci aspiră să îi convingă pe oameni, nu să le ducţia şi distribuţia în sens tradiţional, avem exact echipa
comande. care ne trebuie.
Ar obţine rezultate mai bune la serviciu dacă şi-ar lărgi Se poate însă întîmpla ca instituţia noastră să piardă prea
viziunea de perspectivă şi dacă ar analiza cu obiectivi- mult timp adaptîndu-se fluctuaţiilor pieţei şi să prefe-
tate orice informaţie nouă. re să îşi convingă clienţii comumcînd direct cu ei. In
acest caz, persoanele RJ din echipă vor fi mai puţin
Rolurile tipurilor într-o instituţie avantajate, spre deosebire de AP, care sînt în elemen-
Cînd lucrăm împreună cu alţii, sîntem de obicei inte- tul lor. Avem, prin urmare, nevoie de mai mulţi AP.
graţi într-o instituţie. Instituţiile reprezintă colective de Dacă instituţia îşi pune problema să recruteze membri
oameni care, cu cît sînt mai mari, cu atît sînt mai greu noi, ar trebui să se asigure că sînt AP.
de manevrat şi condus. Ele au un scop - fie produc ceva, Numai cînd devenim conştienţi de existenţa tipurilor
fie furnizează servicii, fie distribuie mărfuri -, oricum, vom sesiza necesitatea de a echilibra din acest punct_de
nu lucrează la întîmplare, ci cu o intenţie bine definită. vedere un colectiv. Altminteri, în cazul instituţiei de tip
Ca urmare, rolul fiecărui membru este şi el bine deli- eSRJ din exemplul precedent, am fi foarte tentaţi să re-
mitat. Putem şti cu o marjă rezonabilă de eroare ce pre- crutăm persoane compatibile cu tipul dominant al grupu-
dispoziţii sînt necesare pentru îndeplinirea fiecărui rol, lui. De obicei, cînd ne alegem colaboratorii, credem că
iar dacă reuşim să găsim oamenii potriviţi vom obţine o ne oprim la oameni cu aptitudini diferite de ale noastre,
forţă de muncă redutabilă. Lucrurile se complică în cazul dar adevărul este că ne atrage similaritatea. Şi efectiv ne
instituţiilor foarte mari, dar şi acestea pot fi oricînd divi- vom înţelege mai bine cu cei similari nouă, dar s-ar putea
zate în departamente şi echipe mai mici. să trecem cu vederea activităţi vitale într-o instituţie pen-
^Majoritatea instituţiilor tind să fie dominate de un anu- tru motivul simplu că nimeni nu e conştient de nece-
mit tip de personalitate. îl putem determina observînd sitatea lor.
ce predispoziţii apar mai des în colectivul respectiv: Majoritatea instituţiilor au nevoie de angajaţi cu per-
există mai mulţi extravertiţi decît introvertiţi, mai mulţi sonalităţi diferite, chiar opuse, pentru a reuşi în afaceri.
senzoriali decît intuitivi ş.a.m.d. ? Să ne imaginăm, de E adevărat că relaţiile de lucru devin astfel mai tensio-
pildă, că avem o mică afacere cu un personal de zece oa- nate, dar informaţia ce parvine fiecăruia e mai variată
meni, din care şapte sînt extravertiţi, şapte sînt senzo- şi judecăţile sînt mai echilibrate. Alt avantaj ar fi că sar-
riali, şapte sînt reflexivi şi şapte sînt judicativi, ceea ce cinile care anumitor tipuri li se par dificile şi enervante
înseamnă că există trei introvertiţi, trei intuitivi, trei afec- vor fi rezolvate cu uşurinţă şi plăcere de alte tipuri, ca
tivi şi trei perceptivi (bineînţeles, nu e vorba de aceiaşi în exemplul următor.
şapte sau trei din grupul de zece). Observăm că predis-
poziţiile i, I, A şi P sînt depăşite ca număr de celelalte, Un iIRJ, care lucra la planurile de perspectivă ale unei mici
grupul fiind, prin urmare, dominat de tipul eSRJ. De- companii manufacturiere, avea biroul chiar lîngă intrare,
venim astfel conştienţi că dorinţele şi comportamentul aşa că a primit sarcina să întîmpine clienţii şi să-i întrebe ce
e, S, R şi J au cîştig de cauză în raport cu cele i, I, A şi doresc. Nu după multă vreme, treaba asta a început să-l
Personalitate şi temperament
in momentul în care ne naştem - şi poate • Extravertiţii vorbesc de obicei despre lucrurile pe care
chiar dinainte - începem să primim informa- le învaţă, ceea ce le permite să-şi confirme ce au înţe-
ţii despre lumea înconjurătoare şi să învăţăm lucruri noi. les, în general, nu e greu de aflat ce ştiu copiii, căci ei
Fiecare dintre noi are felul său propriu de a învăţa. în- se destăinuie tuturor. Lucrurile sînt mai complicate în
ccpînd de la vîrste mici, copiilor le plac lucruri diferite: cazul introvertiţilor, care continuă să asimileze infor-
fiecare preferă o anumită jucărie sau un anumit joc şi maţia fără să vorbească neapărat despre ea. La rîndul
este atras de anumiţi oameni. Crescînd, copiii aceleiaşi lor, copiii pot să nu dezvăluie ceea ce ştiu. Dacă jude-
familii devin, fiecare, indivizi unici. Aceste diferenţe se căm oamenii după comportamentul lor exterior, extra-
manifestă cel mai clar în felul în care copiii acumulează vertiţii par mai rapizi şi mai inteligenţi, ceea ce nu e
informaţii despre lumea din jur. întotdeauna adevărat.
In primii am de şcoală, libertatea copilului de a alege este • Ştim deja că senzorialii şi intuitivii au moduri diferite
destul de limitată, dar, o dată cu gimnaziul, tendinţele lui de a absorbi informaţia: în vreme ce senzorialii preiau
naturale ies la iveală şi încep să-i influenţeze opţiunile. ca atare datele existente, intuitivii le corelează structural
Modul în care absorbim informaţia şi învăţăm depinde cu alte cunoştinţe. Intuitivii trebuie să ştie mai întîi teo-
în mare măsură de tipul nostru psihologic; mai mult, ria ca să înţeleagă cum se foloseşte un lucru. Cea mai
asimilăm doar informaţiile accesibile tipului nostru. pronunţată diferenţă în modul de a absorbi şi a proce-
Personalitate şi temperament
sa informaţia decurge din predispoziţia senzorială sau Temperamentul Intuitiv-Afectiv
intuitivă. Profesorii îi simpatizează întotdeauna pe copiii IA, căci
• Reflexivii, mai ales cei intuitivi, vor ca informaţia să se simt inspiraţi în prezenţa lor. IA sînt fericiţi cînd îi
le fie prezentată logic şi obiectiv. Sînt mai puţin dispuşi pot mulţumi pe ceilalţi, fie ei profesori sau colegi. Se
să înveţe lucruri care reflectă puncte de vedere subiec- simt răspunzători de atmosfera din clasă, chiar la vîrste
tive. Copiilor de acest tip trebuie să li se dea un motiv mici, încearcă să aibă grijă de toţi şi sînt sensibili la sen-
întemeiat ca să facă un lucru, altfel nu vor să coope- timentele lor. Relaţiile pe care le stabilesc acum sînt
reze. Afectivii, în schimb, nu au nevoie de motive ra- foarte importante pentru ei; la fel de important este să
ţionale. Ca elevi, îşi fac temele ca să îi mulţumească pe se înţeleagă pe sine şi pe cei din jur. Sentimentali şi idea-
profesori, dar se pot lăsa uşor de învăţătură dacă lipsa lişti, aceşti copii pot suferi mari dezamăgiri cînd reali-
de armonie din clasă îi descurajează. tatea nu e pe măsura aşteptărilor lor.
• Judicativii se simt în largul lor dacă profesorul le in- Le place să înveţe şi pun preţ pe cunoaştere, atnbuin-
dică dinainte ce să înveţe. Vor să ştie la ce trebuie să se du-i rostul de a lega orice de orice în chip semnificativ.
aştepte şi sînt derutaţi de profesorii perceptivi, care Dacă profesorii le dau însă prea puţină atenţie, învăţă-
schimbă tot timpul cîte ceva. Perceptivii, în schimb, tura devine pentru ei o povară. Vor să placă tuturor, dar
preferă să nu ştie nimic dinainte şi să absoarbă infor- au nevoie de încurajarea profesorilor. Adoră discuţiile
maţia aşa cum li se oferă. Dacă profesorul le descrie în la care contribuie toată clasa şi detestă certurile şi con-
detaliu lecţia sau cursul următor, îşi pierd orice interes. flictele de orice fel.
