Pentru care subiecți sunt extinse termenele de prezentare a Dărilor de seamă și de achitare a impozitelor și taxelor pentru anul 2019?

        Prevederile pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie
2020 extinde termenul obligațiilor fiscale pentru: 
        - întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul
întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, urmează să declare și achite
impozitului pe venit, impozitului pe bunuri imobiliare, impozitul funciar și taxele locale pentru anul 2019 - pînă la 25 aprilie 2020; 
       - agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii prevăzuți în Capitolului 71 titlul II din Codului fiscal
nr.1163/1997, urmează să prezinte Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operaţională pentru perioada
fiscală 2019 - pînă la 25 aprilie 2020; 
        - contribuabilii care au obligația de a achita impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător în rate (conform art.84 din
Codul fiscal) pentru primul trimestru al anului 2020, urmează să achite impozitul pînă la data de 25 iunie 2020;
         - persoanele fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acţionari ai
fondurilor de investiţii), care au obligația de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit și de a achita
impozitului pe venit pentru anul 2019 - pînă la 29 mai 2020.

40.1.2. Care este termenul de prezentare a Dării de seamă fiscală unificată/(Declarația) (formularul UNIF18) și de achitare a impozitelor și
taxelor aferente anului 2019?
Întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii
perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, au obligația de a prezenta Darea de seamă
fiscală unificată/(Declarația) (formularul UNIF18) și de a achita impozitele și taxele aferente perioadei fiscale 2019, pînă la data de
25 aprilie 2020. (pct. 26 alin. (1) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020)

40.1.3. Care este termenul de prezentare a Dării de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operaţională (Forma IVAO15) pentru
anul 2019?
Agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii care aplică regimul fiscal prevăzut la Capitolul 71 din
Codul fiscal, au obligația de a prezenta Dării de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operaţională (Forma IVAO15)
pentru perioada fiscală 2019, pînă la data de 25 aprilie 2020. (pct. 26 alin. (1) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a
Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020)

40.1.4. Care este termenul de achitare a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător în rate pentru primul trimestru al anului 2020?
Pentru contribuabilii care au obligația de a achita impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător în rate (conform art.84
din Codul fiscal), termenul de achitare constituie pînă la data de 25 iunie 2020 pentru primul trimestru al anului 2020. (pct. 26 alin.
(2) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020)

40.1.5. Care este termenul limită de prezentare a Declarației și achitare a achitarea impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice
(cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acţionari ai fondurilor de investiţii)?
Pentru persoanele fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acţionari ai
fondurilor de investiţii) care au obligația de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul
CET18), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.150 din 05.09.2018 și de a achita impozitului pe venit pentru anul 2019,
termenul limită constituie 29 mai 2020. (pct. 26 alin. (3) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova
nr.3 din 23 martie 2020)

40.1.6.Care este termenul de declarare şi achitare pentru taxele locale pentru primul trimestru al anului 2020?
Prin derogare de la prevederile Codului fiscal nr.1163/1997, conform deciziilor Comisiei naţionale extraordinare de sănătate
publică şi/sau a Dispoziţiilor Comisiei pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova, termenul de prezentare a dărilor de
seamă fiscale şi de achitare a obligaţiilor fiscale aferente taxelor locale pentru primul trimestru al anului 2020 se prelungeşte până
la 25 iulie 2020.
(Temei: Dispoziția nr.28 din 12 mai 2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova).

40.2.1. Cine poate beneficia de subvenţia pentru instituirea șomajului tehnic și/sau staționare urmare a situației epidemiologice (COVID-19) şi
care sunt subiecţii subvenţiei?
        Potrivit prevederilor pct. 6.1 al Dispoziției nr. 16 din 10 aprilie 2020, precum şi a art.II alin.(3) din Legea nr.69 din
21.05.2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgenţă în sănătate publică şi modificarea unor acte
normative, subiecţii subvenţiei sunt întreprinderile şi organizaţiile necomerciale, rezidenţi ai Republicii Moldova, care au instituit
şomaj tehnic şi/sau staţionare, conform prevederilor art. 80 şi 801 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.

40.2.2.
Care este mărimea subvenţiei şi categoriile de subiecţi cărora li se acordă subvenţii în perioada stării de urgenţă declarată?

Categoria Mărimea subvenţiei Suma subvenţiei

Subiecţii în mărimea sumei achitate a Suma subvenţiei
subvenţiei care şi-au impozitului pe venit, a contribuţiilor calculată la nivel de
sistat total sau de asigurări sociale de stat salariat per zi de
parţial activitatea obligatorii datorate de angajator, a şomaj tehnic sau
conform deciziilor contribuţiilor individuale de
Comisiei naţionale asigurări sociale de stat obligatorii staţionare nu va
extraordinare de şi a primelor de asigurări obligatorii depăşi suma calculată
sănătate publică de asistenţă medicală în formă de a impozitului pe venit,
şi/sau Dispoziţiilor contribuţie procentuală datorate de si altor plăţi
Comisiei pentru angajator şi salariat aferent obligatorii aferent
Situaţii indemnizaţiei/salariului acordat salariului pentru luna
Excepţionale a salariaţilor aflaţi în şomaj tehnic februarie 2020 per zi
Republicii Moldova şi/sau staţionare lucrătoare.
în mărime de 60% din suma
achitată a impozitului pe venit, a Suma subvenţiei
contribuţiilor de asigurări sociale de calculată la nivel de
stat obligatorii datorate de salariat per zi de
angajator, a contribuţiilor şomaj tehnic sau
individuale de asigurări sociale de staţionare nu va
stat obligatorii şi a primelor de depăşi suma de 60%
asigurări obligatorii de asistenţă din suma calculată a
Subiecţii medicală în formă de contribuţie impozitului pe venit,
subvenţiei care şi-au procentuală datorate de angajator şi si altor plăţi
sistat total sau salariat aferent obligatorii aferent
parţial activitatea, indemnizaţiei/salariului acordat salariului pentru luna
alţii decât cei salariaţilor aflaţi în şomaj tehnic februarie 2020 per zi
specificaţi la pct.1 şi/sau staţionare. lucrătoare.

40.2.3.Pentru care salariați se efectuează plata subvenţiei?

        Subvenţia se acordă pentru salariaţii aflaţi în şomaj tehnic şi/sau staţionare, angajaţi până la data de 1 martie 2020.

40.2.4. Pentru ce perioadă se acordă subvenţia pentru instituirea șomajului tehnic și/sau staționare urmare a situației epidemiologice (COVID-
19)?
        Subvenţia se acordă pentru indemnizaţiile/salariile achitate aferente şomajului tehnic şi/sau staţionării în perioada stării
de urgenţă precum şi în perioada 16 mai - 30 iunie 2020 (pct. 6.1 al Dispoziției nr. 16 din 10 aprilie 2020, art.II alin.(3) din Legea
nr.69 din 21.05.2020, precum şi pct.5 din Regulamentul aprobat prin la Ordinul MF nr.58 din 29.04.2020).

40.2.5. Când poate fi depusă cererea de acordare a subvenţiei pentru instituirea șomajului tehnic și/sau staționare urmare a situației
epidemiologice (COVID-19)?
        Subiectul subvenţiei poate depune cererea în termen de până la 30 noiembrie 2020 inclusiv, numai după prezentarea
dării de seamă şi achitarea impozitului pe venit, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a
contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în formă
de contribuţie procentuală datorate de angajator şi angajat aferent indemnizaţiei/salariului acordat salariaţilor aflaţi în şomaj tehnic
şi/sau staţionare. (pct.6 al Dispoziţiei nr.16 din 10 aprilie 2020, art.II art.4 din Legea nr.69 din 21.05.2020, precum şi pct.13 din
Regulamentul aprobat prin la Ordinul MF nr.58 din 29.04.2020).

40.2.6.Care este termenul de acordare a subvenţiei?

        Acordarea subvenţiei se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat în termen de 5 zile lucrătoare, începînd de la data
depunerii cererii, din care:
        3 zile – pentru efectuarea controlului tematic şi adoptarea deciziei de acordare a subvenţiei; 
     o zi – pentru întocmirea documentelor de plată şi transmiterea acestora spre executare Trezoreriei de Stat; 
        o zi – pentru achitarea subvenţiei.

40.2.7. În care condiţii subiecţii subvenţionării pot beneficia de subvenţie pentru instituirea șomajului tehnic și/sau staționare urmare a situației
epidemiologice (COVID-19)?
        Ținînd cont de prevederile Dispoziţiei nr.16 din 10 aprilie 2020, art.II din Legea nr.69 din 21.05.2020, precum şi
prevederile Regulamentul aprobat prin la Ordinul MF nr.58 din 29.04.2020, pentru a beneficia de subvenţie, subiecţii
subvenţionării urmează: 
        1.să depună cererea de acordare a subvenţiei în termen de până la 30 noiembrie 2020 inclusiv: 
        2.să depună de darea de seamă IPC18 pentru luna de gestiune; 
         3.să achite suma impozitului pe venit, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a
contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în formă
de contribuţie procentuală datorate de angajator şi angajat aferent indemnizaţiei/salariului acordat salariaţilor aflaţi în şomaj tehnic
şi/sau staţionare.

40.2.8.Constituie oare suma subvenţiilor primite, sursă de venit impozabilă pentru angajator?
        Suma subvenţiilor primite de întreprinderile şi organizaţiile necomerciale, rezidenţi ai Republicii Moldova, care au instituit
şomaj tehnic şi/sau staţionare, conform prevederilor art. 80 şi 801 din Codul muncii în perioada stării de urgenţă constituie sursă
de venit neimpozabilă cu impozitul pe venit în temeiul pct. 6.5 din Dispoziția Comisie Situației Exepționale nr. 16 din 10.04.2020.

40.2.9.Care sunt acțiunile SFS după depunerea cererii de subvenționare de către contribuabil?
        Serviciul Fiscal de Stat inițiază un control fiscal tematic, în cadrul căruia se va verifica corectitudinea calculării sumei
pasibile subvenționării aferente indemnizației/salariului, determinată separat pentru fiecare perioadă de gestiune (lună
calendaristică) și pentru fiecare salariat căruia i-a fost achitat indemnizație/salariu pentru perioada în care acesta nu a desfășurat
activitatea.

40.2.10.Care este termenul în cadrul căreia Serviciul Fiscal de Stat examinează și stabilește emiterea unei Decizie de acordare a subvenției?
        Direcția control fiscal post operațional din cadrul Direcției generale de administrare fiscală sau, Direcția generală
administrarea contribuabililor mari după caz, în termen de 3 zile lucrătoare efectuează controlul fiscal tematic și adoptă Decizia de
acordare a subvenției (în continuare Decizie). Dacă în timpul controlului, se constată abateri ce conduc la imposibilitatea
examinării cererii de solicitare a subvenției (nu este depusă Darea de seamă – Forma IPC18 și/sau Darea de seamă conține
informații şi date neveridice, nu sunt achitate obligațiile aferente plăților salariale și/sau sunt achitate la conturile
necorespunzătoare), persoana responsabilă din cadrul SFS întocmește o notificare, care se aduce la cunoștința solicitantului prin
adresa poștală și/sau prin adresa electronică, în prima zi lucrătoare de la data depunerii cererii, în care se indică motivele pentru
care cererea respectivă nu poate fi supusă examinării. În cazul în care solicitantul se conformează cerințelor din notificare, acesta
poate depune o cerere nouă care se examinează în terminii stabiliți. 
        Pînă la finele zilei a 3-a, Direcția control post operațional remite în adresa Direcției Deservire Fiscală, conform razei de
deservire a contribuabilului, copia scanată a Deciziei prin poșta electronică cu indicarea în poziția Subject: ”Decizie de acordare a
subvenției”.

40.2.11.În cazul adoptării deciziei de acordare a subvienției, în ce termen are loc transferul subvenției?
        Direcția deservire fiscală din cadrul Direcției generale de administrare fiscală sau, Direcția generală administrarea
contribuabililor mari, după caz, pînă la finele zilei următoare adoptării Deciziei, perfectează documentele de plată trezoreriale şi le
remite Direcției Trezorerie de Stat spre executare. 
        Direcția Trezoreria de Stat în termen de o zi de la data primirii documentelor de plată prezentate de Serviciul Fiscal de
Stat efectuează transferul subvenției la contul bancar al subiectului subvenționării.

40.2.12. În ce mod se va efectua solicitarea subvenţiei pentru instituirea șomajului tehnic și/sau staționare urmare a situației epidemiologice
(COVID-19) de către subiect?
        Potrivit prevederilor Regulamentulului aprobat prin la Ordinul MF nr.58 din 29.04.2020, solicitarea subvenției se
efectuează prin depunerea unei cereri în termen de până la 30 noiembrie 2020 inclusiv, conform modelului stabilit în anexa nr.2 la
Ordin, la Direcția generală de administrare fiscală de la locul de deservire sau la Direcția generală administrare contribuabili mari
a Serviciului Fiscal de Stat, după caz. Cererea se prezintă pe suport hîrtie cu aplicarea semnăturii olografe sau se transmite la
adresa de email cu aplicarea semnăturii electronice, la locul de deservire. 
        Totodată, la cerere se prezintă și Informația de determinare a subvenției pentru cheltuielile legate de achitarea
salariului/indemnizației în cazul șomajului tehnic și/sau staționării, ce constituie parte componentă a cererii. 
        La cerere se anexează și documentele specificate la pct. 16 din Regulamentul aprobat prin ordinul menționat supra.

40.2.13.Ce documente urmează a fi prezentate pentru confirmarea subvenţiei?

     Potrvit pct.16 din Regulamentul privind subvenționarea întreprinderilor și organizațiilor necomerciale, rezidente ale
Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare în contextul situației epidemiologice (COVID-19), aprobat prin
Ordinul Ministerului Finanțelor nr.58 din 29.04.2020, pentru confirmarea subvenției, se prezintă următoarele documente în copie:
        a)ordinul privind stabilirea șomajului tehnic (conform art. 80 din Codul muncii) și/sau staționării (conform art. 801 din
Codul muncii) cu reglementarea remunerării salariaților în condițiile Codul muncii. 
    b)tabelul de evidență a timpului de lucru pentru angajații aflați în șomaj tehnic/staționare pentru luna de gestiune pe
întreprindere/organizație necomercială; 
      c)ordinul de plata cu suma totală a salariului/indemnizației transferată pe contul salarial al entității pentru luna de
gestiune; 
      d)documentele de plată (după caz) ce confirmă achitarea impozitului pe venit și alte plăți obligatorii în cazul depunerii
cererii în termen de până la 5 zile lucrătoare de la data achitării acestora.

40.2.14.Cum se determină suma posibilă subvenționării?

     Suma pasibilă subvenționării aferente impozitului pe venit și altor plăți obligatorii se va determina în conformitate cu
informația privind determinarea subvenției pentru cheltuielile legate de achitarea salariului/indemnizației în cazul șomajului tehnic
și/sau staționării, urmare a situației epidemiologice a infecției COVID-19, parte componentă a Cererii. 
      În cazul achitării parțiale impozitului pe venit și altor plăți obligatorii aferente plăților salariale, subvenționarea se acordă în
limita obligațiilor achitate cu aplicarea coeficientului corespunzător.
     În cazul solicitării subvenționării doar a impozitului pe venit sau a uneia din plățile obligatorii, suma subvenției nu va depăși
suma calculată corespunzător a impozitului pe venit sau a plăți obligatorii respective, aferente plăților salariale pentru luna
februarie 2020.

40.2.15. Care informație se verifică în cadrul controlului fiscal tematic efectuat în baza cererii de acordare a subvenției pentru instituirea
șomajului tehnic și/sau staționare urmare a situației epidemiologice (COVID-19)?
        În cadrul controlului fiscal tematic se va verifica corectitudinea calculării sumei pasibile subvenționării aferente
indemnizației/salariului, determinată separat pentru fiecare perioadă de gestiune (lună calendaristică) și pentru fiecare salariat
căruia i-a fost achitat indemnizație/salariu pentru perioada în care acesta nu a desfășurat activitatea. (pct.18 din Regulamentul
privind subvenţionarea întreprinderilor şi organizaţiilor necomerciale, rezidente ale Republicii Moldova, care au instituit şomaj
tehnic şi/sau staţionare în contextul situaţiei epidemiologice (COVID-19), aprobat prin la Ordinul MF nr.58 din 29.04.2020).

40.2.16.În ce termen poate fi contestată decizia emisă de către SFS?

        Decizia emisă de către SFS aferent cererii de achitare a subvenției sau notificarea emisă privind motivele de
neexaminare a cererii, pot fi contestate în termen de 30 zile de la data comunicării la Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu
Titlul V din Codul fiscal.

40.2.17. Se vor admite spre deducere cheltuielile aferente donației mijloacelor bănești transferate la conturile bancare deschise de Ministerul
Finanţelor sau către instituţiile medico-sanitare publice?
        În conformitate cu art. XX alin. (1) din Legea nr.60 din 23.04.2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii
de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, prin derogare de la prevederile Codului fiscal nr.1163/1997, contribuabilii au
dreptul la deducerea oricăror donaţii, atît în formă monetară, cât și nemonetară, efectuate pe parcursul anului 2020 pentru
combaterea infecţiei cu Coronavirus (COVID-19) la conturile bancare deschise de Ministerul Finanţelor în acest sens sau către
instituţiile medico-sanitare publice. 
        Astfel, reieșind din cele expuse, entitatea are dreptul la deducerea sumei integrale a mijloacelor bănești transferate sub
formă de donații pe parcursul anului 2020, pentru combaterea infecţiei cu Coronavirus (COVID-19), utilizînd drept document
confirmativ la donaţiile făcute sub formă monetară, documentul de plată la conturile bancare deschise de Ministerul Finanţelor în
acest sens sau către instituţiile medico-sanitare publice.

40.4.1. Ce documente este necesar de anexat la cererea de acordare a subvenției?

        Potrivit pct.15 din Regulamentul privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada
1 mai 2020 – 31 decembrie 2020, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.66 din 20.05.2020, pentru confirmarea
subvenției, se prezintă următoarele documente în copie: 
        a)Contractul de acordare a creditului cu anexarea graficului de rambursare. În cazul în care contractul a fost prezentat
anterior, în cadrul examinării cererii de subvenționare pentru perioadele fiscale precedente, prezentarea acestuia nu este
obligatorie; 
        b)Documentul, eliberat de instituția bancară creditoare, ce confirmă achitarea dobînzii; 
        c)În cazul solicitării subvenționării de către întreprinderi ce activează în domeniul transportului rutier de persoane în
regim taxi, specificate în art.881 din Codul fiscal, și rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației, specificați în art.368 din
Codul fiscal, suplimentar se prezintă Declarația pe proprie răspundere a solicitantului conform modelului prezentat în Anexa nr.3
la Regulamentul menționat.

40.4.2. Cum va fi determinată valoarea subvenției pentru dobânzi plătite în cazul depășirii sumei împrumutului din suma plăților salariale
pentru perioada decembrie 2019 - februarie 2020 și în același timp depășind rata dobânzii la împrumuturile acordate prin Regulamentul privind
modul de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 (Ordinul MF nr.66 din
20.05.2020) (8,76% în lei și 4,40% în valută străină)?
        În conformitate cu prevederile pct.20 din Regulamentul privind modul de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare
contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 (Ordinul MF nr.66 din 20.05.2020), pentru confirmarea subvenției, se
prezintă următoarele documente în copie: 
        Sdn=Den×(Csal/Cn) ×((8,76%)/Ren) 
        Sds=Des×(Csal/Cs)×((4,40%)/Res ) 
unde: 
        Sdn = suma dobânzii nominale maxime pasibilă subvenționării pentru creditele acordate în monedă națională; 
        Sds = suma dobânzii nominale maxime pasibilă subvenționării pentru creditele acordate în valută străină; 
        Den = suma dobânzii nominale achitate băncii pentru creditele acordate în monedă națională; 
        Des = suma dobânzii nominale achitate băncii pentru creditele acordate în valută străină, calculată în monedă națională
la cursul oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru data la care a avut loc achitarea dobînzii; 
        Csal = suma cumulativă a plăților salariale; 
        Cn = suma creditului acordat în monedă națională; 
        Cs = suma creditului acordat în valută străină, calculat în monedă națională la cursul oficial stabilit de Banca Națională a
Moldovei pentru data la care a avut loc contractarea creditului; 
        Ren = rata dobânzii nominale pentru creditele acordate în monedă națională; 
        Res = rata dobânzii nominale pentru creditele acordate în valută străină; 
        În cazul în care are loc depășirea a ratei maximale a dobînzii nominale sau numai valoarea plăților pentru salarii pentru
perioada specificată, la determinarea sumei subvenției, se va aplica a una dintre formulele specificate la punctul 20 din
Regulamentul aprobat prin ordinul menționat supra.
40.4.3. La ce curs a valutei străine se va aplica la determinarea limitei maximale a subvențiilor pentru împrumuturile în valută străină, dacă
dobânda este plătită în valută străină?
        În cazul împrumuturilor oferite în valută străină la determinarea valorii maxime a creditului în conformitate cu art.4 alin.
(20) din Legea nr.60 din 23.04.2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor
acte normative, mărimea acestuia se va aprecia reieșind din cursul oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a
Moldovei pentru data la care a avut loc contractarea creditului. 
        În cazul achitării dobânzii în valută străina mărimea subvenției se va determina reieșind din cursul oficial al leului
moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru data la care a avut loc achitarea dobânzii.

40.4.4. Care sume ale dobînzilor bancare sunt pasibile subvenționării?

        Ordinea de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare este reglementată de art.I, Capitolul 1 din Legea nr.60 din
23.04.2020 „Privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor ace normative” (MO
nr.108-109 din 25.04.2020) și Regulamentul privind modul de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare contractate în
perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020, apobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.66 din 20.05.2020 (MO nr.118-123 din
22.05.2020) (în continuare Regulament). 
        Potrivit actelor normative menționate, sunt pasibile subvenționării dobînzile aferente creditelor bancare, contractate de la
băncile licențiate din Republica Moldova în perioada 01.05.2020-31.12.2020, indiferent de termenul de scadență a acestora.
Dobînzile se vor subvenționa doar cu condiția achitării acestora creditorului pînă la 31.12.2020. 
        Nu se vor admite pentru subvenționare dobînzile aferente creditelor contractate în perioada de pînă la 01.05.2020, chiar
dacă achitarea acestora va avea loc în perioada desfășurării Programului de subvenționare. Deasemenea nu se subvenționează
dobînzile aferente creditelor și împrumuturilor acordate de subiecți care nu au statut de bancă. 
        Este de menționat, că normele ce reglementează ordinea de acordare a subvenției nu stabilesc condiții referitor la
destinația și modul de utilizare a creditului în scopul realizării dreptului la subvenționarea dobînzilor aferente acestuia.

40.4.5. Se va subvenționa oare suma dobînzii lunare în cazul în care debitorul va admite restanță și își va onora cu întîrziere obligația față de
creditor, astfel încît, pe parcursul unei luni se va achita rata de credit, inclusiv dobînda, atît pentru luna curentă, cît și pentru luna precedentă?
        Potrivit pct.5 din Regulamentul privind modul de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare contractate în perioada 1
mai 2020 – 31 decembrie 2020 (Ordinul Ministerului Finanțelor nr.66 din 20.05.2020), mărimea subvenției lunare o constituie
suma dobînzii lunare achitate pentru creditele contractate în cadrul Programului de subvenționare. 
        Totodată, atît prevederile Legii nr.60 din 23.04.2020, cît și cele ale Regulamentului nu restricționează realizarea dreptului
la subvenționare în cazul nerespectării graficului de onorare a obligației față creditor. Este, însă de menționat, că în cazul achitării
dobînzii după 31.12.2020, aceasta nu se va subvenționa, chiar dacă este aferentă unei din luni cuprinse în perioada mai-
decembrie 2020.

40.4.6. Care este suma maximă a subvenției pentru dobînzile bancare?

        Se supune subvenționării, în condițiile stabilite de Regulamentul privind modul de subvenționare a dobînzilor la creditele
bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.66 din
20.05.2020, dobînda lunară achitată aferentă creditelor contractate. 
        Totodată, suma maximă a subvenției este limitată de următoarele condiții: 
        1.Valoarea maximală a creditelor, pentru care se solicită subvenționarea, nu va depăși valoarea cumulativă a plăților
salariale aferente lunilor decenbrie 2019 – februarie 2020; 
        2.Mărimea maximală a ratei dobînzii, în scopul aprecierii sumei subvenției, va constitui 8,76% pentru creditele acordate
în lei și 4,40% pentru creditele acordate în valută străină. 
        În cazul în care unul sau ambele din indicatorii menționați sunt depășiți suma efectivă a subvenționării se va aprecia în
baza uneia din formulele corespunzătoare prezentate la pct.20 al Regulamentului.

40.4.7. Care este procedura de solicitare a subvenției?

        Subvenția se solicită prin depunerea cererii de acordare a subvenției conform modelului prezentat în anexa nr.1 la
Ordinul Ministerului Finanțelor nr.66 din 20.05.2020. Cererea se depune la Direcția Generală de Administrare Fiscală conform
razei de deservire sau la Direcția Generală Administrarea Contribuabililor Mari, în cazul contribuabililor deserviți în cadrul
acesteia. Cererea poate depusă atît pe suport de hîrtie, cît și la adresa de e-mail a subdiviziunii corespunzătoare a SFS cu
aplicare semnăturii electronice. 
        Cererea de acordare a subvenției se depune nu mai tîrziu de ultima zi a lunii următoare celei în care a avut loc achitarea
dobînzii, subvenționarea căreia se solicită. Cererea prezentată cu întîrziere nu se examinează. Cererea urmează a fi depusă
pentru fiecare lună în parte. 
        Termenul de acordare a subvenției constituie 5 zile din data depunerii cererii. Însă, în cazul în care cererea prezentată
este neconformă sau în aceasta sunt prezentate date eronate, ce fac imposibilă examinarea acesteia, solicitantul urmează a fi
informat printr-o notificare, în termen de o zi de la data depunerii acesteia. 
        Solicitantul este în drept să depună o cerere corectată/repetată cu condiția respectării termenului de depunere a
acesteia, menționat mai sus. 
        În cazul în care solicitantul nu este deacord cu Decizia emisă pe marginea examinării cererii, acesta o poate contesta în
modul general stabilit.

40.4.8. Este oare în drept să solicite acordarea subvenției o organizație obștească/necomercială?

        În calitate de subiecți ai subvenționării sunt specificate întreprinderile. În acest sens, potrivit art.3 alin.1 și 2 din Legea
nr.845-XII din 03.01.1992 „Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”, întreprinderea este o formă organizatorico-juridică a
activității de antreprenoriat, care constituie un agent economic. 
         În conformitate cu art.13 alin.1 din aceiași Lege, activitatea de antreprenoriat poate fi practicată sub formele
organizatorico-juridice expres specificate în acesta, printre asociațiile obștești și organizațiile necomerciale nu sunt specificate.
Prin urmare, acestea nu subiecți ai Programului de subvenționare a dobînzilor instituit prin Legea nr.60 din 23.04.2020.

40.4.9. Ce se întîmplă în cazul în care întreprinderea a contractat, în cadrul Programului de subvenționare a dobînzilor, mai multe credite la
diferite rate a dobînzii, valoarea totală a cărora este mai mare decît suma cumulativă a plăților salariale declarate, aferente lunilor decembrie
2019 – februarie 2020? Poate oare aceasta să aleagă pentru scopuri de subvenționare, creditele cu cele mai mari rate ale dobînzii, pentru a
beneficia de suma maximală a subvenționării?
        Potrivit prevederilor Regulamentului privind modul de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare contractate în
perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 (Ordinul MF nr.66 din 20.05.2020) și, în special, modelului cererii de acordare a
subvenției (anexa nr.1 din Regulament), subiectul urmează să indice date referitoare la creditele pentru care se solicită
subvenționarea. Reglementările specificate nu obligă solicitantul să indice toate creditele contractate în cadrul Programului și nici
nu stabilesc condiția de realizare a dreptului la subvenționare în ordinea cronologică de contractare a acestora.
        Prin urmare, solicitantul este în drept să solicite subvenționarea dobînzilor aferente creditelor fiind liber în specificarea
acestora.

40.4.10. Poate oare fi realizat dreptul la subvenționarea dobînzilor la creditele bancare în situația în care creditul a fost contractat în perioada de
pînă la 1 mai 2020, fiind aprobate condițiile de acordare a acestuia, iar debursarea, acordarea efectivă a acestuia se face ulterior, în baza unor
acorduri suplimentare încheiate în baza sau cu referința la contractul de bază?
        Potrivit art.I Capitolul I art.2 din Legea nr.60 din 23.04.2020 „Privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de
întreprinzător și modificarea unor acte normative”, beneficiari ai Programului de subvenționare a dobînzilor sunt întreprinderile ce
au contractat/contractează credite în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020. 
        Astfel, în cazul în care contractarea creditului a avut loc în afara perioadei de timp menționate, subvenționarea dobînzilor
aferente acestuia nu se efectuează, chiar dacă acordarea efectivă a acestuia sau părților din acesta a avut loc în perioada
desfășurării Programului de subvenționare a dobînzilor.

1.1.1. Ce se înţelege prin noţiunea de „persoană” în scopul impozitării?

Potrivit art. 5 pct. 1) din Codul fiscal, persoana, în scopul impozitării, este orice persoană fizică sau juridică.

1.1.2. Cine se atribuie către contribuabil (subiect al impunerii)?

Potrivit art. 5 pct. 2) din Codul fiscal, contribuabil (subiect al impunerii) este persoană care, conform legislaţiei fiscale, este
obligată să calculeze şi/sau să achite la buget orice impozite şi taxe, penalităţile şi amenzile respective; persoană care, conform
legislaţiei fiscale, este obligată să reţină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite la buget plăţile indicate.

1.1.3. Cine se atribuie către persoanа fizică , în scopuri fiscale?

Potrivit art. 5 pct.3) din Codul fiscal, persoană fizică este: a) cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin, apatrid; b) forma
organizatorică cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de
fermier), dacă Codul Fiscal nu prevede altfel.

1.1.4.
Cine se atribuie către persoana juridică în scopuri fiscale?
        Potrivit art.5 pct.4) din Codul fiscal, persoană juridică este orice societate comercială, cooperativă, întreprindere,
instituţie, fundaţie, asociaţie, inclusiv creată cu participarea unei persoane străine, şi alte organizaţii, cu excepţia subdiviziunilor
organizaţiilor nominalizate ce nu dispun de patrimoniu autonom şi a formelor organizatorice cu statut de persoană fizică, potrivit
legislaţiei.
Arhiva
1.1.5. Care persoane în scopuri fiscale, sunt stabilite în calitate de rezidenţi ai Republicii Moldova?
Potrivit art. 5 pct.5) din Codul fiscal, rezidentul este: a) orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de mai jos: i)
are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv: - se află la tratament sau la odihnă, sau la învăţătură, sau în deplasare
peste hotare; - este persoană cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exerciţiul funcţiunii peste hotare; ii) se află
în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal; b) orice persoană juridică sau formă organizatorică cu statut
de persoană fizică a cărei activitate este organizată sau gestionată în Republica Moldova ori al cărei loc de bază de desfăşurare
a activităţii este Republica Moldova.

1.1.6. Care persoane sunt stabilite în calitate de nerezidenţi ai Republicii Moldova în scopuri fiscale?
Potrivit art. 5 pct.6) din Codul fiscal, nerezident este: a) orice persoană fizică care nu este rezident şi se află în Republica
Moldova: - în calitate de persoană cu statut diplomatic sau consular ori în calitate de membru al familiei unei asemenea persoane;
- în calitate de colaborator al unei organizaţii internaţionale, create în baza tratatului internaţional la care Republica Moldova este
parte, sau în calitate de membru al familiei unui asemenea colaborator; - la tratament sau la odihnă, sau la învăţătură, sau în
deplasare, dacă această persoană fizică s-a aflat în Republica Moldova exclusiv în aceste scopuri; - exclusiv în scopul trecerii
dintr-un stat străin în alt stat străin prin teritoriul Republicii Moldova (trecere tranzit); b) orice persoană juridică sau formă
organizatorică cu statut de persoană fizică a cărei activitate nu este organizată sau gestionată în Republica Moldova ori al cărei
loc de bază de desfăşurare a activităţii nu este Republica Moldova.

1.1.7. Cine este întreprinzător individual?

 Potrivit art. 5 pct.7) din Codul fiscal, întreprinzător individual este persoana fizică, înregistrată în modul stabilit, care
desfăşoară activitate de întreprinzător fără a constitui o persoană juridică.

1.1.8. Ce reprezintă o gospodărie ţărănească (de fermier)?

Potrivit art. 5 pct.8) din Codul fiscal, gospodărie ţărănească (de fermier) este întreprindere agricolă, cu statut de persoană
fizică, constituită în conformitate cu legislaţia.

1.1.9. Cine poate fi calificat ca persoană interdependentă?

Potrivit art. 5 pct.12) din Codul fiscal, persoană interdependentă este membru al familiei contribuabilului sau persoana care
controlează contribuabilul, este controlat de contribuabil sau se află împreună cu acesta sub controlul unui terţ. Astfel, delimităm:
a) familia contribuabilului include: soţia (soţul) contribuabilului; părinţii contribuabilului; copiii contribuabilului şi soţii (soţiile) lor;
bunicii contribuabilului; nepoţii (nepoatele) contribuabilului şi soţiile (soţii) lor; fraţii şi surorile contribuabilului şi soţiile (soţii) lor;
străbunicii contribuabilului; strănepoţii contribuabilului şi soţii (soţiile) lor; fraţii şi surorile părinţilor contribuabilului şi soţiile (soţii)
lor; nepoţii (nepoatele) contribuabilului de pe frate (soră) şi soţiile (soţii) lor; fraţii şi surorile bunicilor contribuabilului şi soţiile (soţii)
lor; copiii fraţilor şi surorilor părinţilor contribuabilului şi soţiile (soţii) lor; copiii nepoţilor (nepoatelor) contribuabilului de pe frate
(soră) şi soţii (soţiile) lor; precum şi persoanele enumerate din partea soţiei (soţului) contribuabilului; b) prin control se înţelege
posesia (directă sau prin una ori mai multe persoane interdependente) a cel puţin 50% din capitalul sau din drepturile de vot ale
unei persoane. În acest caz, persoana fizică este considerată posesor al tuturor cotelor de participaţie în capital, cote ce aparţin,
în mod c) direct sau indirect, membrilor familiei sale.

1.1.10. Cine poate fi atribuit către un agent economic?

Potrivit art. 5 pct.13) din Codul fiscal, agentul economic este orice persoană ce desfăşoară activitate de întreprinzător.

1.1.11. Ce reprezintă o organizaţie necomercială?

Potrivit art. 5 pct.14) din Codul fiscal, organizaţie necomercială este persoană juridică a cărei activitate nu are drept scop
obţinerea venitului şi care nu foloseşte vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizaţiei, ale
unui fondator sau ale unei persoane particulare.

1.1.12.
Ce include în sine reprezentanţa permanentă sau baza fixă?
        Potrivit art. 5 pct.15) din Codul fiscal, reprezentanţa permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care
nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu
statut dependent, inclusiv: 
a) un loc de conducere, o filială, o reprezentanţă, o sucursală, o secţie, un oficiu, o fabrică, o uzină, un magazin, un atelier,
precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale sau de cultivare a
culturilor agricole; 
b) un şantier de construcţie, un proiect de construcţie, asamblare sau montaj ori activităţi de supraveghere tehnică, deservire
şi exploatare a utilajului legate de acestea, numai daca asemenea şantier, proiect sau activităţi continuă pentru o perioadă mai
mare de 6 luni; 
c) comercializarea mărfurilor din depozite amplasate pe teritoriul Republicii Moldova şi care aparţin nerezidentului sau sînt
arendate de acesta; 
d) prestarea altor servicii, desfăşurarea altor activităţi, în decursul unei perioade mai mari de 3 luni, cu excepţia celor tratate
ca reprezentanţă, potrivit pct.20), precum şi a muncii conform contractului (acordului) de muncă şi activităţii profesionale
independente, dacă prezentul cod nu prevede altfel; 
e) desfăşurarea în Republica Moldova a oricărei activităţi, care corespunde uneia din condiţiile prevăzute la lit.a)-d), de către
un agent cu statut dependent sau menţinerea de către acest agent în Republica Moldova a unui stoc de produse sau mărfuri din
care livrează produse sau mărfuri în numele nerezidentului. 
        În înţelesul  Сodului fiscal, reprezentanţa permanentă a unei persoane fizice nerezidente se consideră a fi baza fixă.
Arhiva
1.1.13. Ce este activitate de întreprinzător, afacere (business) ?
Potrivit art. 5 pct.16) din Codul fiscal, activitate de întreprinzător, afacere (business) este orice activitate conform legislaţiei, cu
excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană, avînd drept scop obţinerea
venitului, sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit.

1.1.14. Ce este reprezentanţa?

Potrivit art. 5 pct.20) din Codul fiscal, reprezentanţa este desfăşurarea de către nerezident în Republica Moldova a genurilor
de activitate cu caracter pregătitor, auxiliar sau de alt caracter, în lipsa criteriilor de reprezentanţă permanentă. La genurile de
activitate cu caracter pregătitor, auxiliar sau alt caracter, în particular, se atribuie: a) utilizarea de instalaţii, exclusiv, în scopul
depozitării sau expunerii produselor sau mărfurilor ce aparţin nerezidentului; b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri ce
aparţin nerezidentului, exclusiv în scopul depozitării sau expunerii; c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri ce aparţin
nerezidentului, exclusiv în scopul prelucrării de către o altă persoană; d) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul
achiziţionării mărfurilor de către nerezident; e) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul colectării şi/sau distribuirii de
informaţii, marketingului, publicităţii sau cercetării pieţei mărfurilor (serviciilor), realizate de către nerezident, dacă asemenea
activitate nu reprezintă o activitate de bază (obişnuită) a nerezidentului; f) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul semnării de
către o persoană din numele nerezidentului a contractelor, dacă semnarea contractelor se efectuează în conformitate cu
instrucţiunile detaliate în scris ale nerezidentului; g) un şantier de construcţie, un proiect de construcţie, asamblare sau montaj ori
activităţi de supraveghere tehnică, deservire şi exploatare a utilajului legate de acestea, numai daca asemenea şantier, proiect
sau activităţi nu depăşeşte o perioada de 6 luni.
 1.1.15.
Ce se subînţelege sub noţiunea de „preţ de piaţă, valoare de piaţă”?
        Potrivit art. 5 pct.26) din Codul fiscal, preţul de piaţă, reprezintă valoarea de piaţă este preţul mărfii, serviciului, format
prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor, serviciilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor,
serviciilor identice - în urma tranzacţiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe
piaţa respectivă a comerţului cu ridicata. Tranzacţiile între coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în
considerare numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei. 
        Drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei, servesc: 
        a)informaţia organelor de stat de statistică şi a organelor care reglementează formarea preţurilor; iar în cazul lipsei
acesteia – 
        b) informaţia despre preţurile de piaţă, publicată în presă sau adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul
mijloacelor de informare în masă; iar în cazul lipsei acesteia – 
        c) informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile care au avut loc) la bursa cea mai
apropiată de sediul (domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului), iar în cazul lipsei tranzacţiilor la bursa menţionată ori comercializării
(procurării) la o altă bursă – informaţia despre cotările bursiere ce au avut loc la această altă bursă, precum şi informaţia despre
cotările valorilor mobiliare de stat şi ale obligaţiunilor de stat. 
        Contribuabilul are dreptul să prezinte Serviciului Fiscal de Stat informaţia, din alte surse, despre preţurile de piaţă la
momentul transmiterii mărfurilor, serviciilor, iar Serviciul Fiscal de Stat are dreptul să folosească informaţia prezentată dacă există
motive de a o considera veridică.
Arhiva
1.1.16. Care sunt sursele de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei?
Potrivit art. 5 pct.26) din Codul fiscal, drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei,
servesc: a) informaţia organelor de stat de statistică şi a oganelor care reglementearză formarea preţurilor; iar în cazul lipsei
acesteia – b) informaţia despre preţurile de piaţă, publicată în presă sau adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul
mijloacelor de informare în masă; iar în cazul lipsei acesteia – c) informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere
(tranzacţiile care au avut loc) la bursa cea mai apropiată de sediul (domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului), iar în cazul lipsei
tranzacţiilor la bursa menţionată ori comercializării (procurării) la o altă bursă - informaţia despre cotările bursiere ce au avut loc la
această altă bursă, precum şi informaţia despre cotările valorilor mobiliare de stat şi ale obligaţiunilor de stat. Contribuabilul are
dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia, din alte surse, despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii mărfurilor,
serviciilor, iar organele fiscale au dreptul să folosească informaţia prezentată dacă există motive de a o considera veridică.

1.1.17.
Ce include în sine noţiunea de „discont”?
        Potrivit art. 5 pct.27) din Codul fiscal, discontul este o reducere din preţul mărfii, serviciului, valutei străine şi al altor
active financiare.
Arhiva
1.1.18. Ce se subînţelege prin noţiunea de „subdiviziune”?
Potrivit art. 5 pct.29) din Codul fiscal, subdiviziunea este o unitate structurală a întreprinderii, instituţiei organizaţiei (filială,
reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din
atribuţiile acesteia.

1.1.19.
Ce reprezintă datoria compromisă?
        Potrivit art. 5 pct.32) din Codul fiscal, datoria compromisă este o creanţă care este nerambursabilă în cazurile în care: 
 a) agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi; 
b) persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri; 
c) persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi gospodăria ţărănească (de fermier) sau întreprinzătorul
individual nu are, în decurs de 2 ani din ziua apariţiei datoriei, bunuri sau este în insuficienţă de bunuri ce ar putea fi percepute în
vederea stingerii acestei datorii; 
d) persoana fizică a decedat şi nu mai există persoane obligate prin lege să onoreze obligaţiile acesteia; 
e) persoana fizică, inclusiv membrii gospodăriei ţărăneşti (de fermier) sau întreprinzătorul individual, care şi-a părăsit
domiciliul nu poate fi găsită în decursul termenului de prescripţie stabilit de legislaţia civilă; 
f) există actul respectiv al instanţei de judecată sau al executorului judecătoresc (decizie, încheiere sau alt document prevăzut
de legislaţia în vigoare) potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă; 
g) datoria în mărime de până la 1000 de lei are termenul de prescripţie expirat.
        Calificarea datoriei drept compromisă, în cazurile specificate mai sus, cu excepţia lit.g), are loc doar în baza
documentului corespunzător prin care se confirmă apariţia circumstanţei respective de implicare într-o formă juridică în condiţiile
legii.
Arhiva
1.1.20. Cine este agentul cu statut dependent?
Potrivit art. 5 pct.34) din Codul fiscal, agentul cu statut dependent este orice persoană care, în baza contractului cu un
nerezident: a) reprezintă interesele nerezidentului în Republica Moldova; b) acţionează în Republica Moldova în numele acestui
nerezident; c) are şi, de regulă, utilizează în Republica Moldova împuternicirea de a încheia contracte sau de a coordona
condiţiile lor esenţiale în numele nerezidentului, creînd în urma acestora consecinţe juridice pentru nerezidentul dat.

1.1.21.
Cine este agentul cu statut independent?
        Potrivit art.5 pct.35) din Codul fiscal, agentul cu statut independent este orice persoană care nu corespunde cerinţelor
art.5 pct.34) din Codul fiscal.
Arhiva
 1.1.22.
1.1.23.
Ce reprezintă campania promoțională?
        Potrivit art. 5 pct.38) din Codul fiscal, campanie promoţională este o modalitate de promovare a vînzărilor prin
organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri,
premii, cîştiguri, precum şi organizarea de către autorităţi şi instituţii publice a acestor activităţi în alt scop decât cel de promovare
a vânzărilor.
Arhiva
1.1.24.
Care prevederi urmează a fi aplicate în lipsa ajustărilor actelor normative subordonate la cadrul normativ ierarhic superior, în partea ce
ține de mecanismul de administrare a impozitelor și taxelor, procedurii de restituire a impozitelor și taxelor, formării prețurilor la
medicamente, precum și în cadrul altor situații?
        Conform art.6 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22.12.2017, legislaţia Republicii Moldova este
constituită din următoarele acte normative: 
 a) Constituţia Republicii Moldova; 
 b) legile şi hotărîrile Parlamentului; 
 c) decretele Preşedintelui Republicii Moldova; 
 d) hotărîrile şi ordonanţele Guvernului; 
 e) actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate; 
 f) actele normative ale autorităţilor publice autonome; 
 g) actele normative ale autorităţilor unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special; 
 h) actele normative ale autorităţilor administraţiei publice locale. 
    Potrivit art. 3 alin. (4) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22.12.2017, actul normativ trebuie să se integreze
organic în cadrul normativ în vigoare, scop în care: 
 a) proiectul actului normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel cu care se
află în conexiune; 
 b) proiectul actului normativ întocmit în temeiul unui act normativ de nivel superior nu poate depăşi limitele competenţei
instituite prin actul de nivel superior şi nici nu poate contraveni scopului, principiilor şi dispoziţiilor acestuia. 
     Totodată, conform art. 102 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova și art. 37 alin. (1) din Legea cu privire la Guvern nr.
136 din 07.07.2017, hotărârile Guvernului se adoptă pentru organizarea executării legilor. 
    Astfel, luând în considerație, că legile și hotărârile Parlamentului sunt superioare hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului,
urmează a se conduce de prevederile legii.
1.1.25.
Poate oare agentul economic (comerciantul cu ridicata) care efectuează operaţiuni tehnologice de procesare a mărfurilor social
importante să se considere producător?
        În conformitate cu pct.3 din Regulamentul de formare a prețurilor de comercializare a produselor social importante (în
continuare Regulament), aprobat prin anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr.774 din 20 iunie 2016, procesarea reprezintă
activitate suplimentară desfăşurată de unitatea comercială în scopul pregătirii produselor pentru vînzare (ambalare/reambalare
acestora, care nu modifică caracteristicile iniţiale ale produselor (calibrare, sortare, mărunţire, uscare, tranşare, porţionare,
marcare etc.). 
         Potrivit pct.5 din Regulament, comerciantul cu ridicata nu se consideră producător în cazul în care efectuează operaţiuni
tehnologice de procesare fără a modifica caracteristicile produselor. 
         Reieșind din cele expuse, agentul economic (comerciantul cu ridicata) care efectuează operațiuni tehnologice de
procesare în scopul pregătirii mărfurilor pentru vînzare (ambalare/reambalare, calibrare, sortare, mărunţire, uscare, tranşare,
porţionare, marcare etc.), fără a modifica caracteristicile produselor, nu se consideră producător a mărfurilor social importante.
1.1.26.
Ce adaos comercial se aplică la comercializarea mărfurilor social importante supuse procesării în unitățile comerciale?
      În conformitate cu pct.3 din Regulamentul de formare a prețurilor de comercializare a produselor social importante (în
continuare Regulament), aprobat prin anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr.774 din 20 iunie 2016, procesarea reprezintă
activitate suplimentară desfăşurată de unitatea comercială în scopul pregătirii produselor pentru vînzare prin
ambalarea/reambalarea acestora, care nu modifică caracteristicile iniţiale ale produselor (calibrare, sortare, mărunţire, uscare,
tranşare, porţionare, marcare etc.).
      La pct.4 din Regulament este stabilit modul de formare a preţurilor de comercializare pe piaţa internă pentru produsele
social importante, după cum urmează:
        a) produsele social importante se comercializează la preţuri de achiziţie/preţuri de livrare cu aplicarea adaosului
comercial ce nu depăşeşte 20%, cu excepţia pîinii şi a colacilor, pentru care adaosul comercial aplicat nu va depăşi 10%;
        b) produsele social importante, atît din import, cît şi autohtone, care au fost supuse procesării în unităţile comerciale, se
comercializează cu aplicarea adaosului comercial ce nu depăşeşte 40% cumulativ de la preţul de achiziţie/preţul de livrare.
1.1.27.
Ce reprezintă valoarea intrinsecă?
        Potrivit art. 5 pct. 261 din Codul fiscal, valoare intrinsecă este valoarea efectivă a mărfii introduse pe sau scoase de pe
teritoriul Republicii Moldova, ce nu include costurile de transport, de asigurare şi nici costul încărcării, descărcării şi transbordării
mărfii.

29.1.1.1.
Se consideră surse de venit impozabile indemnizațiile pentru eliberarea din serviciu și ajutoarele materiale primite de către persoanele fizice
(inclusiv funcționarii publici)?
În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoanele fizice (inclusiv funcționarii publici)
sub formă de indemnizație unică, precum și ajutor material, reprezintă surse de venit impozabile.
Arhiva
29.1.1.2.
Sunt considerate ca surse de venit impozabile onorariile pentru munca efectuată, obținute de către persoana fizică?
        În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, onorariile sunt considerate ca surse de venit impozabile. 
        Prin urmare, la achitarea onorariilor angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor
art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.
Arhiva
29.1.1.3.
Care este regimul fiscal la achitarea indemnizațiilor în cazul eliberării (inclusiv eliberării forțate) din serviciul public?
        În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de
indemnizație în baza art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 „Cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public”,
reprezintă surse de venit impozabile. 
        De asemenea, conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu
(inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să
rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotarîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.  
        Astfel, la achitarea îndemnizațiilor de eliberare din serviciu pentru prima lună angajatorul urmează să rețină impozitul pe
venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal. 
        În cazul achitării indemnizației de eliberare din serviciu pentru a doua și a treia lună, potrivit prevederilor art. 186 alin. (1) lit.
b) și c) din Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003, angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată în
conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal.
Arhiva
29.1.1.4.
Cum se constată venitul fondatorului administrării fiduciare (fiduciant) în cadrul contractului de administrare fiduciară?
        Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării,
fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze
patrimoniul în interesul fondatorului administrării.  
        În cadrul tranzacțiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacție, atît fondatorul administrării
(fiduciantul) cît și administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît și cheltuielile aferente
operațiunii respective, conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017,
Standardele Naționale de Contabilitate, inclusiv SNC „Venituri” și SNC „Cheltuieli”, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor nr.
118 din 06.08.2013, precum și altor acte legislative și normative. 
         Astfel, fiduciantul va constata veniturile rezultate din darea în locațiune (arendă) a proprietății și cheltuielile aferente obținerii
venitului respectiv.
Arhiva
29.1.1.5.
Cum se constată venitul administratorului fiduciar (fiduciar) în cadrul contractului de administrare fiduciară?
        Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării,
fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze
patrimoniul în interesul fondatorului administrării.  
        În cadrul tranzacțiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacție, atît fondatorul administrării
(fiduciantul) cît și administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît și cheltuielile aferente
operațiunii respective conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017,
Standardele Naționale de Contabilitate, inclusiv SNC „Venituri” și SNC „Cheltuieli”, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor nr.
118 din 06.08.2013, precum și altor acte legislative și normative. 
        Astfel, fiduciarul va reflecta la venituri – veniturile sub formă de recompensă plătită de fiduciant și la cheltuieli – cheltuielile
aferente obținerii acestui venit.
Arhiva
29.1.1.6.
Unde urmează a fi impuse veniturile obţinute de rezidentul Republicii Moldova în urma producerii, de la locul de reşedinţă, a unui spot
publicitar pentru un nerezident al Republicii Moldova.
        În conformitate cu prevederile art. 14 lit. a) din Codul fiscal, venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din
orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi
fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, reprezintă venit impozabil. 
        Prin urmare, în cazul în care serviciile de producere a spotului publicitar sunt acordat de rezident de la locul său de reşedinţă
care se află în Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată de rezident în Republica Moldova şi,
respectiv, venitul obţinut în urma prestării acestora urmează de a se impune pe principii generale.
29.1.1.7.
 Se consideră oare drept sursă de venit impozabilă, indemnizaţia unică acordată consilierilor locali la expirarea mandatului alesului local?
Articolul 20 din Codul fiscal, specifică sursele de venit din care nu se calculează impozitul pe venit. Potrivit prevederilor art.25
alin.(1) din Legea privind statutul alesului local nr.768 din 02.02.2000, la expirarea mandatului, alesului local care a activat cel puţin
doi ani în această calitate i se acordă o indemnizaţie unică, egală cu salariul mediu lunar pe economia naţională pentru anul
precedent. Îndemnizaţia menţionată nu este specificată în art. 20 din Codul fiscal ca sursă de venit neimpozabilă şi, respectiv,
aceasta se va impozita cu impozitul pe venit în modul general stabilit.
29.1.1.8.
Reprezintă oare obiect al impunerii cu impozit pe venit suma compensaţiei pentru concediile anuale nefolosite de angajat?
        Suma compensaţiei pentru concediile anuale nefolosite de angajat, nu este specificată ca sursă de venit neimpozabilă la art.
20 din Codul fiscal. 
        Prin urmare, în conformitate cu art. 18 lit.o) din Codul fiscal, compensaţia dată constituie sursă de venit impozabilă care se
include în venitul brut al angajatului şi se impune în modul general stabilit.
29.1.1.9.
Se consideră ca sursă de venit impozabilă cu impozitul pe venit, acordarea de către angajator a împrumutului fără dobândă în folosul
angajatului?
        În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv
salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit
impozabile, care se includ în venitul brut. 
        Totodată, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de angajator includ suma
dobânzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata dobânzii aplicată la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un
termen ce depăşeşte 5 ani (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a
anului precedent anului fiscal de gestiune, şi rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului.
Prezentele prevederi nu se aplică creditelor acordate de bănci şi organizaţii de creditare nebancare angajaţilor acestora în condiţiile
generale în care acestea acordă credite persoanelor terţe.         
        De asemenea, menţionăm că, în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plăteşte
lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de
deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. 
        Statistica ratelor pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md. 
        Astfel, entitatea urmeză de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată din suma facilităţii acordate de către angajator,
potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, aplicînd cotele impozitului stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal. [Modificările
operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.1.10.
Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii Contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007, republicat în M.O. nr. 27-34/61
din 07.02.2014, Standardelor Naționale de Contabilitate „Venituri”, „Cheltuieli”, „Prezentarea situațiilor financiare”, aprobate prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, publicat în M.O. nr. 177-181/1224 din 16.08.2013, Planului general de conturi, aprobate prin
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119 din 06.08.2013, publicat în M.O. nr. 177-181/1225 din 16.08.2013.
Întrebarea se regăsește la 29.1.11.10
29.1.1.11.
Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. 54 1 din Codul fiscal,
publicată în M.O nr. 102-104/170 din 28.04.2015
Întrebarea se regăsește la nr. 29.1.11.11
Arhiva
        Poate fi constatat casa de schimb valutar ca subiect al impunerii în conformitate cu prevederile alin. (1) art. 54 1 din Codul fiscal dacă
venitul activităţii respective nu se supune TVA şi venitul din activitatea operaţională în anul precedent (anul 2011) a constituit o sumă de pînă la
100 000 lei? 
        În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 54 1  din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi
ca plătitori de T.V.A. pe parcursul perioadei fiscale declarate, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali. 
        De asemenea, agenţii economici care corespund prevederilor alin. (1) art. 54 1 din Codul fiscal şi care, la situaţia din 31 decembrie a
perioadei precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100 000 lei utilizează regimul
de impozitare prevăzut de Capitolul 71 din Codul Fiscal. Alte excepţii privind constatarea ca subiecţi ai impunerii conform Capitolului 71 din
Codul fiscal nu sunt prevăzute. 
        Astfel, casa de schimb valutar care conform situaţiei din 31 decembrie a perioadei precedente perioadei fiscale de declarare, au
obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100 000 lei vor utiliza regimul de impozitare prevăzut de Capitolul 71.

29.1.1.12. întrebarea se regăsește la nr. 29.1.11.13.

Arhiva
        În conformitate cu informaţia din raportul financiar pentru perioada anului 2011, întreprinderea a constatat venit din activităţi
operaţionale în sumă de 400 000 lei. Care este regimul de impozitare în perioada fiscală 2012? 
         În conformitate cu prevederile articolului 541 alineatul (3) din Codul fiscal, care a fost modificat prin Legea nr. 178 din 11 iulie 2012,
agenţii economici menţionaţi la alin. (1) care, la situaţia din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare,
au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de la 100 000 la 600 000 lei pot alege regimul de impozitare prevăzut de Capitolul 7 1 din
Codul fiscal sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit din momentul în care sunt înregistraţi benevol în calitate de plătitor de
T.V.A. 
        Astfel, în cazul în care agentul economic nu este înregistrat ca plătitor de T.V.A, acesta va determina impozitul pe venit în conformitate
cu prevederile Capitolului 71 „Regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii”. 
        În cazul în care agentul economic se înregistrează ca plătitor de T.V.A, acesta va aplica regimul de impozitare privind impozitul pe
venit în modul general stabilit din momentul înregistrării. Pînă la data înregistrării agentului economic ca plătitor de T.V.A. acesta va aplica
regimul fiscal pentru agenţi economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.
29.1.1.13. Care este modalitatea aplicării TVA şi impozitului pe venit la serviciile de interconectare la generarea apelurilor internaţionale de
telefonie?

        Răspunsul este perfectat în conformitate cu explicaţiile prezentate de către Comisia economie, buget şi finanţe a
Parlamentului Republicii Moldova.
        La generarea apelului internaţional din reţeaua operatorului din Republica Moldova, în condiţiile tranzitului acestuia prin alt
operator naţional intermediar, survin următoarele consecinţe fiscale.
        Costul apelului, achitat de client, în temeiul art.93 alin.4) şi 6) din Codul  fiscal, constituie livrare impozabilă şi se supune
impozitării conform art.97 din cod, valoarea impozabilă a căreia o constituie  întreaga valoare pasibilă achitării de către client.
        Serviciul de tranzit, prestat de către operatorul naţional intermediar se impozitează cu TVA pe principii generale şi se include
în venitul acestuia. În valoarea acestuia nu se include valoarea serviciului achitat de către operatorul naţional operatorilor din
străinătate, care participă la realizarea apelului internaţional. Pentru serviciul de tranzit prestat de către operatorul naţional
intermediar, acesta, în conformitate cu art. 117 din Codul fiscal, prezintă factură fiscală operatorului naţional.
        Ţinînd cont de faptul că serviciile de telefonie sunt impozabile cu TVA, trecerea în cont a TVA se efectuează în conformitate
cu art.102 alin. (1) al Codului fiscal.
        La generarea apelului internaţional din reţeaua operatorului străin adresat clienţilor operatorului naţional, în condiţiile
tranzitului acestuia prin alt operator naţional intermediar, survin următoarele consecinţe fiscale.
        Serviciul de tranzit, prestat de operatorul naţional intermediar şi achitat de către operatorul din străinătate, constituie venit al
operatorului naţional intermediar şi nu include în sine valoarea serviciului achitat de către operatorul din străinătate operatorului
naţional prin operatorului naţional intermediar. Valoarea serviciului de tranzit, achitată de către operatorul străin companiei
operatorului naţional intermediar, reprezintă cheltuieli ale operatorului din străinătate.
        Venitul operatorului naţional îl reprezintă valoarea primită de la operatorul străin prin operatorul naţional intermediar.
Valoarea serviciului, achitată operatorului naţional de către operatorul străin prin operatorul naţional intermediar, reprezintă cheltuieli
ale operatorului din străinătate.
        Veniturile primite de către operatorul naţional intermediar şi operatorul naţional din asigurarea apelului internaţional, generat
din reţeaua operatorului din străinătate, nu se impozitează cu TVA în temeiul Convenţiei de la Melbourne din a. 1988. 
29.1.1.14.
Se vor scuti de la plata impozitului pe venit, veniturile obţinute de către persoanele fizice şi persoanele juridice naţionale, antrenate în cadrul
Programului "Compact" prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului?
        În conformitate cu prevederile art. 4 alin (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau
include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele
prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
        Întru asigurarea executării Acordului “Compact” dintre Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, prin intermediul
Corporaţiei Provocările Mileniului, semnat la 22.01.2010, privind implementarea Programului de asistenţă “Compact”, prin Hotărîrea
Guvernului 949 din 12.10.2010 (Monitorul Oficial 206-209/1060, 22.10.2010) s-a aprobat Regulamentul cu privire la modul de
aplicare a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii, stabilite de Acordul "Compact".
        Respectiv, Capitolului V, pct. 20 din Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi
altor plăţi obligatorii stabilite de Acordul “Compact”, stipulează că în conformitate cu secţiunea 2.8 litera (d) “Taxe” din Acordul
nominalizat, persoanele juridice naţionale constituite în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi persoanele fizice naţionale
antrenate în cadrul Programului “Compact” nu se scutesc de la plata impozitului pe venit, contribuţiilor de asigurări sociale şi a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, dar sînt subiecţi ai impunerii în conformitate cu legislaţia în vigoare a
Republicii Moldova. 
        Totodată, potrivit pct. 3 alin. 8) al aceluiaşi articol, noţiunea de naţional reprezintă persoană fizică care este cetăţean al
Republicii Moldova sau persoană fizică care deţine adeverinţă de imigrant permanent în Republica Moldova şi persoana juridică
constituită în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova (cu excepţia FPM Moldova* şi oricărei persoane juridice străine, inclusiv
oricărei filiale, reprezentanţe sau reprezentanţe permanente, înregistrate în Moldova, a unei persoane juridice străine cu privire la
venitul obţinut din livrările de mărfuri, lucrări sau servicii în cadrul Programului “Compact”). 
        Prin urmare, persoanele naţionale fizice şi juridice, constituie în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, nu se scutesc
de la plata impozitului pe venit pentru serviciile prestate în cadrul Programului respectiv, precum şi de la contribuţiile de asigurări
sociale şi de la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Venitul respectiv urmează a fi impus în conformitate cu
legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

*Fondul Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova)

29.1.1.15.
Se va impozita venitul obținut de către persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la realizarea produselor lactate
precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul, în adresa persoanei juridice?
        Potrivit prevederilor Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM Rev. 2), aprobat prin Hotărîrea Colegiului
biroului Național de Statistică nr. 20 din 29 decembrie 2009, pus în aplicare din 1 ianuarie 2014, producerea produselor lactate
precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul este parte din diviziunea 10 „Industria alimentară”, grupa 10.5 ”Fabricarea
produselor lactate”. Respectiv, acestea nu pot fi calificate ca producție din zootehnie în formă naturală. 
        Astfel, din plățile îndreptate spre achitare în folosul persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la
realizarea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul entitatea urmează să rețină, în prealabil, ca parte a
impozitului pe venit o sumă în mărimea stabilită de art. 90 alin. (2) din Codul fiscal. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.1.16.
Care sint sursele de venit impozabile ?
Sursele de venit impozabile sunt stabilite în articolul 18 din Codul Fiscal.
29.1.1.17.
Constituie sursă de venit impozabilă pentru entitate, împrumutul nerambursat, acordat de către fondator, sau persoană terță?
        Potrivit art.18 lit. j) din Codul fiscal venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor
cînd formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului, constituie sursă de venit impozabilă. 
        Astfel, în cazul în care, agentul economic (entitаteа) nu va rambursa împrumutul împrumutatului (fondatorului, sau altei
persoane), acesta va fi stabilit ca venit al entităţii date şi se va supune impozitării în modul general stabilit.
29.1.1.18.
Agentul economic a achitat persoanei fizice-cetățean indemnizația de concediere în cuantum mai mare decît mărimea specificată la alin. (1)
art. 186 din Codul muncii. Se va considera venitul respectiv drept sursă de venit impozabilă pentru aceasta sau nu?
        În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoanele fizice sub formă de
indemnizație unică, reprezintă surse de venit impozabile. 
         Astfel, indiferent de faptul stabilirii de către angajator în contractul colectiv sau contractul individual de muncă a prevederilor
care prevăd mărimi sporite ale indemnizației de eliberare din serviciu comparativ cu cele prevăzute la art. 186 din Codul muncii,
suma indemnizației achitate angajatului constituie sursă de venit impozabilă.
29.1.1.19.
Cum urmează a fi impozitate cîștigurile din jocurile de noroc?
        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la
buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în
partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal. 
        Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obținute de la jocurile de noroc, loterii și
de la campaniile promoționale atît în formă monetară, cît și nemonetară. În scopul aplicării noţiunii respective, cîştigul de la jocurile
de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenței pozitive dintre suma cîştigată și suma mizată,
confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.1.20.
Care sunt termenii de achitare a impozitului pe venit în rate?
        În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1)-(5) din Codul fiscal, termenul de achitare a impozitului în rate survine pentru: 
        - agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului
fiscal, sume egale cu 1/4 din: 
        a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform titlul II din Codul fiscal, pentru anul respectiv; sau 
        b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru anul precedent. - întreprinderile agricole, gospodăriile
ţărăneşti (de fermier), obligate să achite impozitul în rate conform alin.(1), dispun de dreptul de a achita impozitul în două etape: 1/4
din suma indicată la alin.(1) lit.a) sau b) – pînă la 25 septembrie şi 3/4 din această sumă – pînă la 25 decembrie ale anului fiscal;
         - întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul
central (adresa juridică) transferă la buget de la sediul subdiviziunilor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului
mediu scriptic de salariaţi ai subdiviziunii pentru anul precedent ori partea impozitului pe venit calculată proporţional venitului obţinut
de subdiviziune conform datelor din evidenţa financiară a acesteia pe anul precedent.
         Prevederile menționate nu se aplică agenţilor economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la cap.71 din titlul II şi
celui stabilit la cap.1 titlul X. 
        Totodată, prin derogare de la prevederile liniuței întîi și doi, agenţii economici care aplică perioada fiscală prevăzută la
art.121 alin.(4) sînt obligaţi să achite, pînă la data de 25 a fiecăror trei luni ale perioadei fiscale curente, sume egale cu 1/4 din: 
        a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform titlul II din Codul fiscal, pentru perioada fiscală respectivă;
sau 
        b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru perioada fiscală precedentă.
29.1.1.21.
Cum urmează a fi efectuată achitarea prealabilă a impozitului în cazul repartizării dividendelor pe parcursul anului?
        Conform art. 48 alin. (2) din Legea nr. 1134 din 12.06.1997 privind societăţile pe acţiuni, societatea are dreptul să plătească
dividende intermediare (trimestriale, semestriale) şi anuale pe acţiunile aflate în circulaţie. 
      Potrivit art.49 alin.(1) din Legea nr. 1134/1997, decizia cu privire la plata dividendelor intermediare se ia de consiliul societăţii,
iar hotărîrea cu privire la plata dividendelor anuale se ia de adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii. 
        În conformitate cu prevederile art. 801 din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 care achită dividende acţionarilor
(asociaţilor) săi pe parcursul perioadei fiscale achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs,
din care se vor achita dividende. 
        Impozitul determinat se achită la buget pînă la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost efectuate plăţile în contul
dividendelor. 
        Suma impozitului achitată de agentul economic este trecută în cont ca impozit aplicat venitului impozabil al agentului
economic respectiv pentru perioada fiscală în care a fost făcută achitarea. 
       Totodată, dacă, în vreo perioadă fiscală, trecerile în cont, permise agentului economic depăşesc suma impozitului pe venit în
perioada fiscală respectivă, diferenţa va fi compensată conform modului stabilit în art.175 şi 176. 
     Prevederile prezentului articol nu se aplică agenţilor economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la cap.71 din titlul II
din Codul fiscal şi celui stabilit la cap.1 titlul X.
29.1.1.22. Urmează oare a fi luată în considerație suma impozitului pe venit aferentă profitului perioadei fiscale în curs, repartizată în prealabil
sub formă de dividende conform art.801 din Codul fiscal, la onorarea obligației fiscale ce ține de achitarea în rate conform art.84 din Codul fiscal?
        Potrivit prevederilor art.801 alin.(1) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 care achită dividende acționarilor
(asociaților) săi pe parcursul perioadei fiscale achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs,
din care se vor achita dividende. 
        Potrivit art.801 alin.(2) din Codul fiscal, suma impozitului achitată de agentul economic conform alin.(1) din articolul stipulat,
este trecută în cont ca impozit aplicat venitului impozabil al agentului economic respectiv pentru perioada fiscală în care a fost făcută
achitarea. 
        Totodată, agenții economici sunt obligați să achite la buget impozitul pe venit în mărimea ratelor și în termenele stabilite de
art.84 alin.(1) din Codul fiscal. 
        În conformitate cu pct.85 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul
persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea de Guvern cu privire la
determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit nr.693 din 11 iulie 2018, trecerea în cont a impozitului în temeiul art.81
din Codul fiscal, se face prin metodele și termenele stabilite la art.801 și art.84 din Cod. 
        Potrivit art.12 pct.13) din Codul fiscal, trecerea în cont constituie suma reținută și/sau achitată prealabil cu care contribuabilul
are dreptul să micșoreze suma impozitului. 
        Astfel, suma impozitului pe venit aferentă profitului perioadei fiscale în curs repartizată în prealabil sub formă de dividende,
achitată de contribuabil, se consideră drept parte a obligației fiscale ce ține de achitarea impozitului în rate conform art.84 din Codul
fiscal.
Arhiva
29.1.1.23.
Se impozitează, oare, veniturile sub formă de dobînzi aferente depozitelor bancare primite de către agentul economic?
        Dobînzile aferente depozitelor bancare se vor include în venitul brut al agentului economic și se vor impozita în modul
general stabilit, potrivit art.18 lit. g) din Codul fiscal.
29.1.1.24. Beneficiază de facilitatea acordată conform prevederilor art.51 3 din Codul fiscal agenții economici care prestează servicii de instruire
tematică?
        În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi
instituţiile de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt
conform Codului educaţiei. 
         Potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din Codul educației nr. 152 din 17 iulie 2014, tipurile instituţiilor de învăţămînt în
conformitate cu structura învăţămîntului sunt: 
        a) instituţie de educaţie antepreşcolară – creşă, centru comunitar de educaţie timpurie; 
        b) instituţie de învăţămînt preşcolar – grădiniţă de copii, centru comunitar de educaţie timpurie; 
        c) instituţie de învăţămînt primar – şcoală primară; 
        d) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul I – gimnaziu; 
        e) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul II – liceu; 
        f) instituţie de învăţămînt general cu programe combinate – complex educaţional (şcoală primară-grădiniţă, gimnaziu-
grădiniţă); 
        g) instituţie de învăţămînt profesional tehnic secundar – şcoală profesională; 
        h) instituţie de învăţămînt profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar – colegiu; 
        i) instituţie de învăţămînt profesional tehnic cu programe combinate – centru de excelenţă; 
        j) instituţie de învăţămînt secundar vocaţional de arte, sport etc. – şcoală; 
        k) instituţie de învăţămînt superior – universitate, academie de studii, institut, şcoală superioară, şcoală de înalte studii etc.; 
        l) instituţie specializată de învăţămînt de formare continuă – institut; 
        m) instituţie de învăţămînt extraşcolar – şcoală (de arte: arte plastice, muzică, teatru; de sport etc.), centru de creaţie, club
sportiv; 
        n) instituţie de învăţămînt special – instituţie specială, şcoală auxiliară. 
        Conform prevederilor art. 15 alin. (3) din Codul educației, în funcţie de tipul de proprietate, instituţiile de învăţămînt se
clasifică după cum urmează: 
        a) instituţie de învăţămînt publică; 
        b) instituţie de învăţămînt privată. 
        Luînd în considerare cele expuse, prin procesul de învățămînt se va înțelege totalitatea activităților de instruire realizate
conform planurilor educaționale elaborate și aprobate în conformitate cu planul-cadru aprobat de Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării. 
        Activitățile realizate și serviciile prestate în afara planurilor educaționale nu vor cădea sub incidența prevederilor art. 51 3 din
Codul fiscal. 
        În contextul celor expuse, agenții economici care prestează servicii de instruire tematică (ex.: cursuri de limbi străine,
instruire auto etc.) nu vor fi în drept să beneficieze de prevederile art. 51 3 din Codul fiscal, și respectiv, își vor determina obligațiie
fiscale privind impozitul pe venit conform modului general stabilit. 
        [Temei: Scrisoarea Ministerului Finanțelor nr. 14/3-07/141 din 25.03.2016]

29.1.2.1. La transferarea sumelor pentru prejudiciu cauzat ca urmare unei acţiuni ilegale, precum şi compensaţiile pagubelor morale, se consideră
surse de venit impozabile?
În conformitate cu prevederile lit.d3 si z3 al art.20 din Codul fiscal sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despagubire
pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni), precum şi compensaţiile pagubelor morale sunt surse de
venit neimpozabile. Astfel, în cazul în care sumele achitate în baza hotarîrii instanţei de judecată cad sub incidenţa prevederilor
articolului nominalizat, acestea nu vor fi impuse impozitării.
29.1.2.2.
Arhivă (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 324 din 23.12.2013 privind modificarea art. 20 lit. y), precum
și 901 alin. (35) din Codul fiscal, publicată în M.O nr. 320-321/871 din 31.12.2013)
Arhiva

29.1.2.3.
Arhivă (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. 20 din Codul fiscal,
publicată în M.O nr. 102-104/170 din 28.04.2015)
Arhiva

29.1.2.4. Arhivă (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 324 din 23.12.2013 privind modificarea art. 20 lit. y),
precum și 901 alin. (35) din Codul fiscal, publicată în M.O nr. 320-321/871 din 31.12.2013)

Arhiva

29.1.2.5.
Întreprinderea, urmează să achite lucrătorului o despăgubire ca urmare a unui accident de muncă, în cazul dat, urmează de a reţine un impozit
la sursa de plată?
În conformitate cu prevederile art. 20 lit. b) din Codul fiscal, despăgubirile primite de salariaţi ori de moştenitorilor legali, conform
legislaţiei, în urma unui accident de muncă sau în urma unei boli profesionale, se consideră ca surse de venit neimpozabile. Astfel, la
achitarea despăgubirii, ca urmare a unui accident de muncă, nu se va reţine impozit la sursa de plată.
29.1.2.6.
Cum se vor impozita dividendele achitate pentru perioadele fiscale de pîna la 01.01.2008?
Răspuns similar celui de la întrebarea 29.1.7.5.7.
Arhiva
29.1.2.7. Întrebarea se regăsește la nr. 29.1.7.8.8.

Arhiva
        Urmează de a reţine impozit pe venit la sursa de plată, în cazul achitării venitului în folosul persoanei fizice de la achiziţionarea
plantelor medicinale?         Conform prevederilor art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în
mărime de 2% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a
nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui
natural.
        Totodată, potrivit explicaţiilor prezentate de catre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (nr. 08/1-3-213 din 12.05.03 şi
nr.12-104/1294/885 din 17.03.04) plantele medicinale şi aromatice fac parte din categoria producţiei din fitotehnie în formă naturală.
        Prin urmare, în cazul în care întreprinderea achiziţionează de la persoanele fizice, cu excepţia întreprinzatorilor individuali şi
gospodăriilor ţăraneşti (de fermier), plante medicinale şi aromatice, la achitarea venitului în folosul acestora, urmează de a fi reţinut
impozitul pe venit în marime de 2% (reținere finală).
        Urmeaza a fi reţinut impozit pe venit la sursa de plată în marime de 5% la achitarea venitului în folosul persoanei fizice de la
achiziţionarea plantelor medicinale?
        Potrivit prevederilor lit. у) art.20 din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi
gospodariilor ţăraneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare, precum şi de la livrarea producţiei din fitotehnie şi
horticultură în forma naturală şi a producţiei din zootehnie în forma naturală, în masă vie şi sacrificată, sunt stabilite ca surse de venit
neimpozabile.
        De asemenea, menţionam că, potrivit explicaţiilor prezentate de catre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (nr. 08/1-3-213
din 12.05.03 şi nr.12-104/1294/885 din 17.03.04) plantele medicinale şi aromatice fac parte din categoria producţiei din fitotehnie în formă
naturală.
        Prin urmare, în cazul în care întreprinderea achiziţionează de la persoanele fizice, cu excepţia întreprinzatorilor individuali şi
gospodăriilor ţăraneşti (de fermier), plante medicinale şi aromatice, la achitarea venitului în folosul acestora, nu urmeaza de a fi reţinut în
prealabil impozitul pe venit în marime de 5%, deoarece venitul obţinut de la livrarea acestor plante, conform prevederilor lit. у) art.20 din
Codul fiscal, constituie surse de venit neimpozabile.
29.1.2.8.
Urmează de a reţine impozit la sursa de plată din indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi din plăţile pentru
concediu de maternitate?
Conform prevederilor art. 20 lit. a) din Codul fiscal, anuităţile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul asigurărilor
sociale de stat sunt stabilite ca surse de venit neimpozabile.
29.1.2.9.
Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. 20 din Codul fiscal,
publicată în M.O nr. 102-104/170 din 28.04.2015
Arhiva
        Se consideră ca surse de venit neimpozabile, plăţile achitate potrivit prevederilor art. 186 alin. (5) din Codul muncii? 
        În conformitate cu prevederile art. 186 alin. (5) din Codul muncii nr.154-XV din 28.03.2003 în contractul colectiv sau în cel individual
de muncă pot fi prevazute şi alte cazuri de plată a indemnizaţiei de eliberare din serviciu, mărimi sporite ale acesteia, precum şi termene
mai îndelungate de menţinere a salariului. Potrivit prevederilor art. 20 lit. g) din Codul fiscal, indemnizaţiile de concediere stabilite la art.
186 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, sunt surse de venit neimpozabile. În ceia ce priveşte sumele achitate în baza art. 186 alin. (5) din
Codul muncii, acestea reprezintă surse de venit impozabile, potrivit prevederilor art. 18 lit. o) din Codul fiscal.
29.1.2.10.
Se consideră ca surse de venit neimpozabile, plăţile compensatorii achitate în urma accidentului de muncă, în rezultatul caruia a survenit
decesul angajatului?
În conformitate cu prevederile art. 20 lit. b) din Codul fiscal, despăgubirile primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă
sau în urma unei boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitori legali, sunt surse de venit neimpozabile. Respectiv, din suma primită în
formă de despăgubire în urma accidentului de muncă, nu se reţine impozitul pe venit la sursa de plată.
29.1.2.11.
Apare necesitatea aplicării impozitului pe venit asupra veniturilor obţinute ca rezultat al obţinerii cîştigului la Curtea Europeană a Drepturilor
Omului?
        În conformitate cu prevederile art.20 lit.d3) din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru
prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau tehnogene,
cataclisme, epidemii, epizootii reprezintă surse de venit neimpozabile, ca şi compensaţiile pagubelor morale neimpozabile în baza literei
z3) al aceluiaşi articol
29.1.2.12.
Cum urmează a fi aplicat impozitul pe venit în cazul în care agentul economic a obținut compensarea daunei materiale în baza unei încheieri
a instanței de judecată?
        În conformitate cu prevederile art. 20 lit. z6) din Codul fiscal, veniturile obținute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate
constituie sursă de venit neimpozabilă, în partea în care compensația acordată nu depășește dauna materială cauzată.
Arhiva
29.1.2.13.
Care sume se vor considera drept recompense și facilități acordate de angajator pentru hrana organizată angajaților?
        În conformitate cu pct. 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor
juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, în
cazul în care angajatorul suportă cheltuieli pentru hrana organizată a angajaților, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (45 lei
(fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată de către angajat), nu se vor considera drept recompense și facilități acordate de
angajator angajaților și, respectiv, nu vor implica careva obligații fiscale privind reținerea la sursa de plată sau calculări adiționale pentru
angajați.  
        În cazul depășirii plafonului stabilit, suma depășirii se va considera drept recompense și facilități acordate de angajator angajaților.  
        În acest caz angajatorul va fi responsabil de determinarea și alocarea depășirii plafonului, precum și de declararea și achitarea
impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală
aferente depășirii, în conformitate cu legislația în vigoare.
Arhiva
29.1.2.14.
Se consideră oare drept surse de venit impozabile, mijloacele financiare obţinute din fondurile speciale pentru procurarea mijloacelor fixe,
precum și mijloacele financiare obţinute sub formă de grant?
        Potrivit prevederilor art. 20 z2) din Codul fiscal, mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi/sau mijloacele financiare
obţinute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinaţiei acestora reprezintă surse de
venit neimpozabile. 
        Astfel, veniturile obținute din fondurile speciale care sunt utilizate conform destinației acestora (de exemplu pentru procurarea
mijloacelor fixe) nu se impozitează. 
        De asemenea, veniturile obținute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinației
acestora, nu se impozitează. 
         (Temei explicațiile Ministerului Finanțelor nr. 14/3-06/440 din 23.12.2015.)
Arhiva
29.1.2.15. întrebarea se regăsește la nr. 29.1.1.18.

Arhiva
        Agentul economic a achitat persoanei fizice-cetățean indemnizația de concediere în cuantum mai mare decît mărimea specificată la
alin. (1) art. 186 din Codul muncii. Se va considera venitul respectiv drept sursă de venit impozabilă pentru aceasta sau nu?  
        În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoanele fizice sub formă de indemnizație
unică, reprezintă surse de venit impozabile. 
        Astfel, indiferent de faptul stabilirii de către angajator în contractul colectiv sau contractul individual de muncă a prevederilor care
prevăd mărimi sporite ale indemnizației de eliberare din serviciu comparativ cu cele prevăzute la art. 186 din Codul muncii, suma
indemnizației achitate angajatului constituie sursă de venit impozabilă.
        Agentul economic a achitat persoanei fizice-cetățean indemnizația de concediere în cuantum mai mare decît mărimea specificată la
alin. (1) art. 186 din Codul muncii. Se va considera venitul respectiv drept sursă de venit impozabilă pentru aceasta sau nu?  
        Conform prevederilor art. 20 lit. g) din Codul fiscal, indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei sunt surse de venit
neimpozabile. În conformitate cu prevederile art. 186 alin. (1) din Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003,
salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică (art.86 alin.(1) lit.b)), sau
cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate (art.86 alin.(1) lit.c)) li se garantează:
         a) pentru prima lună, plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu egală cu mărimea sumată a unui salariu mediu săptămînal
pentru fiecare an lucrat la unitatea în cauză, dar nu mai mică decît un salariu mediu lunar. Dacă unitatea a fost succesorul de drept al
unei unităţi reorganizate anterior şi contractul individual de muncă cu salariaţii în cauză nu a încetat anterior (art.81), se vor lua în calcul
toţi anii de activitate;
         b) pentru a doua lună, plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu egală cu cuantumul salariului mediu lunar dacă persoana
concediată nu a fost plasată în cîmpul muncii;
         c) pentru a treia lună, plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu egală cu cuantumul salariului mediu lunar dacă, după
concediere, salariatul s-a înregistrat în decurs de 14 zile calendaristice la agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă în calitate de
şomer şi nu a fost plasat în cîmpul muncii, fapt confirmat prin certificatul respectiv;
         d) la lichidarea unităţii, prin acordul scris al părţilor, achitarea integrală a sumelor legate de concedierea salariatului pe toate 3 luni,
la data concedierii.
         Totodată, potrivit alin. (5) al articolului menționat, în contractul colectiv sau în cel individual de muncă pot fi prevăzute şi alte cazuri
de plată a indemnizației de eliberare din serviciu, mărimi sporite ale acesteia, precum şi termene mai îndelungate de plată a indemnizației.
         Astfel, reieșind din cele menționate în cazul în care angajatorul a stabilit suplimentar în contractul colectiv sau contractul individual
de muncă prevederi care stabilesc mărimi sporite ale indemnizației de eliberare din serviciu, suma indemnizației achitate în cuantum mai
mare decît indemnizația specificată la alin.(1) art.186 din Codul muncii nu constituie sursă de venit impozabilă.
29.1.2.16.
Se impozitează cu impozitul pe venit subvențiile obținute de către producători agricoli pentru asigurarea riscurilor de producție în agricultură
și se permit la deducere cheltuielile ce țin de primirea subvențiilor?
        Conform art. 20 lit.z2) din Codul fiscal, mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale nu se impozitează. Astfel, veniturile
obținute de către producători agricoli sub formă de subvențiile pentru asigurarea riscurilor de producție în agricultură, nu se
impozitează.
         Articol 20 din Codul fiscal stipulează tipurile de venit care nu se includ în venitul brut. Întru determinarea obligațiunilor fiscale
privind impozitul pe venit la completarea Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12), în anexa 1D rând. 02012
contribuabilul ajustează venitul cu suma veniturilor obținute conform art. 20 din Codul fiscal.
         În conformitate cu art. 24 alin. (9) din Codul fiscal, nu se permite deducerea cheltuielilor legate de obținerea venitului scutit de
impozitare. Totodată, conform prevederilor art. 6 alin. (9) lit. g) din Codul fiscal, scutirea parțială sau totală de impozit sau de plata
impozit reprezintă facilitate fiscală. Suma facilităților fiscale se determină la Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) în
anexele 4D și 6D la Declarație.
         Reieșind din cele expuse, prevederile art.24 alin. (9) din Codul fiscal nu se extind asupra veniturilor stipulate de art. 20 din Codul
fiscal, inclusiv asupra veniturilor obținute de către producători agricoli sub formă de subvențiile pentru asigurarea riscurilor de producție
în agricultură (art. 20 lit. z2),din CF), dat fiind faptul că neimpozitarea acestor venituri nu reprezintă facilități fiscale.
        [În temeiul explicațiilor Parlamentului Republicii CEB nr.144 din 10 aprilie 2017 Moldova și Ministerului Finanțelor al Republicii
Moldova nr.14/3-06/440 din 23 decembrie 2015]
Arhiva
29.1.2.17.
În temeiul cărui act normativ se stabilește Premiul Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, științei și
tehnicii, considerat ca sursă de venit neimpozabilă?
        În conformitate cu prevederile art. 20 lit. u) din Codul fiscal, Premiul Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei,
arhitecturii, științei şi tehnicii, care nu se include în venitul brut, se consideră sursă de venit neimpozabilă. 
        Prevederile privind acordarea Premiului Național, sunt stabilite prin Regulamentul cu privire la Premiul Național, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr.399 din 12 iunie 2012. 
        Astfel, potrivit prevederilor pct. 3 din Regulamentul dat, Premiul Național constă din diplomă, medalie și recompensa bănească
corespunzătoare, achitată prin intermediul Cancelariei de Stat. 
        Este de menționat că cheltuielile aferente decernării Premiului Național, conform pct.7 din Hotărîrea Guvernului nominalizată, sunt
efectuate din fondul de rezervă al Guvernului.
29.1.2.18.
Sumele primite de către agenții economici, din Bugetul de stat, ca despăgubire pentru prejudicial cauzat ca urmare a unor epidemii, se
consideră surse de venit impozabile?
        În conformitate cu prevederile art. 20 lit. d3) din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire
pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau tehnogene,
cataclisme, epidemii, epizootii reprezintă surse de venit neimpozabile.

29.1.3.1.1.
Urmează a fi deduse în scopuri fiscale, cheltuielile suportate de contribuabil ce țin de consumul de combustibil și lubrifianți,
în cazul în care normele date de consum nu sunt aprobate de către Ministerului Economiei și Infrastructurii? Pot fi aprobate de
către contribuabil, normele interne de consum de combustibil pentru mijloacele de transport, în cazul în care nu sunt aprobate
norme?
29.1.3.1.2.
Se permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic pentru procurarea abonamentului pentru transport?
În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul în care cheltuielile aferente procurării abonamentului
pentru transport sunt suportate de către entitate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzator, acestea se vor permite la deducere
în scopuri fiscale, cu confirmarea documentară suportării acestora.
29.1.3.1.3.
În arhivă.
Arhiva
        Se vor permite la deduceri în scopuri fiscale, cheltuielile suportate de entitate la efectuarea junketului, exclusiv în cadrul activității
de întreprinzător si în baza căror documente se confirma cheltuielile suportate?  
         În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate
sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare
reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare,
caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de
venituri.
        Aferent confirmării cheltuielilor suportate privind efectuarea junketului, menționam că, potrivit art. 19 alin. (1) din Legea
contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare și centralizatoare. De
asemenea, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (3) din Lege, entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de
Ministerul Finanțelor. În lipsa formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesitățile entității, entitatea elaborează și utilizează
formulare de documente, aprobate de conducerea ei, cu respectarea cerințelor art. 19 alin. (6) din Legea respectivă. 
        În cazul în care lipsește confirmarea documentară a cheltuielilor calificate ca ordinare și necesare, suportate pe parcursul
perioadei fiscale, potrivit prevederilor art. 24 alin. (10) din Codul fiscal, deducerea acestora se permit în mărime 0,2% din venitul impozabil.
        Se vor permite la deduceri în scopuri fiscale, cheltuielile suportate de entitate la efectuarea junketului, exclusiv în cadrul activității
de întreprinzător si în baza căror documente se confirma cheltuielile suportate?  
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate
sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        Totodată, conform pct. 39 din anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008, cheltuielile ordinare și necesare
reprezintă cheltuielile, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, fără care este imposibil de a face
business, care sunt definite atît cu indici calitativi, cît și cu indici cantitativi.  
        Confirmarea cheltuielilor suportate privind efectuarea junketului, menționam că, potrivit art. 19 alin. (1) din Legea contabilității
nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare și centralizatoare. 
        De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (3) din Lege, entitatea utilizează formulare tipizate de documente
primare, aprobate de Ministerul Finanțelor. În lipsa formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesitățile entității, entitatea
elaborează și utilizează formulare de documente, aprobate de conducerea ei, cu respectarea cerințelor art. 19 alin. (6) din prezenta Lege.
        În cazul în care lipsește confirmarea documentară a cheltuielilor calificate ca ordinare și necesare, suportate pe parcursul anului
fiscal, potrivit prevederilor art. 24 alin. (10) din Codul fiscal, deducerea acestora se permit în mărime 0,2% din venitul impozabil.
(Modificat în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (10), din Codul fiscal, în redacția Legii nr. 267 din 23.12.2011
publicată în M.O. nr. 13-14/32 din 13.01.2012)
Se permite la deduceri în scopuri fiscale, cheltuielile suportate de entitate la efectuarea junketului, exclusiv în cadrul activitatii de
întreprinzator si în baza caror documente se confirma cheltuielile suportate?
În conformitate cu prevederile art.24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate
de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Totodată, conform pct. 39 din anexa nr.1 la
Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008, cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile, caracteristice pentru gestionarea
anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, fără care este imposibil de a face business, care sunt definite atît cu indici calitativi, cît şi cu
indici cantitativi. De asemenea menţionam că, deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător care nu pot confirmate documentar
în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (10) din Codul fiscal se permit în cuantumul şi în modul stabilit de Guvern. Prin urmare,
Hotarârea Guvernului nr. 485 din 04 mai 1998 „Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate de contribuabil
documentar” stabileşte expres că se permite deducerea cheltuielilor suportate şi achitate în activitatea de întreprinzător a contribuabilului,
dar care nu pot fi confirmate documentar, în marime de 0,1% din venitul impozabil al contribuabilului. Cît priveste întrebarea ce ţine de
documentele care confirmă cheltuielile suportate, menţionam că, potrivit art.19 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie
2007 faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare. Modul de eliberare şi utilizare a formularelor
tipizate de documente primare cu regim special este stabilit în Instructiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor
tipizate de documente primare cu regim special ( Anexa nr. 2 la Hotarîrea Guvernului R.M. nr. 294 din 17 martie 1998). Astfel, cheltuielile
necesare pentru organizarea acţiunilor menţionate în adresare (junket), se vor permite la deducere, în cazul în care vor fi confirmate
documentar şi suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzator.
29.1.3.1.4.
Este oare în drept ca întreprinderea să deducă cheltuielile suportate la achitarea salariului membrilor comisiei de cenzori?
        Conform art. 24 alin (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate
de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și
necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității
economice și obținerii de venituri.
        În partea ce ține de cheltuielile suportate pentru achitarea salariului membrilor comisiei de cenzori, cu care este încheiat
contractul individual de muncă menționăm că, contribuabilul este în drept sa efectueze deducerea acestor cheltuieli, conform
punctului 26 din Anexa nr. 1 la Hotarîrea menționată.
Arhiva
29.1.3.1.5.
comasat cu 29.1.3.1.23
Arhiva
        Care este modalitatea deducerii în scopuri fiscale a reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate
sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activitatii de întreprinzător. Totodată, alin. (13) al articolului
menţionat, stabileşte că, deducerea reziduurilor, deseurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către
conducătorii întreprinderilor.
29.1.3.1.6.
Se vor permite la deducere, sumele achitate ca impozite şi taxe de către subdiviziunile situate în unităţile administrativ –teritoriale al
căror buget nu constituie parte componentă a bugetului public naţional?
 Conform alin. (4) art. 24 din Codul fiscal, prin derogare de la art. 30 din Cod, se permite deducerea sumelor achitate ca
impozite şi taxe de către subdiviziunile situate în unităţile administrativ-teritoriale, al caror buget nu constituie parte componentă a
bugetului public naţional.
29.1.3.1.7.
Se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor de judecată suportate de agentul economic?
        În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.  
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și
necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității
economice și obținerii de venituri.
        Astfel, se va permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor de judecată suportate de agentul economic, dacă aceste
cheltuieli se vor califica ca cheltuieli ordinare și necesare.
Arhiva
29.1.3.1.8.
Pot fi deduse în scopuri fiscale, cheltuielile pentru telefonia fixă în cazul lipsei descifrării convorbirilor telefonice?
        Conform prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate
sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
         Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și
necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității
economice și obținerii de venituri.         De asemenea, în conformitate cu art. 11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării
financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. 
         Prin urmare, subiectul este obligat să argumenteze dreptul la deducerea cheltuielilor prin prezentarea documentelor
confirmative corespunzătoare.  
        Totodată, potrivit pct. 241 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, deducerea cheltuielilor nu
poate fi efectuată în baza avizului de însoțire a mărfii. 
         Astfel, entitatea nu este obligată să prezinte descifrarea apelurilor telefonice, cu condiția existenței documentelor ce vor
confirma caracterul ordinar și necesar al cheltuielilor suportate.
Arhiva
29.1.3.1.9.
Se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic aferent plăților de stimulare, inclusiv sub formă
de premii sau ajutoare materiale, care sunt legate de retribuirea muncii, acordate angajaților acestuia?
        În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și
necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității
economice și obținerii de venituri.
        Potrivit art. 4 alin. (1) și (4) din Legea salarizării nr. 847-XV din 14 februarie 2002, în sistemul tarifar şi sistemele
netarifare salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul
de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare. Alte plăţi de stimulare şi compensare includ recompensele conform rezultatelor
activităţii anuale, premiile potrivit sistemelor şi regulamentelor speciale, plăţile de compensare, precum şi alte plăţi neprevăzute
de legislaţie care nu contravin acesteia. 
        În conformitate cu art. 1651 din Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003, angajatorul este în drept să acorde anual
salariaților ajutor material în modul și condițiile prevăzute de contractul colectiv de muncă, de alt act normativ la nivel de unitate
și/sau de actele normative în vigoare. Ajutorul material poate fi acordat salariatului, în baza cererii lui scrise, în orice timp al anului
ori adăugat la indemnizația de concediu (art.117 din Codul muncii). 
        Respectiv, cheltuielile suportate de către agentul economic aferente plăților de stimulare, inclusiv sub forma de premii
sau ajutoare materiale, care sunt legate de retribuirea muncii în cadrul activității de întreprinzător în condițiile reglementării printr-
un act intern sau contract colectiv de muncă, se vor permite la deducere în scopuri fiscale prin prisma prevederilor art. 24 alin. (1)
din Codul Fiscal, fiind calificate ca ordinare și necesare.
Arhiva
29.1.3.1.10.
Vor fi permise la deducere cheltuielile suportate de către întreprindere pentru întreținerea fondatorului, care este instituție publică, fără
primirea căror va recompense?
        În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 24 din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        Potrivit pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare
reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în
vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice
și obținerii de venituri.
        De asemenea, conform prevederilor pct. 24 din Hotarîrea menționată, la determinarea venitului impozabil, din venitul brut
se deduc cheltuielile suportate în scopul desfășurării activității de întreprinzător, ce țin de fabricarea (executarea, prestarea) și
desfacerea producției (lucrărilor, serviciilor), producerea și desfacerea mărfurilor, mijloacelor fixe și altor bunuri, precum și
cheltuielile legate de obținerea altor venituri, bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor
Internaționale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului. 
        Astfel, cheltuielile pentru întreținerea fondatorului, inclusiv cheltuielile pentru deservirea tehnico-sanitară, asigurarea cu
mobilier, inventar și rechizite de birou, reparația birourilor, amortizarea imobilului folosit de către instituția publică, precum și
amortizarea altor mijloace fixe, nu vor fi permise la deducere în scopuri fiscale, deoarece cheltuielile enumerate nu se conformă
art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.
Arhiva
29.1.3.1.11.
 Este deductibilă în scopuri fiscale suma TVA aferentă procurărilor valorilor materiale și servicii utilizate în activitatea de întreprinzător
pentru care nu se asigură dreptul la deducerea sumei TVA, în temeiul art. 102 din Codul fiscal?
        Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și
necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității
economice și obținerii de venituri. 
        De asemenea, potrivit art. 30 din Codul fiscal, restricții privind deducerea TVA aferent mărfurilor și serviciilor utilizate în
cadrul activității de întreprinzător nu sunt. 
        Prin urmare, suma TVA aferentă procurărilor de mărfuri și servicii utilizate în activitatea de întreprinzător pentru care,
potrivit art. 102 din Codul fiscal, nu se asigură dreptul la deducere, se raportează la costuri sau la cheltuieli, ulterior fiind dedusă
la aprecierea obligațiilor la impozitul pe venit în modul general stabilit.
Arhiva
29.1.3.1.12.
Este deductibilă în scopuri fiscale suma TVA aferentă mărfurilor (serviciilor) care nu sunt utilizate în activitatea de întreprinzător pentru
care nu se asigură dreptul la deducerea sumei TVA, în temeiul art. 102 din Codul fiscal?
        Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și
necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității
economice și obținerii de venituri. 
        Prin urmare, în cazul în care suma TVA aferentă mărfurilor și serviciilor care nu sunt utilizate în activitatea de
întreprinzător, pentru care potrivit art. 102 din Codul fiscal, nu se asigură dreptul la deducere, se raportează la costurile sau
cheltuielile perioadei în temeiul alin. (8) din articolului menționat, fără a fi deduse în scopuri fiscale la determinarea obligațiilor
fiscale aferente impozitului pe venit. 
       Totodată, în cazul efectuării donației în scopuri filantropice sau de sponsorizare, în conformitate cu prevederile art. 36
alin. (1) din Codul fiscal, suma TVA, pentru care nu se asigură dreptul la deducere, potrivit art. 102 din Cod, la determinarea
impozitului pe venit se va deduce ca cheltuieli în scopuri filantropice sau de sponsorizare în limita stabilită la articolul menționat.
Arhiva
29.1.3.1.13.
Cum se vor deduce în scopuri fiscale cheltuielile la agenții economici care, fiind subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit aferent
venitului operațional, pe parcursul unei perioade fiscale, au devenit plătitori ai TVA?
        În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (4) din Codul fiscal, agenții economici care, pe parcursul perioadei fiscale
declarate, devin plătitori de TVA vor aplica regimul de impozitare în modul general stabilit din momentul în care sunt înregistrați
ca plătitori de TVA.  
        De asemenea, agenții economici, inclusiv și persoanele care pe parcursul perioadei fiscale au devenit plătitori ai TVA,
sunt obligați să țină evidența fiscală a veniturilor și cheltuielilor în modul general stabilit pe tot parcursul anului, cu posibilitatea
determinării cuantumului deducerilor din venitul impozabil aferent perioadei anului în care acesta este plătitor al TVA. 
        Prin urmare, pentru perioada fiscală în care agentul economic a aplicat diferite regimuri fiscale privind impozitul pe venit
acesta va prezenta două dări de seamă corespunzător regimului utilizat. 

