Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuvintele Iti Modeleaza Creierul - Andrew Newberg PDF
Cuvintele Iti Modeleaza Creierul - Andrew Newberg PDF
cuRTEA @vECHB
316 cuvrNTELE l1r uoorreezA cnnreRur
Capitolul l
Un nou fel de a conversa ..
:.
. . 15
Capitolul2
Putereacuvintelor ....,. ..."'..39
Capitolul3
vtultiplele limbaje ale creierului . . . . . . . . . . . . . 59
Capitolul4
Limbajul congtiinlei ... . .76
Capitolul5
Limbajulcoopererii ?.. r r.....104
Capitolul6
Limbajulincrederii .....117
PARTEA A II.A Anexa C
comunicarea Empatici: lucrare de cercetare ' ' ' ' ' ' '268
'
Dezvolrare" comunicare
""tJ:ffoff,ti;de Note" "'271
capitorul 7
Valorile interioare, fundamentul existenfei Index ' ' " ' 305
congtiente .......137
Capitolul B .
Capitolul g
Comunicarea Empatici: exerseazi-fi creierul social . . . 188
PARTEAA III-A
APLICATII PRACTICE
Cum si comunici eficient cu cei din jur
Capitolul l0
Comunicarea Empatici cu cei dragi . .209
Capitolul 11
Comunicarea Empatici la locul de munci . . .229
Capitolul 12
Comunicarea Empatici cu cei mici . . .246
Anexa A
Tiaining in Comunicarea Empatici: CD-uri, mp3-uri,
cirfi cu exercifii, seminare online gi worlshop-uri . . . .261
Anexa B
Comunicarea Empatici: protocol pentru exercifiile
in cuplu . .264
CAPITOLUL 1
avea asupra celorla$i. Vorbim mai mult decAt este nevoie. clienfii gi colegii tii. Vei genera colaboriri distractive gi
Firi si ne dim sealna, nu ii ascultim bine pe ceilalli 9i, productive la locul de munc6; ili vei imbunitefl abiliti$le
de cele mai multe ori, nu dim atenfie inlelesurilor subtile de management, iar acest lucru se va traduce printr-un
transmise prin expresiile faciale, limbajul corpului sau venit mai mare gi prin mai multe vAnziri.
tonul gi cadenfa vocii
- elemente ale comuniclrii care sunt
adesea mai importante decAt cuvintele Pe care le rostim.
CELE 12 STRATEGII
Aceste puncte slabe in procesul de comunicare nu sunt
ALE CO MUNICARII EMPATICE
cauzate de o proasti educafie. Mai degrabi, ele sunt legate
de un creier nedezvoltat complet, pentru ci zonele care
1. Relaxeazi-te. 7. Observi semnalele
controleazi congtiinla sociali, empatia 9i abilitilile lingvis- nonverbale.
2. Rimii prezent.
tice corespunzitoare nu sunt complet operafionale decAt
8' Exprim6-1i aprecierea'
dupi ce atingem, cu aproxima{ie, vArsta de 30 de ani' in 3. cultive hni$tea interioari.
9' vorbegte cu cilduri'
ciuda acestui handicap neural, studiile gtiinfifice arat| cit 4. intiregte atitudinea pozitivi.
l0'vorbegte rar'
oricine vdrsti
- fie ci este tdndr, fie in au - igi poate exersa
legituri cu conqtiinfa
5. Reflecteazi asupra celor mai
profunde valori ale tale.
centrii limbajului gi pe cei care I 1. Vorbegte succint.
sociali, imbunitifindu-gi astfel capacitatea de a comunica 6. Acceseazi o amintire plicuti. 12. Asculti in profunzime.
mai eficient cu ceilal1i.
J purt.rr.roLri de conversafie' Aceasti legituri speciali cele din urmi, duce la epuizare; s-a dovedit, de asemenea,
neurali"" iar in aceastl ci este deosebit de eficienti pentru a construi echipe de
fo"t,a denumirea de,,consonanfi pot realiza
stare de atmonizate reciproci doi oameni lucru mai unite, pentru a imbunitifi comunicarea intre
lucruri remarcabile impreuni' De ce? Pentru
c[ elimini managementul de top qi cel intermediar 9i pentru a face
cAnd doi
atitudinea defensivi caie existi in mod normal mai performanti rela{ia cu clienfii, rezultind in vAnziri
oameni converseazi. sporite gi parteneri loiali.
apar conflicte la locul de joaci. este o func{ie naturali a creierului. Odati ce un comporta-
ment este invifat, el aluneci in memoria incongtienti de
termen lung, de unde poate fi transformat in acfiune
Ascultarea profundi
aproape firi efort. Chiar gi atunci cdnd am invi{at un nou
Comunicarea Empatici pune in egali misuri accentul pe comportament care este mai eficient, amintirile gi com-
ascultare Ei pe vorbire. Ascultarea congtienti ne cere si ne portamentul anterior se declangeazd rapid.
antrenim minlile ocupate si rimini concentrate nu doar
pe ceea ce spune alti persoani, dar 9i pe indicatorii non- Creierul uman are nevoie de o cantitate enormi de ener-
verbali care reflecti in vocea
se sa, pe fala sa 9i prin limbajul gie pentru a funcfiona gi este nevoie de 9i mai multi
corpuldi Ascultarea profundl intrerupe 9i discursul
siLu. energie pentru a clidi noi circuite neurale care si schimbe
interior care este produs constant de centrii de limbaj ai felul in care vorbim de obicei cu ceilalli. De fapt, fiecare
creierului, un fenomen pe care il vom cerceta in capitolul 3' schimbare pe care o facem in stilul nostru de viafi este
Atunci cAnd invilim si ne distanlim 9i si observim de la perceputi de creier ca un eveniment stresant, motiv pentru
distanll aceasti minte vorbireafi, se cteeazh un nou fel care Comunicarea Empatici dedici o atenfie speciali stra-
de ticere. Acest lucru ne permite si acorddm mai multi tegiilor care scad nivelul stresului.