Cei mai mulţi perceptivi trebuie ajutaţi să-şi organize- învaţă repede să descifreze alfabetul şi să citească. Se ex-
ze materialul atunci cînd se pregătesc pentru o lucrare primă cu uşurinţă şi folosesc adesea cuvinte complicate
scrisă. pentru vîrsta lor. Devin de obicei cititori pasionaţi şi în-
vaţă nenumărate lucruri din cărţi. La vîrste mai mari
începe să le placă literatura, în care se implică personal,
avînd reacţii emoţionale. Nu le este uşor să privească lu-
crurile cu obiectivitate.
Cum învaţă copiii - I Temperamentul Intuitiv-Reflexiv
rolul temperamentului Copiii IR sînt însetaţi de cunoaştere de la o vîrstă fragedă.
Pun mare preţ pe inteligenţă şi îşi respectă profesorii
numai dacă îi socotesc competenţi. Cînd îi interesează
înţelegem mai uşor cum învaţă copiii dacă ne con-
ceva, fac explorări pe cont propriu şi adesea acumulea-
centrăm atenţia asupra temperamentului lor. Şcoala
ză o cantitate impresionantă de cunoştinţe. Asimilează
are o contribuţie esenţială în procesul de învăţare,
informaţia într-un mod abstract şi le place brainstor-
dar descrierile următoare nu se referă numai la ea,
ming-ul. De obicei sînt elevi şi studenţi străluciţi.
ci la întregul univers al copilului care învaţă. Vom
Sînt atraşi de tot ce decurge logic şi raţional şi se com-
vedea astfel că avem, indiferent de vîrstă, tipuri di-
portă ca nişte mici oameni de ştiinţă. Ajung adesea să
ferite de inteligenţă şi că excelăm în domenii dife-
se cufunde într-o activitate de tip ştiinţific, presupunînd
rite.
Personalitate şi temperament
documentare şi coroborarea datelor. Relaţiile lor cu pro- tatea. Se străduiesc de la vîrste mici să fie bine crescuţi
fesorii riscă să devină uneori destul de tensionate, căci şi să le facă servicii celorlalţi. Notele sînt foarte impor-
IR nu sînt prea cooperanţi în clasă; pot părea chiar aso- tante pentru ei.
ciali şi lipsiţi de cuviinţă.
Cînd li se oferă informaţii izolate, copiii IR sînt nemul- Temperamentul Senzorial-Perceptiv
ţumiţi, pentru că vor să înţeleagă ce se ascunde în spate- Copiii SP sînt similari celor cu temperament SJ în pri-
le acestor lucruri şi cu ce anume se corelează. Unii dintre vinţa nevoii lor de a învăţa mai degrabă acţionînd asupra
ei, mai ales introvertiţii, par de-a dreptul ciudaţi, căci re- lucrurilor decît scriind sau vorbind despre ele. La şcoală
fuză de obicei să se joace şi să comunice cu ceilalţi copii. trebuie să li se permită o anume mobilitate şi libertate,
Sînt independenţi şi îşi urmează calea proprie, neinflu- învaţă din imagini şi din filme şi le place să deseneze.
enţată de părinţi sau profesori. Sînt ingenioşi şi au idei Descoperă lumea punînd întrebări celor din jur.
fundamentate logic; ordonarea şi sistematizarea lucru- Sînt foarte încîntaţi cînd pot să înveţe prin intermediul
rilor nu reprezintă deloc o problemă pentru aceşti copii. jocurilor. In timpul lecţiilor, trebuie neapărat să facă
ceva — teoria şi lecturile sînt prea abstracte pentru ei.
Temperamentul Senzorial-Judicativ Sînt atraşi de aspectul concret, vizibil al lucrurilor; le
Copiii SJ simt mai curînd nevoia să mînuiască şi să facă plac distracţiile şi societatea. Simt nevoia să-şi folosească
lucruri decît să reţină teorii. Asimilează informaţiile prin la maximum cele cinci simţuri - văzul, auzul, mirosul,
intermediul celor cinci simţuri. Acumulează cunoştin- gustul, pipăitul - şi învaţă spontan de la viaţa din jur.
ţele progresiv, în mod linear, ajutaţi fiind de confortul Ca şi SJ, SP excelează cînd primesc însărcinări practice.
şi siguranţa mediului în care învaţă. Nu fac de obicei Competiţiile, riscul şi evenimentele palpitante sînt, în
descoperiri pe cont propriu. Răspund cu uşurinţă la în- cazul lor, cei mai buni stimulenţi.
trebările care vizează fapte concrete - căci pe acestea Primii ani de şcoală le vor oferi probabil ceea ce le tre-
le reţin în primul rînd. Cel mai bine li se potrivesc în- buie. Pe măsură ce cresc, lecţiile devin prea teoretice
sărcinările practice şi le place să aibă întotdeauna în ve- pentru ei. în acest moment, SP îşi pierd interesul pen-
dere un ţel precis sau un produs final. Preferă să li se tru şcoală, nu mai cooperează şi pot manifesta tulburări
spună ce să facă şi cum trebuie să facă şi au nevoie de de comportament. Adesea, profesorii lor - care în şcoala
lecţii predate într-o manieră sistematică. Metodele indi- primară sînt de obicei SJ sau IA - îi consideră leneşi
recte de predare şi proiectele individuale nu le convin sau proşti. Dar cînd li se permite să fie activi şi mobili
pentru că presupun o creativitate şi o inventivitate pe în timp ce învaţă, SP se descurcă foarte bine. Dimpo-
care de obicei nu le au. trivă, dacă li se cere să stea cuminţi şi să absoarbă doar
Profesorii se bazează în mare măsură pe copiii SJ, da- mental informaţia, devin codaşii clasei şi s-ar putea să
torită conştiinciozităţii cu care aceştia îşi îndeplinesc nu ajungă niciodată la liceu şi în învăţămîntul superior.
orice sarcină. Se adaptează cu uşurinţă la viaţa şcolară De fapt, puţini dintre ei ar rezista aici, pentru că for-
de la vîrste foarte mici. Se simt foarte solidari cu clasa din mele superioare de educaţie sînt rareori adaptate nevoilor
care fac parte, iar structura şi rutina şcolară îi încîntă. Dacă lor. Copilul SP are nevoie de lecţii care să depăşească teo-
primesc sarcina să supravegheze clasa sau capătă alte res- ria, dovedindu-şi utilitatea practică şi influenţa concretă
ponsabilităţi practice, le îndeplinesc cu toată seriozi- asupra lumii.
Personalitate şi temperament
Temperamentul Intuitiv-Afectiv
Cum predau profesorii I Mulţi dintre profesorii cu temperament IA, despre care
se spune că sînt foarte buni profesori, îşi aleg această
- rolul temperamentului meserie tocmai pentru că le pune în valoare talentul peda-
gogic. Ei au convingerea că menirea profesoratului este
Citind cele de mai sus, ne-am făcut o idee despre dife- să dezvăluie şi să împlinească personalitatea elevului şi
renţele dintre copii în ceea ce priveşte felul de a învăţa. se simt chemaţi să contribuie la acest proces. La rîndul
Am observat, de asemenea, că anumite caracteristici sînt lor, copiii se simt atraşi de ei, căci IA ştiu să şi-i apropie
vizibile de la vîrste foarte mici. Pe măsură ce ne maturi- şi le dau toată atenţia.
zăm, ne dezvoltăm aceste caracteristici într-o măsură Profesorii IA predau adesea limbi străine, literatură şi
mai mare sau mai mică, în funcţie de împrejurările vie- muzică. Au o înţelegere profundă, naturală, a acestor
ţii. Fie că devenim sau nu studenţi după ce terminăm materii şi reuşesc să le transmită elevilor pasiunea lor.
şcoala, vom continua să învăţăm de-a lungul întregii încurajează comunicarea directă între copii şi stabilesc
noastre existenţe. Fiecare dintre noi are propriul său fel ei înşişi o relaţie personală cu aceştia, creînd în clasă o
de a învăţa, iar cînd ne alegem meseria ne îndreptăm in- atmosferă caldă şi destinsă. Le place ca toată lumea să
stinctiv spre ceea ce ne interesează, dar totodată se şi participe la lecţii, aşa că iniţiază frecvent discuţii la care
potriveşte cu felul nostru de a învăţa. fiecare trebuie să contribuie; încurajează totodată lu-
Dacă devenim profesori, avem, fiecare, un stil propriu crul în echipă.
de a preda. Un profesor de şcoală elementară, reprezen- Continua implicare personală îi consumă pe aceşti oa-
tînd un unic tip de personalitate şi un singur tempera- meni, făcîndu-i să se simtă adesea epuizaţi - atît fizic,
ment, poate să aibă pînă la şaisprezece tipuri diferite de cît şi psihic; uneori, profesorii IA iau asupra lor pînă
copii în aceeaşi clasă. Copiii de acelaşi tip sau de un tip şi problemele elevilor.
similar cu profesorul se vor simţi bine în prezenţa lui. Principalul lor merit este că îi încurajează pe copii să-şi
Vor primi informaţia aşa cum le convine şi vor comu- dezvolte, prin învăţătură, personalitatea proprie.
nica uşor cu profesorul; la rîndul lui, acesta se va des-
curca uşor cu ei.