(Poziția dată se regăsește și în Ordinul Șefului IFPS nr. nr.1983 din 01.10.2013.)
Arhiva
29.1.3.1.14.
Cum se vor deduce în scopuri fiscale cheltuielile la agenții economici care, fiind subiecți ai impunerii în modul general stabilit, pe
parcursul unei perioade fiscale, au pierdut statutul de plătitori ai TVA?
        În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (5) din Codul fiscal, agenții economici care, pe parcursul perioadei fiscale
declarate, au încetat a fi plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de impozitare prevăzut de capitolul 7 1 din Codul fiscal din momentul
menționat la art. 113 alin. (4) al Codului. 
        De asemenea, agenții economici, inclusiv și piersoanele care pierd statutul de plătitor al TVA pe parcursul anului, sunt
obligați să țină evidența fiscală a veniturilor și cheltuielilor în modul general stabilit pe tot parcursul anului, cu posibilitatea
determinării cuantumului deducerilor din venitul impozabil aferent perioadei anului în care acesta este plătitor al TVA. 
        Prin urmare, pentru perioada fiscală în care agentul economic a aplicat diferite regimuri fiscale privind impozitul pe venit
acesta va prezenta două dări de seamă corespunzător regimului utilizat. 

(Poziţia dată se regăseşte şi în Ordinul Şefului IFPS nr.1983 din 01.10.2013.)

Arhiva
29.1.3.1.15.
Cum se determină cuantumul provizioanelor destinate acoperirii creanțelor ce țin de nerecuperarea ratelor și neachitarea dobînzilor de
leasing?
        În conformitate cu prevederile art. 31 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, organizațiilor de micro finanțare și/sau persoanelor
care practică activitatea de leasing financiar li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii creanţelor ce ţin de
nerecuperarea ratelor şi neachitarea dobînzilor de leasing în mărime de pînă la 5% din soldul mediu anual al creanţelor aferente
contractelor de leasing, dacă aceste creanţe sînt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului. 
        Astfel, determinarea valorii provizioanelor permise spre deducere se efectuează în modul următor:  
        1. din lista tuturor creanțelor aferente contractelor de leasing se exclud creanțele persoanelor afiliate contribuabilului.
Noțiunea „persoană afiliată” este similară cu noțiunea „persoană interdependentă”, stipulată în art. 5 pct. 12) din CF;         2. se
determină soldul mediu anual al creanțelor în baza datelor obținute la pct. 1. Soldul mediu anual (SMA) al creanțelor se determină
cu ajutorul mediei cronologice simple. Astfel, se va aplica următoarea formulă: SMA = [½(soldul creanțelor la 01.01.201X) +
soldul creanțelor la 01.02.201X + … + soldul la 01.12.201X + ½(soldul creanțelor la 01.01.201X+1)] / 12; 
        3. se aplică coeficientul de 5% asupra valorii soldului mediu anual calculat la pct. 2.
 Arhiva
29.1.3.1.16.
Sunt oare permise pentru deducere în scopuri fiscale cheltuielile de publicitate?
        Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de
contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și
necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității
economice și obținerii de venituri.
        Prin urmare, cheltuielile aferente activității de publicitate, care se conformă prevederilor Legii „Cu privire la publicitate” nr.
1227-XIII din 27 iunie 1997, sunt permise la deducere în temeiul art. 24 din Codul fiscal. 
        Mărimea deducerii cheltuielilor pentru publicitate în scopuri fiscale nu este limitată.
Arhiva
29.1.3.1.17.
Se vor permite la deduceri în scopuri fiscale cheltuielile suportate de către angajator privind apa potabilă pentru angajați?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și
necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității
economice și obținerii de venituri.
        Cu referință la necesitatea asigurării angajaților cu apă potabilă informăm că, conform art. 9 din Legea securității și
sănătății în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008, angajatorul este obligat să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor sub toate
aspectele ce țin de activitatea desfășurată. 
        Astfel, cheltuielile angajatorului pentru asigurarea salariaților cu apă potabilă, în scopul creării condițiilor necesare pentru
desfășurarea procesului de muncă, se consideră cheltuieli ordinare și necesare suportate în activitatea de întreprinzător și în
scopuri fiscale se permit la deduceri la determinarea obligațiilor la impozitul pe venit.
Arhiva
29.1.3.1.18.
Care este modul de aplicare a prevederilor art.24 alin. (9) din Codul fiscal în cazul în care agentul economic a obținut venituri specificate
în art. 20 din Codul fiscal?
        Conform prevederilor art. 24 alin. (9) din Codul fiscal, nu se permite deducerea cheltuielilor legate de obţinerea venitului
scutit de impozitare.
         Astfel, având în vedere că normele sus menționate se referă doar la venitul scutit de impozitare, acestea se extend
respectiv doar asupra anumitor facilități fiscal definite conform art.6 alin. (9) lit. g) al Codului fiscal, fără a fi extinse asupra
veniturilor atribuite la art.20 ale aceluiași cod, deoarece norma în cauză se referă doar la tipurile de venit care nu se include în
venitul brut, adică nu sunt obiect al impunerii și respective nu se impozitează cu impozitul pe venit.
         [În temeiul explicațiilor Parlamentului Republicii CEB nr.184 din 12 mai 2017 Moldova și Ministerului Finanțelor al
Republicii Moldova nr.14/3-06/440 din 23 decembrie 2015]
Arhiva
29.1.3.1.19.
Se va permite la deducere diferența dintre valoarea livrării și costul de procurare a bunului, în cazul in care valoarea bunului
comercializat este mai mica decît costul de procurare a acestuia?
        Conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate
de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și
necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității
economice și obținerii de venituri.
        Concomitent, menționam, că legislația fiscală nu prevede careva restricții aferent cuantumului deducerii cheltuielilor, în
cazul in care valoarea bunului comercializat este mai mica decît costul de procurare a acestuia, cu excepția prevederilor art. 24
alin. (8) din Codul fiscal.
Arhiva
29.1.3.1.20.
Se vor permite la deduceri în scopuri fiscale cheltuielile legate de clauza penală?
        În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Codul fiscal, nu se permite deducerea impozitului pe venit, instituit în
prezentul titlu, a penalităţilor şi a amenzilor aferente lui, precum şi a amenzilor şi penalităţilor aferente altor impozite, taxe şi plăţi
obligatorii la buget, a amenzilor şi penalităţilor aplicate pentru încălcarea actelor normative.
        Totodată, legislația fiscală nu prevede careva restricții aferent deducerii cheltuielilor legate de clauza penală suportate în
baza contractului între părți.
        Astfel, cheltuielile legate de clauza penală suportate în baza contractului între părți vor fi permise la deducere prin prisma
art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, dacă sunt aferente activității de întreprinzător.
29.1.3.1.21.
Se vor permite la deduceri în scopuri fiscale creanțele care nu pot fi încasate?
        În conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise,
conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător. 
        Totodată, potrivit art. 5 pct. 32) din Codul fiscal, datorie compromisă reprezintă creanţă care este nerambursabilă în
cazurile în care: 
        a) agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi; 
        b) persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri; 
       c) persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi gospodăria ţărănească (de fermier) sau
întreprinzătorul individual nu are, în decurs de 2 ani din ziua apariţiei datoriei, bunuri sau este în insuficienţă de bunuri ce ar putea
fi percepute în vederea stingerii acestei datorii; 
         d) persoana fizică a decedat şi nu mai există persoane obligate prin lege să onoreze obligaţiile acesteia; 
        e) persoana fizică, inclusiv membrii gospodăriei ţărăneşti (de fermier) sau întreprinzătorul individual, care şi-a părăsit
domiciliul nu poate fi găsită în decursul termenului de prescripţie stabilit de legislaţia civilă; 
        f) există actul respectiv al instanţei de judecată sau al executorului judecătoresc (decizie, încheiere sau alt document
prevăzut de legislaţia în vigoare) potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă. 
        Calificarea datoriei drept compromisă, în cazurile specificate mai sus, are loc doar în baza documentului corespunzător
prin care se confirmă apariţia circumstanţei respective de implicare într-o formă juridică în condiţiile legii. 
        Astfel, la existența actului corespunzător prin care se confirmă apariţia circumstanţei respective de implicare într-o formă
juridică în condiţiile legii, creanța va fi recunoscută ca datorie compromisă și permisă la deducere. 
        În cazul în care entitatea nu dispune de actul corespunzător ce ar confirma apariţia circumstanţei respective, creanța
respectivă nu va fi recunoscută la deducere.
29.1.3.1.22.
Se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate de agentul economic pentru taxa de stat?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și
necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității
economice și obținerii de venituri.
        Potrivit art.1 din Legea taxei de stat nr.1216-XII din 3 decembrie 1992, taxa de stat este suma percepută de către
organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice și juridice, în ale căror interese sunt exercitate
acțiuni sau eliberate documente de importanță juridică. 
        Astfel, se va permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate pentru taxa de stat în cazul în care agentul
economic va putea confirma documentar că cheltuielile respective au fost suportate în cadrul desfășurării activității de
întreprinzător și se vor califica ca cheltuieli ordinare și necesare. 
        Concomitent, în calitate de documente care vor putea servi drept temei pentru confirmarea faptului că cheltuielile au fost
suportate în cadrul desfășurării activității de întreprinzător pot servi încheierea instanței de judecată, precum și ordinul de plată a
taxei de stat.
Arhiva
29.1.3.1.23.
Cum se deduc cheltuielilor legate de reziduurile, deșeurile și perisabilitatea naturală?
        Conform prevederilor art.24 alin. (13) din Codul fiscal, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se
permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul
Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare 240210000, 240220, 240290000,
2403 şi pentru produsele din alcool etilic de la poziţiile tarifare 2207 şi 2208, precum şi limitele stabilite de Ministerul Economiei şi
Infrastructurii pentru produsele petroliere. 
        În conformitate cu prevederile Legii privind deşeurile nr.209 din 29 iulie 2016, deşeu reprezintă orice substanţă sau
obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori obligaţia să îl arunce. 
        De asemenea, potrivit Ordinului Ministrului Finanţelor nr.60 din 29 mai 2012 cu privire la aprobarea Regulamentului
privind inventarierea, perisabilitatea naturală reprezintă pierderi de bunuri în limita normelor stabilite de legislaţie şi de
conducătorul entităţii. 
        La aceasta, prin noţiunea de perisabilitate se înţelege scăderea cantitativă care se produce (şi care se acceptă ca
normală) la unele mărfuri, din cauza evaporării, uscării sau din cauza eliminării din circuit a unei părţi din marfă, ca urmare a
distrugerii sau degradării prin manipulare ori ca urmare a unor procese naturale de alterare. 
        De asemenea, rebuturile reprezintă produsele, semifabricatele care nu corespund cerinţelor standardelor tehnologice şi
de calitate şi care nu pot fi utilizate conform destinaţiei iniţiale sau necesită consumuri suplimentare pentru corectarea lor. 
        În acest context, în condițiile în care legislația nu stabilește limitele cheltuielilor legate de reziduuri, cu excepția celor
stabilite la art.24 alin. (13) din Codul fiscal, deșeuri și perisabilitatea naturală, limitele acestora urmează a fi aprobate de
conducerea entității, pentru a asigura deducerea cheltuielilor respective la determinarea venitului impozabil. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.1.24.
Se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic aferent plaților de stimulare sub formă de premii
sau ajutoare materiale, care nu sunt legate de retribuirea muncii, acordate angajaților acestuia?
         În conformitate cu prevederile art. 24 alin (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
         De asemenea, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și
necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității
economice și obținerii de venituri. 
         Potrivit art. 4 alin. (1) și (4) din Legea salarizării nr. 847-XV din 14 februarie 2002, în sistemul tarifar şi sistemele
netarifare salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul
de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare. Alte plăţi de stimulare şi compensare includ recompensele conform rezultatelor
activităţii anuale, premiile potrivit sistemelor şi regulamentelor speciale, plăţile de compensare, precum şi alte plăţi neprevăzute
de legislaţie care nu contravin acesteia.  
         În conformitate cu art. 1651 din Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003, angajatorul este în drept să acorde anual
salariaților ajutor material în modul și condițiile prevăzute de contractul colectiv de muncă, de alt act normativ la nivel de unitate
și/sau de actele normative în vigoare. Ajutorul material poate fi acordat salariatului, în baza cererii lui scrise, în orice timp al anului
ori adăugat la indemnizația de concediu (art.117 din Codul muncii).  
         Prin urmare, plățile de stimulare sub formă de premii, precum și ajutorul material, care nu sunt legate de retribuirea
muncii și nu au un caracter obligatoriu, nu se vor deduce în scopuri fiscale.
Arhiva
 29.1.3.1.25.
Este deductibilă în scopuri fiscale suma taxei pentru poluarea mediului calculată şi achitată aferent mărfii?
        În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.
         Potrivit art.30 alin.(1) din Codul fiscal nu se permite deducerea impozitului pe venit, a penalităţilor şi a amenzilor
aferente lui, precum şi a amenzilor şi penalităţilor aferente altor impozite, taxe şi plăţi obligatorii la buget, a amenzilor şi
penalităţilor aplicate pentru încălcarea actelor normative. 
        De asemenea, relatăm că art. 44 alin.(7) din Codul fiscal prevede că în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă
financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi IFRS care nu contravin prevederilor codului. 
        Modul de contabilizare a stocurilor este prevăzut de SNC „Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministerul Finanţelor nr.118 din
06 august 2013 privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate. 
        Punctul 5 din Standardul menţionat, defineşte noţiunea de stocuri ca active circulante care sunt: destinate pentru a fi
vîndute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, în curs de execuţie în procesul desfăşurării normale a activităţii, sau sub
formă de materii prime, materiale de bază şi alte materiale consumabile, care urmează a fi folosite în procesul de producţie,
pentru prestarea serviciilor şi/sau în alte scopuri gospodăreşti. 
        De asemenea, conform p. 15 din Standard, costurile de intrare a stocurilor achiziţionate cuprinde valoarea de cumpărare
şi costurile direct atribuibile intrării (de exemplu, costurile de transportare-aprovizionare, asigurare pe durata transportării,
încărcare, descărcare, comisioane intermediarilor, impozitele şi taxele nerecuperabile, taxele vamale şi alte costuri suportate
pentru aducerea stocurilor în forma şi în locul utilizării după destinaţie cum ar fi: prelucrarea, sortarea, împachetarea). Intrarea
stocurilor achiziţionate se contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor şi datoriilor, diminuare a creanţelor, costurilor
activităţilor auxiliare etc. Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sînt deduse la determinarea costului de intrare
a stocurilor achiziţionate. 
        Respectiv, impozitele şi taxele nerecuperabile se includ în costul mărfii, şi se permit la deducere în scopuri fiscale.
29.1.3.1.26.
Sunt deductibile cheltuielile de import, aferente mărfurilor importate?
        Conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate
de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. 
        Potrivit art.46 alin.(3) din Codul fiscal, metodele de evidenţă a stocurilor de mărfuri şi materiale se aplică de către
contribuabil în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi IFRS. 
        Concomitent, potrivit pct.15 din SNC ”Stocuri” aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.118 din 06.08.2013 privind
aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate , costurile de intrare a stocurilor achiziţionate cuprinde valoarea de cumpărare
şi costurile direct atribuibile intrării (de exemplu, costurile de transportare-aprovizionare, asigurare pe durata transportării,
încărcare, descărcare, comisioane intermediarilor, impozitele şi taxele nerecuperabile, taxele vamale şi alte costuri suportate
pentru aducerea stocurilor în forma şi în locul utilizării după destinaţie cum ar fi: prelucrarea, sortarea, împachetarea).
        Intrarea stocurilor achiziţionate se contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor şi datoriilor, diminuare a
creanţelor, costurilor activităţilor auxiliare etc. Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sunt deduse la
determinarea costului de intrare a stocurilor achiziţionate. 
        Astfel, în cazul importului de active, indiferent de costul activului conform contractului de procurare a acestuia, cost de
intrare va constitui valoarea de cumpărare şi costurile direct atribuibile intrării acestui activ. 
        Respectiv, agentul economic urmează să contabilizeze activul importat, la valoarea totală egală cu cea de procurare +
cheltuieli de import, și cu deducerea lor conform prevederilor expuse în capitolului 3 din Codul fiscal.
29.1.3.1.27.
Care cheltuieli se deduc din venitul impozabil?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și
necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității
economice și obținerii de venituri.
        Potrivit prevederilor pct. 24 din Hotarîrea menționată, la determinarea venitului impozabil, din venitul brut se deduc
cheltuielile suportate în scopul desfășurării activității de întreprinzător, ce țin de fabricarea (executarea, prestarea) și desfacerea
producției (lucrărilor, serviciilor), producerea și desfacerea mărfurilor, mijloacelor fixe și altor bunuri, precum și cheltuielile legate
de obținerea altor venituri, bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de
Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului. 
        De asemenea, conform pct. 25 din Hotărîre, deducerea se permite în perioada fiscală pe parcursul căreia au fost
calculate sau suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor în care aceste cheltuieli urmează să fie raportate la un alt an fiscal, în
scopul reflectării corecte a venitului. 
        În contextul celor expuse, cheltuielile agenților economici se vor permite spre deducere în cazul în care vor exista
documente confirmative că cheltuielile respective au fost efectuate în cadrul activității de întreprinzător.
Arhiva
29.1.3.1.28.
Sunt deductibile în scopuri fiscale cheltuielile de distribuție/logistică?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și
necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității
economice și obținerii de venituri.
        Prin urmare, cheltuielile ce țin de serviciile de distribuție/logistică se vor permite la deducere în scopuri fiscale în cazul în
care acestea vor fi calificate ca necesare și ordinare suportate exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.
        Respectiv, în cazul în care entitatea nu dispune de confirmare documentară a cheltuielilor suportate pe parcursul
perioadei fiscale, deducerea acestora se va permite, potrivit prevederilor art. 24 alin. (10) din Codul fiscal, în mărime de 0,2% din
venitul impozabil.
Arhiva
 29.1.3.1.29.
Cum vor fi deduse în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic privind comisionul bancar, precum și dobînda aferentă
creditului procurat de la instituția financiară (organizația de microfinanțare sau compania de leasing) utilizat pentru procurarea activului de
capital?
        În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă: 
        a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; 
        b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător; 
        c) terenurile; 
        d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital. 
        Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.  
        Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar
conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie: 
        a) valoarea activelor de capital procurate; 
        b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor
imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie
valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale; 
        c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii
în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii
comune în caz de divorţ; 
        d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de
donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; 
        e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 
        f) valoarea activelor de capital privatizate; 
        g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice. 
        Totodată, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă
financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului
titlu. 
        Astfel, în conformitate cu SNC „Investiții imobiliare”, „Creanțe și investiții financiare” și „Costurile îndatorărilor”, aprobate
prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, costurile îndatorărilor (comisionul bancar, dobînzile aferentă
creditului) se recunosc drept cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate. 
        În contextul celor expuse, comisionul bancar, precum și dobînda aferent creditului procurat de la instituția financiară
(organizația de microfinanțare sau compania de leasing), utilizat pentru procurarea activului de capital, reprezintă cheltuieli
curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate şi, respectiv, nu se includ în baza valorică ajustată a acestuia. 
        Totodată, potrivit art. 36 alin. (4) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor de investiţii în limitele venitului din
investiţii ce ţin de:  
        a) cheltuielile ordinare şi necesare, achitate sau suportate pe parcursul perioadei fiscale în scopul obţinerii venitului din
investiţii; 
        b) dobînzile pe datorie, cu condiţia ca dobînda să nu depăşească suma venitului din investiţii. 
        Prin urmare, cheltuielile privind comisionul bancar, precum și dobînda aferent creditului destinat procurării activului de
capital vor fi permise la deducere în limitele venitului din investiții.
29.1.3.1.30.
Cum urmează a fi deduse în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic în baza actelor legislative și/sau normative?
        Cheltuielile suportate de către agentul economic în vederea administrării activității economice, achitate de contribuabil pe
parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cazul activității de întreprinzător, se vor permite la deducere în conformitate cu prevederile
art. 24 alin. (1) din Codul fiscal. 
        Potrivit prevederilor pct. 24 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, la determinarea venitului
impozabil, din venitul brut se deduc cheltuielile suportate în scopul desfășurării activității de întreprinzător, ce țin de fabricarea
(executarea, prestarea) și desfacerea producției (lucrărilor, serviciilor), producerea și desfacerea mărfurilor, mijloacelor fixe și
altor bunuri, precum și cheltuielile legate de obținerea altor venituri, bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate
și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului. 
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea menționată, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile
caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice
pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri. 
        În contextul celor expuse, cheltuielile suportate de agenții economici, în baza actelor legislative și normative, se vor
permite spre deducere în baza documentelor de plată.
Arhiva
29.1.3.1.31.
Se permite deducerea cheltuielilor suportate la producerea mărfii (producției) comercializate după evaluarea stocurilor conform SNC?
        În conformitate cu art. 24 alin. (1) din codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.  
        Potrivit prevederilor pct. 24 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, la determinarea venitului
impozabil, din venitul brut se deduc cheltuielile suportate în scopul desfășurării activității de întreprinzător, ce țin de fabricarea
(executarea, prestarea) și desfacerea producției (lucrărilor, serviciilor), producerea și desfacerea mărfurilor, mijloacelor fixe și
altor bunuri, precum și cheltuielile legate de obținerea altor venituri, bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate
și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului. 
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea menționată, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile
caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice
pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri. 
        Concomitent, art. 44 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, stabilește că deducerea se permite în perioada fiscală în care au fost
calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăți, cu condiția că aceste cheltuieli și plăți nu trebuie
raportate la o altă perioadă fiscală în scopul reflectării corecte a venitului.
        Prin urmare, cheltuielile suportate în procesul de producere a mărfurilor (producției) în activitatea de întreprinzător se
recunosc, în scopuri fiscale, ca cheltuieli care urmează a fi deduse în corespundere cu art. 24 din Codul fiscal.
Arhiva
 29.1.3.1.32.
Se vor permite spre deducere în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic ca urmare a lichidării consecinţelor unei
situaţii excepţionale?
        Potrivit art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de
către contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.
        Totodată, conform pct.33 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venititul
persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.693 din 11
iulie 2018, în cazul în care agentul economic a înregistrat cheltuieli în procesul exercitării activităţii de întreprinzător ca rezultat al
constatării unei situaţii excepţionale şi nu a înregistrat (a înregistrat parţial) venituri, cheltuielile în cauză, în conformitate cu
prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se deduc în scopuri fiscale.
        Cheltuielile legate de lichidarea consecinţelor unei situaţii excepţionale se califică drept cheltuieli excepţionale care,
pornind de la prevederile art.24 alin.(1) din Cod, sînt, calificate ca cheltuieli ordinare necesare şi care, respectiv, se permit spre
deducere în scopuri fiscale, cu confirmarea documentară suportării acestora.
29.1.3.1.33.
Este deductibilă în scopuri fiscale suma TVA aferentă procurărilor imobilizărilor amortizabile utilizate în activitatea de întreprinzător
pentru care nu se asigură dreptul la deducerea sumei TVA, în temeiul art. 102 din Codul fiscal?
      Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        De asemenea, potrivit art. 30 din Codul fiscal, restricții privind deducerea TVA aferent mărfurilor și serviciilor utilizate în
cadrul activității de întreprinzător nu sunt. 
        Totodată, conform pct. 8 din SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, costul de intrare a obiectului procurat se
formează din preţul de cumpărare, taxele vamale, impozitele şi taxele nerecuperabile, cu scăderea tuturor reducerilor, rabaturilor
şi sconturilor comerciale la procurare. 
       Prin urmare, suma TVA aferentă procurărilor imobilizărilor amortizabile utilizate în activitatea de întreprinzător pentru
care, potrivit art. 102 din Codul fiscal, nu se asigură dreptul la deducere, se va include la valoarea amortizabilă, ulterior fiind
dedusă la aprecierea obligațiilor la impozitul pe venit în modul general stabilit.
29.1.3.1.34.
Este deductibilă în scopuri fiscale suma TVA aferentă procurării mărfurilor în cazul modificării regimului fiscal sau în cazul schimbării
destinaţiei utilizării mărfurilor în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A. fără drept de deducere, în
temeiul art. 102 din Codul fiscal?
      Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        De asemenea, potrivit art. 30 din Codul fiscal, restricții privind deducerea TVA aferent mărfurilor și serviciilor utilizate în
cadrul activității de întreprinzător nu sunt. 
        Totodată, conform pct. 5 din SNC „Cheltuieli”, cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în
perioada de gestiune sub formă de ieşiri, reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care contribuie la diminuări ale
capitalului propriu (rezultatului financiar), altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor. 
        Prin urmare, în cazul modificării regimului fiscal sau schimbării destinaţiei utilizării mărfurilor în procesul desfăşurării
activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A. fără drept de deducere, sumele TVA deduse pe mărfurile procurate se
exclud din deducere şi se raportează la cheltuielile perioadei în temeiul art. 102 alin. (6) din Codul fiscal.
29.1.3.1.35.
Este deductibilă în scopuri fiscale suma TVA aferentă procurării imobilizărilor amortizabile în cazul modificării regimului fiscal sau în
cazul schimbării destinaţiei utilizării acestora în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A. fără drept
de deducere, în temeiul art. 102 din Codul fiscal?
      Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        De asemenea, potrivit art. 30 din Codul fiscal, restricții privind deducerea TVA aferent mărfurilor și serviciilor utilizate în
cadrul activității de întreprinzător nu sunt. Totodată, conform pct. 8 din SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, costul de
intrare a obiectului procurat se formează din preţul de cumpărare, taxele vamale, impozitele şi taxele nerecuperabile, cu scăderea
tuturor reducerilor, rabaturilor şi sconturilor comerciale la procurare. 
    Prin urmare, în cazul modificării regimului fiscal sau schimbării destinaţiei utilizării imobilizărilor amortizabile în procesul
desfăşurării activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A. fără drept de deducere, sumele TVA deduse pe
imobilizările amortizabile procurate se includ la valoarea amortizabilă, ulterior fiind deduse la aprecierea obligațiilor la impozitul pe
venit în modul general stabilit.
29.1.3.1.36.
Se permite oare la deduceri în scopuri fiscale cheltuielile suportate de contribuabili sub formă de cotizații de membru ale asociațiilor la
care sunt membrii?
Potrivit prevederilor art.24 alin.(15) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul
perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare şi cotizații de membru destinate activității patronatelor. Plafonul de deductibilitate a
acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.
Totodată, conform pct.24 din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.693/2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale
aferente impozitului pe venit, la determinarea venitului impozabil, din venitul brut se deduc cheltuielile suportate în scopul
desfășurării activității de întreprinzător, ce ţin de fabricarea (executarea, prestarea) şi desfacerea producției (lucrărilor, serviciilor),
producerea şi desfacerea mărfurilor, mijloacelor fixe şi altor bunuri, precum şi cheltuielile legate de obținerea altor venituri, bazate
pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate şi Standardelor Internaționale de Raportare Financiară care nu contravin
prevederilor Codului.
Astfel, cheltuielile sub formă de cotizații de membru ale asociațiilor nu constituie cheltuieli ordinare și necesare, respectiv nu
se permit spre deducere în scopuri fiscale.
(temei – scrisoarea Ministerului Finanțelor nr.15/2-13/281 din 21.07.2020)
29.1.3.1.37.
Se permite oare la deduceri în scopuri fiscale suma impozitului pe venit achitat în plus și anulată în modul stabilit de Guvern din motivul
expirării termenului de prescripție pentru restituirea acestuia (6 ani de la data efectuării/sau apariției acestei supraplăți)?
În conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor
plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6
ani din data efectuării şi/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se
va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea
termenului indicat.
Sumele plătite în plus şi sumele care urmează a fi restituite, care nu au fost solicitate în termenul indicat la alin.(1), se
anulează în modul stabilit de Guvern.
Modul de anulare a sumelor plătite în plus este prevăzut în Regulamentul privind modul de stingere a obligației fiscale şi
anulare a sumelor plătite în plus prin prescripție, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.221/2017.
Astfel, conform pct.25 din Regulamentul prenotat, data stingerii prin prescripție a obligaților fiscale și data anulării prin
prescripție a sumelor plătite în plus şi/sau a sumelor care, potrivit legislației fiscale, urmau a fi restituite este considerată prima zi
după data în care a expirat termenul de prescripție.
Totodată, potrivit art.129 pct.18) din Codul fiscal, sumă plătită în plus constituie suma plătită ca impozit, taxă, majorare de
întârziere (penalitate) şi/sau amendă prin vărsare sau încasare, inclusiv prin executare silită, în cuantum mai mare decât cel
prevăzut în conformitate cu legislația fiscală.
Concomitent, conform prevederilor art.30 alin.(1) din Codul fiscal, nu se permite deducerea impozitului pe venit, instituit în
Titlu II, a penalităților şi a amenzilor aferente lui, precum şi a amenzilor şi penalităților aferente altor impozite, taxe şi plăti
obligatorii la buget, a amenzilor şi penalităților aplicate pentru încălcarea actelor normative.
În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate
sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.
Totodată, conform pct.26 din din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.693/2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale
aferente impozitului pe venit, cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de
întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de
activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice şi obținerii de venituri.
Astfel, ținând cont de prevederile menționate supra, stabilim că suma impozitului pe venit plătit în plus nu poate fi calificată
drept cheltuieli ordinare și necesare. Prin urmare, sumele plătite în plus, care nu au fost solicitate în termenul indicat la art.266
alin.(1) din Codul fiscal, fiind anulate în modul stabilit de Guvern, nu se permit spre deducere în scopuri fiscale.
(temei – scrisoarea Ministerului Finanțelor nr.15/2-13/281 din 21.07.2020

29.1.3.2.1.
Care este modalitatea de deducere în scopuri fiscale a cheltuielilor de asigurare?
        Potrivit prevederilor alin. (3) art. 24 din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegații, de reprezentanță, de asigurare a
agenților economici se permite în limitele stabilite de Guvern. 
        Astfel, prin Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018 „Cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului
pe venit” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 295-308), sunt enumerate tipurile de asigurări care sunt permise la
deduceri, precum și limitarea unor tipuri de asigurări.
Arhiva
29.1.3.2.2.
Se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (20) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor anuale suportate de
angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale angajatului în mărime de pînă la 50% din prima de
asigurare obligatorie de asistență medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori
prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, pe anul respectiv. 
        Astfel, în cazul în care cheltuielile suportate pentru primele de asigurare facultativă de accidente și de sănătate, care
reprezintă asigurare de asistență medicală, depășesc mărimea limitei stabilite, depășirea se va impozita la angajat în modul general
stabilit. 
        Totodată, potrivit prevederilor art. 19 lit. a) din Codul fiscal, mărimea depășirii stabilite pentru primele de asigurare facultativă
de asistență medicală reprezintă facilitate acordată de patron, care conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect al
impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat.
Arhiva
29.1.3.2.3.
Se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor pentru asigurarea facultativă a sănătății angajatului detașat peste hotare?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (20) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor anuale suportate de
angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale angajatului în mărime de pînă la 50% din prima de
asigurare obligatorie de asistență medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori
prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, pe anul respectiv. 
        Astfel, în cazul în care cheltuielile suportate pentru primele de asigurare facultativă de sănătate, care reprezintă asigurare de
asistență medicală, depășesc mărimea limitei stabilite, depășirea se va impozita la angajat în modul general stabilit. 
        Totodată, potrivit prevederilor art. 19 lit. a) din Codul fiscal, mărimea depășirii stabilite pentru primele de asigurare facultativă
de asistență medicală reprezintă facilitate acordată de patron, care conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect al
impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat.
Arhiva
29.1.3.2.4.
Cum urmează a fi deduse cheltuielile de delegare în cazul în care în factura eliberată de hotel nu este specificată valoarea micului dejun? Este
 sau nu aceasta considerată diurnă sau nu?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător, iar în conformitate cu
prevederile alin. (3) al aceluiaşi articol, deducerea cheltuielilor de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a agenţilor economici se
permite în limitele stabilite de Guvern. 
        În conformitate cu prevederile art. 19 din Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegare
salariaţilor entităţilor din Republica Moldova nr. 10 din 05.01.2012, salariatului delegat i se compensează cheltuielile efective pentru
locaţiune, inclusiv pentru serviciile obligatorii prestate în hoteluri, conform cerinţelor privind utilarea camerelor din hoteluri, în mărime
ce nu va depăşi plafoanele de cazare pentru fiecare 24 ore, prevăzute în anexa nr. 2 la Regulamentul menţionat. 
        Cheltuielile efective pentru locaţiune se confirmă prin anexarea documentelor primare la decontul de avans. 
        Nu se permite achitarea cheltuielilor pentru locaţiune în hoteluri în baza conturilor comune, fără a fi indicate în ele numerele
camerelor ocupate, perioada aflării, numele celor cazaţi, tipurile cheltuielilor etc. 
        Totodată, în conformitate cu prevederile art. 1 din aceeaşi hotărîre de Guvern, diurna este o indemnizaţie zilnică, în moneda
naţională sau în valuta străină, acordată în scopul compensării cheltuielilor suportate suplimentar de salariat în timpul delegării,
pentru hrană, diferite servicii, inclusiv costul transportului pe teritoriul localităţii în care a fost delegat şi alte cheltuieli. 
        Pornind de la prevederile menţionate, în cazul în care valoarea micului dejun nu este specificată separat în factura eliberată
de hotel, aceasta se consideră parte componentă a cheltuielilor de locaţiune, ci nu ca parte componentă a diurnei.
29.1.3.2.5.
Cum urmează a fi efectuate deducerile cheltuielilor ce țin de diurnă, dacă organizatorul acordă delegatului mijloace financiare sub formă de
diurnă?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, iar în conformitate cu
prevederile alin. (3) al aceluiași articol, deducerea cheltuielilor de delegații se permite în limitele stabilite de Guvern. 
        Astfel, conform pct. 25 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012, în cazul în care organizatorul acordă delegatului mijloace financiare sub formă de
diurnă, burse, alte plăți confirmate documentar (invitație, scrisoare electronică, alte documente emise de organizator) pentru
compensarea cheltuielilor curente, entitatea care l-a delegat nu achită acestuia diurna stabilită. 
        Dacă mijloacele financiare acordate de organizator pentru o zi sunt mai mici decît normele pentru diurnă stabilite prin
Regulamentul menționat, entitatea care a delegat va compensa diferența la prezentarea documentelor confirmative (demers oficial al
organizatorului). 
        În cazul în care ziua plecării și/sau sosirii diferă de perioada pentru care au fost acordate mijloace financiare de organizator,
diurna aferentă acestor zile va fi achitată de angajator.
Arhiva
29.1.3.2.6.
Cum urmează a fi efectuate deducerile cheltuielilor ce țin de procurarea vizei pentru angajatul delegat în interes de serviciu, dacă durata
pentru care se eliberează viza depășește perioada aflării nemijlocită a angajatului peste hotare în interes de serviciu?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegații, de reprezentanță, de
asigurare a agenților economici se permite în limitele stabilite de Guvern. 
        Astfel, potrivit pct. 29 lit. a) din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012, salariatului delegat i se restituie, potrivit documentelor primare prezentate de el,
cheltuielile pentru obținerea vizei, precum și a vizei de reședință în pașaport și alte taxe aferente obținerii acestora. 
        De asemenea, conform prevederilor art. 44 alin. (1) și (3) din Codul fiscal, persoanele juridice utilizează metoda contabilității
de angajamente, prin care se înțelege metoda conform căreia: 
        a) venitul este raportat la perioada fiscală în care a fost cîştigat; 
        b) deducerea se permite în perioada fiscală în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate
alte plăţi, cu condiţia că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la o altă perioadă fiscală în scopul reflectării corecte a venitului; 
        c) pierderile aferente returnării activelor livrate în anii precedenţi, sumele reducerii de preţ, disconturilor şi rabaturilor
acordate/primite în perioada de gestiune pentru livrările/achiziţiile efectuate în anii precedenţi se raportează şi se deduc respectiv în
scopuri fiscale în perioada fiscală în care acestea au fost constatate şi/sau calculate, şi/sau acordate; 
        d) cheltuielile aferente sumei T.V.A. care se exclude din deducere conform art.102 alin.(6) se raportează şi se deduc
respectiv în scopuri fiscale în perioada fiscală în care acestea au fost raportate la cheltuieli; 
        e) venitul aferent sumei T.V.A., atribuită anterior la costuri sau la cheltuieli, care se deduce conform art.102 alin.(7) se
raportează în scopuri fiscale în perioada fiscală în care aceasta a fost dedusă. 
        Astfel, dat fiind faptul că nici Codul fiscal, nici Regulamentul nominalizat nu specifică o careva restricție în ceea ce ține de
mărimea cheltuielilor ce urmează a fi deduse și nici necesitatea determinării unui cuantum procentual aferent aflării persoanei
delegate în interes de serviciu peste hotarele țării, cheltuielile vor fi permise la deducere în cuantum întreg în perioada fiscală, în care
persoana s-a aflat în deplasare și în care aceasta va utiliza pașaportul străin și visa în scopul deplasării.
 Arhiva
29.1.3.2.7.
Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor anuale suportate de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală
ale angajatului în cazul în care perioada de asigurare stabilită în contractul de asigurare facultativă se referă la două perioade fiscale distincte?
        Conform prevederilor art.24 alin.(20) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor anuale suportate de angajator
pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului în mărime de pînă la 50% din prima de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa
nr.2 la Legea nr.1593-XV din 26.12.2002, pe anul respectiv. 
        În cazul în care perioada de asigurare stabilită în contractul de asigurare facultativă a angajaţilor se referă la două perioade
fiscale distincte, deducerea cheltuielilor aferente se va efectua proporţional perioadei fiscale ţinînd cont de limita stabilită la art.24
alin.(20) din Codul fiscal.
29.1.3.2.8.
Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor anuale suportate de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală
ale angajatului în cazul în care în perioada cuprinsă în contractul de asigurare facultativă, angajatul demisionează?
        Conform prevederilor art.24 alin.(20) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor anuale suportate de angajator
pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului în mărime de pînă la 50% din prima de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa
nr.2 la Legea nr.1593-XV din 26.12.2002, pe anul respectiv. 
        În condiţiile în care, în perioada cuprinsă în contractul de asigurare facultativă, angajatul demisionează, regimul fiscal al
acestor cheltuieli rămîne neschimbat, urmînd a se ţine cont de limita stabilită de art. 24 alin.(20) din Codul fiscal.
29.1.3.2.9.
Se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor pentru deplasarea fondatorului entității, care nu este încadrat în statele de personal al
acesteia?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegaţii a agenţilor economici se
permite în limitele stabilite de Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012. 
        Astfel, potrivit pct. 2 din Regulamentul menționat, acesta reglementează cheltuielile entităţilor din Republica Moldova pentru
deplasarea în interes de serviciu a salariaţilor încadraţi în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activităţi de
voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18 iulie 2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei. 
        Prin urmare, cheltuielile pentru deplasarea fondatorului entității care nu este încadrat în statele de personal al entității nu
sunt permise la deducere în scopuri fiscale.
Arhiva
29.1.3.2.10.
Se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor pentru primele de asigurare facultativă a transportului CASCO?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de asigurare a agenţilor economici se
permite în limitele stabilite de Guvern. 
        Astfel, prin Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018 „Cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului
pe venit” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 295-308), sunt enumerate tipurile de asigurări care sunt permise la
deduceri, precum și limitarea unor tipuri de asigurări. 
        Conform pct. 55 subpct. 2) lit. c) din Hotărîrea menționată, sunt permise la deducere asigurări de vehicule terestre (altele
decît cele feroviare), care acoperă daunele survenite la vehiculele terestre cu motor.  
        Respectiv, primele de asigurare facultativă CASCO vor fi permise la deducere.
Arhiva
29.1.3.2.11.
În ce mărime pot fi deduse de către entitatea antrenată în rutele auto, diurnele calculate salariatului delegat peste hotarele Republicii
Moldova?
        Potrivit prevederilor art.24 alin(3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegaţii a agenţilor economici se permite în
limitele stabilite de Hotărîrea Guvernul nr.10 din 05.01.2012.
        În conformitate cu pct.31 lit.c) din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, aprobat
prin Hotărîrea menționată, în cazul aflării salariatului peste hotare peste 24 ore, şoferilor, expeditorilor auto, ghizilor şi altor salariaţi
antrenaţi în rutele traficului auto internaţional de mărfuri şi călători li se plătesc diurne în modul general stabilit de Regulamentul
menţionat.
        Cheltuielile de deplasare, în cazul descărcării pe teritoriul unei ţări şi a încărcării pe teritoriul altei ţări, se achită în mărime de
50% din suma cheltuielilor de deplasare stabilite pentru fiecare dintre aceste ţări.
        Potrivit punctelor 6, 10 şi 11 din Regulamentul menţionat, delegarea salariatului se efectuează de către conducătorul entităţii
sau altă persoană împuternicită prin aprobarea ordinului, cu indicarea scopului şi a termenului delegării, precum şi a ţării gazdă.
        Termenul delegării salariaţilor se determină de către conducătorii entităţilor în conformitate cu Codul muncii al Republicii
Moldova.
         Compensarea cheltuielilor de deplasare se efectuează pentru zilele aflării efective în deplasare, inclusiv pentru ziua plecării
şi ziua sosirii, determinate conform menţiunilor în ordinul de deplasare şi în documentele de călătorie prezentate, în limitele
termenului pentru care salariatul a fost delegat.
        Astfel, în conformitate cu prevederile art.24 alin. (3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegații se permite în limitele
stabilite de pct.31 din Hotărîrea menţionată.
29.1.3.2.12.
În ce mărime urmează a fi dedus suplimentul la salariul tarifar (de funcţie) calculat salariatului delegat pe teritoriul republicii pentru
executarea lucrărilor de montaj şi construcţie?
        În conformitate cu prevederile pct.28 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova,
aprobat prin Hotărîrea Guvernul nr.10 din 05.01.2012, muncitorilor, conducătorilor şi specialiştilor entităţilor, delegaţi în teritoriul
Republicii Moldova pentru executarea lucrărilor în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor electronice şi poştale, lucrărilor
de montaj, ajustare, construcţie, reparaţie şi restaurare, în locul diurnelor li se plăteşte, în modul stabilit, un supliment la salariul tarifar
(de funcţie) în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.632 din 24 august 1994.
        Potrivit pct.8 şi 11 din Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 24.08.94, suplimentul pentru caracterul
mobil al lucrărilor executate de muncitorii organizaţiei de construcţie (subdiviziunii ei), transferaţi în altă localitate, se plăteşte pe un
termen de pînă la 3 ani şi se stabileşte în mărime de 30 la sută din salariul tarifar (salariul de funcţie), fără a se lua în calcul
coeficienţii şi plăţile suplimentare, care însă nu va depăşi diurnile plătite pentru deplasări de serviciu.
        Totodată, prevederile pct.21 şi 22 stabilesc că, suplimentele plătite în mărimile prevăzute de Regulamentul dat nu se iau în
considerare la calcularea salariului mediu şi la calcularea cotizaţiilor pentru asigurări sociale de stat şi sînt neimpozabile, în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Lucrătorilor, cărora în baza Regulamentului menţionat, li s-au stabilit suplimente nu li se plătesc
diurnele prevăzute pentru deplasări.
        Astfel, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, iar prevederile alin. (3)
al aceluiași articol stabilesc că, deducerea cheltuielilor de delegații se permite în limitele stabilite de Hotărîrea Guvernului nr.632 din
24 august 1994.

29.1.3.3.1.
Comasat cu nr. 29.1.3.3.6.
Arhiva
        Personalul angajat al contribuabilului este transportat din diverse localităţi cu transportul unei întreprinderi contractate la locul de
muncă a acestora. În cazul dat vor fi permise la deduceri în scopuri fiscale cheltuielile ce ţin de transportarea angajaţilor, avînd ca bază
factura, ordinul de plată şi contractul cu furnizorul?
        Conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de
contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activitaţii de întreprinzător. 
        Totodată, conform pct. 39 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit, aprobat prin
Hotarîrea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008, cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuieli caracteristice pentru gestionarea
anumitor activităţi de întreprinzător, fără de care este imposibil de a face business, care sunt definite atît cu indici calitativi, cît şi cu indici
cantitativi. 
        Astfel, în cazul în care, contribuabilul – agent economic dispune de certitudini întemeiate vis-a-vis de necesitatea suportării, exclusiv
în cadrul activităţii de întreprinzător, a cheltuielilor pentru transportarea lucrătorilor, acestea vor fi calificate ca cheltuieli ordinare şi
necesare, care ulterior vor fi admise la deduceri în scopuri fiscale la determinarea obligatiilor privind impozitul pe venit.
29.1.3.3.2. Comasarea cu întrebarea la nr. 29.1.3.44.
Arhiva
        Se permite spre deducere cheltuielile privind alimentarea angajaţilor? 
        În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Potrivit pct.39 din Anexa nr.1 la
Hotărîrea Guvernului nr.77 din 30.01.2008, cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice pentru gestionarea
anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, fără de care este imposibil de a face business, care sunt definite atît cu indici calitativi, cît şi
cu indici cantitativi.  Astfel, în cazul în care agentul economic suportă cheltuielile privind alimentarea angajaţilor, exclusiv în cadrul
activităţii de întreprinzător, acestea vor fi permise la deducere în baza art. 24 alin.(1) din Codul fiscal, reieşind din motive obiective
privind lipsa infrastructurii sociale. Totodată, alimentarea angajaţilor nu va implica careva obligaţii fiscale pentru aceştia, în cazul în care
cheltuielile legate de aceasta sunt efectuate în scopul asigurării condiţiilor necesare pentru desfăşurarea procesului de muncă.
29.1.3.3.3.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.324 din 23.12.2013 privind completarea art. 24 din Codul fiscal cu
alin. (19), publicată în M.O nr. 320-321/871 din 31.12.2013) Întrebarea în redacție nouă la nr. 29.1.3.41.
 Arhiva
        Se permite spre deducere cheltuielile privind transportarea angajaţilor? 
        În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.Potrivit pct.39 din Anexa nr.1 la
Hotărîrea Guvernului nr.77 din 30.01.2008, cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice pentru gestionarea
anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, fără de care este imposibil de a face business, care sunt definite atît cu indici calitativi, cît şi
cu indici cantitativi. Astfel, în cazul în care agentul economic suportă cheltuielile privind asigurarea cu transport a angajaţilor, exclusiv în
cadrul activităţii de întreprinzător, acestea vor fi permise la deducere în baza art. 24 alin.(1) din Codul fiscal, reieşind din motive obiective
privind lipsa transportului public. Totodată, transportarea angajaţilor nu va implica careva obligaţii fiscale pentru aceştia în cazul în care
cheltuielile legate de aceasta sunt efectuate în scopul asigurării condiţiilor necesare pentru desfăşurarea procesului de muncă.
29.1.3.3.4.
Care este cuantumul cheltuielilor ce se va permite la deducere pentru transportul organizat al angajaților?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de
angajator pentru transport conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului
pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693
din 11 iulie 2018. 
        Astfel, conform pct. 34 din Regulamentul menționat, angajatorul este în drept să deducă cheltuielile suportate pentru transportul
organizat al angajaților în limita maximă a plafonului mediu de 35 de lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest
plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate de către angajator pentru transportul organizat al angajaților
și numărul de angajați transportați în decurs de o lună înmulțit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a angajaților. 
        Totodată, conform pct. 36 din Regulamentul dat, criteriul stabilit la pct.34 se aplică pentru transportul organizat al angajaților de
la/la locul de muncă. Acest criteriu nu se aplică pentru celelalte cazuri de transportare a angajaților în scopul desfășurării activității de
întreprinzător, în care regimul fiscal se determină conform modului general stabilit.
Arhiva
29.1.3.3.5.
Se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru transportul angajaților în cazul depășirii plafonului stabilit?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de
angajator pentru transport conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului
pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693
din 11 iulie 2018. 
        Astfel, conform pct. 34 din Regulamentul menționat, angajatorul este în drept să deducă cheltuielile suportate pentru transportul
organizat al angajaților în limita maximă a plafonului mediu de 35 de lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest
plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate de către angajator pentru transportul organizat al angajaților
și numărul de angajați transportați în decurs de o lună înmulțit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a angajaților. 
        Totodată, potrivit pct. 35 din Regulament, în cazul depășirii plafonului stabilit, suma depășirii se va considera drept recompense și
facilități acordate de către angajator angajaților. În acest caz angajatorul va fi responsabil de determinarea și alocarea depășirii
plafonului, precum și de declararea și achitarea impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de
asigurare obligatorie de asistență medicală aferente depășirii, în conformitate cu legislația în vigoare.
Arhiva
29.1.3.3.6.
Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru transportul angajaților?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de
angajator pentru transport conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului
pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693
din 11 iulie 2018. 
        Astfel, potrivit pct. 37 din Regulamentul menționat, deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct. 34 din
Regulament se permite în baza următoarelor documente confirmative: 
        1) în cazul organizării transportului angajaților de către angajator în mod independent: 
        a) ordinul intern al angajatorului care stabilește politica de transportare a angajaților și limita stabilită pentru fiecare an; 
        b) documentul ce reprezintă acordul angajatului pentru serviciile de transport de la/la locul de muncă; 
        c) itinerarul mijlocului de transport utilizat la transportarea angajaților de la/la locul de muncă, precum și lista angajaților
transportați per rută în luna respectivă;
        d) foile de parcurs aferente mijlocului de transport utilizat la transportarea angajaților; 
        e) foile de pontaj (tabelele de evidentă a timpului de muncă al angajaților); 
        f) documentele ce confirmă suportarea efectivă a cheltuielilor; 
        2) în cazul în care angajatorul beneficiază de serviciile persoanelor terțe, inclusiv prin utilizarea transportului public, pentru
transportarea angajaților săi: 
        a) ordinul intern al angajatorului care stabilește politica de transportare a angajaților; 
        b) documentul ce reprezintă acordul angajatului pentru serviciile de transport de la/la locul de muncă; 
        c) contractul de prestare a serviciilor, în cazul utilizării transportului public. În celelalte cazuri de utilizare a serviciilor persoanelor
terțe, în afară de contract, se va prezenta și itinerarul utilizat, precum și distanța ce urmează a fi parcursă de mijlocul de transport pentru
fiecare rută; 
        d) foile de pontaj (tabelele de evidentă a timpului de muncă al angajaților); 
        e) factura fiscală.
Arhiva
29.1.3.3.7.
Care este cuantumul cheltuielilor ce se va permite la deducere pentru hrana organizată a angajaților?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de
angajator pentru hrana organizată a angajaților conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale
aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018. 
        Astfel, în conformitate cu pct. 38 din Regulamentul menționat, angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrana organizată
a angajaților, care vor fi deduse conform art. 24 alin. (19) din Cod, ori să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opțiune. 
        Totodată, potrivit pct. 39 din Regulament, angajatorul ai cărui angajați au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din
cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a
angajaților. În sensul prezentului punct, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare al angajatorului
raportat la numărul mediu scriptic de angajați în luna respectivă. 
        Conform pct. 40 din Regulament, limita maximă permisă spre deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaților nu va
depăși 45 de lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată.
Arhiva
29.1.3.3.8.
Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajaților?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de
angajator pentru hrana organizată a angajaților conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale
aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018. 
        Astfel, potrivit pct. 41 din Regulamentul menționat, deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată a angajaților, luînd în
considerare limita stabilită la pct. 40 din Regulament, se permite în baza următoarelor documente confirmative: 
        1) ordinul intern al angajatorului care stabilește politica de hrană organizată a angajaților, cu indicarea expresă a listei angajaților
asigurați cu hrană și a limitei stabilite pentru fiecare an; 
        2) documentul ce reprezintă acordul angajatului pentru hrană; 
        3) documentele ce confirmă costul suportat pentru hrana angajaților, în cazul în care angajatorul, în mod independent, asigură hrana
angajaţilor; 
        4) contractul privind prestarea serviciilor de catering, în cazul în care angajatorul asigură hrana organizată a angajaților contractînd
serviciile companiilor terţe; 
        5) factura fiscală; 
        6) foile de pontaj (tabelele de evidentă a timpului de muncă al angajaților).
Arhiva
29.1.3.3.9.
Care este cuantumul cheltuielilor ce se va permite la deducere pentru studiile profesionale ale angajaților?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de
angajator pentru studiile profesionale ale angajaților conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor
fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018. 
        Astfel, potrivit pct. 45 din Regulamentul menționat, angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale/de
perfecționare profesională, suportate în folosul angajaților pe parcursul perioadei fiscale, cu condiția că asemenea cheltuieli sunt suportate
exclusiv în cadrul activității de întreprinzător și că se tine cont de necesitatea acestor studii/perfecționări pentru categoria și specificul de
activitate a angajaților. 
        În cazul în care criteriile stabilite la pct. 45 al Regulamentului, sunt respectate, cheltuielile suportate nu se vor considera drept
recompense și facilități acordate de angajator din perspectiva angajatului și a angajatorului și nu vor implica careva obligații fiscale, de
reținere sau calculare adiționale pentru angajat și angajator. 
        De asemenea, nu se vor considera recompense și facilități acordate de angajator cheltuielile pentru studiile profesionale/ de
perfecționare profesională suportate și în cadrul activității organizației necomerciale, autorității publice și instituției publice.
Arhiva
 29.1.3.3.10.
Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru studiile profesionale ale angajaților?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de
angajator pentru studiile profesionale ale angajaților conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor
fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018. 
        Astfel, potrivit pct. 46 din Regulamentul menționat, deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct. 45 din
Regulament se permite în baza următoarelor documente confirmative: 
        1) ordinul intern al angajatorului ce specifică lista angajaților care beneficiază de studiile profesionale/de perfecționare profesională; 
        2) contractul, factura fiscală sau alte documente care confirmă costurile suportate și prestarea serviciilor de instruire
profesională/perfecționare profesională a angajaților.
Arhiva
29.1.3.3.11.
        Cum urmează a fi recunoscute cheltuielile aferente tichetelor de masă în contabilitate?
        Conform art.44 alin.(l) lit. c) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997, pentru persoanele juridice se aplică metoda de evidență a
contabilității de angajamente. Totodată, potrivit art. 44 alin.(3) lit. b) din Codul fiscal, contabilitatea de angajament tratează
recunoașterea deducerii în perioada fiscală în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăti, cu
condiția că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la o altă perioadă fiscală în scopul reflectării corecte a venitului. Potrivit pct.10 al
Standardului Naţional de Contabilitate „Cheltuieli”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr. 118 din 06.08.2013, conform
principiului contabilităţii de angajamente, se recunosc elementele situaţiilor financiare, cu excepţia elementelor situaţiei fluxurilor de
numerar, pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii de numerar sau compensării în altă formă. Conform pct.
52 subpct. l), pct. 53 subpct.2) şi pct.55 ale Standardului Naţional de Contabilitate „Capital propriu şi datorii”, aprobat prin ordinul
menţionat anterior, datoriile calculate includ datoriile faţă de personal. Datoriile faţă de personal includ datoriile privind alte operaţiuni -
ajutoarele materiale, recuperarea cheltuielilor privind deplasările în interes de serviciu, procurările de bunuri şi servicii efectuate de către
angajaţi pentru entitate, utilizarea bunurilor personale în scopuri de serviciu etc. Datoriile faţă de personal privind alte operaţii se
contabilizează ca majorare a valorii activelor, costurilor/cheltuielilor sau ca diminuare a datoriilor comerciale şi majorare a datoriilor
curente. Astfel, valoarea tichetelor de masă care urmează a fi eliberate angajaților se va include în componenţa costurilor/cheltuielilor la
momentul apariţiei datoriei angajatorului faţă de emitentul tichetelor de masă. Totodată, conform art.3 alin. (4) al Legii nr. 166 din
21.09.2017 cu privire la tichetele de masă, angajatorul este obligat să ţină evidenţa tichetelor de masă acordate salariaţilor. În aceeași
ordine de idei, potrivit pct. 23 al Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr. 227 din 12.03.2018, prevede, că angajatorul este obligat la momentul oferirii tichetelor de masă pentru salariaţi să ţină evidenţa
conform Registrului de evidenţă a tichetelor de masă acordate salariaţilor (anexă la Regulamentul menţionat). Respectiv, achitarea
datoriilor faţă de angajaţi se va efectua conform informaţiei înregistrate în Registrul de evidenţă a tichetelor de masă eliberate salariaţilor
conform anexei la regulamentul specificat supra. [Temei: Explicațiile Ministerului Finanțelor nr. 09/3-06/206 din 20 iunie 2018]

29.1.3.4.1.
Urmează a fi deduse în scopuri fiscale, cheltuielile legate de achitarea dobînzilor pentru împrumutul luat de la persoanele fizice, juridice (cu
excepția instituțiilor financiare, a organizațiilor de microfinanțare și a companiilor de leasing), utilizat în cadrul activității de întreprinzător?
        În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, deducerea dobînzilor aferente creditelor și împrumuturilor se permite
în conformitate cu art. 24 din Codul fiscal. 
        De asemenea, potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza
contractului de împrumut de către agenţii economici debitori în folosul persoanelor fizice şi juridice (cu excepţia entităţilor din sectorul
financiar) se acceptă în limita ratei medii ponderate a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de
pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină. Rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate
de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină se
determină de către Banca Naţională a Moldovei şi se publică pe pagina web oficială a acesteia. 
        Informația privind rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar se regăsește www.bnm.md> statistici și
publicații> date statistice frecvent utilizate> Ratele medii ponderate ale dobînzilor la creditele noi acordate și ale depozitelor noi atrase și
volumele aferente. 
        Astfel, în cazul în care entitatea se conformă prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, aceasta este în drept sa atribuie la deduceri
în scopuri fiscale, cheltuielile aferente dobânzilor pentru împrumutul acordat, în limita stabilită la art. 25 alin. (2) din Codul fiscal.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.4.2. În ce limite se acceptă deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenții
economici în folosul persoanelor fizice și juridice?
        Potrivit art. 25 alin. (2) din Codul Fiscal, deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de
către agenţii economici debitori în folosul persoanelor fizice şi juridice (cu excepţia entităţilor din sectorul financiar) se acceptă în limita
ratei medii ponderate a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni
în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină. 
        Rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12
luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină se determină de către Banca Naţională a Moldovei şi se publică pe pagina web
oficială a acesteia. 
        Informația privind rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar se regăsește www.bnm.md> statistici și
publicații> date statistice frecvent utilizate> Ratele medii ponderate ale dobînzilor la creditele noi acordate și ale depozitelor noi atrase și
volumele aferente.  
        Pentru 2018 rata medie anuală la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice constituie, 
        1)în valută naţională: 
        - pe termen de pînă la 12 luni - 9,30; 
        - pe termen de peste 12 luni - 9,31. 
        2)în valută străină: 
        - pe termen de pînă la 12 luni – 4,56; 
        - pe termen de peste 12 luni - 4, 64. 
        Pentru 2019 rata medie anuală la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice constituie, 
        1)în valută naţională: 
        - pe termen de pînă la 12 luni - 9,15; 
        - pe termen de peste 12 luni - 8,70. 
        2)în valută străină: 
        - pe termen de pînă la 12 luni – 4,54; 
        - pe termen de peste 12 luni - 4, 38.

29.1.3.5.1.
Întrebarea și răspunsul de la nr. 29.1.3.5.1. se comasează cu nr. 29.1.3.5.10.
Arhiva
        Se va calcula uzura în scopuri fiscale în cazul în care mijlocul fix, temporar, nu este exploatat în activitatea de întreprinzător? 
        Potrivit pct. (3) al Hotarîrii Guvernului nr. 289 din 14.03.2007,obiectul calculării uzurii sînt mijloacele fixe folosite (aflate în
exploatare) în activitatea de întreprinzător şi supuse uzurii. Prin urmare, baza valorică a mijloacelor fixe la sfîrşitul perioadei de gestiune
se va micsora cu baza valorică a mijlocului fix care temporar nu este exploatat.
29.1.3.5.2.
Cum se calculează amortizarea fondurilor de bibliotecă?
        Potrivit prevederilor S.N.C. „Imobilizări necorporale și corporale” (p.61), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din
06.08.2013, entitatea care deține fonduri de bibliotecă, nu calculează amortizarea în scopuri financiare. 
        Determinarea amortizării în scopuri fiscale este reglementată de art. 261 din Codul fiscal, precum și de Regulamentul privind
evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019. 
        Astfel, potrivit prevederilor pct. 7 din Regulamentul menționat, nu se calculează amortizarea fondurilor de bibliotecă, respectiv
contribuabilul nu are obligația de a o calcula. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.5.3.
Se vor permite la deducere cheltuielile ce țin de reparația unei clădiri luate în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct), suportate
de locatar și compensate de locator, aferente serviciului de reparație prestat de locatar?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.  
        Dat fiind faptul că potrivit prevederilor contractuale, cheltuielile ce țin de reparație suportate de către locatar se compensează de
către locator, acestea se vor califică ca servicii prestate de către locatar, iar valoarea lor va constitui drept venit și se va include în venitul
brut al entității.
Arhiva
29.1.3.5.4.
Se consideră ca venit impozabil în scopuri fiscale, sumele primite ca despăgubire de asigurare, îndreptate la procurarea proprietății analogice
pierdute forțat? Se permite la deduceri în scopuri fiscale, valoarea fondului fix casat ca rezultat al pierderii forțate?
        Conform prevederilor art. 22 alin. (1) și (4) din Codul fiscal, nu se recunoaște venitul la înlocuirea proprietății cu o proprietate de
același tip în cazul pierderii ei forțate. Proprietatea de înlocuire se consideră de același tip atunci cînd ea are aceleași însușiri sau este de
aceeași natură ca și proprietatea înlocuită (indiferent de faptul dacă este sau nu o proprietate de același nivel sau calitate). 
        De asemenea, potrivit art. 20 lit. a) din Codul fiscal, sumele și despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de asigurare și
coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forțate a proprietății conform art. 22 din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit
neimpozabilă. 
        Astfel, venitul obținut ca despăgubire de asigurare, în baza contractelor de asigurare și coasigurare, exclusiv primite în cazul
înlocuirii forțate a proprietății conform art. 22 din Codul fiscal, se va ajusta la completarea declarației cu privire la impozitul pe venit. 
        Potrivit prevederilor art. 24 alin. (6) din Codul fiscal, nu se permite deducerea sumelor plătite la procurarea proprietății pe care se
calculează amortizarea și față de care se aplică prevederile art. 261, 28 și 29 din Codul fiscal. 
        Prin urmare, cheltuielile ce țin de ieșirea forțată a bunurilor reprezintă cheltuieli care nu sunt deductibile în scopuri fiscale, și se vor
ajusta la completarea declarației cu privire la impozitul pe venit. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.288 din 15.12.2017, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 464-470 din 29.12.2017, în
vigoare 01.01.2019 ]
Arhiva
29.1.3.5.5.
Se permite la deducere amortizarea mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit?
        Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială
reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a
căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei
depăşeşte suma de 6000 de lei. 
        Potrivit prevederilor art. 261 alin. (12) din Codul fiscal, nu se permite deducerea amortizării mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit,
cu excepția cazurilor în care valoarea acestora a fost inclusă în venitul impozabil al contribuabilului.
        Totodată, în cazul finanțării parțiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va
calcula pentru partea suportată de către întreprindere (art. 261 alin. (13) din Codul Fiscal). 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.5.6.
Care este valoarea de intrare a mijloacelor fixe procurate?
        În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (18) din Codul fiscal, valoarea de intrare a mijloacelor fixe se stabileşte în conformitate
cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau ale IFRS, care nu contravin prevederilor Codului fiscal.         Excepție fac doar
mijloacele fixe constatate în conformitate cu art.261 alin.(3) din Codul fiscal, pentru care valoarea de intrare constituie suma excedentului
cheltuielilor de reparaţie peste limita stabilită în art.261 alin.(11) din Codul fiscal. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171
din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.5.7.
Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor legate de reparația unui mijloc fix conform contractului de leasing operațional, locațiune,
concesiune, arendă?
        În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor fixe
ce nu corespund prevederilor alin.(2) se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locaţiunii, arendei sau redevenţei
(plăţii pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian
internaţional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional, suportată pe parcursul perioadei fiscale. În sensul
prezentului alineat, prin mijloacele fixe ce nu corespund prevederilor alin.(2) se înţeleg mijloacele fixe care sînt utilizate în activitatea de
întreprinzător a agentului economic conform contractului de arendă, locaţiune, leasing operaţional, concesiune, ale căror cheltuieli
aferente, potrivit contractului nominalizat, revin arendaşului, locatarului sau concesionarului. 
        De asemenea, potrivit art. 261 alin. (3) din Codul fiscal, sunt considerate, de asemenea, mijloace fixe supuse amortizării în scopuri
fiscale investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă,
comodat, sublocaţiune. În sensul prezentului alineat, prin investiţie se înţelege excedentul cheltuielilor ce ţin de reparaţie, îmbunătăţire şi
altele asemenea în privinţa mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre deducere în perioada fiscală conform
modului stabilit la alin.(11) din Codul fiscal. 
        Astfel, în cazul în care întreprinderea suportă cheltuieli legate de reparația unui mijloc fix, conform contractului de leasing
operațional, locațiune, concesiune, arendă, cheltuieli - suportarea cărora, potrivit contractului nominalizat, revine arendașului
(locatarului), suma depășirii limitei, stabilită în art. 261 alin.(11) din Cod, constituie proprietate pe care se calculează amortizarea.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.288 din 15.12.2017, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 464-470 din 29.12.2017, în
vigoare 01.01.2019 ]
Arhiva
 29.1.3.5.8.
Cum urmează a fi deduse cheltuielile privind obiectele de mică valoare și scurtă durată de către un agent economic care aplică IFRS?
        Standardele Internaționale de Contabilitate nu prevăd clasificarea activelor ca obiecte de mică valoare și scurtă durată. 
        Totodată, apreciere elementelor corporale ca imobilizări corporale urmează a fi determinată conform prevederilor Standardulului
Internațional de Contabilitate 16 „Imobilizări corporale”, aplicat pe teritoriului Republicii Moldova, potrivit Ordinului Ministerului
Finanțelor nr. 109 din 19 decembrie 2008 Standardul Internațional de Contabilitate 2 „Stocuri”. 
         Potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe
prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară care nu contravin
prevederilor Codului fiscal. 
         Astfel, pornind de la acel fapt că Codul fiscal nu prevede o metodă de calcul a uzurii bunurilor cu o valoare mai mică de 6000 lei, în
cazul în care acestea sunt recunoscute ca imobilizări corporale în conformitate cu SIRF, acestea urmează a fi trecute la cheltuieli prin
calcularea amortizării. 
        Cheltuielile respective se califică ca ordinare și necesare, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, și sunt
permise la deducere în scopuri fiscale. 
        În cazul în care activul este recunoscut ca stoc, potrivit Standardului Internațional de Contabilitate 2 ”Stocuri”, acesta urmează a fi
recunoscute drept cheltuială în perioada în care sunt utilizate și permise la deducere prin prisma prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul
fiscal. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.5.9.
Se calculează amortizarea în scopuri fiscale pentru mijloacele fixe primite ca aport la capitalul statutar?
        În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (17) din Codul fiscal, evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale
se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 704 din 27.12.2019. 
         Astfel, potrivit prevederilor pct. 6 din Regulamentul menționat, mijloacele fixe primite ca aport în capitalul social și folosite în
activitatea de întreprinzător reprezintă obiect al calculării amortizării. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.5.10.
Există temei de calculare și deducere a amortizării în scopuri fiscale, în cazul în care mijlocul fix a fost utilizat parțial în activitatea de
întreprinzător pe parcursul perioadei fiscale?
        Potrivit art. 261 alin. (2) din Codul Fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în
bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare
scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte
suma de 6000 de lei. 
        În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (17) din Codul fiscal, evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale
se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 704 din 27.12.2019. 
        Conform prevederilor pct.11 din regulamentul menționat, pentru mijloacele fixe utilizate sezonier, precum şi pentru cele aflate în
procesul de reparaţie, de modernizare, în conservare temporar sau integral pe parcursul perioadei fiscale, dar care nu sînt scoase din
funcţiune, amortizarea se calculează pentru întreaga perioadă fiscală. 
        Astfel, cheltuielile privind amortizarea mijlocului fix (fie utilizat parțial), se vor calcula și permite la deducere în scopuri fiscale
pentru întreaga perioadă fiscală. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova
nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.5.11.
Are dreptul entitatea de a calcula și a deduce în scopuri fiscale, amortizarea pentru activele, valoarea cărora depășește pragul de semnificație,
stabilit în scopuri financiare, dar este mai mică de 6000 lei?
        În conformitate cu art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială
reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a
căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei
depăşeşte suma de 6000 de lei. 
        Modalitatea de determinare a amortizării mijloacelor fixe este prevăzută în Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării
mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019. 
        Astfel, în contextul legislației în vigoare, abordările aferente reglementării mijloacelor fixe, potrivit noilor Standarde Naționale de
Contabilitate, nu au impact asupra calificării lor în scopuri fiscale, în acest sens urmînd a se ține cont de prevederile art. 261  alin. (2) din
Codul fiscal. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.5.12.
Cum urmează a fi deduse cheltuielile privind obiectele de mică valoare și scurtă durată de către un agent economic care aplică Standardele
Naționale de Contabilitate?
        În conformitate cu prevederile pct. 6 din Standardul Național de Contabilitate „Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministerului
Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, obiectele de mică valoare și scurtă durată reprezintă bunuri valoarea unitară a cărora nu depășește
plafonul stabilit de legislație (conform art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, plafonul stabilit este de 6000 lei) sau pragul de semnificație
prevăzut în politicile contabile, indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea
unitară (de exemplu, instrumente și dispozitive cu destinație generală și specială, utilaj de schimb, ambalaj tehnologic, inventar de
producție, îmbrăcăminte și încălțăminte specială, dispozitive de protecție, lenjerie, construcții și dispozitive provizorii, inventar sportiv și
turistic și alte obiecte similare). 
        Totodată, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) al Codului fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidență financiară bazate
pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară care nu contravin
prevederilor Codului fiscal. 
        Astfel, valoarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată urmează a fi recunoscută drept cheltuială conform prevederilor pct. 51-54
din standardul menționat, și respectiv, permise la deducere în scopuri fiscale, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul
fiscal.
29.1.3.5.13.
Cum urmează a fi determinate durata de funcţionare a unui mijloc fix pentru calcularea amortizării în scopuri fiscale, în cazul în care aceasta
nu se regăsește în Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale?
        Conform art.261 alin.(5) din Codul fiscal, evidenţa mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ţine pentru fiecare obiect separat.  
        Modalitatea de determinare a amortizării mijloacelor fixe este prevăzută în Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării
mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019. 
         Durata de funcţionare utilă a mijloc fix se determină conform Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr.338 din 21.03.2003. 
        Astfel, conform pct. 84 din Catalogul menționat, pentru argumentarea duratei de funcționare utilă a activelor care nu sunt indicate în
Catalog se poate utiliza experiența proprie a întreprinderii sau organizației de exploatare a activelor similare, experiența altor
întreprinderi sau pot fi atrași în aceste scopuri specialiști competenți.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.5.14.
Cine urmează a determina și cum se deduce amortizarea proprietății care face obiectul unui contract de leasing operațional?
        Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind evidența
și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019.  
        În conformitate cu prevederile pct. 5 și 10 din Regulamentul menționat, sînt considerate, de asemenea, mijloace fixe supuse
amortizării în scopuri fiscale investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune,
concesiune, arendă, comodat, sublocaţiune sau al altor tipuri de contracte care dau dreptul de folosinţă a acestora.  
        În cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al mijloacelor fixe primite în leasing, iar în cazul leasingului
operaţional, calitatea de proprietar o are locatorul. Calcularea şi deducerea amortizării mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de
leasing se efectuează de către locatar – în cazul leasingului financiar, şi de către locator – în cazul leasingului operaţional. 
        Astfel, amortizarea calculată de către locator pentru proprietatea dată se va permite la deducere prin prisma prevederilor art. 24
alin. (1) din Codul fiscal. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-
399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.5.15.
Vor fi permise la deducere cheltuielile suportate de către întreprindere aferente activului transmis în folosință fără plată pentru instituția
publică sau orice alt contribuabil, fără a primi careva recompense?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.
        Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare
reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare,
caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de
venituri.
        De asemenea, conform prevederilor pct. 24 din Hotarîrea menționată, la determinarea venitului impozabil, din venitul brut se deduc
cheltuielile suportate în scopul desfășurării activității de întreprinzător, ce țin de fabricarea (executarea, prestarea) și desfacerea
producției (lucrărilor, serviciilor), producerea și desfacerea mărfurilor, mijloacelor fixe și altor bunuri, precum și cheltuielile legate de
obținerea altor venituri, bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare
Financiară care nu contravin prevederilor Codului. 
        Astfel, cheltuielile suportate de către întreprindere, inclusiv cheltuielile pentru reparație, îmbunătățire și altele asemenea, în privința
activului transmis în folosință fără plată, precum și amortizarea acestuia, etc. nu vor fi permise la deducere în scopuri fiscale, deoarece
acestea nu se conformă prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.
Arhiva
29.1.3.5.16.
Se permite la deducere în scopuri fiscale amortizarea mijlocului fix procurat de către producătorul agricol în cazul în care ulterior acesta a
obținut subvenție pentru compensarea (integrală sau parțială) a cheltuielilor ce țin de procurarea acestuia?
        Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială
reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a
căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei
depăşeşte suma de 6000 de lei. 
        Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind evidența
și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019.  
        În cazul în care agentul economic a determinat obligații privind plata unui mijloc fix, iar ulterior a obținut o subvenție, suma
subvenției obținute nu va influența mărimea bazei valorice a mijloacelor fixe la calcularea amortizării în scopuri fiscale. 
         De asemenea, potrivit prevederilor art. 261 alin. (14) din Codul fiscal, prin derogare de la alin.(12) şi (13) din articolul menționat,
suma subvenţiilor obţinute ca urmare a efectuării investiţiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influenţează asupra
mărimii valorii de intrare a mijloacelor fixe. 
         Astfel, amortizarea în scopuri fiscale aferent mijlocului fix respectiv va fi calculată din suma valorii acestuia apreciată conform art.
261 alin. (18) din Codul fiscal. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.5.17.
Care este modalitatea de recunoaștere la deducere a dreptului limitat de a copia software exclusiv în scopul folosirii acestuia de către entitate
în cadrul activității de întreprinzător?
        În conformitate cu prevederile pct. 4 din Standardul Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale”, aprobat prin
Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, imobilizări reprezintă active deţinute pentru a fi utilizate pe o perioadă mai
mare de un an în activitatea entităţii sau pentru a fi transmise în folosinţă terţilor. 
        De asemenea, potrivit pct. 4 din standardul menționat, imobilizări necorporale sînt imobilizări nemonetare care nu îmbracă o formă
materială, identificabile şi controlabile de entitate. 
        Conform pct. 38 din standardul menționat, imobilizările necorporale includ invenţiile, mărcile, licenţele, know-how-urile, francizele,
programele informatice, desenele şi modelele industriale, website-urile, drepturile de utilizare a imobilizărilor corporale primite sub
formă de aport la capitalul social, drepturile de autor, drepturile care rezultă din titluri de protecţie, alte imobilizări necorporale.
        Prin urmare, cu respectarea celor menționate, dreptul limitat de a copia software exclusiv în scopul folosirii acestuia de către entitate
în cadrul activității de întreprinzător poate fi recunoscut ca imobilizare necorporală. 
        Totodată, potrivit art. 28 din Codul fiscal, se permite deducerea amortizării fiecărei unităţi de proprietate nematerială amortizabilă
(brevete de invenţie, drept de autor şi drepturi conexe, desene şi modele industriale, contracte, drepturi speciale etc.) cu termen de
utilizare limitat, calculînd perioada ei de utilizare prin aplicarea metodei liniare. 
        Astfel, dreptul limitat de a copia software exclusiv în scopul folosirii acestuia de către entitate în cadrul activității de întreprinzător,
recunoscut ca imobilizare necorporală, conform art. 28 din Codul fiscal, va fi permis la deducere prin amortizarea acestuia, calculînd
perioada ei de utilizare prin aplicarea metodei liniare. 
        În cazul în care dreptul limitat de a copia software exclusiv în scopul folosirii acestuia de către entitate în cadrul activității de
întreprinzător este utilizat pe o perioadă mai mică de un an, atunci nu se constată imobilizare dar este recunoscut ca cheltuială permisă la
deducere prin prisma art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.
29.1.3.5.18.
Se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile suportate aferent reparației mijloacelor fixe ale entității?
        Potrivit art.261 alin.(10) din Codul fiscal, atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparaţiei sau dezvoltării la cheltuieli
curente sau la cheltuieli care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate sau ale
IFRS. Cheltuielile aferente întreţinerii, asistenţei tehnice nu reprezintă cheltuieli de reparaţie şi se atribuie la cheltuieli curente. 
        Modul de evidenţă a cheltuielilor ce țin de reparația proprietății entității permise la deducere în scopuri fiscale, este stabilit de
Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019 (în
continuare Regulamentul menționat). 
         Astfel, conform prevederilor capitolului VI din Regulamentul menționat, cheltuielile pentru reparaţie cuprind cheltuielile aferente
susţinerii mijloacelor fixe în stare de funcţionare, cu scopul de a păstra sau a restabili posibilitatea obţinerii din acestea a avantajelor
economice viitoare, cu excepția cheltuielilor aferente întreţinerii şi asistenţei tehnice, acestea atribuindu-se la cheltuieli curente, cu
recunoaşterea la deducere în conformitate cu art.24 alin.(1) din Codul fiscal.
        Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor Standardelor Naţionale de Contabilitate sau IFRS, urmează a fi reflectate
drept costuri/cheltuieli curente, în scopuri fiscale vor fi recunoscute la deducere conform art.24 alin.(1) din Codul fiscal. 
        Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor Standardelor Naţionale de Contabilitate sau IFRS, urmează a fi
capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate. 
        Conform prevederilor pct.24, 25 și 28 din Regulamentul menționat cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor
fixe ce nu corespund prevederilor art.261 alin.(2) din Codul fiscal, potrivit prevederilor alin. (11) din articolul menţionat, se permit spre
deducere în limita a 15% din suma calculată a locaţiunii, arendei sau redevenţei (plăţii pentru concesiune), suportată pe parcursul
perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian internaţional – în mărime de 100% din suma
calculată a ratei de leasing operaţional, suportată pe parcursul perioadei fiscale. 
        Suma cheltuielilor pentru reparaţie permisă la deducere şi valoarea mijlocului fix ce urmează a fi constatat în conformitate cu
art.261 alin.(3) din Codul fiscal se determină prin completarea formularului din anexa nr.2 la Regulamentul menționat.
        Cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune,
concesiune, arendă, comodat, sublocaţiune sau al altor contracte care dau dreptul de folosinţă a acestora, încheiat pe o perioadă mai mică
de 12 luni, se permit integral spre deducere în perioada fiscală respectivă.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr.704 din 27.12.9 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 400-406 din
31.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.5.19.
Care este modul de deducere a costurilor de reparaţie a bunurilor utilizate în activitatea de întreprinzător în baza contractului de comodat?
        Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de
contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        De asemenea, conform prevederilor art. 261 alin. (3) și (11) din Codul fiscal sînt considerate, de asemenea, mijloace fixe supuse
amortizării în scopuri fiscale investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune,
concesiune, arendă, comodat, sublocaţiune. În sensul prezentului alineat, prin investiţie se înţelege excedentul cheltuielilor ce ţin de
reparaţie, îmbunătăţire şi altele asemenea în privinţa mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre deducere în
perioada fiscală conform modului stabilit la alin.(11) din articolul menţionat. 
        Cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor fixe se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a
locaţiunii, arendei sau redevenţei (plăţii pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale.
        Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind evidența
și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019. 
        În conformitate cu pct.5 și 23 din Regulamentul menționat, sînt considerate, de asemenea, mijloace fixe supuse amortizării în scopuri
fiscale investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă,
comodat, sublocaţiune sau al altor tipuri de contracte care dau dreptul de folosinţă a acestora. Prin investiţie se înţelege excedentul
cheltuielilor ce ţin de reparaţie, îmbunătăţire şi altele asemenea în privinţa mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menţionate,
permise spre deducere în perioada fiscală conform modului stabilit la art.261 alin.(11) din Codul fiscal. 
        Cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune,
concesiune, arendă, comodat, sublocaţiune sau al altor contracte care dau dreptul de folosinţă a acestora, încheiat pe o perioadă mai mică
de 12 luni, se permit integral spre deducere în perioada fiscală respectivă. 
        Astfel, ţinînd cont de cele expuse, caracterul deductibil al cheltuielilor suportate pentru reparaţia acestor categorii de mijloace fixe
urmează a fi efectuat prin prisma prevederilor art. 24 alin. (l) din Codul fiscal. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.3.5.20.
Are dreptul agentul economic să deducă cheltuielile aferente reparației porțiunii de drum public, care constituie singura cale de acces la
întreprindere?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        Potrivit pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă
cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice
pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.
        Astfel, în cazul în care, contribuabilul dispune de certitudini întemeiate vis-a-vis de necesitatea suportării, exclusiv în cadrul
activității de întreprinzător, a cheltuielilor pentru reparația drumului public, acestea vor fi calificate ca cheltuieli ordinare și necesare,
care ulterior vor fi admise la deduceri în scopuri fiscale la determinarea obligației privind impozitul pe venit. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.288 din 15.12.2017, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 464-470 din 29.12.2017, în
vigoare 01.01.2019 ]
Arhiva
29.1.3.5.21.
În ce mod urmează a fi dedus costul licenței în condițiile anulării obligației de licențiere aferent activității respective?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        De asemenea, potrivit art. 28 din Codul fiscal, se permite deducerea amortizării fiecărei unități de imobilizare necorporală
amortizabilă (brevete de invenție, drept de autor și drepturi conexe, desene și modele industriale, contracte, drepturi speciale etc.) cu
termen de utilizare limitat, calculînd perioada ei de utilizare prin aplicarea metodei liniare. 
        Conform prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidentă financiară bazate pe
prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și IFRS care nu contravin prevederilor prevederilor titlului II din Codul fiscal.  
        Concomitent, potrivit pct. 83 din Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale
nr. 338 din 21 martie 2003, în unele cazuri întreprinderile și organizațiile pot stabili durata de funcționare utilă a unor active concrete în
baza restricțiilor stabilite de legislație asupra duratei de utilizare a acestor active sau a restricțiilor stabilite în contractele încheiate sau de
termenul indicat în licență, în special asupra utilizării activelor nemateriale.         Totodată, conform art. 5 din Legea contabilității și
raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, standardele de contabilitate constituie baza ținerii contabilității și raportării
financiare de către entități și sunt parte componentă a cadrului juridic al Republicii Moldova. Pentru entitate, standardele de contabilitate
sunt obligatorii și acestea se selectează în conformitate cu art. 5 din legea menționată.  
        Prin urmare, conform pct. 4 din Standardul Național de Contabilitate ,,Imobilizări necorporale și corporale”, aprobat prin ordinul
Ministrului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, imobilizări amortizabile reprezintă imobilizări aflate în exploatare care au o durată de
utilizare certă (limitată) și pentru care se calculează amortizarea.  
        Potrivit pct. 19 din standardul menționat, amortizarea se calculează lunar pentru fiecare obiect de evidență amortizabil pornind de la
valoarea amortizabilă a obiectului și durata de utilizare a acestuia. Valoarea amortizabilă se ajustează cu mărimea pierderii recunoscute
sau reluate din depreciere conform SNC “Deprecierea activelor”. 
        De asemenea, conform pct. 6 din standard, obiectul se recunoaște ca imobilizare numai în cazul respectării simultane a următoarelor
condiții: 
        1) obiectul este identificabil și controlabil de entitate; 
        2) proprietățile și particularitățile lui corespund definiției imobilizărilor necorporale sau corporale; 
        3) este probabil că entitatea va obține beneficii economice viitoare din utilizarea obiectului; 
        4) costul de intrare a obiectului poate fi evaluat în mod credibil. 
        Potrivit pct. 28 din standard, în conformitate cu politicile contabile, entitatea calculează amortizarea unei imobilizări, începînd cu
data transmiterii în utilizare sau cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii în utilizare. 
        Respectiv, calcularea amortizării obiectului încetează:  
        1) la data expirării duratei de utilizare și/sau ieșirii obiectului; sau 
        2) începînd cu prima zi a lunii care urmează după luna expirării duratei de utilizare și/sau ieșirii obiectului.  
        Astfel, la data intrării în vigoare (27.10.2017) a Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.185 din 21 septembrie
2017, durata de utilizare a imobilizărilor necorporale (licențelor pentru desfășurarea unor tipuri de activități) a expirat, iar calcularea
amortizării acestora încetează. 
        Derecunoașterea imobilizărilor se efectuează conform prevederilor pct.31-37 ale Standardului Național de Contabilitate ,,Imobilizări
necorporale și corporale” și Planului general de conturi contabile, aprobat prin ordinul Ministerul Finanțelor nr.119 din 06.08.2013. 
        În contextul celor expuse, agentul economic va înceta calcularea amortizării, iar deducerea cheltuielilor de derecunoaștere a
imobilizărilor necorporale se va efectua în conformitate cu art. 24 alin. (1) și art. 44 alin. (7) din Codul fiscal. 