atenfie lucrurilor pe care le spune cealalti persoani 9i ne
sporegte capacitatea si intuim ce simte partenerul de con- Stresul intervine in mecanismele neurologice care coordo-
versalie, inclusiv indiciile subtile de onestitate 9i in9el6- neazi producerea gi receptarea limbajului. Cind suntem
ciune care sunt reflectate de microexpresiile fefei' stresa{i, circuitele emofionale ale creierului limbic devin
active, iar circuitele limbajului din lobul frontal devin mai
Dup[ cum arati cercetirile recente bazate pe scanarea i
pulin active. Studiile in comunicare ne-au ardtat cd stresul
creierului, cu cdt ascultim mai in profunzime, cu atit cre- i
gi tensiunea incordeazi mugchii fepi intr-un fel care tre-
ierul nostru va oglindi mai mult activitatea din creierul
zeqte suspiciuni in min{ile celor care ne privesc. O mini
celeilalte Persoane. Acesta este motivul pentru care Putem
relaxati, pe de alti parte, sugereazi deschidere, incredere
si infelegem cu adevirat altl persoanl 9i si empatizim cu
in sine gi faptul ci ceila$i se pot bizui pe noi.
bucuriile sau triste{ile ei' i
cuvINTELE l1t uoor,rEezA cREIERUL UN NOU FEL DE A CONVERSA
Cind suntem stresafi, tonul vocii noastre se schimbi 9i a camaraderiei in companie gi a satisfacfiei personale, in
capiti o noti de iritabilitate 9i frustrare' Acest lucru va acelagi timp cu o scidere misurabili a anxietifii personale
stimula imediat o reacfie defensivi in mintea ascultito- gi a stresului. Numirul de zile de concediu medical a scizut
rului, care va submina potenfialul Pentru un dialog pro- gi loialitatea fafi de companie a crescut, ceea ce s-a tradus
ductiv, inci dinainte si fi inceput conversafia' printr-o rati mai mici de fluctuafii ale salariafilor. in
esenfi, un nivel de stres scizut inseamni mai multi feri-
Cum si faci pentru a integra reducerea stresului 9i relaxa- cire gi, aga cum s-a demonstrat intr-o importanti cerce-
rea intr-o conversafie, mai ales daci te afli in mijlocul
unei
tare care a examinat 2 000 de dMzii apartindnd de zece
zile aglomerate la locul de munci? Iati ce face John Watkins mari corporatii, persoanele fericite muncesc mai mult.
la firma sa de dezvoltare de software. EI incepe ziua stAnd Sunt, de asemenea, mai pline de imaginafie, mai creative gi
in cerc cu cei gase 9efi de departamente' i9i petrec primul productive.a
minut ciscind qi intinzindu-se, ceea ce ii ajuti pe tofi si
se elibereze de gdndurile care le distrag atenfia 9i
si scape
Conversafia sinuoasi
de iritare. Apoi, fiecare persoani are la dispozifie 30 de
secunde pentru a descrie la ce lucreazi in prezent' Daci
au
Comunicarea Empatici are o lungi istorie. A inceput in
intimpinat probleme sau au nevoie de asistenli, alte per- 1992 sub forma unui experiment empiric fbcut de Mark,
soane din cerc pot rispunde cu sugestii pozitive' insi 9i alituri de un grup de psihologi gi terapeufi transpersonali
in acest caz ei trebuie si adere la,,regula de 30 de secunde"' din Los Angeles. in acea etapi nu existau decit trei ,,reguli':
care este o componenti cruciall a Comunicirii Empatice' relaxeazi-te, vorbegte rar gi agteapti-fi rdndul, apoi spune
Criticile nu sunt permise, pentru ci 9i un singur gind orice i1i vine in minte, fbri cenzuri.
negativ poate distruge procesul de colaborare pentru tot
restul zilei. Premisa era simpli: daci am putea vorbi din adincul fiin-
fei noastre, in loc de modul defensiv in care ne raportim
Acest ritual poate pirea straniu pentru o companie multi de obicei la ceila\i, am putea fi capabili si ne comunicim
milionari, dar rezultatele vorbesc de la sine: in mai pufin sentimentele gi dorinfele mai onest, cu mai pufini minie
de 20 de minute, compania poate identifica cele mai im- gi cu mai mare sensibilitate. Mai mult, daci ne permitem
portante obiective Pentru ziua respectivi 9i poate propune si vorbim cu spontaneitate din acest sine interior, mai
sugestii creative care pot fi rapid evaluate, modificate 9i adinc, fbri si impunem un anumit curs conversafiei, dia-
implementate. logul poate deveni mai relevant qi semnificativ pentru
Cind compania lui ]ohn a fost testati de o echipi de cer- indivizii care iau parte la el. Am putea fi capabili si acce-
cetare independenti, se inregistrase - dupi doar un an sim adeviruri emofionale mai profunde, frri teami, cres-
de utilizare a acestei strategii o cre$tere semnificativi cind astfel niveldl de intimitate gi incredere in cei din jur.
-