Temperamentul Intuitiv-Reflexiv
Ceilalţi copii, de tip diferit sau chiar opus, vor întîm- Profesorii cu acest temperament sînt atraşi în general
pina probabil dificultăţi, iar profesorul va avea şi el de învăţămîntul superior, aşa că îi găsim mai degrabă
impresia că predarea merge mai greu în cazul lor. în colegii şi universităţi decîtîn şcolile elementare. Pu-
Lucrurile stau la fel şi între adulţi, căci toţi învăţăm ţini IA devin, de fapt, profesori, iar unii dintre cei care
mai uşor de la cei asemănători nouă. Singura excep- aleg această meserie o părăsesc de îndată ce îşi dau seama
ţie este profesorul intuitiv-afectiv, care ştie să se pu- că sistemul de învăţămînt nu li se potriveşte. Pentru că
nă în pielea celorlalţi şi ca atare ştie cum trebuie să le pun mare preţ pe inteligenţă şi ştiinţă, profesorii IA
predea. predau mai ales discipline ştiinţifice şi materii abstracte
Vom înţelege mai bine de ce profesorii au atitudini şi - matematică, filozofie, lingvistică.
metode de predare diferite, dacă vom ţine cont de tem- Le displace să folosească mai multe cuvinte decît e ne-
peramentul lor. voie, aşa că nu dau explicaţii în plus elevilor sau stu-
Personalitate şi temperament
denţilor lor. Elevii IR vor fi probabil mulţumiţi, dar Temperamentul Senzorial-Perceptiv
ceilalţi vor spune că trec prea repede prin materie şi nu Nu există prea mulţi profesori SP - sistemul actual de
primesc suficiente informaţii. Profesorii IR impun cla- învăţămînt nu îi atrage pe oamenii cu acest tempera-
sei un anumit ritm, fără să le pese dacă elevii ţin sau nu ment, care nu se împacă prea bine cu structura precisă
pasul cu ei. a orarului şi cu lecţiile planificate cu grijă. Aşa cum ştim,
Pentru că sînt exigenţi cu ei înşişi, au pretenţii mari şi SP au nevoie de un mediu care să le permită deplina
de la elevi, dar nu sînt generoşi cu vorbele de laudă şi mobilitate şi spontaneitate.
de încurajare. în metoda lor de predare intră expunerea Cînd devin totuşi profesori, se dovedesc captivanţi, iar
lecţiei, testele şi proiectele. De obicei reuşesc să trans- orele lor sînt dinamice şi antrenante. Cei mai mulţi
mită clasei propria lor dragoste pentru studiu. Nu au predau arte plastice, muzică, teatru sau educaţie fizică,
răbdare cu elevii slabi - preferă să se ocupe de cei stră- aşadar, materii deloc abstracte. Le place să lucreze cu
copiii: fac demonstraţii pe viu, folosesc ilustraţii şi filme,
luciţi. Principala lor calitate este că îi îndeamnă pe copii
organizează jocuri şi concursuri. Adesea neglijează
să-şi îmbogăţească încontinuu cunoştinţele şi să-şi exer-
programa, captivaţi ei înşişi de cîte o activitate mult mai
seze neîncetat mintea.
interesantă. Dau teme pentru acasă destul de rar şi uită
de obicei să pună note.
Temperamentul Senzorial-Judicativ
Profesorii SJ sînt coloana vertebrală a sistemului de învă- în general, SP nu rezistă prea mult în învăţămînt, căci se
ţămînt, căci ei aduc în şcoli sentimentul responsabilităţii simt frustraţi de regulile stricte ale sistemului şi împiedicaţi
faţă de comunitate şi de societate în general. Au un anu- să se comporte natural. Cei afectaţi sînt copiii SP, care ar
me simţ al istoriei şi al tradiţiei, pe care ţin să-1 perpe- avea mare nevoie de modele mature. Am văzut deja că
tueze. Se integrează uşor în sistemul de învăţămînt, unde aceşti copii se adaptează greu la mediul şcolar, iar una
dintre cauze este lipsa profesorilor SP. Dacă ar exista
susţin, ba chiar întăresc normele şi regulamentele.
mai mulţi asemenea profesori, copiii SP ar veni cu mare
Predau în general materii practice, cum ar fi istoria, geo-
plăcere la şcoală şi ar învăţa, probabil, mai bine. Princi-
grafia şi ştiinţele economice. Sînt buni profesori de teh-
palul rol al profesorilor SP este să-i înveţe pe copii să
nica afacerilor şi de practici comerciale. Le place să-i
trăiască spontan, descoperind lumea pe cont propriu.
pregătească pe copii să înfrunte viaţa cea practică şi să
devină cetăţeni de încredere. Ii încurajează să-şi aleagă
profesii sigure - în contabilitate, în bănci, în asigurări,
în învăţămînt.
Predau materia pas cu pas, în mod planificat şi organi-
zat. Ii verifică pe copii cu ajutorul testelor şi recapi- Cum învaţă adulţii -
tulărilor. Profesorii SJ fiind numeroşi, elevii SJ se simt
în largul lor în atmosfera şi în mediul şcolii. SJ au răb- rolul temperamentului
dare cu toţi copiii care se străduiesc, dîndu-le un senti-
ment de siguranţă şi stabilitate. Principalul lor merit Remarcam mai devreme că diferenţele în felul de a în-
este că îşi încurajează elevii să devină oameni utili şi de văţa al copiilor sînt determinate de diferenţele de per-
încredere. sonalitate şi temperament. Acelaşi lucru se întîmplă cu
Personalitate şi temperament
adulţii. Să vedem în continuare cum depinde modul de Temperamentul Senzorial-Judicativ
a învăţa al adultului de temperamentul său. Spre sfîrşitul studiilor, SJ ştiu de obicei către ce meserie
se îndreaptă. Cu însuşirile lor, pot intra uşor în afaceri
Temperamentul Intuitiv-Afectiv şi în comerţ sau pot lucra în domeniul bancar, în con-
IA trag învăţăminte din experienţele lor de viaţă, folo- tabilitate, în asigurări şi în medicină.
sindu-le mai ales pentru a-şi dezvolta personalitatea. Ca şi SP, continuă să înveţe în timp ce-şi exercită mese-
Percep lumea global şi corelează fiecare eveniment cu ria, dar spre deosebire de aceştia învaţă ordonat, acu-
întregul. mulînd pas cu pas date concrete şi cunoştinţe practice.
A învăţa este în cazul lor o experienţă personală, aptă Stochează într-un colţ al minţii chiar şi informaţiile în-
să schimbe existenţa unui om. Ca şi IR, IA asimilează tîmplătoare ca să le folosească, la nevoie, mai tîrziu.
informaţia în mod abstract, integrînd-o apoi în concep- învaţă care sînt nevoile societăţii şi ale comunităţii din
ţia lor generală despre viaţă. La fel ca IR, au înclinaţii care fac parte şi vor să contribuie concret la satisface-
teoretice mai pronunţate decît temperamentele SJ şi SP. rea lor. Simt nevoia să le fie apreciată responsabilitatea
învaţă cu pasiune doar dacă obiectul de studiu pre- şi hărnicia.
supune o implicare emoţională - a lor şi a celor din jur
- şi au adesea intuiţii unice. Simt nevoia să fie recunos- Temperamentul Senzorial-Perceptiv
cuţi ca indivizi aparte şi să fie apreciaţi pentru contri- Pe măsură ce cresc, SP sînt interesaţi din ce în ce mai pu-
buţia lor. ţin de şcoală. Cu cît lecţiile devin mai teoretice şi mai
abstracte, cu atît se plictisesc mai tare. învaţă mai de-
Temperamentul Intuitiv-Reflexiv grabă din scurte expuneri bogate în ilustraţii şi din con-
Pentru IR, învăţătura e un proces continuu, care du- tribuţii proprii. Dacă, de pildă, pot produce sau construi
rează toată viaţa. Dacă învaţă de la alţii, trebuie să ceva, dacă pot contribui cu un element dramatic sau de
aibă certitudinea că profesorii lor sînt inteligenţi. Le mişcare fizică, atenţia le va fi captată mai mult timp.
place însă, mai presus de orice, să înveţe singuri, iar învaţă mai ales după ce au terminat şcoala, din experien-
dacă îi interesează un subiect, îl studiază temeinic pe ţe practice în care pot să-şi folosească fără oprelişti
cont propriu. Simt nevoia ca studiul lor să aibă un ţel simţul tactil, vizual, auditiv, olfactiv şi gustativ. învaţă
precis. percepînd direct ce se petrece în jur şi au nevoie să fie
Asimilează informaţia într-un mod abstract, anali- apreciaţi pentru existenţa lor atît de adînc înrădăcinată
zînd-o şi departajînd-o în compartimente conexe. Sînt în realitate.