(Temei: explicațiile Ministerului Finanțelor nr. 09/2-13/23 din 18.01.2018)

Arhiva
29.1.3.5.22.
Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor legate de reparația unui mijloc fix conform contractului de leasing operațional, locațiune,
concesiune, arendă, comodat, sublocațiune pentru entitățile care, începînd cu perioada fiscală 2018, aplică prevederile art. 26 1 din Codul fiscal?
        În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparației curente și capitale a mijloacelor fixe
ce nu corespund prevederilor alin. (2) al aceluiași articol se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locațiunii, arendei
sau redevenței (plății pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparație a mijloacelor de
transport aerian internațional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operațional, suportată pe parcursul perioadei
fiscale.
        Potrivit art. 261 alin. (3) din Codul fiscal, sunt considerate, de asemenea, mijloace fixe supuse amortizării în scopuri fiscale investițiile
efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operațional, locațiune, concesiune, arendă, comodat, sublocațiune. În
sensul prezentului alineat, prin investiție se înțelege excedentul cheltuielilor ce țin de reparație, îmbunătățire și altele asemenea în privința
mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menționate, permise spre deducere în perioada fiscală conform modului stabilit la alin. (11)
din articolul menționat. 
        Astfel, în cazul în care întreprinderea suportă cheltuieli legate de reparația unui mijloc fix, conform contractului de leasing
operațional, locațiune, concesiune, arendă, comodat, sublocațiune, cheltuieli - suportarea cărora, potrivit contractului nominalizat, revine
arendașului, locatarului sau concesionarului, suma depășirii limitei, stabilită în alin. (11) din articolul menționat, constituie proprietate pe
care se calculează amortizarea.
29.1.3.5.23.
Are oare dreptul entitatea să calculeze în scopuri fiscale amortizarea aferent imobilului care nu este dat în exploatare?
        În conformitate cu prevederile art. 261 alin.(2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea
materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de
întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un
an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei. 
        Conform art. 261 alin. (6) din Codul fiscal, amortizarea mijloacelor fixe se calculează începînd cu luna următoare celei în care
mijlocul fix se pune în funcţiune prin utilizarea metodei liniare de amortizare. De asemenea, potrivit art. 261 alin. (17) din Codul fiscal,
evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu regulamentul aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 704 din 27.12.2019. 
        Astfel, în conformitate cu prevederile pct. 7 din Regulamentul menționat, în scopuri fiscale nu se calculează amortizarea aferent
construcțiilor capitale nefinisate. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 

29.1.3.6.1.
Cum se vor repartiza cheltuielile în scopuri fiscale, tinînd cont ca acestea sunt suportate exclusiv în activitatea de întreprinzător, dacă spre
exemplu cheltuielile pentru asigurarea sănătăţii lucratorilor detaşati în străinătate au fost suportate în luna iunie 2010 pe un termen de un an (iunie
2010-mai 2011)?
Potrivit prevederilor art. 44 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea în scopuri fiscale se permite în anul fiscal în care au fost calculate
sau au fost suportate cheltuielile, ori au fost efectuate alte plaţi, cu condiţia ca aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la un alt an
fiscal în scopul reflectării corecte a venitului. Totodată, relatam că, în conformitate cu prevederile art. 121  art. (1) din Codul fiscal, prin
perioada fiscală privind impozitul pe venit se întelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se
calculează suma impozitului care trebuie achitată. Prin urmare, ţinînd cont de datele indicate în întrebare şi anume ca cheltuielile ce ţin
de asigurare a sănătăţii a fost eliberată pe un termen (iunie 2010-mai 2011), care include cheltuieli ce trebuie raportate la doi ani 2010-
2011, cheltuielile nominalizate urmează a fi deduse proporţional perioadei fiscale, pe parcursul cărora sunt valabile acestea.
29.1.3.6.2.
Cum urmează a fi reportate pierderile aferente perioadelor pentru care s-a aplicat regimul de impozitare general stabilit, dacă în perioada
curentă agentul economic aplică regimul de impozitare cu IVAO?
        În conformitate cu prevederile art.32 alin.(1) din Codul fiscal (în redacția anului 2017), dacă, pe parcursul perioadei fiscale,
cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor
rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale (începând cu 1 ianuarie 2017).
        Respectiv, dat fiind faptul că Codul fiscal nu prevede careva restricții suplimentare legate de schimbarea regimului de impozitare
privind impozitul pe venit, agentul economic ce prezintă Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) va ține cont de
pierderile reportate pentru perioada de raportare curentă, dacă acestea s-au format în perioadele, în care acesta a prezentat Declaraţia
menționată.
        Totodată, pentru perioada în care agentul economic este subiect al impunerii cu IVAO, acesta nu va putea beneficia de prevederile
art.32 alin.(1) din Codul fiscal, dat fiind faptul că algoritmul de calculare a obiectului impunerii nu conține careva norme ce vizează
posibilitatea reportării sau trecerii valorificării sumei reportate.
Arhiva
29.1.3.6.3. .
.
Arhiva
        Poate agentul economic să utilizeze pierderile reportate din perioada aplicării cotei ”zero” la impozitul pe venit?
        În conformitate cu prevederile art.32 alin.(1) din Codul fiscal, dacă, pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferente activităţii de
întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în anul curent, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată
eşalonat, în părţi egale, pe următorii trei ani.
        Respectiv, dat fiind faptul că Codul fiscal nu prevede careva restricții suplimentare ce țin de perioada de aplicare a cotei ”zero” la
impozitul pe venit, pierderile reportate din perioadele indicate vor putea fi utilizate în perioada curentă.
 29.1.3.6.4.
Cum vor fi reportate pierderile în scopuri fiscale aferente perioadelor de pînă la 2016?
        În scopuri fiscale pierderile apar ca rezultat al depășirii cheltuielilor legate de activitatea de întreprinzător recunoscute în scopuri
fiscale asupra venitului obținut din desfășurarea acestei activități. Pierderile rezultate din activitatea de întreprinzător (depășirea
deducerilor prevăzute față de venitul brut, conform Codului fiscal) se reportă în timp ținînd cont de prevederile art. 32 din Codul fiscal
existente la momentul formării acestora.
        Potrivit prevederilor art. 32 alin. (1) din Codul fiscal (în redacția Legii nr. 138 din 17 iunie 2016), dacă, pe parcursul anului fiscal,
cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în anul curent, suma pierderilor rezultate din
această activitate va fi reportată eșalonat pe următorii cinci ani.
        Pentru perioadele fiscale precedente anului 2016, art. 32 din Codul fiscal stabilea dreptul la repartizarea pierderilor eșalonat în părți
egale pe următorii trei ani.  
        Astfel, pierderile rezultate din activitatea de întreprinzător formate în perioada 2012 -2015 urmau a fi reportate eșalonat, în părți
egale în următorii trei ani, iar pierderile rezultate din activitatea de întreprinzător formate în perioada începînd cu 2016 urmează să fie
reportate eșalonat pe următorii cinci ani. 
        Suma permisă pentru reportare pentru unul din anii fiscali următori celui în care s-a înregistrat pierderea este stabilită de
contribuabil în limita venitului impozabil înregistrat, redusă cu suma permisă spre deducere.

29.1.3.7.1.
Comasat cu nr. 29.1.3.7.4.
Arhiva
        Se vor permite la deducere pentru agentul economic cheltuielile de organizare a unui eveniment public (concurs, sărbătoare, etc.) la
solicitarea autorităților publice doar în baza unei scrisori?  
        Potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donații făcute de el
pe parcursul perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare, în mărimea stabilită la acest articol.  
        De asemenea, în conformitate cu prevederile alin. (2) și (3) ale articolului menționat, pot fi deduse numai donațiile făcute în scopuri
filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale
specificate la art. 52 alin. (1), precum și în favoarea caselor de copii de tip familial, confirmate în modul stabilit de Guvern.         Modul de
confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice si de sponsorizare se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului cu
privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice şi de sponsorizare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 489 din
04 mai 1998.  
        Prin urmare, deducerea cheltuielilor în scopuri filantropice sau de sponsorizare se vor permite în mărimea stabilită, și cu respectarea
modului de confirmare documentară a acestora, stabilit prin Regulamentul menționat. 
        Cheltuielile suportate nu vor fi calificate ca donații făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare și respectiv nu vor fi admise la
deduceri în scopuri fiscale la determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit doar în baza scrisorii emise de către autoritatea publică,
cu excepția donațiilor făcute sub formă bănească.
        Se vor permite la deducere cheltuielile de organizare a unei acțiuni publice (concurs, sărbătoare, etc.) la solicitarea autorităților
publice doar în baza unei scrisori?  
        Potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donații făcute de el
pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, în mărimea stabilită la acest articol. 
        De asemenea, în conformitate cu prevederile alin. (2) și (3) ale articolului menționat, pot fi deduse numai donațiile făcute în scopuri
filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale
specificate la art. 52 alin. (1), precum și în favoarea caselor de copii de tip familial, confirmate în modul stabilit de Guvern.
        Conform prevederilor Regulamentului cu privire la modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri filantropice și de sponsorizare,
aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 489 din 9 mai1998, donațiile pot fi efectuate atît în formă bănească, cît şi nebănească. 
        Drept bază pentru acordarea donaţiilor filantropice sau a sponsorizărilor o constituie cererea în scris din partea organizaţiei, care
doreşte să primească astfel de ajutor şi care în cadrul Codului fiscal are acest drept. 
        În cazul în care donațiile sunt efectuate în formă nebănească, între filantrop/sponsor și beneficiarul ajutorului
filantropic/sponsorizării se încheie un contract de donație filantropică / contract de sponsorizare în formă simplă scrisă și se eliberează
factura cu introducerea în partea de jos a acesteia a notei "Donație filantropică"/"Sponsorizare". 
        În cazurile în care donaţiile au fost făcute sub formă bănească, drept document confirmativ serveşte dispoziţia de plată în adresa
organizaţiilor. 
        Prin urmare, deducerea cheltuielilor în scopuri filantropice sau de sponsorizare se va permite în mărimea stabilită, și cu respectarea
modului de confirmare documentară a acestora, stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 489 din 4 mai 1998. 
        Cheltuielile suportate nu vor fi calificate ca donații făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare și respectiv nu vor fi admise la
deduceri în scopuri fiscale la determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit doar în baza scrisorii emise de către autoritatea publică,
cu excepția donațiilor făcute sub formă bănească.
        Se vor permite la deducere cheltuielile de organizare a unei acțiuni publice (concurs, sărbătoare, etc.) la solicitarea autorităților
publice doar în baza unei scrisori?  
        Potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donații făcute de el
pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, în mărimea stabilită la acest articol. 
        De asemenea, în conformitate cu prevederile alin. (2) și (3) ale articolului menționat, pot fi deduse numai donațiile făcute în scopuri
filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale
specificate la art. 52 alin. (1) și la art. 533, precum și în favoarea caselor de copii de tip familial, confirmate în modul stabilit de Guvern. 
        Conform prevederilor Regulamentului cu privire la modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri filantropice și de sponsorizare,
aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 489 din 9 mai1998, donațiile pot fi efectuate atît în formă bănească, cît şi nebănească. 
        Drept bază pentru acordarea donaţiilor filantropice sau a sponsorizărilor o constituie cererea în scris din partea organizaţiei, care
doreşte să primească astfel de ajutor şi care în cadrul Codului fiscal are acest drept. 
        În cazul în care donațiile sunt efectuate în formă nebănească, între filantrop/sponsor și beneficiarul ajutorului
filantropic/sponsorizării se încheie un contract de donație filantropică / contract de sponsorizare în formă simplă scrisă și se eliberează
factura cu introducerea în partea de jos a acesteia a notei "Donație filantropică"/"Sponsorizare". 
        În cazurile în care donaţiile au fost făcute sub formă bănească, drept document confirmativ serveşte dispoziţia de plată în adresa
organizaţiilor. 
        Prin urmare, deducerea cheltuielilor în scopuri filantropice sau de sponsorizare se va permite în mărimea stabilită, și cu respectarea
modului de confirmare documentară a acestora, stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 489 din 4 mai 1998. 
        Cheltuielile suportate nu vor fi calificate ca donații făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare și respectiv nu vor fi admise la
deduceri în scopuri fiscale la determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit doar în baza scrisorii emise de către autoritatea publică
centrală. 
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 138 din 17 iunie 2016 privind completarea art. 36 alin. (1) din
Codul fiscal, publicată în M.O nr. 184-192/401 din 1 iulie 2016)
        Se vor permite la deducere cheltuielile de organizare a unei acțiuni publice (concurs, sărbătoare, etc) la solicitarea autorităților
publice doar în baza unei scrisori?  
        Potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oricăror donații făcute de el pe
parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, în mărimea stabilită la acest articol. 
        De asemenea, în conformitate cu prevederile alin. (2) si (3) al articolului menționat, pot fi deduse, numai donațiile făcute în scopuri
filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale
specificate la art. 52 alin. (1) și la art. 533, precum și în favoarea caselor de copii de tip familial, confirmate în modul stabilit de Guvern. 
        Conform prevederilor Regulamentului cu privire la modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri filantropice și de sponsorizare,
aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 489 din 09.05.1998, în cazul în care donațiile sunt efectuate în formă nebănească între
filantrop/sponsor și beneficiarul ajutorului filantropic/sponsorizării se încheie un contract de donație filantropică / contract de
sponsorizare în formă simplă scrisă și se eliberează factura cu introducerea în partea de jos a acesteia o notă "Donație
filantropică"/"Sponsorizare". 
        Prin urmare, cheltuielile suportate la organizarea și desfășurarea unei acțiuni publice, doar în baza scrisorii emise de către
autoritatea publică centrală nu vor fi calificate ca donații făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare și respectiv nu vor fi admise la
deduceri în scopuri fiscale la determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit.
        Se vor permite la deducere cheltuielile de organizare a unei acțiuni publice (concurs, sărbătoare, etc) la solicitarea autorităților
publice doar în baza unei scrisori?  
        Potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oricăror donații făcute de el pe
parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 10% din venitul impozabil.
        De asemenea, în conformitate cu prevederile alin. (2) si (3) al articolului menționat, pot fi deduse, numai donațiile făcute în scopuri
filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale
specificate la art. 52 alin. (1) și la art. 533, precum și în favoarea caselor de copii de tip familial, confirmate în modul stabilit de Guvern.
Conform prevederilor Regulamentului cu privire la modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri filantropice și de sponsorizare,
aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 489 din 09.05.1998, în cazul în care donațiile sînt efectuate în formă nebănească între
filantrop/sponsor și beneficiarul ajutorului filantropic/sponsorizării se încheie un contract de donație filantropică / contract de
sponsorizare în formă simplă scrisă și se eliberează factura cu introducerea în partea de jos a acesteia o notă "Donație
filantropică"/"Sponsorizare".
        Prin urmare, cheltuielile suportate la organizarea și desfășurarea unei acțiuni publice, doar în baza scrisorii emise de către
autoritatea publică centrală nu vor fi calificate ca donații făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare.
        Totodată, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. Conform pct. 39 din
Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 77 din
30.01.2008, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuieli caracteristice pentru gestionarea anumitor activități de întreprinzător,
fără de care este imposibil de a face business, care sunt definite atît cu indici calitativi, cît și cu indici cantitativi.
        În contextul celor expuse, cheltuielile de organizare și desfășurare a unei acțiuni publice nu vor fi admise la deduceri în scopuri fiscale
la determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit, deoarece nu se conformă prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal. La
completarea Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12), suma cheltuielilor respective se va ajusta prin completarea
rîndului 03046 „Alte cheltuieli ce nu țin de activitatea de întreprinzător (se indică)” din anexa 2D.
(Modificat în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2), din Codul fiscal, în redacția Legii nr. 178 din 11.07.2012, publicată în M.O. nr.
190-192/644 din 14.09.2012 și Legii nr. 267 din 23.12.2011 publicată în M.O. nr. 13-14/32 din 13.01.2012, precum și a formularului forma
VEN12 aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 596 din 13.08.2012 publicată în M.O. nr. 190-192/644 din 14.09.2012 )
Pot fi calificate ca donaţii efectuate în scopuri filantropice şi de sponsorizare, cheltuielile suportarea de organizare a unei acţiuni publice
(concurs, sărbătoare, etc), doar în baza unei scrisori emise de către autoritatea publică centrală?
Potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oricaror donaţii facute de el pe
parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 10% din venitul impozabil. De asemenea, în
conformitate cu prevederile alin. (2) si (3) al articolului menţionat, pot fi deduse, numai donaţiile făcute în scopuri filantropice sau de
sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art. 51, a organizaţiilor necomerciale specificate la art.52
alin.(1) lit.a) şi b) şi la art.533, precum şi în favoarea organizaţiilor religioase specificate la art.52 alin.(1) lit.c), confirmate în modul stabilit
de Guvern. Conform prevederilor Regulamentului cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice şi de
sponsorizare, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 489 din 09.05.1998, în cazul în care donaţiile sînt efectuate în formă nebănească între
filantrop/sponsor şi beneficiarul ajutorului filantropic/sponsorizării se încheie un contract de donaţie filantropică / contract de
sponsorizare în formă simplă scrisă şi se eliberează factura cu introducerea în partea de jos a acesteia o notă "Donaţie
filantropică"/"Sponsorizare". Prin urmare, suportarea cheltuielilor de organizare şi desfăşurare a unei acţiuni publice, doar în baza
scrisorii emise de către Autoritatea Publică Centrală nu vor fi calificate ca donaţii facute în scopuri filantropice sau de sponsorizare.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate
sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Conform pct. 39 din Regulamentul
cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr.77 din 30.01.2008,
cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuieli caracteristice pentru gestionarea anumitor activităţi de întreprinzător, fără de care
este imposibil de a face business, care sunt definite atît cu indici calitativi, cît şi cu indici cantitativi. În contextul celor expuse, cheltuielile
de organizare şi desfăşurare a unei acţiuni publice nu vor fi admise la deduceri în scopuri fiscale la determinarea obligatiilor privind
impozitul pe venit, deoarece nu se conformă prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal. La completarea Declaraţiei cu privire la
impozitul pe venit (forma VEN08) suma cheltuielilor respective se vor ajusta prin completarea rîndului 03036 din anexa 2D.
29.1.3.7.2.
Se vor deduce cheltuielile legate de efectuarea unor acțiuni filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice, instituțiilor
publice sau organizațiilor necomerciale?
        În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, pot fi deduse, numai donațiile făcute în scopuri filantropice sau
de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale specificate la
art. 52 alin. (1), precum și în favoarea caselor de copii de tip familial, confirmate conform prevederilor Regulamentului cu privire la
determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de
întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.  
        Totodată, potrivit prevederilor alin. (1) din articolul menționat, agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donații
făcute de el pe parcursul perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare, în mărimea stabilită la acest articol.
Arhiva
29.1.3.7.3.
Întrebare și răspuns analogic se regăsește la nr. 29.1.3.7.2.

Arhiva
        Vor fi permise la deduceri cheltuielile de sponsorizare suportate de către întreprindere în folosul Primăriei pentru construcția
drumului care constituie proprietate publică?  
        Potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) – (3) din Codul fiscal, agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donații făcute
de el pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice
specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale specificate la art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, precum și în favoarea caselor de copii de
tip familial, în mărimea stabilită la acest articol, cu condiția respectării modului de confirmare a cheltuielilor pentru scopuri de
sponsorizare, stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 489 din 4 mai 1998.
        Vor fi permise la deduceri cheltuielile de sponsorizare suportate de către întreprindere în folosul Primăriei pentru construcția
drumului care constituie proprietate publică?  
        Potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) – (3) din Codul fiscal, agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donații făcute
de el pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice
specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale specificate la art. 52 alin. (1) și la art. 533  din Codul fiscal, precum și în favoarea
caselor de copii de tip familial, în mărimea stabilită la acest articol, cu condiția respectării modului de confirmare a cheltuielilor pentru
scopuri de sponsorizare, stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 489 din 4 mai 1998. 
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 138 din 17 iunie 2016 privind completarea art. 36 alin. (1) din
Codul fiscal, publicată în M.O nr. 184-192/401 din 1 iulie 2016)
        Vor fi permise la deduceri cheltuielile de sponsorizare suportate de către întreprindere în folosul Primăriei pentru construcția
drumului care constituie proprietate publică?  
        Potrivit prevederilor art. 36 alin. (1), (2) și (3) din Codul fiscal, contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oricăror donații
făcute de el pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice
specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale specificate la art. 52 alin. (1) și la art. 533 al Codul fiscal, precum și în favoarea caselor
de copii de tip familial, dar nu mai mult de 2% din venitul impozabil, cu condiția respectării modului de confirmare a cheltuielilor pentru
scopuri de sponsorizare, stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 489 din 04.05.1998.
        Vor fi permise la deduceri cheltuielile de sponsorizare suportate de către întreprindere în folosul Primăriei pentru construcţia
drumului care constituie proprietate publică?  
        Potrivit prevederilor art. 36 alin. (1), (2) şi (3) din Codul fiscal, contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii
făcute de el pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice, şi instituţiilor publice
specificate la art.51, a organizaţiilor necomerciale specificate la art.52 alin.(1) şi la art.533 al Codul fiscal, precum şi în favoarea caselor de
copii de tip familial, dar nu mai mult de 10% din venitul impozabil., cu condiţia respectării modului de confirmare a cheltuielilor pentru
scopuri de sponsorizare, stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 489 din 04.05.1998.
29.1.3.7.4.
Care este modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri filantropice și de sponsorizare?
        În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, pot fi deduse, numai donațiile făcute în scopuri filantropice sau
de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale specificate la
art. 52 alin. (1), precum și în favoarea caselor de copii de tip familial, confirmate conform prevederilor Regulamentului cu privire la
determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de
întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.  
        Potrivit prevederilor pct. 63 din Regulamentul menționat, drept bază pentru acordarea donațiilor filantropice sau a sponsorizărilor o
constituie contractul de donație și cererea în formă scrisă din partea beneficiarilor care doresc să primească astfel de ajutor și care, în
cadrul Codului, au acest drept. 
        Totodată, conform pct. 65 din Regulament, în cazul în care donațiile au formă nebănească, confirmarea donației se face în baza
următoarelor documente: 
        1) contractul de donație filantropică/contract de sponsorizare încheiat între filantrop/sponsor și beneficiarul ajutorului
filantropic/sponsorizării în formă simplă scrisă, iar în cazul donării cu titlu filantropic/de sponsorizare a bunurilor imobile, autentificat
notarial, cu specificarea fiecăreia dintre valorile donate (mărfuri și materiale), menţionîndu-se scopul donației sau destinația bunurilor
donate; 
        2) contractul încheiat, împuternicirile oferite de destinatar și, în cazul existenței deciziei conducerii organizației care acordă ajutorul
filantropic/sponsorizarea, documentul primar cu regim special – factura fiscală. În factura fiscală se indică denumirea mărfurilor,
expeditorul încărcăturii, destinatarul, iar în partea de jos se introduce nota “Donație filantropică”/“Sponsorizare”. 
        De asemenea, potrivit pct. 66 din Regulament, în cazurile în care donațiile filantropice sau sponsorizările au fost făcute sub formă
monetară, suplimentar contractului de donație/sponsorizare, drept document confirmativ servește documentul de plată la adresa
beneficiarilor.
Arhiva
29.1.3.7.5.
Este obligată entitatea care efectuează o sponsorizare în scopuri filantropice în formă nemonetară să elibereze factura fiscală?
        Potrivit art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el pe parcursul
perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare, în mărimea stabilită la articolul respectiv. 
        Pot fi deduse, conform articolului menționat, numai donaţiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea
autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art. 51, a organizaţiilor necomerciale specificate la art. 52 alin. (1) din codul
nominalizat precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial.         Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării
financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. 
        Totodată, toate entitățile ce dețin statut de plătitor de TVA, cât și cele care nu sunt înregistrate în calitate de plătitor de TVA, care
potrivit legislației în vigoare au obligația ținerii contabilității, vor utiliza în procesul desfășurării activității economico-financiare
formularul cu regim special „Factura fiscală” aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28 august 2017. 
        Prin urmare, entitatea, care acordă bunuri cu titlu de sponsorizare în scopuri filantropice, urmează să elibereze factura fiscală.  
        Completarea facturii fiscale se va efectua în conformitate cu prevederile Instrucțiunii privind completare formularului tipizat de
document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 28 august 2017, cu
introducerea mențiunii „Donație filantropică/Sponsorizare”.
Arhiva
29.1.3.7.6. Întrebare și răspuns analogic se regăsește la nr. 29.1.3.7.2.

Arhiva
        Se permit la deduceri, în scopuri fiscale, cheltuielile de sponsorizare?  
        Conform prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare nr. 1420-XV din 31octombrie 2002, prin
noţiunea de activitate de sponsorizare se înţelege activitatea de sponsorizare desfăşurată de către persoane fizice şi juridice benevol, la
solicitare, şi constă în acordarea de mijloace financiare sau de alte bunuri pentru susţinerea unor acţiuni de interes public.
        Potrivit art.36 din Codul fiscal agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el pe parcursul
perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil. Sunt deductibile, conform
articolului menționat, numai donaţiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor
publice specificate la art.51, a organizaţiilor necomerciale specificate la art. 52 alin. (1) din codul nominalizat precum şi în favoarea
caselor de copii de tip familial.
        Astfel pentru asigurarea deducerilor menționate la art. 36 din Codul fiscal, agenții economici urmează să asigure documentarea
cheltuielilor suportate corespunzător modului stabilit de Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri
filantropice şi/sau de sponsorizare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 489 din 4 mai 1998.
        Totodată, informăm că începând cu 28 octombrie 2017, toate entitățile ce dețin statut de plătitor de TVA, cât și cele care nu sunt
înregistrate în calitate de plătitor de TVA, care potrivit legislației în vigoare au obligația ținerii contabilității, vor utiliza în procesul
desfășurării activității economico-financiare formularul cu regim special „Factura fiscală” aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor
nr.118 din 28 august 2017.
        Factura fiscală se va completa cu nota „Donație filantropică/Sponsorizare”.
29.1.3.7.7.
În cazul donării unor bunuri materiale, se va include suma TVA aferentă procurării acestora în scopul determinării mărimii donației permise
spre deducere în scopuri fiscale?
        Сonform prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea cu privire la filantropie și sponsorizare nr. 1420-XV din 31.10.2002, prin noţiunea de
activitate filantropică se înţelege acordarea de ajutor material benevol, imparţial şi necondiţionat sau prestarea de servicii gratuite de
către persoane fizice sau juridice pentru o persoană (un grup de persoane), fără a cere în schimb vreo recompensă, plată sau executare a
anumitor obligaţii şi fără a obţine vreun profit. 
        Concomitent, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, activitatea de sponsorizare se desfăşoară de către persoane fizice şi juridice benevol,
la solicitare, şi constă în acordarea de mijloace financiare sau de alte bunuri pentru susţinerea unor acţiuni de interes public. 
        Conform prevederilor art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donații făcute de
el pe parcursul perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil. 
        Potrivit prevederilor art. 102 alin. (8) din Cod, suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile
procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, nu se deduce şi se raportează la costurile sau cheltuielile
perioadei. 
        Respectiv, în cazul în care agentul economic efectuează livrare de mărfuri în scopuri filantropice sau de sponsorizare, conform
prevederilor art. 1 alin. (1) și alin.(2) din Legea cu privire la filantropie și sponsorizare, livrarea respectivă nu se referă la desfășurarea
activităţii de întreprinzător a agentului economic și respectiv suma TVA aferentă acestor livrări de mărfuri nu se deduce în conformitate
cu prevederile art. 102 alin. (8) din Codul fiscal. 
        Astfel, menționăm că, la aprecierea mărimii donației permisă la deducere în scopuri fiscale conform art. 36 alin.(1) din Codul fiscal,
urmează de a fi luată în considerație și suma TVA aferentă procurărilor utilizate pentru efectuarea donațiilor.” 
[Temei: Explicațiile Ministerului Finanțelor nr. 09/2-13/217 din 18 iunie 2018]

29.1.3.8.1.
Este oare necesară eliberarea documentului primar cu regim special pentru prestarea serviciilor de asigurare, dacă există polița de asigurare
respectivă?
        În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017,
documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate și se utilizează în cazul prestării serviciilor, cu excepţia
serviciilor financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut. 
         Conform prevederilor pct. 7 din anexa nr. 1 la Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17 martie 1998, la
compartimentul „Formulare de documente primare cu regim special ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare” sunt incluse urmatoarele:
Poliţa de asigurare RCA, Certificat de asigurare „Carte Verde”, Factura de prestare a serviciilor de asigurare, şi Factura de prestare a
serviciilor de intermediere în asigurari. 
         Totodată, conform prevederilor pct. 3 din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim
special „Factura fiscală”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 28 august 2017, factura fiscală este un formular tipizat
de document primar cu regim special pe suport de hîrtie sau în formă electronică, care se utilizează în cazurile: 
         1) Livrării mărfurilor: 
        a) impozabile cu TVA conform prevederilor Titlului III al Codului fiscal;  
        b) neimpozabile cu TVA. 
        2) Prestării serviciilor şi executării lucrărilor: 
        a) impozabile cu TVA; 
        b) neimpozabile cu TVA. 
        3) Transportării activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere teritorial şi în afara entităţii fără transmiterea dreptului
de proprietate.  
        4) Transmiterii activelor în leasing, arendă, locaţiune. 
        5) Refacturarea cheltuielilor compensate, în conformitate cu prevederile art.1171 alin. (10) din Codul fiscal. 
        Astfel, luînd în considerație că polițele de asigurare nu confirmă mărimea cheltuielilor suportate, pentru prestarea serviciilor de
asigurare se va utiliza formularul factura fiscală.
Arhiva
29.1.3.8.2.
În baza căror documente se va permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente primirii serviciilor de locaţiune şi refacturare a
cheltuielilor aferente acestor servicii, obţinute de la persoanele fizice (cetăţeni), neînregistrate în calitate de subiecţi ai activităţii de
antreprenoriat?
        Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de
contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. 
        Potrivit art. 11 alin. (1) și (3) din Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se
contabilizează în temeiul documentelor primare. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice,
iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective, ţinînd cont de concordanță între venituri
și cheltuieli, care conduc la constatarea concomitentă a veniturilor şi cheltuielilor şi constituie rezultatul nemijlocit al unora şi aceloraşi
fapte economice.         În cazul operaţiunilor economice ce ţin de primirea serviciilor de locaţiune, precum şi la refacturarea cheltuielilor
aferente acestor servicii, obţinute de la persoanele fizice (cetăţeni), neînregistrate în calitate de subiecţi ai activităţii de antreprenoriat, se
întocmeşte „Actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune şi a cheltuielilor aferente”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor și
Biroului Național de Statistică nr. 88/106 din 6 octombrie 2008.  
        Prin urmare, deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente primirii serviciilor de locaţiune, precum şi de refacturare a
cheltuielilor legate de aceste servicii, obţinute de la persoanele fizice (cetăţeni), neînregistrate în calitate de subiecţi ai activităţii de
antreprenoriat, se va realiza în baza formularului „Actului de achiziție a serviciilor de locațiune și a cheltuielilor aferente” la care se vor
anexa în mod obligatoriu documentele corespunzătoare, eliberate conform contractului de prestare a serviciilor publice de gospodărire
comunală, etc.
Arhiva
29.1.3.8.3.
Care sunt documentele justificative în baza cărora se permite deducerea cheltuielilor pentru serviciile financiare prestate de către instituţiile
financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut?
        Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se
contabilizează în temeiul documentelor primare. 
         Totodată, conform art. 12 alin. (1) lit. b) din legea menționată, pentru serviciile financiare prestate de către instituţiile financiare,
organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, formularele tipizate cu regim special nu se utilizează. 
        În lipsa formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesităţile entităţii, potrivit art. 11 alin. (4) din legea respectivă, entitatea
elaborează şi utilizează formulare de documente, aprobate de conducerea ei, cu respectarea prevederilor alin. (7) și (8) al articolului
menționat. 
        Astfel, deducerea cheltuielilor pentru serviciile financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare,
asociaţiile de economii şi împrumut, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se efectuează în baza documentelor
utilizate de către acestea pentru contabilizarea serviciilor menționate, formularele cărora corespund normelor legislative menționate.
Arhiva
29.1.3.8.4.
Care este modul de documentare a operațiunilor economice efectuate de către persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul
Republicii Moldova și care nu au relații cu sistemul ei bugetar?
        Conform prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, deţinerea de
către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de proveniență a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi
reflectarea acestora în contabilitate sunt interzise.  
        Totodată, prin art. 11 alin. (1) – (4) aceleiași legi este stabilit că faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.
Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit
după efectuarea (producerea) faptelor respective. Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare aprobate de Ministerul
Finanţelor și alte autorități publice sau poate elabora și utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, cu
respectarea prevederilor alin. (7) și (8) din articolul menționat.  
        În conformitate cu art. 3 alin. (2) din Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga
Nistrului (Transnistria) nr.173-XVI din 22.07.2005, Transnistria este parte componentă inalienabilă a Republicii Moldova şi, în limita
împuternicirilor stabilite de Constituţie şi alte legi ale Republicii Moldova, soluţionează problemele date în competenţa ei.  
        În baza explicaților Ministerului Finanțelor nr.15-09/535 din 15.10.2015, documente primare întocmite de către persoanele juridice și
fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și care nu au relații cu sistemul ei bugetar pentru persoanele juridice și fizice
rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și care au relații cu sistemul ei bugetar, referitor la operațiunile economice
efectuate, se recunosc ca documente primare pentru înregistrarea acestora în contabilitate.
Arhiva
29.1.3.8.5.
Cum urmează entitatea să-și confirme cheltuielile suportate pentru publicitatea produselor entității efectuată pe paginile de socializare, dacă
plasarea acesteia se efectuează de către persoana fizică, angajat al întreprinderii și achitarea are loc prin intermediul cardului bancar al acestuia?
        Justificarea documentară a tranzacţiei economice urmează a fi efectuată ținînd cont de prevederile Legii contabilităţii și raportării
financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017.  
        În conformitate cu prevederile art.11 alin. (1) şi (3) din Legea menționată, faptele economice se contabilizează în temeiul
documentelor primare, care se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil –
nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective. 
        De asemenea, potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nominalizată, pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) care au caracter
internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internaţională sau cele prevăzute de contract.  
        Astfel, pentru confirmarea cheltuielilor legate de plasarea publicității pe paginile de socializare angajatul entităţii va prezenta
decontul de avans privind cheltuielile suportate pentru plasarea publicității în folosul entităţii, anexînd documentele primare care
confirmă prestarea serviciilor de către acestea şi achitarea acestora cu cardul bancar personal. 
        Totodată, în cazul în care publicitatea se efectuează peste hotarele Republicii Moldova, angajatul, suplimentar la documentele
enumerate, va prezenta documente aplicate în practica internațională (de ex. invoice-ul) sau cele prevăzute de contract. 

(Răspunsul este elaborat în conformitate cu explicaţiile oferite de Ministerul Finanţelor prin circulara nr. 14/3- 13/386 din 10.11.2015)
Arhiva
29.1.3.8.6.
În baza căror documente se va permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente serviciilor prestate de nerezident?
        Cheltuielile agenților economici se permit spre deducere în cazul în care acesta va confirma documentar că cheltuielile respective au
fost efectuate în cadrul activității de întreprinzător și corespund prevederilor expuse la art. 24 alin. (1) din Codul fiscal și pct. 26 din anexa
nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018. 
        Justificarea documentară a tranzacției economice urmează a fi efectuată conform Legii contabilității și raportării financiare nr. 287
din 15 decembrie 2017. Potrivit acesteia: 
        - document primar reprezintă confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le
efectua (produce); certifică producerea unui eveniment (art. 3 alin. (1));  
        - faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare (art. 11 alin. (1));  
        - documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate și se utilizează în cazurile prestării serviciilor, cu
excepția serviciilor financiare prestate de către instituțiile financiare, organizațiile de microfinanţare, asociațiile de economii și împrumut
(art. 12 alin. (1) lit. b));  
        - pentru operațiunile prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea menționată care au caracter internațional, de export-import al activelor
și serviciilor, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract (art. 12
alin. (3)).  
        Astfel, în condițiile prevederilor expuse, deducerea cheltuielilor aferente serviciilor prestate de nerezident se va efectua conform
documentului (invoice) eliberat de către entitatea nerezidentă, precum și a extrasului din contul de card emis de către instituția financiară
corespunzătoare. 

[Răspunsul a fost perfectat în baza explicațiilor oferite de către Ministerul Finanțelor nr.14/3-06/250 din 04.08.2017]
Arhiva
29.1.3.8.7.
Care este documentul ce urmează a fi utilizat de către entitate la procurarea imobilului de la persoana fizică ce nu practică activitate de
întreprinzător?
        În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, în
cazul achiziţionării activelor de la furnizori – cetăţeni se va utiliza formular tipizat cu regim special.  
        Potrivit art. 11 alin. (4) din legea menționată, entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de Ministerul
Finanţelor.  
        Conform pct. 2 din Instrucțiunea privind modul de completare a actului de achiziție a mărfurilor, aprobat prin Ordinul Ministrului
Finanțelor nr. 130 din 30 septembrie 2010, actul de achiziţie a mărfurilor este un formular tipizat care se întocmeşte de către entitate în
cazul achiziţiei mărfurilor (valorilor, bunurilor, inclusiv produselor agricole) de la persoanele fizice care nu practică activitate de
întreprinzător (cetăţeni), indiferent de momentul achitării mijloacelor băneşti.  
        Prin urmare, la procurarea imobilului de la persoana fizică ce nu practică activitate de întreprinzător se va întocmi formularul
tipizat de documente primare „Act de achiziție a mărfurilor”.
Arhiva
29.1.3.8.8.
În baza căror documente se va permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate cu transportul aerian?
        În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și (5) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017,
faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. 
         Documentele primare întocmite atît pe suport de hîrtie, cît și în formă electronică au aceeaşi putere juridică.  
        Conform art. 104 lit. a) și art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie pentru toate tipurile de
transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri. 
        Totodată, conform art. 12 alin. (3) din Legea menționată, pentru operațiunile prevăzute la alin. (1) care au caracter internațional,
drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract.         În conformitate cu
Hotărîrea Parlamentului privind aderarea Republicii Moldova la unele acte internaţionale în domeniul aviaţiei civile (nr. 766-XIII din
06.03.2006), Republica Moldova a aderat la Convenţia pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internaţional,
semnată la Varşovia la 12 octombrie 1929. Prevederile Convenţiei date se referă la transportul internaţional de persoane efectuat prin
aeronavă contra plată, în calitate de document de transport fiind considerat biletul de călătorie. 
        În același timp, în conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegații se permite în limitele stabilite
de Guvern.  
        Determinarea modului de delegare pe teritoriul Republicii Moldova și peste hotarele ei a salariaților încadrați în statele de personal
al întreprinderilor și organizațiilor din Republica Moldova sau a persoanelor care practică activități de voluntariat în conformitate cu
Legea voluntariatului nr. 121 din 18 iulie 2010 se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la delegarea
salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012.  
        Astfel, conform pct. 15 din Regulamentul menționat, potrivit documentelor primare, salariatului delegat i se achită cheltuielile de
transport pînă la locul de destinaţie şi retur – spre locul permanent de muncă cu transportul aerian, feroviar, naval, transportul auto
public la tarifele clasei econom, cu excepţia taximetrelor, incluzînd plata pentru asigurarea de stat a pasagerului la transport şi pentru
serviciul prestat la vînzarea preliminară a biletelor de călătorie. 
        Prin urmare, reieșind din cele relatate, drept documente, în baza cărora vor fi confirmate cheltuielile suportate cu transportul aerian,
reprezintă biletele de călătorie, eliberate de compania ce oferă servicii de transport, indiferent dacă acestea vor fi prezentate fie pe suport
de hîrtie, fie în formă electronică.
Arhiva
29.1.3.8.9.
Se vor permite la deducere cheltuielile confirmate în baza avizului de însoțire a mărfii?
        Conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de
contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. 
        Totodată, potrivit pct.24 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor
juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.693 din 11 iulie 2018, la
determinarea venitului impozabil, din venitul brut se deduc cheltuielile suportate în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, ce ţin
de fabricarea (executarea, prestarea) şi desfacerea producţiei (lucrărilor, serviciilor), producerea şi desfacerea mărfurilor, mijloacelor fixe
şi altor bunuri, precum şi cheltuielile legate de obţinerea altor venituri, bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi
Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului. 
        Însă, prevederile pct. 241 din regulamentul menționat stabilesc, că deducerea cheltuielilor nu poate fi efectuată în baza avizului de
însoțire a mărfii.
29.1.3.8.10.
Ce document confirmativ se va utiliza de către entitate la transportarea activelor în cadrul entității dezintegrate din punct de vedere teritorial?
        Potrivit art.3 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (în continuare Lege), document primar reprezintă confirmare
documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce), certifică producerea unui
eveniment. 
         Totodată, potrivit art.12 alin.(1) al Legii, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate și se
utilizează în cazul:
          a) înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare;
      b) prestării serviciilor, cu excepţia serviciilor financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare,
asociaţiile de economii şi împrumut; 
     c) transportării activelor în afara entităţii fără transmiterea dreptului de proprietate; 
       d) achiziţionării activelor şi serviciilor de locaţiune de la furnizori cetăţeni; 
       e) transmiterii activelor în leasing, arendă, locaţiune sau cu drept de uzufruct. 
   Conform art.11 alin.(4) al Legii, entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanţelor şi alte
autorităţi publice sau poate elabora şi utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, cu respectarea
prevederilor alin.(7) şi (8). 
    Astfel, în calitate de document confirmativ pentru transportarea activelor în cadrul entității dezintegrate din punct de vedere teritorial,
entitatea utilizează formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, cu respectarea prevederilor alin.(7) și (8) al Legii
contabilităpții și raportării financiare nr.287/2017. 
      De menționat și faptul, că în temeiul prevederilor pct.15 subpct.5) Instrucțiunii privind completarea formularului tipizat de document
primar cu regim special „Factura fiscală", aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28 august 2017, în cazul
transportării activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere territorial, în rândul 7 “Redirijări“ în toate exemplarele facturii
fiscale entitatea va indica menţiunea “ Non livrare”. 
    Reieșind din cele expuse, în cazul transportării activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere territorial, entitatea poate
utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, cu respectarea prevederilor alin.(7) și (8) al Legii contabilității
și raportării financiare nr.287/2017 sau factura fiscală cu menţiunea “ Non livrare”. 
      Temei: Explicațiile Ministerului Finanțelor nr.13-08/231 din 11.06.2019.

29.1.4.1.
Părinții divorțați, care locuiesc separat de copii și achită pensia pentru întreținerea lor benevol sau prin ordonanța judecătorească, pot
beneficia de scutirea pentru persoanele întreținute potrivit art. 35 alin. (2) din Codul fiscal?
        Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în
art. 35 al Codului fiscal.
        Persoana întreținută se consideră persoana care întruneşte toate cerinţele stipulate la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, indiferent de
vîrsta acesteia. 
        De asemenea, menționăm că cerințele prevăzute la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal sunt prevăzute pentru toți contribuabilii (persoana
fizică rezidentă), inclusiv persoane divorțate.
Arhiva
29.1.4.2.
Va avea dreptul persoana fizică să beneficieze de scutirea pentru persoana întreţinută, în cazul în care persoana întreţinuta se angajează la
muncă?
Conform prevederilor art.35 din Codul fiscal persoana fizică va avea dreptul să beneficieze de scutirea pentru persoanele întreţinute, pîna
la momentul cît persoana fizică întreţinută întruneşte cumulativ toate cerinţele stipulate la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal.
29.1.4.3.
În cazul achitării dobînzilor în folosul persoanei fizice, agentul economic va avea dreptul să-i acorde scutiri la impozitul pe venit sau nu?
        În conformitate cu prevederile art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art. 90, de dobînzi în folosul persoanelor fizice,
cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din
fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. 
        Potrivit prevederilor pct. 9 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 (cu modificările şi
completările ulterioare), scutirile la care are dreptul contribuabilul rezident al Republicii Moldova se acordă fie la locul de muncă de
bază, fie la locul de muncă prin cumul pentru veniturile sub formă de salariu.  
        Prin urmare, pentru venitul din dobînzi achitat persoanei fizice întreprinderea va reține un impozit în mărime de 12%, fără
acordarea scutirilor la impozitul pe venit.
Arhiva
29.1.4.4.
Salariatul a înaintat cererea pentru scutirea personală în favoarea soției/soțului pe parcursul anului, în cazul dat, începând cu care perioadă
persoana va avea dreptul la scutirea dată?
        Conform prevederilor alin.(1) si alin.(2) ale art.34 din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul
la o scutire suplimentară anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.
        Potrivit pct.22 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăți efectuate de către patron în
folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile
prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.697 din 22.08.2014, dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă
suma scutirilor la care are dreptul angajatul sau intervin anumite modificări în datele generale privind angajatul (modificarea numelui, a
codului fiscal, a domiciliului etc.), acesta este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile de la data efectuării schimbării, o nouă
cerere semnată de el, anexînd documentele justificative corespunzătoare.
        Noua cerere se prezintă pe parcursul anului fiscal în cazurile în care angajatul obţine dreptul la scutiri sau a decis să beneficieze de
scutirile la care are dreptul, însă de care nu a beneficiat pînă la prezentarea cererii noi. 
   De asemenea, în conformitate cu prevederile pct.18 din Regulamentul nominalizat, scutirile la care are dreptul angajatul se acordă sau
se anulează începând cu luna următoare celei în care a fost depusă (retrasă) cererea.
[Legea nr.64 din 11.04.2014 (Monitorul Oficial nr. 110-114/286 din 09.05.2014), în vigoare începînd cu 01.01.2014); nr. 324 din 23.12.2013
(Monitorul Oficial nr. 320-321 din 31.12.2013), Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți
efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de
întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014 (Monitorul
Oficialnr.256-260/745 din 29.08.2014].
Arhiva
29.1.4.5.
Care este procedura de obținere a scutirii pentru persoanele întreținute, la calcularea impozitului pe venit și care sunt documentele
confirmative care urmează a fi prezentate?
        Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice rezidente la calcularea impozitului pe venit este
stabilit în art. 35 al Codului fiscal. 
        Scutirea pentru persoanele întreținute se acordă rezidentului Republicii Moldova la locul de muncă de bază, sau la locul de muncă
prin cumul.  
        Persoana întreținută se consideră persoana care întrunește toate cerințele stipulate la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, indiferent de
vîrsta acesteia. 
        În scopul determinării mărimii și categoriei scutirilor pentru persoanele întreținute care urmează a fi acordată angajatului, ultimul,
nu mai tîrziu de data stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte patronului cererea privind acordarea
scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu la care acesta are dreptul, anexînd la ea următoarele documente:         
        1) documentele ce confirmă statutul de rezident al Republicii Moldova: 
        a) copia actului de identitate. La această categorie de documente se atribuie: buletinul de identitate, buletinul de identitate provizoriu,
actul de identitate provizoriu (formularul nr.9), iar pentru copii – certificatul de naștere al copilului sau         b) certificatul de rezidență,
eliberat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat cetățeanului străin sau apatridului, precum și copia pașaportului cetățeanului
străin sau al apatridului. 
        2) Concomitent cu documentele care confirmă statutul de rezident al Republicii Moldova se prezintă următoarele documente, după
caz:  
        a) pentru persoana întreținută descendent (inclusiv și înfiat) al contribuabilului sau un ascendent (inclusiv și înfietor) al
contribuabilului: 
        - copia certificatului de naștere (înfiere) al persoanei întreținute (în cazul în care persoana întreținută este un descendent) sau copia
certificatului de naștere (înfiere) al contribuabilului (în cazul în care persoana întreținută este un ascendent al contribuabilului); 
        - copia buletinului de identitate al persoanei întreținute; 
        - copia certificatului de căsătorie al contribuabilului (în cazul în care acesta are un alt nume de familie decît cel indicat în certificatul
de naștere); 
        - copia legitimației de pensionar sau a documentului care confirmă mărimea bursei (în cazul în care persoana întreținută este student
învață peste hotarele Republicii Moldova);  
        b) pentru persoana întreținută descendent (inclusiv și înfiat) al soției (soțului) contribuabilului, precum și un ascendent (inclusiv și
înfietor) al soției (soțului) contribuabilului: 
        - copia certificatului de naștere (înfiere) al persoanei întreținute (în cazul în care persoana întreținută este un descendent) al soției
(soțului) a contribuabilului sau copia certificatului de naștere (înfiere) al soției (soțului) contribuabilului, în cazul în care persoana
întreținută este un ascendent;  
        - copia certificatului de căsătorie al contribuabilului; 
        - copia buletinului de identitate al persoanei întreținute; 
        c) pentru persoana întreținută- persoană cu dizabilităţi din copilărie: 
        - copia certificatului de naștere al persoanei întreținute, iar în cazul în care persoana întreținută este o rudă a contribuabilului în linie
colaterală, de gradul al doilea inclusiv copia certificatului de naștere al contribuabilului;  
        - copia certificatului eliberat de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către
structurile sale teritoriale; 
        - copia buletinului de identitate al persoanei întreținute; 
        d)pentru persoana întreținută ce se află sub tutela (curatela) contribuabilului:         - copia documentului care atestă că contribuabilul
are statut de tutore sau de curator (hotărîrea autorității administrației publice locale aferentă instituirii tutelei sau curatelei)2. 

2Pct. 9, 17, 30 și 34 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în
folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile
prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014 (Monitorul Oficialnr.256-260/745 din
29.08.2014).
Arhiva
29.1.4.6.
Cum se vor acorda scutirea personală și scutirea pentru persoană întreținută la care are dreptul persoana fizică în cazul în care, pe parcursul
anului de gestiune, aceasta revine din concediul de maternitate?
        În conformitate cu prevederile art. 33 din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire
personală anuală, în mărimea indicatorului prevăzut la articolul menționat. 
        Totodată, potrivit art. 35 din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire anuală pentru fiecare
persoană întreţinută, în mărimea indicatorului prevăzut la articolul dat, dacă aceasta întrunește cumulativ cerințele stabilite la alin. (2) al
articolului menționat. 
        Regimul fiscal şi modalitatea determinării impozitului pe venit din salariu şi din alte plăti efectuate de către patron în folosul
angajatului este prevăzut în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron
în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014. 
        Prin urmare, potrivit pct. 17 și 18 din Regulamentul menționat, în scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii care urmează a fi
acordată angajatului, ultimul, nu mai tîrziu de data stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte
patronului cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu la care are dreptul (în continuare – cerere),
anexînd la ea documentele certificatoare ale acestui drept. Modelul cererii este prezentat în anexa nr.6 la Regulamentul menționat.
Scutirile la care are dreptul angajatul se acordă sau se anulează începînd cu luna următoare celei în care a fost depusă (retrasă) cererea. 
       Concomitent, potrivit pct. 48 din Regulamentul menționat, în cazul în care persoana respectivă revine la serviciu în anul fiscal în care
au fost achitate plăţile pentru concediul de maternitate, impozitul pe venit din plăţile achitate ulterior se reţine reieşind din suma totală a
scutirilor acordate la achitarea plăţilor pentru concediul de maternitate. 
        Astfel, ţinînd cont de faptul că angajata planifică să iasă din concediul de maternitate şi doreşte să beneficieze de scutirea personală și
scutirea pentru persoana întreţinută, aceasta are obligaţia de a prezenta patronului o nouă cerere, care va conţine informaţia referitoare
la scutirile solicitate. 
        Totodată, prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit contribuabilul va putea beneficia de cuantumul
total al scutirilor la care are dreptul.
Arhiva
29.1.4.7.
Poate contribuabilul beneficia de scutirea pentru persoanele întreținute dacă acestea își fac studiile în țară sau peste hotarele Republicii
Moldova?
        Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit sunt stabilite în
art. 35 alin. (1) din Codul fiscal. 
        Persoana întreținută se consideră persoana care întrunește toate cerințele stipulate la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, indiferent de
vîrsta acesteia. 
        Totodată, potrivit pct. 34 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 (cu modificările şi
completările ulterioare), documentele care confirmă dreptul la scutirea pentru persoana întreţinută sunt:  
        - documentele indicate în pct. 30 din Regulamentul menționat, care atestă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova; 
        - copia certificatului de naştere (înfiere) al persoanei întreţinute (în cazul în care persoana întreţinută este un descendent) sau copia
certificatului de naştere (înfiere) al contribuabilului (în cazul în care persoana întreţinută este un ascendent al contribuabilului); 
        - copia buletinului de identitate al persoanei întreţinute; 
        - copia certificatului de căsătorie al contribuabilului (în cazul în care acesta are un alt nume de familie decît cel indicat în certificatul
de naştere); 
        - copia documentului care confirmă mărimea bursei (în cazul în care persoana întreţinută este student și învaţă peste hotarele
Republicii Moldova). 
        Astfel, ținînd cont de prevederile menționate, în cazul în care persoana întreținută întrunește toate cerințele menționate,
contribuabilul va fi în drept să beneficieze de scutirea pentru persoana întreţinută, care își face studiile în tară sau peste hotare.
Arhiva
29.1.4.8.
Este în drept persoana fizică să beneficieze de scutirea pentru persoana întreținută, în cazul în care aceasta își face studiile la secția cu
frecvență a unei instituții de învăţămînt și, pe parcursul anului fiscal, obține venit sub formă de bursă în mărime ce depășește cuantumul scutirii
personale?
        În conformitate cu prevederile art. 35 din Codul fiscal, contribuabilul este în drept să utilizeze scutirea pentru persoana întreținută,
dacă aceasta întrunește toate cerințele de mai jos:  
        a)este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soției (soțului) contribuabilului (părinții sau copiii, inclusiv înfietorii și
înfiații) ori persoană cu dezabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală; 
        b)are un venit ce nu depășește suma scutirii personale stipulată pentru anul de gestiune. La calcularea venitului nu se include suma
alocațiilor achitate din mijloacele bugetului de stat pentru persoanele cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie și
pentru persoanele cu dizabilități severe și accentuate. 
        Prin urmare, ținînd cont de prevederile menționate și dat fiind faptul că persoana întreținută obține venit sub formă de bursă în
mărime ce depășește cuantumul scutirii personale, contribuabilul nu va fi în drept să beneficieze de scutirea pentru persoana întreținută.
Arhiva
29.1.4.9.
Cine poate beneficia de facilitatea prevăzută în art. 24 alin. (16) din Legea privind punerea în aplicare a titlurilor I şi II al Codului fiscal?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr. 1164-
XIII din 24 aprilie 1997, la calcularea impozitului pe venit, agenţii economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă
calculată prin înmulţirea salariului mediu lunar pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului mediu al
salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe ţară în anul
precedent se stabileşte în baza comunicatului Biroului Naţional de Statistică. Creşterea numărului mediu al salariaţilor în anul fiscal de
gestiune faţă de anul precedent acestuia se determină ca depăşire a numărului mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de
numărul mediu al salariaţilor din anul precedent. 
        Prin urmare, agenții economici care întrunesc condițiile menționate pot beneficia de facilitatea prevăzută în art. 24 alin. (16) din
Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal indiferent de domeniul de activitate.
Arhiva
29.1.4.10.
Care sunt obligațiile contribuabilului și a soțului/soției acestuia care obţin venit impozabil doar din salariu, și contribuabilul a beneficiat de
scutirea personală a soțului/soției pe parcursul perioadei fiscale?
        În conformitate cu prevederile pct. 12 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți
efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de
întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, suma
scutirilor personale anuale prevăzute la art. 33 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între
contribuabil și soția (soțul) acestuia. 
        Astfel, dacă transmiterea scutirii personale a soției/soțului a avut loc pe parcursul perioadei fiscale declarate, atunci atît
contribuabilul, cît și soția/soțul acestuia au obligația de prezentare a declarației cu privire la impozitul pe venit, unde contribuabilul indică
cuantumul întreg al scutirii sale personale și a soției/soțului, iar soția/soțul indică valoarea zero a scutirilor.
Arhiva
29.1.4.11.
Dacă contribuabilul a cedat soţului/soţiei scutirea personală, poate el beneficia de scutirea pentru persoanele întreţinute?
        În conformitate cu prevederile pct. 16 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi
efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de
întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014,
indiferent de faptul dacă contribuabilul beneficiază de scutirea personală sau o transmite soţului (soţiei), acesta continuă să beneficieze de
scutirea pentru persoanele întreţinute în condiţiile prevăzute la art.35 alin.(2) din Codul fiscal.
Arhiva
29.1.4.12.
Poate beneficia contribuabilul de scutirea personală a soțului (soției) dacă după încheierea anului fiscal, în care fiecare a beneficiat de
scutirea sa personală, ei au decis ca scutirea soțului (soției) să o transmită contribuabilului?
        Conform art. 34 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire
suplimentară în mărimea prevăzută la art. 33, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală. 
        Totodată, în conformitate cu prevederile pct. 12 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte
plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică
activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august
2014, suma scutirilor personale anuale prevăzute la art. 33 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate
între contribuabil și soția (soțul) acestuia. 
        Prin urmare, în cazul în care contribuabilul și soția (soțul) acestuia au beneficiat pe parcursul perioadei declarate fiecare de scutirea
sa personală, iar conform rezultatelor anului fiscal au decis că soția (soțul) se dezice de scutirea personală, contribuabilul are dreptul la
scutirea acordată soției (soțului), cu condiția că soția (soțul) prezintă Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit în care se
dezice de scutirea sa personală care i-a fost acordată pe parcursul perioadei declarate cu recalcularea obligației privind impozitul pe venit.
Arhiva
29.1.4.13.
Poate beneficia fiecare din soți de scutirea personală dacă după încheierea anului fiscal, în care unul din ei a beneficiat de scutirea celuilalt, ei
au decis ca fiecare să folosească scutirea sa personală?
        Conform art. 34 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire
suplimentară în mărimea prevăzută la articolul respectiv, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală. 
        Prin urmare, în cazul în care contribuabilul pe parcursul perioadei declarate a beneficiat de scutirea personală și de scutirea
acordată soției (soțului), iar ulterior după încheierea anului fiscal, ei au decis ca fiecare dintre ei să folosească scutirea sa personală, ambii
urmează să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit în care contribuabilul se dezice de scutirea acordată soției
(soțului), de care a beneficiat pe parcursul perioadei declarate, iar soția (soțul) contribuabilului indică scutirea sa personală, cu
recalcularea obligației privind impozitul pe venit.
Arhiva
29.1.4.14.
Apare oare obligația de prezentare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru contribuabil și soția (soțul) în cazul în
care unul din soți a beneficiat de scutirea suplimentară a soției (soțului), iar pe parcursul anului fiscal aceștia au întrerupt relația de căsătorie?
        În conformitate cu prevederile pct. 13 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi
efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de
întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, dacă
pe parcursul anului fiscal soţii întrerup relaţiile de căsătorie, în cazul în care unul dintre ei a beneficiat de scutirea soţului (soţiei), la
prezentarea declaraţiei, fiecare dintre ei se va folosi numai de scutirea personală, cu recalcularea respectivă a obligaţiei privind impozitul
pe venit.
Arhiva
29.1.4.15. Cum se acordă scutirea personală a angajatului dacă pe parcursul anului acestuia i se stabilește grad de dizabilitate. Este în drept să
solicite scutire personală majoră?
        Conform art.33 din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea prevăzută la
alin. (1) sau (2) al articolului menționat. 
        Potrivit pct. 18 și 22 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăti efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin HG nr.697 din 22.08.2014, dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă
suma scutirilor la care are dreptul angajatul sau intervin anumite modificări în datele generale privind angajatul (modificarea numelui, a
codului fiscal, a domiciliului etc.), acesta este obligat să prezinte angajatorului, în termen de 10 zile de la data efectuării schimbării, o nouă
cerere semnată de el, anexând documentele justificative corespunzătoare. Scutirile la care are dreptul angajatul se acordă sau se anulează
începând cu luna următoare celei în care a fost depusă (retrasă) cererea. 
        Lista documentele confirmative sunt stipulate la pct. 32 din Regulamentul menționat.
29.1.4.16. Cum se va calcula scutirea personală dacă pe parcursul anului contribuabilul i se stabilește grad de dezabilitate? Este necesar ca
entitatea să efectueze un recalcul?
        Contribuabilul care pe parcursul anului obține dreptul la scutirea personală majorată în mărimea prevăzută la art.33 alin.(2) din CF,
și pentru a putea beneficia de acest drept urmează să depună o cerere nouă în care va indica informația necesară și documentele
confirmative. 
        Entitatea va reflecta sumele scutirilor separat în perioadele corespunzătoare, fără a fi necesar să se efectueze vreun recalcul. 
        Scutirea majorată i se va acorda angajatului începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, însă ulterior,
contribuabilul va putea beneficia de scutirea majorată în cuantum întreg prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la
impozitul pe venit.

29.1.5.1.
Arhiva
        Este în drept agentul economic de a include comisionul bancar, precum și dobînda aferent creditului, primit de la instituția financiară
(organizația de microfinanțare sau compania de leasing), utilizat pentru procurarea activului de capital în baza valorică al acestui activ de
capital?
         În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă: 
 a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; 
 b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător;
 c) terenurile; 
 d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.
 Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. 
 Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform
modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie: 
 a) valoarea activelor de capital procurate;
   b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare
construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă
estimată de organele cadastrale teritoriale;  
 c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în
devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune
în caz de divorţ;  
 d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin
contractul de întreţinere pe viaţă;
 e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 
 f) valoarea activelor de capital privatizate; 
 g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;
 h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri. 
 Totodată, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe
prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu.  
 Astfel, în conformitate cu SNC „Investiții imobiliare”, „Creanțe și investiții financiare” și „Costurile îndatorărilor”, aprobate prin
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, costurile îndatorărilor (comisionul bancar, dobînzile aferentă creditului) se
recunosc drept cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate. 
 În contextul celor expuse, comisionul bancar, precum și dobînda aferent creditului procurat de la instituția financiară (organizația de
microfinanțare sau compania de leasing), utilizat pentru procurarea activului de capital, reprezintă cheltuieli curente în perioada în care
acestea au fost efectiv suportate şi, respectiv, nu se includ în baza valorică ajustată a acestuia. 
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.42 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)
 În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă: 
 a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; 
 b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător; 
 c) terenurile; 
 d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital. 
 Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.  
 Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform
modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie: 
 a) valoarea activelor de capital procurate; 
 b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare
construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă
estimată de organele cadastrale teritoriale; 
 c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în
devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune
în caz de divorţ; 
 d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin
contractul de întreţinere pe viaţă; 
 e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 
 f) valoarea activelor de capital privatizate; 
 g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice. 
 Totodată, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe
prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu. 
 Astfel, în conformitate cu SNC „Investiții imobiliare”, „Creanțe și investiții financiare” și „Costurile îndatorărilor”, aprobate prin
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, costurile îndatorărilor (comisionul bancar, dobînzile aferentă creditului) se
recunosc drept cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate. 
 În contextul celor expuse, comisionul bancar, precum și dobînda aferent creditului procurat de la instituția financiară (organizația de
microfinanțare sau compania de leasing), utilizat pentru procurarea activului de capital, reprezintă cheltuieli curente în perioada în care
acestea au fost efectiv suportate şi, respectiv, nu se includ în baza valorică ajustată a acestuia.
        Este în drept contribuabilul de a include comisionul bancar în baza valorică ajustată a imobilului? 
        În conformitate cu prevederilor art. 37 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător,
care este vîndută la un preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată reprezinta activ de capital. Potrivit prevederilor alin. (5) al articolului
menţionat, marimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de
capital este egala cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. Baza valorică a activului de capital se determină
în conformitate cu prevederile cap. 5 „Creşterea şi pierderea de capital” din Codul fiscal şi a Regulamentului cu privire la determinarea
obligaţiunilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin
Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008. Astfel, conform pct. 36 din Regulamentul menţionat, baza valorică a activului de
capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui
activ de capital. Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de capital urmează a fi confirmate
documentar. În contextul celor expuse, valoarea comisionului bancar nu reprezintă cheltuieli de achiziţionare sau creare a activului de
capital şi, respectiv, nu se include în baza valorică ajustată a acestuia.
29.1.5.2.
 
Arhiva
    Ce document poate servi drept temei pentru determinarea preţului iniţial al valorilor mobiliare (acţiune), în cazul dat, acesta poate fi
certificatul eliberat de Bursa de valori, ca subiect profesional al pieţei de desfacere a bunurilor mobiliare?
   Conform prevederilor art. 32 alin. (1-2) din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare N. 199-XIV din 18.11.98 (în continuare Lege),
participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare este în drept să desfăşoare activitatea profesionistă după obţinerea licenţei eliberate
de Comisia Naţionala. 
 Totodată, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) al Legii, estimarea valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele se
efectuează în temeiul contractului pentru serviciile de estimare, încheiat între estimator şi client. Potrivit prevederilor art. 47 al Legii,
Bursa de valori elaborează regulile bursiere, care stabilesc limitarea oscilaţiei preţurilor valorilor mobiliare. 
 De asemenea, mentionam că, deoarece, Bursa de valori este subiectul profesional al pieţei de desfacere a bunurilor mobiliare, bursa este
în drept să elibereze un document care confirmă preţul la data procurării valorilor mobiliare în baza caruia va fi determinată baza
valorică a activului de capital (valoare mobiliara).
29.1.5.3.
Сomasăre cu întrebarea nr.29.2.4.1.
Arhiva
  În cazul înstrăinării bunului imobil-locuinţa de bază, care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit? 
        Potrivit alin.(2) lit. c ) al art. 37 din Codul fiscal, active de capital se consideră proprietatea privată nefolosită în activitatea de
întreprinzător, care este vândută la un preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată.
         Conform prevederilor alin.(5) al art.37 din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă
formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor
active. În conformitate cu prevederile alin.(7) al aceluiaşi articol, suma creşterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma
excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal.
         Totodată, potrivit art. 38 alin. 1 lit. a) baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create
de contribuabil. Baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor
suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital.
         Astfel, ţinând cont de prevederile alin. (3) art. 41 din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital, supusa impunerii, pentru orice
locuinţa se micşorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul căruia (sau cărora)
contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietăţi si a folosit-o ca locuinţa de bază. Aceasta prevedere nu se aplica în cazul locuinţei de
bază a cărei bază valorică este valoarea estimata în modul stabilit de către organul cadastral. În baza alin. (2) art. 41 din Codul fiscal,
locuinţa de baza se consideră locuinţa care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani, perioada care
expiră la data înstrăinării si care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de baza.
         Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, persoanele fizice–cetăţeni, vor calcula impozitul pe venit, ţinând cont de suma impozabila
a creşterii de capital, impozitată conform prevederilor art.15 lit. a) din Codul fiscal în mărime de :
        -7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 26700 lei,
        -18 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 26700 lei.
În cazul înstrăinării bunului imobil, care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit (în anul 2010)?
Potrivit alin.(2) lit.c) al art.37 din Codul fiscal, active de capital se consideră proprietatea privată nefolosită în activitatea de
întreprinzător, care este vîndută la un preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată. Conform prevederile alin.(5) al art.37 din Codul fiscal,
marimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este
egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. În conformitate cu prevederile alin.(7) al aceluiaşi articol,
suma creşterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror
pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal. Totodată, potrivit art. 38 alin. 1 lit. a) baza valorică a activelor de capital
înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Baza valorică a activului de capital este suma achitată de
contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Astfel, ţinînd
cont de prevederile alin. (3) art. 41 din Codul fiscal, marimea creşterii de capital, supuspă impunerii, pentru orice locuinţă se micsorează
cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează dupa anul 1997, pe parcursul căruia (sau cărora) contribuabilul a fost
proprietarul acestei proprietăţi şi a folosit-o ca locuinţă de bază. Această prevedere nu se aplică în cazul locuinţei de bază a carei baza
valorică este valoarea estimată în modul stabilit de către organul cadastral. În baza alin. (2) art. 41 din Codul fiscal, locuinţa de bază se
consideră locuinţa care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani, perioada care expiră la data
înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de bază. Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, persoanele
fizice–cetăţeni, vor calcula impozitul pe venit, ţinînd cont de suma impozabilă a creşterii de capital, impozitată conform prevederile art.15
lit. a) din Codul fiscal în marime de : -7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25200 lei, -18 %din venitul anual
impozabil ce depăşeşte suma de 25000 lei ”.
29.1.5.4.
În arhivă conform Ordinului SFS nr. 459 din 10.09.2018.
Arhiva
        Cum se determină baza valorică a terenului agricol înstrăinat în anul 2009?
        Conform lit. a) alin. (1) art. 38 din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate
sau create de contribuabil.
        Astfel, în conformitate cu prevederile pct. 39 şi 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente
impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 77 din
30.01.2008, activele de capital aflate în posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la preţurile de piaţă, în vigoare
la această dată. 
        Baza valorică a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului dupa 1 ianuarie 1998 se determină în baza
documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislatia în vigoare (contractul de vînzare-cumparare, factura
de expediţie, factura fiscală, precum şi alte documente care atestă trecerea dreptului de proprietate).
29.1.5.5.
 
Arhiva
        În ce cazuri se va accepta ca bază valorică pentru bunul imobil, valoarea estimată de organul cadastral?
         Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.  
 Astfel, conform prevederilor alin. (1) lit. b) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform
modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de
confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător,
baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale. 
 Astfel, în cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu
desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale. 
 Totodată, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul
încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. 
 De asemenea, conform prevederilor alin. (6) din articolul menționat, creșterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau
din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale.
        Se va accepta ca bază valorică pentru bunul imobil, valoarea estimată de organul cadastral? 
        În conformitate cu prevederile art. 38 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor
de capital procurate sau create de contribuabil. Potrivit prevederilor punctului 40 din Anexa nr.2 la Hotarârea Guvernului nr.77 din 30
ianuarie 2008, baza valorică a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului după 1 ianuarie 1998 se determină în baza
documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislaţia în vigoare (contractul de vînzare-cumpărare, factura
de expediţie, factura fiscală, precum şi alte documente care atestă trecerea dreptului de proprietate). Totodată, potrivit prevederilor
pct.36 Anexa nr.2 la hotarîrea nominalizată, sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de capital
urmează a fi confirmate documentar. De asemenea, în conformitate cu prevederile art.37 alin.(5) din Codul fiscal, mărimea creşterii de
capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul
sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. Concomitent, relatăm, că potrivit prevederilor art.41 alin. (3) din Codul fiscal,
mărimea creşterii de capital, supusă impunerii, pentru orice locuinţă se micşorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce
urmeaza dupa anul 1997, pe parcursul căreia (sau cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietati şi a folosit-o ca locuinţă de
bază. Această prevedere nu se aplică în cazul locuinţei de bază a carei baza valorică este valoarea estimată în modul stabilit. Locuinţa de
bază se consideră locuinţa care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani, perioada care expiră la data
înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de bază. Domiciliu de bază se consideră locul de trai
permanent al contribuabilului, unde are viza de domiciliu (reşedinţă), cu excepţia vizei temporare. Prin urmare, baza valorică estimată în
modul stabilit (de către organul cadastral), poate fi utilizată la recunoaşterea mărimii creşteri de capital în cazul vînzării, schimbului sau
altei forme de înstrăinare în alt mod doar a locuinţei de bază.
29.1.5.6.
 
Arhiva
Poate servi bonul fiscal ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital?
 Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.  
 Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform
modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie: 
 a) valoarea activelor de capital procurate; 
 b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare
construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă
estimată de organele cadastrale teritoriale; 
 c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în
devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune
în caz de divorţ; 
 d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin
contractul de întreţinere pe viaţă; 
 e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 
 f) valoarea activelor de capital privatizate; 
 g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital; 
 h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri. 
 Totodată, conform art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, documentele
primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate și se utilizează în cazurile înstrăinării activelor cu transmiterea
dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare.  Prin Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 „Cu privire
la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 406-II din 23 decembrie 1997” s-a aprobat Nomenclatorul formularelor
tipizate de documente primare cu regim special. 
 Respectiv, potrivit normelor menționate, la înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate entitatea va elibera un
document primar cu regim special (factura fiscală). 
 Astfel, bonul de casă nu poate servi drept document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital.
        Poate servi bonul fiscal ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital?  
        Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. 
        Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform
modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:
        a) valoarea activelor de capital procurate;
        b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare
construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă
estimată de organele cadastrale teritoriale;  
        c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în
devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune
în caz de divorţ;  
        d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau
prin contractul de întreţinere pe viaţă; 
        e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 
           f) valoarea activelor de capital privatizate; 
        g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital; 
        h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri. 
        Totodată, conform art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea contabilităţii nr. 113 -XVI din 27 aprilie 2007, formularele tipizate cu regim
special se utilizează în cazurile înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare. 
        Prin Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii
Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” s-a aprobat Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special. 
        Respectiv, potrivit normelor menționate, la înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate entitatea va elibera un
document primar cu regim special (factura fiscală). 
        Astfel, bonul de casă nu poate servi drept document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital. 

(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.42 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)
 Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.  
 Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform
modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie: 
 a) valoarea activelor de capital procurate; 
 b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare
construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă
estimată de organele cadastrale teritoriale; 
 c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în
devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune
în caz de divorţ; 
 d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin
contractul de întreţinere pe viaţă; 
 e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 
 f) valoarea activelor de capital privatizate; 
 g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice. 
 Totodată, conform art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea contabilităţii nr. 113 -XVI din 27 aprilie 2007, formularele tipizate cu regim special se
utilizează în cazurile înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare.  
 Prin Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii
Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” s-a aprobat Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special. 
 Respectiv, potrivit normelor menționate, la înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate entitatea va elibera un
document primar cu regim special (factura fiscală).  
 În conformitate cu pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar,
anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, bonul de casă reprezintă un document confirmativ, emis de MCC la
efectuarea decontărilor bănești în numerar, care atestă tranzacția comercială și achitarea plății și se înmînează în mod obligatoriu
consumatorului.  
 Astfel, bonul de casă nu poate servi drept document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital.
        Poate servi bonul fiscal ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital? 
        Potrivit art.38 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau
create de contribuabil. De asemenea, pct. 36 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit
al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, anexa nr. 2 la Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, stabileşte că
baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de
contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de
capital urmeaza a fi confirmate documentar. Totodată, conform art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea contabilităţii nr. 113 -XVI din 27.04.2007
formularele tipizate cu regim special se utilizează în cazurile înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia
valorilor mobiliare. Prin Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului
Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” s-a aprobat Nomenclatorul formularelor tipizate de documente
primare cu regim special. Respectiv, potrivit normelor menţionate, la înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate
entitatea va elibera un document primar cu regim special (factura sau factura fiscală, după caz). În conformitate cu pct. 3 din
Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr. 5 la Hotărîrea
Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998, bonul de casă reprezintă un document confirmativ, emis de MCC la efectuarea decontărilor băneşti
în numerar, care atestă tranzacţia comercială şi achitarea plăţii şi se înmînează în mod obligatoriu consumatorului. Astfel, bonul de caă
este documentul care confirmă încasarea banilor în numerar şi nu poate servi ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a
activului de capital.
29.1.5.7.
Arhiva
        Cum se va determina baza valorică a automobilului procurat peste hotarele Republicii Moldova?
         În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform
modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea activelor de capital procurate confirmate documentar sau în cazul lipsei
documentelor de confirmare a activelor de capital, bază valorică va constitui zero. 
 Ţinînd cont de cele menţionate şi de faptul că, automobilul a fost procurat peste hotarele Republicii Moldova, în cazul realizării acestuia
baza valorică ajustată se va determina în baza documentelor ce confirmă procurarea acestuia şi sumele achitate pentru toate impozitele şi
taxele vamale la importul automobilului. 
 Prin urmare, baza valorică ajustată a automobilului va constitui suma care va include preţul de procurare (recalculat la cursul de schimb
al BNM la ziua încheierii contractului de cumpărare a automobilului) şi suma impozitelor şi a taxelor vamale, achitate la importul
automobilului. 
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului
5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)
Conform prevederilor lit. a) alin.(1) art.38 din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital este valoarea activelor de capital procurate
sau create de contribuabil. Totodată, conform prevederilor pct.36 din capitolul V al Regulamentului cu privire la determinarea
obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotarîrea
Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008, baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau
suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Potrivit prevederilor pct. 40 din Regulamentul
mentionat, baza valorică a activelor de capital ce a fost dobîndită în proprietatea contribuabilului dupa 1 ianuarie 1998 se determină în
baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Ţinînd cont de cele menţionate şi de
faptul că, automobilul a fost procurat peste hotarele Republicii Moldova, în cazul realizării acestuia baza valorică ajustată se va
determina în baza documentelor ce confirmă procurarea acestuia şi sumele achitate pentru toate impozitele şi taxele vamale la importul
automobilului. Prin urmare, baza valorică ajustată a automobilului va constitui suma care va include preţul de procurare (recalculat la
cursul de schimb al BNM la ziua încheierii contractului de cumpărare a automobilului) şi suma impozitelor şi a taxelor vamale, achitate la
importul automobilului.
29.1.5.8.
 
Arhiva
Care este regimul fiscal în cazul donării bunului?
 Potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de
donație, este o sursă de venit neimpozabilă. 
 Concomitent, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul
donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.  
 Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. 
 Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donație, legislația în vigoare stabilește persoana care a făcut donația, ca o
persoană care a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la
momentul donării. 
 Conform prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de
venit impozabilă. 
 Menționăm că, potrivit art. 40 alin. (1) și (7) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau
din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor
active. 
 Suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 20% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul
oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale. 
 Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv și în cazul efectuării donației), agentul economic va calcula impozitul pe venit, ţinînd
cont de suma impozabilă a creșterii de capital, impozitată conform cotei respective stabilite la art. 15 din Codul fiscal. 
 Totodată, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul
încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. 
 De asemenea, conform prevederilor alin. (6) din articolul menționat, creșterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau
din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale.
Care este regimul fiscal în cazul donării bunului?
 Potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de
donație, este o sursă de venit neimpozabilă. 
 Concomitent, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul
donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.  
 Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. 
 Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donație, legislația în vigoare stabilește persoana care a făcut donația, ca o
persoană care a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la
momentul donării. 
 Conform prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de
venit impozabilă. 
 Menționăm că, potrivit art. 40 alin. (1) și (7) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau
din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor
active. 
 Suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 20% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul
oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale. 
 Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv și în cazul efectuării donației), agentul economic va calcula impozitul pe venit, ţinînd
cont de suma impozabilă a creșterii de capital, impozitată conform cotei respective stabilite la art. 15 din Codul fiscal. 
 Totodată, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul
încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. 
 De asemenea, conform prevederilor alin. (6) din articolul menționat, creșterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau
din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale.
        Care este regimul fiscal în cazul donării bunului?  
        Potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu
titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă. 
        Concomitent, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut
bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării. 
        Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.  
        Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donație, legislația în vigoare stabilește persoana care a făcut donația, ca
o persoană care a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la
momentul donării. 
        Conform prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă
de venit impozabilă. 
        Menționăm că, potrivit art. 40 alin. (1) și (7) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb
sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a
acestor active. 
        Suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul
oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale. 
        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv și în cazul efectuării donației), agentul economic va calcula impozitul pe venit,
ţinînd cont de suma impozabilă a creșterii de capital, impozitată conform cotei respective stabilite la art. 15 din Codul fiscal.  
        Totodată, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul
încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. 
        De asemenea, conform prevederilor alin. (6) din articolul menționat, creșterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb
sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale.
        Care este regimul fiscal în cazul donării bunului?  
        Potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu
titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă pentru persoana care primește activul de capital. 
        Concomitent, menționăm că, în conformitate cu prevederile alin.(1) art. 42 din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră
că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul
donării. Calcularea bazei valorice ajustate a proprietății la momentul donației se efectuează ținînd cont de prevederile art. 38 alin. (1) și
(2) din Codul fiscal, separat pe fiecare obiect donat. 
        Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donație, legislația în vigoare stabilește persoana care a făcut donația, ca
o persoană care a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la
momentul donării. 
        Conform prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 37 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă
de venit impozabilă.
        Menționăm că, potrivit alin. (5) art.37 din Codul fiscal, mărimea creșterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă
de înstrăinare a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. În conformitate cu
prevederile alin. (7) al art. 37 din Codul fiscal, suma creșterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creșterii
de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal. 
        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv și în cazul efectuării donației), persoanele fizice cetățeni, vor calcula impozitul pe
venit, ţinînd cont de suma impozabilă a creșterii de capital, impozitată conform cotelor stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal. 
        Concomitent, menționăm că, persoanele fizice cetățeni, care au înstrăinat activul de capital, în cazul obținerii venitului impozabil,
conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, au obligația de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul
pe venit. Declarația menționată urmează a fi prezentată organului fiscal teritorial pînă la data de 25 martie a anului următor anului fiscal
de gestiune.
        Care este regimul fiscal în cazul efectuării donaţiilor? 
        Potrivit prevederilor art. 20 lit.i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice - cetăţeni ai Republicii Moldova cu
titlu de donaţie, este o sursă de venit neimpozabilă pentru persoana care primeşte activul de capital. Concomitent, menţionăm că, în
conformitate cu prevederile alin.(1) art. 42 din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vândut bunul donat la un preţ
ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării. Calcularea bazei valorice
ajustate a proprietăţii la momentul donaţiei se efectuează ţinînd cont de prevederile art.38 alin.(1) şi (2) din Codul fiscal, separat pe fiecare
obiect donat. Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donaţie, legislaţia în vigoare stabileşte persoana care a făcut
donaţia, ca o persoană care a vândut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de
piaţă la momentul donării. Conform prevederilor art.18 lit.e) din Codul fiscal, creşterea de capital definită la art. 37 alin.(7) din Codul
fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă. Menţionăm că, potrivit alin.(5) art.37 din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită
din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în
raport cu baza valorică a acestor active. În conformitate cu prevederile alin.(7) al art.37 din Codul fiscal, suma creşterii de capital în anul
fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe
parcursul anului fiscal. Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv şi a bunului donat), persoanele fizice–cetăţeni, vor calcula
impozitul pe venit, ţinînd cont de suma impozabilă a creşterii de capital, impozitată conform prevederilor art.15 lit.a) din Codul fiscal în
mărime de : -7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25200 lei; -18 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de
25200 lei. Concomitent, menţionăm că, persoanele fizice–cetăţeni, care au înstrăinat activul de capital, în cazul obţinerii venitului
impozabil, conform prevederilor art.83 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, au obligaţia de a prezenta Declaraţia persoanei fizice cu privire la
impozitul pe venit (Forma CET08). Declaraţia menţionată urmează a fi prezentată organului fiscal teritorial pînă la data de 31 martie a
anului următor anului fiscal de gestiune.
29.1.5.9.
Arhiva
Cum urmează a se determina creșterea sau pierderea de capital în cazul înstrăinării printr-o singură operație a două sau mai multor
bunuri?
 Bunurile care sunt stabilite drept active de capital sunt enumerate la art. 39 alin. (1) din Codul fiscal.  
 Conform art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare
(scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active.  
 Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile art. 42 din Codului fiscal. 
 În cazul în care, în contractul de vînzare-cumpărare a fost specificat costul fiecărui activ înstrăinat separat (teren, casă), creşterea de
capital se va determina pe fiecare activ separat. 
 Totodată, potrivit prevederilor pct. 39 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul
persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, dacă în urma
unei tranzacţii contribuabilul obţine în proprietate două sau mai multe active de capital, suma achitată se distribuie fiecărui activ de
capital obţinut, proporţional cu valoarea sa de piaţă la data efectuării tranzacţiei.
        Cum urmează a se determina creşterea sau pierderea de capital în cazul înstrăinării printr-o singură operaţie a două sau mai multor
bunuri?  
        Bunurile care sunt stabilite drept active de capital sunt enumerate la art. 39 alin.(1) din Codul fiscal.  
        Conform art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de
înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. 
        Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile art. 42 din Codului fiscal şi a Regulamentului cu
privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008 (în continuare Regulament). 
        Astfel, conform prevederilor pct.36 din Regulament, baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru
procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital.
        În cazul în care, în contractul de vînzare-cumpărare a fost specificat costul fiecărui activ înstrăinat separat (teren, casă), creşterea de
capital se va determina pe fiecare activ separat.  
        Totodată, pornind de la prevederile pct.38 din Regulamentul menţionat, dacă în urma unei tranzacţii, contribuabilul obţine în
proprietate două sau mai multe active de capital, suma achitată se distribuie fiecărui activ de capital obţinut proporţional cu valoarea lor
de piaţă la data efectuării tranzacţiei. 

(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului
5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)
Bunurile care sunt stabilite drept active de capital sunt enumerate în alin. (2) art.37 din Codul fiscal. Conform art. 37 alin. (5) din Codul
fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital
este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. Baza valorică a activului de capital se determină în
conformitate cu prevederile Codului fiscal şi a Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit
al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008 (în
continuare Regulament). Astfel, conform prevederilor pct.36 din Regulament, baza valorică a activului de capital este suma achitată de
contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. În cazul în
care, în contractul de vînzare-cumpărare a fost specificat costul fiecărui activ înstrăinat separat (teren, casă), creşterea de capital se va
determina pe fiecare activ separat. Totodată, pornind de la prevederile pct.38 din Regulamentul menţionat, dacă în urma unei tranzacţii,
contribuabilul obţine în proprietate două sau mai multe active de capital, suma achitată se distribuie fiecărui activ de capital obţinut
proporţional cu valoarea lor de piaţă la data efectuării tranzacţiei.
29.1.5.10.
Arhiva
       Cum se apreciază baza valorică a mijloacelor fixe transmise în procesul de reorganizare pentru agentul economic ce transmite aceste
mijloace fixe către alt agent economic în reorganizare?
        În redacţia Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.324 din 23.12.2013 (publicată în Monitorul Oficial nr.
320-321 din 31.12.2013), începînd cu 01.01.2014, în baza art. 58 alin. (31) din Codul fiscal, în cazul în care, în urma reorganizării,
mijloacele fixe se transmit de la agentul economic supus reorganizării către alt agent economic în reorganizare, baza valorică a acestor
mijloace fixe la data transmiterii (valoarea de ieşire/intrare) va reprezenta baza lor valorică, înregistrată în evidenţa contabilă a agentului
economic supus reorganizării la începutul perioadei de gestiune în care are loc reorganizarea.
29.1.5.11.
Arhiva
        Care sunt documentele ce confirmă baza valorică a unui activ de capital capital?
     Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital este aprobată prin
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 6 februarie 2018. 
 Astfel, în dependență de modul în care activul de capital a fost dobîndit baza valorică se va confirma prin documentele corespunzătoare. 
 În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică a acestora va constitui zero.
        Poate oare să fie utilizat în calitate de document ce confirmă baza valorică formularului facturii (invoice) elaborat de ÎS „CRIS
„Registru” la determinarea creşterii de capital?  
        În conformitate cu prevederile art.19 alin.(1) din Legea Contabilităţii nr. 113 din 27.04.2007, faptele economice se contabilizează în
baza documentelor primare şi centralizatoare.
        Conform pct.29 din Regulile comerţului de constignaţie, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1010 din 31.10.1997, la vînzarea
vehiculului sau agregatelor marcate, cumpărătorului i se eliberează factura de vînzare-cumpărare de model stabilit, care reprezintă titluri
de proprietate în baza cărora se efectuează înmatricularea transportului, în temeiul pct. 40 al Hotărîrii Guvernului nr.1047 din 08.11.1999
privind reorganizarea Sistemului informaţional automatizat de căutare "Automobilul" în Registrul de stat al transporturilor şi
introducerea testării a autovehiculelor şi remorcilor acestora.
        Totodată, conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1229 din 13.11.2001, în scopul asigurării evidenţei oportune şi complete a
mijloacelor de transport, Ministerul Tehnologiei Informaţionale şi Comunicaţiilor prin intermediul ÎS „CRIS „Registru”” a fost abilitat
cu funcţiile de elaborare, confecţionare şi livrare a facturilor respective către agenţii economici ce desfăşoară activitate de comercializare a
mijloacelor de transport şi agregatelor acestora, organizînd evidenţa agenţilor economici vizaţi, precum şi a facturilor eliberate, ceea ce dă
posibilitate, în caz de necesitate, de verificare a acestora.
        Respectiv, pornind de la trimiterile normative enunţate, formularele facturii (invoice), elaborate de ÎS „CRIS „Registru””, pot servi
drept document ce atestă faptul intrării în posesia mijlocului de transport şi, respectiv, valoarea mijlocului de transport, indicat în acesta,
va servi, ulterior, în calitate de bază valorică pentru determinarea creşterii de capital a mijlocului de transport în cauză.
29.1.5.12.
Arhiva
     Se consideră activ de capital proprietatea imobiliară pe care s-a calculat amortizarea?
         În conformitate cu art. 261 alin. (2) din Codul fiscal mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială
reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade
prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de
6000 de lei.
 De asemenea, potrivit art. 39 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal active de capital reprezintă proprietatea privată nefolosită în activitatea de
întreprinzător.
 Respectiv, proprietatea imobiliară aflată în evidența contabilă a întreprinderii asupra căreia se calculează amortizarea nu poate fi
calificată drept activ de capital.(Temei scrisoarea Ministerului Finanțelor nr.09/2-12/180 din 10.07.2019.)

29.1.6.1.1. Modificat în conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, în redacția Legii nr. 267 din 23.12.2011 publicată în M.O. nr. 13-
14/32 din 13.01.2012

Arhiva
        În darea de seamă fiscală forma IRV08 se reflectă impozitul reţinut din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice, potrivit art.18 din
Codul fiscal, în formular nou IRV09, unde urmează a fi reflectată suma totală a donaţiei şi impozitul pe venit calculat la buget? 
        Prin Legea nr. 108 din 17.12.2009 (Monitorul Oficial nr. 193-196 din 29.12.2009, art. 609) au fost operate unele modificări în art. 90¹
alin. (3¹) lit. b) din Codul fiscal, prin care din reţinerea finală a impozitului pe venit au fost excluse plaţile îndreptate spre achitare
persoanelor fizice, în formă monetară şi nemonetară, a căror suma nu este deductibilă în scopuri fiscale şi nu este calificată ca venit
impozabil pentru persoane fizice, în conformitate cu art. 18 din Codul fiscal, inclusiv patrimoniul transmis către persoanele fizice cu titlu
de donaţie. Totodată, art. 90² din Cod a fost completat cu alin.(3) în urmatoarea redacţie: „Contribuabilii care aplică cota zero la
impozitul pe venit şi efectuează donaţii în folosul persoanelor fizice ce nu sînt deductibile în scopuri fiscale şi nu sînt calificate ca venit
impozabil pentru persoane fizice, în conformitate cu art. 18, calculează şi achită un impozit în marime de 15% din valoarea donaţiei”.
Aceste modificări în Codul fiscal au condiţionat necesitatea aducerii în concordanţă a rapoartelor fiscale. Ca urmare, prin Hotarîrea
Guvernului nr.10 din 19.01.2010 (Monitorul Oficial nr. 11-12 din 26. 01. 2010, art. 53) au fost aprobate noile formulare a dărilor de seamă
fiscale (IRV09, IAL09, IAS09, INR09), precum şi nota explicativă privind completarea lor. Astfel, în cazul în care entitatea a efectuat
donaţii persoanelor fizice, aceasta în conformitate cu prevederile art. 90² alin.(3) din Codul fiscal, urmează să calculeze şi să achite
impozitul pe venit în marime de 15% din valoarea donaţiei. Prin urmare, suma totală a donaţiei efectuate şi impozitul pe venit calculat şi
achitat la buget nu se reflectă în forma IRV09. Potrivit prevederilor art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, darea de seamă privind impozitul
calculat conform art. 90² se prezintă organului fiscal teritorial nu mai tîrziu de data de 31 martie a anului următor anului fiscal de
gestiune. Astfel, obligaţiunea determinată conform art. 90² din Codul fiscal se va declara prin Declaratia privind impozitul pe venit (forma
VEN08).
29.1.6.1.2.
Cum se efectuează ajustarea cheltuielilor neconfirmate documentar?

 Prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 153 din 22 decembrie 2017, a fost aprobat Formularul-tip Forma VEN12 „Declaraţia cu privire
la impozitul pe venit”, precum şi modul de completare a acesteia.
 Astfel, în conformitate cu Modul de completare a Declaraţiei persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit, în cazul în care entitatea
nu dispune de documente confirmative pentru cheltuielile suportate, suma totală a cheltuielilor neconfirmate documentar se reflectă în
Anexa 2D „Nota la rîndul 030/Ajustarea (majorarea/micşorarea) cheltuielilor conform prevederilor legislaţiei fiscale”, în col. 2 a rîndului
03026 „Suma cheltuielilor neconfirmate documentar (Codul fiscal, art. 24 alin. (10) din Codul fiscal)”.
 Totodată, comunicăm că suma cheltuielilor neconfirmate documentar, care sunt deductibile în conformitate cu art.24 alin.(10) din Codul
fiscal, în mărimea stabilită din venitul impozabil, se va reflecta în rîndul 060 „Suma cheltuielilor neconfirmate documentar, în limitele
stabilite”.
 [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul abrogării Formularul-tip Forma VEN12 „Declaraţia cu privire la impozitul
pe venit” aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 596 din 13 august 2012, și aprobării Formularul-tip Forma VEN12 „Declaraţia cu
privire la impozitul pe venit” prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.153 din 22 decembrie 2017 (în vigoare din 29.12.2017) (publicat în
Monitorul Oficial 451-463 din 29.12.2017)]
Arhiva
29.1.6.1.3.
În care rînd al Declarației cu privire la impozitul pe venit persoana juridică va reflecta suma cheltuielilor aferente pierderilor legate de ieșirea
forțată a unui mijloc fix?

 Modul de completare a Declarației persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) este aprobată prin anexa nr. 2 la
Ordinul Ministerului Finanţelor nr.153 din 22 decembrie 2017.
 Prin urmare, potrivit pct. 75 din compartimentul „Completarea anexei 2D. Ajustarea (majorarea/micșorarea) cheltuielilor conform
prevederilor legislației fiscale”, în rândul 03021 coloana 2 a Declarației menționate, se reflectă pierderile legate de ieşirea mijloacelor fixe
în cazurile neindicate în rândul 03020, inclusiv în cazul ieşirii forţate a proprietăţii reflectate în contabilitatea financiară ca pierderi
excepţionale. 
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017(în
vigoare 29.12.2017) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-463 art. 2303 din 29.12.2017)
Arhiva
29.1.6.1.4. Care este modalitatea de reflectare în Declarația cu privire la impozitul pe venit al persoanelor juridice a cheltuielilor legate de
reparația unui mijloc fix, ce corespunde prevederilor alin. (3) din art. 26 1 al Codului fiscal, utilizat în baza contractului de arendă, locațiune,
leasing operațional, concesiune?
     Modul de completare a Declarației privind impozitul pe venit al persoanelor juridice (forma VEN12) este aprobată prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 153 din 22 decembrie 2017.
   Prin urmare potrivit pct. 88 din capitolul “Completarea anexei 2D. Ajustarea (majorarea / micșorarea) cheltuielilor conform
prevederilor legislației fiscale”, în rândul 03034 se reflectă ajustarea cheltuielilor legate de reparația mijloacelor fixe utilizate în baza
contractului de locațiune operațională (arendă). În coloana 2 se reflectă suma cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară, iar în
coloana 3 cheltuielile în mărimea lor efectivă, dar nu mai mult de limita stabilită la art. 261 alin. (11) din Codul fiscal.
     Determinarea sumei cheltuielilor pentru reparația mijloacelor fixe utilizate în baza contractului de arendă, locațiune, leasing
operațional, concesiune se efectuează prin completarea anexei nr. 2 la Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe
în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019.
Arhiva
29.1.6.1.5.
 Cum se vor reflecta în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12) sursele financiare primite de producătorii agricoli din
fondurile de subvenţionare?

 În conformitate cu prevederile art. 20 lit. z2) din Codul Fiscal, mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi/sau mijloacele
financiare obţinute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinaţiei acestora
reprezintă surse de venituri neimpozabile. 
 Astfel, la completarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12), aprobată prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 153
din 22.12.2017, veniturile primite din fondurile de subvenţionare a producătorilor agricoli urmează a fi ajustată prin completarea
rândului 02012 din anexa 1D la Declaraţia menţionată.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017(în
vigoare 29.12.2017) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-463 art. 2303 din 29.12.2017)
Arhiva
29.1.6.1.6.
Arhivă conform Ordinului SFS nr. 185 din 19.04.2019

Arhiva
        Poate suma TVA, rămasă la dispoziţia agentului economic producător agricol sau producător de zahăr în conformitate cu art.
1012 din Codul fiscal, să fie considerată ca facilitatea fiscală? Care este modul reflectării a sumei respective în Declaraţia cu privire la
impozitul pe venit pentru anul 2013?  
        Conform prevederilor art. 1012 din Codul fiscal, agenţii economici producători agricoli şi producători de zahăr care livrează pe
teritoriul ţării producţie de fabricaţie proprie din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, producţie de fabricaţie proprie din
zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată şi zahăr din sfeclă de zahăr ca producţie de fabricaţie proprie, cu titlu de excepţie,
achită la buget doar 40% din suma T.V.A. calculată aferentă acestor livrări conform art.96 lit. a). Restul de 60% din suma T.V.A.
înregistrată şi acumulată rămîne la dispoziţia agentului economic producător agricol sau producător de zahăr şi va fi folosit exclusiv
pentru extinderea şi dezvoltarea capacităţii de producţie a întreprinderii. Potrivit art. 5 alin. (33) din Codul fiscal, facilitate (înlesnire)
fiscală reprezintă suma impozitului sau taxei nevărsată la buget sub formele stabilite la art.6 alin.(9) lit. g), anume sub formă de: 
        - scutire parţială sau totală de impozit sau taxă;
        - scutire parţială sau totală de plata impozitelor sau taxelor;
        - cote reduse ale impozitelor sau taxelor;
        - reducerea obiectului impozabil;
        - amînări ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor;
        - eşalonări ale obligaţiei fiscale.
        Reieşind din aceasta, suma TVA, rămasă la dispoziţia agentului economic producător agricol sau producător de zahăr în
conformitate cu art. 1012 din Codul fiscal, urmează a fi considerată ca facilitatea fiscală sub formă de scutire parţială sau totală de plata
TVA.
        Totodată, agentul economic urmează să îndeplinească condiţiile privind folosirea sumei rămase la dispoziţia lui în conformitate cu
art. 1012 din Codul fiscal, anume aceasta suma urmează fi folosită exclusiv pentru extinderea şi dezvoltarea capacităţii de producţie a
întreprinderi, adică urmează fi se respecte prevederile alin.(1) art. 24 din Codul fiscal.
        În conformitate cu prevederile lit. z) art. 20 din Codul fiscal, veniturile obţinute în urma utilizării facilităţilor fiscale, nu se includ în
venitul brut, adică sunt sursa de venit neimpozabilă. La îndeplinirea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12), suma
rămasă la dispoziţia agentului economic producător agricol în conformitate cu art. 1012 din Codul fiscal, urmează să fie reflectă în col. 2
rînd. 02014 “Veniturile obţinute în urma utilizării facilităţilor fiscale” din Declaraţie.
        În rezultat, baza impozabilă pentru calcularea obligaţiunilor fiscale privind impozitul pe venit a agentului economic se va micşora cu
suma menţionată.
29.1.6.1.7.
În care perioadă fiscală apare obligația de reflectare la venituri a datoriei, pentru care a expirat termenul de prescripție?

 În conformitate cu prevederile art. 18 lit. j) din Codul fiscal, venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic se
consideră sursă de venit impozabilă.
 Conform art. 391 alin. (1) din Codul сivil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni
în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. 
 Astfel, datoria se va reflecta la venituri în perioada fiscală în care a expirat termenul de prescripţie, conform prevederilor din Codul сivil.

 Respectiv, la anularea acestei datorii agentul economic ce o anulează va constata venit impozabil în mărimea sumei anulate corespunzător
principiilor stabilite la art. 44 alin. (3) din Codul fiscal, pe care o va impozita conform regulilor generale stabilite.
 Arhiva
29.1.6.1.8.
Care este modalitatea de declarare a impozitului pe venit de către agentul economic care pe parcursul anului a fost reorganizat din
întreprinzător individual în societate cu răspundere limitată?

 Potrivit art.83 alin.(4) din Codul fiscal, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de
data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune. În conformitate cu prevederile art.121 alin. (1) din Codul fiscal, prin
perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se
calculează suma impozitului care trebuie achitată. 
 Totodată, pentru întreprinderile reorganizate, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic pînă la data
radierii întreprinderii din Registrul de stat (art.121 alin. (31) din Codul fiscal).
 Potrivit art.22 alin.(11) din Legea nr.220 din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor
individuali, reorganizarea persoanei juridice prin transformare se consideră încheiată din momentul înregistrării de stat a noii forme
juridice de organizare a persoanei juridice create ca urmare a transformării. 
 Respectiv, pentru întreprinderea reorganizată pe parcursul anului vor exista două perioade fiscale: prima perioadă fiscală va coincide cu
începutul anului calendaristic pînă la data radierii din Registrul de stat a întreprinderii supusă reorganizării, iar a doua – din momentul
înregistrării de stat a noii forme juridice de organizare a persoanei juridice create ca urmare a transformării și pînă la finele anului
calendaristic. 
 Astfel, pentru perioadele respective, urmează a fi prezentate două declarații cu privire la impozitul pe venit, cu bifarea persoanei cu
forma organizatorico-juridică corespunzătoare. 

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.281 din 16.12.2016, în vigoare 01.01.2017]
Arhiva
29.1.6.1.9.
Cum se completează boxele aferente genului principal de activitate din declarațiile (dările de seamă) cu privire la impozitul pe venit pentru
perioada anului 2014 în contextul intrării în vigoare a versiunii CAEM rev.2?

 Începînd cu 01.01.2014, prin Hotărîrea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr.20 din 29.12.2009, a fost pus în aplicare Clasificatorul
activităţilor din Economia Moldovei, Rev.2, substituind, astfel, Clasificatorul aprobat în anul 2005. 
 În conformitate cu Comunicatul de pe pagina Serviciului Fiscal de Stat Cu privire la aplicarea Clasificatorului Activităților din Economia
Moldovei în dările de seamă fiscale, accesibil pe: http://www.fisc.md/article.aspx?id=4617, pentru perioadele fiscale de pînă la 31.12.2014,
contribuabilii urmează să completeze în dările de seamă fiscale în care se reglementează indicarea codului genului principal de activitate
aferent versiuni CAEM, ediţia 2005, iar pentru perioadele fiscale începînd cu anul 2015, contribuabilii urmează să completeze codul
genului principal de activitate conform noii versiuni CAEM, rev.2. 
 Respectiv, în declarațiile (dările de seamă) privind impozitul pe venit pentru anul 2014 se va indica codul din 4 cifre aferent genului
principal de activitate indicat în col.5 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei valabil pînă la aprobarea noului Clasificator.
29.1.6.1.10. Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului
mediu scriptic al salariaților?

     Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului
pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu lunar pe țară
din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent,
dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe țară în anul precedent se stabilește în baza comunicatului Biroului
National de Statistică. Creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent acestuia se determină ca
depășire a numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de numărul mediu al salariaților din anul precedent.
   Potrivit datelor Biroului Național de Statistică plasat pe pagina oficială www.statistica.md, salariul mediu lunar pe țară pentru anul
2017 constituie 5 697,1 lei, pentru anul 2018 – 6 446,4 lei și pentru anul 2019 - 7356,1 lei.
     La aplicarea facilității date urmează să se țină cont de regula că suma venitului scutit de impozit nu trebuie să depășească valoarea
indicatorului din rîndul 0901, adică a venitului impozabil.
     Facilitatea fiscală respectivă se aplică la valoarea totală sau parțială către venitul impozabil (anexa 4D din Declarația cu privire la
impozitul pe venit forma VEN12).
   Ținînd cont de Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la Nomenclatorul codurilor aferent facilităților fiscale la
impozitul pe venit nr. 1080 din 10 octombrie 2012, valoarea pasibilă reflectării aferentă facilității fiscale în anexa 4D se va indica sub codul
„4i”.
Arhiva
29.1.6.1.11.
Se comasează cu întrebarea 29.1.6.12.
Arhiva
29.1.6.1.12.
La prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN12) gospodăria ţărănească (de fermier) are obligația de a completa
anexa 9D?

 Conform Modului de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit, aprobat prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 153 din
22.12.2017, anexa 9D al Declarației menționate se completează de către întreprinzătorul individual.
 Potrivit art. 2 alin. (1) și (2) din Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) nr.1353 din 03.11.2000, gospodăria ţărănească este o
întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare terenuri) şi asupra altor
bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), avînd ca scop obţinerea de produse agricole,
prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Gospodăria ţărănească se poate constitui şi
dintr-o singură persoană fizică.
 Concomitent, prevederile art. 14 alin. (1) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 din 03.01.1992 stipulează că,
întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual.
 Prin urmare, gospodăria țărănească (de fermier) va completa anexa 9D la Declarația cu privire la impozitul pe venit conform modului
stabilit prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017, veniturile primite din fondurile de subvenţionare a producătorilor
agricoli urmează a fi ajustată prin completarea rândului 02012 din anexa 1D la Declaraţia menţionată.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017(în
vigoare 29.12.2017) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-463 art. 2303 din 29.12.2017)
Arhiva
29.1.6.1.13.
Cum se vor reflecta în Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12) sumele primite ca despăgubire în cazul pierderii forțate,
precum și a cheltuielilor ce țin de ieșirea forțată a bunurilor?

 În conformitate cu modul de completare a Declarației persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit, aprobat prin Ordinul
Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017, în anexa1D, în rîndul 02041 colonița 2 “Venitul obținut din înlocuirea proprietății” se
reflectă sumele primite drept compensație în legătura cu circumstanțele excepționale.
 Compensația poate fi primită de la companiile de asigurări, în cazul în care proprietatea este asigurată, de la alte persoane vinovate de
pierderea proprietății sau din alte surse.
 În coloana 2 se reflectă veniturile excepționale constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3 – cifra 0.
 Rîndul 02042 ”Venitul obținut ca rezultat al neînlocuirii sau înlocuirii parțiale a proprietății” se completează în cazul în care suma
compensației primite drept consecință a ieșirii forțate a proprietății sau deteriorării ei parțiale nu a fost investită (folosită) sau a fost
investită (folosită) parțial la procurarea (construcția) altei proprietăți de același fel (reparația proprietății deteriorate parțial), pe
parcursul perioadei permise pentru înlocuire.
 Coloana 2 nu se completează, iar în coloana 3 se reflectă diferența dintre suma compensației primite și suma mijloacelor repartizate
pentru procurarea (construcția) proprietății de același fel sau pentru reparația proprietății deteriorate pe parcursul perioadei permise
spre înlocuire (sfîrșitul anului următor celui în care s-a produs pierderea sau deteriorarea parțială).
 Cheltuielile ce țin de ieșirea forțată a bunurilor reprezintă cheltuieli care nu sint deductibile în scopuri fiscale, și se reflectă prin
completarea rîndului 03021 „Pierderi din alte ieșiri ale mijloacelor fixe decît cele indicate în rîndul 03020” al anexei 2D din Declarația
forma VEN 12.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017(în
vigoare 29.12.2017) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-463 art. 2303 din 29.12.2017)
Arhiva
29.1.6.1.14.
Au oare obligația de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit instituțiile de învățămînt publice și private?

 În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de
învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită aprocesului de învăţămînt conform Codului
educaţiei.
 Totodată, pe lîngă desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei, instituțiile de învățămînt, atît publice
cît și private, pot obține venituri și din desfășurarea altor activități, diferite de procesul de învățămînt, aferent cărora vor trebui sa își
determine obligațiile fiscale.
 Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente,inclusiv cele specificate la art. 512 și 513, cu
excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului sunt obligate să
prezinte Declarația cuprivire la impozitul pe venit.
 Astfel, reieșind dincele menționate, instituțiile de învățămînt atît publice cît și private au obligația prezentării declarației cu privire la
impozitul pe venit (forma VEN12) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.153 din 22.12.2017 (cu modificările și completările
ulterioare).
 De asemenea, menționămcă la completarea Declarației, instituția urmează să determine venitul scutitde impozit sub formă de facilitate
fiscală prin completarea anexei 4D cu indicarea codului facilității ”4c” conform Nomenclatorului codurilor afferent facilităților fiscale la
impozitul pe venit aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1080 din 10 octombrie 2012 (cu modificările și
completările ulterioare) și respectiv reflectarea acestuia înDeclarație la rîndul 0902 ca venit scutit de impozitare.
Arhiva
29.1.6.1.15.
Cum se va completa anexa 10D la Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12), pentru perioada fiscală in care contribuabilul a
fost înregistrat?

 În conformitate cu Modul de completare a anexei 10D la Declarației cu privire la impozitul pe venit, aprobat prin Ordinul Ministerului
finanțelor nr. 153 din 22.12.2017 (anexa nr.2), la declararea şi evaluarea impozitului pe venit de către contribuabili urmează a se ţine cont
de prevederile art.84 din Codul fiscal conform căruia repartizarea impozitului pe venit aferent fiecărei subdiviziuni se efectuează:
 -proporţional numărului mediu scriptic de salariaţi ai subdiviziunii (filialei) pentru anul precedent sau;
 -proporţional venitului obţinut de filială (subdiviziune), conform datelor din contabilitatea financiară a acesteia pe anul precedent.
 Astfel, în cazul în care contribuabilul a fost înregistrat în anul de gestiune, la completarea anexei 10 D din Declarația cu privire la
impozitul pe venit, în col.4 pentru fiecare subdiviziune se va indica zero, deoarece indicatorul anului precedent de la care este necesar de a
calcula repartizarea impozitului pe venit, lipsește.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017(în
vigoare 29.12.2017) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-463 art. 2303 din 29.12.2017)
Arhiva
29.1.6.1.16.
Sunt oare obligate instituțiile medico-sanitare municipale să prezinte declarația privind impozitul pe venit?

 Începînd cu 01.01.2018 prin Legea nr.288 din 15.12.2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative a fost abrogat art.
511 din Codul fiscal nr.ll63-XIII din 24.04.1997.
 În scopul aplicării prevederilor art. 51 din Codul fiscal, pentru a defini conceptul de instituție instituţiilor medico-sanitară publică,
urmează a fi aplicată noţiunea prevăzută la art. 296 şi art. 307 alin.(l) din Codul civil , conform căreia instituţia publică este organizaţie
necomercială care se constituie în baza unui act emis de autoritatea publică şi este finanţată, integral sau parţial, de la bugetul acesteia din
urmă.
 Concomitent, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 246/2017, întreprinderea municipală este persoana juridică care desfăşoară activitate
de întreprinzător în baza bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale/unităţii teritoriale autonome Găgăuzia transmise ei în
administrare şi/sau ca aport în capitalul social şi în baza proprietăţii obţinute de aceasta în rezultatul activităţii economico-fianciare.
Astfel, doar entităţile medico-sanitare care constituie instituţii publice vor cădea sub incidenţa prevederilor art. 51 din Codul fiscal.
Celelalte entităţi ce prestează servicii medico-sanitare urmează să îşi onoreze obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit obţinut din
activitatea prestatorilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală conform
prevederilor general stabilite de Codul fiscal. 
 Prin urmare, dat fiind faptul că întreprinderea municipală nu poate fi calificată drept instituţie publică în scopul aplicării art. 51 din
Codul fiscal, instituțiile medico-sanitare municipale urmează să prezinte Declaraţia şi să achite impozitul pe venit în conformitate cu
prevederile Codului fiscal. 
 [Temei: explicațiile Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.09/2-06/66 din 07.03.2019]

29.1.6.2.1.
Se vor reflecta oare în darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile angajaților/persoanelor fizice, provenite din surse de venit neimpozabile
specificate în art. 20 din Codul fiscal?

 Potrivit art. 92 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către persoana care a efectuat
reținerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.  
 Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute și contribuțiile de asigurări
sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 25 a lunii următoare
lunii în care au fost efectuate plățile aferent veniturilor respective. 
 Astfel, în darea de seamă lunară (forma IPC), angajatorul urmează să declare salariul, alte plăți efectuate în folosul angajatului/persoanei
fizice și impozitul pe venit reținut din aceste plăți conform art. 88-91 din Codul fiscal, precum și veniturile scutite de impozitarea
prealabilă conform art. 90 din Cod, fără a indica impozitul. 
 În cazul în care venitul angajatului/persoanei fizice provine din surse pe venit neimpozabile, specificate în art. 20 din Codul fiscal, acesta
nu se va reflecta în darea de seama lunară (forma IPC).
Arhiva
29.1.6.2.2.
Cum se reflectă în darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile angajaților ce desfășoară activitate de realizare de programe care parțial sunt
scutite de impozitul pe venit?

 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către
persoana care a efectuat reținerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.  Darea de seamă fiscală
privind veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat
pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, cu excepția dării de seamă indicate la alin. (3) din articolul
menționat, pentru care este prevăzut alt termen de prezentare. 
 Astfel, reieșind din prevederile art. 92 din Codul fiscal, în darea de seamă lunară (forma IPC) se vor include veniturile impozabile și
impozitul pe venit reținut la sursa de plată.  
 Prin urmare, dat fiind faptul că, veniturile obținute de către angajați, specialitățile cărora sunt indicate în lista activităților de realizare
de programe (Anexa nr. 1 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr. 1164 – XIII din 24 aprilie 1997),
parțial sunt scutite de impozitul pe venit, în darea de seamă lunară (forma IPC18) vor fi incluse doar suma veniturilor impozabile și
impozitul pe venit reținut la sursa de plată din acestea, la codul sursei de venit SALa).
Arhiva
29.1.6.2.3.
Cum se vor reflecta în darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile persoanelor fizice nerezidente aferente activității desfășurate conform
contractului (acordului) de muncă sau în baza altor contracte cu caracter civil?

 În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin
de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la
deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv. 
 Potrivit alin. (4) din articolul menționat, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 lit. n) și o), urmează a fi supuse
impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri. 
 Astfel, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor
contracte cu caracter civil, specificate la lit. n), precum și veniturile sub formă de facilități, specificate la lit. o) din art. 71 al Codului fiscal,
se vor impozita la sursa de plată potrivit art. 88 din Codul fiscal, în modul stabilit de Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe
venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice
care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.
697 din 22 august 2014. 
 Prin urmare, în Darea de seamă lunară (forma IPC18) la codul 11 (codul sursei de venit SAL) “Plăti salariale, art. 88 din Codul fiscal” se
vor reflecta veniturile specificate la art. 71 alin. (1) lit. n) și o) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul
reținut din aceste venituri, conform art. 88 din Codul fiscal. 
 De asemenea, în Darea de seamă lunară (forma IPC18) la codurile 51-56 (codurile surselor de venit ROY b), DOB b), CC, DIV b), RCS
b), si PLT) se vor include veniturile achitate persoanelor nerezidente din sursele de venit altele decât salariul.
Arhiva
29.1.6.2.4. Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă lunară (forma IPC) la reflectarea venitului achitat persoanei fizice ce nu practică
activitate de întreprinzător aferentă transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății
mobiliare/imobiliare și impozitul pe venit reținut la sursa de plată?
    Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă
privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de
stat obligatorii calculate (forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.
     Prin urmare, potrivit modului de completare a acesteia, venitul achitat persoanei fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător,
aferent transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății mobiliare/imobiliare și impozitul
reținut, urmează a fi reflectate la codul sursei de venit „FOL”.
     (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prevederilor Codului fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019,
în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.6.2.5.
Cum se reflectă în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) suma venitului sub formă de royalty achitat persoanei fizice, precum
și suma impozitului reținut?

 În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, rețin și achită la buget
un impozit în mărime de 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice.
 Astfel, potrivit prevederilor Instrucțiunii privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)
aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.126 din 4 octombrie 2017, veniturile sub formă de royalty achitate în folosul
persoanelor fizice și impozitul reținut, urmează a fi reflectate la codul sursei de venit „ROY”.  
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017
Arhiva
29.1.6.2.6.
În care rînd al Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) urmează a fi reflectate veniturile sub formă de dobîndă, îndreptate în
favoarea nerezidentului?

 Veniturile nerezidentului, obținute sub formă de dobîndă, urmează să se reflecte în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe
venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma
IPC18) la rîndul cu codul 52 - Dobînzi (codul sursei de venit – DOB b)).  
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017
Arhiva
29.1.6.2.7.
În care rînd al Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) urmează să se reflecte veniturile sub formă de royalty, îndreptate în
favoarea nerezidentului?

 Veniturile nerezidentulu, obținute sub formă de royalty, urmează să se reflecte în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit,
a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)
în rîndul cu codul 51 – Royalty (codul sursei de venit – ROY B)).
Arhiva
29.1.6.2.8.
Agentul economic, care nu are înregistrate subdiviziuni sau au subdiviziuni înregistrate în aceiași unitate administrativă, trebuie să
completeze anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), repartizat pe subdiviziuni?

 Anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), care se prezintă lunar, conține informația
privind repartizarea impozitul pe venit calculat din salarii pe pe subdiviziuni.
 Prin urmare, anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), sunt obligați de a o completa
contribuabilii care au subdiviziuni situate în afara unității administrativ-teritorială în care se află sediul central.
 Totodată, contribuabilii care nu au subdiviziuni sau au subdiviziuni amplasate în aceeași unitate administrativă, ca și sediul central, nu
au obligația de a completa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18).
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017)
Arhiva
29.1.6.2.9.
În cazul în care agentul economic are înregistrate subdiviziuni care este procedura de repartizare pe subdiviziuni a impozitului pe venit
reținut la sursa de plată?

 În cazul în care contribuabilul are subdiviziuni în aceeași localitate unde se regăsește și sediul central, precum și în alte localități,
informația despre subdiviziunile situate în aceeași localitate poate fi specificată o singură subdiviziune din aceeași localitate fie separat pe
fiecare subdiviziune în parte. În același timp, codul subdiviziunii specificat în documentul de plată la achitarea impozitului pe venit reținut
la sursa de plată, trebuie să coincidă cu codul subdiviziunii reflectat în anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea
impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
calculate (Forma IPC18).
 Astfel, în anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă menționată urmează a fi reflectată doar informația privind repartizarea sumelor
impozitului pe venit reținute din salarii pe subdiviziuni, în decursul lunii de raportare.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017
Arhiva
29.1.6.2.10.
La care cod din clasificația economică se va achita impozitul pe venit reținut la plata veniturilor reflectate în Darea de seamă privind
reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
calculate (Forma IPC18)?

 Pentru a achita impozitul pe venit reținut la sursa de plată, reflectat în Darea de seamă forma IPC18, urmează a fi utilizat generatorul
codurilor IBAN (http://mf.gov.md/ro/iban), care generează codul necesar pentru încasări în dependență de indicatorii selectați.
Arhiva
29.1.6.2.11.
Este obligat beneficiarul de lucrări din agricultură să completeze și să prezinte Informația privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale
aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19) pentru lucrătorii zilieri ?

 Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19) se completează în
corespundere cu ordinele întocmite de către angajator pentru următoarele situaţii ce ţin de raporturile de muncă:  
a) în cazul angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă; 
b) aflare a persoanei în perioada unui risc asigurat (îngrijire a copilului până la 3 ani, îngrijire a copilului de la 3 la 4 ani, concediul
paternal); 
c) stabilire a unei funcţii care acordă dreptul la pensie în condiţii speciale. În cazul dat nu se întocmeşte ordinul de către angajator, pct. 3
din Instrucţiune cu privire la modul de completare a Informaţiei privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de
muncă (Forma IRM19), anexa nr.4 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.126 din 4 octombrie 2017. 
 Totodată, în conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de
zilieri nr. 22/2018 raportul dintre zilier şi beneficiar se stabileşte în condiţiile prevăzute la art.1 din Legea menționată, prin acordul de
voinţă al părţilor, fără încheierea în formă scrisă a unui contract individual de muncă.  
 Respectiv, deoarece raporturile de muncă nu se stabilesc prin contractul individual de muncă, dar prin acordul de voinţă al părţilor,
beneficiarul de lucrări din agricultură nu va fi obligat să completeze și să prezinte Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale şi
medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19).
29.1.6.2.12.
Cum urmează a fi reflectate în Darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile achitate în favoarea persoanelor fizice de către entitate, de la
transmiterea în arendă a terenurilor agricole?

 Potrivit prevederilor capitolului II din Instrucțiunea privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe
venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma
IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, la codul 32 (codul sursei de venit PLs)) în col.4 se reflectă
suma venitului calculat și îndreptat spre achitare din care nu urmează să se reţină în prealabil impozitul pe venit (art.90 din Codul fiscal).
29.1.6.2.13. Cum urmează de a fi reflectate indemnizaţiile de eliberare din serviciu în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)?

     Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul
menționat.
    Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare
din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu
reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.
     Astfel, în cazul în care vor avea loc achitările indemnizațiilor de concediere la data concedierii, în conformitate cu art.186 alin.(1) lit. a)
din Codul muncii, acestea urmează a fi impozitate aplicînd prevederile alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, ținînd cont de scutirile solicitate de
angajat și de deduceri, și cotele stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal.
    Respectiv, în cazul în care pe parcursul anului fiscal de gestiune sumele indemnizaţiei au fost achitate conform prevederilor art.186 alin.
(1) lit.a) din Codul muncii, la completarea Dării de seamă menționate, acestea se vor reflecta la codul 11 (codul sursei de venit SAL).
      În situația în care, indemnizaţiile de eliberare din serviciu, sunt achitate conform prevederilor art.186 alin.(1) lit.b) și c) din Codul
muncii, în luna a doua și a treia ulterior momentului rezilierii contractului de muncă, acestea cad sub regimul fiscal stabilit la art. 90 din
Codul fiscal, cu reţinerea impozitului pe venit în mărime de 12%, urmează a fi reflectate la codul 31 din Darea de seamă menționată la
codul sursei de venit PL.
     Totodată, în cazul lichidării unităţii, prin acordul scris al părţilor, potrivit art.186 alin.(1) lit.d) din Codul muncii, este prevăzută
achitarea sumei indemnizației integral pe toate 3 luni, la data concedierii.
      Prin urmare, în cazul în care vor avea loc achitările indemnizațiilor de concediere la data concedierii, în conformitate cu art.186 alin.
(1) lit. d) din Codul muncii, acestea urmează a fi impozitate, aplicând prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, ținînd cont de scutirile
solicitate de angajat, de deduceri, de cotele stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal, acestea urmează a fi reflectate în Darea de seamă
menționată la codul 11 (codul sursei de venit SAL).
    (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prevederilor Codului fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019,
în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.6.2.14.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017)
Arhiva
29.1.6.2.15.
Apare obligația de a reflecta în Darea de seamă (forma IPC18) venitul în folosul nerezidentului, dacă potrivit tratatului internațional acest
venit este scutit de impunere?

 În conformitate cu art. 793 alin.(1) din Codul fiscal, prevederile tratatelor internaționale prevalează asupra legislației fiscale din
Republica Moldova, cu condiția prezentării plătitorului de venit a certificatului de rezidență pînă la momentul efectuării plății.  
 Totodată, potrivit prevederilor art. 793 alin.(2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaționale, nerezidentul are
obligația de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidență eliberat de autoritatea competentă
din statul său de rezidență. 
 Conform Modului de completare a Tabelului nr. 1 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă privind reținerea
impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
calculate (Forma IPC18), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017, pentru plățile reflectate la codurile
51 – 56 din Darea de seamă respectivă, în cazul în care acestea potrivit tratatelor internaționale privind evitarea dublei impuneri se
scutesc de impozitare, se vor completa doar indicatorii din col.4 „Venit calculat și îndreptat spre achitare (lei)”.  
 Astfel, dacă conform prevederilor tratatului internațional venitul este scutit de aplicarea impozitului pe venit, și respectiv nu apare
obligația de reținere a impozitului la sursa de plată în Republica Moldova, atunci la completarea Dării de seamă forma IPC18 se va
completa doar coloana 4 cu indicarea sumei aferent venitului respectiv calculat și îndreptat spre achitare.
Arhiva
29.1.6.2.16.
Cum se vor reflecta în Darea de seama (forma IPC18) veniturile sub formă de salariu (onorarii conducătorilor, fondatorilor sau membrilor
consiliului de administrație) achitate nerezidenților?

 Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului
(acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau
membrilor consiliului de administrație și/sau alte plăți primite de membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente,
indiferent de locul exercitării efective a obligațiilor administrative încredințate acestor persoane, se consideră venituri ale nerezidenților
obținute în Republica Moldova. 
 Conform art. 73 alin. (4) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art.71 alin. (1) lit. n), urmează a fi supuse
impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88 din Cod, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.  
 Astfel, conform Notei explicative la Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, în Darea de seamă
(forma IPC18) veniturile specificate la art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul reținut
din aceste venituri, conform art. 88 din Cod, se reflectă la codul sursei de venit SAL.  
 Totodată, aceste venituri vor fi reflectate anual și în Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul
angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decît salariul și impozitul pe venit reținut din aceste plăți (forma
IALS).
Arhiva
29.1.6.2.17.
Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017
Arhiva
29.1.6.2.18.
În care rînd al Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) urmează să se reflecte veniturile sub formă de dobîndă, precum și
impozitul reținut la sursa de plată conform art. 89 din Codul fiscal?

 Veniturile persoanei fizice, obținute sub formă de dobînzi, precum și impozitul pe venit reținut la sursa de plată conform art. 89 din
Codul fiscal, urmează să se reflecte în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) în rîndul cu codul 21 „Dobînzi, art. 89
din Codul fiscal” (codul sursei de venit - DOB).
Arhiva
29.1.6.2.19.
Cum urmează să reflecte agentul economic în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), impozitul reținut din plățile efectuate în
folosul persoanei fizice la desfacerea, prin unitățile comerțului de consignație, a mărfurilor?

 Potrivit prevederilor art. 901 alin. (36) din Codul fiscal fiecare comisionar reține un impozit în mărime de 10% din plățile efectuate în
folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor țărănești (de fermier), pe veniturile obținute de către
acestea aferente desfacerii prin unitățile comerțului de consignație a mărfurilor.
 De asemenea, potrivit modului de completare a Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din
04.10.2017, la codul 48 cu codul sursei de venit „CSM” se indică plăţile efectuate în folosul persoanelor fizice, cu excepţia
întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente desfacerii prin
unităţile comerţului de consignaţie a mărfurilor art.901 alin.(36) din Codul fiscal”.
 Prin urmare, impozitul reținut conform art. 901 alin. (36) din Codul fiscal se va reflecta la codul sursei de venit „CSM”.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial nr. 383-388 din 03.11.2017)
Arhiva
29.1.6.2.20.
Va fi obligat contribuabilul să prezinte darea de seamă Forma IPC18 cu indicarori „0” (zero)?

 Potrivit art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, plătitorii veniturilor prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii
în care au fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate. 
 Formularul dării de seamă menționate (Forma IPC18) a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.
În tabelul nr.3 din darea de seamă menționată contribuabilii urmează să declare contribuțiile de asigurări sociale și informația privind
evidența nominală a asiguraților.  
 În același timp, art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, stabilește că
angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuţii de asigurări sociale şi nu au angajaţi nu au obligaţia prezentării dării de
seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări
sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă. 
 Prin urmare, în cazul în care în luna de gestiune nu au fost efectuate plăți în folosul persoanelor fizice, nu au fost calculate contribuții de
asigurări sociale şi nu au angajaţi, contribuabilul nu va prezenta darea de seamă pentru luna respectivă (Forma IPC18).
Arhiva
29.1.6.2.21.
Cum urmează să se reflecte în Darea de seamă lunară (forma IPC) impozitul reținut din veniturile obținute de către persoanele fizice care nu
desfășoară activitate de întreprinzător aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor
derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural (art. 901 alin. (35) Codul
fiscal)?

 Conform art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, aferent veniturilor, obținute de persoanele fizice care nu desfășoară activitate de
întreprinzător, în legătură cu livrarea producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor
derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural, se aplica reținerea
finală a impozitului pe venit la sursa de plată în mărime de 5%. 
 Potrivit capitolului II din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă (forma IPC18), aprobată prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, veniturile respective și impozitul pe venit reținut, se reflectă în tabela nr.1 la Darea de
seamă menționată (cod 47 și codul sursei de venit „LIV”), care se prezintă lunar pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost
efectuate plățile respective.
Arhiva
29.1.6.2.22.
Au obligația să prezinte lunar Darea de seamă IPC18 cu indicile „0”, întreprinderile individuale care nu au persoane angajate prin contract
individual de muncă?

 Întreprinderile individuale care nu au persoane angajate prin contract individual de muncă umrează să prezinte anual (pînă la data de 15
ianuarie a anului următor celui de gestiune) Darea de seamă privind calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi
evidenţa nominală a asiguraţilor în sistemul public de asigurări sociale (Forma CAS18-AN), aprobată prin Ordinul Ministerului
Finanţelor nr.126 din 04.10.2017.
 Prin urmare, în lipsa persoanelor angajate, nu apare obligația de a prezenta lunar Forma IPC18 cu indicile „0”.
 29.1.6.2.23.
Cum se vor reflecta în Darea de seama lunară (forma IPC18) veniturile achitate persoanelor fizice – zilieri?

 Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional
desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de
muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.  
 Din plățile achitate zilierilor pentru serviciile și lucrările ocazionale efectuate, beneficiarii urmează să rețină la sursa de plată impozitul pe
venit conform art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, aplicînd cota prevăzută la art.15 lit. a) din Codul fiscal.
 Conform capitolului II din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, veniturile respective și impozitul pe venit reținut, se reflectă în tabela nr.1 la Darea de
seamă menționată (cod 11 și codul sursei de venit „SAL”), care se prezintă lunar pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost
efectuate plățile menționate.
Arhiva
29.1.6.2.24.
Va fi oare obligată societatea cu răspundere limitată, administratorul căreia este și unicul fondator, să prezinte darea de seamă forma IPC18
în cazul în care aceasta nu are angajați?

 Potrivit prevederilor art.128 din Codul muncii și art.2 din Legea salarizării nr.847/2002, salariu reprezintă orice recompensă sau câștig
evaluat în bani, plătit salariaților de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă,
pentru munca executată sau ce urmează a fi executată. 
 În acest context, ținând cont de caracterul sinalagmatic al contractului individual de muncă, care presupune existența a două părți
(angajatorul și salariatul), în cazul fondatorului societății cu răspundere limitată care este concomitent și conducătorul (administratorul)
unității respective, lipsește faptul prezenței angajatorului și a salariatului. În cazul menționat nu are loc încheierea contractului individual
de muncă și, respectiv, lipsește faptul primirii salariului în sensul Codului muncii sau al Legii salarizării.
 Prin urmare, societatea cu răspundere limitată, administratorul căreia este și unicul fondator, care în luna de gestiune nu achită plăți în
folosul persoanelor fizice, nu calculează contribuii de asigurări sociale și nu are angajați, nu are obligația de a prezenta darea de seamă
forma IPC18 pentru perioada de gestiune.
29.1.6.2.25.
Urmează oare organizațiile sindicale să prezinte darea de seamă forma IPC18 cu indicele zero (0) în cazul în care acestea nu au angajați?

 În conformitate cu prevederile art.1 din Legea sindicatelor nr.1129/ 2000 prin noțiunea „sindicate” se subînțelege asociații din care fac
parte, pe principii benevole, persoane fizice unite după interese comune, inclusiv ce țin de activitatea lor, și constituite în scopul apărării
drepturilor şi intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale colective și individuale ale membrilor lor. 
 În temeiul prevederilor capitolului V din Legea nominalizată, cu persoanele alese în organele sindicale şi eliberate de la locul de muncă de
bază se încheie contract individual de muncă pe durata mandatului acesteia. 
 Prin urmare, în cazul în care organizația sindicală are persoane angajate prin contract individual de muncă pe durata mandatului
acesteia, potrivit art.92 alin.(2) din Codul fiscal, prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au
fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute şi
contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate. 
 Formularul dării de seamă menționate (Forma IPC18) a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.
În tabelul nr.3 din darea de seamă menționată contribuabilii urmează să declare contribuțiile de asigurări sociale și informația privind
evidența nominală a asiguraților. 
 În același timp, art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, stabilește că
angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuții de asigurări sociale şi nu au angajați nu au obligația prezentării dării de
seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări
sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă.
 În cazul în care organizația sindicală, în luna de gestiune, nu a efectuat plăți în folosul persoanelor fizice, nu a calculat contribuții de
asigurări sociale şi nu are angajați, pentru organizația în cauză nu apare obligația de a prezenta pentru luna respectivă darea de seamă
(Forma IPC18).
29.1.6.2.26. Cum se reflectă în darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile din cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri?

        În conformitate cu prevederile art. 901 alin (33) din Codul fiscal fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un
impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în
care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal. 
        Astfel, potrivit prevederilor Instrucțiunii privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)
aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.126 din 4 octombrie 2017, veniturile sub formă de cîştiguri de la loterii şi/sau pariuri
urmează a fi reflectate la codul sursei de venit ,,NOR”. 
        Temei: Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 19 din 28 ianuarie 2020

29.1.6.2.1.
Se vor reflecta oare în darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile angajaților/persoanelor fizice, provenite din surse de venit neimpozabile
specificate în art. 20 din Codul fiscal?

 Potrivit art. 92 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către persoana care a efectuat
reținerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.  
 Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute și contribuțiile de asigurări
sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 25 a lunii următoare
lunii în care au fost efectuate plățile aferent veniturilor respective. 
 Astfel, în darea de seamă lunară (forma IPC), angajatorul urmează să declare salariul, alte plăți efectuate în folosul angajatului/persoanei
fizice și impozitul pe venit reținut din aceste plăți conform art. 88-91 din Codul fiscal, precum și veniturile scutite de impozitarea
prealabilă conform art. 90 din Cod, fără a indica impozitul. 
 În cazul în care venitul angajatului/persoanei fizice provine din surse pe venit neimpozabile, specificate în art. 20 din Codul fiscal, acesta
nu se va reflecta în darea de seama lunară (forma IPC).
Arhiva
29.1.6.2.2.
Cum se reflectă în darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile angajaților ce desfășoară activitate de realizare de programe care parțial sunt
scutite de impozitul pe venit?

 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către
persoana care a efectuat reținerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.  Darea de seamă fiscală
privind veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat
pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, cu excepția dării de seamă indicate la alin. (3) din articolul
menționat, pentru care este prevăzut alt termen de prezentare. 
 Astfel, reieșind din prevederile art. 92 din Codul fiscal, în darea de seamă lunară (forma IPC) se vor include veniturile impozabile și
impozitul pe venit reținut la sursa de plată.  
 Prin urmare, dat fiind faptul că, veniturile obținute de către angajați, specialitățile cărora sunt indicate în lista activităților de realizare
de programe (Anexa nr. 1 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr. 1164 – XIII din 24 aprilie 1997),
parțial sunt scutite de impozitul pe venit, în darea de seamă lunară (forma IPC18) vor fi incluse doar suma veniturilor impozabile și
impozitul pe venit reținut la sursa de plată din acestea, la codul sursei de venit SALa).
Arhiva
29.1.6.2.3.
Cum se vor reflecta în darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile persoanelor fizice nerezidente aferente activității desfășurate conform
contractului (acordului) de muncă sau în baza altor contracte cu caracter civil?

 În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin
de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la
deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv. 
 Potrivit alin. (4) din articolul menționat, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 lit. n) și o), urmează a fi supuse
impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri. 
 Astfel, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor
contracte cu caracter civil, specificate la lit. n), precum și veniturile sub formă de facilități, specificate la lit. o) din art. 71 al Codului fiscal,
se vor impozita la sursa de plată potrivit art. 88 din Codul fiscal, în modul stabilit de Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe
venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice
care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.
697 din 22 august 2014. 
 Prin urmare, în Darea de seamă lunară (forma IPC18) la codul 11 (codul sursei de venit SAL) “Plăti salariale, art. 88 din Codul fiscal” se
vor reflecta veniturile specificate la art. 71 alin. (1) lit. n) și o) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul
reținut din aceste venituri, conform art. 88 din Codul fiscal. 
 De asemenea, în Darea de seamă lunară (forma IPC18) la codurile 51-56 (codurile surselor de venit ROY b), DOB b), CC, DIV b), RCS
b), si PLT) se vor include veniturile achitate persoanelor nerezidente din sursele de venit altele decât salariul.
Arhiva
 29.1.6.2.4. Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă lunară (forma IPC) la reflectarea venitului achitat persoanei fizice ce nu practică
activitate de întreprinzător aferentă transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății
mobiliare/imobiliare și impozitul pe venit reținut la sursa de plată?
    Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă
privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de
stat obligatorii calculate (forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.
     Prin urmare, potrivit modului de completare a acesteia, venitul achitat persoanei fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător,
aferent transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății mobiliare/imobiliare și impozitul
reținut, urmează a fi reflectate la codul sursei de venit „FOL”.
     (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prevederilor Codului fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019,
în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.6.2.5.
Cum se reflectă în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) suma venitului sub formă de royalty achitat persoanei fizice, precum
și suma impozitului reținut?

 În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, rețin și achită la buget
un impozit în mărime de 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice.
 Astfel, potrivit prevederilor Instrucțiunii privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)
aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.126 din 4 octombrie 2017, veniturile sub formă de royalty achitate în folosul
persoanelor fizice și impozitul reținut, urmează a fi reflectate la codul sursei de venit „ROY”.  
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017
Arhiva
29.1.6.2.6.
În care rînd al Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) urmează a fi reflectate veniturile sub formă de dobîndă, îndreptate în
favoarea nerezidentului?

 Veniturile nerezidentului, obținute sub formă de dobîndă, urmează să se reflecte în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe
venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma
IPC18) la rîndul cu codul 52 - Dobînzi (codul sursei de venit – DOB b)).  
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017
Arhiva
29.1.6.2.7.
În care rînd al Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) urmează să se reflecte veniturile sub formă de royalty, îndreptate în
favoarea nerezidentului?

 Veniturile nerezidentulu, obținute sub formă de royalty, urmează să se reflecte în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit,
a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)
în rîndul cu codul 51 – Royalty (codul sursei de venit – ROY B)).
Arhiva
29.1.6.2.8.
Agentul economic, care nu are înregistrate subdiviziuni sau au subdiviziuni înregistrate în aceiași unitate administrativă, trebuie să
completeze anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), repartizat pe subdiviziuni?

 Anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), care se prezintă lunar, conține informația
privind repartizarea impozitul pe venit calculat din salarii pe pe subdiviziuni.
 Prin urmare, anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), sunt obligați de a o completa
contribuabilii care au subdiviziuni situate în afara unității administrativ-teritorială în care se află sediul central.
 Totodată, contribuabilii care nu au subdiviziuni sau au subdiviziuni amplasate în aceeași unitate administrativă, ca și sediul central, nu
au obligația de a completa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18).
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017)
Arhiva
29.1.6.2.9.
În cazul în care agentul economic are înregistrate subdiviziuni care este procedura de repartizare pe subdiviziuni a impozitului pe venit
reținut la sursa de plată?

 În cazul în care contribuabilul are subdiviziuni în aceeași localitate unde se regăsește și sediul central, precum și în alte localități,
informația despre subdiviziunile situate în aceeași localitate poate fi specificată o singură subdiviziune din aceeași localitate fie separat pe
fiecare subdiviziune în parte. În același timp, codul subdiviziunii specificat în documentul de plată la achitarea impozitului pe venit reținut
la sursa de plată, trebuie să coincidă cu codul subdiviziunii reflectat în anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea
impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
calculate (Forma IPC18).
 Astfel, în anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă menționată urmează a fi reflectată doar informația privind repartizarea sumelor
impozitului pe venit reținute din salarii pe subdiviziuni, în decursul lunii de raportare.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017
Arhiva
29.1.6.2.10.
La care cod din clasificația economică se va achita impozitul pe venit reținut la plata veniturilor reflectate în Darea de seamă privind
reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
calculate (Forma IPC18)?

 Pentru a achita impozitul pe venit reținut la sursa de plată, reflectat în Darea de seamă forma IPC18, urmează a fi utilizat generatorul
codurilor IBAN (http://mf.gov.md/ro/iban), care generează codul necesar pentru încasări în dependență de indicatorii selectați.
Arhiva
29.1.6.2.11.
Este obligat beneficiarul de lucrări din agricultură să completeze și să prezinte Informația privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale
aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19) pentru lucrătorii zilieri ?

 Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19) se completează în
corespundere cu ordinele întocmite de către angajator pentru următoarele situaţii ce ţin de raporturile de muncă:  
a) în cazul angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă; 
b) aflare a persoanei în perioada unui risc asigurat (îngrijire a copilului până la 3 ani, îngrijire a copilului de la 3 la 4 ani, concediul
paternal); 
c) stabilire a unei funcţii care acordă dreptul la pensie în condiţii speciale. În cazul dat nu se întocmeşte ordinul de către angajator, pct. 3
din Instrucţiune cu privire la modul de completare a Informaţiei privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de
muncă (Forma IRM19), anexa nr.4 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.126 din 4 octombrie 2017. 
 Totodată, în conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de
zilieri nr. 22/2018 raportul dintre zilier şi beneficiar se stabileşte în condiţiile prevăzute la art.1 din Legea menționată, prin acordul de
voinţă al părţilor, fără încheierea în formă scrisă a unui contract individual de muncă.  
 Respectiv, deoarece raporturile de muncă nu se stabilesc prin contractul individual de muncă, dar prin acordul de voinţă al părţilor,
beneficiarul de lucrări din agricultură nu va fi obligat să completeze și să prezinte Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale şi
medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19).
29.1.6.2.12.
Cum urmează a fi reflectate în Darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile achitate în favoarea persoanelor fizice de către entitate, de la
transmiterea în arendă a terenurilor agricole?

 Potrivit prevederilor capitolului II din Instrucțiunea privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe
venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma
IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, la codul 32 (codul sursei de venit PLs)) în col.4 se reflectă
suma venitului calculat și îndreptat spre achitare din care nu urmează să se reţină în prealabil impozitul pe venit (art.90 din Codul fiscal).
29.1.6.2.13. Cum urmează de a fi reflectate indemnizaţiile de eliberare din serviciu în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)?

     Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul
menționat.
    Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare
din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu
reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.
     Astfel, în cazul în care vor avea loc achitările indemnizațiilor de concediere la data concedierii, în conformitate cu art.186 alin.(1) lit. a)
din Codul muncii, acestea urmează a fi impozitate aplicînd prevederile alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, ținînd cont de scutirile solicitate de
angajat și de deduceri, și cotele stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal.
    Respectiv, în cazul în care pe parcursul anului fiscal de gestiune sumele indemnizaţiei au fost achitate conform prevederilor art.186 alin.
(1) lit.a) din Codul muncii, la completarea Dării de seamă menționate, acestea se vor reflecta la codul 11 (codul sursei de venit SAL).
      În situația în care, indemnizaţiile de eliberare din serviciu, sunt achitate conform prevederilor art.186 alin.(1) lit.b) și c) din Codul
muncii, în luna a doua și a treia ulterior momentului rezilierii contractului de muncă, acestea cad sub regimul fiscal stabilit la art. 90 din
Codul fiscal, cu reţinerea impozitului pe venit în mărime de 12%, urmează a fi reflectate la codul 31 din Darea de seamă menționată la
codul sursei de venit PL.
     Totodată, în cazul lichidării unităţii, prin acordul scris al părţilor, potrivit art.186 alin.(1) lit.d) din Codul muncii, este prevăzută
achitarea sumei indemnizației integral pe toate 3 luni, la data concedierii.
      Prin urmare, în cazul în care vor avea loc achitările indemnizațiilor de concediere la data concedierii, în conformitate cu art.186 alin.
(1) lit. d) din Codul muncii, acestea urmează a fi impozitate, aplicând prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, ținînd cont de scutirile
solicitate de angajat, de deduceri, de cotele stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal, acestea urmează a fi reflectate în Darea de seamă
menționată la codul 11 (codul sursei de venit SAL).
    (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prevederilor Codului fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019,
în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.6.2.14.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017)
Arhiva
29.1.6.2.15.
Apare obligația de a reflecta în Darea de seamă (forma IPC18) venitul în folosul nerezidentului, dacă potrivit tratatului internațional acest
venit este scutit de impunere?

 În conformitate cu art. 793 alin.(1) din Codul fiscal, prevederile tratatelor internaționale prevalează asupra legislației fiscale din
Republica Moldova, cu condiția prezentării plătitorului de venit a certificatului de rezidență pînă la momentul efectuării plății.  
 Totodată, potrivit prevederilor art. 793 alin.(2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaționale, nerezidentul are
obligația de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidență eliberat de autoritatea competentă
din statul său de rezidență. 
 Conform Modului de completare a Tabelului nr. 1 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă privind reținerea
impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
calculate (Forma IPC18), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017, pentru plățile reflectate la codurile
51 – 56 din Darea de seamă respectivă, în cazul în care acestea potrivit tratatelor internaționale privind evitarea dublei impuneri se
scutesc de impozitare, se vor completa doar indicatorii din col.4 „Venit calculat și îndreptat spre achitare (lei)”.  
 Astfel, dacă conform prevederilor tratatului internațional venitul este scutit de aplicarea impozitului pe venit, și respectiv nu apare
obligația de reținere a impozitului la sursa de plată în Republica Moldova, atunci la completarea Dării de seamă forma IPC18 se va
completa doar coloana 4 cu indicarea sumei aferent venitului respectiv calculat și îndreptat spre achitare.
Arhiva
29.1.6.2.16.
Cum se vor reflecta în Darea de seama (forma IPC18) veniturile sub formă de salariu (onorarii conducătorilor, fondatorilor sau membrilor
consiliului de administrație) achitate nerezidenților?

 Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului
(acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau
membrilor consiliului de administrație și/sau alte plăți primite de membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente,
indiferent de locul exercitării efective a obligațiilor administrative încredințate acestor persoane, se consideră venituri ale nerezidenților
obținute în Republica Moldova. 
 Conform art. 73 alin. (4) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art.71 alin. (1) lit. n), urmează a fi supuse
impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88 din Cod, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.  
 Astfel, conform Notei explicative la Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, în Darea de seamă
(forma IPC18) veniturile specificate la art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul reținut
din aceste venituri, conform art. 88 din Cod, se reflectă la codul sursei de venit SAL.  
 Totodată, aceste venituri vor fi reflectate anual și în Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul
angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decît salariul și impozitul pe venit reținut din aceste plăți (forma
IALS).
Arhiva
29.1.6.2.17.
Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017
Arhiva
29.1.6.2.18.
În care rînd al Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) urmează să se reflecte veniturile sub formă de dobîndă, precum și
impozitul reținut la sursa de plată conform art. 89 din Codul fiscal?

 Veniturile persoanei fizice, obținute sub formă de dobînzi, precum și impozitul pe venit reținut la sursa de plată conform art. 89 din
Codul fiscal, urmează să se reflecte în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) în rîndul cu codul 21 „Dobînzi, art. 89
din Codul fiscal” (codul sursei de venit - DOB).
Arhiva
29.1.6.2.19.
Cum urmează să reflecte agentul economic în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), impozitul reținut din plățile efectuate în
folosul persoanei fizice la desfacerea, prin unitățile comerțului de consignație, a mărfurilor?

 Potrivit prevederilor art. 901 alin. (36) din Codul fiscal fiecare comisionar reține un impozit în mărime de 10% din plățile efectuate în
folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor țărănești (de fermier), pe veniturile obținute de către
acestea aferente desfacerii prin unitățile comerțului de consignație a mărfurilor.
 De asemenea, potrivit modului de completare a Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din
04.10.2017, la codul 48 cu codul sursei de venit „CSM” se indică plăţile efectuate în folosul persoanelor fizice, cu excepţia
întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente desfacerii prin
unităţile comerţului de consignaţie a mărfurilor art.901 alin.(36) din Codul fiscal”.
 Prin urmare, impozitul reținut conform art. 901 alin. (36) din Codul fiscal se va reflecta la codul sursei de venit „CSM”.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial nr. 383-388 din 03.11.2017)
Arhiva
29.1.6.2.20.
Va fi obligat contribuabilul să prezinte darea de seamă Forma IPC18 cu indicarori „0” (zero)?

 Potrivit art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, plătitorii veniturilor prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii
în care au fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate. 
 Formularul dării de seamă menționate (Forma IPC18) a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.
În tabelul nr.3 din darea de seamă menționată contribuabilii urmează să declare contribuțiile de asigurări sociale și informația privind
evidența nominală a asiguraților.  
 În același timp, art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, stabilește că
angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuţii de asigurări sociale şi nu au angajaţi nu au obligaţia prezentării dării de
seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări
sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă. 
 Prin urmare, în cazul în care în luna de gestiune nu au fost efectuate plăți în folosul persoanelor fizice, nu au fost calculate contribuții de
asigurări sociale şi nu au angajaţi, contribuabilul nu va prezenta darea de seamă pentru luna respectivă (Forma IPC18).
Arhiva
29.1.6.2.21.
Cum urmează să se reflecte în Darea de seamă lunară (forma IPC) impozitul reținut din veniturile obținute de către persoanele fizice care nu
desfășoară activitate de întreprinzător aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor
derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural (art. 901 alin. (35) Codul
fiscal)?

 Conform art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, aferent veniturilor, obținute de persoanele fizice care nu desfășoară activitate de
întreprinzător, în legătură cu livrarea producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor
derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural, se aplica reținerea
finală a impozitului pe venit la sursa de plată în mărime de 5%. 
 Potrivit capitolului II din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă (forma IPC18), aprobată prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, veniturile respective și impozitul pe venit reținut, se reflectă în tabela nr.1 la Darea de
seamă menționată (cod 47 și codul sursei de venit „LIV”), care se prezintă lunar pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost
efectuate plățile respective.
Arhiva
29.1.6.2.22.
Au obligația să prezinte lunar Darea de seamă IPC18 cu indicile „0”, întreprinderile individuale care nu au persoane angajate prin contract
individual de muncă?

 Întreprinderile individuale care nu au persoane angajate prin contract individual de muncă umrează să prezinte anual (pînă la data de 15
ianuarie a anului următor celui de gestiune) Darea de seamă privind calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi
evidenţa nominală a asiguraţilor în sistemul public de asigurări sociale (Forma CAS18-AN), aprobată prin Ordinul Ministerului
Finanţelor nr.126 din 04.10.2017.
 Prin urmare, în lipsa persoanelor angajate, nu apare obligația de a prezenta lunar Forma IPC18 cu indicile „0”.
29.1.6.2.23.
Cum se vor reflecta în Darea de seama lunară (forma IPC18) veniturile achitate persoanelor fizice – zilieri?

 Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional
desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de
muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.  
 Din plățile achitate zilierilor pentru serviciile și lucrările ocazionale efectuate, beneficiarii urmează să rețină la sursa de plată impozitul pe
venit conform art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, aplicînd cota prevăzută la art.15 lit. a) din Codul fiscal.
 Conform capitolului II din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, veniturile respective și impozitul pe venit reținut, se reflectă în tabela nr.1 la Darea de
seamă menționată (cod 11 și codul sursei de venit „SAL”), care se prezintă lunar pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost
efectuate plățile menționate.
Arhiva
29.1.6.2.24.
Va fi oare obligată societatea cu răspundere limitată, administratorul căreia este și unicul fondator, să prezinte darea de seamă forma IPC18
în cazul în care aceasta nu are angajați?

 Potrivit prevederilor art.128 din Codul muncii și art.2 din Legea salarizării nr.847/2002, salariu reprezintă orice recompensă sau câștig
evaluat în bani, plătit salariaților de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă,
pentru munca executată sau ce urmează a fi executată. 
 În acest context, ținând cont de caracterul sinalagmatic al contractului individual de muncă, care presupune existența a două părți
(angajatorul și salariatul), în cazul fondatorului societății cu răspundere limitată care este concomitent și conducătorul (administratorul)
unității respective, lipsește faptul prezenței angajatorului și a salariatului. În cazul menționat nu are loc încheierea contractului individual
de muncă și, respectiv, lipsește faptul primirii salariului în sensul Codului muncii sau al Legii salarizării.
 Prin urmare, societatea cu răspundere limitată, administratorul căreia este și unicul fondator, care în luna de gestiune nu achită plăți în
folosul persoanelor fizice, nu calculează contribuii de asigurări sociale și nu are angajați, nu are obligația de a prezenta darea de seamă
forma IPC18 pentru perioada de gestiune.
29.1.6.2.25.
Urmează oare organizațiile sindicale să prezinte darea de seamă forma IPC18 cu indicele zero (0) în cazul în care acestea nu au angajați?

 În conformitate cu prevederile art.1 din Legea sindicatelor nr.1129/ 2000 prin noțiunea „sindicate” se subînțelege asociații din care fac
parte, pe principii benevole, persoane fizice unite după interese comune, inclusiv ce țin de activitatea lor, și constituite în scopul apărării
drepturilor şi intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale colective și individuale ale membrilor lor. 
 În temeiul prevederilor capitolului V din Legea nominalizată, cu persoanele alese în organele sindicale şi eliberate de la locul de muncă de
bază se încheie contract individual de muncă pe durata mandatului acesteia. 
 Prin urmare, în cazul în care organizația sindicală are persoane angajate prin contract individual de muncă pe durata mandatului
acesteia, potrivit art.92 alin.(2) din Codul fiscal, prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au
fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute şi
contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate. 
 Formularul dării de seamă menționate (Forma IPC18) a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.
În tabelul nr.3 din darea de seamă menționată contribuabilii urmează să declare contribuțiile de asigurări sociale și informația privind
evidența nominală a asiguraților. 
 În același timp, art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, stabilește că
angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuții de asigurări sociale şi nu au angajați nu au obligația prezentării dării de
seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări
sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă.
 În cazul în care organizația sindicală, în luna de gestiune, nu a efectuat plăți în folosul persoanelor fizice, nu a calculat contribuții de
asigurări sociale şi nu are angajați, pentru organizația în cauză nu apare obligația de a prezenta pentru luna respectivă darea de seamă
(Forma IPC18).
29.1.6.2.26. Cum se reflectă în darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile din cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri?

        În conformitate cu prevederile art. 901 alin (33) din Codul fiscal fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un
impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în
care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal. 
        Astfel, potrivit prevederilor Instrucțiunii privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)
aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.126 din 4 octombrie 2017, veniturile sub formă de cîştiguri de la loterii şi/sau pariuri
urmează a fi reflectate la codul sursei de venit ,,NOR”. 
        Temei: Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 19 din 28 ianuarie 2020.

29.1.6.3.1.
Este obligată entitatea să reflecte în Dările de seamă anuale datele privind plățile, menționate în art. 90 1 din Codul fiscal?
 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.
88–91 vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor
indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile,
precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include şi datele despre persoanele şi/sau
veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art.90, precum şi sumele veniturilor achitate în folosul lor. În cazul în care, pe
parcursul perioadei fiscale, persoanele care sînt obligate să reţină la sursă impozitul se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare,
acestea urmează să prezinte darea de seamă menţionată în termen de 15 zile de la data aprobării bilanţului de lichidare/ repartiţie a
întreprinderii în proces de lichidare sau reorganizare. 
 Astfel, în cazul achitării venitului, care a fost impozitat prin reținere finală la sursa de plată conform art. 901 din Codul fiscal, agentul
economic va reflecta în Darea de seamă anuală suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut.  
 În cazul în care entitatea se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să prezinte darea de seamă menționată
în termen de 15 zile de la data aprobării bilanțului de lichidare/ repartiție a întreprinderii în proces de lichidare sau reorganizare.
Arhiva
29.1.6.3.2.
Arhivă conform Ordinului SFS nr. 185 din 19.04.2019.

Arhiva
29.1.6.3.3.
Cum urmează a fi completate rubricile care se referă la codul fiscal al persoanei în Nota de informare privind salariul și alte plăti efectuate de
către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decît salariul și impozitul pe venit reținut din
aceste plăti (forma IALS), în condițiile în care acesta nu dispune de cod fiscal?

 Ținînd cont de prevederile art. 163 alin. (6) din Codul fiscal, codul fiscal al oricărei persoane fizice – cetăţean al Republicii Moldova,
cetăţean străin sau apatrid reprezintă codul personal indicat pe verso-ul buletinului de identitate sau este identic cu numărul actului de
identitate al cetăţeanului străin sau al apatridului.  
 Codul fiscal al persoanelor fără buletin de identitate reprezintă seria şi numărul pașaportului, iar dacă nu au nici paşaport, seria şi
numărul certificatului de naştere sau al altui act de identitate.
Arhiva
29.1.6.3.4.
Vor fi reflectate în Nota de informare (forma IALS) veniturile achitate în favoarea persoanelor fizice de către entitate, de la care nu apare
obligația de reținere a impozitului potrivit art. 90 din Codul fiscal?

 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 90
din Cod, vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă (Nota de
informare (forma IALS), în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în
folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include şi
datele despre persoanele şi/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art. 90, precum şi sumele veniturilor achitate în folosul
lor. 
 Astfel, în cazul în care, pe parcursul anului, în adresa persoanelor fizice au fost achitate careva venituri, de la care nu apare obligația de
reținere a impozitului de 7%, aceste venituri urmează a fi reflectate în darea de seamă forma IALS, la codul sursei de venit PLs).
Arhiva
29.1.6.3.5.
Cum se vor executa obligațiile angajatorului de reținere și achitare a impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale și prime de
asigurare obligatorie de asistență medicală, în cazul încasării de către executorul judecătoresc, conform deciziei instanței de judecată, a sumelor
ce urmează a fi achitate persoanei fizice, fără efectuarea reținerilor conform legislației?

 În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și
facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un
impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. 
 De asemenea, prevederi privind calcularea și reținerea de către angajator, a contribuțiilor de asigurări sociale si prime de asigurări
obligatorii de asistenta medicală sunt stabilite în art. 20 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nr.489-XIV din 08.07.1999,
precum și în art. 25 din Legea cu privire la mărimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta
medicala nr. 1593 din 26.12.2002.  
 În cazul în care de către executorul judecătoresc s-au încasat forțat sume ce urmează a fi achitate persoanelor fizice, fără a fi calculat si
reținut impozitul pe venit la sursa de plată, contribuții de asigurări sociale si prime de asigurare obligatorie de asistență medicală,
angajatorul este obligat în termen de pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, să prezente organului fiscal teritorial o
dare de seama fiscala anuală (forma IALS) privind salariu și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, în care va indica
numele si prenumele (denumirea), adresa si codul fiscal al persoanelor fizice, suma venitului transferat, fără a indica impozitul pe venit,
contribuții individuale de asigurări sociale si prime de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente sumei transferate.  
 Cît privește calcularea si reținerea contribuțiilor de asigurări sociale și a primelor de asigurări obligatorii de asistență medicală,
angajatorul, conform legislației în vigoare, urmează să calculeze și achite din cont propriu, inclusiv și pentru angajați:  
 - contribuțiile de asigurări sociale, conform tarifului stabilit pentru perioada în care urmau de a fi calculate aceste plăți; 
 - primele de asistență medicală, conform tarifelor stabilite pentru perioada fiscala în care s-au transferat aceste sume.
Arhiva
29.1.6.3.6.
Arhivă (întrebare și răspuns la nr. 29.1.6.11.)

29.1.6.3.7.
Se vor reflecta oare în darea de seamă anuală (forma IALS) veniturile angajaților/persoanelor fizice, provenite din surse de venit
neimpozabile, specificate în art. 20 din Codul fiscal?

 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art.
88–91 vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor
indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile,
precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut. Această dare de seamă va include și datele despre persoanele și/sau
veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art. 90, precum și sumele veniturilor achitate în folosul lor.
 Astfel, în dările de seamă lunară (forma IPC), precum și anuală (forma IALS), angajatorul urmează să declare salariul, alte plăți
efectuate în folosul angajatului/persoanei fizice și impozitul pe venit reținut din aceste plăți conform art. 88-91 din Codul fiscal, indicînd și
datele despre persoanele și veniturile scutite de impozitarea prealabilă conform art. 90 din Codul fiscal.  
 În cazul în care venitul angajatului/persoanei fizice provine din surse pe venit neimpozabile, specificate în art. 20 din Codul fiscal, acesta
nu se va reflecta în dările de seama menționate.
29.1.6.3.8.
Cum se reflectă în darea de seamă anuală veniturile angajaților ce desfășoară activitate de realizare de programe care parțial sunt scutite de
impozitul pe venit?

 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art.
88–91 din Codul fiscal, vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de
seamă, în care vor indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost
efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut. 
 Astfel, reieșind din prevederile art. 92 din Codul fiscal, în dările de seamă lunare și anuale se vor include veniturile impozabile și
impozitul pe venit reținut la sursa de plată. 
 Prin urmare, dat fiind faptul că, veniturile obținute de către angajați, specialitățile cărora sunt indicate în lista activităților de realizare
de programe (Anexa nr. 1 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr. 1164 – XIII din 24 aprilie 1997),
care parțial sunt scutite de impozitul pe venit, vor fi incluse în dările de anuale (forma IPC18, IALS) doar suma veniturilor impozabile și
impozitul pe venit reținut la sursa de plată, la codul sursei de venit SALa).
29.1.6.3.9.
Cum se vor reflecta în darea de seamă anuală (forma IALS) veniturile persoanelor fizice nerezidente aferente activității desfășurate conform
contractului (acordului) de muncă sau în baza altor contracte cu caracter civil?

 În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin
de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la
deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv. 
 Potrivit alin. (4) din articolul menționat, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 lit. n) și o), urmează a fi supuse
impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri. 
 Astfel, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor
contracte cu caracter civil, specificate la lit. n), precum și veniturile sub formă de facilități, specificate la lit. o) din art. 71 al Codului fiscal,
se vor impozita la sursa de plată potrivit art. 88 din Codul fiscal, în modul stabilit de Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe
venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice
care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.
697 din 22 august 2014. 
 Prin urmare, veniturile specificate la art. 71 lit. n) și o) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul reținut din
aceste venituri, conform art. 88 din Codul fiscal, se reflectă în Nota de informare anuală (forma IALS) în col. 5 cu codul sursei de venit
SAL.
29.1.6.3.10.
Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă anuală (forma IALS) la reflectarea venitului achitat persoanei fizice ce nu practică
activitate de întreprinzător aferent transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății mobiliare/imobiliare și
impozitul pe venit reținut la sursa de plată?

 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art.
88–91 din Codul fiscal, vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de
seamă, în care vor indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost
efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut. 
 Prin urmare, potrivit modului de completare a dării de seamă anuală (forma IALS), veniturile achitate persoanelor fizice, care nu
desfășoară activitate de întreprinzător, aferent transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății
mobiliare/imobiliare și impozitul reținut din acestea, urmează de a fi reflectate în col. 5 cu codul sursei de venit „FOL”.
29.1.6.3.11.
Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă anuală (forma IALS) la reflectarea venitului sub formă de salariu (onorarii
conducătorilor, fondatorilor sau membrilor consiliului de administrație) achitat persoanei fizice nerezidente?

 Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului
(acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau
membrilor consiliului de administrație și/sau alte plăți primite de membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente,
indiferent de locul exercitării efective a obligațiilor administrative încredințate acestor persoane, se consideră venituri ale nerezidenților
obținute în Republica Moldova. 
 Conform art. 73 alin. (4) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 alin. (1) lit. n), urmează a fi
supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88 din Cod, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.  
 Astfel, veniturile obținute sub formă de salariu (onorarii conducătorilor, fondatorilor sau membrilor consiliului de administrație), se vor
impozita la sursa de plată potrivit art. 88 din Codul fiscal, în modul stabilit de Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit
din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care
nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697
din 22 august 2014. 
 Prin urmare, veniturile specificate la art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul reținut
din aceste venituri, conform art. 88 din Codul fiscal, se reflectă în Nota de informare anuală (forma IALS) în col. 5 cu codul sursei de venit
SAL.
29.1.6.3.12.
Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă anuală (forma IALS) la reflectarea veniturilor obținute de către persoanele fizice care nu
desfășoară activitate de întreprinzător aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor
derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural (art. 901 alin. (35) Codul
 fiscal)?

 În conformitate cu art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, aferent veniturilor obținute de persoanele fizice care nu desfășoară activitate de
întreprinzător, în legătură cu livrarea producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor
derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural, se aplica reținerea
finală a impozitului pe venit la sursa de plată în mărime de 5%. 
 De asemenea, conform art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, veniturile respective și
impozitul reținut urmează să fie declarate prin darea de seamă anuală (forma IALS), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.
149 din 05.09.2018, indicînd numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice în folosul căreia au fost efectuate
plățile, cu reflectarea în col. 5 a codului sursei de venit „LIV”.
29.1.6.3.13.
Cum se vor reflecta în Darea de seama anuală (forma IALS18) veniturile achitate persoanelor fizice –zilieri?

 Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional
desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de
muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.  
 Din plățile achitate zilierilor pentru serviciile și lucrările ocazionale efectuate, beneficiarii urmează să rețină la sursa de plată impozitul pe
venit conform art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, aplicînd cota prevăzută la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
 Conform art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, entitatea urmează să prezinte Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare
încheierii anului fiscal, o dare de seamă anuală (forma IALS18) în care va indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal
al persoanei fizice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut, cu reflectarea în
col. 5 la codul sursei de venit SAL.
29.1.6.3.14.
Cum urmează a fi raportată informația privind persoanele întreținute în Anexa la Forma IALS18 după modificările operate în formular și
Modul de completare al acestuia prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.115 din 20 august 2019?

 În conformitate cu art.92 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.6918 şi art.88–
91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea câştigurilor nu
depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare
încheierii anului fiscal, o dare de seamă (Forma IALS18), în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al
persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut.  
 Astfel, în anexa la Forma IALS18 “Informaţia privind persoanele întreţinute”, în coloana 1 se indică numărul curent al angajatului.
Respectiv, înscrierile în anexa la Forma IALS18 se efectuează în mod consecutiv. Totodată, însă în cazul în care angajatul a solicitat două
sau mai multe scutiri pentru persoanele întreţinute, datele reflectate în col. 1 şi 2 ale anexei (numărul curent şi codul fiscal al angajatului)
se repetă pentru fiecare persoana întreţinută. 
 Prima perioadă de raportare conform modificărilor efectuate este perioada fiscală 2019.
29.1.6.3.15.
În coloana 6 ”Suma totală a venitului îndreptat spre achitare în perioada fiscală” din Nota de informare (forma IALS) la codul sursei de venit
SAL, se indică suma salariului brut sau net?

 Conform modului de completare a Notei de informare (Forma IALS), aprobat respectiv prin Ordinele Ministerului Finanțelor nr. 140 din
20 noiembrie 2017, nr. 149 din 5 septembrie 2018, în coloana 6 se indică suma totală a venitului îndreptat spre achitare în perioada
fiscală. 
 Totodată, potrivit Instrucțiunii privind modul de completare a Dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de
asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), aprobată
prin Ordinul Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017, în coloana 4 din darea de seamă respectivă se indică suma venitului calculat și
îndreptat spre achitare în luna de gestiune sub formă de salarii și facilități fiscale conform art. 88 alin. (1) din Codul fiscal (suma
respectivă se reflectă fără deducerea primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicală și a contribuțiilor individuale de asigurări
sociale de stat obligatorii), inclusiv veniturile specificate la art.71 alin.(1) lit. n) și o) din Codul fiscal achitate în folosul nerezidenților,
precum și veniturile specificate la art. 88 alin. (5) din Codul fiscal. 
 Conform art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, darea de seamă anuală (Forma IALS) trebuie să cuprindă informația privind: numele și
prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma totală a plății și
a impozitului pe venit reținut. 
 Prin urmare, în coloana 6 din Nota de informare (Forma IALS) la codul sursei de venit SAL, urmează a indica venitul calculat și
îndreptat spre achitare, fără deducerea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiilor individuale de asigurări
sociale de stat obligatorii pentru perioada de gestiune.
Arhiva
 29.1.6.3.16.
Cum se prezentă nota de informare anuală (forma IALS) dacă agentul economic are mai multe subdiviziuni?

 Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 88–91 vor prezenta
Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele și
prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma
totală a plății și a impozitului pe venit reținut. Această dare de seamă va include și datele despre persoanele și/sau veniturile scutite de
impozitare prealabilă conform art. 90, precum și sumele veniturilor achitate în folosul lor. În cazul în care, pe parcursul perioadei fiscale,
persoanele care sunt obligate să rețină la sursă impozitul se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să
prezinte darea de seamă menționată în termen de 15 zile de la data aprobării bilanțului de lichidare/ repartiție a întreprinderii în proces
de lichidare sau reorganizare. 
 Astfel, Nota de informare (forma IALS), urmează a fi prezentată cu includerea informației privind veniturile achitate de agentul
economic în favoarea angajaților care activează în cadrul tuturor subdiviziunilor, precum şi a plăților efectuate în favoarea terților și
impozitului reținut din acestea pe parcursul perioadei fiscale de gestiune, în conformitate cu art. 92 alin. (3) din Codul fiscal.
Arhiva
29.1.6.3.17.
Comasat cu întrebarea şi răspunsul la nr. 29.1.6.25.

29.1.6.3.18.
Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă anuală (forma IALS) la reflectarea veniturilor scutite de impozitare prealabilă conform
art.90 alin.(4) din Codul fiscal?
Potrivit Instrucțiunii cu privire la modul de completare a Darii de seamă lunare (formularul IPC18), anexa nr.2 la Ordinul Ministerului
Finanțelor nr.126 din 04.10.2017, la codul sursei PLs) (codul 32 col.4 ) se indică suma veniturilor din care nu urmează să se rețină
impozitul pe venit conform art. 90 alin.(4) din Codul fiscal.
        Respectiv, în darea de seamă anuală (forma IALS) entitatea urmează să indice la codul sursei PLs) următoarele plăți efectuate pe
parcursul perioadei fiscale în folosul persoanei fizice, scutite de impozitare prealabilă conform art.90 (4) din Codul fiscal:
- la înstrăinarea mijloacelor de transport rutier; 
- la înstrăinarea valorilor mobiliare;
- la arenda terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform
contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital;
- la lichidarea agentului economic, plăţile achitate în formă nemonetară. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din
19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.6.3.19.
Vor fi reflectate în Nota de informare (forma IALS18) veniturile achitate sub formă de cîştiguri de la loterii şi/sau pariuri?
În conformitate cu prevederile art. 901 alin (33) din Codul fiscal fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un
impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în
care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.
Totodată, potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.6918 şi art.88–91,
cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea câştigurilor nu depăşeşte
scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare
încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau
juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut.
Respectiv, plătitorul de cîştiguri urmează să reflecte în Nota de informare (forma IALS) veniturile sub formă de cîştiguri de la loterii
şi/sau pariuri, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu va depăşi scutirea
personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

29.1.6.4.1.
Cum se determină suma impozitului pe venit, pentru întreprinzătorul individual și în ce formă are loc prezentarea dărilor de seama?

 Determinarea obligațiilor fiscale se efectuează conform cu prevederile titlului II al Codului fiscal, precum și potrivit actelor normative
adoptate în conformitate cu acesta. 
 Menționăm că, mărimea cotelor privind impozitul pe venit sunt stabilite la art. 15 al Codului fiscal. 
 Conform prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal, întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier) al căror număr
mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depășește 3 unități și care nu sînt înregistrați ca plătitori de T.V.A. prezintă, nu
mai tîrziu de 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, darea de seamă fiscală unificată. 
 Totodată, întreprinzătorul individual care nu se conformă prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal urmează să prezinte Declarația cu
privire la impozitul pe venit. 
 În conformitate cu art. 187 alin. (2) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este obligat
să prezinte Serviciului Fiscal de Stat dări de seamă privind impozitele, taxele, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi
contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii. 
 Potrivit alin. (21) din articolul menționat, darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de
raportare electronică, în forma şi în modul reglementat de Serviciul Fiscal de Stat, după cum urmează:  
 b) începînd cu 1 ianuarie 2013 – de către subiecţii înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A.;  
 c) începînd cu 1 iulie 2016 – de către subiecţii care au, conform numărului scriptic de salariaţi înregistrat în anul precedent, mai mult de
10 persoane angajate prin contract individual de muncă ori prin alte contracte; 
 d) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către contribuabilii care la situaţia din 1 ianuarie 2016 aveau angajaţi mai mult de 5 salariaţi;  
 e) începînd cu 1 ianuarie 2017, pentru perioadele fiscale începînd cu anul 2017 – de către subiecţii care desfăşoară activitate profesională
în sectorul justiţiei; 
 f) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei; 
 g) începînd cu 1 ianuarie 2019 – de către contribuabilii care au 5 şi mai mulţi angajaţi.  
 În cazurile în care întreprinzătorul individual nu se conformă celor menționate, acesta va prezenta Darea de seamă pe suport de hîrtie.  
 Astfel, indiferent de faptul unde întreprinzătorul individual se află la evidență acesta va depune darea de seamă fiscală unificată sau
Declarația cu privire la impozitul pe venit pe suport de hîrtie la oricare subdiviziune a Serviciului Fiscal de Stat.  
 Totodată, pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md sunt afișate toate formele de dări de seamă fiscale, precum și modul
de completare a acestora.
Arhiva
29.1.6.4.2.
Cum urmează a fi prezentate Darea de seamă fiscală unificată pentru anul 2018 de către întreprinzătorul individual și gospodăria ţărănească
(de fermier)?

 Potrivit art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr. 1164/1997 sînt obligaţi să
prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, distinct, pentru etapa I şi, respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale 2018 persoanele
fizice care sînt rezidenţi ai Republicii Moldova şi au obligaţii privind achitarea impozitului pentru etapa I şi, respectiv, etapa a II-a a
perioadei fiscale 2018. 
 Totodată, conform art. 49 alin. (2) lit.a) din Legea menționată cu excepţia cazurilor prevăzute la art.83 alin.(5)–(10) din Codul fiscal,
declaraţiile cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 25 martie 2019 în cazul formelor
organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei. 
 Potrivit art. 83 alin. (11) din Codul fiscal prin derogare de la prevederile art.83 alin.(2) lit.d) din Codul fiscal, întreprinzătorul individual
sau gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3
unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA prezintă, nu mai tîrziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de
gestiune, o dare de seamă fiscală unificată (declaraţie) cu privire la impozitul pe venit. 
 Prin Ordinul SFS nr.456 din 08 septembrie 2018 a fost aprobată Darea de seamă unificată /(Declaraţie) (Formularul UNIF18). Potrivit
pct. 2.1 din Ordinul menționat pentru determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit pentru perioada fiscală 2018 şi
perioadele fiscale ulterioare, darea de seamă unificată se prezintă distinct, după cum urmează: 
 a) Darea de seamă fiscală unificată/(Declaraţie) (Forma UNIF14), aprobată prin Ordinul IFPS nr.1804 din 30 decembrie 2014 privind
aprobarea Dării de seamă fiscale unificate (Forma UNIF14) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.11-21, art.115) - pentru
etapa I; 
 b) Darea de seamă fiscală unificată/(Declaraţie) (Formularul UNIF18), aprobată conform prezentului ordin - începînd cu etapa II. 
 Prin urmare, întreprinzătorul individual și gospodăria ţărănească, în perioada fiscală 2018, pentru etapă I vor prezenta Darea de seamă
fiscală unificată/(Declaraţie) (Forma UNIF14),iar pentru etapa II Darea de seamă fiscală unificată/(Declaraţie) (Formularul UNIF18).

29.1.6.5.1.
Cum urmează de a fi completată col.2 ”codul fiscal al beneficiarul plății” din Nota de informare privind impozitul reținut din alte surse de
venit decît salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR14), în condițiile în care nerezidentul nu dispune de cod fiscal?

 În temeiul art. 163 din Codul fiscal, în cazul, persoanelor juridice și fizice nerezidente, în col.2 ”Codul fiscal al beneficiarul plății” din
Nota de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decît salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR14) se va
indica numărul actului de identitate a cetățeanului străin, similar codului fiscal în Republica Moldova. În cazul în care contribuabilul
plătitor de venituri nu dispune de informația aferentă codului fiscal al nerezidentului, Nota de infromare se va prezenta fără a completa
coloana menționată.

29.1.6.6.1.
Urmează de inclus în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit veniturile fondatorului întreprinderii
individuale în agricultură – gospodăriei țărănești (de fermier)?

 În conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) lit. d) sau alin. (11) din Codul fiscal, întreprinderea individuală în agricultură –
gospodăria țărănească (de fermier) prezintă Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN) sau darea de seamă unificată
(declarație) cu privire la impozitul pe venit (forma UNIF). 
 Obligația privind prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoana fizică care nu practică activitate de
întreprinzător (forma CET) apare la întrunirea condițiilor prevăzute la art. 83 alin. (2) din Codul fiscal. 
 Potrivit art. 15 lit. c) din Codul fiscal, suma totală a impozitului pe venit pentru întreprinderea individuală în agricultură –
gospodăria țărănească (de fermier) este în mărime de 7 % din venitul impozabil. 
 Impozitul pe venit din venitul impozabil al persoanei fizice care nu practică activitate de întreprinzător se determină luînd în
considerație cotele stabilite în art. 15 lit. a) din Codul fiscal. 
 În legătură cu faptul că cotele impozitului pe venit, stabilite în Codul fiscal pentru categoriile de plătitori enumerați mai sus, sunt
diferite, venitul obținut de fondatorul întreprinderii individuale în agricultură – gospodăriei țărănești (de fermier) nu se include în
Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET).

29.1.6.7.1.
Care este modalitatea de informare a lucrătorilor (foști lucrători) despre venitul obținut în perioada fiscală? Care este termenul privind
prezentarea informației respective?

 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (4) din Codul fiscal, persoanele indicate la art. 92 alin. (3) sunt obligate, pînă la 1
martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile, să prezinte beneficiarului acestor plăti (cu excepția
celor ce au obținut venituri conform art. 901 și art. 91 alin. (1)) informații privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma
scutirilor acordate conform art. 33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) și (7), precum și suma impozitului reținut, în
cazul reținerii. 
 Totodată, informația respectivă urmează a fi prezentată utilizând formularul „Informația privind veniturile calculate și achitate în
folosul persoanei fizice (juridice) și impozitul pe venit reținut din aceste venituri”, anexa nr. 5 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.
140 din 20 noiembrie 2017.

29.1.6.1.1. Modificat în conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, în redacția Legii nr. 267 din 23.12.2011 publicată în M.O. nr. 13-
14/32 din 13.01.2012

29.1.6.1.2.
Cum se efectuează ajustarea cheltuielilor neconfirmate documentar?

 Prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 153 din 22 decembrie 2017, a fost aprobat Formularul-tip Forma VEN12 „Declaraţia cu
privire la impozitul pe venit”, precum şi modul de completare a acesteia.
 Astfel, în conformitate cu Modul de completare a Declaraţiei persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit, în cazul în care
entitatea nu dispune de documente confirmative pentru cheltuielile suportate, suma totală a cheltuielilor neconfirmate documentar se
reflectă în Anexa 2D „Nota la rîndul 030/Ajustarea (majorarea/micşorarea) cheltuielilor conform prevederilor legislaţiei fiscale”, în col.
2 a rîndului 03026 „Suma cheltuielilor neconfirmate documentar (Codul fiscal, art. 24 alin. (10) din Codul fiscal)”.
 Totodată, comunicăm că suma cheltuielilor neconfirmate documentar, care sunt deductibile în conformitate cu art.24 alin.(10) din
Codul fiscal, în mărimea stabilită din venitul impozabil, se va reflecta în rîndul 060 „Suma cheltuielilor neconfirmate documentar, în
limitele stabilite”.
 [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul abrogării Formularul-tip Forma VEN12 „Declaraţia cu privire la impozitul
pe venit” aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 596 din 13 august 2012, și aprobării Formularul-tip Forma VEN12 „Declaraţia cu
privire la impozitul pe venit” prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.153 din 22 decembrie 2017 (în vigoare din 29.12.2017) (publicat în
Monitorul Oficial 451-463 din 29.12.2017)]

Arhiva
29.1.6.1.3.
În care rînd al Declarației cu privire la impozitul pe venit persoana juridică va reflecta suma cheltuielilor aferente pierderilor legate de ieșirea
forțată a unui mijloc fix?

 Modul de completare a Declarației persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) este aprobată prin anexa nr.
2 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.153 din 22 decembrie 2017.
 Prin urmare, potrivit pct. 75 din compartimentul „Completarea anexei 2D. Ajustarea (majorarea/micșorarea) cheltuielilor conform
prevederilor legislației fiscale”, în rândul 03021 coloana 2 a Declarației menționate, se reflectă pierderile legate de ieşirea mijloacelor
fixe în cazurile neindicate în rândul 03020, inclusiv în cazul ieşirii forţate a proprietăţii reflectate în contabilitatea financiară ca pierderi
excepţionale. 
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017(în
vigoare 29.12.2017) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-463 art. 2303 din 29.12.2017)

Arhiva
29.1.6.1.4. Care este modalitatea de reflectare în Declarația cu privire la impozitul pe venit al persoanelor juridice a cheltuielilor legate de
reparația unui mijloc fix, ce corespunde prevederilor alin. (3) din art. 26 1 al Codului fiscal, utilizat în baza contractului de arendă, locațiune,
leasing operațional, concesiune?
     Modul de completare a Declarației privind impozitul pe venit al persoanelor juridice (forma VEN12) este aprobată prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 153 din 22 decembrie 2017.
   Prin urmare potrivit pct. 88 din capitolul “Completarea anexei 2D. Ajustarea (majorarea / micșorarea) cheltuielilor conform
prevederilor legislației fiscale”, în rândul 03034 se reflectă ajustarea cheltuielilor legate de reparația mijloacelor fixe utilizate în baza
contractului de locațiune operațională (arendă). În coloana 2 se reflectă suma cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară, iar
în coloana 3 cheltuielile în mărimea lor efectivă, dar nu mai mult de limita stabilită la art. 261 alin. (11) din Codul fiscal.
     Determinarea sumei cheltuielilor pentru reparația mijloacelor fixe utilizate în baza contractului de arendă, locațiune, leasing
operațional, concesiune se efectuează prin completarea anexei nr. 2 la Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor
fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019.
Arhiva
29.1.6.1.5.
Cum se vor reflecta în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12) sursele financiare primite de producătorii agricoli din
fondurile de subvenţionare?

 În conformitate cu prevederile art. 20 lit. z2) din Codul Fiscal, mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi/sau mijloacele
financiare obţinute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinaţiei acestora
reprezintă surse de venituri neimpozabile. 
 Astfel, la completarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12), aprobată prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 153
din 22.12.2017, veniturile primite din fondurile de subvenţionare a producătorilor agricoli urmează a fi ajustată prin completarea
rândului 02012 din anexa 1D la Declaraţia menţionată.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017(în
vigoare 29.12.2017) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-463 art. 2303 din 29.12.2017)

Arhiva
29.1.6.1.6.
Arhivă conform Ordinului SFS nr. 185 din 19.04.2019

29.1.6.1.7.
În care perioadă fiscală apare obligația de reflectare la venituri a datoriei, pentru care a expirat termenul de prescripție?

 În conformitate cu prevederile art. 18 lit. j) din Codul fiscal, venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic se
consideră sursă de venit impozabilă.
 Conform art. 391 alin. (1) din Codul сivil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei
acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. 
 Astfel, datoria se va reflecta la venituri în perioada fiscală în care a expirat termenul de prescripţie, conform prevederilor din Codul
сivil.  
 Respectiv, la anularea acestei datorii agentul economic ce o anulează va constata venit impozabil în mărimea sumei anulate
corespunzător principiilor stabilite la art. 44 alin. (3) din Codul fiscal, pe care o va impozita conform regulilor generale stabilite.

Arhiva
29.1.6.1.8.
Care este modalitatea de declarare a impozitului pe venit de către agentul economic care pe parcursul anului a fost reorganizat din
întreprinzător individual în societate cu răspundere limitată?

 Potrivit art.83 alin.(4) din Codul fiscal, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu
de data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune. În conformitate cu prevederile art.121 alin. (1) din Codul fiscal,
prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se
calculează suma impozitului care trebuie achitată. 
 Totodată, pentru întreprinderile reorganizate, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic pînă la data
radierii întreprinderii din Registrul de stat (art.121 alin. (31) din Codul fiscal).
 Potrivit art.22 alin.(11) din Legea nr.220 din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor
individuali, reorganizarea persoanei juridice prin transformare se consideră încheiată din momentul înregistrării de stat a noii forme
juridice de organizare a persoanei juridice create ca urmare a transformării. 
 Respectiv, pentru întreprinderea reorganizată pe parcursul anului vor exista două perioade fiscale: prima perioadă fiscală va
coincide cu începutul anului calendaristic pînă la data radierii din Registrul de stat a întreprinderii supusă reorganizării, iar a doua –
din momentul înregistrării de stat a noii forme juridice de organizare a persoanei juridice create ca urmare a transformării și pînă la
finele anului calendaristic. 
 Astfel, pentru perioadele respective, urmează a fi prezentate două declarații cu privire la impozitul pe venit, cu bifarea persoanei cu
forma organizatorico-juridică corespunzătoare. 

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.281 din 16.12.2016, în vigoare 01.01.2017]

Arhiva
29.1.6.1.9.
Cum se completează boxele aferente genului principal de activitate din declarațiile (dările de seamă) cu privire la impozitul pe venit pentru
perioada anului 2014 în contextul intrării în vigoare a versiunii CAEM rev.2?

 Începînd cu 01.01.2014, prin Hotărîrea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr.20 din 29.12.2009, a fost pus în aplicare
Clasificatorul activităţilor din Economia Moldovei, Rev.2, substituind, astfel, Clasificatorul aprobat în anul 2005. 
 În conformitate cu Comunicatul de pe pagina Serviciului Fiscal de Stat Cu privire la aplicarea Clasificatorului Activităților din
Economia Moldovei în dările de seamă fiscale, accesibil pe: http://www.fisc.md/article.aspx?id=4617, pentru perioadele fiscale de
pînă la 31.12.2014, contribuabilii urmează să completeze în dările de seamă fiscale în care se reglementează indicarea codului
genului principal de activitate aferent versiuni CAEM, ediţia 2005, iar pentru perioadele fiscale începînd cu anul 2015, contribuabilii
urmează să completeze codul genului principal de activitate conform noii versiuni CAEM, rev.2. 
 Respectiv, în declarațiile (dările de seamă) privind impozitul pe venit pentru anul 2014 se va indica codul din 4 cifre aferent genului
principal de activitate indicat în col.5 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei valabil pînă la aprobarea noului Clasificator.

29.1.6.1.10. Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului
mediu scriptic al salariaților?

     Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea
impozitului pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu
lunar pe țară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de
anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe țară în anul precedent se stabilește în baza
comunicatului Biroului National de Statistică. Creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul
precedent acestuia se determină ca depășire a numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de numărul mediu al
salariaților din anul precedent.
   Potrivit datelor Biroului Național de Statistică plasat pe pagina oficială www.statistica.md, salariul mediu lunar pe țară pentru
anul 2017 constituie 5 697,1 lei, pentru anul 2018 – 6 446,4 lei și pentru anul 2019 - 7356,1 lei.
     La aplicarea facilității date urmează să se țină cont de regula că suma venitului scutit de impozit nu trebuie să depășească
valoarea indicatorului din rîndul 0901, adică a venitului impozabil.
     Facilitatea fiscală respectivă se aplică la valoarea totală sau parțială către venitul impozabil (anexa 4D din Declarația cu privire
la impozitul pe venit forma VEN12).
   Ținînd cont de Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la Nomenclatorul codurilor aferent facilităților fiscale la
impozitul pe venit nr. 1080 din 10 octombrie 2012, valoarea pasibilă reflectării aferentă facilității fiscale în anexa 4D se va indica sub
codul „4i”.
Arhiva
29.1.6.1.11.
Se comasează cu întrebarea 29.1.6.12.

Arhiva
29.1.6.1.12.
 La prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN12) gospodăria ţărănească (de fermier) are obligația de a completa
anexa 9D?