gata să se documenteze în profunzime cînd vor să afle
ceva şi proiectează informaţia obţinută în viitor. Dacă Să ne reamintim că la şcoală învăţătura era o activitate
datele respective par ilogice sau neproductive, IR le preponderent senzorială la început, care se transforma,
12
consideră inutile, căci pun mare preţ pe eficienţă. pe măsură ce creşteam, într-una tot mai intuitivă. Dat
Fiind foarte exigenţi cu ei înşişi, muncesc adesea mai fiind numărul mare de profesori SJ, mai ales în ciclul
mult decît trebuie. Simt nevoia să le fie apreciate lo- elementar, şcolile tind să funcţioneze după principii SJ.
gica raţionamentelor şi capacitatea de a gîndi în per- în învăţămîntul liceal, această situaţie e contracarată
spectivă. de prezenţa profesorilor IA, cu o puternică influenţă
Personalitate şi temperament
y^^:mmi^:&^^^^m'*::T^^^Z%*ţ -
n anii din urmă, am devenit din ce în ce mai înainte de a examina felul în care sîntem afectaţi de
conştienţi de existenţa unor nevoi persona- aceste diferenţe, să observăm două lucruri, legate de di-
le, proprii fiecăruia. Am început să acceptăm mai uşor
namica familiei.
diferenţele de fire şi stil de viaţă dintre oameni şi am
In primul rînd, perspectiva pe care o avem asupra lumii
devenit mai toleranţi. Dar cu cît sîntem mai toleranţi
e rezultatul experienţelor noastre din interiorul fami-
faţă de nevoile personale, cu atît relaţiile de familie de-
liei. Ni se pare că toate familiile sînt identice cu a noas-
vin mai tensionate.
tră. Nu sînt, bineînţeles, lucru pe care îl vom descoperi
Coeziunea tradiţională dintre tată, mamă şi copii de-
curînd, aşa că trebuie să ne adaptăm lumii exterioare,
vine din ce în ce mai slabă şi aproape toţi aparţinem
formată din oameni diferiţi de cei de-acasă. Totuşi, in-
astăzi unui tip nou de familie, o familie mai laxă. Nu
fluenţa părinţilor şi a familiei lasă urme adînci, pentru
e greu să ne imaginăm stresul generat de acest fe-
că am resimţit-o de la vîrste foarte mici, cînd eram ex-
nomen.
trem de receptivi.
Toate familiile sînt întru cîtva conştiente de diferenţele
în al doilea rînd, relaţiile cu familia generează în noi
de tip psihologic dintre membrii lor, de vreme ce aceştia
sentimente foarte puternice. Sîntem nevoiţi să stăm ală-
au nevoi, valon, speranţe şi ambiţii diferite. Uneori pare
turi de nişte persoane cu care, fie că seamănă sau nu cu
surprinzător că reuşesc totuşi să trăiască laolaltă. Dar
noi, trebuie cumva să ne înţelegem.
Personalitate şi temperament
Vera şi Richard sînt conştienţi că ei contrazic tiparele Relaţia dintre David şi Rebecca este un exemplu perfect al
obişnuite, chiar dacă mentalitatea societăţii noastre a tensiunilor de care vorbeam mai sus, căci amîndoi au pre-
mai evoluat în anii din urmă. Teoretic, îi încurajăm pe dispoziţii foarte puternice.
bărbaţi să aibă un comportament mai afectuos şi să ajute Rebecca este judicativă şi se ocupă cu pasiune de casă şi
la treburile din casă sau la creşterea copiilor. De aseme- familie; e încîntată să organizeze ceas cu ceas, dacă
nea, le încurajăm pe femei să-şi aleagă orice tip de carie- nu minut cu minut, programul familiei şi are grijă ca toată
ră şi să devină mai autoritare. E o situaţie convenabilă lumea să respecte orele fixate. David, perceptiv şi intuitiv,
pentru femeile reflexive şi bărbaţii afectivi - ei par acum este în schimb un visător, puţin preocupat de prezent, lipsit
liberi să urmeze calea pe care o doresc. Dar majoritatea de noţiunea timpului şi neinteresat de aspectele practice
femeilor afective şi a bărbaţilor reflexivi « tipici » se ale vieţii de familie. întîrzie la toate întîlnirile - lucru
Personalitate şi temperament
La început sîntem în general atraşi de diferenţele din-
care o scoate din sărite pe Rebecca. Certurile dintre ei pe
tre noi, chiar dacă mai tîrziu s-ar putea să le respingem.
această temă nu mai conteneau, pînă cînd Rebeccăi
Cercetările în domeniu arată că fără înţelegerea tipu-
i-a venit ideea să recurgă la o stratagemă: dacă David era,
rilor psihologice vom trăi multă vreme alături de un
de pildă, programat la dentist la ora 11, îi spunea că
om înainte de a deveni conştienţi de aceste diferenţe.
are orala 10.30!
Este avantajos pentru noi să cunoaştem tipul partene-
Din acest moment, David a devenit punctual, fără măcar
rului nostru într-un stadiu incipient al relaţiei, căci ast-
să-şi dea seama de ce...
fel vom fi scutiţi de conflicte şi neînţelegeri.
mai îndeaproape, pentru că modul lor de operare este celelalte să intervină. Pentru că le folosim mai rar, nu
interesant. Le vom reprezenta în felul următor: le cunoaştem prea bine şi ezităm să recurgem la ele.
Dacă ştiţi care este funcţia dumneavoastră dominan-
funcţia senzorială (S) < > funcţia intuitivă (I) tă, puteţi deduce ordinea celorlalte trei. De pildă, dacă
funcţia reflexivă (R) < > funcţia afectivă (A) funcţia dumneavoastră numărul unu e cea senzorială,
ajutată de funcţia reflexivă (numărul doi), atunci func-
Ştiţi deja că două dintre ele sînt cele pe care le prefe- ţia afectivă va fi numărul trei, iar cea intuitivă, numă-
raţi pentru că sînt mai dezvoltate în cazul dumnea- rul patru. De unde ştim ? Raţionamentul e următorul:
voastră. Dacă, de pildă, sînteţi de tip eSRJ, funcţia funcţiei numărul unu (cea mai dezvoltată) 1 se va opune
senzorială şi cea reflexivă sînt mai dezvoltate; dacă sîn- funcţia cea mai puţin dezvoltată. Dacă funcţia senzo-
teţi de tip ilAP, funcţia intuitivă şi cea afectivă sînt mai rială este în cazul dumneavoastră numărul unu, iar func-
dezvoltate. ţia reflexivă e numărul doi, deducem că funcţia afectivă
Dar dintre cele două, una este mai puternica: e funcţia e numărul trei, deoarece funcţia intuitivă (fiind opusă
dumneavoastră cea mai bună, funcţia numărul unu. Este celei senzoriale) este numărul patru.
funcţia care răspunde prima cînd vă aflaţi în faţa unei O dată ce ne-am dat seama că fiecărui tip îi corespunde
informaţii noi; puteţi avea deplină încredere în ea. Abia o ordine naturală de operare a celor patru funcţii, ne
după aceea răspunde a doua funcţie dezvoltată, secon- înţelegem reacţiile şi ne putem explica de ce aceleaşi lu-
dînd-o pe prima. La cea de-a treia şi a patra funcţie, mai cruri li se par unora uşoare, iar altora dificile. Cu tim-
puţin dezvoltate, se ajunge mai greu, dar ele există şi pul, putem deveni conştienţi de modul în care operează
vă stau la dispoziţie. funcţiile noastre şi mai ales de felul în care funcţia noas-
Trebuie să înţelegem că funcţiile noastre reacţionea- tră numărul unu ajunge să ne controleze viaţa.
ză la stimuli într-o anumită ordine: mai întîi prima O întrebare legitimă este: de ce funcţiile noastre nu sînt
urmată de a doua, apoi a treia şi, în sfîrşit, a patra. egale ? Capitolele anterioare ne-au arătat că ele cores-
Funcţia noastră numărul unu, fiind cea mai dezvol- pund unor moduri de viaţă complet diferite, că sînt dia-
tată, ne este şi cea mai familiară. E funcţia noastră su- metral opuse una alteia. Dacă vreţi să vă dezvoltaţi pînă
perioară, pe care ne putem bizui; ea le domină şi le la capăt funcţia numărul unu, trebuie să o exploataţi la
controlează pe celelalte trei. Sîntem în largul nostru maximum, ceea ce n-ar fi posibil dacă ea ar fi concura-
cînd o folosim şi de aceea recurgem la ea în orice oca- tă de funcţia opusă.
zie. Din acest motiv, a fost numită funcţie dominan- Cum ştim, de fapt, care e funcţia noastră numărul unu ?
tă. A doua funcţie ne este şi ea familiară; folosind-o Am luat ca exemplu funcţia senzorială, dar puteam ale-
împreună cu funcţia dominantă, obţinem un echilibru ge oricare dintre ele. Folosind diagrama de pe pagina
între percepţii şi judecăţi. următoare, veţi determina cu uşurinţă funcţia dominan-
Celelalte funcţii ne sînt mai puţin accesibile. Ele se pot tă a oricărei persoane. Dacă e vorba chiar de dumnea-
manifesta, dar funcţiile noastre mai dezvoltate (deci mai voastră, urmăriţi săgeţile alegînd literele care vă descriu
puternice) sînt întotdeauna cu un pas înaintea lor, gata tipul.
să îşi îndeplinească rolul — să perceapă şi să judece. Funcţia dominantă se manifestă diferit la extravertiţi şi
Promptitudinea primelor două funcţii le împiedică pe la introvertiţi. Pentru primii, ea este afară, la vedere,
Personalitate şi temperament
vertit; ele sînt generate de gînduri provenite de la func-
ţia lor auxiliară, aflată în interior.