 Conform Modului de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit, aprobat prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 153
din 22.12.2017, anexa 9D al Declarației menționate se completează de către întreprinzătorul individual.
 Potrivit art. 2 alin. (1) și (2) din Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) nr.1353 din 03.11.2000, gospodăria ţărănească este
o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare terenuri) şi asupra altor
bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), avînd ca scop obţinerea de produse agricole,
prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Gospodăria ţărănească se poate constitui şi
dintr-o singură persoană fizică.
 Concomitent, prevederile art. 14 alin. (1) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 din 03.01.1992 stipulează că,
întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual.
 Prin urmare, gospodăria țărănească (de fermier) va completa anexa 9D la Declarația cu privire la impozitul pe venit conform modului
stabilit prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017, veniturile primite din fondurile de subvenţionare a producătorilor
agricoli urmează a fi ajustată prin completarea rândului 02012 din anexa 1D la Declaraţia menţionată.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017(în
vigoare 29.12.2017) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-463 art. 2303 din 29.12.2017)

Arhiva
29.1.6.1.13.
Cum se vor reflecta în Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12) sumele primite ca despăgubire în cazul pierderii forțate,
precum și a cheltuielilor ce țin de ieșirea forțată a bunurilor?

 În conformitate cu modul de completare a Declarației persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit, aprobat prin Ordinul
Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017, în anexa1D, în rîndul 02041 colonița 2 “Venitul obținut din înlocuirea proprietății” se
reflectă sumele primite drept compensație în legătura cu circumstanțele excepționale.
 Compensația poate fi primită de la companiile de asigurări, în cazul în care proprietatea este asigurată, de la alte persoane vinovate
de pierderea proprietății sau din alte surse.
 În coloana 2 se reflectă veniturile excepționale constatate în contabilitatea financiară, iar în coloana 3 – cifra 0.
 Rîndul 02042 ”Venitul obținut ca rezultat al neînlocuirii sau înlocuirii parțiale a proprietății” se completează în cazul în care suma
compensației primite drept consecință a ieșirii forțate a proprietății sau deteriorării ei parțiale nu a fost investită (folosită) sau a fost
investită (folosită) parțial la procurarea (construcția) altei proprietăți de același fel (reparația proprietății deteriorate parțial), pe
parcursul perioadei permise pentru înlocuire.
 Coloana 2 nu se completează, iar în coloana 3 se reflectă diferența dintre suma compensației primite și suma mijloacelor repartizate
pentru procurarea (construcția) proprietății de același fel sau pentru reparația proprietății deteriorate pe parcursul perioadei permise
spre înlocuire (sfîrșitul anului următor celui în care s-a produs pierderea sau deteriorarea parțială).
 Cheltuielile ce țin de ieșirea forțată a bunurilor reprezintă cheltuieli care nu sint deductibile în scopuri fiscale, și se reflectă prin
completarea rîndului 03021 „Pierderi din alte ieșiri ale mijloacelor fixe decît cele indicate în rîndul 03020” al anexei 2D din Declarația
forma VEN 12.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017(în
vigoare 29.12.2017) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-463 art. 2303 din 29.12.2017)

Arhiva
29.1.6.1.14.
Au oare obligația de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit instituțiile de învățămînt publice și private?

 În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile
de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită aprocesului de învăţămînt conform
Codului educaţiei.
 Totodată, pe lîngă desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei, instituțiile de învățămînt, atît
publice cît și private, pot obține venituri și din desfășurarea altor activități, diferite de procesul de învățămînt, aferent cărora vor trebui
sa își determine obligațiile fiscale.
 Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente,inclusiv cele specificate la art. 512 și 513,
cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului sunt obligate să
prezinte Declarația cuprivire la impozitul pe venit.
 Astfel, reieșind dincele menționate, instituțiile de învățămînt atît publice cît și private au obligația prezentării declarației cu privire la
impozitul pe venit (forma VEN12) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.153 din 22.12.2017 (cu modificările și completările
ulterioare).
 De asemenea, menționămcă la completarea Declarației, instituția urmează să determine venitul scutitde impozit sub formă de
facilitate fiscală prin completarea anexei 4D cu indicarea codului facilității ”4c” conform Nomenclatorului codurilor afferent facilităților
fiscale la impozitul pe venit aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1080 din 10 octombrie 2012 (cu
modificările și completările ulterioare) și respectiv reflectarea acestuia înDeclarație la rîndul 0902 ca venit scutit de impozitare.

Arhiva
29.1.6.1.15.
Cum se va completa anexa 10D la Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12), pentru perioada fiscală in care contribuabilul a
fost înregistrat?

 În conformitate cu Modul de completare a anexei 10D la Declarației cu privire la impozitul pe venit, aprobat prin Ordinul
Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017 (anexa nr.2), la declararea şi evaluarea impozitului pe venit de către contribuabili
urmează a se ţine cont de prevederile art.84 din Codul fiscal conform căruia repartizarea impozitului pe venit aferent fiecărei
subdiviziuni se efectuează:
 -proporţional numărului mediu scriptic de salariaţi ai subdiviziunii (filialei) pentru anul precedent sau;
 -proporţional venitului obţinut de filială (subdiviziune), conform datelor din contabilitatea financiară a acesteia pe anul precedent.
 Astfel, în cazul în care contribuabilul a fost înregistrat în anul de gestiune, la completarea anexei 10 D din Declarația cu privire la
impozitul pe venit, în col.4 pentru fiecare subdiviziune se va indica zero, deoarece indicatorul anului precedent de la care este
necesar de a calcula repartizarea impozitului pe venit, lipsește.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017(în
vigoare 29.12.2017) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-463 art. 2303 din 29.12.2017)

Arhiva
29.1.6.1.16.
Sunt oare obligate instituțiile medico-sanitare municipale să prezinte declarația privind impozitul pe venit?

 Începînd cu 01.01.2018 prin Legea nr.288 din 15.12.2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative a fost
abrogat art. 511 din Codul fiscal nr.ll63-XIII din 24.04.1997.
 În scopul aplicării prevederilor art. 51 din Codul fiscal, pentru a defini conceptul de instituție instituţiilor medico-sanitară publică,
urmează a fi aplicată noţiunea prevăzută la art. 296 şi art. 307 alin.(l) din Codul civil , conform căreia instituţia publică este organizaţie
necomercială care se constituie în baza unui act emis de autoritatea publică şi este finanţată, integral sau parţial, de la bugetul
acesteia din urmă.
 Concomitent, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 246/2017, întreprinderea municipală este persoana juridică care desfăşoară
activitate de întreprinzător în baza bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale/unităţii teritoriale autonome Găgăuzia
transmise ei în administrare şi/sau ca aport în capitalul social şi în baza proprietăţii obţinute de aceasta în rezultatul activităţii
economico-fianciare.  Astfel, doar entităţile medico-sanitare care constituie instituţii publice vor cădea sub incidenţa prevederilor art.
51 din Codul fiscal. Celelalte entităţi ce prestează servicii medico-sanitare urmează să îşi onoreze obligaţiile fiscale privind impozitul
pe venit obţinut din activitatea prestatorilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de
asistenţă medicală conform prevederilor general stabilite de Codul fiscal. 
 Prin urmare, dat fiind faptul că întreprinderea municipală nu poate fi calificată drept instituţie publică în scopul aplicării art. 51 din
Codul fiscal, instituțiile medico-sanitare municipale urmează să prezinte Declaraţia şi să achite impozitul pe venit în conformitate cu
prevederile Codului fiscal. 
 [Temei: explicațiile Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.09/2-06/66 din 07.03.2019]

29.1.6.2.1.
Se vor reflecta oare în darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile angajaților/persoanelor fizice, provenite din surse de venit neimpozabile
specificate în art. 20 din Codul fiscal?

 Potrivit art. 92 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către persoana care a efectuat
reținerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.  
 Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute și contribuțiile de asigurări
sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 25 a lunii următoare
lunii în care au fost efectuate plățile aferent veniturilor respective. 
 Astfel, în darea de seamă lunară (forma IPC), angajatorul urmează să declare salariul, alte plăți efectuate în folosul angajatului/persoanei
fizice și impozitul pe venit reținut din aceste plăți conform art. 88-91 din Codul fiscal, precum și veniturile scutite de impozitarea
prealabilă conform art. 90 din Cod, fără a indica impozitul. 
 În cazul în care venitul angajatului/persoanei fizice provine din surse pe venit neimpozabile, specificate în art. 20 din Codul fiscal, acesta
nu se va reflecta în darea de seama lunară (forma IPC).
Arhiva
29.1.6.2.2.
Cum se reflectă în darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile angajaților ce desfășoară activitate de realizare de programe care parțial sunt
scutite de impozitul pe venit?

 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către
persoana care a efectuat reținerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.  Darea de seamă fiscală
privind veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat
pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, cu excepția dării de seamă indicate la alin. (3) din articolul
menționat, pentru care este prevăzut alt termen de prezentare. 
 Astfel, reieșind din prevederile art. 92 din Codul fiscal, în darea de seamă lunară (forma IPC) se vor include veniturile impozabile și
impozitul pe venit reținut la sursa de plată.  
 Prin urmare, dat fiind faptul că, veniturile obținute de către angajați, specialitățile cărora sunt indicate în lista activităților de realizare
de programe (Anexa nr. 1 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr. 1164 – XIII din 24 aprilie 1997),
parțial sunt scutite de impozitul pe venit, în darea de seamă lunară (forma IPC18) vor fi incluse doar suma veniturilor impozabile și
impozitul pe venit reținut la sursa de plată din acestea, la codul sursei de venit SALa).
Arhiva
29.1.6.2.3.
Cum se vor reflecta în darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile persoanelor fizice nerezidente aferente activității desfășurate conform
contractului (acordului) de muncă sau în baza altor contracte cu caracter civil?

 În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin
de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la
deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv. 
 Potrivit alin. (4) din articolul menționat, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 lit. n) și o), urmează a fi supuse
impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri. 
 Astfel, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor
contracte cu caracter civil, specificate la lit. n), precum și veniturile sub formă de facilități, specificate la lit. o) din art. 71 al Codului fiscal,
se vor impozita la sursa de plată potrivit art. 88 din Codul fiscal, în modul stabilit de Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe
venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice
care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.
697 din 22 august 2014. 
 Prin urmare, în Darea de seamă lunară (forma IPC18) la codul 11 (codul sursei de venit SAL) “Plăti salariale, art. 88 din Codul fiscal” se
vor reflecta veniturile specificate la art. 71 alin. (1) lit. n) și o) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul
reținut din aceste venituri, conform art. 88 din Codul fiscal. 
 De asemenea, în Darea de seamă lunară (forma IPC18) la codurile 51-56 (codurile surselor de venit ROY b), DOB b), CC, DIV b), RCS
b), si PLT) se vor include veniturile achitate persoanelor nerezidente din sursele de venit altele decât salariul.
Arhiva
29.1.6.2.4. Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă lunară (forma IPC) la reflectarea venitului achitat persoanei fizice ce nu practică
activitate de întreprinzător aferentă transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății
mobiliare/imobiliare și impozitul pe venit reținut la sursa de plată?
    Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă
privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de
stat obligatorii calculate (forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.
     Prin urmare, potrivit modului de completare a acesteia, venitul achitat persoanei fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător,
aferent transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății mobiliare/imobiliare și impozitul
reținut, urmează a fi reflectate la codul sursei de venit „FOL”.
     (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prevederilor Codului fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019,
în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.6.2.5.
 Cum se reflectă în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) suma venitului sub formă de royalty achitat persoanei fizice, precum
și suma impozitului reținut?

 În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, rețin și achită la buget
un impozit în mărime de 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice.
 Astfel, potrivit prevederilor Instrucțiunii privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)
aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.126 din 4 octombrie 2017, veniturile sub formă de royalty achitate în folosul
persoanelor fizice și impozitul reținut, urmează a fi reflectate la codul sursei de venit „ROY”.  
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017
Arhiva
29.1.6.2.6.
În care rînd al Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) urmează a fi reflectate veniturile sub formă de dobîndă, îndreptate în
favoarea nerezidentului?

 Veniturile nerezidentului, obținute sub formă de dobîndă, urmează să se reflecte în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe
venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma
IPC18) la rîndul cu codul 52 - Dobînzi (codul sursei de venit – DOB b)).  
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017
Arhiva
29.1.6.2.7.
În care rînd al Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) urmează să se reflecte veniturile sub formă de royalty, îndreptate în
favoarea nerezidentului?

 Veniturile nerezidentulu, obținute sub formă de royalty, urmează să se reflecte în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit,
a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)
în rîndul cu codul 51 – Royalty (codul sursei de venit – ROY B)).
Arhiva
29.1.6.2.8.
Agentul economic, care nu are înregistrate subdiviziuni sau au subdiviziuni înregistrate în aceiași unitate administrativă, trebuie să
completeze anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), repartizat pe subdiviziuni?

 Anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), care se prezintă lunar, conține informația
privind repartizarea impozitul pe venit calculat din salarii pe pe subdiviziuni.
 Prin urmare, anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), sunt obligați de a o completa
contribuabilii care au subdiviziuni situate în afara unității administrativ-teritorială în care se află sediul central.
 Totodată, contribuabilii care nu au subdiviziuni sau au subdiviziuni amplasate în aceeași unitate administrativă, ca și sediul central, nu
au obligația de a completa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18).
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017)
Arhiva
29.1.6.2.9.
În cazul în care agentul economic are înregistrate subdiviziuni care este procedura de repartizare pe subdiviziuni a impozitului pe venit
reținut la sursa de plată?

 În cazul în care contribuabilul are subdiviziuni în aceeași localitate unde se regăsește și sediul central, precum și în alte localități,
informația despre subdiviziunile situate în aceeași localitate poate fi specificată o singură subdiviziune din aceeași localitate fie separat pe
fiecare subdiviziune în parte. În același timp, codul subdiviziunii specificat în documentul de plată la achitarea impozitului pe venit reținut
la sursa de plată, trebuie să coincidă cu codul subdiviziunii reflectat în anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea
impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
calculate (Forma IPC18).
 Astfel, în anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă menționată urmează a fi reflectată doar informația privind repartizarea sumelor
impozitului pe venit reținute din salarii pe subdiviziuni, în decursul lunii de raportare.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017
Arhiva
29.1.6.2.10.
La care cod din clasificația economică se va achita impozitul pe venit reținut la plata veniturilor reflectate în Darea de seamă privind
reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
calculate (Forma IPC18)?

 Pentru a achita impozitul pe venit reținut la sursa de plată, reflectat în Darea de seamă forma IPC18, urmează a fi utilizat generatorul
codurilor IBAN (http://mf.gov.md/ro/iban), care generează codul necesar pentru încasări în dependență de indicatorii selectați.
Arhiva
29.1.6.2.11.
Este obligat beneficiarul de lucrări din agricultură să completeze și să prezinte Informația privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale
aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19) pentru lucrătorii zilieri ?

 Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19) se completează în
corespundere cu ordinele întocmite de către angajator pentru următoarele situaţii ce ţin de raporturile de muncă:  
a) în cazul angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă; 
b) aflare a persoanei în perioada unui risc asigurat (îngrijire a copilului până la 3 ani, îngrijire a copilului de la 3 la 4 ani, concediul
paternal); 
c) stabilire a unei funcţii care acordă dreptul la pensie în condiţii speciale. În cazul dat nu se întocmeşte ordinul de către angajator, pct. 3
din Instrucţiune cu privire la modul de completare a Informaţiei privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de
muncă (Forma IRM19), anexa nr.4 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.126 din 4 octombrie 2017. 
 Totodată, în conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de
zilieri nr. 22/2018 raportul dintre zilier şi beneficiar se stabileşte în condiţiile prevăzute la art.1 din Legea menționată, prin acordul de
voinţă al părţilor, fără încheierea în formă scrisă a unui contract individual de muncă.  
 Respectiv, deoarece raporturile de muncă nu se stabilesc prin contractul individual de muncă, dar prin acordul de voinţă al părţilor,
beneficiarul de lucrări din agricultură nu va fi obligat să completeze și să prezinte Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale şi
medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19).
29.1.6.2.12.
Cum urmează a fi reflectate în Darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile achitate în favoarea persoanelor fizice de către entitate, de la
transmiterea în arendă a terenurilor agricole?

 Potrivit prevederilor capitolului II din Instrucțiunea privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe
venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma
IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, la codul 32 (codul sursei de venit PLs)) în col.4 se reflectă
suma venitului calculat și îndreptat spre achitare din care nu urmează să se reţină în prealabil impozitul pe venit (art.90 din Codul fiscal).
29.1.6.2.13. Cum urmează de a fi reflectate indemnizaţiile de eliberare din serviciu în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)?

     Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul
menționat.
    Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare
din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu
reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.
     Astfel, în cazul în care vor avea loc achitările indemnizațiilor de concediere la data concedierii, în conformitate cu art.186 alin.(1) lit. a)
din Codul muncii, acestea urmează a fi impozitate aplicînd prevederile alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, ținînd cont de scutirile solicitate de
angajat și de deduceri, și cotele stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal.
    Respectiv, în cazul în care pe parcursul anului fiscal de gestiune sumele indemnizaţiei au fost achitate conform prevederilor art.186 alin.
(1) lit.a) din Codul muncii, la completarea Dării de seamă menționate, acestea se vor reflecta la codul 11 (codul sursei de venit SAL).
      În situația în care, indemnizaţiile de eliberare din serviciu, sunt achitate conform prevederilor art.186 alin.(1) lit.b) și c) din Codul
muncii, în luna a doua și a treia ulterior momentului rezilierii contractului de muncă, acestea cad sub regimul fiscal stabilit la art. 90 din
Codul fiscal, cu reţinerea impozitului pe venit în mărime de 12%, urmează a fi reflectate la codul 31 din Darea de seamă menționată la
codul sursei de venit PL.
     Totodată, în cazul lichidării unităţii, prin acordul scris al părţilor, potrivit art.186 alin.(1) lit.d) din Codul muncii, este prevăzută
achitarea sumei indemnizației integral pe toate 3 luni, la data concedierii.
      Prin urmare, în cazul în care vor avea loc achitările indemnizațiilor de concediere la data concedierii, în conformitate cu art.186 alin.
(1) lit. d) din Codul muncii, acestea urmează a fi impozitate, aplicând prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, ținînd cont de scutirile
solicitate de angajat, de deduceri, de cotele stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal, acestea urmează a fi reflectate în Darea de seamă
menționată la codul 11 (codul sursei de venit SAL).
    (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prevederilor Codului fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019,
în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.6.2.14.

29.1.6.2.15.
Apare obligația de a reflecta în Darea de seamă (forma IPC18) venitul în folosul nerezidentului, dacă potrivit tratatului internațional acest
venit este scutit de impunere?

 În conformitate cu art. 793 alin.(1) din Codul fiscal, prevederile tratatelor internaționale prevalează asupra legislației fiscale din
Republica Moldova, cu condiția prezentării plătitorului de venit a certificatului de rezidență pînă la momentul efectuării plății.  
 Totodată, potrivit prevederilor art. 793 alin.(2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaționale, nerezidentul are
obligația de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidență eliberat de autoritatea competentă
din statul său de rezidență. 
 Conform Modului de completare a Tabelului nr. 1 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă privind reținerea
impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
calculate (Forma IPC18), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017, pentru plățile reflectate la codurile
51 – 56 din Darea de seamă respectivă, în cazul în care acestea potrivit tratatelor internaționale privind evitarea dublei impuneri se
scutesc de impozitare, se vor completa doar indicatorii din col.4 „Venit calculat și îndreptat spre achitare (lei)”.  
 Astfel, dacă conform prevederilor tratatului internațional venitul este scutit de aplicarea impozitului pe venit, și respectiv nu apare
obligația de reținere a impozitului la sursa de plată în Republica Moldova, atunci la completarea Dării de seamă forma IPC18 se va
completa doar coloana 4 cu indicarea sumei aferent venitului respectiv calculat și îndreptat spre achitare.
Arhiva
29.1.6.2.16.
Cum se vor reflecta în Darea de seama (forma IPC18) veniturile sub formă de salariu (onorarii conducătorilor, fondatorilor sau membrilor
consiliului de administrație) achitate nerezidenților?

 Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului
(acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau
membrilor consiliului de administrație și/sau alte plăți primite de membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente,
indiferent de locul exercitării efective a obligațiilor administrative încredințate acestor persoane, se consideră venituri ale nerezidenților
obținute în Republica Moldova. 
 Conform art. 73 alin. (4) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art.71 alin. (1) lit. n), urmează a fi supuse
impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88 din Cod, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.  
 Astfel, conform Notei explicative la Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, în Darea de seamă
(forma IPC18) veniturile specificate la art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul reținut
din aceste venituri, conform art. 88 din Cod, se reflectă la codul sursei de venit SAL.  
 Totodată, aceste venituri vor fi reflectate anual și în Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul
angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decît salariul și impozitul pe venit reținut din aceste plăți (forma
IALS).
Arhiva
29.1.6.2.17.

29.1.6.2.18.
În care rînd al Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) urmează să se reflecte veniturile sub formă de dobîndă, precum și
impozitul reținut la sursa de plată conform art. 89 din Codul fiscal?

 Veniturile persoanei fizice, obținute sub formă de dobînzi, precum și impozitul pe venit reținut la sursa de plată conform art. 89 din
Codul fiscal, urmează să se reflecte în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) în rîndul cu codul 21 „Dobînzi, art. 89
din Codul fiscal” (codul sursei de venit - DOB).
Arhiva
29.1.6.2.19.
Cum urmează să reflecte agentul economic în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), impozitul reținut din plățile efectuate în
folosul persoanei fizice la desfacerea, prin unitățile comerțului de consignație, a mărfurilor?

 Potrivit prevederilor art. 901 alin. (36) din Codul fiscal fiecare comisionar reține un impozit în mărime de 10% din plățile efectuate în
folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor țărănești (de fermier), pe veniturile obținute de către
acestea aferente desfacerii prin unitățile comerțului de consignație a mărfurilor.
 De asemenea, potrivit modului de completare a Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din
04.10.2017, la codul 48 cu codul sursei de venit „CSM” se indică plăţile efectuate în folosul persoanelor fizice, cu excepţia
întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente desfacerii prin
unităţile comerţului de consignaţie a mărfurilor art.901 alin.(36) din Codul fiscal”.
 Prin urmare, impozitul reținut conform art. 901 alin. (36) din Codul fiscal se va reflecta la codul sursei de venit „CSM”.
 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în
vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial nr. 383-388 din 03.11.2017)
Arhiva
29.1.6.2.20.
Va fi obligat contribuabilul să prezinte darea de seamă Forma IPC18 cu indicarori „0” (zero)?

 Potrivit art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, plătitorii veniturilor prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii
în care au fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate. 
 Formularul dării de seamă menționate (Forma IPC18) a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.
În tabelul nr.3 din darea de seamă menționată contribuabilii urmează să declare contribuțiile de asigurări sociale și informația privind
evidența nominală a asiguraților.  
 În același timp, art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, stabilește că
angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuţii de asigurări sociale şi nu au angajaţi nu au obligaţia prezentării dării de
seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări
sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă. 
 Prin urmare, în cazul în care în luna de gestiune nu au fost efectuate plăți în folosul persoanelor fizice, nu au fost calculate contribuții de
asigurări sociale şi nu au angajaţi, contribuabilul nu va prezenta darea de seamă pentru luna respectivă (Forma IPC18).
Arhiva
29.1.6.2.21.
Cum urmează să se reflecte în Darea de seamă lunară (forma IPC) impozitul reținut din veniturile obținute de către persoanele fizice care nu
desfășoară activitate de întreprinzător aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor
derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural (art. 901 alin. (35) Codul
fiscal)?

 Conform art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, aferent veniturilor, obținute de persoanele fizice care nu desfășoară activitate de
întreprinzător, în legătură cu livrarea producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor
derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural, se aplica reținerea
finală a impozitului pe venit la sursa de plată în mărime de 5%. 
 Potrivit capitolului II din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă (forma IPC18), aprobată prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, veniturile respective și impozitul pe venit reținut, se reflectă în tabela nr.1 la Darea de
seamă menționată (cod 47 și codul sursei de venit „LIV”), care se prezintă lunar pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost
efectuate plățile respective.
Arhiva
29.1.6.2.22.
Au obligația să prezinte lunar Darea de seamă IPC18 cu indicile „0”, întreprinderile individuale care nu au persoane angajate prin contract
individual de muncă?

 Întreprinderile individuale care nu au persoane angajate prin contract individual de muncă umrează să prezinte anual (pînă la data de 15
ianuarie a anului următor celui de gestiune) Darea de seamă privind calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi
evidenţa nominală a asiguraţilor în sistemul public de asigurări sociale (Forma CAS18-AN), aprobată prin Ordinul Ministerului
Finanţelor nr.126 din 04.10.2017.
 Prin urmare, în lipsa persoanelor angajate, nu apare obligația de a prezenta lunar Forma IPC18 cu indicile „0”.
 29.1.6.2.23.
Cum se vor reflecta în Darea de seama lunară (forma IPC18) veniturile achitate persoanelor fizice – zilieri?

 Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional
desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de
muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.  
 Din plățile achitate zilierilor pentru serviciile și lucrările ocazionale efectuate, beneficiarii urmează să rețină la sursa de plată impozitul pe
venit conform art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, aplicînd cota prevăzută la art.15 lit. a) din Codul fiscal.
 Conform capitolului II din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, veniturile respective și impozitul pe venit reținut, se reflectă în tabela nr.1 la Darea de
seamă menționată (cod 11 și codul sursei de venit „SAL”), care se prezintă lunar pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost
efectuate plățile menționate.
Arhiva
29.1.6.2.24.
Va fi oare obligată societatea cu răspundere limitată, administratorul căreia este și unicul fondator, să prezinte darea de seamă forma IPC18
în cazul în care aceasta nu are angajați?

 Potrivit prevederilor art.128 din Codul muncii și art.2 din Legea salarizării nr.847/2002, salariu reprezintă orice recompensă sau câștig
evaluat în bani, plătit salariaților de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă,
pentru munca executată sau ce urmează a fi executată. 
 În acest context, ținând cont de caracterul sinalagmatic al contractului individual de muncă, care presupune existența a două părți
(angajatorul și salariatul), în cazul fondatorului societății cu răspundere limitată care este concomitent și conducătorul (administratorul)
unității respective, lipsește faptul prezenței angajatorului și a salariatului. În cazul menționat nu are loc încheierea contractului individual
de muncă și, respectiv, lipsește faptul primirii salariului în sensul Codului muncii sau al Legii salarizării.
 Prin urmare, societatea cu răspundere limitată, administratorul căreia este și unicul fondator, care în luna de gestiune nu achită plăți în
folosul persoanelor fizice, nu calculează contribuii de asigurări sociale și nu are angajați, nu are obligația de a prezenta darea de seamă
forma IPC18 pentru perioada de gestiune.
29.1.6.2.25.
Urmează oare organizațiile sindicale să prezinte darea de seamă forma IPC18 cu indicele zero (0) în cazul în care acestea nu au angajați?

 În conformitate cu prevederile art.1 din Legea sindicatelor nr.1129/ 2000 prin noțiunea „sindicate” se subînțelege asociații din care fac
parte, pe principii benevole, persoane fizice unite după interese comune, inclusiv ce țin de activitatea lor, și constituite în scopul apărării
drepturilor şi intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale colective și individuale ale membrilor lor. 
 În temeiul prevederilor capitolului V din Legea nominalizată, cu persoanele alese în organele sindicale şi eliberate de la locul de muncă de
bază se încheie contract individual de muncă pe durata mandatului acesteia. 
 Prin urmare, în cazul în care organizația sindicală are persoane angajate prin contract individual de muncă pe durata mandatului
acesteia, potrivit art.92 alin.(2) din Codul fiscal, prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au
fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute şi
contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate. 
 Formularul dării de seamă menționate (Forma IPC18) a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.
În tabelul nr.3 din darea de seamă menționată contribuabilii urmează să declare contribuțiile de asigurări sociale și informația privind
evidența nominală a asiguraților. 
 În același timp, art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, stabilește că
angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuții de asigurări sociale şi nu au angajați nu au obligația prezentării dării de
seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări
sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă.
 În cazul în care organizația sindicală, în luna de gestiune, nu a efectuat plăți în folosul persoanelor fizice, nu a calculat contribuții de
asigurări sociale şi nu are angajați, pentru organizația în cauză nu apare obligația de a prezenta pentru luna respectivă darea de seamă
(Forma IPC18).
29.1.6.2.26. Cum se reflectă în darea de seamă lunară (forma IPC) veniturile din cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri?

        În conformitate cu prevederile art. 901 alin (33) din Codul fiscal fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un
impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în
care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal. 
        Astfel, potrivit prevederilor Instrucțiunii privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)
aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.126 din 4 octombrie 2017, veniturile sub formă de cîştiguri de la loterii şi/sau pariuri
urmează a fi reflectate la codul sursei de venit ,,NOR”. 
        Temei: Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 19 din 28 ianuarie 2020

29.1.6.3.1.
Este obligată entitatea să reflecte în Dările de seamă anuale datele privind plățile, menționate în art. 90 1 din Codul fiscal?
 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.
88–91 vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor
indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile,
precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include şi datele despre persoanele şi/sau
veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art.90, precum şi sumele veniturilor achitate în folosul lor. În cazul în care, pe
parcursul perioadei fiscale, persoanele care sînt obligate să reţină la sursă impozitul se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare,
acestea urmează să prezinte darea de seamă menţionată în termen de 15 zile de la data aprobării bilanţului de lichidare/ repartiţie a
întreprinderii în proces de lichidare sau reorganizare. 
 Astfel, în cazul achitării venitului, care a fost impozitat prin reținere finală la sursa de plată conform art. 901 din Codul fiscal, agentul
economic va reflecta în Darea de seamă anuală suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut.  
 În cazul în care entitatea se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să prezinte darea de seamă menționată
în termen de 15 zile de la data aprobării bilanțului de lichidare/ repartiție a întreprinderii în proces de lichidare sau reorganizare.
Arhiva
29.1.6.3.2.
Arhivă conform Ordinului SFS nr. 185 din 19.04.2019.

Arhiva
29.1.6.3.3.
Cum urmează a fi completate rubricile care se referă la codul fiscal al persoanei în Nota de informare privind salariul și alte plăti efectuate de
către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decît salariul și impozitul pe venit reținut din
aceste plăti (forma IALS), în condițiile în care acesta nu dispune de cod fiscal?

 Ținînd cont de prevederile art. 163 alin. (6) din Codul fiscal, codul fiscal al oricărei persoane fizice – cetăţean al Republicii Moldova,
cetăţean străin sau apatrid reprezintă codul personal indicat pe verso-ul buletinului de identitate sau este identic cu numărul actului de
identitate al cetăţeanului străin sau al apatridului.  
 Codul fiscal al persoanelor fără buletin de identitate reprezintă seria şi numărul pașaportului, iar dacă nu au nici paşaport, seria şi
numărul certificatului de naştere sau al altui act de identitate.
Arhiva
29.1.6.3.4.
Vor fi reflectate în Nota de informare (forma IALS) veniturile achitate în favoarea persoanelor fizice de către entitate, de la care nu apare
obligația de reținere a impozitului potrivit art. 90 din Codul fiscal?

 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 90
din Cod, vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă (Nota de
informare (forma IALS), în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în
folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include şi
datele despre persoanele şi/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art. 90, precum şi sumele veniturilor achitate în folosul
lor. 
 Astfel, în cazul în care, pe parcursul anului, în adresa persoanelor fizice au fost achitate careva venituri, de la care nu apare obligația de
reținere a impozitului de 7%, aceste venituri urmează a fi reflectate în darea de seamă forma IALS, la codul sursei de venit PLs).
Arhiva
29.1.6.3.5.
Cum se vor executa obligațiile angajatorului de reținere și achitare a impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale și prime de
asigurare obligatorie de asistență medicală, în cazul încasării de către executorul judecătoresc, conform deciziei instanței de judecată, a sumelor
ce urmează a fi achitate persoanei fizice, fără efectuarea reținerilor conform legislației?

 În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și
facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un
impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. 
 De asemenea, prevederi privind calcularea și reținerea de către angajator, a contribuțiilor de asigurări sociale si prime de asigurări
obligatorii de asistenta medicală sunt stabilite în art. 20 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nr.489-XIV din 08.07.1999,
precum și în art. 25 din Legea cu privire la mărimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta
medicala nr. 1593 din 26.12.2002.  
 În cazul în care de către executorul judecătoresc s-au încasat forțat sume ce urmează a fi achitate persoanelor fizice, fără a fi calculat si
reținut impozitul pe venit la sursa de plată, contribuții de asigurări sociale si prime de asigurare obligatorie de asistență medicală,
angajatorul este obligat în termen de pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, să prezente organului fiscal teritorial o
dare de seama fiscala anuală (forma IALS) privind salariu și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, în care va indica
numele si prenumele (denumirea), adresa si codul fiscal al persoanelor fizice, suma venitului transferat, fără a indica impozitul pe venit,
contribuții individuale de asigurări sociale si prime de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente sumei transferate.  
 Cît privește calcularea si reținerea contribuțiilor de asigurări sociale și a primelor de asigurări obligatorii de asistență medicală,
angajatorul, conform legislației în vigoare, urmează să calculeze și achite din cont propriu, inclusiv și pentru angajați:  
 - contribuțiile de asigurări sociale, conform tarifului stabilit pentru perioada în care urmau de a fi calculate aceste plăți; 
 - primele de asistență medicală, conform tarifelor stabilite pentru perioada fiscala în care s-au transferat aceste sume.
Arhiva
29.1.6.3.6.
Arhivă (întrebare și răspuns la nr. 29.1.6.11.)

29.1.6.3.7.
Se vor reflecta oare în darea de seamă anuală (forma IALS) veniturile angajaților/persoanelor fizice, provenite din surse de venit
neimpozabile, specificate în art. 20 din Codul fiscal?

 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art.
88–91 vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor
indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile,
precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut. Această dare de seamă va include și datele despre persoanele și/sau
veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art. 90, precum și sumele veniturilor achitate în folosul lor.
 Astfel, în dările de seamă lunară (forma IPC), precum și anuală (forma IALS), angajatorul urmează să declare salariul, alte plăți
efectuate în folosul angajatului/persoanei fizice și impozitul pe venit reținut din aceste plăți conform art. 88-91 din Codul fiscal, indicînd și
datele despre persoanele și veniturile scutite de impozitarea prealabilă conform art. 90 din Codul fiscal.  
 În cazul în care venitul angajatului/persoanei fizice provine din surse pe venit neimpozabile, specificate în art. 20 din Codul fiscal, acesta
nu se va reflecta în dările de seama menționate.
29.1.6.3.8.
Cum se reflectă în darea de seamă anuală veniturile angajaților ce desfășoară activitate de realizare de programe care parțial sunt scutite de
impozitul pe venit?

 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art.
88–91 din Codul fiscal, vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de
seamă, în care vor indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost
efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut. 
 Astfel, reieșind din prevederile art. 92 din Codul fiscal, în dările de seamă lunare și anuale se vor include veniturile impozabile și
impozitul pe venit reținut la sursa de plată. 
 Prin urmare, dat fiind faptul că, veniturile obținute de către angajați, specialitățile cărora sunt indicate în lista activităților de realizare
de programe (Anexa nr. 1 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr. 1164 – XIII din 24 aprilie 1997),
care parțial sunt scutite de impozitul pe venit, vor fi incluse în dările de anuale (forma IPC18, IALS) doar suma veniturilor impozabile și
impozitul pe venit reținut la sursa de plată, la codul sursei de venit SALa).
29.1.6.3.9.
Cum se vor reflecta în darea de seamă anuală (forma IALS) veniturile persoanelor fizice nerezidente aferente activității desfășurate conform
contractului (acordului) de muncă sau în baza altor contracte cu caracter civil?

 În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin
de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la
deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv. 
 Potrivit alin. (4) din articolul menționat, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 lit. n) și o), urmează a fi supuse
impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri. 
 Astfel, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor
contracte cu caracter civil, specificate la lit. n), precum și veniturile sub formă de facilități, specificate la lit. o) din art. 71 al Codului fiscal,
se vor impozita la sursa de plată potrivit art. 88 din Codul fiscal, în modul stabilit de Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe
venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice
care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.
697 din 22 august 2014. 
 Prin urmare, veniturile specificate la art. 71 lit. n) și o) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul reținut din
aceste venituri, conform art. 88 din Codul fiscal, se reflectă în Nota de informare anuală (forma IALS) în col. 5 cu codul sursei de venit
SAL.
29.1.6.3.10.
Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă anuală (forma IALS) la reflectarea venitului achitat persoanei fizice ce nu practică
activitate de întreprinzător aferent transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății mobiliare/imobiliare și
impozitul pe venit reținut la sursa de plată?

 În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art.
88–91 din Codul fiscal, vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de
seamă, în care vor indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost
efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut. 
 Prin urmare, potrivit modului de completare a dării de seamă anuală (forma IALS), veniturile achitate persoanelor fizice, care nu
desfășoară activitate de întreprinzător, aferent transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății
mobiliare/imobiliare și impozitul reținut din acestea, urmează de a fi reflectate în col. 5 cu codul sursei de venit „FOL”.
29.1.6.3.11.
Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă anuală (forma IALS) la reflectarea venitului sub formă de salariu (onorarii
conducătorilor, fondatorilor sau membrilor consiliului de administrație) achitat persoanei fizice nerezidente?

 Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului
(acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau
membrilor consiliului de administrație și/sau alte plăți primite de membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente,
indiferent de locul exercitării efective a obligațiilor administrative încredințate acestor persoane, se consideră venituri ale nerezidenților
obținute în Republica Moldova. 
 Conform art. 73 alin. (4) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 alin. (1) lit. n), urmează a fi
supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88 din Cod, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.  
 Astfel, veniturile obținute sub formă de salariu (onorarii conducătorilor, fondatorilor sau membrilor consiliului de administrație), se vor
impozita la sursa de plată potrivit art. 88 din Codul fiscal, în modul stabilit de Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit
din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care
nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697
din 22 august 2014. 
 Prin urmare, veniturile specificate la art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenților, precum și impozitul reținut
din aceste venituri, conform art. 88 din Codul fiscal, se reflectă în Nota de informare anuală (forma IALS) în col. 5 cu codul sursei de venit
SAL.
29.1.6.3.12.
Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă anuală (forma IALS) la reflectarea veniturilor obținute de către persoanele fizice care nu
desfășoară activitate de întreprinzător aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor
derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural (art. 901 alin. (35) Codul
fiscal)?

 În conformitate cu art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, aferent veniturilor obținute de persoanele fizice care nu desfășoară activitate de
întreprinzător, în legătură cu livrarea producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor
derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural, se aplica reținerea
finală a impozitului pe venit la sursa de plată în mărime de 5%. 
 De asemenea, conform art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, veniturile respective și
impozitul reținut urmează să fie declarate prin darea de seamă anuală (forma IALS), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.
149 din 05.09.2018, indicînd numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice în folosul căreia au fost efectuate
plățile, cu reflectarea în col. 5 a codului sursei de venit „LIV”.
29.1.6.3.13.
Cum se vor reflecta în Darea de seama anuală (forma IALS18) veniturile achitate persoanelor fizice –zilieri?

29.1.6.3.14.
Cum urmează a fi raportată informația privind persoanele întreținute în Anexa la Forma IALS18 după modificările operate în formular și
Modul de completare al acestuia prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.115 din 20 august 2019?

 În conformitate cu art.92 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.6918 şi art.88–
91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea câştigurilor nu
depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare
încheierii anului fiscal, o dare de seamă (Forma IALS18), în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al
persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut.  
 Astfel, în anexa la Forma IALS18 “Informaţia privind persoanele întreţinute”, în coloana 1 se indică numărul curent al angajatului.
Respectiv, înscrierile în anexa la Forma IALS18 se efectuează în mod consecutiv. Totodată, însă în cazul în care angajatul a solicitat două
sau mai multe scutiri pentru persoanele întreţinute, datele reflectate în col. 1 şi 2 ale anexei (numărul curent şi codul fiscal al angajatului)
se repetă pentru fiecare persoana întreţinută. 
 Prima perioadă de raportare conform modificărilor efectuate este perioada fiscală 2019.
29.1.6.3.15.
În coloana 6 ”Suma totală a venitului îndreptat spre achitare în perioada fiscală” din Nota de informare (forma IALS) la codul sursei de venit
SAL, se indică suma salariului brut sau net?

 Conform modului de completare a Notei de informare (Forma IALS), aprobat respectiv prin Ordinele Ministerului Finanțelor nr. 140 din
20 noiembrie 2017, nr. 149 din 5 septembrie 2018, în coloana 6 se indică suma totală a venitului îndreptat spre achitare în perioada
fiscală. 
 Totodată, potrivit Instrucțiunii privind modul de completare a Dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de
asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), aprobată
prin Ordinul Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017, în coloana 4 din darea de seamă respectivă se indică suma venitului calculat și
îndreptat spre achitare în luna de gestiune sub formă de salarii și facilități fiscale conform art. 88 alin. (1) din Codul fiscal (suma
respectivă se reflectă fără deducerea primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicală și a contribuțiilor individuale de asigurări
sociale de stat obligatorii), inclusiv veniturile specificate la art.71 alin.(1) lit. n) și o) din Codul fiscal achitate în folosul nerezidenților,
precum și veniturile specificate la art. 88 alin. (5) din Codul fiscal. 
 Conform art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, darea de seamă anuală (Forma IALS) trebuie să cuprindă informația privind: numele și
prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma totală a plății și
a impozitului pe venit reținut. 
 Prin urmare, în coloana 6 din Nota de informare (Forma IALS) la codul sursei de venit SAL, urmează a indica venitul calculat și
îndreptat spre achitare, fără deducerea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiilor individuale de asigurări
sociale de stat obligatorii pentru perioada de gestiune.
Arhiva
29.1.6.3.16.
Cum se prezentă nota de informare anuală (forma IALS) dacă agentul economic are mai multe subdiviziuni?

 Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 88–91 vor prezenta
Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele și
prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma
totală a plății și a impozitului pe venit reținut. Această dare de seamă va include și datele despre persoanele și/sau veniturile scutite de
impozitare prealabilă conform art. 90, precum și sumele veniturilor achitate în folosul lor. În cazul în care, pe parcursul perioadei fiscale,
persoanele care sunt obligate să rețină la sursă impozitul se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să
prezinte darea de seamă menționată în termen de 15 zile de la data aprobării bilanțului de lichidare/ repartiție a întreprinderii în proces
de lichidare sau reorganizare. 
 Astfel, Nota de informare (forma IALS), urmează a fi prezentată cu includerea informației privind veniturile achitate de agentul
economic în favoarea angajaților care activează în cadrul tuturor subdiviziunilor, precum şi a plăților efectuate în favoarea terților și
impozitului reținut din acestea pe parcursul perioadei fiscale de gestiune, în conformitate cu art. 92 alin. (3) din Codul fiscal.
Arhiva
29.1.6.3.17.
Comasat cu întrebarea şi răspunsul la nr. 29.1.6.25.

Arhiva
29.1.6.3.18.
Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă anuală (forma IALS) la reflectarea veniturilor scutite de impozitare prealabilă conform
art.90 alin.(4) din Codul fiscal?
Potrivit Instrucțiunii cu privire la modul de completare a Darii de seamă lunare (formularul IPC18), anexa nr.2 la Ordinul Ministerului
Finanțelor nr.126 din 04.10.2017, la codul sursei PLs) (codul 32 col.4 ) se indică suma veniturilor din care nu urmează să se rețină
impozitul pe venit conform art. 90 alin.(4) din Codul fiscal.
        Respectiv, în darea de seamă anuală (forma IALS) entitatea urmează să indice la codul sursei PLs) următoarele plăți efectuate pe
parcursul perioadei fiscale în folosul persoanei fizice, scutite de impozitare prealabilă conform art.90 (4) din Codul fiscal:
- la înstrăinarea mijloacelor de transport rutier; 
- la înstrăinarea valorilor mobiliare;
- la arenda terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform
contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital;
- la lichidarea agentului economic, plăţile achitate în formă nemonetară. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din
19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.1.6.3.19.
Vor fi reflectate în Nota de informare (forma IALS18) veniturile achitate sub formă de cîştiguri de la loterii şi/sau pariuri?
În conformitate cu prevederile art. 901 alin (33) din Codul fiscal fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un
impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în
care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.
Totodată, potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.6918 şi art.88–91,
cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea câştigurilor nu depăşeşte
scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare
încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau
juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut.
Respectiv, plătitorul de cîştiguri urmează să reflecte în Nota de informare (forma IALS) veniturile sub formă de cîştiguri de la loterii
şi/sau pariuri, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu va depăşi scutirea
personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

29.1.6.4.1.
Cum se determină suma impozitului pe venit, pentru întreprinzătorul individual și în ce formă are loc prezentarea dărilor de seama?

 Determinarea obligațiilor fiscale se efectuează conform cu prevederile titlului II al Codului fiscal, precum și potrivit actelor normative
adoptate în conformitate cu acesta. 
 Menționăm că, mărimea cotelor privind impozitul pe venit sunt stabilite la art. 15 al Codului fiscal. 
 Conform prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal, întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier) al căror număr
mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depășește 3 unități și care nu sînt înregistrați ca plătitori de T.V.A. prezintă, nu
mai tîrziu de 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, darea de seamă fiscală unificată. 
 Totodată, întreprinzătorul individual care nu se conformă prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal urmează să prezinte Declarația cu
privire la impozitul pe venit. 
 În conformitate cu art. 187 alin. (2) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este obligat
să prezinte Serviciului Fiscal de Stat dări de seamă privind impozitele, taxele, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi
contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii. 
 Potrivit alin. (21) din articolul menționat, darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de
raportare electronică, în forma şi în modul reglementat de Serviciul Fiscal de Stat, după cum urmează:  
 b) începînd cu 1 ianuarie 2013 – de către subiecţii înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A.;  
 c) începînd cu 1 iulie 2016 – de către subiecţii care au, conform numărului scriptic de salariaţi înregistrat în anul precedent, mai mult de
10 persoane angajate prin contract individual de muncă ori prin alte contracte; 
 d) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către contribuabilii care la situaţia din 1 ianuarie 2016 aveau angajaţi mai mult de 5 salariaţi;  
 e) începînd cu 1 ianuarie 2017, pentru perioadele fiscale începînd cu anul 2017 – de către subiecţii care desfăşoară activitate profesională
în sectorul justiţiei; 
 f) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei; 
 g) începînd cu 1 ianuarie 2019 – de către contribuabilii care au 5 şi mai mulţi angajaţi.  
 În cazurile în care întreprinzătorul individual nu se conformă celor menționate, acesta va prezenta Darea de seamă pe suport de hîrtie.  
 Astfel, indiferent de faptul unde întreprinzătorul individual se află la evidență acesta va depune darea de seamă fiscală unificată sau
Declarația cu privire la impozitul pe venit pe suport de hîrtie la oricare subdiviziune a Serviciului Fiscal de Stat.  
 Totodată, pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md sunt afișate toate formele de dări de seamă fiscale, precum și modul
de completare a acestora.
Arhiva
29.1.6.4.2.
Cum urmează a fi prezentate Darea de seamă fiscală unificată pentru anul 2018 de către întreprinzătorul individual și gospodăria ţărănească
 (de fermier)?

 Potrivit art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr. 1164/1997 sînt obligaţi să
prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, distinct, pentru etapa I şi, respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale 2018 persoanele
fizice care sînt rezidenţi ai Republicii Moldova şi au obligaţii privind achitarea impozitului pentru etapa I şi, respectiv, etapa a II-a a
perioadei fiscale 2018. 
 Totodată, conform art. 49 alin. (2) lit.a) din Legea menționată cu excepţia cazurilor prevăzute la art.83 alin.(5)–(10) din Codul fiscal,
declaraţiile cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 25 martie 2019 în cazul formelor
organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei. 
 Potrivit art. 83 alin. (11) din Codul fiscal prin derogare de la prevederile art.83 alin.(2) lit.d) din Codul fiscal, întreprinzătorul individual
sau gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3
unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA prezintă, nu mai tîrziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de
gestiune, o dare de seamă fiscală unificată (declaraţie) cu privire la impozitul pe venit. 
 Prin Ordinul SFS nr.456 din 08 septembrie 2018 a fost aprobată Darea de seamă unificată /(Declaraţie) (Formularul UNIF18). Potrivit
pct. 2.1 din Ordinul menționat pentru determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit pentru perioada fiscală 2018 şi
perioadele fiscale ulterioare, darea de seamă unificată se prezintă distinct, după cum urmează: 
 a) Darea de seamă fiscală unificată/(Declaraţie) (Forma UNIF14), aprobată prin Ordinul IFPS nr.1804 din 30 decembrie 2014 privind
aprobarea Dării de seamă fiscale unificate (Forma UNIF14) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.11-21, art.115) - pentru
etapa I; 
 b) Darea de seamă fiscală unificată/(Declaraţie) (Formularul UNIF18), aprobată conform prezentului ordin - începînd cu etapa II. 
 Prin urmare, întreprinzătorul individual și gospodăria ţărănească, în perioada fiscală 2018, pentru etapă I vor prezenta Darea de seamă
fiscală unificată/(Declaraţie) (Forma UNIF14),iar pentru etapa II Darea de seamă fiscală unificată/(Declaraţie) (Formularul UNIF18)

29.1.6.5.1.
Cum urmează de a fi completată col.2 ”codul fiscal al beneficiarul plății” din Nota de informare privind impozitul reținut din alte surse de
venit decît salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR14), în condițiile în care nerezidentul nu dispune de cod fiscal?

 În temeiul art. 163 din Codul fiscal, în cazul, persoanelor juridice și fizice nerezidente, în col.2 ”Codul fiscal al beneficiarul plății” din
Nota de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decît salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR14) se va
indica numărul actului de identitate a cetățeanului străin, similar codului fiscal în Republica Moldova. În cazul în care contribuabilul
plătitor de venituri nu dispune de informația aferentă codului fiscal al nerezidentului, Nota de infromare se va prezenta fără a completa
coloana menționată.

29.1.6.6.1.
Urmează de inclus în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit veniturile fondatorului întreprinderii individuale în
agricultură – gospodăriei țărănești (de fermier)?

 În conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) lit. d) sau alin. (11) din Codul fiscal, întreprinderea individuală în agricultură – gospodăria
țărănească (de fermier) prezintă Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN) sau darea de seamă unificată (declarație) cu
privire la impozitul pe venit (forma UNIF). 
 Obligația privind prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoana fizică care nu practică activitate de
întreprinzător (forma CET) apare la întrunirea condițiilor prevăzute la art. 83 alin. (2) din Codul fiscal.  
 Potrivit art. 15 lit. c) din Codul fiscal, suma totală a impozitului pe venit pentru întreprinderea individuală în agricultură – gospodăria
țărănească (de fermier) este în mărime de 7 % din venitul impozabil. 
 Impozitul pe venit din venitul impozabil al persoanei fizice care nu practică activitate de întreprinzător se determină luînd în considerație
cotele stabilite în art. 15 lit. a) din Codul fiscal. 
 În legătură cu faptul că cotele impozitului pe venit, stabilite în Codul fiscal pentru categoriile de plătitori enumerați mai sus, sunt diferite,
venitul obținut de fondatorul întreprinderii individuale în agricultură – gospodăriei țărănești (de fermier) nu se include în Declarația
persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET).

29.1.6.7.1.
Care este modalitatea de informare a lucrătorilor (foști lucrători) despre venitul obținut în perioada fiscală? Care este
termenul privind prezentarea informației respective?
  În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (4) din Codul fiscal, persoanele indicate la art. 92 alin. (3) sunt obligate, pînă la 1
martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile, să prezinte beneficiarului acestor plăti (cu excepția
celor ce au obținut venituri conform art. 901 și art. 91 alin. (1)) informații privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma
scutirilor acordate conform art. 33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) și (7), precum și suma impozitului reținut, în
cazul reținerii. 
 Totodată, informația respectivă urmează a fi prezentată utilizând formularul „Informația privind veniturile calculate și achitate în
folosul persoanei fizice (juridice) și impozitul pe venit reținut din aceste venituri”, anexa nr. 5 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.
140 din 20 noiembrie 2017.

29.1.7.1.1. În cazul achitării salariului pentru lipsa forţată de la serviciu, conform deciziei instantei de judecată, urmează de a reţine impozitul pe
venit la sursa de plată, precum şi urmează de a fi calculate contribuţii de asigurări sociale de stat şi prime obligatorii de asistenţă medicală?

Conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), fiecare patron care plateşte lucratorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate)
este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat, şi să reţină din aceste plăţi impozitul pe venit la sursa de plată.
Prevederi analogice de calculare şi reţinere, de către angajator, a contribuţiilor de asigurari sociale şi prime de asigurari obligatorii de
asistenţă medicală stabilesc şi art. 20 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nr.489-XIV din 08.07.1999, precum şi art.
25 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593
din 26.12.2002. Prin urmare, astfel de reţineri se vor efectua şi în cazul achitării salariului pentru lipsa forţată de la serviciu, stabilit în
baza hotărîrii instanţei de judecată, indiferent de faptul dacă în hotărîrea menţionata a fost indicată necesitatea reţinerii impozitului pe
venit şi a plăţilor menţionate.

29.1.7.1.2.
Care regim fiscal se aplică de către entitate, în cazul transmiterii cu titlu gratuit în folosul angajaţilor a bunurilor cu prilejul unei sărbători?
        Potrivit prevederilor  art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice -
angajaţi constituie venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron.
        Prin urmare, valoarea bunurilor care se vor acorda angajaţilor Companiei va fi stabilită în conformitate cu  art. 18 lit. o) din
Codul fiscal, ca sursă de venit impozabilă.
        De asemenea, menţionăm că conform art.88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu
(inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să
reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.
        Modul de reţinere a impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului este
prevăzut în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul
angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile
prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.
        Totodată, menționăm că, potrivit pct.3 din Regulamentul menționat, obiect al impunerii pentru angajaţi este venitul sub formă
monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare în folosul acestora sub formă de salarii (inclusiv primele şi facilităţile), exceptînd
scutirile şi deducerile la care au dreptul angajaţii, precum şi venitul îndreptat spre achitare sub formă de alte surse de venit
impozabile, indicate la art.18 din Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 693 din 11.07.2018 (publicată în Monitorul
Oficial nr.295-308 din 10.08.2018) și abrogării Hotărîrii Guvernului nr. 77 din 30.01.2008]
Arhiva
29.1.7.1.3. Care impozit urmează a fi reținut la sursa de plată, la acordarea cadourilor în legătură cu sărbatoare?
        În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv
primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din
aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.
        De asemenea, potrivit prevederilor art.18 lit. o) din Codul fiscal, alte venituri care nu au fost specificate la celelalte litere al
articolului menţionat, care se includ în venitul brut, constituie sursele de venit impozabile.
        În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din Codul fiscal, cota impozitului pe venit se determină pentru persoanele fizice,
întreprinzători individuali şi medicii de familie titulari ai practicii, care exercită activitate profesională independentă, în mărimea
stabilită la articolul menționat.
        Concomitent, în cazul în care, de către entitate conform documentelor stabilite de legislaţia în vigoare, sunt acordate cadouri
cu titlul de donaţie, acestea potrivit prevederilor art.20 lit. i), sunt considerate ca surse de venit neimpozabile.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018
(publicată în Monitorul Oficial nr. 309-320 din 17.08.2018), în vigoare din 01.10.2018]
Arhiva
29.1.7.1.4.
 Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din sumele achitate salariatului pentru lipsa forțată de la serviciu, în legătură cu
restabilirea acestuia la serviciu, conform hotărârii instanței de judecată?
        În conformitate cu prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii angajatorul este obligat sa compenseze persoanei
salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în
particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă.
        Totodată, comunicăm că în conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, salariul constituie sursa de venit
impozabilă, care se include în venitul brut.         Conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește
lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de
deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august
2014.
        Astfel, din suma salariului achitat pentru lipsa forțată de la serviciu, entitatea urmează sa rețină impozitul pe venit, potrivit
cotelor stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal.
        În partea ce ține de prime de asigurări obligatorii de asistență medicală, menționăm că acestea urmează să se calculeze în
modul general stabilit, cu excepția cazului în care persoana care a fost eliberată ilegal, nefiind angajat al entității deja deține polița de
asigurare medicală și prezintă documente confirmative privind achitarea acesteia pentru anul de gestiune.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 697 din 22.08.2014 (publicată în Monitorul
Oficial nr.256-260 din 29.08.2014) și abrogării Hotărîrii Guvernului nr.10 din19.01.2010]
Arhiva
29.1.7.1.5. Întrebarea se regăsește la nr.29.1.7.3.25
29.1.7.1.6.
Cum se va reține impozitul pe venit în cazul în care o persoană fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prestează servicii şi/sau
lucrări:
-fiind angajat al entității?
-nefiind angajat al entității?
        Conform prevederilor art. 88 alin.(5) al Codului fiscal, în cazul în care o persoană fizică care nu desfășoară activitate de
întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul conform
cotelor prevăzute la art.15 lit. a) al Codului fiscal.
        De asemenea, indiferent de faptul dacă persoana care prestează servicii şi/sau lucrări este angajat sau nu este angajat al
entității, în ambele situații din venitul achitat persoanei fizice pentru serviciile acordate urmează să se calculeze contribuţiile de
asigurări sociale în modul general stabilit de legislația în vigoare.
        În partea ce ține de prime de asigurări obligatorii de asistență medicală, menționăm că acestea urmează să se calculeze în
modul general stabilit, cu excepția cazului în care persoana care prestează servicii și/sau lucrări, nefiind angajat al entității deja
deține polița de asigurare medicală și prezintă documente confirmative privind achitarea acesteia pentru anul de gestiune.
Arhiva
29.1.7.1.7.
Urmează patronul de a reţine impozitul pe venit la achitarea angajatului compensaţiei pentru concediile anuale nefolosite?
        Conform art. 20 din Codul fiscal, sumele achitate sub formă de compensaţie pentru concediile anuale nefolosite de angajat,
nu sînt specificate ca sursă de venit neimpozabilă, astfel potrivit art. 18 lit.o) din codul menţionat, acestea constituie sursă de venit
impozabilă și se includ în venitul brut al angajatului/fostului angajat.
        La achitarea compensației menționate angajatului, reţinerea la sursa de plată a impozitului pe venit se va realiza în
conformitate cu prevederile art. 88 din Codul fiscal şi a Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte
plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014. Arhiva [modificările
operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Hotărîrii Guvernului nr.697 din 22.08.2014(în vigoare la 01. 09. 2014)]
Arhiva
29.1.7.1.8. Urmează de a reţine impozit pe venit la sursa de plată din cheltuielile de închiriere, diurne pentru deplasarea salariaţilor sau
persoanelor care îndeplinesc lucrări şi servicii în conformitate cu contractul (acordul) încheiat, pe teritoriul Republicii Moldova suportate peste
plafoanele stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012?

        În conformitate cu prevederile pct.45 din Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012, plata diurnelor salariaţilor delegaţi se
efectuează conform normelor stabilite în anexa nr.2 la prezentul Regulament.
        Cheltuielile de locaţiune pe perioada delegării în interes de serviciu suportate de salariatul delegat peste plafoanele stabilite
se restituie, la decizia conducătorului, în baza documentelor primare prezentate, cu atribuirea acestora la cheltuieli curente.
        Totodată, potrivit prevederilor pct.2 din Hotărârea nominalizată, Regulamentul reglementează cheltuielile entităţilor din
Republica Moldova  pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaţilor încadraţi în statele lor de personal sau a persoanelor care
îndeplinesc lucrări şi servicii în conformitate cu contractul (acordul) încheiat, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.
        Prin urmare, diurnele achitate peste plafoanele stabilite prin Anexa nr.2 la Hotărârea dată, constituie sursele de venit
impozabile cu impozitul pe venit, potrivit prevederilor art. 18 lit. o) din Codul fiscal, care se impozitează în modul general stabilit,
conform cotelor stabilite prin art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
         În ceia ce priveşte, cheltuielile de cazare suportate de salariat pe perioada delegării în interes de serviciu, peste plafoanele
stabilite, menţionăm că acestea se restituie la decizia conducătorului în baza documentelor justificative prezentate.
        De asemenea, potrivit punctului 21 din Hotărârea nominalizată, în cazul în care nu sînt prezentate documentele primare a
cheltuielilor de locaţiune, aceste cheltuieli se compensează salariatului la delegarea în hotarele Republicii Moldova în mărime de 25
lei.
        Astfel, în cazul în care lipsesc documentele ce ar confirma cheltuielile aferent închirierii locuinţei, cheltuielile peste
plafoanele stabilite la Hotărârea dată, urmează a fi impozitate în modul general stabilit de legislaţia fiscală.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din
23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare aprobării de la data publicării.]
Arhiva
29.1.7.1.9. .
29.1.7.1.10. Urmează oare de a fi reținut la sursa de plata impozitul pe venit în cazul acordării în folosul angajaților și a persoanelor angajate prin
cumul a primelor în formă monetară, precum și primelor în formă nemonetară de ziua profesională a entității?
        În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv
primele şi facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să rețină din
aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.
        Totodată, potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, dacă o persoană fizică care nu desfășoară activitate de
întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul conform
cotelor prevăzute la art.15 lit.a).
        De asemenea, potrivit prevederilor art.18 lit. c) din Codul fiscal, primele și alte retribuții similare care se includ în venitul brut,
constituie sursele de venit impozabile.
        Astfel, în cazul acordării de ziua profesională a primelor în formă monetară, precum și primelor în formă nemonetară în
folosul angajaților și persoanelor angajate prin cumul, primele date urmează a fi impozitate în modul general stabilit, potrivit
prevederilor art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018
(publicată în Monitorul Oficial nr. 309-320 din 17.08.2018), în vigoare din 01.10.2018]
Arhiva
29.1.7.1.11.
Urmează oare de a fi reținut la sursa de plată impozitul pe venit în cazul acordării în folosul angajaților și a persoanelor terțe a premiilor în
formă monetară, precum și premiilor în formă nemonetară în cadrul concursurilor raionale?
        În conformitate cu prevederile art. 20 lit. u) din Codul fiscal, premiile elevilor şi profesorilor animatori acordate, în mărimi
stabilite în actele normative în vigoare, pentru performanțele obținute în cadrul olimpiadelor şi concursurilor raionale, orășenești,
municipale, zonale, republicane, regionale şi internaționale, se consideră ca surse de venit neimpozabile, care nu se includ în venitul
brut.
        Astfel, ținând cont de prevederile legislației fiscale, premiile acordate în folosul elevilor şi profesorilor animatori, în mărimi
stabilite în actele normative în vigoare, pentru performanțele obținute în cadrul olimpiadelor şi concursurilor raionale, orășenești,
municipale, zonale, republicane, regionale şi internaționale cad sub incidența prevederilor art. 20 lit. u) din Codul fiscal, în celelalte
cazuri, premiile urmează a fi impozitate în modul general stabilit, de legislația fiscală.
29.1.7.1.12. Urmează oare de a fi reținut la sursa de plată impozitul pe venit în cazul achitării în folosul angajaților a remunerațiilor pentru
jurizare în cadrul concursurilor raionale?
        În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv
primele şi facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să rețină din
aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.
        Totodată, potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, dacă o persoană fizică care nu desfășoară activitate de
întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul conform
cotelor prevăzute la art.15 lit.a) din Codul fiscal.
        Astfel, în cazul achitării în folosul angajaților și a persoanelor angajate prin cumul a remunerațiilor pentru jurizare în cadrul
concursurilor raionale, plățile date urmează a fi impozitate în modul general stabilit, potrivit prevederilor art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018
(publicată în Monitorul Oficial nr. 309-320 din 17.08.2018), în vigoare din 01.10.2018]
Arhiva
29.1.7.1.13. întrebarea este transferată la nr. 36.1.1.6.
29.1.7.1.14. întrebarea este transferată la nr. 36.1.1.7.
29.1.7.1.15.
Apare oare obligația de reținere a impozitului pe venit la sursa de plată aferent veniturilor îndreptate spre achitare fondatorului întreprinderii
individuale din veniturile obținute în urma activității desfășurate, după impozitare?
        Potrivit art. 5 pct. 3) din Codul fiscal, întreprinzător individual este persoana fizică, înregistrată în modul stabilit, care
desfăşoară activitate de întreprinzător fără a constitui o persoană juridică.
        Regimul fiscal aferent plăţilor efectuate în favoarea persoanelor fizice, în funcţie de tipul acestora, este reglementat de
Capitolul 15 din Codul fiscal.
        Prin urmare, ţinînd cont de faptul că întreprinzătorul individual este calificat ca persoană fizică, precum şi că legislaţia fiscală
nu conţine reglementări în partea ce ţine de regimul fiscal al plăţilor efectuate subiectului ce desfășoară activitate de întreprinzător
într-o astfel de formă organizatorico-juridică, careva obligaţii fiscale aferente impozitului pe venit la sursa de plată, pentru cazul dat nu
survin.
29.1.7.1.16.
Care este modalitatea de calcul a impozitului pe venit ce urmează a fi reținut la efectuarea ultimei plăţi înainte de ieșirea în concediu de
maternitate?
        În conformitate cu pct.48 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de
către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de
întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014, la
efectuarea ultimei plăţi impozabile (salariu, premiu etc.) către angajata care pleacă în concediu de maternitate (graviditate şi naştere),
reţinerea impozitului pe venit se efectuează cu acordarea scutirilor solicitate: 
        1) dacă persoana se consideră angajat de la începutul anului fiscal – pentru 12 luni; 
        2) dacă persoana s-a angajat pe parcursul anului fiscal – pentru numărul de luni pe perioada cărora se considera angajat,
începînd cu luna următoare celei în care acesta s-a angajat şi a depus cererea privind acordarea scutirilor şi pînă la sfîrşitul anului
fiscal. 
        În cazul în care persoana respectivă revine la serviciu în anul fiscal în care au fost achitate plăţile pentru concediul de
maternitate, impozitul pe venit din plăţile achitate ulterior se reține ținând cont de scutirile acordate la achitarea plăţilor pentru
concediul de maternitate. 
        Dacă persoana, care se află în concediu de maternitate, îşi retrage cererea privind acordarea scutirilor pînă la sfîrşitul anului
fiscal, patronul trebuie să efectueze recalculul impozitului pe venit reţinut, acordînd persoanei respective numai suma scutirii la care
ea are dreptul de facto.
29.1.7.1.17. .
29.1.7.1.18.
Cum se va reține impozitul pe venit din plățile efectuate persoanei fizice în cazul în care acesta este angajat pe o durată determinată
(temporar)?
        În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plătește lucrătorului salariu (inclusiv
primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din
aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014. 
         Astfel, indiferent de faptul că persoana fizică este angajată permanent sau pe o durată determinată de timp, față de venitul
achitat de către patron se va aplica regimul de impozitate cu impozitul pe venit în modul general stabilit.
29.1.7.1.19.
Care sunt actele necesare pentru a obține certificatul de rezidență (Forma 1- DTA17)?
        În conformitate cu prevederile pct. 21 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a formularelor-tip ce atestă
rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenții Republicii Moldova, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 din
15 martie 2017, certificatul de rezidență (Forma 1-DTA17) se eliberează pentru fiecare categorie de contribuabili, după cum urmează:
        1. Pentru persoanele juridice şi întreprinderile cu statut de persoană fizică, care desfășoară activitate de întreprinzător:
         a)Cererea de eliberare a Certificatului de rezidență (Forma CCR17);
         b)Copia contractului/documentului care atestă obţinerea venitului în/din statul străin, cu traducere în limba de stat, cu
excepţia contractelor întocmite în limba rusă şi în limba engleză, pentru perioada fiscală în care se solicită certificatul de rezidenţă.
       2. Pentru persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova:
         a) Cererea de eliberare a Certificatului de rezidență (Forma CCR17);
       b) Copia buletinului de identitate sau a oricărui alt document care atestă identitatea şi domiciliul persoanei fizice;
        c) Copia contractului/documentului care atestă obţinerea venitului în/din statul străin sau copia invitaţiei la muncă, sau
confirmarea eliberată de întreprinderea în care activează persoana fizică, tradusă în limba de stat de către traducători autorizaţi,
conform modului stabilit în Legea nr.264-XVI din 11 decembrie 2008, cu excepţia contractelor întocmite în limba engleză sau în limba
rusă, pentru perioada fiscală pentru care se solicită certificatul de rezidenţă;
        d) Copia extrasului din registrul acţionarilor şi extrasul din procesul-verbal al şedinţei acţionarilor, iar în cazul societăţilor cu
răspundere limitată – copia extrasului din procesul-verbal al şedinţei fondatorilor, în cazul primirii dividendelor.
        3. Persoane fizice cetățeni străini sau apatrizi care se află în Republica Moldova o perioadă sau perioade ce depășesc în
total 183 de zile:
         a) Cererea de eliberare a Certificatului de rezidență (Forma CCR17);
      b) Copia paşaportului persoanei fizice cetăţean străin sau a paşaportului apatridului ori copia permisului de şedere
(provizoriu) sau copia buletinului de identitate;
       c) Documentul în original, eliberat de Poliţia de Frontieră, despre intrările şi ieşirile în/din Republica Moldova pentru anul
fiscal respectiv;
        d) Copia contractului/documentului care atestă obţinerea venitului în/din statul străin sau copia invitaţiei la muncă, sau
confirmarea eliberată de întreprinderea în care activează persoana fizică, tradusă în limba de stat de către traducători autorizaţi,
conform modului stabilit în Legea nr.264-XVI din 11 decembrie 2008, cu excepţia contractelor întocmite în limba engleză sau în limba
rusă, pentru perioada fiscală pentru care se solicită certificatul de rezidenţă.
         Suplimentar se va consulta rubrica „Certificate de rezidenţă".
Arhiva
29.1.7.1.20.
Unde se depun documentele pentru primirea Certificatului de rezidență (Forma 1-DTA17)?
        În temeiul Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 5 din 1 aprilie 2017, cererea pentru primirea Certificatului de rezidență
(Forma 1-DTA17) însoțită de pachetul de documente se depune la direcțiile deservire fiscală în raza de deservire a contribuabilului
sau la Direcția generală administrarea contribuabili mari, după caz.
Arhiva
29.1.7.1.21.
În cît timp se eliberează certificatul de rezidență (forma 1-DTA17)?
        În conformitate cu prevederile pct. 19 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a formularelor-tip ce atestă
rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenții Republicii Moldova, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 din
15 martie 2017, Certificatul de rezidență (Forma 1-DTA17) se eliberează solicitantului în termen de 3 zile lucrătoare de la data
depunerii cererii.
Arhiva
29.1.7.1.22.
În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat este în drept să refuse eliberarea certificatului de rezidență (forma 1-DTA17)?
        Potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017, certificatul de rezidenţă (Forma 1-DTA17) se utilizează de
către solicitanți - persoane fizice şi persoane juridice, pentru a confirma rezidenţa pe teritoriul Republicii Moldova în scopul
beneficierii de prevederile Convenţiilor (Acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între Republica Moldova şi alte state. 
        Atestarea rezidenţei solicitantului se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat în baza cererii conform Formei CCR17,
depuse de către solicitant, la care se anexează documentele specificate la pct.21 din Anexa nr.7 a Ordinului menționat.
        Astfel, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să refuze solicitantului eliberarea certificatului de rezidența. în cazul lipsei
Acordului/Convenției pentru evitarea dublei impuneri între state sau neprezentării setului complet de documente.
Arhiva
29.1.7.1.23.
Se va reține impozitul pe venit la sursa de plată, în cazul în care entitatea a acordat fondatorului său un împrumut fără dobîndă?
        În conformitate cu prevederile art.19 lit.d) din Codul fiscal, facilitățile impozabile acordate de patron includ suma dobînzii,
determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata medie ponderată (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca
Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la creditele acordate cu
scadenţa ce depăşeşte 12 luni – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la creditele la termen –
pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către
angajator salariatului, în funcţie de termenul de acordare al acestora. Prevederile prezentei litere nu se aplică creditelor acordate de
bănci angajaţilor acestora în condiţiile generale ale pieţei. 
        Statistica ratelor medii ponderate pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială
www.bnm.md. 
        Este de menționat că Codul fiscal nu prevede anumite criterii de diferențiere a ratei în dependență de scopul sau valuta
acordată, ci doar stabilește rata în funcție de termenul de acordare a împrumutului. 
        Respectiv, pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani se va utiliza rata general a dobânzii aplicată la
creditele acordate cu scadența ce depășește 12 luni, iar pentru împrumuturile pe un termen de peste 5 ani – rata general a dobânzii
la creditele la termen, stabilite de Banca Națională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune. 
        Astfel, la acordarea împrumutului fără dobîndă fondatorului întreprinderii, care este și angajatul acesteia, suma dobînzii
determinată conform prevederilor art.19 lit.d) din Codul fiscal, se consideră facilitate impozabilă acordată de patron, calculînd
impozitul pe venit reținut la sursa de plată, cu aplicarea cotelor stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal. 
        Respectiv, suma facilității impozabile calculate, urmează a fi inclusă în Fișa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de
salariu şi a altor plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (anexa
nr.8 la Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul
angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile
prestate şi/sau efectuarea de lucrări aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.14), cu reflectarea acesteia în Darea de
seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări
sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) la codul 11 – codul sursei de venit SAL. 
         În cazul, în care împrumutul fără dobîndă a fost acordat fondatorului - persoană fizică care nu este angajată a întreprinderii,
prevederile art.19 lit.d) din Codul fiscal nu se vor aplica.
Arhiva
29.1.7.1.24. .
29.1.7.1.25. Misiunile diplomatice statelor străine, acreditate în Republica Moldova au obligația de reținere a impozitului pe venit la sursa de
plată din plățile sub formă de salariu și/sau pentru prestarea serviciilor și/sau lucrări, efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni ai
Republicii Moldova?

        În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate
în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia
venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni
străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au
dreptul. 
        Respectiv, conform art. 88 din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile
acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit,
determinat conform Hotărîrii Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea
impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul
persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări. 
        Trebuie de menţionat, că conform art. 20 lit.n) din Codul fiscal veniturile misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor,
organizaţiilor statelor străine, organizaţiilor internaţionale şi personalului acestora, prevăzute la art.54 sunt neimpozabile. 
        Prin urmare, în cazul în care în cadrul misiunilor diplomatice activează cetățeni ai Republicii Moldova, venitul acestora
urmează a fi supus impunerii fiscale potrivit cotelor stabilite de Codul fiscal, cu dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor
venituri.
Arhiva
29.1.7.1.26. Care este modul de reţinere la sursa de plată a impozitului pe venit din veniturile aferente contractului de prestări servicii?

        În conformitate cu prevederile art. 88 alin.(5) din Codul fiscal, veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a
întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a).
        Menţionăm de asemenea că, potrivit prevederilor alin.(1) al aceluiaşi articol, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului
salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi
să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.
        Modul de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit reţinut din salariu şi din alte plăţi efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări în conformitate cu prevederile Codului fiscal, se reglementează prin
Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014.
        Conform pct.3 subpct.2) din Regulamentul menţionat, obiect al impunerii pentru persoanele fizice care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător şi care prestează servicii şi/sau efectuează lucrări constituie venitul în formă monetară şi/sau nemonetară
îndreptat spre achitare de către patron în folosul acestora pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor în baza convenţiilor
civile, precum şi facilităţile acordate, exceptînd deducerile la care au dreptul acestea.
        Pct.50 al Regulamentului menţionat stabileşte că în cazul în care serviciile sînt prestate de către persoana fizică în baza
unei convenţii civile, fără a fi încheiat cu angajatorul un contract individual de muncă, plăţile achitate acesteia se consideră plăţi
salariale, din care se reţine impozitul pe venit conform art.88 din Codul fiscal şi cotei stabilite la art. 15 lit.a) din Codul fiscal.
        Astfel, la achitarea în folosul persoanei fizice pentru serviciile prestate, urmează să reţină un impozit în mărimea stabilită la
art. 15 lit.a) din Codul fiscal. Reţinerea impozitului se va face din fiecare plată efectuată conform contractului civil încheiat.
        Această modalitate se aplică şi în cazul în care entitatea efectuează mai multe plăţi în aceeaşi lună, sau luni diferite. În cazul
în care entitatea efectuează plăţi unei persoane contractante pe parcursul anului prin mai multe contracte civile reţinerea impozitului
se efectuează cu aplicarea cotelor stabilite la art. 15 lit.a) din Codul fiscal separat pentru fiecare contract civil.”
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării pct.50 modificat prin HG nr.970 din 03.10.2018, în vigoare 01.10.2018,
publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 377-383 art. 1017 din 05.10.2018)
Arhiva
29.1.7.1.27.
Cum se va calcula și reține impozitul pe venit din venitul de la acordarea împrumutului de către angajator angajatului în cazul lipsei
veniturilor sub alte forme, pe parcursul anului fiscal de gestiune din motivul aflării salariatului în concediul de îngrijire a copilului sau din alte
motive (concediu din cont propriu, concediu pentru sarcină și lăuzie etc.)?
        Conform prevederilor Regulamentului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, determinarea venitului
impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plată se efectuează prin metoda cumulativă, de la
începutul anului fiscal sau, în cazurile în care angajatul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent, de la data angajării (pct. 38 din
Regulament). 
        De asemenea, potrivit art. 19 lit. d) din Codul fiscal, în calitate de facilitate impozabilă acordată de patron se consideră și
suma dobînzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata medie ponderată (rotunjită pînă la următorul procent întreg)
stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la
creditele acordate cu scadenţa ce depăşeşte 12 luni – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la
creditele la termen – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii calculată pentru împrumuturile
acordate de către angajator salariatului, în funcţie de termenul de acordare al acestora. Prevederile prezentei litere nu se aplică
creditelor acordate de bănci angajaţilor acestora în condiţiile generale ale pieţei. 
        Statistica ratelor medii ponderate pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială
www.bnm.md. 
        Este de menționat că Codul fiscal nu prevede anumite criterii de diferențiere a ratei în dependență de scopul sau valuta
acordată, ci doar stabilește rata în funcție de termenul de acordare a împrumutului. 
        Respectiv, pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani se va utiliza rata general a dobânzii aplicată la
creditele acordate cu scadența ce depășește 12 luni, iar pentru împrumuturile pe un termen de peste 5 ani – rata general a dobânzii
la creditele la termen, stabilite de Banca Națională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune. 
        Modul de determinare a dobînzii menționate este stabilit la pct.8 subpct.4 din Regulamentul menționat. 
        Prin urmare, din suma facilității determinate în cazul în care nu există plăți salariale achitate, impozitul pe venit se determină
în modul general stabilit ținînd cont de scutirile la care are dreptul angajatul. 
         Dacă suma facilității acordate depășește cuantumul scutirii, impozitul calculat și achitat la buget de către angajator, se va
reflecta ca creanță a angajatului față de entitate.
Arhiva
29.1.7.1.28.
Care este modul de impozitare cu impozitul pe venit a ajutorului material acordat angajaților?
        Potrivit prevederilor art. 14 alin.(1) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice - angajaţi
constituie venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron.
        De asemenea, menţionăm că conform alin. (1) art.88 din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu
(inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să
reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.
        Modul de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată din alte plăţi decât salariul
este prevăzut în Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.
        Respectiv, potrivit p.6 din Regulamentul menționat, impozitul pe venit se reţine din veniturile angajaţilor calculate şi
îndreptate spre achitare sub orice formă: salarii, sporuri la salariu, prime (inclusiv cu ocazia jubileelor, sărbătorilor etc.), recompense,
onorarii, comisioane, ajutoare materiale şi alte achitări în folosul angajatului, cu excepţia surselor de venit calificate ca neimpozabile
de legislaţia fiscală.
        Prin urmare, ajutorul material acordat angajaților (inclusiv și celor prin cumul) constituie sursă de venit impozabilă cu
impozitul pe venit, aplicînd cotele stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal.
        Suma plăţii precum şi suma impozitului reţinut din aceasta se vor reflecta în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe
venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate
(Forma IPC18) în rîndul (codul 11) – codul sursei de venit “SAL”, care se prezintă organului fiscal teritorial în termen de o lună de la
încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în vigoare
01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017)
Arhiva
29.1.7.1.29.
În cazul procurării de către angajator a unei foi de odihnă (turistice) pentru angajatul sau, urmează de a reţine impozitul pe venit la sursa de
plată?
        Potrivit art.19 lit.a) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de angajator includ plăţile acordate salariatului de către
angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia
plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art.24 alin.(20),
precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale
angajatului, conform modului stabilit de Guvern.
        Totodată, conform p.4 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și alte plăți efectuate de către
patron în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, patronul care
plăteşte angajatului salariu (inclusiv prime şi facilităţi) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de
deducerile la care are dreptul acesta, să reţină din aceste plăţi şi să transfere la buget un impozit conform modului stabilit. 
        Astfel, patronul care procură angajatului foaie de odihnă (turistică), se consideră că a acordat facilitate impozabilă și
respectiv urmează să calculeze și să reţină din suma achitată pentru această foaie, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de
deducerile la care are dreptul acesta, impozitul pe venit.
29.1.7.1.30.
Care este modul de reţinere la sursa de plată a impozitului pe venit din veniturile aferente salariului achitat de către angajator?
        Conform art.4 din Legea salarizării nr.847 din 14.02.2002, salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei),
salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare.  
        Salariul de bază se stabileşte sub formă de salarii tarifare pentru muncitori şi salarii ale funcţiei pentru funcţionari, specialişti
şi conducători pentru munca executată în conformitate cu normele de muncă stabilite potrivit calificării, gradului de pregătire
profesională şi competenţei salariatului, calităţii, gradului de răspundere pe care îl implică lucrările executate şi complexităţii lor. 
        Salariul suplimentar reprezintă o recompensă pentru munca peste normele stabilite, pentru muncă eficientă şi inventivitate şi
pentru condiţii deosebite de muncă. El include adaosurile şi sporurile la salariul de bază, alte plăţi garantate şi premii curente, care se
stabilesc în conformitate cu rezultatele obţinute, condiţiile de muncă concrete, iar în unele cazuri prevăzute de legislaţie – şi luîndu-se
în considerare vechimea în muncă.  
        Alte plăţi de stimulare şi compensare includ recompensele conform rezultatelor activităţii anuale, premiile potrivit sistemelor
şi regulamentelor speciale, plăţile de compensare, precum şi alte plăţi neprevăzute de legislaţie care nu contravin acesteia. 
        Astfel, potrivit prevederilor art.88 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele
şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi
un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. 
        Modul de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit reţinut din salariu şi din alte plăţi efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări în conformitate cu prevederile Codului fiscal, se reglementează prin
Regulamentul, aprobat de Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014.
29.1.7.1.31.
Urmează a se reține impozit pe venit din salariul angajatului decedat pe parcursul anului care se achită moștenitorului acestuia?
        Conform art. 142 alin. (5) din Codul muncii, în caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc
integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în
vigoare. 
        Totodată, potrivit art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu
titlu de donație sau de moștenire constituie venit neimpozabil. 
        Concomitent, conform art. 1432 alin. (2) din Codul civil, moștenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauză de moarte,
universală, unitară şi indivizibilă.         Patrimoniul succesoral include atât drepturile patrimoniale (activul succesoral), cât şi obligațiile
patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a lăsat moștenirea le avea la momentul decesului (art. 1444 alin. (1) din Codul civil). 
        Astfel, patrimoniul succesoral cuprinde totalitatea drepturilor şi obligațiilor patrimoniale care au aparținut defunctului. 
        Prin urmare, reieșind din faptul că salariul și indemnizația pentru concediul nefolosit al defunctului se includ în patrimoniul
succesoral, acestea nu vor fi supuse impozitării, fiind calificate conform art. 20 lit. i) din Codul fiscal ca venituri neimpozabile.
29.1.7.1.32.
Va fi obligată entitatea, să aplice impozitul pe venit pe suma depășirii limitei stabilite pentru diurna achitată salariatului?
        Prevederile Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea de
Guvern nr. 10 din 5 ianuarie 2012, determină modul de delegare și se aplică tuturor persoanelor fizice și juridice, atât de drept public,
cât și de drept privat, care desfășoară activitate de întreprinzător, organizațiilor necomerciale, inclusiv instituțiilor publice (denumite în
continuare entități), indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate și forma juridică de organizare. 
        Regulamentul menționat reglementează cheltuielile entităților din Republica Moldova pentru deplasarea în interes de
serviciu a salariaților încadrați în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activități de voluntariat în conformitate cu
Legea voluntariatului nr.121 din 18 iulie 2010, pe teritoriul Republicii și peste hotarele ei.  
        Cuantumul diurnelor pentru fiecare zi de aflare în deplasare a salariatului sunt prevăzute în anexa nr. 2 la Regulamentul
menționat. 
        Astfel, compensarea cheltuielilor legate de deplasarea în interes de serviciu în limitele stabilite de Regulament, precum și
compensarea cheltuielilor de cazare în cazul depășirii limitelor stabilite prin Regulamentul menționat nu reprezintă venituri ale
salariaților detașați. (art. 20 lit. d) din Codul fiscal) 
        Suma depășirii limitelor stabilite prin Regulamentul menționat, cu excepția depășirii limitelor de cazare, potrivit prevederilor
art. 18 și 20 din Codul fiscal, pentru salariatul delegat reprezintă sursă de venit impozabilă și se va impozita conform art. 88 din Codul
fiscal.
29.1.7.1.33.
Cum urmează a fi calculat și achitat impozit pe venit din sumele achitate ucenicilor pentru perioada instruirii practice?
        Articolul 216 alin. (1) din Codul muncii, prevede că angajatorul are dreptul să încheie un contract de ucenicie cu persoana
care este în căutarea unui loc de muncă şi care nu are o calificare profesională. Contractul de ucenicie, încheiat în formă scrisă, este
un contract de drept civil şi se reglementează de Codul civil şi de alte acte normative. Potrivit prevederilor art. 88 alin.(5) din Codul
fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor,
precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine
impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a). De asemenea, conform pct. 37 din Regulamentul cu privire la organizarea
programelor de formare profesională tehnică prin învăţămînt dual aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 70 din 22 ianuarie 2018, în
perioada instruirii practice în cadrul agentului economic, ucenicul îndeplineşte sarcini în conformitate cu curriculumul coordonat, iar
statutul juridic şi fiscal al acestuia este asimilat celui de salariat al agentului economic. Astfel, reieșind din cele menționate, plățile
efectuate în folosul ucenicilor urmează a fi impozitate conform modului stabilit de art. 88 alin.(5) din Codul fiscal la cotele stabilite la
art.15 lit.a) din Cod.
29.1.7.1.34.
Se va reține impozitul pe venit din suplimentul la salariul tarifar (de funcţie) a salariatului delegat pe teritoriul republicii pentru executarea
lucrărilor de montaj şi construcţie?
        Conform prevederilor pct.21 din Regulamentul cu privire la modul şi mărimile de compensare a cheltuielilor în cazul
repartizării lucrătorilor din întreprinderi şi organizaţii în vederea executării lucrărilor de montaj, reglare, construcţie, reparaţie şi
restaurare, precum şi a cheltuielilor necesare pentru lucrările cu un caracter mobil şi ambulant şi cele executate prin metoda de
schimb, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 24.08.94, suplimentele plătite în mărimile prevăzute de Regulamentul dat nu se
iau în considerare la calcularea salariului mediu şi sînt neimpozabile, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
        Prin urmare, din suma suplimentului la salariul tarifar (de funcţie), achitată salariatului delegat pe teritoriul republicii,
reținerea impozitului pe venit la sursa de plată nu se efectuează

29.1.7.2.1. Cum se vor impozita dobânzile achitate persoanelor fizice de către organizațiile de microfinanțare pentru împrumuturile acordate de
către acestea?

        În conformitate cu prevederile art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menționat la art. 90, de dobânzi în folosul persoanelor fizice,
cu excepția celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali și al gospodăriilor țărănești (de fermier), este obligat să rețină din
fiecare dobândă și să achite ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plată.
        Persoana fizică, beneficiară a dobânzii, va include venitul obținut în componența venitului brut, și în baza art. 83 din Codul fiscal, va
prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit, în cazul întrunirii cerințelor ce reglementează obligativitatea prezentării acesteia.
        Totodată, potrivit prevederilor art. 24 alin. (7) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal nr. 1164 din
24 aprilie 1997, dobânzile de la depozitele bancare obținute de către persoanele fizice rezidente, cu excepția celor înregistrate într-o formă
de organizare juridică a activității de întreprinzător, nu se impozitează până la 1 ianuarie 2020.
        Prin urmare, la achitarea dobânzilor aferent împrumutului în folosul persoanelor fizice de către organizația de microfinanțare,
aceasta nu va aplica prevederile art. 24 alin. (7) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal urmând să rețină
la sursa de plată, ca parte a impozitului, în mărimea stabilită la art.89 din Codul fiscal.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din
26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 309-320 din 17.08.2018), în vigoare din 01.10.2018]
Arhiva
29.1.7.2.2. Cum se vor impozita sumele, achitate persoanei fizice, de către persoanа juridică sub formă de dobîndă în baza contractului de
împrumut?

        În conformitate cu prevederile art.89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90 din Codul fiscal, de dobînzi în folosul
persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat
să reţină din fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din
26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 309-320 din 17.08.2018), în vigoare din 01.10.2018]

29.1.7.3.1. Comasare cu nr.29.1.7.7.6.

29.1.7.3.2. Cum se va reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul achiziționării de la persoanele fizice a unui activ de capital?

        În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au
obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice,
exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile
obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal. 
        Conform prevederilor art. 18 lit. e) din Codul fiscal, în componența venitului impozabil se include creșterea de capital definită la art.
40 alin. (7) din Cod. 
        Astfel, entitatea care procură de la persoane fizice active de capital urmează să rețină la sursa de plată, în prealabil, un impozit în
mărime de 12% din suma creșterii de capital, dacă dispune de documente confirmative privind baza valorică a activului procurat. 
        Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital este aprobată prin
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 6 februarie 2018. 
        În cazul în care entitatea nu dispune de documente confirmative privind baza valorică a activului procurat sau aferent documentelor
prezentate apar suspiciuni, acesta urmează să rețină la sursa de plată, în prealabil, un impozit în mărime de 12% din suma creșterii de
capital, fără a lua în calcul baza valorică a activului procurat. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.3.3. .

29.1.7.3.4.
Entitatea efectuează donații ale bunurilor în folosul persoanelor fizice în formă monetară și nemonetară. Se reține impozitul la sursa de plată?
        Donația în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 827
din Codul civil.
        Patrimoniul primit de către persoane fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie, potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din
Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabila. 
        Astfel, la efectuarea donației persoana juridică nu va reține impozit la transmiterea bunurilor și a mijloacelor bănești în folosul
persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova. 
         Totodată, potrivit prevederilor art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vândut bunul donat la
un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. 
        Calcularea bazei valorice ajustate a proprietății la momentul donaţiei se efectuează ţinând cont de prevederile art. 26 și conform art.
42 alin. (1) din Codul fiscal, separat pe fiecare obiect donat. 
         Baza valorică a proprietății donate se consideră, pentru destinatar, mărimea determinată în conformitate cu art. 42 alin. (1) din
Codul fiscal. 
         De asemenea, potrivit art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie sub formă de mijloace băneşti se consideră drept
persoană care a obţinut venit în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate.
Arhiva
29.1.7.3.5. Care este regimul fiscal al ajutoarelor materiale oferite persoanelor terțe, care nu sunt angajați ai întreprinderii?
        În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au
obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice,
exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile
obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal. 
        Respectiv, acordarea unui ajutor material persoanelor care nu sunt angajaţi ai entităţii, constituie, în conformitate cu prevederilor
art. 18 lit. o) din Codul fiscal, sursa de venit impozabilă, pentru care entitatea reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în
mărime de 12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice. 
        De asemenea, articolul 92 din Codul fiscal stabilește obligațiunea de achitare a impozitelor reținute la sursa de plată și prezentarea
dărilor de seamă fiscale privind plățile și impozitele reținute către Serviciul Fiscal de Stat. 
        Prin urmare, suma plăţii, precum şi suma impozitului reținut din acesta se vor reflecta în Darea de seamă privind reţinerea
impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
calculate (Forma IPC18) (în rîndul 31, codul sursei de venit “PL”), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04.10.2017,
care se prezintă Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost plățile respective. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.3.6. .

29.1.7.3.7.
29.1.7.3.8.
Arhivă [modificarea Bazei generalizate a practicii fiscale conform Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.324 din
23.12.2013, Monitorul Oficial nr.320-321 din 31.12.2013, Legilor nr.845 din 03.01.1992,nr.93 din 15.07.1998 ]

29.1.7.3.9. Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care o persoană juridică achiziționează de la o persoana fizică
valori mobiliare?
        În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, nu se reține impozitul în prealabil conform alin.(2) al articolului
menționat, din înstrăinarea valorilor mobiliare. 
        Astfel, persoana juridică nu are obligația să rețină un impozit din plățile efectuate în folosul persoanei fizice de la achiziționarea
valorilor mobiliare. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.3.10.
Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul abrogării art. 90 2 din Codul fiscal prin Legii nr. 267 din 23.12.2011, în vigoare
13.01.2012 (publicată în Monitorul Oficial nr.13-14/32 din 13.01.2012)

29.1.7.3.11. Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul achitării plăților pentru prestarea serviciilor de către deținătorii
patentei de întreprinzător?

        În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) din Codul fiscal, nu se reține în prealabil impozitul conform alin.(2), din plăţile
efectuate în folosul deţinătorilor de patente de întreprinzător. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.3.12. Conform contractului de vânzare-cumparare încheiat în perioada 2010 cu o autoritate publica centrala, persoana fizica a înstrainat un
bun imobil unei familii de sinistrati. Urmeaza în cazul dat de a retine impozitul pe venit la sursa de plata din venitul obtinut de la înstrainarea
bunului mentionat?
În legatura cu necesitatea lichidarii consecintelor inundatiilor din vara anului 2010 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu
privire la acordarea facilitatilor pentru lichidarea consecintelor din vara anului 2010 (nr. 191din 15.07.2010) prin care au fost stabilite
facilitati la pata TVA, taxelor vamale si taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale, precum si la accize pentru contribuabilii care au
realizat marfuri, au prestat servicii destinate lichidarii consecintelor inundatiilor mentionate. Astfel, tinând cont de cele relatate, precum
si de faptul ca Codul fiscal nu prevede scutirea de plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care au obtinut venit ca urmare a
realizarii unui imobil, persoana fizica nu beneficiaza de scutirea impozitului pe venit din venitul obtinut de la înstrainarea imobilului. Prin
urmare, în legatura cu realizarea imobilului mentionat în adresare, persoana fizica este obligata potrivit prevederilor art. 37 din Codul
fiscal sa determine cresterea sau pierderea de capital. Conform prevederilor art. 37 alin. (5) din Codul fiscal, marimea cresterii de capital
provenita din vînzare, schimb sau din alta forma de înstrainare (scoatere din uz) a activelor de capital este egala cu excedentul sumei
încasate în raport cu baza valorica a acestor active. De asemenea, potrivit alin. (7) al aceluiasi articol, suma cresterii de capital în anul
fiscal este egala cu 50% din suma excedentara a cresterii de capital recunoscute peste nivelul oricaror pierderi de capital suportate pe
parcursul anului fiscal. Totodata, în cazul determinarii cresterii de capital, potrivit art. 83 din Codul fiscal, urma de a prezenta
inspectoratului fiscal teritorial Declaratia persoanei fizice cu privire la la impozitul pe venit (forma CET 08) în termen de pîna la 31
martie 2011, în care se va tine cont si de suma impozitului pe venit retinut în prealabil, conform prevederilor art. 90 alin. (3) din Codul
fiscal.
29.1.7.3.13. Urmeaza de a retine impozitul pe venit la sursa de plata în cazul arendarii de la persoana juridica a unui mijloc de transport?
        În conformitate cu modificările efectuate prin Legea nr. 267 din 23.12.2011, art. 90 din Codul fiscal, a fost aprobat în noua redacţie.
Astfel, ţinând cont de modificările efectuate la articolul menţionat, la entitate nu apare obligaţia de a reţine impozit pe venit la sursa de
plată în cazul în care arendează de la persoana juridică un mijloc de transport.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din
23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare aprobării de la data publicării.]
Arhiva
29.1.7.3.14. Urmează de a reţine impozit pe venit la sursa de plată din mijloacele financiare alocate de către administraţia publică locală pentru
alimentarea şi premierea unei echipe sportive, membrii căruia nu sunt salariaţi ai autorităţii publice locale?

        În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) lit.e) și alin. (2)-(3) din Codul fiscal, orice organizaţie, inclusiv orice autoritate publică
şi instituţie publică, au obligația de a reţine în prealabil impozitul pe venit la sursa de plată, în mărime de 12% din plăţile efectuate în
folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti
(de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18. 
        Astfel, mijloacele financiare (pentru alimentare, şi premiere) achitate în folosul membrilor echipei sportive, se consideră sursele de
venit impozabile (art. 18 lit.o) din Codul fiscal), din care urmează de a reţine în prealabil impozit la sursa de plată în mărime de 12%. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
 Arhiva
29.1.7.3.15. Urmează de a reține la sursa de plată impozitul pe venit în cazul acordării în folosul persoanelor terțe a primelor în formă monetară,
precum și în formă nemonetară de ziua profesională, care nu sunt parte a sistemului de salarizare?

        În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au
obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice,
exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile
obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal. 
        De asemenea, potrivit prevederilor art.18 lit.c) din Codul fiscal, primele și alte retribuții similare care se includ în venitul brut,
constituie sursele de venit impozabile. 
        Astfel, în cazul acordării de ziua profesională a primelor în formă monetară, precum și în formă nemonetară în folosul persoanelor
terțe, primele date urmează a fi impozitate în mărime de 12%. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.3.16. Urmează de a fi reținut la sursa de plată impozitul pe venit în cazul achitării în folosul persoanelor terțe a remunerațiilor pentru
jurizare în cadrul concursurilor raionale?

        În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au
obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice,
exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile
obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal. 
        De asemenea, potrivit prevederilor art.18 lit. o) din Codul fiscal, alte venituri care nu au fost specificate la literele menționate se
includ în venitul brut și constituie sursele de venit impozabile. 
        Astfel, în cazul achitării în folosul persoanelor terțe a remunerațiilor pentru jurizare, plățile date urmează a fi impozitate în mărime
de 12%. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.3.17. Apare la persoana juridică obligația de reținere a impozitului pe venit în mărime de 12%, în cazul procurării unui activ de capital de
la o persoană fizică, din numele căreia acționează persoana juridică (creditorul gajist) conform contractelor de gaj sau ipotecă?
        În conformitate cu prevederile art. 90 alin.(4) lit. d) din Codul fiscal, nu se reţine în prealabil un impozit în mărime de 12% din suma
arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform
contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.3.18.
Сompaniа de leasing a procurat de la persoana fizică un activ de capital care ulterior urmează a fi utilizat în interesele companiei. Urmează
compania de leasing să rețină conform art.90 alin.(1) din Codul fiscal, ca parte a impozitului o sumă în mărime de 12% din plăţile efectuate în
folosul persoanei fizice?
      În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au
obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice,
exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile
obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal. 
        Conform prevederilor art. 18 lit. e) din Codul fiscal, în componența venitului impozabil se include creșterea de capital definită la art.
40 alin. (7) din Cod. 
        În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, nu se reține impozitul în prealabil conform alin.(2) al articolului
menționat, din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier. 
        Astfel, în cazul în care compania de leasing procură un activ de capital cu intenția utilizării acestuia în scopurile companiei, respectiv,
la efectuarea plății în folosul persoanei fizice va avea obligația de a efectua reținerea prealabilă a impozitului pe venit în mărime de 12%,
cu excepția саzului procurării mijloacelor de transport rutier. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.3.19. Comasarea cu întrebarea expusă la 29.1.7.3.20. din Baza Generalizată a Practicii Fiscale.
 29.1.7.3.20.
Se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată în cazul procurării de la persoanele fizice a proprietăţii care ulterior se transmite în leasing
altor persoane?
        În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au
obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice,
exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile
obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.
         Conform prevederilor art. 18 lit. e) din Codul fiscal, în componența venitului impozabil se include creșterea de capital definită la art.
40 alin. (7) din Cod. 
        În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, nu se reține impozitul în prealabil conform alin.(2) al articolului
menționat, din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier. 
        Astfel, în cazul în care compania de leasing procură de la persoanele fizice active de capital conform contractelor de cumpărare –
vânzare şi le transmite în leasing altor persoane fizice sau juridice, din sumele îndreptate spre achitare se reţine în prealabil impozitul pe
venit în mărime de 12%, cu excepția cazului procurării mijloacelor de transport rutier. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 alin. (1) din Codul fiscal, prin Legea nr.122 din
16.08.2019, în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 art. 401 din 06.09.2019)
Arhiva
29.1.7.3.21.
Se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată în cazul procurării de la persoane fizice a proprietăţii conform contractelor lease – back
ulterior reziliate?
        În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu se reține impozitul în prealabil conform alin.(2) al articolului
menționat, din suma înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing,
lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital. 
        Astfel, în cazul în care compania de leasing procură de la persoanele fizice active de capital conform contractelor lease - back şi aceste
bunuri mobiliare şi imobiliare se transmit în leasing (locaţiune, arendă, chirie) acestor persoane (vânzătorilor), din suma achitată nu se
reţine impozitul pe venit potrivit prevederilor art. 90 alin.(4) din Codul fiscal.
         Ţinând cont de prevederile legislaţiei în vigoare, în cazul în care entitatea, iniţial a încheiat cu persoana fizică contractul lease – back,
indiferent de rezilierea ulterioară a acestuia, prevederile articolului 90 alin.(4) din Codul fiscal nu se extind faţă de entitate. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 alin. (1) din Codul fiscal, prin Legea nr.122 din
16.08.2019, în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 art. 401 din 06.09.2019)
Arhiva
29.1.7.3.22. .

29.1.7.3.23.
Se va reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul procurării de la persoana fizică a unui mijloc de transport?
Comasarea cu întrebarea și răspunsul expus la nr. 29.1.7.3.24.
Arhiva
29.1.7.3.24.
Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana juridică achiziționează de la persoana fizică mijloace de
transport?
        În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, nu se reține impozitul în prealabil conform alin.(2) al articolului
menționat, din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier. Astfel, la procurarea de la persoana fizică a unui mijloc de transport rutier,
nu se va reţine impozitul pe venit în mărime de 12% din suma achitată acestea. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 alin. (1) din Codul fiscal, prin Legea nr.122 din
16.08.2019, în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 art. 401 din 06.09.2019)
Arhiva
29.1.7.3.25. Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată, în cazul repartizării plăților de lichidare
asociaților/acționarilor/membrilor/fondatorilor entității, avînd în vedere că întreprinderea se află în proces de lichidare?
        Potrivit art.57 alin.(2) din Codul fiscal, în cazul lichidării agentului economic, beneficiarii proprietăţii distribuite sunt trataţi astfel ca
şi cum ei au schimbat cotele lor de participaţie în capitalul agentului economic lichidat pe o sumă egală cu valoarea de piaţă a proprietăţii
obţinute. 
        Concomitent, în conformitate cu art.90 alin.(5) din Cod, prin derogare de la alin.(3) al aceluiași articol, în cazul plăţilor la lichidare,
impozitul pe venit se reţine din diferenţa dintre suma îndreptată spre achitare şi valoarea nominală a cotei de participare în capitalul
social al agentului economic aflat în proces de lichidare. 
        În cazul în care potrivit naturii plăților finale îndreptate spre plată asociaților/ acționarilor/ membrilor/ fondatorilor entității, acestea
provin din proprietatea distribuită, atunci se vor aplica prevederile art.57 alin.(2) și art.90 alin.(5) din Codul fiscal. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.3.26. Care este regimul de impozitare a sumei ajutorului material acordat din mijloacele sindicatelor ce depășește mărimea unui salariu
mediu lunar pe economie?
        Potrivit art.20 lit.r) din Codul fiscal în cazul ajutorului material acordat persoanelor fizice din mijloacele sindicatelor, limita
neimpozabilă constituie un salariu mediu lunar pe economie, prognozat şi aprobat anual de Guvern, per angajat anual, cu excepția
ajutorului acordat în caz de deces şi/sau boală a angajatului sau a rudelor şi/sau afinilor de gradul I ai acestuia. 
        Prin urmare, la acordarea ajutorului material persoanelor fizice din mijloacele sindicatelor, cu excepția celor care nu se limitează (în
caz de deces şi/sau boală a angajatului sau a rudelor şi/sau afinilor de gradul I ai acestuia) din suma care va depăși cuantumul salariului
mediu lunar pe economie se va calcula impozitul pe venit potrivit art.90 din Codul fiscal (reținerea în prealabil a 12% din suma ajutorului
material). 
        Astfel, reieșind din cele menționate, din ajutorul material acordat din mijloacele sindicatelor pe parcursul anului, care depășește
cuantumul salariului mediu lunar pe economie urmează să se calculeze impozitul pe venit. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)

29.1.7.4.1. În cazul în care în favoarea persoanelor fizice sunt achitate plati în avans de la transmiterea în arenda a bunurilor imobiliare, urmeaza
a fi retinut impozit la sursa de plata si care este modalitatea de completare a actului de achizitie a serviciilor de locatiune?
        În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din
veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă
(locaţiune, arenda, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. În cazul în care în
favoarea persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător sunt achitate şi plăţi în avans, din veniturile nominalizate, de
asemenea urmează a fi reţinut impozit pe venit în mărime de 10%. 
        În ceia ce priveşte modalitatea de completare a actului de achiziţie, ţinem să informăm, că la completarea acestuia, urmează de
condus de instrucţiunea privind completarea formularului tipizat cu regim special “Actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune şi a
cheltuielilor aferente”, aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova şi Biroului Naţional de Statistică
nr.88/106 din 06.10.2008. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.4.2. În cazul dacă întreprinderea ia în locațiune un transport de la persoană fizică, ce impozit urmează a fi reținut la sursa de plata?
        În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 901 din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în
marime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfaşoara activitate de întreprinzator, de la transmiterea în
posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor
agricole. 
        Astfel, în cazul locaţiunii a unui mijloc de transport de la o persoana fizică cetaţean, entitatea urmează să reţină impozitul pe venit în
marime de 10 % din venitul achitat. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.4.3. Persoana fizică - cetățean, transmite în arendă agentului economic, un bun imobil, apare oare obligația la persoana fizică să declare
venitului obținut precum și de a înregistra contractul încheiat la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat?
        În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 901 din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în
mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în
posesie si/sau folosinţă (locaţiune, arenda, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare si imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor
agricole. 
        Astfel, în cazul transmiterii în arendă a unui imobil de către o persoana fizică cetăţean unui agent economic, entitatea urmează să
reţină impozitul pe venit la sursa de plată în mărime de 10 % din venitul achitat. 
        Totodată, conform alin. (4) art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului stabilit prin articolul dat scuteşte beneficiarul
câştigurilor şi veniturilor specificate la alin. (3) art. 901 din Codul fiscal, de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la
declararea acestora. 
        Respectiv, pentru persoana fizică - cetăţean, care transmite în arendă un bun imobil unui agent economic, nu apar careva obligaţii
fiscale privind achitarea impozitului pe venit, declararea, precum și înregistrarea contractul încheiat la subdiviziunea Serviciului Fiscal de
Stat. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.4.4.
Apare obligația la persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, să rețină impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în
care acesta ia în locațiune un bun imobil de la o persoană fizică?
        Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește următoarele persoane responsabile de a reține impozitul pe venit la sursa de plată:
orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor care
desfăşoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie,
organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică.
        Dat fiind faptul că persoanele ce desfășoară activitate profesională în sectorul justiției se prezintă în raporturile juridice ca persoane
fizice, prevederile art. 90 și 901 alin. (3) din Codul fiscal, nu se răsfrâng asupra acestora, astfel, nefiind obligați să rețină la sursa de plată
impozitul pe venit în mărime de 10% din veniturile persoanei fizice, care transmite imobilul în locațiune.
        Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (34) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate
de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art. 54, precum şi altor persoane decît cele specificate la art. 90 din Codul fiscal în
posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea contractului.
Persoanele menţionate sînt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la
subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază sînt deservite. Acest impozit se achită lunar cel tîrziu la data de 2 a lunii în curs, sau
în avans. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul
de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget.
În cazul neînregistrării contractului de locaţiune, arendă, uzufruct al proprietăţii imobiliare şi neachitării impozitului din venitul obţinut,
Serviciul Fiscal de Stat va estima venitul persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prin metode şi surse indirecte, în
conformitate cu prevederile art.189 şi 225 din Cod.
        Concomitent, conform art. 901 alin. (4) din Codul fiscal, beneficiarul veniturilor respective nu va include în componența venitului
brut, precum şi în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit veniturile menționate.
        Cît privește, Biroul asociat de avocați (fondat de doi şi mai mulți avocați (fondatori ai biroului)), care se prezintă în raporturile
juridice ca persoană juridică, acesta potrivit art.901 alin. (3) din Codul fiscal, este obligat să rețină la sursa de plată impozitul pe venit în
mărime de 10% din veniturile persoanei fizice, care transmite imobilul în locațiune.
Arhiva
29.1.7.4.5.
Unde va fi transferat impozitul pe venit, reţinut din veniturile achitate persoanei fizice, care nu practică activitate de întreprinzător, obţinute
de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare/imobiliare?”
        Conform art.6 alin.(10) din Codul fiscal, impozitele şi taxele percepute în conformitate cu Codul fiscal şi cu alte acte normative
adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale. Impozitul pe venitul
persoanelor fizice reprezintă sursa de reglementare a veniturilor sistemului bugetar.  
        Potrivit art.7 alin.(5) din Codul fiscal, pentru executarea prevederilor art.6 alin.(10), contribuabilii care au subdiviziuni şi/sau obiecte
impozabile calculează şi sting prin achitare obligaţiile fiscale aferente subdiviziunilor/obiectelor impozabile corespunzător locului
amplasării acestora (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier, a impozitului pe
venit stabilit conform cap.71 titlul II şi a impozitului unic de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei). 
        Conform art.84 din Codul fiscal, se stabilește obligativitatea distribuirii și achitării impozitului pe venit pe subdiviziuni doar în cazul
impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător. 
        Astfel, impozitul pe venit reținut potrivit art. 901 alin.(3)din Codul fiscal din veniturile achitate persoanei fizice, care nu practică
activitate de întreprinzător, obţinute de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii
mobiliare/imobiliare se virează la bugetul unității administrativ-teritoriale unde este înregistrat sediul (adresa juridică) a
contribuabilului. 
[Temei: Scrisoarea Ministerului Finanțelor nr. 14/3-06/297 din 05.08.2016]
Arhiva
29.1.7.4.6. Urmează de a se reţine impozitul de 10% la sursa de plată conform art. 90 1 alin.(3) din Codul fiscal, în cazul cheltuielilor compensate
aferente obiectului serviciilor de locaţiune acordate de persoana fizică?

        În conformitate cu art. 901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul menţionat, reţin un impozit în mărime
de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie
şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. 
        Potrivit esenţei sale, compensarea cheltuielilor presupune recuperarea de către un subiect a cheltuielilor suportate de un alt subiect în
legătură cu activitatea primului, fără a se încadra în noţiunea de venit impozabil stabilită de art. 14 din Codul fiscal. 
        Prin urmare, obligaţia de reţinere a impozitului pe venit la sursa de plată, în mărime de 10%, survine doar din plata pentru
transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare. 
        În cazul în care, cheltuielile de compensare sunt incluse în plata de transmitere în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct,
superficie), acestea se impun în modul general stabilit, iar dacă ele sunt direct delimitate de plata pentru folosirea proprietăţii mobiliare şi
imobiliare, acestea nu generează careva obligaţii aferente impozitului pe venit. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.4.7. Care este regimul de impozitare a veniturilor primite de către persoanele fizice-cetățeni în formă naturală pentru arenda terenurilor
agricole?

        Conform art. 18 lit. d) din Codul fiscal, veniturile din chirie (arendă) sunt surse de venit impozabile și se includ în venitul brut, care
ulterior urmează a fi impozitat conform cotei stabilite la art. 15 lit.a) din Codul fiscal. 
        Potrivit prevederilor art. 83 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, sunt obligați să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit,
persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de
investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului. 
        De asemenea, suma venitului impozabil urmează a fi declarată nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de
gestiune. 
        În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu se reţine impozitul pe venit în prealabil, ca parte a
impozitului, din suma arendei terenurilor agricole. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.7.4.8. Cum urmează a fi efectuată reținerea impozitului la sursa de plată aferente veniturile obținute în baza contractului de superficie?
        În conformitate cu prevederile art. 654 alin. (1) din Codul civil, superficie este dreptul real imobiliar de a poseda şi folosi terenul
altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii a superficiarului, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii
existente a superficiarului. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaţiune. 
        Potrivit art. art. 659 alin. (1) din Codul civil, dacă actul juridic nu prevede altfel, superficiarul datorează proprietarului terenului,
sub formă de rate lunare, o sumă egală cu chiria stabilită pe piaţă, ţinînd seama de natura terenului, de zona în care se află el, de
destinaţia construcţiei, precum şi de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinţei. Redevenţa se determină la data constituirii
superficiei. 
        În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 901 din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în
mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în
posesie si/sau folosinţă (locaţiune, arenda, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare si imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor
agricole. 
        Astfel, entitatea urmează să rețină un impozit în mărime de 10% din venitul achitat aferent contractului de superficie. 
        Totodată, conform alin. (4) art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului stabilit prin articolul dat scuteşte beneficiarul
câştigurilor şi veniturilor specificate la alin. (3) art. 901 din Codul fiscal, de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la
declararea acestora. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019

29.1.7.5.1. Cum se vor impozita dividendele achitate agentului economic rezident?

        Potrivit art. 901 alin. (31) din Codul fiscal,  persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime de:
- 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele
fiscale 2008–2011 inclusiv;
- 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011
inclusiv;
        Prevederile de la liniuţele întîi şi a doua ale prezentului alineat se aplică şi în cazul dividendelor achitate prealabil pe parcursul
perioadei fiscale.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din
23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare aprobării de la data publicării.]
Arhiva
29.1.7.5.2.
Ce obligații fiscale revin fondatorilor, în cazul în care unul din fondatori a efectuat donația unei părți din cota sa de participare în capitalul
social altui fondator al entității date.
        În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, active de capital reprezintă acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de
proprietate în activitatea de întreprinzător. 
        Conform art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă
mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. 
        Prin urmare, obligația fiscală la impozitul pe venit apare la fondatorul care a efectuat donația unei părți din cota sa de participare în
capitalul social. 
        Venitul în scopuri fiscale urmează a fi evaluat conform prevederilor articolului nominalizat. 
        Astfel, luând în considerație că cota parte donată reprezintă activ de capital, urmează de a determina creșterea de capital, care se va
supune impozitării, în mărime de 50% din suma excedentară a creșterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital
suportate pe parcursul anului fiscal. 
        Prin urmare, fondatorul care a efectuat donația unei părți din cota sa de participare în capitalul social, iar în rezultat a fost
constatată creștere de capital, atunci apare obligația de achita impozitul pe venit și de a prezenta declarația persoanei fizice cu privire la
impozitul pe venit, în conformitate cu prevederile art.83 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului
următor anului fiscal de gestiune. 
        În ceea ce privește, impozitarea venitului obținut ca donație, menționăm că, potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal,
patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlul de donație, se califică drept sursa de venit
neimpozabilă, care nu se include în venitul brut. 
        Prin urmare, ţinând cont de prevederile articolului dat, la fondatorul care a primit cota parte menționata cu titlul de donație,
obligații fiscale aferente venitului respectiv nu apar. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.40 alin. (7) din Codul fiscal, prin Legea nr.122 din
16.08.2019, în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 art. 401 din 06.09.2019)
Arhiva
29.1.7.5.3. Apare oare obligaţia de calculare a impozitului pe venit în mărime de 15%, potrivit art. 90 1alin.(31) lit. b) din Codul fiscal, în cazul
micşorării capitalului statutar al întreprinderii din contul uzurii calculate pentru mijloacele fixe, introduse anterior ca aport la capitalul statutar?
        În conformitate, cu art. 901 alin.(31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul Fiscal reţin şi achită la buget din
suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în
capitalul propriu între acţionari (asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie depusă în
capitalul social.
        Prin urmare, dat fiind faptul că norma în cauză impune calcularea impozitului doar din suma retrasă din capitalul social aferentă
majorării capitalului social, atunci la micşorarea capitalului social sub o altă formă nu apar obligaţii privind calcularea şi reţinerea
impozitului în mărime de 15%.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din
23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare aprobării de la data publicării.]
Arhiva
29.1.7.5.4. .

29.1.7.5.5.
Compania repartizează fondatorilor săi (un agent economic rezident al Republicii Moldova şi un agent economic rezident al unei ţări cu care
Moldova nu a încheiat acord de evitare a dublei impuneri), în septembrie 2013, profitul nerepartizat aferent anului 2011. Care este obligaţia
fiscală ce o generează? Urmează sau nu să se achite impozitul pe venit în baza art.80 1 din Codul fiscal?
În conformitate cu prevederile Codului fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime: - 15% din
dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv
(art.901 alin.(31) din Codul fiscal); Totodată, este făcută menţiunea că prevederile de la liniuţa întîi se aplică şi în cazul dividendelor
achitate prealabil pe parcursul perioadei fiscale. - 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului
nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv (art.91 alin.(1) din Codul fiscal); În conformitate cu prevederile alin.(1) al
art.801 din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 care achită dividende acţionarilor (asociaţilor) săi pe parcursul anului fiscal achită
ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul anului fiscal în curs, din care se vor achita dividende. Respectiv, din plăţile
îndreptate atît în favoarea fondatorului său – rezident al Republicii Moldova, cît şi în favoarea fondatorului său – nerezident al Republicii
Moldova, agentul economic va avea obligaţia să reţină suma impozitului pe venit egală cu 15%. Totodată, dat fiind faptul că art.801  din
Codul fiscal conţine norma, care prevede că 12% se achită din profitul anului fiscal în curs, din care se vor achita dividende, nu apare
necesitatea achitării prealabile a impozitului pe venit.
29.1.7.5.6. Care este cota impozitului, care urmează a fi aplicată asupra dividendelor achitate rezidentului în 2013, în cazul în care acestea sunt
aferente profitului nerepartizat al anului 2007?

Răspuns similar celui de la întrebarea 29.1.7.5.7.

Arhiva
29.1.7.5.7.
Cum se impozitează dividendele achitate în folosul rezidentului (persoană fizică sau juridică)?
        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în
mărime de: 
        - 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în
perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv; 
        - 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–
2011 inclusiv; 
        - 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse
constatate în capitalul propriu între acţionari (asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie
depusă în capitalul social; 
        Prevederile de la liniuţele întîi şi a doua din alineatul menționat se aplică şi în cazul dividendelor achitate prealabil pe parcursul
perioadei fiscale. 
    Totodată, potrivit art. 20 lit. z10) din Codul fiscal, dividendele aferente perioadelor fiscale de pînă la 1 ianuarie 2008 achitate în folosul
persoanelor fizice, constituie surse de venit neimpozabile. 
       Astfel, dividendele achitate rezidentului, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, din profitul nerepartizat aferent perioadelor
fiscale altele decît cele care sunt reglementate expres, se vor impozita la sursa de plată la cota de 6%, cu excepția celor care cad sub
incidența prevederilor art. 20 lit. z10) din Codul fiscal, din care nu se va reține impozitul pe venit.
Arhiva
29.1.7.5.8.
Urmează să se rețină impozitul pe venit din profitul net achitat de către întreprinderile de stat sau municipale?
        În conformitate cu prevederile art.901 alin.(31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în
mărime de:
        - 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în
perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;
        - 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–
2011 inclusiv.
        - 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse
constatate în capitalul propriu între acţionari (asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie
depusă în capitalul social;
        Totodată, în conformitate cu prevederile art.4 alin.(9) lit.c2) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului V al Codului fiscal,
organul fiscal aplică măsurile de administrare fiscală a defalcărilor din profitul net al întreprinderilor de stat şi municipale, precum şi a
dividendelor la cota-parte a statului în capitalul social al societăţilor pe acţiuni în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
        Respectiv, defalcările din profitul net, realizate de întreprinderile de stat sau municipale, prin natura sa, nu se asimilează
dividendelor – fapt ce scuteşte întreprinderile menţionate de reţinerea finală a impozitului pe venit din dividende.
29.1.7.5.9.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul pierderii atualității)
29.1.7.5.10.
La cine apare obligația de achitare a impozitului pe venit în cazul în care plătitorul de venituri nu a asigurat reţinerea finală (inclusiv din
royalty, dividende, locaţiune etc.) impozitul la sursa de plată?
        Potrivit prevederilor Codului fiscal, reținerea finală pentru veniturile specificate de art. 901 din Codul menționat. 
         În conformitate cu prevederile art.901 alin.(4) din Codul fiscal, reținerea finală a impozitului stabilit prin articolul citat scutește
beneficiarul câștigurilor şi veniturilor specificate la alin.(l), (3), (31), (33) şi (34) de la includerea lor în componența venitului brut, precum
şi de la declararea acestora, din categoria dată făcând parte dividendele, veniturile sub formă de royalty, veniturile de la darea în
locațiune a bunurilor, din câștiguri din jocuri de noroc, etc. 
         Este de remarcat că potrivit art. 181 din Codul fiscal, persoana cu funcție de răspundere responsabilă de stingerea obligației fiscale a
contribuabilului este conducătorul lui sau o altă persoană a acestuia care, în virtutea obligațiilor de serviciu, era/este obligată să stingă
obligația fiscală în modul şi în termenele stabilite. Pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de prezentul articol şi a altor obligații
prevăzute de legislația fiscală, persoana cu funcție de răspundere a contribuabilului poartă răspundere în conformitate cu legislația. 
         În conformitate cu art.182 alin.(2) din Codul fiscal, obligația de a reține sau percepe impozite, taxe, majorări de întârziere
(penalități) şi/sau amenzi rămâne a fi a contribuabilului a cărui persoană cu funcție de răspundere este obligată să le rețină sau să le
perceapă de la o altă persoană şi să le transfere până cînd impozitele, taxele, majorările de întârziere (penalitățile) şi/sau amenzile vor fi
declarate sau trebuiau să fie declarate de persoana de la care trebuia să fie reținute sau percepute ori până la stingerea lor totală în
celelalte cazuri. Alineatul (3) al aceluiași articol stabilește că obligațiile fiscale ale contribuabilului pentru care persoana lui cu funcție de
răspundere este responsabilă în conformitate cu articolul menționat rămân obligații ale contribuabilului până la stingerea lor deplină în
cazul reținerii sau perceperii impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere şi/sau amenzilor de la alte persoane. 
         Articolul 129 pct. 6) din Codul fiscal stabilește că obligația fiscală este obligația contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă
ca impozit, taxă, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă, aceasta luând naștere, în conformitate cu prevederile art. 169 din
Codul menționat, în momentul apariției circumstanțelor, stabilite de legislația fiscală, ce prevăd stingerea ei. 
         Respectiv, în cazul obținerii de către persoana fizică a veniturilor aferent cărora se aplică reținerea finală a impozitului pe venit,
ținând cont că articolul 901 din Codul fiscal indică expres despre scutirea de la declararea acestora, în cazul în care se constată
nereținerea impozitului sau reținerea la o altă cotă decât cea stabilită, urmărirea obligației se realizează la contribuabilul responsabil de
reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. 
         În cazul admiterii situațiilor de diminuare a obligației fiscale aferente impozitului pe venit, față de cotribuabil se vor aplica sancținui
fiscale în conformitate cu art. 260 și art. 261 din Codul fiscal.
29.1.7.5.11.
Agentul economic, înregistrat în calitate de societate cu răspundere limitată, are dreptul să transmită proprietatea sa ca plată a dividendelor
calculate față de fondator?
        În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (3) din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14 iunie 2007,
profitul net se plăteşte asociaţilor în formă bănească, în decurs de 30 de zile de la data adoptării hotărîrii privind distribuirea acestuia,
dacă adunarea asociaţilor nu a stabilit un alt termen.  
        Astfel, proprietatea agentului economic nu poate fi transmisă ca plată a dividendelor calculate față de fondator.  
        Totodată, la achitarea dividendelor urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în corespundere cu prevederile art.
901 alin. (31) din Codul fiscal.
29.1.7.5.12.
Apare obligația de reținere a impozitului pe venit, în conformitate cu art. 90 1 alin. (31) liniuța întâi din Codul fiscal, în cazul în care entitatea
majorează capitalul de rezervă din contul profitului net?
        În temeiul art. 31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr.135-XVI din 14 iunie 2007 și art.46 din Legea privind
societățile pe acțiuni nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997, societatea formează un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului
social. Capitalul de rezervă al societății poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social. Capitalul de
rezervă al societății se formează prin vărsăminte anuale din profitul net, în proporție de cel puțin 5%, până la atingerea mărimii stabilite
de actul de constituire. 
         Conform prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe
prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și IFRS care nu contravin prevederilor titlului II al Codului fiscal. În conformitate cu
pct.18-19 din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 6 august 2013, constituirea
capitalului de rezervă din contul profitului net se înregistrează ca diminuare a profitului. 
         Totodată, art.12 pct.3) din Codul fiscal definește dividendul ca venit obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați)
în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social, cu excepția venitului obținut în cazurile lichidării complete a agentului
economic conform art.57 alin.(2). 
         Prin urmare, obligativitatea reținerii impozitului pe venit, conform art.901 alin.(3) liniuța întâi din Codul fiscal, nu intervine la
momentul alocării profitului în capitalul de rezervă.
29.1.7.5.13.
În cazul în care capitalul de rezervă este utilizat pentru acoperirea pierderilor, conform legislației, la momentul acoperirii acestor pierderi
trebuie să se rețină impozitul pe venit conform art. 90 1 alin. (31) liniuța întâi din Codul fiscal?
        În temeiul art.31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr.135-XVI din 14 iunie 2007 și art.46 din Legea privind
societățile pe acțiuni nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997, societatea formează un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului
social. Capitalul de rezervă al societății poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social. Capitalul de
rezervă al societății se formează prin vărsăminte anuale din profitul net, în proporție de cel puțin 5%, până la atingerea mărimii stabilite
de actul de constituire. 
        Capitalul de rezervă al societății poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social. 
        Prin urmare, la acoperirea pierderilor din contul capitalului de rezervă nu are loc repartizarea profitului sub formă de cote-părți
fondatorilor entității și, respectiv, în acest caz nu intervine obligația reținerii impozitului pe venit.
29.1.7.5.14.
Cum vor fi supuse impozitării veniturile sub formă de dividende obținute de agenții economici, pe teritoriul Republicii Moldova, de la agenții
economici care nu au relații cu sistemul bugetar al Republicii Moldova (unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special Transnistria)?
        Conform art.18 lit.o) din Codul fiscal, alte venituri care nu sunt neimpozabile conform legislației fiscale, reprezintă surse de venit
impozabile. 
        În conformitate cu prevederile art.901 alin.(31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal rețin şi achită la
buget un impozit în mărime de:
        - 6% din dividende, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote-părţi, cu excepția celor aferente profitului nerepartizat obținut în
perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv; 
        - 15% din dividende, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obținut în perioadele fiscale 2008–
2011 inclusiv. 
        - 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse
constatate în capitalul propriu între acţionari (asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie
depusă în capitalul social; 
        - 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice. Prevederile de la liniuţele întîi şi a doua ale prezentului alineat se aplică şi în
cazul dividendelor achitate prealabil pe parcursul perioadei fiscale. 
        Reținerea finală a impozitului stabilit prin prezentul articol scutește beneficiarul câștigurilor şi veniturilor specificate la alin.(3), (31),
(33), (34), (35) şi (36) art.901 din Codul fiscal, de la includerea lor în componența venitului brut, precum şi de la declararea acestora
(art.901 alin.(4) din Codul fiscal). 
        Potrivit art.182 alin.(1) din Codul fiscal, persoana cu funcţie de răspundere a contribuabilului obligat, conform legislaţiei fiscale, să
reţină sau să perceapă de la o altă persoană impozitele, taxele, majorările de întârziere (penalităţile) şi/sau amenzile şi să le verse la buget
este responsabilă de plata impozitelor şi taxelor, majorărilor de întârziere şi/sau amenzilor nereținute, nepercepute şi netransferate în
modul stabilit la buget dacă: 
        a) reţinerea, perceperea sau transferul intră în atribuţiile ei; 
        b) ea a ştiut sau trebuia să ştie că impozitele, taxele, majorările de întârziere (penalităţile) şi/sau amenzile nu au fost reţinute,
percepute sau transferate de contribuabil. 
        Concomitent, menționăm că scutirea de la declararea și impozitarea veniturilor menționate la art.901 din Codul fiscal se
condiționează de reținerea finală a impozitului la sursa de plată. 
        Astfel, veniturile obținute de către agenții economici a Republicii Moldova, care nu au fost impozitate la sursa de plată conform
art.901 din Codul fiscal, urmează a fi declarate și impozitate în Republica Moldova conform modului general stabilit la cotele stabilite de
art.15 din Codul fiscal. 
        Totodată, legislația în vigoare nu prevede anumite reglementări privind tratamentul fiscal al veniturilor obținute de către agenții
economici, pe teritoriul Republicii Moldova, de la agenții economici care nu au relații cu sistemul bugetar al Republicii Moldova. 
        Reieșind din cele menționate, contribuabilii care au obținut venituri sub formă de dividende de la agenții economici care nu au relații
cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, urmează să declare, calculeze și achite impozitul pe venit conform modului general stabilit, la
cotele prevăzute la art.15 din Codul fiscal.
 (Temei: Scrisoarea Ministerului Finanțelor al RM nr. 09/2-03/126/401 din 14.05.2019)

29.1.7.6.1.
Cum se impozitează plățile, achitate persoanei fizice, ce reprezintă venit sub forma de royalty?
        Conform prevederilor art.18 lit. h) din Codul fiscal, venitul achitat sub formă de royalty (redevențe) este stabilit ca sursă de venit
impozabilă.
        Potrivit prevederilor art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 rețin și achită la buget un impozit în mărime
de 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice (reținere finală).
        Totodată, conform prevederilor art. 20 lit. z11) din Codul fiscal, veniturile sub formă de royalty ale persoanelor fizice în vîrstă de 60
ani și mai mult din domeniul literaturii, artei și științei sînt stabilite ca surse de venit neimpozabile.
        Entitatea nu va reflecta în dările de seamă fiscale privind veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată veniturile
achitate persoanelor fizice care, potrivit prevederilor Codului fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.
Arhiva
29.1.7.6.2.
Care este modalitatea de impozitare a veniturilor sub formă de royalty achitate în folosul persoanelor fizice în anul 2013?
        În conformitate cu prevederile art.18 lit.h) din Codul fiscal, royalty (redevenţe), cu excepţia celor achitate în folosul persoanelor
fizice, sunt considerate surse de venit impozabile.
        Totodată, în conformitate cu art. 901 alin.(31) liniuţa a patra, prevede că persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un
impozit în mărime de 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice.
        Sursele de venit neimpozabile sunt stipulate în art.20 din Codul Fiscal şi respectiv în cazul în care tipul de venit nu se regăseşte în
art.20 din Codul Fiscal, acesta nu poate fi considerat sursă de venit neimpozabil.
        Astfel, persoanele specificate la art.90 din Codul Fiscal sunt obligate să reţină şi achite la buget un impozit în mărime de 12% din
veniturile sub formă de royalty achitate persoanelor fizice, în caz contrar aceştia vor fi traşi la răspundere în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
        Prin urmare, veniturile sub formă de royalty achitate persoanelor fizice  se impozitează final la sursa de plată şi, respectiv nu
urmează a fi declarate şi incluse în venitul brut al persoanelor fizice.

29.1.7.7.1.
Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul abrogării art.90 1 alin.(1) din Codul fiscal, prin Legea nr.166 din 11.10.2013, în
vigoare 01.11.2013 (publicată în Monitorul Oficial nr.243-247/687 din 01.11.2013)
Arhiva

29.1.7.7.2. .
29.1.7.7.3.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.20 și art.90 1 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)

29.1.7.7.4.
Cum urmează a fi impozitate cîștigurile obţinute de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, și sau din pariurile sportive în anul 2017,
ținînd cont de modificările operate la Codul fiscal prin Legea nr. 292 din 16 decembrie 2016?
        Prin Legea nr. 292 din 16.12.2016, au fost operate modificări la Codul fiscal privind calificarea drept sursă de venit neimpozabilă în
mărime totală a cîştigurilor obţinute de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii (art. 20 lit.p1) din Codul fiscal), cu excluderea
impozitării finale la sursa de plată a acestor cîştiguri şi a celor din pariurile sportive (art.901 alin.(33) din Codul fiscal).
        Legea în cauză nu prevede norme speciale privind intrarea în vigoare a prevederilor acesteia, urmînd ca Legea să între în vigoare
începînd cu data publicării acesteia în Monitorul Oficial, adică 06.01.2017. Totodată, în partea ce ţine de prevederile Codului fiscal,
atenţionăm asupra faptului că, modificările şi/sau completările Codului fiscal şi ale legilor de punere în aplicare a titlurilor Codului fiscal
se pun în aplicare peste 180 de zile calendaristice de la data publicării legii de modificare şi/sau de completare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova (conform art.7 alin.(11) din Codul fiscal).
        În contextul celor expuse, modificările operate la art. 20 lit.p1) şi art.901 alin.(33) din Codul fiscal prin Legea nr. 292 din 16.12.2016,
se vor pune în aplicare doar peste 180 de zile calendaristice de la data de 06.01.2017, adică începînd cu 5 iulie 2017.
        Astfel, pînă la data de 4 iulie 2017 inclusiv, cîştigurile obţinute de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii şi/sau din pariurile
sportive se vor impozita în conformitate cu prevederile Codului fiscal, în redacţia Legii nr. 281 din 16.12.2016, şi anume:
        •cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii şi/sau din pariurile sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu
depăşeşte 10% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), constituie surse de venit neimpozabile (art.20, lit.p1));
        •fiecare plătitor de cîştiguri, în conformitate cu art. 901 alin. (33), urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de:
        - 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile
sportive;
        - 18% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile sportive, în partea în care valoarea fiecărui
cîştig depăşeşte 10% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), dar nu depăşeşte 50 mii lei;
        - 25% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile sportive, în partea în care valoarea fiecărui
cîştig este egală sau depăşeşte 50 mii lei.
        Suplimentar la cele menţionate, comunicăm că, începînd cu 01.01.2017, noţiunea de cîştiguri în scopul impozitării se defineşte după
cum urmează:
        Cîştiguri – veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi
nemonetară. În scopul aplicării prezentei noţiuni, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă
valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma
totală cîştigată (art. 12 pct. 14) din Codul fiscal).
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.20 și art.901 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)
Arhiva
29.1.7.7.5.
Care sunt criteriile după care o campanie promoțională este calificată ca fiind anunțată public?
        În conformitate cu art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campania promoțională este modalitatea de promovare a vânzărilor prin
organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public și desfășurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii,
câștiguri.
        Totodată, potrivit prevederilor cap. III din Legea cu privire la publicitate (nr.1227 din 27 iunie 1997), accesul la publicitate se
realizează prin intermediul mijloacelor de informare precum: radioul, televiziunea, presa periodică, în serviciile cinematografice, video,
informaționale, cu folosirea rețelelor telefonice, telegrafice, telex, publicității exterioare, amenajarea locurilor de comerț și de prestări de
servicii, publicitatea pe mijloacele de transport și pe trimiterile poștale.
        Prin urmare, caracterul public al campaniei promoționale se va asigura prin una din sursele specificate în Legea menționată anterior.
29.1.7.7.6. Cum urmează a fi impozitate venitul persoanei fizice obținut sub formă de cadouri, premii, câștiguri în cadrul desfășurării de către
întreprindere a acțiunilor de publicitate, care cad sub incidența noțiunii de campanie promoțională?

        Conform art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, noţiunea de cîştiguri în scopul impozitării reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile
de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi nemonetară. 
        Totodată, potrivit art. 901 alin. (33) liniuța a doua din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget
un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte mărimea
scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal. 
        De asemenea, potrivit art. 20 lit. p2) din Codul fiscal, cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui
cîştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.40 alin. (7) din Codul fiscal, prin Legea nr.122 din
16.08.2019, în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 art. 401 din 06.09.2019)
Arhiva
29.1.7.7.7. Cum urmează a fi impozitat venitul persoanei fizice obținut sub formă de cîștiguri de la jocurile de noroc?

        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse
la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în
partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). 
        Totodată, conform art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, în scopul impozitării, noţiunea de cîştiguri de la jocurile de noroc realizat în
cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În
celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată. 
        Astfel, ținând cont de prevederile legislației menționate, plătitorul de câștiguri are obligația să reţină şi să achite la buget un impozit
în mărime de 12%, din valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În cazul lipsei
documentelor confirmative, va fi impozitată suma totală cîştigată. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.40 alin. (7) din Codul fiscal, prin Legea nr.122 din
16.08.2019, în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 art. 401 din 06.09.2019)
Arhiva
29.1.7.7.8. Cum urmează a fi impozitat venitul persoanei fizice obținut sub formă de cîștiguri loterii şi/sau pariuri sportive?
        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse
la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în
partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). 
        Totodată, conform art. 20 lit. p1) din Codul fiscal, cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui
cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) reprezintă sursă de venit neimpozabilă. 
        Astfel, ținând cont de prevederile legislației menționate, plătitorul de câștiguri are obligația să reţină şi să achite la buget un impozit
în mărime de 12%, din valoarea fiecărui cîştig ce depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în Legii 115 din 15.08.2019, în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul
Oficial al R. Moldova nr.274-278 din 06.09.2019)
Arhiva
29.1.7.7.9. Cum urmează a fi impozitat venitul persoanei fizice obținut sub formă de cadouri, premii, câștiguri în cadrul desfășurării de către
întreprindere a acțiunilor de publicitate, care nu cad sub incidența noțiunii de campanie promoțională?

        În cazul în care acordarea cadourilor, premiilor și câștigurilor în folosul persoanei fizice, ce nu practică activitate de întreprinzător,
nu reprezintă rezultatul desfășurării unei campanii promoționale, acestea se vor impozita în conformitate cu art. 90 alin. (1)-(3) din Codul
fiscal, care prevede că persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător, rețin în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime
de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a
persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 alin. (1) din Codul fiscal, prin Legea nr.122 din
16.08.2019, în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 art. 401 din 06.09.2019)
Arhiva
29.1.7.7.10.
Care este suma neimpozabilă al cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive?
Potrivit modificărilor aprobate la art.20 lit. p1) din Codul fiscal, prin Legea nr. 115 din 15 august 2019 pentru modificarea Codului fiscal
nr.1163/1997 (Monitorul Oficial nr. 274-278 din 6 septembrie 2019), cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în parte în care valoarea
fiecărui cîștig nu depășește 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin. (1) din Codul fiscal se consideră surse de venit neimpozabilă.
29.1.7.7.11. Cine va efectua reținerea impozitului pe venit din cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive?
        Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc,
cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală
stabilită la art.33 alin.(1), potrivit art. 901 alin. (33) din Codul fiscal. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.40 alin. (7) din Codul fiscal, prin Legea nr.122 din
16.08.2019, în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 art. 401 din 06.09.2019)

29.1.7.8.1.
Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana juridică achiziționează de la persoanele fizice producție
agricolă în formă naturală?
        Conform prevederilor art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 5% din plăţile
efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile
obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor
derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural. 
        Prin urmare, în cazul în care entitatea achiziționează de la persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător producția
agricolă în formă naturală, la achitarea venitului urmează a fi efectuată o reținere finală a impozitului în mărime de 5%. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.901 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)
Arhiva
29.1.7.8.2.
La ce cotă urmează a se reţine impozitul pe venit la sursa de plată în cazul achiziţionării de la persoanele fizice – cetăţeni a peştelui viu, de
către persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal?
        Potrivit art. 901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul menționat reţin un impozit în mărime de 5% din
plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile
obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor
derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.
        Ţînînd cont de faptul că, peştele este un produs al pisciculturii, care la rîndul său este o ramură a zootehniei, reţinerea impozitul pe
venit la sursa de plată în cazul achiziţionării de la persoanele fizice – cetăţeni a peştelui viu de către persoanele specificate la art. 90 din
Codul fiscal, urmează a fi efectuată în mărime de 5%.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.901 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)
Arhiva
29.1.7.8.3.
Care este regimul fiscal privind impozitul pe venit aplicat la livrarea producţiei agricole (producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă
naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia
laptelui natural) unui agent economic – persoană juridică sau unei gospodării ţărăneşti (de fermieri), întreprinderii individuale de către o persoană
fizică ce nu practică activitate de întreprinzător?
        În conformitate cu prevederile art.901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 5% din
plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile
obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor
derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.
        Astfel, la momentul achitării persoanei fizice pentru livrarea producţiei agricole menționate, agentul economic (persoana juridică sau
gospodăria ţărănească (de fermier), înreprinzătorul individual) va reține un impozit în mărime de 5%.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.901 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)
Arhiva
29.1.7.8.4.
Agentul economic, în perioada anului 2013, a procurat în baza actului de achiziție de la persoană fizică-cetățean producție din fitotehnie și
horticultură, pentru care achitarea a fost efectuată la începutul anului 2014. Pornind de la modificările operate în art. 90 1 alin. (35) din Codul
fiscal, care se pun în aplicare începînd cu 2014, care prevederi urmează să fi aplicate asupra acestei tranzacții luînd în considerație faptul că
achiziționarea a fost efectuată în anul 2013, iar achitarea a fost în anul 2014?
        În conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de
întreprinzător, în scopuri fiscale, se aplică metoda de evidență - contabilitatea de casă. De asemenea, potrivit art. 44 alin. (2) lit. a) din
Codul fiscal, prin contabilitate de casă se înţelege metoda conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în
mijloace băneşti sau sub formă de proprietate materială.
        Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 2%
din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe
veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a
produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.
        Astfel, asupra plăților achitate pentru achiziționarea producției din fitotehnie și horticultură se vor răsfrînge normele perioadei
fiscale în care au fost efectiv obținute aceste plăți.
        Prin urmare, reieșind din întrebarea abordată, plățile se vor impozita conform normelor fiscale stabilite pentru perioada fiscală 2014.
29.1.7.8.5.
Se va reține impozitul pe venit la achiziționarea plantelor medicinale de la persoanele fizice ce nu practică activitatea de întreprinzător?
        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 rețin un impozit în mărime de 5%
din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier), pe
veniturile obținute de către acestea aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a
produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural.
        Totodată, explicații privind atribuirea plantelor medicinale și aromatice la categoria producției din fitotehnie în forma naturală, pot
fi accesate la link-ul http://www.sfs.md/Taxa_pe_Valoarea_Adaugata.aspx?file=3454.
        Respectiv, din veniturile obținute de persoanele fizice, ce nu practică activitatea de întreprinzător, de la livrarea plantelor medicinale
se va reține impozitul pe venit în mărime de 5%.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.901 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)
Arhiva
29.1.7.8.6.
Se va reține impozitul pe venit la achiziționarea producției agricole (floarea soarelui) de la persoanele fizice ce nu practică activitatea de
întreprinzător?
        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, rețin un impozit în
mărime de 5% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de
fermier), pe veniturile obținute de către acestea aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a
nucilor și a produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui
natural.
        Respectiv, din veniturile obținute de persoanele fizice, ce nu practică activitatea de întreprinzător, de la livrarea producției din
fitotehnie și horticultură în formă naturală se va reține impozitul pe venit în mărime de 5% din articolul 901 al Codului fiscal.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.901 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)
Arhiva
29.1.7.8.7.
Care este regimul fiscal privind impozitul pe venit aplicat la livrarea producţiei agricole (producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă
naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia
laptelui natural) de către o persoană fizică ce nu practică activitate de întreprinzător unei persoane fizice?
        Începînd cu 1 ianuarie 2014, conform art.20 lit.y1 din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia
întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la comercializarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în
formă naturală şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, efectuată în adresa altei persoane fizice, cu
excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), se considera sursă de venit neimpozabilă. 
         Astfel, scutirea se va aplica doar dacă producţia va fi livrată altei persoane fizice-cetățean, fiind excluşi întreprinzătorii individuali şi
gospodăriile ţărăneşti (de fermier).

29.1.8.1. Entitatea în anul 2006 a beneficiat de facilitatea fiscala prevazuta la art. 49 2 din Codul fiscal. În cazul dat are sau nu dreptul
contribuabilul de a calcula si repartiza dividende actionarilor pentru anii 2007-2009 daca articolul respectiv, potrivit modificarilor în vigoare din
01.01.2007, nu mai prevede restrictia de a nu calcula si repartiza dividende actionarilor?
Potrivit prevederilor art. 492 alin. (4) din Codul fiscal, (în redactia Legii nr. 60-XVI din 28.04.2005), agentii economici, inclusiv
întreprinderile cu investitii straine la care termenul de actiune a facilitatii obtinute în conformitate cu alin.(1) si (2) a expirat, sînt scutiti
de plata impozitului prin reducerea venitului impozabil cu o suma ce constituie 50% din valoarea de intrare (valoarea de procurare sau
valoarea istorica) a activelor materiale pe termen lung (cu exceptia autoturismelor, a mobilei pentru oficiu si a activelor cu destinatie
generala de gospodarire), inclusiv activele materiale pe termen lung procurate în baza contractului de leasing, dar nu mai mult de suma
venitului impozabil, cu conditia respectarii, pe parcursul a trei perioade fiscale consecutive urmatoare celei în care a fost acordata
scutirea, a restrictiilor de mai jos: a) sa nu fie calculate si repartizate dividende actionarilor (asociatilor) si venituri membrilor societatii;
b) sa nu fie înstrainate activele mentionate; c) sa nu transmita în posesie si/sau folosinta (în locatiune, arenda, uzufruct, leasing etc.)
activele mentionate. Prin urmare, pentru a beneficia de facilitatea în cauza pentru o anumita perioada fiscala, urma ca pe parcursul a trei
perioade fiscale consecutive urmatoarei celei în care a fost acordata scutirea sa se respecte conditiile nominalizate la lit. a), b), c).
29.1.8.2.
Conform Ordinului SFS nr. 324 din 11.09.2017, întrebarea și răspunsul sunt plasate în arhiv.
29.1.8.3. Cum se vor impozita veniturile angajatilor rezidenti obtinute din activitatea în cadrul proiectului privind asistenta tehnica si umanitara?
Conform art. 54 alin. (3) din Codul fiscal în conformitate cu tratatele internationale privind asistenta tehnica si umanitara, la care
Republica Moldova este parte, nu se impoziteaza venitul organizatiilor statelor straine, al organizatiilor internationale, precum si venitul
obtinut de catre personalul strain (consultantii) care activeaza în cadrul tratatelor internationale mentionate. Venitul angajatilor rezidenti
care activeaza în cadrul tratatelor internationale mentionate se impoziteaza în modul general stabilit, daca tratatul international nu
prevede altfel. Lista tratatelor internationale privind asistenta tehnica, la care Republica Moldova este parte, si proiectele de asistenta
tehnica se aproba de Guvern. Respectiv, veniturile angajatilor rezidenti, care activeaza în cadrul proiectului privind asistenta tehnica si
umanitara, nu se vor impozita, doar în cazul în care tratatul international, va stipula neimpozitarea veniturilor respective. În caz contrar,
acestea urmeaza a fi impozitate în modul general stabilit.
29.1.8.4. Ce regim de impunere se aplică pentru angajaţii din domeniul tehnologiilor informaţionale pentru perioada de la 01 ianuarie pînă la 12
ianuarie a anului 2012, în contextul prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal?
Potrivit regimului de impozitare aplicat agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe pînă în perioada fiscală
2011 inclusiv, în baza unei cereri privind scutirea de impozitul pe venit, veniturile salariale obţinute la locul de muncă în baza unui
contract individual de muncă, se considerau neimpozabile. Prin prisma modificărilor operate la Legea pentru punerea în aplicare a
Titlurilor I şi II ale Codului fiscal prin Legea nr.267 din 23.12.2011, începînd cu 13.01.2012, pentru angajaţii agenţilor economici a căror
activitate de bază este realizarea de programe, venit impozabil se considera venitul lunar a cărui mărime depăşea 2 salarii medii lunare pe
economie prognozate pe anul respectiv. Astfel, perioada cuprinsă între 01.01.2012 şi 12.01.2012, în contextul modificărilor operate, nefiind
acoperită de vreun regim fiscal special, prevedea aplicarea regimului general stabilit, cu deducerea din venit a cuantumului scutirilor şi
deducerilor, prevăzute de legislaţie.
29.1.8.5. Ce regim de impunere se aplică pentru angajaţii din domeniul tehnologiilor informaţionale pentru perioada de la 13 ianuarie pînă la 16
martie a anului 2012, în contextul prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal?
Pentru perioada de la 13.01.2012 pînă la 16.03.2012 inclusiv, suma venitului impozabil lunar sub formă de salariu achitat angajaţilor
agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe, se determină ca diferenţă dintre suma venitului calculat şi
suma venitului neimpozabil, cu alte cuvinte venitul a cărui mărime nu depăşea 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul
respectiv (dat fiind faptul că salariul mediu pe economie prognozat pentru anul 2012 a fost stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr.868 din
22.11.2011, în mărime de 3.550 lei, venitul impozabil va constitui suma ce depăşeşte 7.100 lei). Pornind de la acel fapt că redacţia legii
prevedea doar cuantumului venitului neimpozabil, angajatorul din domeniul tehnologiilor informaţionale urmează să calculeze impozitul
pe venit din cuantumul salariului îndreptat spre achitare, care depăşeşte 7100 lei, cu aplicarea deducerilor aferente şi fără dreptul de a
aplica scutirile prevăzute în art.33-35 din Codul fiscal.
29.1.8.6. Ce regim de impunere se aplică pentru angajaţii din domeniul TIC pentru perioada de la 17 martie pînă la 31 decembrie a anului 2012,
în contextul prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal şi care va fi cota de impunere
aplicabilă?
Prin Legea nr.27 din 01.03.2012 au fost efectuate ultimele modificări la art. 24 alin (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I
şi II ale Codului fiscal, prin care, începînd cu data de 17.03.2012, venit impozabil se consideră venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2
salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul respectiv. Respectiv, venitul lunar ce depăşeşte 7.100 lei se consideră venit
neimpozabil (salariul mediu pe economie prognozat pentru anul 2012 a fost stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr.868 din 22.11.2011, în
mărime de 3.550 lei, venit impozabil va constitui suma ce depăşeşte 7.100 lei. Astfel, începînd cu perioada de după 17.03.2012, dat fiind
faptul că în conformitate cu prevederile art.12 alin.(4) din Codul fiscal, venit impozabil este venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de
patron, obţinut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor, aferente acestui
venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale, cota impozitului pe venit urmează a fi aplicată direct asupra venitului
impozabil, fără a deduce din acesta scutirile sau deducerile aferente. Astfel, asupra venitului impozabil (inclusiv a facilităţilor acordate de
patron) urmează a fi aplicate cotele impozitului pe venit, prevăzute în art.15 lit.a) din Codul fiscal (7% şi 18%).
29.1.8.7. Ce venituri se includ la categoria „altele decît cele scutite de impozitul pe venit” în contextul prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea
pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal?
În categoria altor venituri, decît cele scutite de impozitul pe venit conform art.24 alin.(21) din Codul fiscal, se includ şi veniturile primite
de către angajat de la angajatorul propriu sau de la alţi subiecţi pe parcursul anului fiscal. Respectiv, asupra veniturilor în cauză nu se
răsfrîng prevederile art.33-35 din Codul fiscal. Totodată, acestea urmează a fi diminuate, după caz, cu suma contribuţiilor de asigurări
sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prevăzute în art.36 din Codul fiscal. În vederea
aplicării prevederilor art.24 alin.(21) din Legea privind punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal, sintagma „alte venituri”
presupune şi veniturile obţinute de către angajat din activitatea desfăşurată în cadrul aceleiaşi entităţi (inclusiv darea în arendă sau
locaţiune), cu excepţia veniturilor salariale faţă de care se aplică facilităţile menţionate mai sus.
29.1.8.8.
Care este modul de reţinere a impozitului pe venit şi cum urmează să fie completată fişa personală a angajaţilor din domeniul tehnologiilor
informaţionale, în contextul prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codul fiscal?
           Conform prevederilor art. 24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, limita venitului
supus impozitării, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe, se aplică pentru salariul
calculat aferent fiecărei luni. Impozitul pe venit se determină la momentul achitării prin metoda cumulativă, cu aplicarea cotelor stabilite
la art.15 lit.a) din Codul fiscal. Dacă într-o lună se achită venitul pentru cîteva perioade(luni), limita venitului impozabil se aplică pentru
venitul calculat aferent fiecărei luni în parte.            Completarea fişei personale şi normele ce ţin de modul de completare a acesteia în
cazul agenţilor economici din domeniul tehnologiilor informaţionale se realizează în conformitate cu prevederile anexei nr. 9 din
Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22 august 2014.
  
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 cu privire la modificarea şi
completarea unor acte legislative, publicată în M.O. nr. 472-477/947 din 27 decembrie 2016)
Arhiva
29.1.8.9. Va fi necesară efectuarea unui recalcul pentru perioadele precedente în cazul refuzului angajatului din domeniul tehnologiilor
informaţionale de facilitatea prevăzută la art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal?
În cazul în care angajatul se conformă condiţiilor stipulate în art.24 alin.(21) din Legea privind punerea în aplicare a Titlului I şi II din
Codul fiscal, atunci asupra veniturilor acestuia se vor aplica prevederile prevăzute de facilitate (în condiţia în care angajatorul, de
asemenea, se conformă condiţiilor stipulate). Respectiv, aplicarea facilităţii poartă un caracter obligatoriu la îndeplinirea condiţiilor
menţionate. Totodată, art.76 din Constituţia Republicii Moldova şi art.1 al Legii nr.173-XIII din 06.07.1994 privind modul de publicare şi
intrare în vigoare a actelor oficiale, prevede că actele oficiale intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial sau la data indicată în
textul legii. Astfel, legea nu are efect retroactiv, cu excepţia cazurilor în care acest fapt este prevăzut expres. Mai mult ca atît, conform
art.44 din Codul fiscal, persoanele fizice aplică metoda de casă. Prin urmare, efectuarea recalculului pentru perioadele precedente pentru
angajaţii din domeniul tehnologiilor informaţionale nu va fi necesară.
29.1.8.10. Care este modalitatea de completare al Informației privind veniturile calculate și achitate în folosul persoanei fizice și impozitul pe
venit reținut din aceste venituri pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe, precum și a Dării de
seamă anuale (forma IALS18)?
        În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (4) din Codul fiscal, persoanele indicate la alin. (3) din articolul menționat sînt obligate,
pînă la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, să prezinte beneficiarilor veniturilor (cu excepţia
celor ce au obţinut venituri conform art. 901 şi art. 91 alin.(1)) informaţii privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor
acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii. 
        Informația privind veniturile calculate și achitate în folosul persoanei fizice și impozitul pe venit reținut din aceste venituri ce
urmează a fi prezentată beneficiarilor de venituri este aprobată prin anexa nr. 1 al Ordinului Ministerului Finanţelor nr.149 din
05.09.2018. 
        Totodată, pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe Informația urmează de a fi
completată cu indicarea datelor în două rânduri separate, și anume: 
        - în primul rând se indică venitul impozabil achitat efectiv în anul de gestiune, care conform art.24 alin.(21) din Legea de punere în
aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal constituie venitul lunar al cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie
prognozate pe anul respectiv (col.2) şi impozitul reţinut; 
        - în al doilea rând se reflectă venitul achitat în anul de gestiune, altul decât venitul obţinut în urma desfăşurării activităţii de realizare
de programe, cu specificarea deducerilor efective şi respectiv a impozitului reţinut. 
        În darea de seamă anuală (forma IALS18) se va reflecta, suma venitului impozabil calculat şi îndreptat spre achitare, precum şi suma
impozitului pe venit reţinut. Coloanele 8-16, nu se completează în cazul angajaţilor din domeniul tehnologiilor informaţionale care se
impozitează în modul stabilit prin art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.
Arhiva
29.1.8.11.
Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.1.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. 544 alin. (5) din
Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)
Arhiva
29.1.8.12. Se va aplica oare facilitatea la impozitul pe venit, prevăzută la art. 49 din Codul fiscal, pentru rezidenţii zonelor economice libere, care
au efectuat, în perioada de la 01.01.2010 pînă la 13.01.2012, investiţii în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii
zonei economice libere?

În conformitate cu prevederile art.49 CF, rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea
infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin un milion (5 milioane) de dolari SUA sînt scutiţi de plata
impozitului pe venitul de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova pe o perioadă de 3 ani (5 ani), începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de
investiţii.
  Potrivit prevederilor art.24 alin.(233) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, în redacţia în vigoare în
perioada de la 01.01.2010 pînă la 13.01.2012, „pe perioada aplicării cotei zero la impozitul pe venit, prevederile art.49, 491, 492 din Codul
fiscal şi prevederile alin.(14)–(18) şi (22) din prezentul articol nu se aplică.”
  Astfel, ţinînd cont de faptul că aplicarea cotei „zero” la impozitul pe venit a încetat pe 13.01.2012, investiţiile, efectuate în perioada de la
01.01.2010 pînă la 13.01.2012, de către agenţii economici rezidenţi ai zonelor economice libere în fondurile fixe ale întreprinderilor lor
şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere, nu se iau în consideraţie la aprecierea posibilităţii aplicării facilităţilor
prevăzute la art.49 CF.
29.1.8.13. .
29.1.8.14. .

29.1.8.15.
Care este regimul de impozitare a venitului obţinut de către instituţiile de învăţămînt pentru anul 2012?
        În contextul modificărilor efectuate prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.267 din 23.12.2011, regimul
fiscal aferent instituţiilor de învăţămînt a rămas nemodificat.
        Respectiv, pentru anul 2012, instituţiile de învăţămînt finanţate din bugetele de toate nivelurile vor fi impozitate în conformitate cu
art.51 din Codul fiscal, iar cele nefinanţate din buget vor fi impozitate în conformitate cu prevederile Codului fiscal, în dependenţă de
particularităţile formei organizatorico-juridice.
29.1.8.16.
Care este regimul de impozitare a venitului obţinut de către instituţiile de învăţămînt superior pentru anul 2013?
        În urma modificărilor operate în art.49 din Legea învăţămîntului nr.547 din 21.07.1995, instituţiile de învăţămînt superior de stat au
trecut la autonomie financiară începînd cu 01.01.2013, ceea ce presupune că instituţiile date nu mai sunt finanţate din bugetul de stat.
        Totodată, în conformitate cu prevederile art.513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt se scutesc de impozitul pe venitul obţinut
din livrarea serviciilor, mărfurilor legate de procesul instructiv de producţie şi educativ cu condiţia alocării mijloacelor obţinute din
livrarea acestor servicii, mărfuri în scopuri de instruire generală.
        Respectiv, în cazul în care instituţiile de învăţămînt superior se conformă prevederilor articolului citat anterior, acestea urmează a fi
scutite de impozitul pe venit.
29.1.8.17.
Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.2.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 541  alin. (3) și
(31) din Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)
Arhiva
29.1.8.18.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 541  alin. (3) și
(31) din Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015, precum și comasarea cu 29.1.8.17.)
Arhiva
29.1.8.19.
Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.3.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii Contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007, republicat în M.O. nr.
27-34/61 din 07.02.2014, Standardului Național de Contabilitate „Venituri”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din
06.08.2013, publicat în M.O. nr. 177-181/1224 din 16.08.2013).
Arhiva
29.1.8.20.
Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.4.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 541  alin. (3) și
(31) din Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015).
Arhiva
29.1.8.21.
Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.5.

(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 541 alin. (3) din
Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)
Arhiva
29.1.8.22.
Agentul economic – rezident al Portului Internaţional Liber „Giurgiuleşti”a efectuat în anul 2012 livrări de marfă în afara teritoriului vamal
al Republicii Moldova. Se răsfrîng normele legislative cu privire la reducerea cotei impozitului pe venit, acordate rezidenţilor Portului asupra
mărfurilor în cauză? Cum urmează a fi declarată scutirea în cauză în anul 2012, dat fiind faptul că nu exista un cod definit al facilităţii în 2012?
În conformitate cu prevederile art.8 al Legii cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti" nr.8-XV din 17.02.2005, impozitul pe
venitul rezidenţilor, provenit din activitatea desfăşurată pe teritoriul Portului Internaţional, se percepe după cum urmează: a) pentru
perioada primilor 10 ani, începînd cu prima perioadă fiscală ulterioară perioadei fiscale în care a fost înregistrat venitul impozabil, - în
mărime de 25% din cota stabilită a impozitului pe venit; b) ulterior şi pînă la expirarea termenului de acţiune a prezentei legi - în mărime
de 50% din cota stabilită a impozitului pe venit. Totodată, venitul obţinut de rezident din comercializarea mărfurilor (serviciilor)
provenite din Portul Internaţional pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se impozitează în conformitate cu legislaţia.
Respectiv, dat fiind faptul că venitul a fost primit de la livrarea cu destinaţie diferită decît teritoriul Republicii Moldova, acesta se
impozitează cu 25% sau 50% din cota stabilită a impozitului pe venit, în dependenţă de perioada de răsfrîngere a scutirii. Suplimentar,
odată cu operarea modificărilor în Ordinul Şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1080 din 10.10.2012 prin Ordinul nr.1628
din 05.09.2013, agentul economic va putea reflecta scutirea în cauză prezentînd Declaraţia corectată cu privire la impozitul pe venit
(VEN12) pentru anul 2012.
29.1.8.23.
Care este regimul fiscal aplicat de rezidenţii zonelor economice libere în cazul în care aceştia fac parte din businessul mic şi mijlociu şi ar
putea fi trataţi ca subiecţi ai IVAO?
        Regimul fiscal al rezidenţilor zonelor economice libere este reglementat de prevederile art. 49 din Codul fiscal.
        Totodată, regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este reglementat de prevederile
capitolului 71 din Codul fiscal. În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) al Legii nr. 440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice
libere, zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), denumite in continuare zone libere, sînt părţi ale teritoriului vamal al
Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, in care pentru investitorii autohtoni si
străini sînt permise, in regim preferenţial, anumite genuri ale activităţii de întreprinzător.
        Conform alin. (1) art. 6 din Legea nominalizată, rezident al zonei libere, poate fi orice persoana fizica sau juridica înregistrata in
modul stabilit de legislaţie in calitate de subiect al activităţii de întreprinzător in Republica Moldova.
        De asemenea, conform prevederilor alin. (7) art. 8 din Lege, impozitul pe venitul rezidenţilor, obţinut de la livrarea mărfurilor
(serviciilor) din zona libera pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe conform legislaţiei.
        Astfel, prevederile capitolului 71 din Codul fiscal nu se extind asupra rezidenţilor zonelor economice libere, iar venitul obţinut de
către aceştia urmează a fi impozitat în modul general stabilit respectînd prevederile art. 49 din Codul fiscal, care reglementează regimul
fiscal al rezidenţilor zonelor economice libere.
29.1.8.24.
Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.6.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 544 alin. (6) din
Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)
Arhiva
29.1.8.25.
Care diplomă de absolvire a studiilor servește drept temei pentru acordarea înlesnirii fiscale reglementate de art. 24 alin. (21) din Legea
pentru punerea în aplicare a Titlurilor I și II ale Codului fiscal, nr. 1164 din 24.04.1997?
        Potrivit prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, nr. 1164 din
24.04.1997, pentru a beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit prevăzută de articolul menționat, pentru angajații, de comun cu
alte documente, se prezintă copia legalizată de pe diploma de absolvire eliberată de o instituție de învățămînt acreditată din Republica
Moldova sau diploma de absolvire eliberată de o instituție de învăţămînt din străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova
conform legislației în vigoare.
        Ţinînd cont de faptul că art. 24 alin. (21) al Legii pentru punerea în aplicare a Titlului I și II din Codul fiscal nu prevede careva
restricții în partea ce ține de nivelul/gradul instituției de învăţămînt care eliberează diploma de absolvire, în vederea beneficierii de
facilitatea fiscală pentru persoanele angajate în posturi ce fac parte dintr-un compartiment specializat a ocupațiilor specifice activităților
de realizare de programe, va servi diploma de absolvire eliberată de instituția de învăţămînt acreditată din Republica Moldova sau de
instituția de învăţămînt din străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu legislația (diploma de absolvire
eliberată de instituția de învățămînt superioară, colegiu, școli profesionale, licee, etc.).
        La fel, nu este prevăzută obligația prezentării și/sau posedării de către angajați a diplomelor de specialitate în domeniu.
        Totodată, în cazul în care angajatul nu dispune de diplomă, contribuabilul nu va beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit
prevăzută la articolul menționat.
Arhiva
29.1.8.26. Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.7.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 541  din Codul
fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)
Arhiva
29.1.8.27.
Care este regimul fiscal aplicat unei instituţii de învăţămînt, dacă aceasta este în totalitate la autofinanţare?
        În conformitate cu prevederile art.513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din
livrarea serviciilor, mărfurilor legate de procesul instructiv de producţie şi educativ cu condiţia alocării mijloacelor obţinute din livrarea
acestor servicii, mărfuri în scopuri de instruire generală.
        Respectiv, instituția de învățămînt benefeciară de scutirea privind impozitul pe venit în cazul în care aceasta se conformă criteriilor
stabilite prin art.513 din Codul fiscal.
29.1.8.28. Care este regimul fiscal aplicat unei instituţii de învăţămînt, dacă aceasta este finanţată parţial sau integral de la buget?

        În conformitate cu prevederile art.513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din
livrarea serviciilor, mărfurilor legate de procesul instructiv de producţie şi educativ cu condiţia alocării mijloacelor obţinute din livrarea
acestor servicii, mărfuri în scopuri de instruire generală. 
        Totodată, în conformitate cu prevederile art. 51 din Codul fiscal, sînt scutite de impozit autorităţile publice şi instituţiile publice
finanţate din bugetul public naţional. 
        Astfel, dat fiind faptul că în conformitate cu prevederile art.307 alin.(1) din Codul civil, instituţia publică este finanţată parțial sau
integral de la bugetul autorităţii publice locale, în cazul în care aceasta beneficiază de o astfel de finanţare, va fi scutită în condițiile art.51
din Codul fiscal. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării Codului civil, publicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.66-75 art.132 din 01.03.2019)
Arhiva
29.1.8.29.
Va avea oare dreptul la deducerea cheltuielilor, prevăzute în art. 36 din Codul fiscal, persoana fizică, care este angajată în cadrul unei
 companii a cărei activitate de bază este realizarea de programe?
        În conformitate cu prevederile art. (24) alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului I și II al Codului fiscal, se consideră
venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depășește 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru
angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe și corespunde activităților din anexa nr. 1 la Legea
citată, dacă sunt întrunite cumulativ condițiile specificate în articolul citat. 
        Prin urmare, potrivit prevederilor legii menționate și prin derogare de la prevederile generale prevăzute la art. 12 pct. 4 din Codul
fiscal, expres este stabilit ce reprezintă venit impozabil pentru angajații respectivi. 
        Astfel, cota impozitului pe venit, prevăzută în art.15 lit. a) din Codul fiscal, urmează a fi aplicată direct asupra venitului impozabil,
fără a deduce din acesta suma scutirilor sau deducerilor.
Arhiva
29.1.8.30.
Cum urmează a fi aplicată scutirea la impozitul pe venit în cazul în care persoana fizică, care este angajată în cadrul unei companii, a cărei
activitate de bază este realizarea de programe, a lucrat prima jumătate de an în cadrul unei companii ce nu beneficiază de o astfel de facilitate?
         În conformitate cu prevederile art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, se consideră
venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru
angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr. 1 la Legea
menţionată, dacă sînt întrunite cumulativ condiţiile specificate în articolul menţionat.          Totodată, potrivit aceluiaşi articol, veniturile,
altele decît cele scutite de impozitul pe venit conform prezentului alineat, obţinute de angajaţii de specialităţile indicate la anexa nr.2, se
impozitează în modul general prevăzut de titlurile I şi II din Codul fiscal, cu privarea dreptului de a folosi scutirile prevăzute la art. 33, 34
şi 35 din Codul fiscal.
          Respectiv, în cazul în care, pe parcursul anului, angajatul primeşte venituri altele decît cele specificate în art. 24 alin. (21) din Legea
pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, acesta nu va putea beneficia de scutirile prevăzute la art.33-35 din Codul
fiscal.
         Mai mult ca atît, în temeiul art. 83 din Codul fiscal, persoana fizică este obligată să depună Declaraţia cu privire la impozitul pe venit
pentru a calcula şi raporta corect obligaţiile fiscale, dezicîndu-se de scutirile menţionate.
Arhiva
29.1.8.31.
Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.8.

29.1.8.32.
Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.9.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 541  alin. (3) și
(31) din Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)
Arhiva
29.1.8.33.
Se menține oare facilitatea fiscală prevăzută pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe în
cazul în care agentul economic admite restanțe fată de angajați la achitarea salariului pe parcursul câtorva luni?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, se consideră
venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie
prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde
activităţilor din anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:  
        a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public
naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a
obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice; 
        b) ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul
din vînzări; Condiţia respectivă nu se aplică agenţilor economici nou-creaţi şi agenţilor economici care nu au înregistrat venituri în anul
precedent;  
        c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2; 
        d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului;  
        e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din Codul fiscal. 
        Respectiv, pornind de la prevederile normelor legislative citate, restricţia privind achitarea plăţilor se referă doar la onorarea
obligaţiilor faţă de bugetul public naţional, fără a se face vreo referinţă la alte angajamente asumate, decît cele stipulate expres.
Arhiva
29.1.8.34.
Cum urmează a fi aplicată scutirea la impozitul pe venit în cazul în care persoana fizică, care este angajată în cadrul unei companii, a cărei
activitate de bază este realizarea de programe, obține pe parcursul anului venit care se impozitează pe principii generale, precum și venit care este
scutit de impozitul pe venit conform art. (24) alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului I şi II al Codului fiscal?
        În conformitate cu prevederile art. (24) alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului I şi II al Codului fiscal, se consideră
venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru
angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr. 1 la Legea
citată, dacă sînt întrunite cumulativ condiţiile specificate în articolul citat. 
         Totodată, potrivit aceluiaşi articol, veniturile, altele decît cele scutite de impozitul pe venit conform alineatului respectiv, obţinute de
angajaţii de specialităţile indicate la anexa nr.2 se impozitează în modul general prevăzut în Codul fiscal, titlurile I şi II, cu privarea
dreptului de a folosi scutirile conform art. 33, 34 şi 35 din Codul fiscal. În categoria altor venituri se includ veniturile obţinute, pe
parcursul anului fiscal, de către angajat de la angajatorul propriu, cu excepţia veniturilor salariale faţă de care se aplică facilităţile
menţionate, sau de la alţi subiecţi. 
        Respectiv, în cazul în care, pe parcursul anului, angajatul primeşte şi venituri altele decît cele specificate în art. 24 alin. (21) din Legea
privind punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal, acesta nu va putea beneficia de scutirile prevăzute la art.33-35 din Codul
fiscal. 
         Mai mult ca atît, în temeiul art. 83 din Codul fiscal, persoana fizică va depune Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe
venit pentru a calcula şi raporta corect obligaţiile fiscale, dezicîndu-se de scutirile menţionate.
29.1.8.35.
Angajații ai căror agenți economici pot beneficia de regimul facilitar aferent impozitului pe venit, reglementat de art.24 alin.(21) din Legea
pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997?
        Conform art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, se consideră venit impozabil
venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe
anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din
anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii: 
        a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public
naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a
obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice; 
        b) ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul
din vînzări; Condiţia respectivă nu se aplică agenţilor economici nou-creaţi şi agenţilor economici care nu au înregistrat venituri în anul
precedent;  
        c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2; 
        d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului;  
        e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art. 34 din Codul fiscal.
Arhiva
29.1.8.36.
Sînt în drept angajații să beneficieze de facilitatea la impozitul pe venit, stabilită la art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a
titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997, dacă agentul economic (angajatorul) s-a înregistrat în decursul perioadei de
gestiune?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, se consideră
venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie
prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde
activităţilor din anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:  
        a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public
naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a
obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice; 
        b) ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul
din vînzări; Condiţia respectivă nu se aplică agenţilor economici nou-creaţi şi agenţilor economici care nu au înregistrat venituri în anul
precedent;  
        c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2; 
        d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului;  
        e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din Codul fiscal. 
         Prin urmare, angajații întreprinderilor nou-create în perioada de gestiune vor putea beneficia de facilitatea la impozitul pe venit,
prevăzută la art. (24) alin. (21) din Legea menționată.
Arhiva
29.1.8.37.
Sînt în drept angajații să beneficieze de facilitatea stabilită la art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale
Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997, dacă agentului economic (angajatorul) pentru anul precedent anului de gestiune nu a înregistrat
venit din vînzări?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, se consideră
venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie
prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde
activităţilor din anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:  
        a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public
naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a
obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice; 
        b) ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul
din vînzări; Condiţia respectivă nu se aplică agenţilor economici nou-creaţi şi agenţilor economici care nu au înregistrat venituri în anul
precedent;  
        c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2; 
        d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului;  
        e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din Codul fiscal. 
        Respectiv, angajații agentului economic ce nu a realizat venit în anul precedent anului de gestiune vor putea beneficia de facilitatea la
impozitul pe venit, prevăzută la art. (24) alin. (21) din Legea menționată.
Arhiva
29.1.8.38.
Cum urmează a fi determinat venitul lunar impozabil pentru angajații care beneficiază de facilitatea stabilită la art.24 alin.(21) din Legea
pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 (în redacția Legii nr.281 din 16 decembrie 2016)?
        Conform art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 (în
redacţia Legii nr.281 din 16 decembrie 2016), se consideră venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a
cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror
activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr.l, dacă sînt întrunite condiţiile specificate în lege. 
        Limita venitului impozabil se aplică pentru salariul calculat aferent fiecărei luni. Impozitul pe venit se determină la momentul
achitării prin metoda cumulativă, cu aplicarea cotelor stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal. Dacă într-o lună se achită venitul pentru
cîteva perioade (luni), limita venitului impozabil se aplică pentru venitul calculat aferent fiecărei luni în parte. 
        Înlesnirea fiscală prevăzută la alineatul menționat se acordă la veniturile salariale obţinute la locul de muncă în baza unui contract
individual de muncă. 
        De asemenea, potrivit art.135 alin.(l) din Codul muncii sistemul de salarizare, pe a cărui bază se determină salariile salariaţilor, se
stabileşte prin lege sau prin alte acte normative, în corespundere cu forma juridică de organizare a unităţii, cu modul de finanţare şi cu
caracterul activităţii acesteia. 
        Formele şi condiţiile de salarizare, precum şi mărimea salariilor în unităţile cu autonomie financiară, se stabilesc prin negocieri
colective sau, după caz, individuale între angajator şi salariaţi sau reprezentanţii acestora, în funcţie de posibilităţile financiare ale
angajatorilor, şi se fixează în contractele colective şi în cele individuale de muncă (art.135 alin.(2) din Codul muncii).
         Potrivit art.137 alin.(l) din Codul muncii angajatorul este în drept să stabilească diferite sisteme de premiere, de adaosuri şi sporuri
la salariul de bază, alte plăţi de stimulare după consultarea reprezentanţilor salariaţilor. Sistemele indicate pot fi stabilite şi prin
contractul colectiv de muncă. 
        Astfel, în scopul aplicării prevederilor art.24 alin.(21) din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997, la determinarea salariului lunar se
va lua în calcul doar salariul calculat conform prevederilor contractul individual de muncă pentru luna respectivă, inclusiv adaosurile şi
sporurile la salariul de bază dacă contractul de muncă prevede acordarea acestora. 
        Dacă într-o lună se achită venitul pentru cîteva perioade, angajatorul urmează să ţină evidenţa pentru venitul calculat aferent fiecărei
luni în parte aplicînd separat limita venitului impozabil pentru venitul calculat per lună. 
        Acest principiu urmează a fi aplicat şi în cazul achitării salariului în avans şi în cazul achitării indemnizaţiei pentru concediul anual
de odihnă. În asemenea cazuri suma avansului sau indemnizaţiei va constitui venit obţinut pentru luna aferent căreia a fost calculată. 
      Impozitul pe venit se va calcula la momentul achitării prin metoda cumulativă. 
     [În temeiul explicațiilor Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.14/3-13/157 din 18 mai 2017]
29.1.8.39.
Cum urmează a fi determinat venitul impozabil pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe,
urmare a majorării cuantumului salariului mediu lunar pe economie prin Hotărârea Guvernului nr. 572 din 19 iulie 2017?
        Conform prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr. ll64-XIII din 24
aprilie 1997, limita venitului impozabil se aplică pentru salariul calculat aferent fiecărei luni. Impozitul pe venit se determină la momentul
achitării prin metoda cumulativă, cu aplicarea cotelor stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal. Dacă într-o lună se achită venitul pentru
câteva perioade, limita venitului impozabil se aplică pentru venitul calculat aferent fiecărei luni în parte. 
        De asemenea, art. 44 alin. (l) din Codul fiscal nr. ll63-XIII din 24 aprilie 1997 prevede că persoanele fizice care nu desfășoară
activitate de întreprinzător aplică în evidență contabilitatea de casă. 
        Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 572 din 19 iulie 2017 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1233 din 9
noiembrie 2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 253-264, art. 665) s-a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe
economie, prognozat pentru anul 2017, în mărime de 5600 lei. 
        La aceasta, menționăm că acțiunea în timp a normelor juridice este guvernată de principiul neretroactivității legilor, care prevede că
legea produce efecte numai pentru faptele și actele săvârșite după data intrării în vigoare a acesteia. 
        Legea nouă se aplică situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. 
        Orice normă juridică se aplică faptelor săvârșite în perioada în care norma respectivă este în vigoare, deci nu este nici retroactivă,
nici ultraactivă, astfel nu poate fi aplicată faptelor care preced intrarea ei în vigoare și, respectiv, faptelor săvârșite după abrogarea ei. 
        Astfel, dat fiind faptul că la baza determinării venitului impozabil pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este
realizarea de programe drept reper se utilizează indicatorul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul de gestiune,
menționăm că pentru situațiile juridice consumate până la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 572 din 19 iulie 2017 se va aplica
indicatorul salariului mediu lunar pe economie prevăzut la data respectivă (5300 lei), iar pentru situațiile juridice după data intrării în
vigoare a modificărilor – 21 iulie 2017 (chiar dacă acestea au început până la acea dată), se va aplica indicatorul salariului mediu lunar pe
economie modificat (5600 lei).

(Răspunsul a fost perfectat în baza explicațiilor oferite de către Ministerul Finanțelor nr. 14/3-06/293 din 12 septembrie 2017)
29.1.8.40.
Instituțiile medico-sanitare publice sunt scutite de impozitul pe venit?
        Începând cu 1 ianuarie 2018 prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative a
fost abrogat art.511 din Codul fiscal, care prevedea că instituțiile medico-sanitare publice și private se scutesc de impozitul pe venitul
obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală
(conform contractelor încheiate cu compania Națională de Asigurare Medicală).
        Totodată, instituțiile medico-sanitare publice fiind instituții publice vor cădea sub incidența prevederilor art. 51 din Codul fiscal.
        Conform art. 51 din Codul fiscal, sunt scutite de impozitul pe venit autoritățile publice și instituțiile publice.
        De asemenea, menționăm că instituțiile publice nu au obligația prezentării declarației cu privire la impozitul pe venit conform art. 83
alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.
29.1.8.41.
Instituțiile medico-sanitare private pot fi subiecți ai regimului fiscal general sau a regimului fiscal al agenților economici subiecți ai
sectorului întreprinderilor mici și mijlocii?
        Începând cu 1 ianuarie 2018 prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative a
fost abrogat art.511 din Codul fiscal, care prevedea că instituțiile medico-sanitare publice și private se scutesc de impozitul pe venitul
obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală
(conform contractelor încheiate cu compania Națională de Asigurare Medicală).
        Astfel, instituțiile medico-sanitare private urmează să-și onoreze obligațiile fiscale privind impozitul pe venit obținut din activitatea
prestărilor de servicii medicale, inclusiv legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, prin
aplicarea regimului general de impozitare sau a regimului fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și
mijlocii prevăzut de capitolul 71 din Codul fiscal.