DOM AUX Cu ajutorul aceleiaşi diagrame, puteţi determina a treia
şi a patra funcţie a tipurilor din exemplul nostru. Pen-
s 1 R A S 1 R A tru eSRJ, R este funcţia numărul unu, aşa că A (opusă
AUX DOM lui R) este cea mai puţin dezvoltată - funcţia numărul
/\ / /
patru. S este funcţia numărul doi, deci I va fi numărul
/ \ / \ / \
\ trei. Pentru eIRP, I este funcţia numărul unu, prin ur-
R A S 1 R A 5 1 mare S (opusă lui I) este numărul patru; R este funcţia
numărul doi, prin urmare A este numărul trei.
accesibilă oricui. Dar funcţia cea mai bună a introverti-
ţilor este înăuntru, ascunsă, şi puţini reuşesc s-o vadă. Introvertiţii. în cazul unui introvertit, urmaţi pe diagra-
După ce vom învăţa să folosim diagramele, ne vom în- ma din dreapta sensul indicat de săgeţi, dinspre i către
toarce la funcţionarea introvertiţilor. P sau J, depinzînd de tipul celui în cauză. Dacă e vorba
de un ilAJ, mergeţi spre J; dacă e vorba de un iSAP,
Cum ne identificăm funcţia dominantă: spre P. Ajungeţi astfel la perechile S ori I sau R ori A.
metoda I în cazul unui ilAJ, alegeţi săgeata spre A, iar pentru un
Extravertiţii. Ca să determinaţi funcţia numărul unu a unui iSAP, cea spre S. Nu aţi determinat încă funcţia do-
extravertit, urmaţi pe diagrama din stînga sensul săge- minantă, ci doar funcţia auxiliară: A pentru un iiAJ, S
ţilor. Mergeţi de la e fie către P, fie către J, depinzînd pentru un iSAP.
de tipul celui în cauză. Pentru un eSRJ, alegeţi săgeata Ca să aflaţi funcţia dominantă a introvertitului, urmaţi să-
spre J, iar pentru un eIRP, spre P. Ajungeţi astfel la pe- geţile din partea de jos a diagramei: ele sînt orientate spre
rechea de săgeţi S ori I sau R ori A. în cazul unui eSRJ, perechea R ori A, respectiv S ori I. în cazul unui ilAJ,
urmaţi săgeata către R, iar în cazul unui eIRP, pe aceea mergeţi la I; pentru un iSAP, mergeţi la A. Prin urmare,
către I. Obţineţi astfel funcţia dominantă a extraverti- funcţia numărul unu a unui ilAJ este I, iar funcţia lui
tului: R dacă este de tip eSRJ, I dacă este eIRP. numărul doi este A; funcţia dominantă a unui iSAP este
Ca să aflaţi funcţia lui numărul doi sau auxiliară, ur- A, iar cea auxiliară este S. A treia şi a patra funcţie se
maţi săgeţile din partea de jos a diagramei, care merg găsesc, ca şi în cazul extravertiţilor, căutînd ce se opune
spre R ori A sau S ori I. Dacă e vorba de un eSRJ, mer- funcţiei numărul doi, respectiv funcţiei numărul unu.
geţi la S; dacă este un eIRP, la R. Aţi aflat că funcţia
dominantă a tipului eSRJ este R, iar cea auxiliară S, în Diferenţa dintre introvertiţi şi extravertiţi o
vreme ce funcţia dominantă a tipului eIRP este I, iar Folosirea diagramelor de mai sus poate părea plictisi-
'8 179
cea auxiliară R. Observaţi că funcţia numărul doi a unui toare, dar ne ajută să înţelegem perfect diferenţa între
extravertit este interioară, şi, prin urmare, nu e atît de extravertiţi şi introvertiţi. Priviţi din nou diagramele:
evidentă celorlalţi. Extravertiţii însă şi-o dezvăluie cu în cea corespunzătoare extravertiţilor, am încercuit func-
uşurinţă, întrucît sînt comunicativi şi deschişi. Se întîm- ţia dominantă (DOM), în cealaltă, pentru introvertiţi,
plă uneori să auzim lucruri surprinzătoare de la un extra- am încercuit funcţia auxiliară (AUX), îndicînd astfel
Personalitate şi temperament
ce funcţie folosesc extravertiţii, respectiv introvertiţii, introvertiţi. Neavînd acces la funcţia sa cea mai bună,
în interacţia lor cotidiană cu lumea înconjurătoare. prietena, colegii şi familia unui introvertit sînt la rîn-
Extravertiţii îşi arată imediat funcţia dominantă - lucru dul lor dezavantajaţi. Nu e de mirare că oamenii îi judecă
de obicei superficial pe reprezentanţii acestei atitudini!
pe care-1 observăm din primele clipe de contact cu ei.
Procedeul descris mai sus ne ajută să înţelegem de ce func-
Remarcăm repede că un eSRJ, de exemplu, are o minte
ţia dominantă a introvertiţilor este interioară şi invizibilă.
logică şi obiectivă: funcţia lui numărul unu (R) este
Să trecem acum la altă metodă prin care vă puteţi deter-
absolut evidentă. Cînd întîlnim un eIRP, ne dăm ime-
mina funcţia numărul unu. Unii dintre dumneavoastră
diat seama că mintea lui debordează de idei şi variante
s-ar putea să o considere mai simplă.
posibile - din nou funcţia lui dominantă (I) e foarte vi-
zibilă. Extravertiţii ne spun chiar ei ce ştiu, ce propun,
ce gîndesc sau ce simt, astfel că nu ne derutează şi nu Cum ne identificăm funcţia dominantă:
ne rezervă surprize. metoda a ll-a
Cu introvertiţii lucrurile stau complet altfel. Ei folosesc Mai întîi, trebuie să ştiţi dacă sînteţi P sau J. Asta vă spu-
în interacţia cotidiană cu lumea înconjurătoare funcţia ne ce funcţie folosiţi în interacţia cu lumea exterioară:
auxiliară, păstrîndu-şi funcţia dominantă în interior. dacă sînteţi P, folosiţi o funcţie perceptivă (S sau I); dacă
Această situaţie e cît se poate de derutantă, atît pentru sînteţi J, folosiţi o funcţie judicativă (R sau A),
cei din jur, cît şi pentru introvertiţii înşişi. Să vedem ce întrucît o persoană de tip eSRJ este J, ea va face apel, în
se întîmplă. interacţia cu lumea exterioară, la o funcţie judicativă (R);
Cînd cunoaştem un ilAJ, ne confruntăm mai întîi cu pentru că este vorba de un extravertit, R reprezintă tot-
funcţia lui auxiliară (A), care adesea se manifestă şi ea odată funcţia sa dominantă. Dar pentru o persoană de tip
cu reţinere. Cunoaştem o persoană plină de considera- iSRJ, de asemenea J, care foloseşte aceeaşi funcţie judica-
ţie şi înţelegere faţă de ceilalţi (A), dar de obicei nu-i tivă R în contactele cu lumea exterioară, R este funcţia auxi-
descoperim funcţia cea mai bună (I); or, mintea unui liară, în timp ce funcţia dominantă, S, rămîne interioară,
ilAJ e plină de idei şi posibilităţi interesante pe care întrucît un elAP este P, el va folosi funcţia sa percep-
acest tip nu le poate împărtăşi celorlalţi. tivă (I) în contactele cu lumea exterioară; fiind extra-
Cînd cunoaştem un iSAP, ne confruntăm de asemenea vertit, I este funcţia lui dominantă. Un ilAP, în schimb,
cu funcţia lui numărul doi, S. Cunoaştem o persoană deşi este tot P, se foloseşte de I ca funcţie auxiliară în
care îşi arată bunul-simţ şi spiritul practic, dar, dacă nu contactele cu lumea exterioară, în timp ce funcţia sa do-
ajungem s-o cunoaştem foarte bine, s-ar putea să nu-i minantă, A, e interioară.
descoperim funcţia numărul unu, A, cea care-1 împin- Istorioara care urmează ne arată cum îşi pune amprenta
ge, de fapt, să se ocupe de chestiuni practice. funcţia numărul unu asupra reacţiei noastre spontane O
Să reţinem, aşadar, că atunci cînd facem cunoştinţă cu la o informaţie nouă.