29.1.9.1.
Conform proceselor verbale privind repartizarea profitului net pentru anii 2008-2009, suma profitului net a fost repartizata la conturile de
rezerve a entitatii. Fondatorul a luat hotarârea privind majorarea capitalului statutar din rezerva. În situatia data apare obligatia fiscala la
impozitul pe venit?
        În conformitate cu prevederile alin. (31) art. 901 lit. b) din Codul fiscal, persoanele specificate la alin. (1) art. 90 din Codul fiscal retin
si achita la buget un impozit în marime de 15% din suma retrasa din capitalul social aferenta majorarii capitalului social din repartizarea
profitului net si/sau altor surse constatate în capitalul propriu între actionari (asociati) în conformitate cu cota de participatie depusa în
capitalul social începînd cu perioada fiscala 2010. 
        Astfel, în cazul în care sumele care se îndreapta la majorarea capitalului statutar, nu cad sub incidenta art. 901 din Codul fiscal, nu
apar careva obligatii fiscale.
29.1.9.2. Care va fi regimul fiscal în cazul în care fondatorul îndreaptă suma împrumutului, acordat entității, în calitate de aport la capitalul
social, ca urmare a convertirii datoriei, pentru acoperirea pierderilor anilor precedenți?
        În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (10) din Legea contabilității şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (în vigoare din
01.01.2019), entitatea acoperă pierderea contabilă reportată din contul profitului net aferent perioadei de gestiune curentă şi celei
precedente, al rezervelor, capitalului social, al contribuţiilor suplimentare ale proprietarilor (asociaţilor, acţionarilor, fondatorilor,
membrilor) potrivit hotărîrii adunării generale a acestora, iar pentru întreprinderile de stat şi cele municipale – pierderea respectivă este
acoperită de organele centrale de specialitate, de autorităţile administraţiei publice locale. 
        Conform pct. 26 din Standardul Național de Contabilitate „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor
nr. 118 din 6 august 2013, acoperirea pierderilor anilor precedenţi în cursul perioadei de gestiune conform deciziei organului de
conducere împuternicit al entităţii, se contabilizează în funcţie de sursa acoperirii pierderilor ca diminuare a rezervelor, a capitalului
social sau a altor elemente de capital propriu, sau ca majorare a capitalului nevărsat şi diminuare a pierderilor neacoperite ale anilor
precedenţi. 
        De asemenea, potrivit pct. 36 și 37 din standardul menționat, nu se admite compensarea datoriilor şi creanţelor, cu excepţia cazurilor
cînd se compensează datoriile faţă de un creditor cu creanţele acestuia şi cu condiţia că această compensare a fost convenită de părţi în
mod explicit. 
        Stingerea datoriilor poate fi efectuată prin: 
        1) achitarea numerarului; 
        2) transmiterea altor active; 
        3) prestarea serviciilor; 
        4) substituirea unei datorii cu alta; 
        5) trecerea în cont a avansurilor acordate; 
        6) convertirea datoriei în aport în capital social etc. 
        La fel, conform pct. 12 – 14 din Standardul Național de Contabilitate „Creanțe și investiții financiare”, aprobat prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, la recunoaşterea iniţială, creanţele se evaluează la valoarea nominală, inclusiv
impozitele şi taxele calculate în conformitate cu legislaţia în vigoare (de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accize, alte impozite şi taxe). 
        Derecunoaşterea creanţelor poate fi efectuată prin stingerea acestora (de exemplu, încasarea numerarului, trecerea în cont
(decontarea) avansurilor primite, compensarea datoriilor). 
        Stingerea creanţelor se contabilizează ca majorare a numerarului, costurilor, cheltuielilor sau diminuare a datoriilor şi diminuare a
creanţelor. 
        Astfel, entitatea poate compensa datoriile entității față de fondator cu creanțele apărute în urma deciziei fondatorului de a acoperi
pierderile anilor precedenți. 
        Totodată, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, contribuţiile suplimentare ale fondatorilor, asociaţilor,
acţionarilor sau membrilor entităţii, efectuate în calitate de aport pentru acoperirea pierderilor suportate în perioadele de gestiune
precedente, nu sînt supuse impozitării. 
        Prin urmare, în cazul în care fondatorul îndreaptă suma împrumutului în calitate de aport la capitalul social al entității, ca urmare a
convertirii datoriei, pentru acoperirea pierderilor anilor precedenți, această sumă nu va fi supusă impozitării. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (în
vigoare din 01.01.2019) modificării art.20 și art.901 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018, publicat în
Monitorul Oficial nr. 1-6 art. 22 din 05.01.2018)
Arhiva
29.1.9.3.
Fondul statutar al entității a fost majorat prin introducerea unui mijloc fix procurat din contul profitului nerepartizat al anilor precedenți.
Urmează de a achita impozit pe venit în situația descrisă?
        Potrivit art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul nominalizat reţin şi achită la buget un impozit în
mărime de 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în
perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv, 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat
obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv. Prevederile menționate se aplică şi în cazul dividendelor achitate prealabil pe parcursul
perioadei fiscale. 
         Totodată, conform art.12 pct.3) din Codul fiscal, dividend constituie venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari
(asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a
agentului economic conform art.57 alin.(2) din codul menționat. 
        Totodată, menţionăm că, majorarea capitalului social din contul profitului net reprezintă majorarea valorilor cotelor acţionarilor
(asociaţilor) şi, concomitent, repartizarea profitului net între aceşti fondatori. 
         Fondul statutar al agentului economic este repartizat în acţiuni (cote părţi), care aparţin acţionarilor (asociaţilor) societăţii
respective. În cazul în care profitul este îndreptat la majorarea fondul statutar, societatea, la rîndul său, majorează valoarea cotelor
acţionarilor (asociaţilor) săi prin repartizarea proporţională a profitului între aceştia.  
        Reieşind din cele expuse, în scopuri fiscale majorarea fondul statutar din contul profitului nerepartizat se consideră repartizare de
dividende, respectiv, aferent cărora urmează a fi achitat impozitul pe venit în conformitate cu art. 901 alin. (31) din Codul fiscal.
29.1.9.4.
Urmează a fi supusă impozitării majorarea capitalului social din contul profitului net?
        Potrivit prevederilor art. 31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14 iunie 2007, societatea este
obligată să formeze un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezervă al societății poate fi
folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social. 
        Totodată, menționăm că în conformitate cu prevederile art. 12 pct. 3) din Codul fiscal, dividend constituie venitul obținut din
repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social, cu excepția venitului
obținut în cazurile lichidării complete a agentului economic conform art. 57 alin. (2) din Cod.  
        Prin urmare, la majorarea capitalului statutar din contul profitului net are loc repartizarea profitului sub formă de cote-părți
fondatorilor entității și apare obligația reținerii impozitului pe venit conform art. 901 alin. (31) din Codul fiscal.
29.1.9.5.
Urmează a fi supusă impozitării majorarea capitalului social din contul capitalului de rezervă?
        Potrivit prevederilor art. 31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14 iunie 2007, societatea este
obligată să formeze un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezervă al societății poate fi
folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social. 
        Totodată, menționăm că în conformitate cu prevederile art. 12 pct. 3) din Codul fiscal, dividend constituie venitul obținut din
repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social, cu excepția venitului
obținut în cazurile lichidării complete a agentului economic conform art. 57 alin. (2) din Cod.  
        Prin urmare, la majorarea capitalului statutar din contul capitalului de rezervă are loc repartizarea profitului sub formă de cote-
părți fondatorilor entității și apare obligația reținerii impozitului pe venit conform art. 901 alin. (31) din Codul fiscal

29.1.10.1.
Care este regimul fiscal pentru persoana juridică care efectuează donație persoanei fizice a unui bun (mijloc fix/activ de capital)? 
        În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vîndut bunul donat la
un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. 
     Calcularea bazei valorice ajustate a proprietății la momentul donației se efectuează ținînd cont de prevederile art. 26 și conform art. 42
din Codul fiscal. 
        Astfel, persoana juridică care face o donație persoanei fizice a unui bun în scopuri fiscale va constata venit. Venitul în scopuri fiscale
va fi evaluat la valoarea maximă din baza valorică ajustată al bunului donat sau prețul lui de piață la momentul donării. Totodată, se va
permite deducerea bazei valorice ajustate al bunului donat. 
      (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării Capitolului 5 Creşterea şi pierderea de capital al Titlului II
din Codul fiscal, prin Legea nr.281 din 16.12.2016, în vigoare 01.01.2017, publicat în Monitorul Oficial nr.472-477/947 din 27.12.2016)
Arhiva
29.1.10.2.
În cazul efectuării donației a unui bun de către persoana juridică persoanei fizice, cum se determină obiectul impunerii cu impozitul pe venit?
     Luînd în considerație prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal precum că, persoana care face o donație se consideră că a vîndut
bunul donat, la determinarea obiectului impozabil se va ține cont de următoarele. 
       Venitul în scopuri fiscale reprezintă mărimea maximă din baza valorică ajustată al activului donat sau prețul lui de piață la momentul
donării. 
    Calcularea bazei valorice ajustate a proprietății la momentul donației se efectuează ținînd cont de prevederile art. 26 și conform art. 42
din Codul fiscal, separat pe fiecare obiect donat.
       Totodată, potrivit art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preț de piață, valoare de piață reprezintă prețul mărfii, serviciului, format prin
interacțiunea cererii și ofertei pe piața comerțului cu ridicata a mărfurilor, serviciilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor, serviciilor
identice – în urma tranzacțiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piața respectivă a
comerțului cu ridicata. 
       Respectiv, în cazul în care prețul de piață al activului donat este mai mare decît baza lui valorică, se va constata obiect al impunerii cu
impozitul pe venit determinat ca diferența dintre venitul evaluat în scopuri fiscale și baza lui valorică. 
      În cazul în care prețul de piață al activului donat este egală cu baza lui valorică, nu se va constata obiect al impunerii cu impozitul pe
venit.  
      De asemenea, în cazul în care prețul de piață al activului donat este mai mică decît baza lui valorică, se va constata pierdere fiscală
(pierdere de capital). 
   (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării Capitolului 5 Creşterea şi pierderea de capital al Titlului II din
Codul fiscal, prin Legea nr.281 din 16.12.2016, în vigoare 01.01.2017, publicat în Monitorul Oficial nr.472-477/947 din 27.12.2016)
Arhiva
29.1.10.3.
Care este regimul fiscal pentru persoana juridică care a primit activ cu titlu de donație de la persoana fizică?
        În conformitate cu prevederile art. 12 pct. 6) din Codul fiscal, venit financiar reprezintă venit obținut sub formă de royalty
(redevență), anuități, de la darea bunurilor în arendă, locațiune, de la uzufruct, pe diferența de curs valutar, de la activele ce au intrat în
mod gratuit, alte venituri obținute ca rezultat al activității financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activități
nu este regulată, permanentă și substanțială. 
        Respectiv, la primirea activului cu titlu de donație se constată venit care se impozitează în modul general stabilit (art. 18 din Codul
fiscal).
29.1.10.4.
Care este valoarea activului în scopuri fiscale primit cu titlu de donație de către persoana juridică?
        Baza valorică a proprietății donate se consideră, pentru destinatar, mărimea determinată în conformitate cu art. 40 alin. (4) din
Codul fiscal. 
      Respectiv, persoana care face donația unui activ în documentele aferente operațiunii de donație urmează de a indica valoarea activului
donat, adică baza valorică a activului determinată conform art. 26 și conform art. 42 din Codul fiscal. 
        Pentru destinatar valoarea indicată în documentele de însoțire va servi ca bază valorică în scopuri fiscale. 
    (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării Capitolului 5 Creşterea şi pierderea de capital al Titlului II din
Codul fiscal, prin Legea nr.281 din 16.12.2016, în vigoare 01.01.2017, publicat în Monitorul Oficial nr.472-477/947 din 27.12.2016)
Arhiva
29.1.10.5.
Cum se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice donația unui activ efectuată persoanei fizice?
        În conformitate cu prevederile Codului fiscal, precum și Modului de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit, aprobat
prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 153 din 22.12.2017, la determinarea obiectului impozabil cu impozitul pe venit se va reflecta
venitul majorat cu suma venitului constatat conform art. 40 alin. (4) din Codul fiscal.  
        Astfel, ajustarea venitului se efectuează prin completarea Anexei 1D, rîndului 0207 „Venitul obținut din donarea activelor, cu
excepția activelor de capital” în baza anexei 1.1D. 
        Totodată, în cazul în care baza valorică ajustată a activului este diferită comparativ cu valoarea contabilă (mijlocul fix), atunci
ajustarea cheltuielilor respective se va efectua prin completarea rîndului 03020 „Pierderi din vînzarea mijloacelor fixe, inclusiv în cazul
efectuării donației” al anexei 2D din Declarația cu privire la impozitul pe venit.
        La efectuarea donației a unui activ de capital, ajustarea rezultatelor ieșirii activelor de capital în formă de donație se va efectua prin
completarea Anexei 1D, rîndului 0208 „Rezultatul obținut din operațiunile legate de activele de capital” în baza anexei 1.2D. 

Arhiva
29.1.10.6. Cum se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice donația mijloacelor bănești efectuată persoanei fizice
sau altor persoane decît celor menționate în art. 36 alin. (2) din Codul fiscal?

        În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație sub formă de mijloace bănești (cu
excepția donațiilor făcute în scopuri filantropice și de sponsorizare indicate la art. 36 alin. (2)) se consideră drept persoană care a obținut
venit în mărimea sumei mijloacelor bănești donate.
        Potrivit prevederilor Instrucțiunii privind modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit, aprobat prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 153 din 22 decembrie 2017, la determinarea obiectului impozabil cu impozitul pe venit concomitent se va
efectua ajustarea atît a veniturilor cît și a cheltuielilor cu suma donației mijloacelor bănești în favoarea persoanei fizice sau altor persoane
decît celor menționate în art. 36 alin. (2) din Codul fiscal. 
        Prin urmare, în anexa 1D al Declarației cu privire la impozitul pe venit suma donației mijloacelor bănești în favoarea persoanei fizice
sau altor persoane decît celor menționate în art. 36 alin. (2) din Codul fiscal se va indica în col. 3 rîndul 02019 „Altele (de indicat)”. 
        Totodată, suma cheltuielilor respective se vor ajusta prin completarea Anexei 2D, rîndului 03038 „Suma contribuțiilor bănești
efectuate sub formă de donație”.
Arhiva
29.1.10.7.
Cum se impozitează cu impozitul pe venit operațiunea privind vinderea activelor primite cu titlu de donație de către persoana juridică?
        Vinderea ulterioară a activelor primite cu titlu de donație se va impozita pe principii generale. 
        Respectiv, în cazul în care venitul de la realizarea activului este mai mare decît baza lui valorică, indicată în documentele de însoțire
la momentul primirii activului ca donație, se va constata obiect al impunerii cu impozitul pe venit determinat ca diferența dintre venitul
obținut de la realizare și baza lui valorică. 
        În cazul în care în contractul (actul) de donație nu este indicat valoarea proprietății donate, ca bază valorică va servi prețul de piată
la momentul primirii proprietății ca donație. 
         În cazul în care venitul de la realizarea activului este egală cu baza lui valorică, nu se va constata obiect al impunerii cu impozitul pe
venit. 
        De asemenea, în cazul în care venitul de la realizarea activului este mai mică decît baza lui valorică, se va constata pierdere fiscală.
29.1.10.8.
Se va permite la deducere în scopuri fiscale uzura pentru activele primite cu titlu de donație pentru persoanele juridice?
        În conformitate cu prevederile art. 27 alin. (12) din Codul fiscal, se permite deducerea uzurii mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit,
cu excepția cazurilor cînd valoarea acestora a fost inclusă în venitul neimpozabil al contribuabilului. 
        Astfel, în cazul în care persoana juridică exploatează activul primit cu titlu de donație în cadrul activității de întreprinzător, valoarea
acestuia fiind inclusă în componența venitului impozabil, acesta are dreptul la deducerea uzurii în scopuri fiscale. 
        În Registrul de evidență a mijloacelor fixe pe categoriile de proprietate și a uzurii acestora în scopuri fiscale (anexa nr. 1 la
Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din
14.03.2007) se va include cu baza valorică a activului, indicată în documentele de însoțire la momentul primirii activului ca donație

29.1.11.1.
În ce mod se achită impozitul pe venituri din activitatea operațională în cazul în care subiectul impunerii are subdiviziunea (un depozit) în
afară unității administrativ-teritoriale în care se află sediul central?
         În conformitate cu prevederile art. 544 alin. (5) din Codul fiscal, contribuabilii care au filiale și/sau subdiviziuni în afara unității
administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică) achită impozitul calculat la buget corespunzător sediului central
(adresa juridică) al contribuabilului.
          (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. 544  alin. (5) din
Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)
29.1.11.2.
Ce regim de impozitare (4% sau 12%) urmează să fie aplicat de către agenții economici subiecți al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii
la efectuarea livrărilor scutite de TVA sau atît scutite de TVA, cît şi impozabile cu TVA (livrări mixte)?
     În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin.(1), pot alege regimul de
impozitare prevăzut de capitolul respectiv sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia:
    a)conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări
scutite de T.V.A. fără drept de deducere sau din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere şi impozabile cu T.V.A. în sumă de până
la 1,2 milioane de lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere depăşesc 50% din totalul livrărilor;
    b) conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit;
     c) s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.
     Alegerea regimului fiscal se realizează, prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic, pentru subiecţii menţionaţi
la lit.a) şi b) pînă la data de 25 aprilie, iar pentru subiecţii menţionaţi la lit.c) pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de
înregistrare.
   De asemenea, potrivit alin. (31) din articolul menționat, agenţii economici menţionaţi la alin.(1) care, conform situaţiei din data de 31
decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de T.V.A. fără drept de
deducere în mărime ce depăşeşte 1,2 milioane de lei, aplică regimul de impozitare în modul general stabilit.
    (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prevederilor Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.11.3.
Ce constituie venit din activitatea operațională în cazul în care venitul subiectului IVAO este format din valoarea comisionului primit pentru
serviciul prestat?
      Conform prevederilor art. 542 din Codul Fiscal, obiect al impunerii pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor
mici și mijlocii este venitul din activitatea operațională obținut în perioada fiscală de declarare. 
        Totodată, conform prevederilor SNC ,,Venituri”, venitul reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei
de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale
capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. În componența veniturilor nu se includ taxa pe valoarea
adăugată, accizele, alte impozite și taxe recuperabile, sumele colectate în numele unor terțe părți, inclusiv în cazul contractelor de
intermediere încheiate conform legislației în vigoare. 
      Respectiv, pentru agenții economici, a căror venit este format din valoarea comisionului primit pentru serviciul prestat, doar valoarea
acestui comision va constitui venit din activitatea operațională.
    
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii Contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007, republicat în M.O. nr. 27-
34/61 din 07.02.2014, Standardului Național de Contabilitate „Venituri”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din
06.08.2013, publicat în M.O. nr. 177-181/1224 din 16.08.2013)
29.1.11.4.
Ce regim de impozitare (4% sau 12%) urmează să fie aplicat de către agenții economici nou-creați?
        În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin. (1), pot alege regimul de
impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia s-au înregistrat pe
parcursul perioadei fiscale de declarare.
        Alegerea regimului fiscal se realizează, prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic, pentru subiecţii menţionaţi
la lit. a) şi b) pînă la data de 25 aprilie, iar pentru subiecţii menţionaţi la lit. c) pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de
înregistrare.
        Prin urmare, agenții economici care s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare pot alege regimul de impozitare
prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit. Alegerea regimului fiscal se realizează, prin
indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de înregistrare.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 541 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017,
în vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)
Arhiva
29.1.11.5.
Ce regim de impozitare (4% sau 12%) urmează să fie aplicat de către agenții economici care nu au înregistrat venit din activități operaționale
la situația din 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare?
        În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin. (1) pot alege regimul de
impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia, conform situaţiei din
data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională.
        Alegerea regimului fiscal se realizează, prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic, pentru subiecţii menţionaţi
la lit. a) şi b) pînă la data de 25 aprilie, iar pentru subiecţii menţionaţi la lit. c) pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de
înregistrare.
        Prin urmare, agenții economici menţionaţi la alin.(1) care, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente
perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională pot alege regimul de impozitare. Alegerea regimului fiscal
se realizează, prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic, pînă la data de 25 aprilie.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 541 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017,
în vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)
Arhiva
29.1.11.6.
Care declarație urmează să depună agentul economic, subiect impunerii cu IVAO (impozitul pe venit din activitatea operațională) aflat în
proces de lichidare, dat fiind faptul că formularul IVAO nu permite reflectarea tuturor veniturilor și cheltuielilor obținute în proces de lichidare?
       În cazul în care subiectul impunerii cu IVAO se află în proces de lichidare, potrivit prevederilor art. 544 alin. (6) din Codul fiscal,
persoana responsabilă a contribuabilului care a inițiat procedurile de încetare a activității este obligată, în termen de 6 luni de la
adoptarea unei astfel de decizii în conformitate cu legislația in vigoare, să prezinte darea de seamă privind impozitul pe venit din
activitatea operațională. 
         Totodată, pe parcursul procesului de lichidare, subiectul impunerii cu IVAO nu va avea dreptul de schimbare a regimului de
impozitare aplicat. 
         Astfel, subiectul impunerii cu IVAO va prezenta Darea de seamă IVAO. 
 
       (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 544  alin. (6) din
Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)
29.1.11.7.
Care regim de impozitare se va aplica de către subiectul sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, care devine plătitor TVA pe parcursul
anului fiscal?
     În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (4) din Codul fiscal, agenții economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, devin
plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de impozitare în modul general stabilit din momentul în care sînt înregistrați ca plătitori de T.V.A. 
       Astfel, dacă pe parcursul perioadei pentru care se calculează IVAO (trimestru), agentul economic este înregistrat în calitate de subiect
al impunerii cu TVA (benevol sau obligatoriu), atunci pînă în momentul înregistrării - prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc
depășirea plafonului stabilit în Codul fiscal (art. 112 alin. (l) și (2) din Codul fiscal) - activitatea agentului economic în cauză se va impozita
conform regimului fiscal ce ține de aplicarea IVAO. După momentul nominalizat, activitatea agentului economic se va impozita conform
regimului general stabilit în Codul fiscal. 

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 541  din Codul
fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)
29.1.11.8.
Se consideră venituri operaționale pasibile impozitării cu 4% veniturile sub formă de dobînzi aferente depozitelor bancare?
        În conformitate cu prevederile pct. 85 din Standardul Național de Contabilitate „Prezentarea situațiilor financiare”, aprobat prin
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, suma veniturilor din vînzări obținute în cadrul activității operaționale cuprinde
veniturile din:
        1) vînzarea produselor/mărfurilor;
        2) prestarea serviciilor și/sau executarea lucrărilor;
        3) contracte de construcție;
        4) contracte de leasing operațional și financiar (arendă, locațiune);
        5) dividende, participații și/sau dobînzi, care pentru entitate reprezintă activitate operațională.
        Totodată, potrivit prevederilor pct. 5 din Standardul Național de Contabilitate „Cheltuieli”, aprobat prin Ordinul Ministerului
Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, activitate operațională semnifică totalitatea operațiunilor economice aferente activităților principale ale
entității, precum și activitățile conexe acestora.
        Respectiv, reieșind din cele menționate, obținerea veniturilor sub formă de dobînzi aferente depozitelor bancare pentru entitate nu
reprezintă un rezultat al activității principale, precum și activităților conexe acestora, venitul respectiv nu se va reflecta ca venit
operațional și respectiv nu se va impozita cu 4%.
        Mai mult ca atît, concluzia dată a fost prevăzută și în pct.1 al Deciziei Consiliului Consultativ al Inspectoratului Fiscal Principal de
Stat nr.3/2 din 13 noiembrie 2014.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 541 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017,
în vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)
 Arhiva
29.1.11.13.
În conformitate cu informația din raportul financiar pentru perioada anului 2011, întreprinderea a constatat venit din activități operaționale în
sumă de 400 000 lei. Care este regimul de impozitare în perioada fiscală 2012?
        În conformitate cu prevederile articolului 541 alineatul (3) din Codul fiscal, care a fost modificat prin Legea nr. 178 din 11 iulie 2012,
agenţii economici menţionaţi la alin. (1) care, la situaţia din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de
declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de la 100 000 la 600 000 lei pot alege regimul de impozitare prevăzut de
Capitolul 71 din Codul fiscal sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit din momentul în care sunt înregistraţi benevol în
calitate de plătitor de T.V.A. 
        Astfel, în cazul în care agentul economic nu este înregistrat ca plătitor de T.V.A, acesta va determina impozitul pe venit în
conformitate cu prevederile Capitolului 71 „Regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii”. 
        În cazul în care agentul economic se înregistrează ca plătitor de T.V.A, acesta va aplica regimul de impozitare privind impozitul pe
venit în modul general stabilit din momentul înregistrării. Pînă la data înregistrării agentului economic ca plătitor de T.V.A. acesta va
aplica regimul fiscal pentru agenţi economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.
29.1.11.14. Se include oare în componența obiectul impunerii al regimului IVAO, venitul obținut din vînzarea unui bun în condițiile în care
comercializarea lor nu constituie o activitate de bază a acestuia?
    În conformitate art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în
perioada fiscală de declarare, cu excepția veniturilor stipulate la alin.(3) al aceluiași articol.
   Astfel, subiecţii regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IVAO) achită impozitul pe
venit în mărime de 4% din obiectul impunerii.
    Reieşind din cele menţionate, înstrăinarea bunurilor reprezintă obiect al impunerii cu impozitul pe venit conform regimului fiscal al
agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.
    (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prevederilor Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)
Arhiva
29.1.11.15. Se ia oare în considerație valoarea livrărilor la export, la aprecierea ponderii livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere, în
vederea stabilirii dreptului de alegere a regimului de aplicare a IVAO sau a regimului general de aplicare a impozitului pe venit?
     În conformitate cu prevederile art.541 alin.(3) lit.a) din Codul fiscal, agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu
excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului
pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din
Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări, pot alege regimul de impozitare IVAO sau regimul de impozitare
aplicat în modul general stabilit dacă aceştia, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de
declarare, au obţinut venit din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere sau din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere şi
impozabile cu T.V.A. în sumă de până la 1,2 milioane de lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere depăşesc 50%
din totalul livrărilor.
     Potrivit art. 93 pct. 6) din Codul fiscal, livrare impozabilă reprezintă livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepția celor
scutite de TVA fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activității de întreprinzător.
     Totodată, conform pct. 20) al articolului menționat, scutire de TVA cu drept de deducere constituie scutire de TVA cu acordarea
dreptului de deducere a sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată pentru procurările efectuate, conform art. 104 din Codul
fiscal.
     Concomitent, potrivit art. 104 lit. a) din Codul fiscal, se scutesc de TVA cu drept de deducere mărfurile și serviciile pentru export.
     Astfel, în sensul aplicării art.541 alin.(3) lit.a) din Codul fiscal, livrările scutite de TVA cu drept de deducere se atribuie la livrări
impozabile cu TVA.
     Prin urmare, valoarea livrărilor la export nu se include în valoarea livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere, la aprecierea
ponderii livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere, în vederea stabilirii dreptului de alegere a regimului de aplicare a IVAO sau a
regimului general de aplicare a impozitului pe venit.
     (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prevederilor Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019

29.1.12.1. Pentru care agenți economici este stabilit dreptul de alegere a unei perioade fiscale pentru impozitul pe venit diferită de anul
calendaristic?

        Conform art.121 alin.(5) din Codul fiscal, perioada fiscală menţionată la alin.(4) se va modifica ulterior doar dacă perioada de
gestiune pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare este modificată în corespundere cu prevederile Legii contabilităţii. 
        Conform art.24 alin.(1) lit.a)-c) şi art.33 alin.(l)-(3) din Legea contabilității şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (în vigoare
din 01.01.2019), perioada de gestiune pentru toate entităţile care întocmesc şi prezintă situaţii financiare este anul calendaristic, care
cuprinde perioada de la 1 ianuarie pînă la 31 decembrie, cu excepţia cazurilor de reorganizare şi de lichidare a entităţilor; entităţilor care
aplică altă perioadă de gestiune ce coincide cu perioada de raportare financiară a entităţii-mamă; entităţilor pentru care Ministerul
Finanţelor, în funcţie de particularităţile activităţii acestora, stabileşte o perioadă de gestiune care nu coincide cu anul calendaristic.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (în
vigoare din 01.01.2019) modificării art.20 și art.901 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018, publicat în
Monitorul Oficial nr. 1-6 art. 22 din 05.01.2018)
Arhiva
29.1.12.2.
Ce documente urmează să fie prezentate pentru a beneficia de schimbarea perioadei fiscale?
        Conform art.121, alin.(6) lit.a) din Codul fiscal, aplicarea unei noi perioade fiscale în corespundere cu prevederile alin.(4) sau (5),
agentul economic este obligat să informeze Serviciul Fiscal de Stat şi să prezinte acestuia documentele privind schimbarea perioadei fiscal
și anume, Cererea privind modificarea perioadei fiscale (Forma CPF17, aprobată prin Odinul IFPS nr.25 din 16 ianuarie 2017),
subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat unde se deservește contribuabilul.
29.1.12.3.
În ce moment poate fi depusă cererea de schimbare a perioadei fiscale?
        Cererea privind modificarea perioadei fiscale (Forma CPF17, aprobată prin Ordinul IFPS nr.25 din 16 ianuarie 2017), poate fi
depusă subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat unde se deservește contribuabilul pînă la începerea noii perioade fiscale.
29.1.12.4. În cazul modificării perioadei fiscale, care perioadă se va lua ca referință pentru calcularea impozitului pe venit în rate?

        Conform prevederilor art. 83 alin.(2) lit. c) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente sunt obligate să prezinte Declarația cu
privire la impozitul pe venit.
        Potrivit alin.(4) al aceluiași articol Declarația cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de
data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune.
        În conformitate cu prevederile art.84 alin.(5) din Codul fiscal, agenții economici care aplică perioada fiscală prevăzută la art.121  alin.
(4) din Cod sunt obligați să achite, până la data de 25 a fiecăror trei luni ale perioadei fiscale curente, sume egale cu 1/4 din:
        a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, pentru perioada fiscală respectivă;
sau
        b) impozitul ce urma să fie plătit, pentru perioada fiscală precedentă.
        Pe parcursul anului de gestiune, la determinarea sumei impozitului pe venit pe care contribuabilul urmează să-l achite în rate se va
utiliza informația privind prognoza venitului pentru anul în curs şi corespunzător a impozitului pe venit aferent acestuia, împărțit în rate,
reflectat în Anexa 8D ,,Suma impozitului pe venit care urmează a fi achitat în rate în anul următor anului de gestiune” la Declarația cu
privire la impozitul pe venit (forma VEN12).
        Prin urmare, în sensul aplicării art.84 alin.(5) lit.b) din Codul fiscal, perioada de referință pentru achitarea în rate a impozitului pe
venit, urmează a fi considerată perioada anului precedent (anul fiscal) și nu perioada de tranziție.
29.1.12.5. Care este termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12), pentru contribuabili care și-au
modificat perioada fiscală?
        Conform art.121 alin.(4) din Codul fiscal, pentru agenţii economici care au dreptul, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii,
să aplice o perioadă de gestiune diferită de anul calendaristic, perioada fiscală privind impozitul pe venit corespunde cu perioada de
gestiune pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. În acest caz, perioada fiscală constituie o perioadă de oricare 12 luni
consecutive.
        Perioada fiscală menţionată, se va modifica ulterior doar dacă perioada de gestiune pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare este modificată în corespundere cu prevederile Legii contabilităţii.
        Conform prevederilor art. 83 alin.(2) lit. c) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente sunt obligate să prezinte Declarația cu
privire la impozitul pe venit. Potrivit alin.(4) al aceluiași articol Declarația cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de
Stat nu mai târziu de data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune.         Respectiv, contribuabilii care și-au modificat
perioada fiscală în corespundere cu art.121 alin.(4) din Codul fiscal, nu mai târziu de data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale
de gestiune.

29.1.13.1.
Cum se va aplica cota impozitului pe venit pentru rezidenții Portului Internațional Liber Giurgiulești?
        Potrivit prevederilor art. 15 lit. b) din Codul fiscal suma totală a impozitului pe venit se determină pentru persoanele juridice în
mărime de 12% din venitul impozabil.
        Conform art. 8 alin. (2) din Legea nr. 8-XV din 17 februarie 2005 cu privire la portul internațional Liber „Giurgiulești”, impozitul pe
venitul rezidenților, provenit din activitatea desfășurată pe teritoriul Portului Internațional, se percepe după cum urmează:
        a) pentru perioada primilor 10 ani, începînd cu prima perioadă fiscală ulterioară perioadei fiscale în care a fost înregistrat venitul
impozabil, – în mărime de 25% din cota stabilită a impozitului pe venit;
        b) ulterior şi pînă la expirarea termenului de acţiune a prezentei legi – în mărime de 50% din cota stabilită a impozitului pe venit.
        Totodată, potrivit art. 8 alin. (3) din Legea menționată venitul obţinut de rezident din comercializarea mărfurilor (serviciilor)
provenite din Portul Internaţional pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se impozitează în conformitate cu legislaţia.
        Astfel, rezidenții ce își desfășoară activitatea pe teritoriul Portului Internațional Giurgiulești, pentru perioada primilor 10 ani,
începînd cu prima perioadă fiscală ulterioară perioadei fiscale în care a fost înregistrat venitul impozabil, vor achita impozit pe venitului
în mărime de 25% din cota stabilită a impozitului pe venit, adică din 12%, cu excepția venitului obţinut de rezident din comercializarea
mărfurilor (serviciilor) provenite din Portul Internaţional pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova.
        Prin urmare, la determinarea venitului impozabil entitatea urmează să ajusteze venitul din rîndul 130 al Declarației cu privire la
impozitul pe venit (Forma VEN12) cu suma facilităților determinate prin anexa nr. 6D la Declarația menționată. La completarea anexei
nominalizate, se va ține cont de codul facilității specificat în Nomenclatorul codurilor aferent facilităților fiscale la impozitul pe venit
aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1080 din 10 octombrie 2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
216-220/1231 din 19.10.2012).
29.1.13.2.
Care este regimul fiscal aplicat contribuabililor care prestează servicii rezidenților zonelor economice libere, dacă aceștia nu sunt rezidenți ai
zonelor menționate?
        Articolul 49 din Codul fiscal stabilește facilitățile fiscale în exclusivitate pentru rezidenții zonelor economice libere.
        Cît privește veniturile obținute de către contribuabili care nu sunt înregistrați în calitate de rezidenți ai zonei libere, pentru serviciile
prestate unui rezident al acestei zone, acestea se vor impozita în modul general stabilit de Codul fiscal.
29.1.13.3.
Cum urmează a fi rotungită rata dobînzii stabilite de Banca Naţională a Moldovei, pentru determinarea facilității acordate de angajator
prevăzută la art. 19 lit. d) din Codul fiscal?
        În conformitate cu art. 19 lit. d) din Codul fiscal facilitatea impozabilă acordată de angajator includ suma dobânzii, determinată
reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata dobânzii aplicată la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani
(rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal
de gestiune, şi rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului. 
     Prevederile prezentei litere nu se aplică creditelor acordate de bănci şi organizaţii de creditare nebancare angajaţilor acestora în
condiţiile generale în care acestea acordă credite persoanelor terţe. Informația privind rata dobînzii aplicate la creditele noi acordate
persoanelor fizice pe un termen ce depășește 5 ani stabilită în luna noiembre a anului precedent anului fiscal de gestiune se regăsește pe
site-ul www.bnm.md. 
        Astfel, dacă rata dobînzii la creditele menționate, stabilită de Banca Naţională a Moldovei, pentru luna noiembrie 2019 a constituit
7,29%, atunci pentru determinarea facilității impozabile acordate angajatului pentru anul 2020, va constitui 8%.  
        Temei: Scrisoarea Ministerului Finanțelor nr. 09/2-13/80 din 14.02.2020

29.1.14.1.
Care este regimul fiscal aplicat în cazul reorganizării și transmiterii proprietății între părțile implicate în reorganizare?
        În cazul lichidării sau reorganizării agentul economic urmează să țină cont de regulile stabilite în art. 59 din Codul fiscal.
        Astfel, conform prevederilor alin. (1) lit. c) al articolului menționat, orice reorganizare a agentului economic se consideră vînzare a
acestui agent economic şi a tuturor activelor sale.
        Totodată, potrivit prevederilor alin. (2) lit. b) și c) al articolului menționat redistribuirea (transmiterea) proprietăţii agentului
economic între părţile implicate în reorganizare nu se impozitează, însă orice compensaţie, primită de orice persoană (inclusiv de orice
parte implicată în reorganizare), care nu constituie o cotă de participaţie în capitalul oricărei părţi se consideră plată în folosul
beneficiarului.
29.1.14.2. Care sunt consecințele fiscale în cazul decesului întreprinzătorului individual?

        În conformitate cu art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor
individuali nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, activitatea întreprinzătorului individual încetează în cazul decesului confirmat prin
hotărîre judecătorească sau prin certificat de deces eliberat de organul de stare civilă competent. 
        De asemenea, potrivit art.31 alin.(2) din Legea menționată, activitatea întreprinzătorului individual se consideră încetată din
momentul radierii acestuia din Registrul de stat. 
        Conform art.34 alin.(1) din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992, lichidarea întreprinderii
conduce la încetarea activităţii acesteia fără trecerea drepturilor şi obligaţiilor pe cale succesorală la alte persoane. 
        În conformitate cu art. 34 alin. (2) din Codul civil, persoana fizică are dreptul să practice activitate de întreprinzător, fără a constitui
o persoană juridică, din momentul înregistrării de stat în calitate de întreprinzător individual sau în alt mod prevăzut de lege. 
        Concomitent, art. 35 din Codul civil prevede că persoana fizică răspunde pentru obligațiile sale cu tot patrimoniul său, cu excepția
bunurilor care, conform legii, nu pot fi urmărite. 
        Astfel, persoana fizică intră în diverse raporturi juridice, dobândind şi exercitând drepturi sau asumându-şi obligații. Pentru
obligațiile care-i revin, persoana fizică poartă răspundere cu toate bunurile din patrimoniul său. 
        Potrivit art. 453 alin.(1) din Codul civil, patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care pot fi evaluate
în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele, aparţinînd unor persoane fizice şi juridice determinate. 
        Conform art. 455 alin.(1) din Codul civil, bunuri sînt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective şi drepturile
patrimoniale. 
        Totodată, conform art.2162 alin.(1) din Codul civil, moştenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane
fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moştenirea) către una sau mai multe persoane (moştenitori). 
        Astfel, activitatea întreprinzătorului individual încetează, fără trecerea drepturilor şi obligaţiilor pe cale succesorală la alte persoane. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării Codului civil, publicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.66-75 art.132 din 01.03.2019)
Arhiva
29.1.14.3. Se constată oare venit ce urmează a fi reflectat în Declarația persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN12), pentru
persoanele juridice ce se află în proces de reorganizare prin separare?
        Potrivit art. 204 din Codul civil, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi
separare) sau transformare. 
        Separarea are ca efect desprinderea unei părţi din patrimoniul persoanei juridice, care nu îşi încetează existenţa, şi transmiterea ei
către una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau fiinţă (art.214 alin.(3) din Codul civil). 
        Totodată, conform art. 219 alin. (1) din Codul civil, de la data înregistrării dezmembrării, patrimoniul persoanei juridice
dezmembrate sau o parte din el trece la persoanele juridice constituite sau existente. 
        Astfel, în cazul în care se înregistrează o societatea nouă, căreia i se transmite o parte din activele şi pasivele societății care se
reorganizează, se vor modifica şi actele de constituire ale acesteia din urmă. 
        În acest sens, este de menționat că, în cazul reorganizării, redistribuirea (transmiterea) proprietăţii agentului economic între părţile
implicate în reorganizare nu se impozitează (art.59 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal). 
        Astfel, ținând cont de faptul că reorganizarea prin separare nu presupune constatarea în scopuri contabile a cărorva venituri la
persoana juridică reorganizată, lipsește și necesitatea efectuării cărorva ajustări în scopuri fiscale. Prin urmare, reorganizarea prin
separare a persoanei juridice nu generează obligația de reflectare în Declarația persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (VEN12)
a cărorva venituri ale persoanei reorganizate, în urma transmiterii activelor. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (în
vigoare din 01.01.2019) modificării art.20 și art.901 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018, publicat în
Monitorul Oficial nr. 1-6 art. 22 din 05.01.2018)
Arhiva
29.1.14.4. Care este modalitatea de documentarea transmiterii activelor subiectului nou creat în cadrul reorganizării prin separare a persoanei
juridice?
        Potrivit art. 11 alin. (1)-(3) din Legea contabilității şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (în vigoare din 01.01.2019), faptele
economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. Deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor
de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate sînt interzise. Documentele
primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea
(producerea) faptelor respective. 
        În acest sens, în conformitate cu prevederile pct.3 din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu
regim special „Factura fiscală” din Anexa nr. 2 la Ordinul MF nr. 118 din 28 august 2017, factura fiscală este un formular tipizat de
document primar cu regim special pe suport de hârtie sau în formă electronică, care se utilizează, inclusiv și în cazul transmiterii
activelor. 
        Ținând cont de faptul că, potrivit art.59 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, în cazul lichidării sau reorganizării agentului economic un
grup de operaţiuni conexe se consideră o singură operațiune, transmiterea activelor în cadrul reorganizării prin separare poate fi
documentată printr-o singură factură fiscală, făcându-se referință la actul de transmitere și/sau bilanțul de repartiție în care sunt
specificate activele corespunzătoare. 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (în
vigoare din 01.01.2019) modificării art.20 și art.901 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018, publicat în
Monitorul Oficial nr. 1-6 art. 22 din 05.01.2018)
Arhiva
29.1.14.5. Are oare obligația, agentul economic care pe parcursul anului a fost reorganizat prin transformare, să depună Declarația cu privire la
impozitul pe venit (forma VEN) la momentul reorganizării?
        Potrivit art. 204 alin. (1) din Codul civil, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare
(divizare şi separare) sau transformare. 
        Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea actelor de constituire
în condițiile legii (art. 222 alin.(1) din Codul civil). 
        Conform prevederilor art.205 alin.(5) din Codul civil, în cazul reorganizării persoanei juridice prin transformare, drepturile şi
obligaţiile persoanei juridice reorganizate trec la noua persoană juridică în conformitate cu actul de transmitere. 
        Așadar, în cazul reorganizării persoanei juridice prin transformare, drepturile şi obligaţiile nu suportă modificări, aceasta îşi
continuă activitatea, însă într-o nouă formă organizatorico-juridică. 
        În același timp, la reorganizarea prin transformare în persoană cu o altă formă juridică de organizare, codul fiscal al persoanei
reorganizate trece la persoana astfel constituită (art. 168 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal). 
        Totodată, în conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul fiscal, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înțelege anul
calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată. 
        Concomitent, Codul fiscal, la art. 1881 alin. (1) stabilește obligativitatea prezentării dărilor de seamă fiscale și termenul de plată a
obligațiilor fiscale doar în legătură cu lichidarea agentului economic. 
        Prin urmare, la momentul reorganizării agentului economic prin transformare nu se va depune Declarația cu privire la impozitul pe
venit (forma VEN), deoarece nu are loc lichidarea subiectului.

29.1.15.1.
Care sunt impozitele și plățile care urmează să se calculeze și achite de către angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în
regim de taxi pentru angajații conducător auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi ?
        Сonform art.881 alin.(1) și (6) din Codul fiscal (în vigoare de la 1 octombrie 2018), prin derogare de la prevederile art.15 și art.88 din
Codul fiscal, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi care plătesc angajatului conducător auto ce
efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) sunt obligați să calculeze şi să
achite la buget un impozit pe venit în mărime fixă de 500 de lei lunar pentru fiecare angajat din venitul ce nu depășește 10000 de lei pe
lună.
        Pentru alte categorii de angajați decît cea specificată la alin.(1) se aplică regimul fiscal aferent impozitului pe venit din salariu în
modul general prevăzut la art.88 din Codul fiscal.
        Concomitent, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi au obligația lunară de calculare și achitare
pentru angajații conducători auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi a:
- contribuției individuale de asigurări sociale care nu poate fi mai mică decât 1/12 parte din suma contribuției stabilite în mărime fixă prin
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul de gestiune;
- primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală care nu poate fi mai mică decât 1/12 parte din suma primei stabilite în sumă fixă
prin Legea fondurilor asigurării de asistență medicală pentru anul de gestiune.
29.1.15.2.
Care este regimul fiscal aplicat  plăților salariale, ale angajaților - conducători auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi,
care depășește suma de 10 000 lei per lună pe fiecare angajat ?
        În temeiul art. 881 alin.(2) din Codul fiscal, suma venitului lunar obținută de angajații conducători auto ce efectuează transport rutier
de persoane în regim de taxi care depășește limita stabilită la alin.(1) al articolului menționat se supune impozitării, începând cu primul
leu al depășirii, prin aplicarea regimului fiscal general prevăzut la art.88, aplicînd cota de impozitare stabilită la art.15 lit.a) din Codul
fiscal.
29.1.15.3.
Care este modul de declarare a impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurare socială și asigurare medicală calculate de către angajator
pentru angajații- conducători auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi ?
        În conformitate cu prevederile art.92 alin.(14) din Codul fiscal, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de
taxi menționați la art.881, lunar, până la data de 25 a lunii premergătoare celei de gestiune, prezintă Serviciului Fiscal de Stat o dare de
seamă privind calcularea impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie
de asistență medicală pentru angajații conducători auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi, conform modului
aprobat de Ministerul Finanțelor, utilizând în mod obligatoriu metode automatizate de raportare electronică. Formularul dării de seamă
(Forma TAXI 18) a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.154 din 12 septembrie 2018.
        În cazul angajării persoanelor în perioada de după data prezentării Dării de seamă (Forma TAXI 18) până la finele lunii în care
aceasta a fost prezentată, angajatorii sunt obligați să prezinte suplimentar, în ziua angajării, darea de seamă menționată cu declararea
obligației aferente impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurare socială și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală
calculate proporțional zilelor rămase până la finele lunii și darea de seamă suplimentară privind obligația lunară a acestor plăți pentru
luna de gestiune următoare celei în care a fost angajat pentru fiecare persoană angajată.
        În cazul angajării persoanei în perioada de gestiune pentru care a fost prezentată darea de seamă (Forma TAXI 18) în luna
premergătoare, angajatorii sunt obligați să prezinte suplimentar, în ziua angajării, darea de seamă menționată cu declararea obligației
aferente impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurare socială și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate
proporțional zilelor rămase până la finele lunii de gestiune pentru fiecare persoană angajată.
29.1.15.4.
În care dări de seamă fiscale urmează să se declare impozitul pe venit reținut din plăților salariale ale angajaților - conducători auto ce
efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi, care depășește suma de 10 000 lei per lună?
        În temeiul art. 881 alin.(2) din Codul fiscal suma venitului lunar obținută de angajații conducători auto ce efectuează transport rutier
de persoane în regim de taxi salariu (inclusiv primele şi facilitățile acordate) care depășește limita stabilită la alin.(1) al articolului
menționat se supune impozitării, prin aplicarea regimului fiscal general prevăzut la art.88, începând cu primul leu al depășirii, cu
aplicarea cotelor de impozitare stabilite la art.15. din Codul fiscal.
        Impozitul pe venit reținut din suma depășirii plății salariale specificate la alin.(1) al articolului menționat în mărime de 10 000 lei,
urmează să se declare de către angajator lunar prin Darea de seamă (forma IPC 18) și, respectiv, anual prin Nota de informare (forma
IALS 18) la codul sursei de plată „SAL”.
29.1.15.5.
Urmează să se declare în darea de seamă anuală (forma IALS 18) veniturile achitate în folosul angajaților - conducători auto ce efectuează
transport rutier de pasageri în regim de taxi?
        În conformitate cu prevederile art. 92 alin.(3) din Codul fiscal, veniturile achitate în folosul angajaților - conducători auto ce
efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi, în sumă ce nu depășesc 10 000 lei se vor reflecta în darea de seamă (forma IALS
18) la codul sursei de venit „TAXI 18” fără reflectarea sumelor impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale și medicale
achitate de angajator, iar în suma venitului care va depăși 10 000 lei – la codul sursei de venit „SAL” cu reflectarea sumei impozitului pe
venit reținut.
29.1.15.6.
Care regim fiscal se va aplica pentru plățile salariale îndreptate în folosul angajaților conducători auto ce efectuează transport rutier de
pasageri în regim de taxi care cumulează două funcții la una şi aceeași entitate?
        Potrivit art.881 alin.(5) din Codul fiscal, dacă persoana fizică angajată în calitate de conducător auto ce efectuează transport rutier de
persoane în regim de taxi, cumulează două funcții la una şi aceeași entitate din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi,
veniturile de la altă activitate se impozitează în modul general stabilit.
29.1.15.7.
Au obligația angajații conducătorii auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi de a include în Declarația persoanei fizice
cu privire la impozitul pe venit venitul obținut din activitatea desfășurată?
        În conformitate ce prevederile art.881 alin.(8) din Codul fiscal, suma venitului lunar obținut de angajații care prestează servicii de
transport rutier de persoane în regim de taxi este considerată ca fiind impozitată, fără necesitatea declarării de către salariat şi a achitării
adiționale a impozitului pe venit din salariu.
29.1.15.8.
Sunt în drept angajații conducătorii auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi să transmită soției/soţului scutirea la
impozitul pe venit?
        În conformitate cu art. 351 din Codul fiscal persoanele fizice care, pe parcursul perioadei fiscale, au obținut venituri impozitate
conform art.881 şi cap. 1 titlul X din Codul fiscal sunt private de dreptul de a folosi scutirile conform art.33, 34 şi 35 din Codul
nominalizat. Scutirile neutilizate în acest caz nu pot fi transmise către soţie/soţ.
        Prin urmare, angajații - conducători auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi nu au dreptul de a transmite
soției/soţului scutirile neutilizate la impozitul pe venit.
29.1.15.9.
Se deduc cheltuielile aferente reparației mijloacelor de transport proprii utilizate la prestarea serviciilor de transport rutier de persoane în
regim de taxi?
        În conformitate cu art. 261 alin. (111) din Codul fiscal, este permisă deducerea în mărime de 100% a cheltuielilor aferente reparaţiei
mijloacelor de transport proprii utilizate la prestarea serviciilor de transport rutier de persoane în regim de taxi
[Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr.229 din 01.11.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.
441-447/705 din 30.11.2018)]
29.1.15.10.
Au obligația angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi să calculeze și să achite impozitul pe venit,
contribuțiile de asigurări sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru angajații conducători auto ce efectuează transport
rutier de persoane în regim de taxi în cazul în care aceștia se află în concediul neplătit sau medical o perioadă de o lună sau mai mare de o lună?
      Potrivit prevederilor art.120 alin.(1) din Codul muncii, din motive familiare și din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise,
salariatului i se poate acorda, cu consimțământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în
care scop se emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărâre). Contractul individual de muncă se suspendă prin acordul părților exprimat în
formă scrisă în caz de acordare a concediului fără plată pe o perioadă mai mare de o lună. 
       Suspendarea contractului individual de muncă presupune suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor
salariale (salarii, sporuri, alte plăți) de către angajator. Prin urmare, în cazul acordării concediului neplătit angajaților sau în caz de
îmbolnăvire a acestora pe o perioadă de o lună sau mai mare de o lună, angajatorul nu datorează salariu angajaților săi și, respectiv, nu
apare obligația calculării și achitării impozitului pe venit și a plăților obligatorii menționate.  
      Astfel, dacă angajatul entității în luna de gestiune nu va activa nici o zi din motivul îmbolnăvirii sau fiind în concediul neplătit,
angajatorul urmează să prezinte o dare de seamă de corectare prin care va exclude din darea de seamă primară (prezentată anterior)
obligația aferentă impozitului pe venit și a plăților menționate achitate pentru angajatul nominalizat.
     Sumele achitate pentru angajatorul în cauză se vor utiliza la stingerea obligațiilor fiscale ulterioare. Motivele pentru care se vor efectua
corectările dării de seamă urmează să fie confirmate documentar (explicații expuse în temeiul scrisorii Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr.II-03/04-1470 din 16.04.2019)
 29.2.1.1.
Cum urmează a fi impozitate cîștigurile din jocurile de noroc?
        Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901  alin. (33) din Codul fiscal
din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig
nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal. 
        Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la
campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi nemonetară. 
        În scopul aplicării prezentei noţiuni, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea
diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală
cîştigată.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.1.2.
Se considera oare drept surse de venit impozabile indemnizațiile, potrivit art. 42 alin. (3) din Legea cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008, și ajutoarele materiale primite de către funcționarii publici?
        Ținînd cont de prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza
art. 42 alin. (3) din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 „Cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de
venit impozabile.
        De asemenea, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv
primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste
plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.
        Astfel, la achitarea sumelor respective angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art.
88 alin. (1) din Codul fiscal.
Arhiva
29.2.1.3.
Care este regimul fiscal al cadourilor oferite în cadrul campaniilor promoționale persoanelor fizice ce nu practică activitate de întreprinzător?
        În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campanie promoţională reprezintă modalitate de promovare a
vînzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de
cadouri, premii, cîştiguri.
        Potrivit art. 20 lit. p2) din Codul fiscal, cîştigule de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte
mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.
        Fiecare plătitor de cîştiguri de la jocurile de noroc urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită în art.
901 alin. (33) din Codul fiscal, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive.
        Astfel, în cazul în care, acordarea cadourilor, premiilor si câștigurilor în folosul persoanei fizice, ce nu practică activitate de
întreprinzător, reprezintă rezultatul desfășurării unei campanii promoționale, din acestea plătitorul de cîştiguri urmează să reţină şi să
verse la buget un impozit final în mărimea stabilită în art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, doar în partea ce depăşesc mărimea scutirii
personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.1.4.
Se consideră oare drept surse de venit impozabile indemnizațiile, potrivit art. 42 alin. (6) din Legea cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 primite de către funcționarii publici?Care este regimul fiscal la achitarea indemnizațiilor în
cazul eliberării din serviciul public?
        În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în
baza art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 „Cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de
venit impozabile. 
         De asemenea, prevederile alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, stabilesc că fiecare patron care plătește lucrătorului salariu (inclusiv
primele și facilitățile acordate) este obligat sa calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste
plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotarîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014. 
         Potrivit art. 42 alin. (6) din Legea menționată, îndemnizația de eliberare din serviciu se achită lunar, în termen de 2, 4 sau 6 luni
respectiv, de către angajator sau de către succesorul acestuia, începînd cu prima zi a lunii următoare celei în care funcționarul public a
fost eliberat. 
         Astfel, la achitarea îndemnizațiilor de eliberare din serviciu pentru prima lună angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la
sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.
     În cazul achitării indemnizației de eliberare din serviciu pentru lunile următoare, potrivit prevederilor art. 42 alin. (6) din Lege cu
privire la funcția publică şi statutul funcționarului public nr. 158 din 04.07.2008, angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa
de plată în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal.
Arhiva
29.2.1.5.
Constituie oare venit impozabil venitul obținut de către interpreți din activitatea artistică?
        Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit sunt: 
        a) persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfășoară activitate de întreprinzător, persoanele care
desfășoară servicii profesionale, precum și persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiției, care, pe parcursul perioadei
fiscale, obțin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;  
        b) persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei
fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru
activitatea lor în Republica Moldova.  
        Conform art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii îl constituie: 
        a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepția
deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfășoară
activitate de întreprinzător, de persoanele care desfășoară servicii profesionale, precum și de persoanele care practică activitate
profesională în sectorul justiției;  
        b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilitățile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în
afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de 
        Totodată, potrivit prevederilor art. 18 lit. a) din Codul fiscal, venitul provenit din activitatea profesională sau din alte activități
similare constituie surse de venit impozabile. 
        Prin urmare, ținând cont de prevederile legislației, inclusiv și de art. 5 pct. 36) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitățile
practicate de către interpreți la diverse ceremonii constituie surse de venituri impozabile.
Arhiva
29.2.1.6.
În arhivă conform Ordinului 117 din 13.02.2015

29.2.1.7. Constituie oare sursă de venit impozabilă venitul obţinut din arvună în rezultatul nerespectării prevederilor acordului?
În conformitate cu art. 18 lit. (n) din Codul Fiscal în venitul brut se includ veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării
clauzei penale, în formă de despăgubire pentru venitul ratat, precum si ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei. Prin urmare,
venitul obţinut de persoana fizică sub formă de arvună pentru neexecutarea prevederilor acordului, este considerat sursă de venit
impozabilă şi este supus impozitării.
29.2.1.8.
Care venituri din surse aflate în afara Republicii Moldova, obținute de persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, constituie
obiect al impunerii cu impozitul pe venit?
        Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente
cetăţeni ai Republicii Moldova îl constituie :
         b) venitul din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi
scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător;
         c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni
ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător.
         Concomitent, venit din investiţii constituie venitul obţinut din investiţiile de capital și din investiţiile în activele financiare, dacă
participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială (art. 12 pct.5) din Codul fiscal).
         Potrivit art.12 pct. 6) din Codul fiscal, venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea
bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute
ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi
substanţială.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea art. 14 alin. (1) lit. a
din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)
Arhiva
29.2.1.9.
Cum se impozitează devidendele achitate în folosul persoanelor fizice rezidente?
Răspuns similar celui de la întrebarea 29.1.7.43
Arhiva
 29.2.1.10.
Urmează oare persoana fizică-rezident al Republicii Moldova să achite impozitul pe venit şi să declare veniturile obţinute din activitatea sa în
cadrul Ambasadei?
        Conform prevederilor art.13 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai
Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice
surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.
        Totodată, art.18 lit. c) al Codului fiscal, prevede că plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile
acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare reprezintă sursă de venit impozabilă.
        Astfel, veniturile primite de către persoanele fizice rezidente a Republicii Moldova, se impozitează la cotele stabilite la art.15 lit.a) din
Codul fiscal şi vor fi declarate în conformitate cu prevederile art.83.
29.2.1.11.
Se vor scuti de la plata impozitului pe venit, veniturile obţinute de către persoanele fizice şi persoanele juridice naţionale, antrenate în cadrul
Programului "Compact" prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului?
În conformitate cu prevederile art.4 alin (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include
norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de
legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. Întru asigurarea executării Acordului “Compact” dintre
Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului, semnat la 22.01.2010, privind
implementarea Programului de asistenţă “Compact”, prin Hotărîrea Guvernului 949 din 12.10.2010 (Monitorul Oficial 206-209/1060,
22.10.2010) s-a aprobat Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii,
stabilite de Acordul "Compact". Respectiv, Capitolului V, pct. 20 din Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de la plata
impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de Acordul “Compact”, stipulează că în conformitate cu secţiunea 2.8 litera (d)
“Taxe” din Acordul nominalizat, persoanele juridice naţionale constituite în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi persoanele
fizice naţionale antrenate în cadrul Programului “Compact” nu se scutesc de la plata impozitului pe venit, contribuţiilor de asigurări
sociale şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, dar sînt subiecţi ai impunerii în conformitate cu legislaţia în vigoare a
Republicii Moldova. Totodată, potrivit pct. 3 alin. 8) al aceluiaşi articol, noţiunea de naţional reprezintă persoană fizică care este cetăţean
al Republicii Moldova sau persoană fizică care deţine adeverinţă de imigrant permanent în Republica Moldova şi persoana juridică
constituită în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova (cu excepţia FPM Moldova* şi oricărei persoane juridice străine, inclusiv
oricărei filiale, reprezentanţe sau reprezentanţe permanente, înregistrate în Moldova, a unei persoane juridice străine cu privire la venitul
obţinut din livrările de mărfuri, lucrări sau servicii în cadrul Programului “Compact”). Prin urmare, persoanele naţionale fizice şi
juridice, constituie în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, nu se scutesc de la plata impozitului pe venit pentru serviciile prestate
în cadrul Programului respectiv, precum şi de la contribuţiile de asigurări sociale şi de la primele de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală. Venitul respectiv urmează a fi impus în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.
*Fondul Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova)
29.2.1.12.
În cazul în care persoana fizică obține venituri din surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activități desfășurate în Republica
Moldova, care vor fi documentele confirmative aferent veniturilor obținute.
        În cazul obținerii venitului din surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitățile desfășurate în Republica Moldova, drept
document primar poate fi utilizat contractul sau alt document aplicat în practica internațională. 
        De asemenea, ca confirmare a primirii mijloacelor bănești va servi extrasul detaliat din contul bancar al persoanei fizice, eliberat de
instituția financiară respectivă.
29.2.1.13.
Se va considera facilitate acordată de angajator suma suportată pentru hrana organizată a angajaților?
        În conformitate cu prevederile art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilități impozabile acordate de angajator includ plăţile acordate
salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor
persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la
art.24 alin.(20), precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile
profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern.
        De asemenea, reieșind din prevederile lit. a) al articolului menționat, mărimea depășirii plafonului stabilit a cheltuielilor suportate de
angajator pentru hrana angajatului reprezintă facilitate acordată de patron, care conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect
al impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat.         Regimul deducerii cheltuielilor aferente asigurării cu hrană a angajaților sunt
stabilite în Secțiunea a 2-a din capitolul V al Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul
persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.
        Astfel, potrivit pct. 39 din Regulament, angajatorul ai cărui angajaţi au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din
cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a
angajaţilor. În sensul prezentului punct, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare al angajatorului
raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă.
        În cazul în care criteriul stabilit la pct. 39 din Regulament se respectă, limita maximă permisă spre deducere nu va depăşi 45 de lei
(fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată (pct. 40 din Regulament).
        Astfel, sumele cheltuielilor ce se încadrează în valoarea stabilită la pct. 40 din Regulament nu se vor considera drept recompense şi
facilităţi acordate de angajator din perspectiva angajatului şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de
reţinere sau calculare adiţională a impozitului pe venit pentru angajaţi.
        În cazul depăşirii plafonului stabilit la pct.40 din Regulament a sumei suportate de angajator pentru hrana angajatului, se vor
considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator doar sumele ce depăşesc plafonul respectiv.
        Prevederile menţionate, stabilite în titlul II al Codului fiscal nu se aplică angajaților agenţilor economici rezidenţi ai parcurilor
pentru tehnologia informaţiei care se supun regimului de impozitare stabilit la cap. 1 titlul X din Codul fiscal (conform art.141  alin.(1) din
Codul fiscal).
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 693 din 11.07.2018 (publicată în
Monitorul Oficial nr.295-308 din 10.08.2018) și abrogării Hotărîrii Guvernului nr. 144 din 26.02.2014]
Arhiva
29.2.1.14.
Cum se impozitează venitul persoanei fizice cetățean străin /apatrid rezident al Republicii Moldova obținut din surse aflate în afara
Republicii Moldova?
        În conformitate cu prevederile art.13 alin.(1) lit.d) și art.14 alin.(1) lit. d) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit
este venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în
Republica Moldova, cu excepția venitului din investiții şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obținut de
persoanele fizice rezidente cetățeni străini şi apatrizi care desfășoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova.
        Totodată, potrivit prevederilor art.12 pct.5) din Codul fiscal, venitul din investiții reprezintă venitul obținut din investițiile de capital
şi din investițiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activități nu este regulată, permanentă şi
substanțială.
        În același timp, art.12 pct.6) din Codul fiscal definește venitul financiar ca venit obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de
la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri
obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată,
permanentă şi substanţială.
        Astfel, în cazul în care cetățeanul străin/apatridul rezident al Republicii Moldova, obține venit din investiții și/sau financiar din orice
surse aflate în afara Republicii Moldova, acest venit nu constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit în Republica Moldova.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 693 din 11.07.2018 (publicată în
Monitorul Oficial nr.295-308 din 10.08.2018) și abrogării Hotărîrii Guvernului nr. 77 din 30.01.2008]
Arhiva
29.2.1.15.
Cum vor fi supuse impozitării veniturile sub formă de dividende obținute de persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova, pe teritoriul
Republicii Moldova, de la agenții economici care nu au relații cu sistemul bugetar al Republicii Moldova (unitatea teritorială autonomă cu statut
juridic special Transnistria)?
        Potrivit art.13 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care
nu desfășoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica
Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova. 
        Subiecţii impunerii sunt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele (art.13 alin.(2) din Codul fiscal). 
        Obiect al impunerii îl constituie venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de angajator,
precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor
la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător
(art.14 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal). 
        Prin derogare de la prevederile alin.(1) şi (2) ale art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii pentru câștigurile şi veniturile specificate
la cap. 101 şi 102 din Codul fiscal, la art.881 şi la art.901 alin.(3), (31), (33), (34), (35) şi (36), precum şi pentru veniturile specificate la
art.141 alin.(2) din Codul fiscal, este exclusiv acest câștig şi/sau venit (art.14 alin.(3) din Codul fiscal). 
        Conform art.18 lit.o) din Codul fiscal, alte venituri care nu sunt neimpozabile conform legislației fiscale, reprezintă surse de venit
impozabile. În conformitate cu prevederile art.901 alin.(31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal rețin şi achită
la buget un impozit în mărime de: 
        - 6% din dividende, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote-părţi, cu excepția celor aferente profitului nerepartizat obținut în
perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv; 
        - 15% din dividende, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obținut în perioadele fiscale 2008–
2011 inclusiv. 
        - 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse
constatate în capitalul propriu între acţionari (asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie
depusă în capitalul social; 
        - 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice. Prevederile de la liniuţele întîi şi a doua ale prezentului alineat se aplică şi în
cazul dividendelor achitate prealabil pe parcursul perioadei fiscale. 
        Reținerea finală a impozitului stabilit prin prezentul articol scutește beneficiarul câștigurilor şi veniturilor specificate la alin.(3), (31),
(33), (34), (35) şi (36) art.901 din Codul fiscal, de la includerea lor în componența venitului brut, precum şi de la declararea acestora
(art.901 alin.(4) din Codul fiscal). 
        Potrivit art.182 alin.(1) din Codul fiscal, persoana cu funcţie de răspundere a contribuabilului obligat, conform legislaţiei fiscale, să
reţină sau să perceapă de la o altă persoană impozitele, taxele, majorările de întârziere (penalităţile) şi/sau amenzile şi să le verse la buget
este responsabilă de plata impozitelor şi taxelor, majorărilor de întârziere şi/sau amenzilor nereținute, nepercepute şi netransferate în
modul stabilit la buget dacă: 
        a) reţinerea, perceperea sau transferul intră în atribuţiile ei; 
        b) ea a ştiut sau trebuia să ştie că impozitele, taxele, majorările de întârziere (penalităţile) şi/sau amenzile nu au fost reţinute,
percepute sau transferate de contribuabil. 
        Concomitent, menționăm că scutirea de la declararea și impozitarea veniturilor menționate la art.901 din Codul fiscal se
condiționează de reținerea finală a impozitului la sursa de plată. 
        Astfel, veniturile obținute de către persoanele fizice rezidente a Republicii Moldova, care nu au fost impozitate la sursa de plată
conform art.901 din Codul fiscal, urmează a fi declarate și impozitate în Republica Moldova conform modului general stabilit la cotele
stabilite de art.15 din Codul fiscal. 
        Totodată, legislația în vigoare nu prevede anumite reglementări privind tratamentul fiscal al veniturilor obținute de către
contribuabili persoanele fizice cetățeni, pe teritoriul Republicii Moldova, de la agenții economici care nu au relații cu sistemul bugetar al
republicii Moldova. 
        Reieșind din cele menționate, contribuabilii care au obținut venituri sub formă de dividende de la agenții economici care nu au relații
cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, urmează să declare, calculeze și achite impozitul pe venit conform modului general stabilit, la
cotele prevăzute la art.15 din Codul fiscal.
         (Temei: Scrisoarea Ministerului Finanțelor al RM nr. 09/2-03/126/401 din 14.05.2019).
29.2.1.16. Constituie oare sursă de venit impozabilă compensarea cheltuielilor pentru hrană, cazare și transportare suportate de persoana fizică
care activează în baza unui de contract de prestări servicii (fără a avea statut de angajat) și este delegată de către beneficiar peste hotarele
Republicii Moldova?
        Potrivit pct. 2 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012, acesta reglementează cheltuielile entităţilor din Republica Moldova pentru deplasarea în interes de
serviciu a salariaţilor încadraţi în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activităţi de voluntariat în conformitate cu Legea
voluntariatului nr.121 din 18 iulie 2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei. 
        Astfel, compensarea cheltuielilor menționate, potrivit prevederilor art. 18 lit. o) și 20 lit.d) din Codul fiscal, nu se răsfrînge asupra
persoanelor fizice ce prestează servicii în baza unui contract de prestări servicii și care nu este încadrată în statele lor de personal. 
        Prin urmare, plățile menționate vor fi constatate ca surse de venit impozabile care se vor impozita conform art. 88 alin. (5) din Codul
fiscal.
29.2.1.17. Se va considera drept facilitate impozabilă acordată de angajator compensarea cheltuielilor pentru închirierea unui automobil de către
salariatul entității care a fost delegat în interes de serviciu?
        Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din RM, aprobat prin HG nr. 10 din 05.01.2010, reglementează
particularitățile delegării și compensarea cheltuielilor pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaților încadrați în statele lor de
personal sau a persoanelor care practică activități de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18.07.2010, pe
teritoriul republicii şi peste hotarele ei. 
        Conform pct. 1 din Regulamentul menționat, noțiunea de diurnă reprezintă indemnizație zilnică, în monedă națională sau în valută
străină, acordată în scopul compensării cheltuielilor suportate suplimentar de salariat în timpul delegării, pentru hrană, diferite servicii,
inclusiv costul transportului pe teritoriul localității în care a fost delegat şi alte cheltuieli. 
        De asemenea, conform pct. 22 din Regulamentul menționat, normele diurnelor sunt diferențiate pe categorii, ținând cont de posturile
deţinute de salariații delegați, de scopul şi caracterul misiunii, conform anexei nr.1 la Regulament. Cuantumul diurnelor pentru fiecare zi
de aflare în deplasare a salariatului sunt prevăzute în anexa nr.2 la Regulament. 
        Prin urmare, cheltuielile ce ţin de utilizarea transportului pe teritoriul localității sunt compensate prin achitarea diurnei.
Particularitățile specifice aferente modului de compensare a cheltuielilor de transport sunt prevăzute la pct. 15-18 din Regulamentul
menționat. 
        Totodată, potrivit prevederile art. 20 lit.d) din Codul fiscal, drept surse de venit neimpozabile reprezintă compensarea cheltuielilor
salariaților legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern. 
        De asemenea, potrivit art. 19 din Codul fiscal, plățile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor
personale, se constată ca facilitate impozabilă acordată de angajator în favoarea salariatului, cu excepția plăților aferente cheltuielilor
suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de
Guvern. 
        Astfel, compensarea sumelor aferente cheltuielilor suportate pentru închirierea autoturismului se vor constata drept recompense şi
facilități impozabile acordate de către angajator, potrivit prevederilor art. 19 lit.a) din Codul fiscal, și urmează a fi supuse impozitării în
modul general stabilit, la cota prevăzută la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
29.2.1.18.
Are dreptul contribuabilul - persoană fizică ce nu practică activitate de întreprinzător achitarea de sine stătător a impozitului pe venit în părți
pe parcursul perioadei fiscale?
        Conform art. 121 alin. (1) din Codul fiscal, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea
căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată. 
        Totodată, potrivit art. 87 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul care, conform art.83 din Codul fiscal, este obligat să prezinte
declaraţia cu privire la impozitul pe venit (fără cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu
mai tîrziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei.
        Astfel, prevederile Codului fiscal nu stabilesc restricții pentru persoana fizică ce nu practică activitate de întreprinzător, privind
achitarea de sine stătător a impozitului pe venit în părți, pînă la termenul limită de achitare a impozitului pe venit, stabilit de art. 83 alin.
(4) lit. b) din Codul fiscal pentru 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune

29.2.2.1.
La transferarea sumelor pentru prejudiciu cauzat ca urmare unei actiuni ilegale, precum si compensatiile pagubelor morale se considera surse
de venit impozabile?
În conformitate cu prevederile lit.d3 si z3 al art.20 din Codul fiscal sumele primite de catre persoane fizice si juridice ca despagubire
pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei actiuni ilegale (inactiuni), precum si compensatiile pagubelor morale sunt surse de
venit neimpozabile. Astfel, în cazul în care sumele achitate în baza hotarârii instantei de judecata cad sub incidenta prevederilor
articolului nominalizat, acestea nu vor fi impuse impozitarii.
29.2.2.2.
Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 324 din 23.12.2013, publicată în M.O nr. 320-321/871 din 31.12.2013
29.2.2.3.
Arhivă  
Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12 aprilie 2015 privind anularea lit. g) al art. 20 din Codul fiscal,
publicată în M.O nr. 102-104/170 din 28.04.2015

29.2.2.4.
Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 324 din 23.12.2013, publicată în M.O nr. 320-321/871 din 31.12.2013
29.2.2.5. Întreprinderea, urmeaza sa achite lucratorului o despagubire ca urmare a unui accident de munca, în cazul dat, urmeaza de a retine un
impozit la sursa de plata?
În conformitate cu prevederile art. 20 lit. b) din Codul fiscal, despagubirile primite de salariati ori de mostenitori lor legali, conform
legislatiei, în urma unui accident de munca sau în urma unei boli profesionale, se considera ca surse de venit neimpozabile.
29.2.2.6.
Cum se vor impozita dividendele achitate pentru perioadele fiscale de pîna la 01.01.2008?
Răspuns similar celui de la întrebarea 29.1.7.5.7.
Arhiva
29.2.2.7.
Urmeaza de a retine impozit la sursa de plata din platile pentru concediu de maternitate , precum si din îndemnizația pentru incapacitate
temporara de munca?
        Conform prevederilor art. 20 lit. a) și h) din Codul fiscal, anuitatile sub forma de drepturi de asigurari sociale achitate din bugetul
asigurarilor sociale de stat și prestaţiile de asigurări sociale, care nu sînt achitate sub formă de anuităţi  sunt stabilite ca surse de venit
neimpozabile.

 
29.2.2.8.
Arhivă  
Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12 aprilie 2015 privind anularea lit. g) al art. 20 din Codul
fiscal, publicată în M.O nr. 102-104/170 din 28.04.2015
29.2.2.9. Se considera ca surse de venit neimpozabile, platile achitate în urma accidentului de munca, în rezultatul caruia a survenit decesul
angajatului?
În conformitate cu prevederile art. 20 lit. b) din Codul fiscal, despagubirile primite, conform legislatiei, în urma unui accident de munca
sau în urma unei boli profesionale, de salariati ori de mostenitori legali, sunt surse de venit neimpozabile. Respectiv, din suma primita în
forma de despagubire în urma accidentului de munca, nu se retine impozitul pe venit la sursa de plata.
29.2.2.10.
Care este regimul fiscal privind impozitul pe venit aplicat la livrarea producției din fitotehnie în formă naturală de către o persoană fizică ce
nu practică activitate de întreprinzător unei alte persoane fizice ce nu practică activitate de întreprinzător?
        În conformitate cu prevederile art. 20 lit. y1) din Codul fiscal, veniturile obținute de persoanele fizice, cu excepția întreprinzătorilor
individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier), de la comercializarea producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală și a
producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, efectuată în adresa altei persoane fizice, cu excepția
întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier) reprezintă sursă de venit neimpozabilă. 
        Respectiv, venitul obținut de persoana fizică ce nu practică activitate de întreprinzător de la comercializarea producției din fitotehnie
în formă naturală, altei persoane fizice ce nu practică activitate de întreprinzător nu reprezintă obiect al impunerii cu impozitul pe venit și
prin urmare nu vor fi declarate.
Arhiva
29.2.2.11.
Care este regimul fiscal aplicat la efectuarea de către un agent economic a plăţilor sub formă de royalty în favoarea persoanelor fizice cu
vîrstă de peste 60 ani?
        Potrivit prevederilor art. 20 lit. z11) din Codul fiscal, veniturile sub formă de royalty ale persoanelor fizice în vîrstă de 60 ani și mai
mult din domeniul literaturii, artei și științei reprezintă sursă de venit neimpozabilă.
        Totodată, luînd în considerație prevederile art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, precum și modul de completare a Declarației
persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, persoanele respective nu vor include în declarație veniturile neimpozabile.
Arhiva
29.2.2.12.
Care va fi regimul fiscal aplicat veniturilor primite în cadrul programului guvernamental „PARE 1+1”?
        Potrivit art.20 lit. z2) al Codului fiscal, în redacţia Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.324 din 23.12.2013
(publicată în Monitorul Oficial nr.320-321 din 31.12.2013), mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi/sau mijloacele financiare
obţinute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinaţiei acestora nu reprezintă sursă
de venit impozabilă.
29.2.2.13. Arhivă
29.2.2.14.
Care sume se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator pentru hrana organizată angajaţilor?
        În conformitate cu pct. 40 din Secțiunea a 2-a a capitolului IV din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale
aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare –
Regulament), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (45 lei (fără TVA)
per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată), nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva
angajatului şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţională a impozitului pe
venit pentru angajaţi.
        În cazul depăşirii plafonului stabilit, sumele ce depăşesc plafonul respectiv se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de
angajator.
        Totodată, potrivit art.7 alin.(2) din Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă, valoarea nominală (cuprinsă între 35
şi 45 de lei pentru o zi lucrătoare) a tichetelor de masă acordate de către angajator salariaţilor, reprezintă un venit din care nu se
calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozit pe venit din
salariu.         În cazul depăşirii plafonului stabilit la art.4 alin.(1) din Legea menţionată, se vor considera drept facilităţi impozabile
acordate de angajator doar sumele ce depăşesc valoarea nominală stabilită.
        Prevederile menţionate, stabilite în titlul II al Codului fiscal nu se aplică angajaților agenţilor economici rezidenţi ai parcurilor
pentru tehnologia informaţiei care se supun regimului de impozitare stabilit la cap. 1 titlul X din Codul fiscal (conform art.141 alin.(1) din
Codul fiscal).
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 693 din 11.07.2018 (publicată în
Monitorul Oficial nr.295-308 din 10.08.2018) și abrogării Hotărîrii Guvernului nr. 144 din 26.02.2014]
Arhiva
29.2.2.15.
Constituie oare facilitate pentru salariaţi, cheltuielile suportate de către angajator la procurarea apei potabile ?
În conformitate cu art. 10 alin. (7) din Legea securităţii şi sănătăţii nr. 186-XVI din 10.07.2008, măsurile privind securitatea, igiena şi
sănătatea în muncă nu vor comporta, în nici o situaţie, obligaţii financiare din partea lucrătorilor. Astfel, cheltuielile suportate de către
angajator la procurarea apei potabile, pentru asigurarea angajaţilor, pentru aceştia nu constituie plată în folosul salariaţilor, nu se
calificată ca facilitate şi respectiv nu este obiect al impunerii.
29.2.2.16. Arhivă
Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12 aprilie 2015 privind anularea lit. g) al art. 20 din Codul fiscal,
publicată în M.O nr. 102-104/170 din 28.04.2015.
29.2.2.17.
Pot fi considerate veniturile sub formă de royalty aferente publicării articolelor în reviste de specialitate obținute de persoana fizică care are
vîrsta de 60 de ani și mai mult drept sursă de venit neimpozabilă?
        În conformitate cu prevederile art. 20 lit. z11) din Codul fiscal, veniturile sub formă de royalty ale persoanelor fizice în vîrstă de 60
ani și mai mult din domeniul literaturii, artei și științei constituie sursă de venit neimpozabilă.
        Respectiv, venitul obținut de persoana fizică care are vîrsta de 60 de ani și mai mult, ca rezultat al creației intelectuale originale în
domeniul literaturii este considerat sursă de venit neimpozabile în baza art. 20 lit. z11) din Codul fiscal.
Arhiva
29.2.2.18.
 Care este regimul fiscal în cazul contribuției cu active la capitalul agentului economic în schimbul cotei de participație în capitalul lui
efectuat de către persoana fizică?
        În conformitate cu art. 20 lit. m) din Codul fiscal, contribuțiile la capitalul unui agent economic și contribuțiile vărsate în vederea
acoperirii pierderilor financiare și echilibrării activelor nete negative, prevăzute la art. 55 reprezintă sursă de venit neimpozabilă. 
        Potrivit art. 55 alin. (1) din Codul fiscal, contribuțiile cu active la capitalul agentului economic în schimbul cotei de participație în
capitalul lui nu sunt supuse impozitării. 
        De asemenea, conform alin. (2) din articolul menționat, pentru persoana care a contribuit cu active, baza valorică a titlului de
proprietate (acțiuni, certificat de participație, alt document ce confirmă participarea în capitalul agentului economic) este egală cu baza
valorică ajustată a activelor transmise ca contribuție. 
        Astfel, în cazul în care persoana fizică contribuie la capitalul unui agent economic în schimbul cotei de participație în capitalul lui cu
active (terenuri, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător), venitul obținut nu se va impozita. 
        Totodată, baza valorică a titlului de proprietate (acțiuni, certificat de participație, alt document ce confirmă participarea în capitalul
agentului economic) reprezintă baza valorică a activelor transmise ca contribuție la capitalul agentului economic (baza valorică a
terenului, proprietății private transmise ca contribuție la capitalul agentului economic).
29.2.2.19.
Care este regimul fiscal privind impozitul pe venit aferent pensiei obținute de către persoana fizică?
        În conformitate cu prevederile art. 20 lit. a) din Codul fiscal, anuităţile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul
asigurărilor sociale de stat şi drepturi de asistenţă socială achitate din bugetul de stat, specificate de legislaţia în vigoare, inclusiv primite
în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte reprezintă surse de venit neimpozabile. 
        Totodată, potrivit art. 12 pct. 2) din Codul fiscal, anuităţi reprezintă plăţi regulate ale sumelor de asigurare, ale pensiilor sau
indemnizaţiilor (prestaţiilor).
        Respectiv, pensia obținută de persoana fizică nu reprezintă obiect al impunerii cu impozitul pe venit, și prin urmare, nu urmează a fi
declarată.

29.2.3.1.
Persoanele divorțate pot beneficia de scutirea pentru persoanele întreținute, potrivit prevederilor art. 35 din Codul fiscal?
        Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în
art. 35 al Codului fiscal.
        Scutirea pentru persoanele întreținute se acordă rezidentului Republicii Moldova sau la locul de muncă de bază, sau la locul de
muncă prin cumul.
        Persoană întreținută este persoana care întrunește următoarele cerințe (art. 35 alin. (2) din Codul fiscal):
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi
înfiaţii) și/sau persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie -
rudă de gradul doi în linie colaterală;
b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest alineat. La calcularea venitului nu se include suma alocațiilor
achitate din mijloacele bugetului de stat privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni, pentru persoanele cu
dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.
        Respectiv, persoanele divorțate vor beneficia de scutirea pentru persoanele întreținute în condițiile prevăzute la art. 35 alin. (2) din
Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.2. Întrebarea: Va avea dreptul persoana fizica sa beneficieze de scutirea pentru persoana întretinuta, în cazul în care persoana întretinuta se
angajeaza la munca?
Conform prevederilor art.35 din Codul fiscal persoana fizica va avea dreptul sa beneficieze de scutirea pentru persoanele întretinute, pîna
la momentul cît persoana fizica întretinuta întruneste cumulativ toate cerintele stipulate la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal.
29.2.3.3.
În cazul achitării dobînzilor în folosul persoanei fizice, agentul economic va avea dreptul sa-i acorde scutiri la impozitul pe venit sau nu?
        Fiecare plătitor de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepția celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali și al
gospodăriilor țărănești (de fermier), este obligat să rețină din fiecare dobîndă și să achite ca parte a impozitului o sumă stabilită conform
art. 89 din Codul fiscal.
        Potrivit prevederilor pct. 9 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 (cu modificările și
completările ulterioare), scutirile la care are dreptul contribuabilul rezident al Republicii Moldova se acordă fie la locul de muncă de
bază, fie la locul de muncă prin cumul pentru veniturile sub formă de salariu.
        Ținînd cont de faptul că venitul din dobînzi nu se obține în baza unui contract de muncă, respectiv și scutirile la care are dreptul
persoana fizică nu pot fi utilizate de către aceasta la momentul achitării veniturilor din dobînzi.
        Totodată, deoarece reținerea din dobînzi nu este finală, persoana fizică urmează să declare sursa respectivă de venit în Declarația
persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, utilizînd scutirile la care aceasta are dreptul conform art.33-35 din Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.4.
Comasarea cu întrebarea din pct. 29.2.3.19. al Bazei generalizate a practicii fiscale
Arhiva
29.2.3.5. Care este procedura de utilizare a scutirilor la care are dreptul persoana fizică dacă în perioadele fiscale anterioare acestea nu au fost
utilizate?

 Dreptul și mărimea scutirilor acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit sunt stabilite în art. 33, 34 și 35 al Codului
fiscal. 
 Scutirile menționate se utilizează pentru fiecare perioadă fiscală (an calendaristic) în parte. 
 De asemenea, potrivit prevederilor art. 12 pct. 12 din Codul fiscal, scutirea este suma care, la calcularea venitului impozabil, se scade din
venitul brut al contribuabilului conform art. 33, 34 și 35. 
 Astfel, în cazul în care în perioadele fiscale anterioare persoana fizică a obținut venituri și nu a utilizat scutirile la care are dreptul, acesta
urmează să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru fiecare perioadă fiscală, unde va indica cuantumul întreg al
scutirilor la care acesta a avut dreptul, cu recalcularea obligației privind impozitul pe venit.
Arhiva
29.2.3.6.
Care este procedura de solicitare de către persoana fizică a scutirii pentru persoanele întreținute la calcularea impozitului pe venit și care sunt
documentele confirmative care urmează a fi prezentate?
        Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în
art. 35 al Codului fiscal.
        Scutirea pentru persoanele întreținute se acordă rezidentului Republicii Moldova sau la locul de muncă de bază, sau la locul de
muncă prin cumul.
        Persoană întreținută este persoana care întrunește următoarele cerințe (art. 35 alin. (2) din Codul fiscal):
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi
înfiaţii) ori persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie - rudă de gradul doi în linie colaterală;
b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest alineat. La calcularea venitului nu se include suma alocațiilor
achitate din mijloacele bugetului de stat, pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru
persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.
        În scopul determinării mărimii și categoriei scutirilor pentru persoanele întreținute care urmează a fi acordată angajatului, ultimul,
nu mai tîrziu de data stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte patronului cererea privind acordarea
scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu la care acesta are dreptul, anexînd la ea următoarele documentele:
        1) Statutul de rezident al Republicii Moldova se confirmă prin următoarele documente:
- copia actului de identitate. La această categorie de documente se atribuie: buletinul de identitate, buletinul de identitate provizoriu,
permisele de şedere, actul de identitate provizoriu (formularul nr.9), iar pentru copii – certificatul de naştere al copilului; sau
- copia paşaportului cetăţeanului străin sau al apatridului;
-certificatul de rezidenţă.
        2)Concomitent cu documentele care confirmă statutul de rezident al Republicii Moldova se prezintă următoarele documente, după
caz:
        a)pentru persoana întreținută descendent (inclusiv și înfiat) al contribuabilului sau un ascendent (inclusiv și înfietor) al
contribuabilului:
-copia certificatului de naștere (înfiere) al persoanei întreținute (în cazul în care persoana întreținută este un descendent) sau copia
certificatului de naștere (înfiere) al contribuabilului (în cazul în care persoana întreținută este un ascendent al contribuabilului);
- copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;
- copia certificatului de căsătorie al contribuabilului (în cazul în care acesta are un alt nume de familie decît cel indicat în certificatul de
naștere);
- copia legitimației de pensionar sau a documentului care confirmă mărimea bursei (în cazul în care persoana întreținută este student
învață peste hotarele Republicii Moldova);
-copia certificatului eliberat de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către structurile
sale teritoriale;
        b)pentru persoana întreținută descendent (inclusiv și înfiat) al soției (soțului) contribuabilului, precum și un ascendent (inclusiv și
înfietor) al soției (soțului) contribuabilului:
-copia certificatului de naștere (înfiere) al persoanei întreținute (în cazul în care persoana întreținută este un descendent) al soției (soțului)
a contribuabilului sau copia certificatului de naștere (înfiere) al soției (soțului) contribuabilului, în cazul în care persoana întreținută este
un ascendent;
- copia certificatului de căsătorie al contribuabilului;
- copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;
-copia certificatului eliberat de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către structurile
sale teritoriale;
        с) pentru persoana întreținută-invalid din copilărie:
-copia certificatului de naștere al persoanei întreținute, iar în cazul în care persoana întreținută este o rudă a contribuabilului în linie
colaterală, de gradul al doilea inclusiv copia certificatului de naștere al contribuabilului;
- copia certificatului eliberat de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către structurile
sale teritoriale;
-copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;
        d) pentru persoana întreținută ce se află sub tutela (curatela) contribuabilului:
-copia documentului care atestă că contribuabilul are statut de tutore sau de curator (hotărîrea autorității administrației publice locale
aferentă instituirii tutelei sau curatelei)2.
2Pct. 9, 17, 30 și 34 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în
folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile
prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 (Monitorul Oficialnr.256-260/745 din
29 august 2014).
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.7.
Cum se vor acorda scutirile personale la care are dreptul contribuabilul în cazul în care persoana pleacă în concediu de maternitate pe
parcursul anului fiscal?
        În conformitate cu prevederile art.33 din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire
personală anuală, în mărimea indicatorului prevăzut la articolul menționat.
        Totodată, potrivit art.35 din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire anuală pentru fiecare
persoană întreţinută, în mărimea indicatorului prevăzut la articolul dat, dacă aceasta întrunește cumulativ cerințele stabilite la alin. (2) al
articolului menționat.
        Regimul fiscal şi modalitatea determinării impozitului pe venit din salariu şi din alte plăti efectuate de către angajator în folosul
angajatului este prevăzut în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22 august 2014.
        Prin urmare, potrivit prevederilor pct. 48 din Regulamentul menționat, la efectuarea ultimei plăţi impozabile (salariu, premiu etc.)
către angajata care pleacă în concediu de maternitate (ce include concediul prenatal şi postnatal), reţinerea impozitului pe venit se
efectuează cu acordarea scutirilor solicitate:
1) dacă persoana se consideră angajat de la începutul anului fiscal – pentru 12 luni;
2) dacă persoana s-a angajat pe parcursul anului fiscal – pentru numărul de luni pe perioada cărora se considera angajat, începînd cu
luna următoare celei în care acesta s-a angajat şi a depus cererea privind acordarea scutirilor şi pînă la sfîrşitul anului fiscal.
        Astfel, în cazul în care persoana fizică pleacă în concediu de maternitate în anul de gestiune, acesteia i se vor acorda scutirile la care
are dreptul pînă la finele anului.

Arhiva
29.2.3.8.
Poate contribuabilul beneficia de scutirea pentru persoanele întreținute dacă aceștia își fac studiile peste hotarele Republicii Moldova?
        Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în
art. 35 alin. (1) al Codului fiscal.
        Potrivit alin. (2) din articolul menționat, persoana întreținută se consideră persoana care întrunește toate cerințele de mai jos:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi
înfiaţii) și/sau persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie -
rudă de gradul doi în linie colaterală;
b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest alineat. La calcularea venitului nu se include suma alocațiilor
achitate din mijloacele bugetului de stat, pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru
persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.
        De asemenea, conform art. 5 lit. a) pct. ii) din Codul fiscal, persoana fizică are statut de rezident inclusiv în cazul în care acesta se află
la învățătură peste hotare.
        Totodată, potrivit pct. 34 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăti efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014(cu modificările și
completările ulterioare), documentele care confirmă dreptul la scutirea pentru persoana întreținută sunt:
- documentele indicate în pct. 30 din Regulamentul menționat, care atestă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova;
- copia certificatului de naștere (înfiere) al persoanei întreținute (în cazul în care persoana întreținută este un descendent) sau copia
certificatului de naștere (înfiere) al contribuabilului (în cazul în care persoana întreținută este un ascendent al contribuabilului);
- copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;
- copia certificatului de căsătorie al contribuabilului (în cazul în care acesta are un alt nume de familie decît cel indicat în certificatul de
naștere);
- copia documentului care confirmă mărimea bursei (în cazul în care persoana întreținută este student învață peste hotarele Republicii
Moldova);
- copia certificatului eliberat de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către structurile
sale teritoriale (în cazul persoanei întreținute cu dizabilități).
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.9. Poate beneficia persoana fizica de înlesnirea fiscala la impozitul pe venit, potrivit prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru
punerea în aplicare al Titlului I si II din Codul fiscal?
În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal (în continuare
Lege), pentru a beneficia de înlesnirea fiscala la impozitul pe venit prevazuta în acest alineat sînt necesare un sir de documente
justificative, printre care se enumara si copia legalizata de pe diploma de absolvire eliberata de o institutie de învatamânt acreditata din
Republica Moldova sau diploma de absolvire a institutiei de învatamânt din strainatate recunoscuta pe teritoriul Republicii Moldova
conform legislatiei în vigoare. Prin urmare, pentru a beneficia de înlesnirea fiscala la impozitul pe venit urmeaza sa fie întrunite toate
conditiile stipulate în articolul indicat, inclusiv functia pe care o detine salariatul întreprinderii trebuie sa fie inclusa în Lista ocupatiilor
specifice activitatilor de realizare de programe ( Anexa nr.2 la Lege). În cazul în care salariatul mentionat în adresare întruneste toate
conditiile expuse la articolul nominalizat, acesta beneficiaza de scutirea de la plata impozitului pe venit din salariu ca si ceilalti specialisti
în domeniul informaticii (realizatori de programe).
29.2.3.10.
29.2.3.11.
În cazul în care la locul de muncă de bază persoana fizică nu utilizează scutirile la care are dreptul, aceasta va putea să beneficieze de scutiri
la locul de muncă prin cumul?
        Fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de
scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern,
potrivit prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.
        Totodată, în conformitate cu prevederile pct. 9 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte
plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică
activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august
2014, scutirile la care are dreptul contribuabilul rezident al Republicii Moldova se acordă fie la locul de muncă de bază, fie la locul de
muncă prin cumul. 
        Munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lîngă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în
afara orelor de program, pe baza unui contract individual de muncă distinct. 
        Astfel, scutirile personale la care are dreptul contribuabilul se acordă fie la locul de muncă de bază, fie la locul de muncă prin cumul. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.3.12.
        În cazul în care suma scutirilor, la care are dreptul persoana fizică, depăşeşte suma venitului impozabil obţinut de către aceasta
cumulativ, în ce sumă vor fi acordate scutirile respective?
        Conform prevederilor art.12 pct.12) din Codul fiscal, scutirile reprezintă o sumă care, la calcularea venitului impozabil, se scade din
venitul brut al contribuabilului în mărimea stabilită de art.33, 34 şi 35 al Codului fiscal.
        Respectiv, mărimea scutirilor de care va beneficia persoana fizică nu va depăși cuantumul venitului brut obţinut de către aceasta în
perioada fiscală de gestiune.
Arhiva
 29.2.3.13.
Care este cuantumul scutirii pentru persoana întreținută la care are dreptul persoana fizică rezidentă pentru anul în care s-a născut copilul?
        În conformitate cu prevederile art. 35 din Codul fiscal, scutirea pentru persoanele întreținute se acordă în condițiile respectării
cerințelor de mai jos:
        a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi
înfiaţii) și/sau persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie -
rudă de gradul doi în linie colaterală;
        b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest alineat. La calcularea venitului nu se include suma
alocațiilor achitate din mijloacele bugetului de stat, pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi
pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.
        Potrivit prevederilor pct. 22 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și alte plăți efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 (cu modificările și
completările ulterioare), dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul angajatul sau intervin anumite
modificări în datele generale privind angajatul (modificarea numelui, a codului fiscal, a domiciliului etc.), acesta este obligat să prezinte
patronului, în termen de 10 zile de la data efectuării schimbării, o nouă cerere semnată de el, anexînd documentele justificative
corespunzătoare.
        Conform pct. 18 din Regulamentul menționat, scutirile la care are dreptul angajatul se acordă sau se anulează începând cu luna
următoare celei în care a fost depusă (retrasă) cererea.
        Totodată, aceasta este în drept să utilizeze scutirea pentru persoană întreținută în cuantumul total prevăzut în art. 35 alin. (1) din
Codul fiscal prin depunerea Declarației pe venitul persoanei fizice aferente perioadei fiscale în cauză.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.14.
Care este procedura de solicitare de către persoana fizică a scutirii pentru soție (soț) la calcularea impozitului pe venit și care sunt
documentele confirmative care urmează a fi prezentate?
        Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 al
Codului fiscal.
        În scopul determinării mărimii și categoriei scutirii pentru soție (soț) care urmează a fi acordată angajatului (art. 34 alin. (1) din
Codul fiscal), ultimul trebuie să prezinte patronului cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu la care
acesta are dreptul, anexînd la ea următoarele documente:
        1) documentele ce confirmă statutul de rezident al Republicii Moldova:
a) copia actului de identitate. La această categorie de documente se atribuie: buletinul de identitate, buletinul de identitate provizoriu,
permisele de şedere, actul de identitate provizoriu (formularul nr.9), iar pentru copii – certificatul de naştere al copilului; sau
b) copia paşaportului cetăţeanului străin sau al apatridului; c) certificatul de rezidenţă.
        2) Copia certificatului de căsătorie al contribuabilului.
        3) Confirmarea privind neutilizarea scutirii personale, conform anexei nr.7 la Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe
venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor
fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.
        În cazul solicitării acordării scutirii majore (art. 34 alin. (2) din Codul fiscal), suplimentar se vor mai prezinta următoarele
documente, după caz:
a) pentru persoanele care au contactat boala actinică în urma participării la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl  -
legitimația participantului la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl și certificatul privind gradul de dizabilitate şi
capacitatea de muncă eliberat de către Consiliul National de Determinare a Dizabilității şi Capacității de Muncă sau structurile sale
teritoriale;
b) pentru persoanele a căror dezabilitate este cauzată de avaria de la C.A.E. Cernobîl; invalizii de război; invalizii din copilărie; invalizii
de gradul I și II (persoanele cu dizabilitate severă sau accentuată); persoanele cu dizabilități survenite ca urmare a participării la acțiunile
de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova, precum și la acțiunile de luptă din Republica
Afganistan - legitimația de pensionar cu indicarea cauzei invalidității şi certificatul privind dizabilitatea și capacitatea de muncă, eliberat
de Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către structurile sale teritoriale;
c) pentru părintele sau soția (soțul) unui participant căzut în acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței
Republicii Moldova sau în acțiunile de luptă din Republica Afganistan - legitimația care confirmă dreptul la înlesniri;
d) pentru pensionarii-victime ale represiunilor politice, ulterior reabilitate - legitimația de pensionar și certificatul de reabilitare1.
1 Pct.32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul
angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile
prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 970 din 03.10.2018 (publicată în
Monitorul Oficial nr.377-383 din 05.10.2018 (în vigoare din 01.10.2018)]
Arhiva
29.2.3.15.
Este în drept persoana fizică să beneficieze de scutirea pentru persoana întreținută, în cazul în care aceasta îşi face studiile la secția cu
frecvență a unei instituții de învățământ și, pe parcursul perioadei fiscale, obține venit sub formă de bursă în mărime ce depășește cuantumul
scutirii personale?
        În conformitate cu prevederile art. 35 din Codul fiscal, contribuabilul este în drept să utilizeze scutirea pentru persoana întreținută,
dacă aceasta întrunește toate cerințele de mai jos:
        a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi
înfiaţii) și/sau persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie -
rudă de gradul doi în linie colaterală;
        b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest alineat. La calcularea venitului nu se include suma
alocațiilor achitate din mijloacele bugetului de stat, pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi
pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.
        Astfel, reieșind din prevederile menționate, în cazul în care persoana întreținută obține venit sub formă de bursă în mărime ce
depășește cuantumul scutirii personale, contribuabilul nu va fi în drept să beneficieze de scutirea pentru persoana întreținută.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.16.
Care sunt scutirile de care poate beneficia persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova la calcularea impozitului pe venit din salariu și/sau
alte venituri?
        Conform prevederilor Codului fiscal, persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova are dreptul la următoarele scutiri la calcularea
impozitului pe venit din salariu și/sau alte venituri:
        1.Conform art. 33 din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală sau personală
majoră anuală în mărimea stabilită la acest articol.
        2.Potrivit prevederilor art. 34 din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) aflat în relații de căsătorie are dreptul la o
scutire suplimentară anuală, sau scutire suplimentară majoră în dependență de caz, în mărimea stabilită la acest articol, cu condiția că
soția (soțul) nu beneficiază de scutirea sa personală.
        3. Conform prevederilor art. 35 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire anuală,
stabilită în articolul respectiv, pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni
congenitale sau din copilărie în mărimea majoră, stabilită la acest articol. Persoană întreținută este persoana care întrunește următoarele
cerințe:
        a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi
înfiaţii) ori persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie - rudă
de gradul doi în linie colaterală;
        b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest alineat. La calcularea venitului nu se include suma
alocațiilor achitate din mijloacele bugetului de stat, pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi
pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.
        Curatorul minorilor în vîrstă de la 14 pînă la 18 ani și tutorele legal au dreptul la o scutire suplimentară în mărimea specificată la art.
35 alin. (1) din Codul fiscal, în funcție de caz, pentru fiecare persoană aflată sub tutelă și/sau curatelă, care întrunește cerințele specificate
la art. 35 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
        Scutirile menționate se utilizează pentru fiecare perioadă fiscală în parte. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în
temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.17.
Care este procedura de solicitare de către persoana fizică a scutirii personale la calcularea impozitului pe venit și care sunt documentele
confirmative care urmează a fi prezentate?
        Dreptul și mărimea scutirii personale sau scutirii personale majore acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este
stabilit în art. 33 al Codului fiscal. 
        Scutirea personală se acordă rezidentului Republicii Moldova sau la locul de muncă de bază, sau la locul de muncă prin cumul. 
        În scopul determinării mărimii și categoriei scutirii personale care urmează a fi acordată angajatului (art. 33 alin. (1) din Codul
fiscal), ultimul, nu mai tîrziu de data stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte angajatorului cererea
privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu la care acesta are dreptul, anexînd la ea documentele ce confirmă
statutul de rezident al Republicii Moldova: 
a)copia actului de identitate. 
La această categorie de documente se atribuie:
a)buletinul de identitate, buletinul de identitate provizoriu, actul de identitate provizoriu (formularul nr.9), iar pentru copii – certificatul
de naștere al copilului sau 
b)certificatul de rezidență, eliberat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat cetățeanului străin sau apatridului, precum și copia
pașaportului cetățeanului străin sau al apatridului. 
        În cazul solicitării acordării scutirii personale majore (art. 33 alin. (2) din Codul fiscal), concomitent cu documentele care confirmă
statutul de rezident al Republicii Moldova se prezintă următoarele documente, după caz: 
a)pentru persoanele care au contactat boala actinică în urma participării la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl -
legitimația participantului la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl și certificatul Consiliului de expertiză medicală a
vitalității; 
b)pentru persoanele a căror dezabilitate este cauzată de avaria de la C.A.E. Cernobîl; invalizii de război; invalizii din copilărie; invalizii
de gradul I și II (persoanele cu dizabilitate severă sau accentuată); persoanele cu dizabilități survenite ca urmare a participării la acțiunile
de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova, precum și la acțiunile de luptă din Republica
Afganistan - legitimația de pensionar cu indicarea cauzei invalidității; certificatul privind dizabilitatea și capacitatea de muncă, eliberat de
Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către structurile sale teritoriale; 
c)pentru părintele sau soția (soțul) unui participant căzut în acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței
Republicii Moldova sau în acțiunile de luptă din Republica Afganistan - legitimația care confirmă dreptul la înlesniri; 
d)pentru pensionarii-victime ale represiunilor politice, ulterior reabilitate - legitimația de pensionar și certificatul de reabilitare1.
1Pct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venitdin salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în
folosul angajatului,precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practicăactivitate de întreprinzător pentru serviciile
prestate și/sau efectuarea delucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.