181
un introvertit venim în contact cu funcţia sa numărul
doi. Este funcţia lui ajutătoare, dar, pentru că recurge Patru jucători de tenis terminaseră o partidă de dublu cu pu-
la ea cînd are de-a face cu lumea exterioară, o confun- ţin timp înainte de ora de închidere a terenului.
dăm cu funcţia principală. Aceasta rămîne neobservată, Le-ar fi plăcut să mai joace, dar se făcuse tîrziu. Cineva care
fiind ascunsă - ceea ce îi dezavantajează în mod cert pe asistase la partidă le-a spus: « Ştiu eu un teren afară din oraş,
Personalitate şi temperament
cu program pînă la asfinţitul soarelui. Ce-ar fi să mergem că extindem rolul celorlalte funcţii folosindu-le delibe-
acolo şi să facem un meci ? » rat pe toate. In acest fel, deciziile şi opiniile noastre vor
întrebarea a stîrnit reacţii diferite în mintea celor patru. fi mai consistente şi mai echilibrate.
Jucătorul a cărui funcţie dominantă era S, şi-a zis: « Cum o Alegeţi o situaţie din viaţa dumneavoastră pe care aţi
să mergem acolo dacă nici unul din noi n-are maşină? Dacă dori s-o vedeţi dintr-o perspectivă mai largă sau din-
luăm autobuzul, o să se facă seară pînă ajungem! » tr-un alt unghi. Poate fi un episod minor şi aparent ne-
Jucătorul avînd ca funcţie dominantă I, şi-a spus: « E o idee semnificativ, întrucît metoda se aplică oricărei situaţii.
extraordinară. Acolo aerul e sigur mai curat şi probabil că nu e Folosiţi mai întîi funcţiile S şi I, ca să vă daţi seama cum
lume. » îşi imagina deja un gazon verde şi proaspăt, ciripitul percepeţi oamenii şi lucrurile din împrejurarea aleasă.
păsărelelor, foşnetul copacilor din jur. Recurgeţi la S în primul rînd (chiar dacă este, în cazul
Jucătorul a cărui funcţie numărul unu era R s-a gîndit: dumneavoastră, funcţia a patra, cea mai puţin dez-
« Mai mare daraua decît ocaua! Sîntem cinci, aşa că o să ne voltată) şi încercaţi să priviţi situaţia realist, inventari-
certăm cine stă pe tuşă. Nu vreau să mă bag în chestia ind cît mai multe date concrete, reprezentînd-o ca pe
asta. » o stare de fapt actuală, observînd ce faceţi acum - dum-
în sfîrşit, jucătorul a cărui funcţie dominantă era A şi-a zis: neavoastră şi alţii. Dacă vi se pare dificil, descrieţi situa-
« Sîntem cinci, aşa că cineva rămîne oricum pe dinafară şi o ţia respectivă ca şi cum aţi fi un observator neimplicat
să se simtă jignit. Ce-i de făcut? » - şi s-a indispus brusc. care trebuie să relateze nişte fapte.
In continuare, recurgeţi la funcţia I ca să aflaţi cum aţi
Iată că o singură întrebare poate genera reacţii complet putea schimba situaţia sau măcar anumite aspecte ale
diferite. Poate că pînă la urmă, gîndindu-se mai bine, ei. Aţi putea schimba atitudinea celorlalţi ? Ce alte lu-
cei patru şi-au mai modificat opiniile, dar funcţia domi- cruri aţi putea schimba ?
nantă este atît de puternică încît influenţează chiar şi Folosiţi apoi funcţia R pentru a căpăta o perspectivă
deciziile ulterioare. obiectivă - perspectiva unui observator din afară. Luaţi
în calcul toate soluţiile posibile şi gîndiţi-vă la conse-
cinţele fiecăreia. Nu neglijaţi avantajele acelor soluţii
care vă displac.
f
funcţii men lung. Examinaţi modul în care viaţa şi sentimentele
celorlalţi vor fi afectate de diversele soluţii. Analizaţi nu
g
numai ce simţiţi dumneavoastră, dar şi ce simt alţii. s
Toţi am vrea uneori să avem altă funcţie dominantă, Cînd procedaţi astfel (ceea ce nu este deloc uşor), pri- O
care să se potrivească mai bine anumitor împrejurări din viţi de fapt aceeaşi situaţie din unghiuri diferite: vă con- 183
viaţa noastră. Ce minunat ar fi să putem recurge, la ne- centraţi asupra informaţiilor concrete, factuale; treceţi
voie, la orice funcţie dorim! Dar alcătuirea noastră nu în revistă posibilităţile de a schimba lucrurile; luaţi în
ne-o îngăduie şi funcţia care ne conduce în mod natu- considerare atît cauzele şi efectele, cît şi sentimentele
ral va avea întotdeauna prioritate. Putem învăţa însă oamenilor. în concluzie, puneţi la temelia deciziilor dum-
Personalitate şi temperament
neavoastră mai multe informaţii. Probabil că veţi lua
aceste decizii folosindu-vă tot funcţiile dezvoltate, dar,
pentru că ţineţi cont şi de alte aspecte, deciziile vor fi,
cel puţin, mai echilibrate.
Aveţi în tabelul de mai jos, pe verticală, cele 16 tipuri şi,
pe orizontală, ordinea în care operează funcţiile. Func-
ţiile dominante ale tipurilor introvertite sînt sublinia-
te pentru a ne reaminti că ele rămîn ascunse şi că, din Cum ne dezvoltăm
această cauză, le putem trece uşor cu vederea.
«umbra»
Cum să ne cunoaştem tipul opus •
Tipul | Funcţia nr. 1 | Funcţia nr. 2 | Funcţia nr. 3 [Funcţia nr. 4
I Cum să ne dezvoltăm caracteristicile
elAJ afectivă intuitivă senzorială reflexivă
II ilAJ intuitivă afectivă reflexivă senzorială opuse
înd ne descoperim tipul psihologic, cei mai membrilor familiei ajunge să fie ignorat sau chiar anihi-
mulţi dintre noi ne simţim, la început, sti- lat; am arătat, de asemenea, cum un elev diferit de pro-
mulaţi şi încurajaţi. Este ca şi cum cineva ne-ar şopti: fesorul său ajunge să deteste şcoala, neadaptîndu-se pe
« Tiparul vieţii tale este adecvat, eşti construit aşa cum nici un plan, şi cum influenţele pe care le suferim de-a -o
g
trebuie. Concentrează-te asupra trăsăturilor tale po- lungul vieţii ne împiedică uneori să fim cu adevărat noi
zitive. » Este important să simţim acest lucru, căci înşine. Cu puţin noroc, descoperim singuri mijloacele
trebuie să preţuim avantajele tipului nostru şi avem de a dezvolta predispoziţiile corespunzătoare tipului
nevoie de confirmarea propriului nostru fel de a fi şi nostru şi lucrul acesta ne va da un sentiment de pro-
de a trăi înainte să ne gîndim la amplificarea şi dezvol- fundă satisfacţie. în caz contrar, s-ar putea să îmbră-
tarea sinelui. S
ţişăm o carieră sau un mod de viaţă opuse naturii noastre
d
Nimeni nu poate pretinde că şi-a dezvoltat deplin tipul şi să fim însoţiţi de un permanent sentiment de insa-
187
psihologic, dar unii dintre noi au avut şansa unei vieţi tisfacţie; trăim, cu alte cuvinte, un tip străin. Dacă sim-
care le-a maturizat tipul. Alţii, cu mai puţin noroc, simt ţiţi această insatisfacţie, trebuie să faceţi efortul de a vă
că evoluţia le-a fost întru cîtva frînată. Cîteva din mo- conştientiza pînă la capăt tipul şi temperamentul şi de
tive ne sînt deja cunoscute. In Capitolul 5 am arătat a le trăi pe deplin, în loc să vă chinuiţi să vă dezvoltaţi
cum, într-o familie, orice tip radical diferit de restul predispoziţiile opuse. Doar cînd propriul tip a devenit
Personalitate şi temperament
îndeajuns de puternic ne putem pune problema dezvol- deci tot ce facem e în folosul nostru. S-ar putea să ne
tării laturii noastre « slabe » - umbra, doară, să suferim, să ne frămîntăm, să intrăm în con-
înainte de a vedea cum ne putem dezvolta propriul tip, flict cu noi înşine, dar rezultatul va fi amplificarea şi
să ne gîndim la atitudinea noastră faţă de viaţă. Dife- îmbogăţirea vieţii noastre. Stimulant prin el însuşi,
ritele tipuri au atitudini diferite; văd viaţa în moduri acest ţel ne aduce răsplata unei fericiri mai profunde
diferite şi au scopuri diferite. IA caută în viaţă un sens şi a reuşitei. Dezvoltîndu-ne anumite aspecte ale pre-
legat de ei înşişi; IR caută cunoaşterea intelectuală; SJ dispoziţiilor opuse, vom « poseda » mai mult din noi
trăiesc aici şi acum pentru a fi utili şi a-şi face datoria; înşine, vom deveni mai echilibraţi, mai împliniţi, mai
SP trăiesc ca să se bucure de clipa prezentă. Indiferent compleţi. Vom şti cînd ni se va întîmpla asta, iar cei
de aspiraţii, cu toţii vrem să ne atingem maximumul - din jur o vor şti şi ei.
pentru a ne trăi viaţa la maximum.
Ca să ne îndeplinim ţelul, nimeni nu ne poate ajuta mai
bine decît noi înşine: trebuie să ne dezvoltăm predis-
poziţiile şi în acelaşi timp umbra, partea ascunsă şi ne-
văzută din noi. Unii privesc acest proces ca pe o luptă Cum să ne cunoaştem
între lumină şi întuneric, alţii, ca pe o împlinire personală
şi o dezvoltare spirituală. Ştim că partea noastră mai evo- tipul opus
luată - tipul nostru - ne stă întotdeauna la dispoziţie.
Este ca şi cum ar fi în plină lumină: sîntem conştienţi Dacă doriţi să vă puneţi în valoare umbra, dezvoltîn-
de această parte şi o vedem. Cealaltă parte, nedezvoltată, du-vă aspecte ale tipului opus celui propriu, iată cîteva
nu ne e încă accesibilă şi sîntem mai puţin conştienţi de sugestii.
caracteristicile ei: nu le vedem, sînt deocamdată în întu- începeţi prin a citi, în Capitolul 1, profilul tipului care
neric. Putem să ne imaginăm că încercăm să aducem o vi se opune şi încercaţi să vă formaţi o imagine po-
porţiune din zona întunecată la lumină. In termeni de zitivă despre el. Inchipuiţi-vă apoi o persoană apar-
tipuri psihologice, asta înseamnă să cultivăm aspecte ale ţinînd acestui tip şi comportamentul ei în cursul unei
predispoziţiilor opuse, care pătrund în viaţa noastră zile obişnuite. Dacă reuşiţi să « vedeţi» ce observă,
conştientă, devenind utilizabile. Umbra ajunge astfel o gîndeşte, simte şi face această persoană, veţi căpăta o
parte din noi înşine şi ne poate susţine şi îmbogăţi tipul. idee despre felul în care tipul opus îşi trăieşte viaţa.
Aceia dintre noi care cred în spirit vor vedea procesul Vă puteţi de asemenea gîndi la lucrurile care îi displac
ca pe o evoluţie către desăvîrşirea spirituală. acestui tip, ca şi la cele care îi plac. Are el oare anu- c
S
Este important să nu încercaţi să vă transformaţi în ti- mite trăsături pe care le admiraţi ? Există oare împre-
pul opus. Avem, fiecare, propriul nostru tip, dar există jurări în viaţa dumneavoastră pe care le-aţi putea
189
momente în care ne dăm seama că ne-ar ajuta să fo- influenţa în bine dacă v-aţi folosi de una sau mai multe
losim una sau mai multe din predispoziţiile opuse. predispoziţii ale acestui tip ? încercaţi să analizaţi pe
Deseori, lucrul acesta poate fi cumplit de greu şi de rînd fiecare predispoziţie şi să vedeţi unde şi cum v-ar
frustrant; în asemenea clipe, să ne reamintim că ţe- fi de folos. Dacă studiaţi cu perseverenţă tipul opus, vă
lul nostru este să ne susţinem şi să ne întărim tipul - veţi cunoaşte mult mai bine pe dumneavoastră înşivă;
Personalitate şi temperament
iar cîteodată acelaşi lucru vă ajută să descoperiţi de ce « E dificil s-o cunoşti cu adevărat. » • « Se hotărăşte
le iritaţi pe persoanele aparţinînd altor tipuri. greu, dar cînd s-a hotărît nu-1 mai poţi face să se răz-
Să cercetăm acum tipurile pe rînd, arătînd ce anume îi gîndească. » • « Duce o viaţă retrasă, compania oamenilor
jignesc sau îi deranjează pe ceilalţi la fiecare. Comenta- nu o atrage. » • « Ştiu că e de fapt drăguţ şi înţelegător,
riile de mai jos vor fi formulate fără menajamente, pen- dar pare atît de rece şi rezervat ...»•« E prea serioasă,
tru a fi clar înţelese. Majoritatea conţin cel puţin un habar n-are să se distreze! »
grăunte de adevăr, chiar dacă nu se aplică neapărat tu-
turor reprezentanţilor tipului. Decideţi chiar dumnea- Pentru a vă îmbogăţi tipul:
voastră care dintre ele vi se potrivesc. • Citiţi profilul eSRP.
• încercaţi să cunoaşteţi mai bine lumea practică. Fiţi
I. Tipul elAJ mai conştient de lucrurile care se petrec în jurul dum-
Comentarii pe seama unui elAJ: neavoastră.
« îşi închipuie că ea ştie mai bine ce vor ceilalţi! » • « Este • încercaţi să vă dezvoltaţi logica, folosind-o în pro-
atît de vorbăreţ şi de convingător, încît ţi-e greu să-1 fesiunea dumneavoastră şi în tot ce vă interesează.
contrazici. » • « Niciodată n-are răbdare! » • « Se supă- • Străduiţi-vă să vă adaptaţi împrejurărilor schimbă-
ră imediat dacă cineva pune la îndoială felul lui de a ju- toare ale vieţii şi dorinţelor celorlalţi.
deca lucrurile. » • « Uită tot timpul amănuntele pentru • încercaţi să fiţi mai deschis, iar oamenii se vor bucu-
că e prea grăbită să treacă la altceva. » ra că reuşesc să vă cunoască.
• Dacă cineva face bine un lucru, lăudaţi-1 fără reţineri. • Trăiţi şi pentru dumneavoastră, nu numai pentru ser-
viciile pe care le faceţi celorlalţi; încercaţi să rămîneţi
X. Tipul iSRJ singur din cînd în cînd.
Comentarii pe seama unui iSRJ: • Străduiţi-vă să nu acaparaţi conversaţia; stînd deo-
« Pare rece şi lipsit de orice sentimente. » • « Nu are ni- parte, veţi afla nenumărate lucruri despre felul în care
mic de spus, mă-ntreb cum se descurcă în societate, cînd gîndesc, simt şi trăiesc ceilalţi.
e invitată undeva. » • « Am încercat eu să-1 descos, dar • Un prieten de tip intuitiv-introvertit v-ar putea îm-
nu e cine ştie ce de capul lui. » • « Nu vorbeşte decît bogăţi perspectiva asupra vieţii.
de întîmplări trecute, n-o interesează ideile noi. » • • Cînd cineva vine cu o idee nouă, încercaţi să n-o res-
« Nu-1 poţi scoate dintr-ale lui, e complet inadaptabil. » pingeţi imediat; ascultaţi-o mai întîi.
• Acceptaţi ca, din cînd în cînd, să intervină schimbări
Pentru a vă îmbogăţi tipul: în rutina vieţii dumneavoastră.
• Citiţi profilul elAP.
• încercaţi să vă arătaţi căldura şi entuziasmul cînd sîn- XII. Tipul iSAJ
teţi în compania oamenilor. Comentarii pe seama unui iSAJ.
• Căutaţi să intraţi în contact cu persoane cît mai diferite. « E moale, e lipsită de orice fermitate. » • « Nu vrea
• încercaţi să nu refuzaţi o idee nouă pe motiv că nu să iasă în faţă, nu e un ambiţios. » • « Munceşte ca o
este practică. roabă şi nu crîcneşte în faţa lui! » • « N-are nici
• Străduiţi-vă să priviţi spre viitor şi să vă faceţi mici voinţă, nici ambiţie - nu o să facă nimic în viaţă. » •
planuri de perspectivă. « Cum să ştii ce e în sufletul ei dacă nu scoate nici o
• învăţaţi-vă să vă implicaţi în ceva nou. vorbă? »
• Adaptaţi-vă stilului celorlalţi şi acceptaţi să aduceţi
schimbări planurilor dumneavoastră. Pentru a vă îmbogăţi tipul:
• Exprimaţi-vă recunoştinţa cînd cineva vă face un ser- • Citiţi profilul eIRP.
viciu. • încercaţi să fiţi mai ferm în privinţa lucrurilor care
vă interesează cu adevărat.
XI. Tipul eSAJ • Ieşiţi în evidenţă, nu mai încercaţi să treceţi neob-
Comentarii pe seama unui eSAJ: servat.
• « Vorbeşte ca o moară stricată! » • « E fericit să aibă • Cultivaţi-vă o nouă pasiune, care să vă aparţină doar
ceva de făcut. » • « Lipsa ei de logică mă scoate din să- dumneavoastră.
g
• Faceţi efortul să « priviţi pădurea, nu copacii »; vă va
rite ! » • « N-ai nici o şansă să strecori şi tu un cuvînt
cînd vorbeşti cu el. » • « E incapabilă să urmărească o ajuta să deveniţi mai receptiv la nou, atît acasă, cît şi a
la lucru. 197
idee sau să priceapă ceva abstract. »
• Nu vă feriţi să faceţi speculaţii despre posibilele
Pentru a vă îmbogăţi tipul: rezultate ale unor idei noi.
• Citiţi profilul iIRP. • încercaţi să aduceţi schimbări sau adaptări în rutina
• învăţaţi să vă preţuiţi pentru ceea ce sînteţi. şi planurile dumneavoastră.
i ersonalitate şi temperament
XIII. Tipul eSRP • încercaţi să vă respectaţi promisiunile şi angajamen-
Comentarii pe seama unui eSRP: tele, astfel ca cei din jur să ştie că se pot bizui pe dum-
« Nu e niciodată aici cînd am nevoie de el. » • « Joacă neavoastră.
tot timpul teatru - mă întreb cînd devine ea însăşi. » • • Acceptaţi să luaţi în considerare şi ideile celorlalţi.
« Nu pot conta niciodată că o să fie punctual. » • « Nu • înainte de a respinge ideile cuiva, socotindu-le nerea-
e genul de femeie care înţelege imediat ce te frămîntă. » liste, căutaţi punctele cu care sînteţi de acord.
• « E greu să-i explici o idee, este prea captivat de ce se • Dacă aveţi presimţiri sau idei neortodoxe, nu le repri-
petrece chiar atunci în jur. » maţi; îngăduiţi-le să se dezvolte - în beneficiul dum-
neavoastră şi al celor din jur.
Pentru a vă îmbogăţi tipul:
• Citiţi profilul ilAJ. XV. Tipul eSAP
• Fiţi cît mai receptiv la problemele celor din jur - mai Comentarii pe seama unui eSAP:
ales dacă e vorba de oameni aparţinînd altui tip - şi « Nu se gîndeşte niciodată înainte - ea trece la fapte! »
arătaţi-vă compasiunea. • « Nu-1 poţi face să stea locului. » • « Asta e stilul ei:
• Străduiţi-vă să fiţi cald şi înţelegător cu familia şi cu vrea să facă prea multe lucruri deodată şi n-are cum să
colegii de serviciu. le termine pe toate. » • « Se minte singur că nu există
• Lăsaţi-vă sentimentele şi emoţiile să iasă la suprafaţă. lucruri neplăcute pe lume şi cînd se întîlneşte cu aşa
• încercaţi să faceţi anumite lucruri de unul singur, fără ceva dă bir cu fugiţii! » • « Ea sare întotdeauna la ur-
spectatori. mătorul punct de pe listă, chiar dacă nu le-a rezolvat
• Dacă vreţi să duceţi o treabă la bun sfîrşit, îngrijiţi-vă pe celelalte.»
de detaliile aparent neimportante.
• Exersaţi-vă puterea de concentrare asupra chestiuni- Pentru a vă îmbogăţi tipul:
lor ceva mai abstracte. • Citiţi profilul iIRJ.
• Retrageţi-vă din cînd în cînd din viaţa activă şi veselă
XIV. Tipul iSRP cu care sînteţi obişnuit - oferiţi-vă momente de sin-
Comentarii pe seama unui iSRP: gurătate.
« E absolut incapabil să priceapă ce simt! » • « N-o in- • Treceţi în revistă numeroasele lucruri pe care le în-
teresează să facă parte din grup, o interesează doar ce treprindeţi şi gîndiţi-vă care e ordinea logică de prio-
face grupul. » • « E un om destul de rece şi de calcu- rităţi.
lat. » • « Rareori apare ea la vreme! » • « Puţin îi pasă • Hotărîţi-vă: vă interesează chiar toate activităţile în
ce credem noi, el îşi vede de drumul lui. » care vă implicaţi sau le îndepliniţi din obişnuinţă ?
• V-aţi gîndit vreodată ce înseamnă viaţa pentru dum-
198
Pentru a vă îmbogăţi tipul: neavoastră ?
• Citiţi profilul elAJ. • Angajaţi-vă într-un proiect pe care să-1 duceţi la bun
• Străduiţi-vă să fiţi amabil şi prietenos cu oamenii - sfîrşit de unul singur.
vor reacţiona la fel, mai ales dacă le arătaţi simpatie • Fiţi receptiv la ideile ştiinţifice şi admiteţi că unele din-
şi înţelegere. tre ele au utilitate practică.
nunuMam ii temperament
XVI. Tipul iSAP tru că ne simţim atraşi de alte zone ale vieţii, de care am
Comentarii pe seama unui iSAP: devenit între timp conştienţi.
« E ştearsă, dar ea vrea să fie aşa - îşi ascunde chipul încercarea de a integra anumite aspecte ale umbrei în eul
adevărat. » • « Nu l-aş recomanda să ne reprezinte com- nostru conştient poate da mari satisfacţii. E posibil să
pania, n-are destulă personalitate. » • « Se pierde în amă- ne dezvoltăm în salturi bruşte, dar şi să avem recăderi
nunte şi n-are timp să ajungă la esenţial. » • « Nu e prea frecvente, însoţite de o adîncă dezamăgire. In funcţie de
vorbăreţ, aşa că nu prea ştiu ce e în capul lui. » • « N-are circumstanţele personale ale fiecăruia, vom fi supuşi
destulă forţă să conducă o echipă! » fluctuaţiilor, aşa cum ni se întîmplă adesea în viaţă. Ni-
meni nu trăieşte tot timpul la acelaşi nivel; în mod simi-
Pentru a vă îmbogăţi tipul: lar, felul nostru de-a fi are urcuşurile şi coborîşurile lui.
• Citiţi profilul eIRJ.
• încercaţi să vedeţi « tabloul global », nu vă mai pier-
deţi timpul cu detalii minore.
• încercaţi să vă asumaţi un rol de conducere - oricît
I Cum să ne dezvoltăm
de insignifiant - şi să organizaţi o activitate de la un
cap la altul.
caracteristicile opuse
• Nu renunţaţi la opinia dumneavoastră într-o discuţie, Sugestiile precedente se refereau la modurile în care
chiar dacă alţii nu o acceptă. putem să ne întărim caracteristicile mai puţin între-
• Obişnuiţi să staţi în culise; ieşiţi cîteodată la lumina buinţate ale personalităţii noastre. Există însă şi altă
rampei, astfel ca ceilalţi să devină conştienţi de rea- cale de a ne dezvolta umbra. Ne putem concentra asupra
lizările dumneavoastră. tuturor predispoziţiilor opuse, căutînd modalităţi po-
• încercaţi să priviţi lucrurile, măcar pe unele dintre ele, zitive de a le întrebuinţa. Aveţi mai jos o serie de suges-
din unghi ştiinţific şi logic. tii în acest sens; decideţi singuri care sînt aplicabile în
cazul dumneavoastră.
Sugestiile de mai sus ne reamintesc că sîntem cu toţii
nişte fiinţe fragile şi trebuie să fim realişti în aşteptările Dezvoltarea atitudinii extravertite
noastre, fie în ce ne priveşte, fie în ce-i priveşte pe alţii.
la introvertiţi
Vieţile noastre sînt diferite nu numai ca tip, dar şi ca
Posedaţi deja, într-o măsură mai mică sau mai mare, tră-
experienţă. Momentul propice de dezvoltare a tipului
sături extravertite, datorită cărora puteţi trăi în această
nu e neapărat acelaşi pentru două persoane diferite,
lume.
în general, în anii tinereţii sîntem preocupaţi de ale-
• Căutaţi compania cîte unei singure persoane sau a
gerea şi construirea unei cariere, de găsirea unui par-
unui grup restrîns, căci prezenţa prea multor oameni
tener şi întemeierea unei familii. în aceşti ani avem
v-ar putea sufoca.
tendinţa să trăim aşa cum ne dictează propriile predis-
• Veţi suporta mai uşor compania oamenilor dacă vă
poziţii; abia cînd ajungem pe la mijlocul vieţii începem
implicaţi, alături de ei, în activităţi care vă interesează.
să dăm atenţie evoluţiei personale sau spirituale. Une-
• întrebaţi-i pe cei din jur ce li s-a mai întîmplat şi ce
ori facem acest lucru într-un moment de criză sau pen-
au mai aflat.
Personalitate şi temperament