Arhiva
29.2.3.18.
În cazul în care angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe și corespund listei activităților de realizare
de programe prevăzute de anexa nr. 1 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, obțin venituri, altele decît salariul
de bază, asupra acestora se vor răsfrânge prevederile art. 33-35 din Codul fiscal?
        În cazul în care angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe (art. 24 alin. (21) din Legea
pentru punere în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal), obțin venituri, altele decît salariul de bază, asupra acestora nu se vor
răsfrânge prevederile art. 33-35 din Codul fiscal.
        Totodată, acestea urmează a fi diminuate, după caz, cu suma contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de
asigurare obligatorie de asistenta medicală, prevăzute în art. 36 din Codul fiscal. În vederea aplicării prevederilor art. 24 alin. (21) din
Legea privind punerea în aplicare a Titlului I și II din Codul fiscal, sintagma „alte venituri” presupune și veniturile obținute de către
angajat din activitatea desfășurată în cadrul aceleiași entități (inclusiv darea în arendă sau locațiune), cu excepția veniturilor salariale fată
de care se aplică facilitățile menționate mai sus. 
         De asemenea, alte venituri obținute de către angajat de la angajatorul propriu sau de la alți subiecți pe parcursul anului fiscal, care
nu sunt scutite de impozitul pe venit conform art. 24 alin. (21) din Legea menționată, se vor impozita și vor fi declarate în modul general
stabilit, fără a fi utilizat dreptul la scutiri, conform art. 33-35 din Codul fiscal. 
         Astfel, angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe, la completarea Declarației persoanei
fizice cu privire la impozitul pe venit nu vor îndeplini pozițiile „Scutiri” din secțiunea a doua, ţinînd cont de lipsa temeiului legal pentru
completarea acestuia.
Arhiva
29.2.3.19.
Cum poate beneficia persoana fizică de scutirea pentru soție (soț) la calcularea impozitului pe venit dacă această scutire nu a fost solicitată de
la începutul anului?
        Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 al
Codului fiscal. 
        Dacă pe parcursul anului fiscal (anului calendaristic) contribuabilul obține dreptul sau a decis să beneficieze de scutirea pentru soție
(soț) (sau căsătorit pe parcursul anului, soții au decis să transmită scutirea unuia din ei pe parcursul anului), de care nu a beneficiat pînă
la prezentarea cererii noi, acesta este obligat să prezinte angajatorului, în termen de 10 zile de la data efectuării schimbării, o nouă cerere
semnată de el, anexînd documentele justificative corespunzătoare1. 
        Noua cerere depusă de angajat trebuie să conțină informația privind scutirile la care i s-a păstrat dreptul și scutirile suplimentare la
care a obținut dreptul sau solicită beneficierea scutirii pentru soție (soț). 
        Totodată, suma scutirilor anuale prevăzute la art. 34 din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între
contribuabil și soția (soțul) acestuia. 
        Astfel, dacă contribuabilul a depus cererea privind utilizarea scutirii pentru soție (soț) pe parcursul perioadei fiscale (nu de la
începutul anului calendaristic), atunci atît contribuabilul, cît și soția (soțul) acestuia, au obligația de prezentare a declarației cu privire la
impozitul pe venit, unde contribuabilul indică cuantumul întreg al scutirii sale personale și a soției (soțului), iar soția (soțul) indică
valoarea zero a scutirii sale personale, cu recalcularea obligației privind impozitul pe venit. 
1Pct. 11,12,17,18,22 și 23 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.
Arhiva
29.2.3.20.
Dacă contribuabilul a cedat soțului (soției) scutirea personală, poate el beneficia de scutirea pentru persoanele întreținute?
        Potrivit prevederilor pct. 16 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de
către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de
întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, indiferent
de faptul dacă contribuabilul beneficiază de scutirea personală sau o transmite soțului (soției), acesta continuă să beneficieze de scutirea
pentru persoanele întreținute în condițiile prevăzute la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal.
Arhiva
29.2.3.21.
Care este mecanismul de utilizare a scutirii pentru soție (soț) în cazul în care pe parcursul anului fiscal atît contribuabilul cît și soția (soțul)
acestuia au utilizat fiecare scutirea sa personală, iar conform rezultatelor anului fiscal soția (soțul) a decis de a transmite scutirea sa personală
contribuabilului?
        Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 al
Codului fiscal. 
        Totodată, suma scutirilor  anuale prevăzute la art. 34 din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între
contribuabil și soția (soțul) acestuia. 
        În cazul în care contribuabilul și soția (soțul) acestuia au beneficiat pe parcursul perioadei fiscale fiecare de scutirea sa personală, iar
conform rezultatelor anului fiscal soția (soțul) a decis să transmită scutirea personală contribuabilului, atunci contribuabilul are dreptul la
utilizarea scutirii pentru soție (soț), cu condiția că atît contribuabilul, cît și soția (soțul) acestuia, prezintă declarația cu privire la impozitul
pe venit, unde contribuabilul indică cuantumul întreg al scutirii sale personale și a soției (soțului), iar soția (soțul) indică valoarea zero a
scutirii sale personale, cu recalcularea obligației privind impozitul pe venit.
Arhiva
29.2.3.22.
Care este mecanismul de utilizare a scutirii personale în cazul în care pe parcursul anului fiscal contribuabilul a utilizat scutirea pentru soție
(soț), iar conform rezultatelor anului fiscal ei au decis ca fiecare să folosească scutirea sa personală?
        Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 al
Codului fiscal. 
        Totodată, suma scutirilor  anuale prevăzute la art. 34 din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între
contribuabil și soția (soțul) acestuia. 
        În cazul în care pe parcursul perioadei fiscale contribuabilul a utilizat scutirea pentru soție (soț), iar conform rezultatelor anului
fiscal ei au decis să folosească fiecare scutirea sa personală, atunci ambii urmează să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit,
unde contribuabilul indică cuantumul întreg al scutirii sale personale și fără a indica scutire soției (soțului), iar soția (soțul) indică scutirea
sa personală, cu recalcularea obligației privind impozitul pe venit.
Arhiva
29.2.3.23.
Care este mecanismul de utilizare a scutirii personale pentru contribuabil și soția (soțul) acestuia în cazul în care unul din soți a beneficiat de
scutirea suplimentară a soției (soțului), iar pe parcursul anului fiscal aceștia au întrerupt relația de căsătorie?
        Dacă pe parcursul anului fiscal soții întrerup relațiile de căsătorie, în cazul în care unul dintre ei a beneficiat de scutirea soțului
(soției), la prezentarea declarației, fiecare dintre ei se va folosi numai de scutirea personală, cu recalcularea respectivă a obligației privind
impozitul pe venit1. 
        Totodată, suma scutirilor anuale prevăzute la art. 34 din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între
contribuabil și soția (soțul) acestuia.
1Pct. 13 din Regulamentulcu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plățiefectuate de către angajator în folosul
angajatului, precum și din plățileachitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate deîntreprinzător pentru serviciile
prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobatprin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.

Arhiva
29.2.3.24.
Cine poate fi considerat drept persoană întreținută?
        În conformitate cu prevederile art. 35 din Codul fiscal, persoană întreținută se consideră persoana care întrunește cerințele de mai
jos:
        a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi
înfiaţii) ți/sau persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie -
rudă de gradul doi în linie colaterală;
        b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest alineat. La calcularea venitului nu se include suma
alocațiilor achitate din mijloacele bugetului de stat, pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi
pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.
        Respectiv, drept persoană întreținută se va considera persoana fizică - cetățean care va întruni cumulativ condițiile enumerate în
articolul menționat.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.25.
De care venituri urmează să se țină cont la determinarea venitului obținut de către persoanele întreținute?
        În conformitate cu prevederile art.35 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, persoană întreținută se consideră persoana care are un venit ce
nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal. La calcularea venitului nu se include suma alocațiilor
achitate din mijloacele bugetului de stat, pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru
persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.
        Totodată, în conformitate cu prevederile pct. 32 al Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului
pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.693 din 11.07.2018, în cazul
scutirii pentru persoanele întreţinute se va ţine cont de veniturile din orice sursă de venit obţinute de către persoanele întreţinute (atît cele
impozabile, cît şi cele neimpozabile) atît din sursele aflate în Republica Moldova, cît şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova.
        Astfel, la determinarea venitului obținut de către persoanele întreținute pe parcursul unei perioade fiscale se va ţine cont de veniturile
impozabile şi cele neimpozabile, obținute din surse aflate în Republica Moldova, cît şi din cele aflate în afara Republicii, cu excepția
alocațiilor achitate persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru persoanele cu dizabilităţi severe
şi accentuate.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.26.
Comasarea întrebărilor din pct. 29.2.3.6., 29.2.3.26. și 29.2.3.27. al Bazei generalizate a practicii fiscale.
Arhiva
29.2.3.27.
Comasarea întrebărilor din pct. 29.2.3.6, 29.2.3.26. și 29.2.3.27. al Bazei generalizate apracticii fiscale.
Arhiva
29.2.3.28.
Va solicita agentul economic de la angajat confirmarea scutirii pentru persoana întreținută, pe care o acordă, în legătura cu modificările
efectuate la articolul 35 din Codul fiscal?
        În cazul în care, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor, angajatul va pierde sau va obține dreptul la scutire pentru persoanele
întreținute, aceasta va fi obligat să prezinte patronului o nouă cerere, care va conține informația actualizată vizavi de scutirile la care
acesta are dreptul, prezentînd documentele justificative corespunzătoare.
        Totodată, în cazul în care din anumite motive pe parcursul perioadei fiscale respective angajatul nu a depus cererea, acesta urmează
să depunerea pînă la 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, și de
sine stătător să determine obligațiile privind impozitul pe venit.
Arhiva
29.2.3.29.
Cum urmează să procedeze angajatul la care s-a modificat suma scutirii pentru persoana întreținută, odată cu efectuarea modificărilor la art.
35. alin. (2) din Codul fiscal?
        În conformitate cu prevederile pct. 20 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăti
efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de
întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului 697 din 22 august 2014, în cazul
în care angajatul obține dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri, acesta este obligat să prezinte angajatorului
cererea și copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare privind utilizarea scutirii. 
        De asemenea, potrivit pct. 22 din Regulamentul menționat, dacă pe parcursul perioadei fiscale se schimbă suma scutirilor la care are
dreptul angajatul sau intervin anumite modificări în datele generale privind angajatul (modificarea numelui, a codului fiscal, a
domiciliului etc.), acesta este obligat să prezinte angajatorului, în termen de 10 zile de la data efectuării schimbării, o nouă cerere semnată
de el, anexînd documentele justificative corespunzătoare. 
        Respectiv, angajatul, care odată cu efectuarea modificărilor la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, a pierdut dreptul la scutire pentru
persoanele întreținute, urmează să informeze despre acest fapt angajatorul prin prezentarea unei noi cereri cu indicarea sumei scutirii de
care urmează să beneficieze. 
        Totodată, în cazul în care din anumite motive pe parcursul perioadei fiscale respective de către angajator nu au fost efectuate
recalculări, angajatul va fi obligat să-și determine de sine stătător obligațiile privind impozitul pe venit pentru perioada fiscală și pînă la
30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.
Arhiva
29.2.3.30.

29.2.3.31.
Care sunt obligațiile angajatului în cazul în care acesta a beneficiat pe parcursul anului fiscal de scutire pentru persoana întreținută care, nu
corespunde cerințelor expuse la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal?
        În conformitate cu prevederile pct. 22 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăti
efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de
întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului 697 din 22 august 2014, dacă pe
parcursul perioadei fiscale se schimbă suma scutirilor la care are dreptul angajatul sau intervin anumite modificări în datele generale
privind angajatul (modificarea numelui, a codului fiscal, a domiciliului etc.), acesta este obligat să prezinte angajatorului, în termen de 10
zile de la data efectuării schimbării, o nouă cerere semnată de el, anexînd documentele justificative corespunzătoare.  
        Respectiv, în cazul cînd contribuabilul a beneficiat pe parcursul perioadei fiscale de scutirea pentru persoana întreținută, iar,
ulterior, a pierdut acest drept, el urmează în termen pînă la 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune să prezinte Declarația
persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, în care se dezice de scutirea pentru persoana întreținută care i-a fost acordată pe
parcursul perioadei fiscale cu recalcularea obligațiunii privind impozitul pe venit.
Arhiva
29.2.3.32.
Care este cuantumul scutirii pentru persoana întreținută la care are dreptul persoana fizică rezidentă în perioada fiscală de declarare, în cazul
în care copilul s-a născut în luna martie – fapt despre care a fost informată conducerea întreprinderii prin cererea depusă, însă în luna august a
aceluiași an copilul a fost certificat cu dizabilitate?
        În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire
anuală, stabilită în articolul respectiv, pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni
congenitale sau din copilărie în mărimea majoră, stabilită la acest articol. 
         Prin urmare, în cazul în care persoana fizică-rezidentă a depus cererea în martie, acesteia i se acordă dreptul la deducerea din
venitul impozabil a scutirii aferente lunilor martie – decembrie. După prezentarea angajatorului, în luna august a aceluiaşi an, a
certificatului de dizabilitate a copilului, contribuabilul are dreptul la deducerea din venitul impozabil a scutirii majore aferente lunilor
august – decembrie, respectiv cu anularea dreptului la scutirea anuală acordată anterior pentru lunile august - decembrie. 
         Totodată, contribuabilul este în drept să utilizeze scutirea majoră, pentru persoană întreținută cu dizabilități, în cuantumul total
prevăzut în art. 35 alin. (1) din Codul fiscal prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit aferente perioadei
fiscale în cauză.
Arhiva
29.2.3.33.
Poate o persoană fizică angajată prin cumul să beneficieze de scutirea personală parţial la locul de muncă de bază, parţial la locul prin cumul?
        În conformitate cu pct. 9 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, scutirile la care are
dreptul contribuabilul rezident al Republicii Moldova se acordă fie la locul de muncă de bază, fie la locul de muncă prin cumul.
        Locul de muncă de bază se consideră întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuală şi gospodăria ţărănească (de fermier)),
instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în vigoare, se ţine în evidenţă carnetul de muncă al angajatului.         Munca prin cumul
reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lîngă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de
program, pe baza unui contract individual de muncă distinct (art.267 alin.(1) din Codul muncii).         Astfel, în contextul prevederilor
Regulamentului menționat, contribuabilul este în drept să aleagă locul de folosire a scutirii la care are dreptul, conform legislaţiei în
vigoare, dar aceasta este utilizată în cuantum întreg, la un singur loc de muncă a persoanei angajate, fără a fi divizată.
Arhiva
29.2.3.34.
Este în drept contribuabilul se utilizeze scutirea atît la locul de bază de muncă, cît şi la locul de muncă prin cumul?
        În conformitate cu pct 9 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, scutirile la care are
dreptul contribuabilul rezident al Republicii Moldova se acordă fie la locul de muncă de bază, fie la locul de muncă prin cumul. 
        Astfel, contribuabilul este în drept să aleagă locul de folosire a scutirii la care are dreptul conform legislaţiei în vigoare. 
        Totodată, prezentarea de către angajat, cu bună ştiinţă, în cerere şi în documentele care confirmă dreptul la scutiri a unor informaţii
false sau care induc în eroare atrage după sine răspunderea în conformitate cu Codul fiscal (pct. 26 din Regulament) şi vor duce la
recalcularea obligaţiei persoanei fizice pentru perioada în cauză.
29.2.3.35.
Apare obligaţia depunerii de către angajaţii întreprinderii a noii Cereri privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit, în cazul aprobării
unui nou formular al cererii?
        În conformitate cu pct. 17 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, în scopul
determinării mărimii şi categoriei scutirii care urmează a fi acordată angajatului, ultimul, nu mai tîrziu de data stabilită pentru începerea
lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte angajatorului cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din
salariu la care are dreptul (în continuare – cerere), anexînd la ea documentele ce confirmă acest fapt. Modelul cererii e prezentat în anexa
nr.6 la prezentul Regulament.
        Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul angajatul sau intervin anumite modificări în datele
generale privind angajatul (modificarea numelui, a codului fiscal, a domiciliului etc.), acesta este obligat să prezinte angajatorului, în
termen de 10 zile de la data efectuării schimbării, o nouă cerere semnată de el, anexînd documentele justificative corespunzătoare.
        Noua cerere se prezintă pe parcursul anului fiscal în cazurile în care angajatul:
1) obţine dreptul la scutiri sau a decis să beneficieze de scutirile la care are dreptul, însă de care nu a beneficiat pînă la prezentarea cererii
noi;
2) pierde dreptul sau renunţă benevol la scutirea pentru soţ (soţie) ori la scutirile pentru persoanele întreţinute;
3) obţine sau pierde dreptul la scutirea personală majoră prevăzută la art.33 alin.(2) din Codul fiscal;
4) îşi schimbă numele şi/sau Codul fiscal.
        Astfel, dat fiind faptul că Regulamentul stabileşte expres cazurile cînd apare obligativitatea de depunere a noii Cereri, modificarea
formei acesteia nu obligă pe angajaţi să o depună din nou.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 970 din 03.10.2018 (publicată în
Monitorul Oficial nr.377-383 din 05.10.2018(în vigoare din 01.10.2018)]
Arhiva
29.2.3.36.
Are dreptul contribuabilul la scutirea pentru persoana întreținută, în cazul în care aceasta obține venituri ?
        Dreptul la scutirea pentru persoanele întreţinute este reglementat de art. 35 din Codul fiscal. 
      Persoană întreţinută este persoana care întruneşte cerințele specificate la alineatul (2) al articolului menționat. 
        Astfel, în contextul respectării cerinţelor indicate la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, persoana va fi calificată drept întreţinută în
scopuri fiscale.
29.2.3.37.
Are dreptul contribuabilul la scutirea pentru persoana întreținută, în cazul în care aceasta obține venit ce nu depășeşte limita indicată în art.35
alin.(2) din Codul fiscal?
        Dreptul la scutirea pentru persoanele întreţinute este reglementat de art. 35 din Codul fiscal. Persoană întreţinută este persoana care
întruneşte cerințele specificate la alineatul (2) al articolului menționat.
        Astfel, în contextul respectării cerinţei indicate la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, trebuie să remarcăm că venitul anual al persoanei
care se pretinde a fi calificată drept întreţinută nu depăşeşte suma indicată în articolul dat.
        Respectiv, dacă venitul obţinut de persoana întreținută nu depăşeşte suma indicată în art.35 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, se respectă
condiţiile pentru acordarea scutirii menționate.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.38.
Are dreptul contribuabilul la scutirea pentru soț (soție) în condițiile în care soțul (soția) se află la muncă peste hotarele Republicii Moldova
sau nu?
        Articolul 33 din Codul fiscal reglementează dreptul la scutirea personală pentru fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă).
        Totodată, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea și condițiile
specificate de art. 34 din Codul fiscal.
        De asemenea, potrivit pct. 9 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de
către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de
întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014,
scutirile se acordă numai contribuabililor – persoane fizice rezidente ale Republicii Moldova.
        Confirmarea faptului că persoana fizică este rezident al Republicii Moldova se efectuează de către contribuabil în baza unuia din
documentele specificate în pct. 30 din Regulamentul menţionat.
        Potrivit art. 5 pct. 5) lit. а) din Codul fiscal rezident este orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţe:
a) are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv:
– se află la tratament sau la odihnă, sau la învăţătură, sau în deplasare peste hotare;
– este persoană cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exerciţiul funcţiunii peste hotare;
b) se află în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal.
        Este de remarcat, că potrivit art. 38 alin. (1) din Codul civil, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are reşedinţa
obişnuită. Se consideră că persoana îşi păstrează domiciliul atît timp cît nu şi-a stabilit un altul.
        Prin urmare, în cazul în care soţul (soția) contribuabilului se află mai mult de 183 de zile pe parcursul anului pe teritoriul Republicii
Moldova sau își are domiciliul în Republica Moldova, în scopuri fiscale, el (ea) se califică a fi drept rezident al Republicii Moldova, iar
contribuabilul va avea dreptul să beneficieze de scutirea stabilită în art. 34 din Codul fiscal.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în
vigoare 14.01.2019 ]
Arhiva
29.2.3.39.
Are dreptul contribuabilul la scutirea pentru persoana întreținută în cazul în care aceasta obține venituri sub formă de bursă de peste hotarele
Republicii Moldova?
        Articolul 35 din Codul fiscal reglementează scutirea pentru persoanele întreţinute.
        Respectiv, în scopul acordării contribuabilului a scutirii menţionate, persoană întreţinută se consideră persoana care întruneşte
cumulativ cerinţele stipulate în art. 35 din Codul fiscal.
        Confirmarea dreptului la scutiri se efectuează conform modului expus în capitolul III din Regulamentul cu privire la reţinerea
impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul
persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 (cu modificările şi completările ulterioare).
        Potrivit pct. 34 din Regulamentul menţionat, în cazurile în care persoana întreţinută îşi face studiile la secția cu frecvenţă a unei
instituţii de învăţămînt, în calitate de document serveşte certificatul care confirmă mărimea bursei (în cazul în care persoana întreținută
este student învață peste hotarele Republicii Moldova).
        Astfel, pornind de la cele menţionate mai sus, contribuabilul va avea dreptul să beneficieze de scutirea pentru persoana întreţinută
chiar şi în cazul în care aceasta îşi face studiile la o instituţie de învăţămînt ce se află peste hotarele Republicii Moldova, cu condiţia
prezentării certificatului eliberat de instituţia de învăţămînt (cu confirmarea mărimii bursei).
        Totodată, la aprecierea condiției stabilite la alineatul (2) din art. 35 din Codul fiscal, se examinează veniturile (atît impozabile, cît şi
neimpozabile), cu excepția sumei alocațiilor achitate din mijloacele bugetului de stat privind alocațiile sociale de stat pentru unele
categorii de cetățeni, pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru persoanele cu
dizabilităţi severe şi accentuate.
        Astfel, la acordarea scutirii pentru persoanele întreţinute, se va ţine cont de veniturile din orice sursă de venit obținute de către
persoanele întreţinute, cu excepția alocațiilor menționate.
        Respectiv, în cazul în care persoana întreținută va obţine pe parcursul anului un venit sub formă de bursă ce va depăşi suma indicată
la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, contribuabilul va pierde dreptul la scutirea pentru persoanele întreținute.  [Modificare în Baza
generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.40.
Are dreptul contribuabilul la scutirea pentru persoana întreținută în cazul în care aceasta obține venituri de la munca desfășurată peste
hotarele Republicii Moldova?
        Articolul 35 din Codul fiscal reglementează scutirea pentru persoanele întreţinute.
        Respectiv, în scopul acordării contribuabilului a scutirii menţionate, persoană întreţinută se consideră persoana care întruneşte
cumulativ cerinţele stipulate în art. 35 din Codul fiscal.
        Confirmarea dreptului la scutiri se efectuează conform modului expus în capitolul III din Regulamentul cu privire la reţinerea
impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul
persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 (cu modificările şi completările ulterioare).
        Totodată, la aprecierea condiției stabilite la alineatul (2) din art. 35 din Codul fiscal, se examinează veniturile atît impozabile, cît şi
neimpozabile, cu excepția sumei alocațiilor achitate din mijloacele bugetului de stat privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii
de cetățeni, pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru persoanele cu dizabilităţi severe
şi accentuate.
        Astfel, la acordarea scutirii pentru persoanele întreţinute, se va ţine cont de veniturile din orice sursă de venit obținute de către
persoanele întreţinute, cu excepția alocațiilor menționate.
        Respectiv, în cazul în care persoana întreținută va obţine pe parcursul anului un venit de la activitatea desfășurată peste hotarele
Republicii Moldova ce va depăşi suma indicată la art. 35 alin.(2) din Codul fiscal, contribuabilul va pierde dreptul la scutirea pentru
persoanele întreţinute.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
 Arhiva
29.2.3.41.
Are dreptul contribuabilul la scutirea pentru soț (soție) în cazul în care soțul (soția) este cetățean al altui stat?
        Conform art. 34 din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în
mărimea specificată în articolul dat, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.
        Este de remarcat, că art. 33 alin. (1) din Codul menţionat stabileşte că dreptul la scutirea personală îl are fiecare contribuabil
persoană fizică rezidentă.
        În acest sens, persoana rezidentă este este orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţe:
a) are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv:
– se află la tratament sau la odihnă, sau la învățătură, sau în deplasare peste hotare;
– este persoană cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exercițiul funcțiunii peste hotare;
b) se află în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal.
        Este de remarcat, că potrivit art. 38 alin. (1) din Codul civil, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are reşedinţa
obişnuită. Se consideră că persoana îşi păstrează domiciliul atît timp cît nu şi-a stabilit un altul.
        Astfel, contribuabilul va avea dreptul la scutirea suplimentară pentru soţ (soție) cetăţean al altui stat, pentru anul de gestiune, în
cazul în care acesta se află mai mult de 183 de zile pe parcursul anului pe teritoriul Republicii Moldova sau își are domiciliul permanent în
Republica Moldova, fiind calificat, în scopuri fiscale, drept rezident al Republicii Moldova, cu condiţia că acesta nu o utilizeazăю
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în
vigoare 14.01.2019 ]
Arhiva
29.2.3.42.
Poate oare o scutire prevăzută la art.33-35 din Codul fiscal să fie acordată la locul de muncă de bază, iar altă scutire la care are dreptul
contribuabilul la locul de muncă prin cumul?
        Potrivit pct.9 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în
folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile
prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014, scutirile la care are dreptul contribuabilul
rezident al Republicii Moldova se acordă fie la locul de muncă de bază, fie la locul de muncă prin cumul. 
        Totodată, legislația în vigoare nu stabilește restricții în partea ce ține de tipurile scutirilor utilizate, la locul de muncă de bază sau prin
cumul. În acest sens contribuabilul este în drept de a alege atît locul cît și tipul scutirii la care are dreptul (de exemplu: scutirea personală
și scutirea pentru persoanele întreținute – la locul de muncă de bază, iar scutirea acordată soției (soțului) – la locul de muncă prin cumul).
29.2.3.43.
Cum se va completa cererea de acordare a scutirilor, în cazul în care se solicită scutirea pentru cîteva persoane întreţinute?
        Conform prevederilor art.35 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire anuală
pentru fiecare persoană întreținută, precum și pentru invalizii din copilărie în mărimea stabilită în acest articol, după caz. 
        În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii care urmează a fi acordată angajatului, ultimul, nu mai tîrziu de data stabilită
pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte angajatorului cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe
venit reţinut din salariu la care are dreptul (în continuare – cerere), anexînd la ea documentele ce confirmă acest fapt a acestui drept. 
        În cazul în care persoana fizică ce solicită scutirea are la întreţinere mai multe persoane, la completarea cererii, în boxa Nx se va
indica litera N urmată de cifra ce definește numărul persoanelor întreținute (1, 2, ,3 …)1, în același timp bifîndu-se și boxa adiacentă
corespunzătoare.
        1 Anexa nr.6 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în
folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile
prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014 
29.2.3.44.
Are dreptul contribuabilul să folosească scutirea pentru persoana întreținută care este fiica (fiul) soțului (soției) din prima căsătorie, fără a
înregistra adopția sau tutelă acestuia?
        În conformitate cu prevederile art. 35 din Codul fiscal, persoană întreținută este persoana care îndeplinește următoarele condiții:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi
înfiaţii) și/sau persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate, ori persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie
- rudă de gradul doi în linie colaterală;
b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest alineat.
La calcularea venitului nu se include suma alocațiilor achitate din mijloacele bugetului de stat, pentru persoanele cu dizabilităţi în urma
unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.
        Astfel, contribuabilul are dreptul la folosirea scutirii pentru persoana întreținută, și anume fiică (fiu) a soției (soțului) din prima
căsătorie cu condiția că venitul acesteia nu depășește mărimea stabilită la art. 35 alin. (2) lit.b) din Codul fiscal, cu prezentarea obligatorie
a documentelor confirmative, și anume:
- copia actului de identitate a contribuabilului;
- copia Certificatului de căsătorie;
- copia Certificatului de naștere al fiului/fiicei, pentru care se solicită scutirea;
-copia certificatului eliberat de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către structurile
sale teritoriale (în cazul persoanei ( fiică /fiu) cu dizabilităţi severe şi accentuate).
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.45. A fost amplasată la capitolul 29.2.6.Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată (29.2.6.27.)

29.2.3.46.
Are dreptul contribuabilul să solicite scutirea pentru soț/soție în cazul în care soțul/soția este deținător al patentei de întreprinzător, și nu
utilizează scutirea personală ?
        Conform prevederilor art.34 alin.(1) din Codul Fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire
suplimentară în mărimea prevăzută la articolul menţionat anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală. 
        Astfel, în lipsa reglementărilor referitoare la utilizarea scutirii personale de către deținătorul patentei de întreprinzător,
contribuabilul poate utiliza dreptul la scutire pentru soț/soție- deținător al patentei de întreprinzător.
29.2.3.47.
Are dreptul contribuabilul (persoană fizică rezidentă) la scutirea majoră pentru persoana întreținută (frate/soră) dacă în certificatul de
dizabilitate a fratelui/surorii, este specificat că aceasta are o afecțiune congenitală din copilărie?
        În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire
anuală, stabilită în articolul respectiv, pentru fiecare persoană întreținută, iar pentru persoanele cu dizabilități în urma unei afecțiuni
congenitale sau din copilărie la o scutire în mărimea majoră.
        În sensul aplicării facilității fiscale persoană întreținută este persoana care întrunește următoarele cerințe:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi
înfiaţii) ori persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate, ori persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie -
rudă de gradul doi în linie colaterală;
b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest alineat. La calcularea venitului nu se include suma alocațiilor
achitate din mijloacele bugetului de stat, pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru
persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.
        Potrivit pct. 30 din Instrucțiunea privind modul de determinare a dizabilității şi capacității de muncă, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 65 din 23 ianuarie 2013, dizabilitatea cauzată de o afecțiune congenitală sau din copilărie este stabilită ca urmare a unei
afecțiuni, traume, defect organic care a avut loc pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani, confirmate prin documente medicale, şi care conduce
la limitări de activitate şi restricții de participare.
        Prin urmare, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) va avea dreptul la scutirea majoră pentru persoană întreținută - rudă de
gradul doi în linie colaterală (fratele/sora) în cazul în care în certificatul de dizabilitate a acestuia, eliberat de către Consiliul Național
pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către structurile sale teritoriale, va fi indicată afecțiune congenitală sau
din copilărie.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.48.
Аmplasată lacapitolul 29.2.5. ”Declarația cu privire la impozitul pe venit”(29.2.5.19).

29.2.3.49.
Are dreptul contribuabilul la deducerea cheltuielilor aferent sumelor pentru primele de asigurare obligatorie de asistență medicală achitate de
persoana fizică, conform legislației?
        În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (6) din Codul fiscal, se permite deducerea, în cuantumurile stabilite de legislaţie, a sumelor
pentru primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de persoanele fizice asigurate conform legislaţiei. 
        Astfel, la determinarea obiectului impozabil privind impozitul pe venit pentru persoana fizică se va permite la deducere primele de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în cuantumurile stabilite de legislaţie.
29.2.3.50.
Are dreptul contribuabilul la deducerea cheltuielilor aferent contribuțiilor obligatorii în bugetul asigurărilor sociale de stat achitate de
persoana fizică, conform legislației?
        În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (7) din Codul fiscal, se permite deducerea contribuţiilor obligatorii în bugetul asigurărilor
sociale de stat achitate de persoanele fizice, pe parcursul perioadei fiscale, în cuantumurile stabilite de legislaţie.
        Astfel, la determinarea obiectului impozabil privind impozitul pe venit pentru persoana fizică se va permite deducerea contribuţiilor
obligatorii în bugetul asigurărilor sociale de stat achitate de persoanele fizice, pe parcursul perioadei fiscale, în cuantumurile stabilite de
legislaţie.
 29.2.3.51.
Cine poate beneficia de scutirea majoră, stabilită la art. 33 alin. (2) din Codul fiscal?
        În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (2) din Codul fiscal, de scutirea majoră în mărimea stabilită la art. 33 alin. (2) din Codul
fiscal pot beneficia orice persoană care: 
        a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl; 
        b) este persoană cu dizabilităţi şi s-a stabilit că dizabilitatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl; 
        c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi
a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan; 
        d) este persoană cu dizabilităţi ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei
Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan; 
        e) este persoană cu dizabilităţi de pe urma războiului, persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie,
persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate; 
        f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.
Arhiva
29.2.3.52.
Are dreptul contribuabilul la o scutire suplimentară pentru perioada fiscală de gestiune, dacă soția/soțul acestuia/acesteia a decedat în
decursul anului?
        În conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o
scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut în articolul menționat, cu condiția că soția/soțul nu beneficiază de scutire
personală.
        Astfel, pentru perioada fiscală de gestiune, soția/soțul poate beneficia de scutirea soțului/soției decedat/decedată în decursul anului cu
condiția că acesta/aceasta nu a beneficiat pe parcursul anului fiscal de scutirea personală.
29.2.3.53.
Care este mecanismul de utilizare a scutirii personale pentru contribuabilii (foștii soți) în cazul în care conform actului instanței de judecată
căsătoria a fost anulată iar în perioadele fiscale precedente unul din contribuabili (foștii soți) a beneficiat de scutirea suplimentară a soției
(soțului)?
        În conformitate cu prevederile art. 34 din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire
suplimentară, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală. 
        De asemenea, potrivit prevederilor art. 44 alin. (1) din Codul familiei nr. 1316-XIV din 26 octombrie 2000, căsătoria declarată nulă de
către instanţa judecătorească se consideră ca atare din ziua încheierii ei şi nu dă naştere la drepturi şi obligaţii între soţi, cu excepţiile
prevăzute de articolul menționat. 
        Astfel, în cazul în care, pe durata căsătoriei soțul (soția) a beneficiat de scutirea soției (soțului) conform art. 34 din Codul fiscal, iar
ulterior căsătoria a fost declarată nulă de către instanţa judecătorească, atunci acesta urmează să prezinte declarația persoanei fizice cu
privire la impozitul pe venit, pentru perioadele fiscale în care a fost utilizată scutirea, unde va utiliza doar scutirea sa personală, cu
recalcularea obligației privind impozitul pe venit. 
        Contribuabilul, care nu a utilizat scutirea sa personală datorită faptului transmiterii soțului (soției), conform art. 34 din Codul fiscal,
va prezenta declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, doar dacă se va încadra în una din condițiile prevăzute la art. 83
alin. (2) din Codul fiscal. 

(Temei: scrisoare Ministerului Finanțelor nr. 14/3-13/78 din 06.03.2017)

29.2.3.54.
Are dreptul contribuabilul la trecerea în cont a impozitului pe venit achitat în străinătate și în ce mărime?
        Potrivit art. 82 din Codul fiscal contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit, achitat în orice stat străin, dacă acest
venit urmează a fi supus impozitării şi în Republica Moldova.  
        Trecerea în cont a impozitului pe venit poate fi efectuată cu condiţia prezentării de către contribuabil a documentului, care confirmă
achitarea (reţinerea) impozitului pe venit peste hotarele Republicii Moldova, certificat de organul competent al statului străin respectiv,
cu traducere în limba de stat, cu excepţia celui emis în limba engleză sau în limba rusă. 
        Mărimea trecerii în cont, pentru orice an fiscal nu poate depăşi suma care ar fi fost calculată la cotele aplicate în Republica Moldova
faţă de acest venit. Trecerea în cont a impozitului achitat în alt stat se efectuează în perioada fiscală în care venitul respectiv este supus
impozitării în Republica Moldova. 
         Astfel, în cazul achitării impozitului pe venit în străinătate, din venitul care urmează a fi supus impozitării şi în Republica Moldova,
contribuabilul are dreptul de a trece în cont acest impozit în mărimea ce nu poate depăşi suma, care ar fi fost calculată la cotele aplicate în
Republica Moldova faţă de acest venit, pentru orice an fiscal, cu prezentarea documentului, care confirmă achitarea (reţinerea)
impozitului pe venit peste hotarele republicii.
29.2.3.55.
comasat cu 29.2.3.51
29.2.3.56.
Care documente justifică dreptul de utilizare a scutirii personale majore?
        Dreptul la scutirea personalămajoră,  în mărimea indicatoruluiprevăzut la art.33 alin.(2) din Codul fiscalse justifică prin
documentele indicate în pct.32 din Regulamentul cu privire lareţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi aprobat
prinHotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014, și anume:
        1)documentul care atestă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldovaconstituie copia actului de identitate a persoanei date.
La această categorie de documente se atribuie:
        - buletinulde identitate, buletinul de identitate provizoriu, permisele de şedere, actulde identitate provizoriu (formularul nr.9),; sau
        - copia paşaportului cetăţeanului străinsau al apatridului;
          - certificatul de rezidenţă.
        2) documentele indicate în coloana 2 din tabelul 1, care corespundcategoriei cetăţeanului, indicatе în coloana 1 din tabelul 1.
Tabelul 1
 
Categoriile de cetăţeni care au
dreptul la scutirea personală Documentele care servesc drept
în mărimea stabilită în art.33 alin.(2) temei
din Codul fiscal pentru acordarea scutirii
1 2

- legitimaţia participantului la lichidarea

consecinţelor avariei de la C.A.E.
Cernobîl,
- certificatul privind gradul de
- persoana care a contactat boala actinică dizabilitate şi capacitatea de muncă
în urma participării la lichidarea eliberat de către Consiliul Naţional de
consecinţelor avariei de la C.A.E. Determinare a Dizabilităţii şi Capacităţii
Cernobîl de Muncă sau structurile sale teritoriale
- persoana a cărei dizabilitate este cauzată
de avaria de la C.A.E. Cernobîl;
- persoana cu dizabilităţi de pe urma
războiului;
- persoana cu dizabilităţi din copilărie;
- persoana cu dizabilităţi severe şi
accentuate; - legitimaţia de pensionar cu indicarea
- persoana cu dizabilităţi survenite ca cauzei dizabilităţii;
urmare a participării la acţiunile de luptă - certificatul privind dizabilitatea şi
pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a capacitatea de muncă, eliberat de
independenţei Republicii Moldova, Consiliul Naţional pentru Determinarea
precum şi la acţiunile de luptă din Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau
Republica Afganistan de către structurile sale teritoriale
- părintii sau soţia (soţul) unui participant
căzut în acţiunile de luptă pentru apărarea
integrităţii teritoriale şi independenţei
Republicii Moldova sau în acţiunile de - legitimaţia care confirmă dreptul la
luptă din Republica Afganistan înlesniri
- pensionarul-victimă a  represiunilor - legitimaţia de pensionar,
politice, ulterior reabilitată - certificatul de reabilitare

29.2.3.57.
Există o limită de vârstă a persoanei întreținute, la aсordarea scutirii prevăzute de art.35 din Codul fiscal?
        În conformitate cu prevederile art. 35 din Codul fiscal, persoană întreținută se consideră persoana care întrunește cerințele de mai
jos:
        a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi
înfiaţii) și/sau persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie -
rudă de gradul doi în linie colaterală;
        b) are un venit ce nu depășește suma anuală în mărimea stabilită la acest alineat. La calcularea venitului nu se include suma
alocațiilor achitate din mijloacele bugetului de stat, pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi
pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.
        Totodată, conform pct. 15 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări din Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 (cu modificările şi completările
ulterioare), persoana întreţinută se consideră persoana care întruneşte toate cerinţele stipulate la art.35 din Codul fiscal , indiferent de
vârsta acesteia.
        Respectiv, drept persoană întreținută se va considera persoana care va întruni cumulativ condițiile enumerate în articolul menționat,
indiferent de vârsta acesteia. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018
(publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.58.
Care sînt condițiile de beneficiere de facilitatea fiscală stabilită de art. 24 alin. (21) din Legea 1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare
a titlurilor I si II ale Codului fiscal pentru angajații agentului economic, a cărui activitate de bază este realizarea de programe?
        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (21) din Legea 1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I si II ale
Codului fiscal (în continuare Lege), se consideră venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime
nu depășește 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajații agenților economici a căror activitate de
bază este realizarea de programe şi corespunde activităților din anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiții:
a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilității, obligațiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public național,
iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilități, întîrzierea achitării integrale la bugetul public național a obligațiilor fiscale şi
a efectuării altor plăti declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice;
b) ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din
vânzări. Condiția respectivă nu se aplică agenților economici nou-creaţi şi agenților economici care nu au înregistrat venituri în anul
precedent;
c) posturile angajaților corespund ocupațiilor menționate la anexa nr.2 la Lege;
d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidențiat în organigrama angajatorului;
e) angajatul nu transmite soției (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din Codul fiscal.
        Limita venitului impozabil se aplică pentru salariul calculat aferent fiecărei luni. Impozitul pe venit se determină la momentul
achitării prin metoda cumulativă, cu aplicarea cotelor stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal. Dacă într-o lună se achită venitul pentru
cîteva perioade, limita venitului impozabil se aplică pentru venitul calculat aferent fiecărei luni în parte.
        Venitul lunar ce depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv se consideră venit neimpozabil.
        Pentru a beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit prevăzută în prezentul alineat sînt necesare următoarele documente
justificative:
- actul de constituire al agentului economic;
- contractul individual de muncă;
- organigrama angajatorului;
- fişa postului;
- copia legalizată de pe diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt acreditată din Republica Moldova sau diploma de
absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt din străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova conform legislaţiei în vigoare;
- carnetul de muncă sau copia de pe carnetul de muncă;
- statul de plată întocmit pentru angajaţii agentului economic;
- confirmarea scrisă a angajatului privind netransmiterea scutirii personale prevăzute la art.34 din Codul fiscal soţiei (soţului), cu
indicarea locului de muncă al soţiei (soţului). 
        În cazul în care angajatul întrunește cumulativ toate condițiile expuse la articolul nominalizat, venitul impozabil al acestuia va
corespunde sumei, în mărime ce nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv.
29.2.3.59.
Va avea dreptul să beneficieze contribuabilul (persoană fizică rezidentă) care este curatorul minorilor în vîrstă de la 14 pînă la 18 ani sau
tutorele unei persoane cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la 18 ani de scutirea pentru persoana întreținută?
        Conform art. 35 alin. (3) din Codul fiscal, curatorul minorilor în vîrstă de la 14 pînă la 18 ani și tutorele legal au dreptul la o scutire
suplimentară în mărimea specificată la alin.(1), în funcţie de caz, pentru fiecare persoană aflată sub tutelă şi/sau curatelă, care întruneşte
cerinţele specificate la alin.(2) lit.b) a articolului menţionat din Codul fiscal.
        În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, persoană întreținută se consideră persoana care întrunește toate
cerințele de mai jos:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi
înfiaţii) ori persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;
b) are un venit ce nu depăşeşte suma limită stabilită anual. La calcularea venitului nu se include suma alocaţiilor achitate din mijloacele
bugetului de stat pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru persoanele cu dizabilităţi
severe şi accentuate.
        Totodată, în temeiul art.3 lit.f) din Legea nr. 499-XIV din 14.07.1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de
cetățeni, beneficiarii alocațiilor sunt persoanele care îngrijesc, însoțesc şi supraveghează un copil cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la
18 ani.
        Astfel, alocațiile primite de către tutorele legal /curatorul minorilor care are calitate de persoana care îngrijește, însoțește şi
supraveghează un copil cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la 18 ani, nu se includ în componența venitului persoanei întreținute.
        Respectiv, contribuabilul va avea dreptul sa beneficieze de scutirea pentru persoanele întreţinute în mărimea specificata la art. 35
alin.(1) din Codul fiscal. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în
Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.3.60.
Va avea dreptul persoana fizica– zilier sa beneficieze de scutiri şi în ce mod?
        Potrivit noțiunii expuse la art.2 din Legea nr.22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de
muncă şi care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.
        Conform prevederilor art.33-35 din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală, la
o scutire suplimentară pentru soţ (soţie) şi pentru fiecare persoană întreținută.
        Concomitent, potrivit pct.9 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014, scutirile la care are
dreptul contribuabilul rezident al Republicii Moldova se acordă fie la locul de muncă de bază, fie la locul de muncă prin cumul.
        Ţinînd cont de faptul că serviciile/lucrările necalificate cu caracter ocazional se efectuează prin negociere directă între părţi, fără
semnarea acordului de muncă, pentru a beneficia de scutirile menţionate la art.33-35 din Codul fiscal, zilierul (persoana fizică rezidentă)
urmează să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală corespunzătoare.
29.2.3.61.
Este în drept persoana fizică – pensionar să beneficieze de scutire personală în cazul plăților primite în urma unui contract de prestării
servicii?
        Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din
prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate
drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod. 
        Respectiv, în cazul prestării serviciilor de către persoana fizică pensionar angajatorul va reține impozit pe venit ca din salariu
aplicînd cota de 12%. 
        Totodată, menționăm că potrivit art.33 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit
anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24000
lei pe an. 
 De asemenea, în conformitate cu pct.91 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate
de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de
întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, persoanele
fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi prestează servicii şi/sau lucrări sînt în drept să beneficieze de acordarea scutirii
personale stabilite la art.33 din Codul fiscal la locul prestării serviciilor şi/sau lucrărilor, cu condiţia neutilizării scutirilor pe parcursul
perioadei respective la un alt loc. 
 Astfel, persoana fizică pensionar va avea dreptul la utilizarea scutirii personale la locul prestării serviciilor sau, în cazul în care scutirea
nu a fost acordată, își va realiza acest drept prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18). 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare
Arhiva01.01.2020 ]
29.2.3.62.
Are dreptul angajatorul să-i acorde angajatului scutire personală majoră, dacă acesta a prezentat adeverința eliberată de Ministerul Sănătății și
Asistenței Sociale, Fondul Social de Stat din stînga Nistrului (Transnistria) ?
        Dreptul și mărimea scutirii personale sau scutirii personale majore acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este
stabilit în art. 33 al Codului fiscal. 
         Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către
angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014 și art.33 alin. (1) din
Codul fiscal, în scopul determinării mărimii și categoriei scutirii personale care urmează a fi acordată angajatului, ultimul, nu mai tîrziu
de data stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte angajatorului cererea privind acordarea scutirilor la
impozitul pe venit reținut din salariu la care acesta are dreptul, anexînd la ea documentele ce confirmă statutul de rezident al Republicii
Moldova, copia actului de identitate. La această categorie de documente se atribuie:
a)buletinul de identitate, buletinul de identitate provizoriu, actul de identitate provizoriu (formularul nr.9), iar pentru copii – certificatul
de naștere al copilului sau b)certificatul de rezidență. 
        În cazul solicitării acordării scutirii personale majore (art. 33 alin. (2) din Codul fiscal), concomitent cu documentele care confirmă
statutul de rezident al Republicii Moldova se prezintă următoarele documente, după caz:  
a) pentru persoanele care au contactat boala actinică în urma participării la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl -
legitimația participantului la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl și certificatul privind gradul de dizabilitate şi
capacitatea de muncă eliberat de către Consiliul Naţional de Determinare a Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau structurile sale
teritoriale;  
b) pentru persoanele a Persoanele a căror dizabilitate este cauzată de avaria de la C.A.E. Cernobîl, persoanele cu dizabilităţi de pe urma
războiului, persoanele cu dizabilităţi din copilărie, persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoanele cu dizabilităţi survenite ca
urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, precum şi la
acţiunile de luptă din Republica Afganistan - legitimaţia de pensionar cu indicarea cauzei dizabilităţii și certificatul privind dizabilitatea şi
capacitatea de muncă, eliberat de Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau de către structurile
sale teritoriale; 
c) pentru părintele sau soția (soțul) unui participant căzut în acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței
Republicii Moldova sau în acțiunile de luptă din Republica Afganistan - legitimația care confirmă dreptul la înlesniri; 
d) pentru pensionarii-victime ale represiunilor politice, ulterior reabilitate - legitimația de pensionar și certificatul de reabilitare.  
        Ținem să menționăm că, potrivit art.3 alin. (1)-(2) din Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al
localităţilor nr.173 din 22 iulie 2005, stabilește că în componenţa Republicii Moldova se va constitui unitatea teritorială autonomă cu
statut juridic special Transnistria. Transnistria este parte componentă inalienabilă a Republicii Moldova şi, în limita împuternicirilor
stabilite de Constituţia şi alte legi ale Republicii Moldova, soluţionează problemele date în competenţa ei. 
        Reieşind din prevederile menționate, adeverința eliberată de către Ministerul Sănătății și Asistenței Sociale, Fondul Social de Stat din
stînga Nistrului (Transnistria), care nu este structură teritoriale a Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de
Muncă, nu poate constitui documentul confirmativ, care ar permite acordarea persoanei în cauză a scutirii personale majore stabilite de
art. 33 alin. (2) lit.b) din Codul fiscal. 
        Astfel, pentru a obține dreptul la scutirea personală majoră, angajatul urmează să se adreseze la Consiliul Național pentru
Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă pentru deținerea certificatului menționat.
29.2.3.63.
Are dreptul contribuabilul la scutirea pentru persoana întreținută, în cazul în care persoana întreținută este angajată și beneficiază de scutire
personală?
        Dreptul la scutirea pentru persoanele întreţinute este reglementat de art. 35 din Codul fiscal. 
        Potrivit art. 35 alin. (2) din Codul fiscal persoană întreţinută este persoana care întruneşte următoarele cerințe:  
        a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi
înfiaţii) ori persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală; 
        b) are un venit ce nu depăşeşte suma de 11280 lei anual. La calcularea venitului nu se include suma alocaţiilor achitate din mijloacele
bugetului de stat pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru persoanele cu dizabilităţi
severe şi accentuate. 
        Astfel, în condițiile respectării cerinţelor indicate, persoana va avea dreptul la scutirea pentru persoana întreținută, realizarea acestui
drept nefiind condiționată de neutilizarea, de către persoana întreținută, a scutirii personale.
29.2.3.64. Apare oare obligația depunerii unei cereri noi privind acordarea scutirilor în cazul în care contribuabilul revine din concediu de
maternitate?
        Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator
în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru
serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă
locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia
cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri. 
        Fără a depune cererea, angajatul trebuie să prezinte, anual, documentele cu termen de valabilitate limitat (de exemplu, confirmarea
privind neutilizarea de către soţ (soţie) a scutirii în temeiul art.34 alin.(1) şi (2) din Codul fiscal), conform art.34 din Codul fiscal, etc. 
        Astfel, în cazul în care salariatul revine la serviciu din concediu de maternitate și nu pretinde la scutirea pentru persoana întreținută
conform art.35 din Codul fiscal, atunci nu apare obligația de a prezenta angajatorului o cerere nouă privind acordarea scutirilor, dar este
necesar de a prezinta documentele cu termen de valabilitate limitat. 
        În cazul în care, salariatul care revine la serviciu din concediu de maternitate și dorește să utilizeze scutirea personală cît și cea
pentru persoana întreținută, atunci apare obligația prezentării unei cereri noi care ca conține informația privind scutirile solicitate la care
are dreptul acesta. Scutirile la care are dreptul angajatul se acordă începînd cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea. 
        Totodată, la depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, contribuabilul va beneficia de mărimea scutirii la
care are dreptul, în cuantum total prevăzut pentru anul respective.
29.2.3.65.
Are dreptul asistentul parental profesionist se folosească scutirea pentru persoanele întreținute - copii plasați în cadrul Serviciului social de
 asistență parentală?
Potrivit prevederilor HG nr.760 din 17 septembrie 2014 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru cu privirela organizarea şi
funcţionarea Serviciului de asistenţă parentală profesionistă şi a standardelor minime de calitate, asistenţa parentală profesionistă (APP)
– un serviciu social specializat, care oferă copilului îngrijire familială substitutivă în familia asistentului parental profesionist, în baza
delimitării între autoritatea locală şi asistentul parental profesionist, a drepturilor şi obligaţiilor referitoare la protecţia drepturilor şi
intereselor legale ale copilului.
Asistenții parentali profesioniști prestează servicii și sunt angajati în baza contractului individual de muncă, sunt salarizaţi şi beneficiază
de carnet de muncă, având posibilitatea de cumulare a stagiului de lucru. 
Condițiile de calificare a persoanei, drept persoană întreținută sunt specificate la art.35 din Codul fiscal.
Ținînd cont că în relația asistentului parental și copilul aflat în plasament nu este asigurată respectarea condițiilor enumerate la art.35 din
Codul fiscal, asistentul parental profesionist nu poate folosi scutirea pentru persoanele întreținute pentru copii plasați în cadrul
Serviciului social de asistență parentală.
29.2.3.66.
Are oare dreptul persoana fizică rezidentă, care a obținut un venit impozabil mai mare de 360000 lei, să utilizeze scutirea suplimentară
acordată soției (soțului) ?
        În baza art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de
360000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24000 lei pe an. 
        Astfel, în cazul în care contribuabilul a obținut un venit impozabil ce constituie 360000 lei și mai mult, scutirea personală nu poate fi
utilizată. 
      În același timp, conform prevederilor art.34 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoana fizică rezidentă, aflată în relaţii de căsătorie, are
dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 11280 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală. 
        Totodată, conform pct. 211 din Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.693 din 11 iulie 2018, dreptul la scutirea personală în mărimea
stabilită la art.33 din Cod îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia
veniturilor prevăzute la art.901 din Cod. Prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului contribuabilului de aplicarea scutirilor
specificate în art. 34 şi 35 din Cod, în condiţiile stabilite de acestea. 
        În acest context menționăm că, persoana fizică-rezidentă aflată în relații de căsătorie, are dreptul la o scutire suplimentară cu
condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutirea personală.

29.2.4.1.
Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul
înstrăinării unui bun imobil?
        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se
consideră activ de capital. 
        Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă
care se include în venitul brut. 
         Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau
din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor
active. 
        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului
stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea: 
a) valoarea activelor de capital procurate; 
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite
cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale; 
c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în
devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune
în caz de divorţ; 
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin
contractul de întreţinere pe viaţă; 
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 
f) valoarea activelor de capital privatizate; 
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital; 
h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri; 
i) valoarea activelor de capital obţinute fără plată, în cazul în care din valoarea respectivă a fost achitat impozitul pe venit. 
        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul
oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea de 50% conform art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
        Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi)
de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile. 
        Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții: 
a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani; 
b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării. 
        Ca dovadă a domiciliului, potrivit art.39 alin.(1) din Codul civil, se prezumă că se află la locul menţionat ca atare în buletinul de
identitate sau, după caz, în alt act de identitate prevăzut de lege. 
        Potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de
donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi. 
        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, contractului de donaţie între rude de gradul I, precum şi
între soţi persoanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a
creșterii de capital, aplicînd cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.4.2.

29.2.4.3.
În cazul înstrăinării bunului imobil рoate servi drept bază valorică a acestuia, valoarea estimată în modul general stabilit?
        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform
modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie: 
a) valoarea activelor de capital procurate; 
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite
cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale; 
c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în
devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune
în caz de divorţ; 
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin
contractul de întreţinere pe viaţă; 
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 
f) valoarea activelor de capital privatizate; 
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital; 
h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri; 
i) valoarea activelor de capital obţinute fără plată, în cazul în care din valoarea respectivă a fost achitat impozitul pe venit. 
        Astfel, valoarea estimată în modul general stabilit a bunului imobil nu poate servi drept bază valorică, la înstrăinarea acestuia, în
cazul în care bunul înstrăinat nu a fost creat de contribuabil. În cazul, în care lipsesc documente ce confirmă valoarea bunurilor
imobiliare create, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.4.4.
Bonul fiscal reprezintă document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital?
        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform
modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie:  
a) valoarea activelor de capital procurate; 
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite
cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale; 
c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în
devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune
în caz de divorţ; 
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin
contractul de întreţinere pe viaţă; 
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 
f) valoarea activelor de capital privatizate; 
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital; 
h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri; 
i) valoarea activelor de capital obţinute fără plată, în cazul în care din valoarea respectivă a fost achitat impozitul pe venit. 
        Potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în
numerar şi/sau prin alt instrument de plată (anexa nr. 3), aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 141 din 27 februarie 2019, la efectuarea
decontărilor băneşti în numerar şi/sau prin alt instrument de plată pentru operaţiunile economice cu plătitorii, contribuabilii sînt obligaţi
să utilizeze echipamentul de casă şi de control, eliberînd plătitorilor bonurile de casă sau documentele fiscale emise de acesta. 
        Astfel, bonul de casă (bon fiscal) este documentul care confirma doar încasarea banilor în numerar și nu poate servi ca document
confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.4.5.
Cum se va determina baza valorică a automobilului procurat peste hotarele Republicii Moldova?
        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar
potrivit modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor
de confirmare a activelor de capital baza valorică va constitui zero.
        Ţinînd cont de cele menţionate şi de faptul că, automobilul a fost procurat peste hotarele Republicii Moldova, în cazul realizării
acestuia baza valorică ajustată se va determina în baza documentelor ce confirmă procurarea acestuia – contractul de vinzare/cumpărare
(prețul automobilului recalculat la cursul de schimb al BNM la ziua încheierii contractului de cumpărare a automobilului) şi sumele
achitate pentru toate impozitele şi taxele vamale la importul automobilului.
[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]
Arhiva
29.2.4.6.
Care este regimul fiscal în cazul donării de către o persoană fizică a unui activ de capital altei persoane fizice?
        Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu
prevederile art. 1198 din Codul civil.
        În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut
bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.
        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital la momentul donației se confirmă
documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de piaţă a activului de capital, separat pe fiecare
obiect donat. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, bază valorică va constitui zero.
        Conform art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preţ de piaţă, valoare de piaţă este preţul mărfii, format prin interacţiunea cererii şi ofertei
pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor identice – în urma tranzacțiilor încheiate între
persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerțului cu ridicata. Tranzacțiile între
coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în considerare numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a
influenţat rezultatul tranzacţiei.
        Drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei, servesc:
a) informaţia organelor de stat de statistică şi a organelor care reglementează formarea preţurilor; iar în cazul lipsei acesteia –
b) informaţia despre preţurile de piaţă, publicată în presă sau adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul mijloacelor de
informare în masă; iar în cazul lipsei acesteia –
c) informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile care au avut loc) la bursa cea mai apropiată de sediul
(domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului), iar în cazul lipsei tranzacţiilor la bursa menţionată ori comercializării (procurării) la o altă
bursă – informaţia despre cotările bursiere ce au avut loc la această altă bursă, precum şi informaţia despre cotările valorilor mobiliare de
stat şi ale obligaţiunilor de stat.
        Contribuabilul are dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia, din alte surse, despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii
mărfurilor, serviciilor, iar organele fiscale au dreptul să folosească informaţia prezentată dacă există motive de a o considera veridică.
        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul
oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
        Potrivit prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de
venit impozabilă. Respectiv, la donarea activelor de capital, persoana fizică (donatorul), va calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma
creșterii de capital, aplicînd cota prevăzută la art.15 lit. a) din Codul fiscal.
        Totodată, potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri
fiscale în cazul încheierii unui contract de donații între rude de gradul I, precum şi între soţi. În conformitate cu art. 20 lit. i) din Codul
fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice - cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă.
        Astfel, pentru persoana fizică (donatar) nu apar careva obligații fiscale privind achitarea şi declararea impozitului pe venit la
primirea patrimoniului donatю
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în
vigoare 14.01.2019 ]
Arhiva
29.2.4.7.
Care este baza valorică a acțiunilor procurate de către persoana fizică, începînd cu 1 ianuarie 1998?
        Potrivit art.39 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal acțiunile reprezintă active de capital.
        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar
conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei
documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică a acestora va constitui zero.
        Potrivit prevederilor alin. (2) din articolul menționat, baza valorică a acţiunilor nu se majorează cu suma dividendelor sub formă de
acţiuni care nu modifică în niciun fel cotele de participare ale acţionarilor în capitalul agentului economic şi care au fost repartizate în
perioadele fiscale de pînă în anul 2009 inclusiv.
[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]
Arhiva
29.2.4.8.
Are obligația persoana fizică rezidentă, care este unul din doi fondatori ai unui SRL de a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit,
în cazul în care aceasta îşi vinde cota sa unei persoane juridice rezidente la valoarea de 22000 lei, pe parcursul timpului a contribuit, pe lîngă cota
obligatorie ce urmează a fi depusă în capitalul social (2700 lei), cu un utilaj introdus, de asemenea, în capitalul statutar pe parcursul activității
(10000 lei)?
        În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare,
schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza
valorică a acestor active.
        Suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează în mărimea indicată la alin. (7) din articolul menționat, din suma
excedentară a creşterii de capital recunoscută peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale. 
        Astfel, persoana fizică rezidentă va avea obligația de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit, calculînd creşterea de
capital, în mărime de 50% de la depășirea sumei încasate în calitate de excedent asupra bazei valorice (50%*[22000 - (10000 + 2700)] =
4650 lei). 
         Totodată, dat fiind faptul că, cota parte este înstrăinată unei persoane juridice rezidente, aceasta, în conformitate cu prevederile art.
90 (1) din Codul fiscal, va reține în prealabil și va achita la buget 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obținute
de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal (indicînd sumă dată la calcularea obligațiunii cu privire la impozitul pe venit, ca impozit
achitat prealabil). 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.122 din 16.08.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 din 06.09.2019, în
vigoare 01.01.2020]
Arhiva
29.2.4.9.
Care este regimul fiscal aplicat la înstrăinarea unui activ neutilizat în activitatea de întreprinzător de către o persoană fizică ce nu practică
activitate de antreprenoriat, dacă acesta e înstrăinat la un preț inferior bazei valorice a acestuia?
        Această întrebare urmează a fi examinată în dependență de perioada fiscală în care a avut loc înstrăinarea.
         Astfel, în perioada de pînă la 1 ianuarie 2014, în cazul în care un bun a fost comercializat la un preț ce este inferior în raport cu baza
sa valorică, valoarea acestuia nu participa la determinarea obligației pentru perioada fiscală respectivă, aceasta nediminuînd, de
asemenea, creșterea de capital formată în perioada dată. Pierderile respective nu pot fi reportate în următoarele perioade fiscale.
        Această poziție a fost confirmată și de către Comisia economie, buget și finanțe din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, în baza
căreia a fost emisă scrisoarea IFPS „Privind tratamentul fiscal al creşterii de capital în baza art.37 alin.(2) lit. c) din Codul fiscal” nr.26-
08/1-12-1058/10044 din 26.12.2013, accesibilă pe pagina Serviciului Fiscal de Stat, urmînd legătura:
http://www.fisc.md/Impozitul_pe_venit.aspx?file=3331.
Arhiva
        Începînd
29.2.4.10. cu 1 ianuarie 2014, prin prisma modificărilor operate în capitolul 5 „Creșterea și pierderea de capital”, a fost exsclusă
limitareaCareconstatării
este modalitatea
în categoria
de calculare
de activ
a impozitului
de apital în
pecazul
venit înstrăinării
de către persoana
activului
fizicălaînuncazul
prețînstrăinării
mai mic decît
unuibaza
automobil?
valorică ajustată a acestuia.
         Prin urmare,privată
        Proprietatea pierderea(automobilul)
de capital obținută
nefolositădeînlaactivitatea
comercializarea
de întreprinzător,
proprietății private
potrivitnefolosite
art. 39 alin.
în activitatea
(1) lit. b) de
dinîntreprinzător
Codul fiscal, va
se
participa activ
consideră la determinarea
de capital. obligației fiscale cu privire la impozitul pe venit diminuînd valoarea creșterii de capital obținută de la
comercializareapotrivit
        Totodată, altor active
art. de
37capital
din Codul
în perioada
fiscal, fiscală
prevederile
respectivă
capitolului
numai V în limitele
din Codul creșterii
fiscaldesecapital
aplică(art.
contribuabililor
41 alin. (1) dinpersoane
Codul fiscal).
fizice
        (Modificare
rezidenți și nerezidenți
în Bazaai Republicii
generalizată
Moldova
a practicii
care fiscale
nu practică
în temeiul
activitate
Legii
de nr.
întreprinzător
281 din 16 șidecembrie
care vînd, 2016
schimbă
(modificarea
sau înstrăinează
și completarea
sub altă
capitolului
formă active
5 „Creșterea
de capital.  și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)
        Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau
din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor
active. 
        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar
conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei
documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică va constitui zero. 
        Prin urmare, baza valorică a automobilului se va determina în baza documentelor ce confirma vînzarea /cumpărarea acestuia.
Creșterea de capital va fi determinată ca diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active. 
        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul
oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal. 
        Totodată, la înstrăinarea automobilului, persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, vor calcula impozitul pe
venit, ținând cont de suma creșterii de capital, cu aplicarea cotei prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal.[Modificările operate în temeiul
aprobării Legii nr.122 din 16.08.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 din 06.09.2019, în vigoare 01.01.2020]
Arhiva
29.2.4.11.
Cum urmează a fi determinată creșterea de capital la înstrăinarea de către unul din soți, cu acordul celuilalt, a activelor de capital deținute în
proprietate comună în devălmășie?
        Potrivit art. 570 alin. (2) din Codul civil, pentru actele de dispoziție asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie este
necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmași. 
         Prevederile alin.(3) din același articol, admit posibilitatea încheierii actului juridic de dispoziție de unul dintre coproprietarii
devălmași, cu condiția respectării prevederilor legislației în vigoare. 
        Totodată, conform art.44 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător aplică
contabilitatea de casă. 
        Astfel, în cazul în care, la înstrăinarea unui activ de capital, în calitate de parte contractantă figurează doar unul dintre soți, celălalt
exprimînd acordul scris pentru încheierea actului, determinarea creșterii de capital se va asigura pe principii generale cu recunoașterea
venitului și bazei valorice comune în raport cu soțul care a avut calitatea de parte contractantă.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în
vigoare 14.01.2019 ]
Arhiva
29.2.4.12.
Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul
înstrăinării unui teren?
        Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră
activ de capital.
        Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă
care se include în venitul brut.         Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital
provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul
obținut) și baza valorică a acestor active.
        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar
conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar.
        În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică va constitui zero.
        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul
oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
        Prin urmare, la înstrăinarea terenului, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a
creșterii de capital, cu aplicarea cotei prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.4.13. Cum urmează a fi determinată baza valorică a activelor de capital înstrăinate, care au fost obținute de asociați ca urmare a contractelor
de societate civilă?
        Relațiile în cadrul contractului de societate civilă sunt reglementate de prevederile Capitolului XXVII din Titlul III al Cărții a treia a
Codului civil. 
        În conformitate cu art.1926 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se
obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele
foloasele şi pierderile. 
        Potrivit art.1929 alin.(1) din Cod, participanţii trebuie să verse contribuţiile convenite prin contract. În lipsa unor dispoziţii în acest
sens, ei sînt obligaţi la plata unor contribuţii egale. Dacă contractul determină doar cota-parte de participare a asociaţilor la venituri sau
la pierderi, aceeaşi cotă-parte se aplică cotelor-părţi din patrimoniul social. 
        Conform alin.(3) al aceluiași articol, dacă prin contract nu s-a dispus altfel, contribuţiile devin proprietate comună a participanţilor,
conform cotelor-părţi din patrimoniul social. De patrimoniul social aparţine ceea ce s-a dobîndit în baza unui drept ce ţine de acel
patrimoniu şi ceea ce s-a dobîndit ca despăgubire pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea unui obiect din el. 
        Totodată, art.1939 din Codul civil, prevede că asociaţii răspund pentru obligaţiile societăţii civile în mod solidar. În raporturile
interne, întinderea răspunderii se stabileşte după cotele-părţi din patrimoniul social dacă în contract nu este prevăzut altfel. 
        Deasemenea, dacă în contract nu este prevăzut altfel, asociaţii participă la venituri şi suportă pierderile proporţional cotelor-părţi ce
le revin din patrimoniul social (art.1933 alin.(1) din Codul civil). 
        Luînd în considerație că, atît transmiterea contribuțiilor la societatea civilă, cît și împărțirea produsului activității comune nu se
califică drept livrare1, activele de capital create în cadrul realizării contractului de societate civilă se califică drept fiind create cu forțe
proprii de către asociați. 
        În acest sens, prevederile art.42 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal stabilesc că baza valorică a activelor de capital create cu forțe proprii de
contribuabil constituie valoarea acestor active de capital. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare
construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale.” 
        (1Temei: Comunicatul informativ al Ministerului Finanțelor nr.(17-02/2-02/1-796)26 din 10.03.2008)
Arhiva
29.2.4.14. Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător, în
cazul înstrăinării unui bun imobil, luînd în considerație că plata se va efectua în două tranșe în ani diferiți?
        În conformitate cu prevederile art.121 alin.(1) din Codul fiscal, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înțelege anul
calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.
        Totodată, potrivit prevederilor art.44 alin.(1) lit.a) și alin.(2) lit.a) din Codul fiscal, pentru persoanele fizice care nu desfășoară
activitate de întreprinzător aplică metoda de evidență – contabilitatea de casă. Prin contabilitate de casă se înțelege metoda conform
căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obținut în mijloace bănești sau sub altă formă.
        Astfel, în scopuri fiscale persoana fizică va determina venitul impozabil prin aplicarea contabilității de casă conform căreia venitul
este raportat la anul fiscal în care acesta este obținut, ținînd cont de prevederile legislației fiscale în vigoare pentru fiecare an în parte.
        Prin urmare, același principiu se va aplicat la determinarea creșterii de capital, prin determinarea ponderii din baza valorică totală
în raport cu suma încasată pentru anii respectivi de la înstrăinarea activului.
29.2.4.15. Care sunt documentele ce confirmă baza valorică a unui activ de capital capital?
        Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital este aprobată prin
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 6 februarie 2018.
        Astfel, în dependență de modul în care activul de capital a fost dobîndit baza valorică se va confirma prin documentele
corespunzătoare.
        În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică a acestora va constitui zero.
29.2.4.16.
Care sunt criteriile de calificare a domiciliului contribuabilului în cazul înstrăinării bunului imobil?
        Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din Codul fiscal, locuinţă de bază este locuinţa care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani; 
b) constituie domiciliul/reşedinţa contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării. 
        Totodată, potrivit art.38 alin.(1) din Codul civil, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta își are reședința obișnuită. Se
consideră că persoana își păstrează domiciliul atât timp cât nu și-a stabilit un altul. 
        Conform art.39 alin.(1) – (2) din Codul civil, pînă la proba contrară, domiciliul sau reşedinţa temporară a persoanei fizice se prezumă
că se află la locul menţionat ca atare în buletinul de identitate sau, după caz, în alt act de identitate prevăzut de lege. În lipsa acestor
menţiuni ori atunci cînd acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei temporare nu va putea fi
opusă altor persoane. 
        În conformitate cu prevederile pct. 92 din Hotărîrea Guvernului nr. 125 din 18.02.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind
eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova, persoanele nu pot avea concomitent decît un singur domiciliu
şi/sau o singură reşedinţă temporară. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa temporară în
oricare din acestea. 
        Potrivit pct.93 sbpct.1) din Hotărârea nominalizată, autorităţile competente pentru înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa
temporară şi radiere din evidenţă pentru cetăţenii Republicii Moldova sunt subdiviziunile Agenţiei Servicii Publice. De asemenea, potrivit
pct.96 din Hotărîrea menționată, înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară, radierea din evidenţă se efectuează prin
introducerea datelor în Registrul de stat al populaţiei sau în fişierul manual şi, după caz, prin modalitățile specificate la sbpct.1) - 4) din
acesta. 
        Astfel, potrivit pct.97 din Hotărâre, se consideră valabilă ultima informaţie privind înregistrarea la domiciliu şi/sau reşedinţa
temporară, indicată în actele de identitate specificate la punctul 96 din prezentul Regulament şi actualizată în Registrul de stat al
populaţiei sau în fişierul manual. 
        În cazul în care datele din actele de identitate privind înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară nu corespund celor
incluse în Registrul de stat al populaţiei sau în fişierul manual, se consideră autentice cele din Registrul de stat al populaţiei sau din fişierul
manual.
29.2.4.17.
Cum se va determina baza valorică a bunului imobil (apartament, casă de locuit) procurat de către persoana fizică care nu desfășoară
activitatea de întreprinzător, în cazul înstrăinării lui după renovare, reparație, îmbunătățire?
      Potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, se consideră
activ de capital. 
        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar
potrivit modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor
de confirmare a activelor de capital baza valorică va constitui zero. 
        Ținem să menționăm, că prevederile Codului fiscal nu stabilesc ajustarea bazei valorice a activelor de capital procurate urmare a
efectuării investițiilor ulterioare sub diferite forme. 
       Astfel, în cazul finalizării construcției, renovării sau reparaţiei activului de capital procurat, bază valorică a acestuia nu urmează a fi
majorată cu suma cheltuielilor înregistrate (investite). 
        Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activului de capital procurat este stabilită în
pct.1 din anexă la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 6 februarie 2018. 
[Temei: Explicațiile Ministerului Finanțelor nr. 09/2-13/239 din 10 .08.2018

29.2.5.1. Au dreptul să utilizeze scutirea personală integrală la depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit сetățenii Republicii
Moldova care intenționează, pe parcursul anului fiscal, să-și schimbe domiciliul din Republica Moldova în altă țară?

        Conform art. 83 alin.(1) din Codul fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii.  
        Potrivit alin.(1) art.33 din Codul fiscal fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de
360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24000 lei pe an.  
        Rezidentul este orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de mai jos:  
- are domiciliu permanent în Republica Moldova;  
- se află în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal (art.5 pct.5) lit.a), lit.i) și ii) din Codul fiscal).  
         Astfel, în cazul respectării prevederilor menționate, сetățenii republicii care intenționează, pe parcursul anului fiscal, să-și schimbe
domiciliul, la depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit, au dreptul să utilizeze scutirea personală integral.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.5.2.
Este oare necesar la completarea declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, de a indica datele în unitatile de măsură, lei si
bani? De asemenea, apare necesitate de a indica adresa contribuabilului, dacă este indicat codul fiscal si numele contribuabilului?
        Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) (în continuare Declarația) precum si Regulamentul privind
modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit sînt reglementate de prevederile Ordinului Ministerului
Finanţelor nr.150 din 05.09.2018. 
         Prin urmare, în conformitate cu pct. 5 din Regulamentul menționat, suma veniturilor se indică în declarație în lei și bani, conform
modelului: XXX,YY, unde XXX este partea întreagă (în lei) a valorii, iar YY – partea zecimală (banii pînă la sutimi de unitate). 
        De asemenea, potrivit p.16 din Regulamentul dat, în poziția B3 din secțiunea întîi a Declarației in mod obligatoriu se indică domiciliul
sau reşedinţa persoanei fizice. 
         Totodata, în conformitate cu prevederile art. 187 alin. (6) din Codul Fiscal, darea de seamă fiscală se consideră recepţionată de
organul fiscal în conformitate cu alin. (5) din articolul menționat în cazul în care contribuabilul prezintă dovezi în acest sens: un exemplar
de dare de seamă fiscală cu menţiunea organului fiscal că a primit-o, o recipisă, eliberată de organul fiscal, avizul poştal, o recipisă
electronică de confirmare a acceptării acesteia în sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat etc. 
         Potrivit prevederilor art. 187 alin. (4) din Codul Fiscal, contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de
răspundere semnează darea de seamă fiscală, asumîndu-şi răspunderea prevăzută de lege pentru prezentarea de date şi informaţii false
sau eronate. 
[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Ordinul Ministerului Finanţelor nr.150 din 05.09.2018])
Arhiva
29.2.5.3.
Apare oare obligația la persoana fizică de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală, în cazul
în care pe parcursul anului a avut două și mai multe locuri de muncă (prin cumul, servicii acordate, lucrări efectuate)?
        Conform prevederilor art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, sînt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele
fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor acţionarii fondurilor de investiţii): 
- care au obligaţii privind achitarea impozitului; 
- care direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget, 
- şi persoanele fizice rezidente care au utilizat scutirea personală și au obținut venituri impozabile anuale mai mari de 360000 de lei pe
parcursul perioadei fiscale de declarare, cu excepția veniturilor prevăzute la art.901 din Codul fiscal.
        Respectiv, persoana fizică nu este obligată să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, dacă pe parcursul anului va obține
venit impozabil sub formă de salarii (la locul de muncă de bază sau prin cumul), sub formă de venituri obţinute din prestarea serviciilor
şi/sau lucrărilor efectuate. 
        Totodată, în cazul întrunirii cerinţelor reglementate de art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, persoanele fizice urmează să prezinte
Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.122 din 16.08.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 din 06.09.2019, în
vigoare 01.01.2020]
Arhiva
29.2.5.4.
        Arhivă (Modificat în conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, în redacția Legii nr. 267 din 23.12.2011 publicată
în M.O. nr. 13-14/32 din 13.01.2012)
Arhiva
29.2.5.5.
Are dreptul o persoană fizică, în numele altei persoane fizice, care pleacă în străinătate la locul permanent de trai şi transmite (prin procură)
în posesie şi/sau folosinţă bunurile deţinute persoanei date, în urma vînzării acestor bunuri, să declare venitul obţinut de pe urma acestei tranzacţii
şi respectiv să achite impozitul pe venit din numele proprietarului plecat?
În cazul în care persoana care pleacă în străinătate la locul permanent de trai transmite (prin procură) în posesie şi/sau folosinţă bunurile
deţinute unei alte persoane, atunci, în cazul vînzării acestor bunuri, venitul obţinut de pe urma acestei tranzacţii poate fi declarat şi
respectiv achitat, din numele proprietarului plecat din ţară în baza împuternicirilor acordate (conform art. 8 alin. (1) lit. c) din Codul
fiscal), de către persoana pe numele căreia a fost eliberată procura.
29.2.5.6.
În cazul în care o persoană fizică obţine venit sub formă de royalty, la depunerea declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit,
aceasta are obligaţia de a declara acest venit?
         Conform prevederilor art.18 lit. h) din Codul fiscal, venitul achitat sub formă de royalty (redevenţe) este stabilit ca sursă de venit
impozabilă.
         Totodată, potrivit prevederilor al art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal reţin şi achită la
buget un impozit în mărime de 12 % din royalty achitate în folosul persoanelor fizice.
         În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (4) din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului stabilit prin articolul respectiv
scuteşte beneficiarul veniturilor specificate la alin. (31) din articolul menționat de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum
şi de la declararea acestora.
         Astfel, persoanele fizice-cetăţeni ce obţin venit din royalty și, potrivit art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, sunt obligate să prezinte
Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, aceștia nu vor declara venitul respectiv.
Arhiva
29.2.5.7. În ce cazuri persoana fizică are obligații de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit?

 În conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit:  
a)persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de
investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului; 
a1) persoanele care practică activitate profesională, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului;  
a2) persoanele fizice rezidente care au utilizat scutirea personală și au obținut venituri impozabile anuale mai mari de 360000 de lei pe
parcursul perioadei fiscale de declarare, cu excepția veniturilor prevăzute la art.901 din Codul fiscal; 
b) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii
fondurilor de investiţii) care direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget;
b1) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri conform art.74 din Codul fiscal
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.122 din 16.08.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 din 06.09.2019, în
vigoare 01.01.2020]
Arhiva
29.2.5.8.
Comasarea cu întrebarea din pct. 29.2.5.11. al Bazei Generalizare a practicii fiscale.
Arhiva
29.2.5.9.
Va avea oare persoana fizică obligația prezentării Declarației cu privire la impozitul pe venit în cazul în care, obține venitul impozabil din
salariu de la un singur loc de muncă, și pe parcursul perioadei fiscale a înstrăinat un activ de capital (proprietate privată) la prețul de achiziționare
sau la un preț mai mic decît prețul de achiziție a acestuia?
        Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana fizică este obligată să prezinte declarația cu privire la
impozitul pe venit dacă are obligaţii privind achitarea impozitului.
        Concomitent, potrivit art.18 lit. e) suma creşterii de capital care se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute
peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal,
reprezintă venit impozabil.
        Astfel, la înstrăinarea activului (proprietate privată) la prețul de achiziție sau la un preț mai mic decît prețul de achiziție a activului,
persoana fizică nu obține venit impozabil, și respectiv acesta nu va avea obligația depunerii Declarației persoanei fizice cu privire la
impozitul pe venit.
        Însă, în cazul în care au fost admise erori la calcularea și reținerea impozitului pe venit din salariu, la persoana fizică va apărea
obligația achitării impozitului și, în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, ea va fi obligată de a prezenta
Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.5.10.
Este obligată persoana fizică să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, în cazul în care pe parcursul perioade
fiscale aceasta a beneficiat de pensie și a obținut venit din salariu de la un singur loc de muncă?
        Potrivit art.83 alin. (2) lit. a) și a2) din Codul fiscal, au obligația de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit persoanele
fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au
obligaţii privind achitarea impozitului și persoanele fizice rezidente care au utilizat scutirea personală și au obținut venituri impozabile
anuale mai mari de 360000 de lei pe parcursul perioadei fiscale de declarare, cu excepția veniturilor prevăzute la art.901 din Codul fiscal. 
        Conform prevederilor art. 20 lit. a) din Codul fiscal, în venitul brut nu se includ anuităţile sub formă de drepturi de asigurări sociale
achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat şi drepturi de asistenţă socială achitate din bugetul de stat, specificate de legislaţia în
vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare,
primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii conform art. 22 din
Codul fiscal. 
        Totodată, potrivit art. 12 pct. 2) din Codul fiscal, noțiunea de anuităţi se definește ca plăţi regulate ale sumelor de asigurare, ale
pensiilor sau indemnizaţiilor (prestaţiilor). 
        Astfel, conform normelor legislative menționate, persoana fizică care a obținut venit sub formă de salariu de la un singur loc de
muncă și concomitent a beneficiat de pensie nu are obligația de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, dacă
nu are obligaţii privind achitarea impozitului și veniturile impozabile anuale nu șint mai mari de 360000 de lei pe parcursul perioadei
fiscale de declarare (cu excepția veniturilor prevăzute la art.901 din Codul fiscal). 
        Însă, în cazul în care au fost admise erori la calcularea și reținerea impozitului pe venit din salariu, la persoana fizică apare obligația
achitării impozitului și, în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, apare obligația de a prezenta Declarația
persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.122 din 16.08.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 din 06.09.2019, în
vigoare 01.01.2020]
Arhiva
29.2.5.11.
La cine apare obligaţia de declarare şi achitare a impozitului pe venit în cazul în care plătitorul venitului nu a reținut prealabil (inclusiv din
salariu) impozitul la sursa de plată?
        În conformitate cu art. 83 alin. (1) din Codul fiscal, dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți
contribuabilii. Totodată, alin. (2) al articolului menționat stabilește expres categoriile de contribuabili care au obligația de prezentare a
declarației cu privire la impozitul pe venit.
        În conformitate cu art.182 alin.(2) din Codul fiscal, obligația de a reține sau percepe impozite, taxe, majorări de întârziere (penalități)
şi/sau amenzi rămâne a fi a contribuabilului a cărui persoană cu funcție de răspundere este obligată să le rețină sau să le perceapă de la o
altă persoană şi să le transfere până cînd impozitele, taxele, majorările de întârziere (penalitățile) şi/sau amenzile vor fi declarate sau
trebuiau să fie declarate de persoana de la care trebuia să fie reținute sau percepute ori până la stingerea lor totală în celelalte cazuri.
Alineatul (3) al aceluiași articol stabilește că obligațiile fiscale ale contribuabilului pentru care persoana lui cu funcție de răspundere este
responsabilă în conformitate cu articolul menționat rămân obligații ale contribuabilului până la stingerea lor deplină în cazul reținerii sau
perceperii impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere şi/sau amenzilor de la alte persoane.
        Articolul 129 pct. 6) din Codul fiscal stabilește că obligația fiscală este obligația contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca
impozit, taxă, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii stabilite în cotă
procentuală, majorare de întîrziere (penalitate) şi/sau amendă, aceasta luând naștere, în conformitate cu prevederile art. 169 din Codul
menționat, în momentul apariției circumstanțelor, stabilite de legislația fiscală, ce prevăd stingerea ei.
        Potrivit prevederilor Codului fiscal, reținerea prealabilă a impozitului pe venit se aplică aferent veniturilor achitate persoanelor fizice
indicate la art. 88-91 din Codul fiscal.
        Respectiv, în cazul în care persoana fizică obține venituri, care se impozitează prin prisma art. 88-91 din Codul fiscal şi a depus
/urmează să depună declarația menționată, în conformitate cu art. 83 din Codul, urmărirea obligației de achitare a impozitului pe venit se
realizează deja nu la contribuabilul responsabil de reținere la sursa de plată, ci la persoanele fizice beneficiare a venitului, cărora nu li s-a
efectuat reținerea prealabilă a impozitului. Urmărirea obligației la beneficiarul venitului începe cu următoarea zi termenului stabilit de
declarare.
        În cazul admiterii situațiilor de diminuare a obligației fiscale aferente impozitului pe venit, față de contribuabil se vor aplica sancțiuni
fiscale în conformitate cu art. 260 și art. 261 din Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.5.12.
Persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova trebuie să includă în Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit
venitul care, potrivit prevederilor Codului fiscal reprezintă sursă de venit neimpozabilă?
        Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit sunt persoanele fizice rezidente
cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile
din orice surse aflate în Republica Moldova și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica
Moldova. 
        Astfel, luînd în considerație prevederile art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, precum și modul de completare a Declarației persoanei
fizice cu privire la impozitul pe venit, persoanele respective vor include în declarație doar veniturile impozabile.
29.2.5.13.
În cazul procurării de la persoana fizică a proprietății conform contractului lease-back este obligată persoana fizică să prezinte declaratia
privind impozitul pe venit (Forma CET)?
        Conform art.922 alin.(1) din Codul civil (modificat prin Legea nr.133/15.11.2018), prin contractul de leasing, o parte (locator) se
obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa
unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului opţiunea de a dobîndi în proprietate bunul, de a prelungi termenul de
leasing ori de a restitui bunul la expirarea termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plăţile periodice convenite (rate de
leasing). 
        Potrivit art.923 alin. (5) din Codul menționat, lease-back constituie operaţiunea în cadrul căreia vînzătorul poate întruni calitatea de
locatar în cazul în care ia în leasing bunul vîndut de el. 
         Totodată, potrivit art. 37 din Codul fiscal, prevederile prezentului capitol se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenți și
nerezidenți ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător și care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active
de capital. 
        Astfel, în cazul înstrăinării activului de capital, indiferent de tipul contractului prin care a fost înstrăinat acesta, persoana fizică
urmează să determine creșterea sau pierderea de capital aferent operațiunii respective, potrivit cerinţelor reglementate de capitolul 5 al
Codului fiscal. 
        Obligativitatea prezentării Declarației de către persoana fizică rezidentă este reglementată de prevederile art.83 alin.(2) din Codul
fiscal. 
        Totodată, menționăm că potrivit art.40 alin.(6) din Codul fiscal creşterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau
din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.122 din 16.08.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 din 06.09.2019, în
vigoare 01.01.2020]
Arhiva
29.2.5.14.
Cum urmează să fie completată Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit în cazul în care persoana fizică direcționează un
cuantum stabilit la art. 152 din Codul fiscal din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către beneficiarii desemnării procentuale?
        În conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de completare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe
venit, informația privind direcționarea a unui cuantum din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către beneficaiarii
desemnării procentuale se va reflecta în secțiunea a cincea „Facultativă” a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.
        Astfel, la poziția „M1” se indică codul fiscal al beneficiarului în favoarea căruia se efectuează desemnarea procentuală.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.5.15.
Va fi obligat să prezinte declarația privind impozitul pe venit persoana fizică în cazul înstrăinării proprietății unei persoane juridice care,
potrivit art.90 din Codul fiscal, nu a efectuat reținerea prealabilă a impozitului pe venit la sursa de plată?
        Obligativitatea prezentării Declarației de către persoana fizică rezidentă este reglementată de prevederile art. 83 alin. (2) din Codul
fiscal. 
        Potrivit art. 83 alin. (2) lit.a) din Codul fiscal, sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice
(cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au
obligaţii privind achitarea impozitului. 
        Astfel, în cazul înstrăinării activului de capital, persoana fizică urmează să determine mărimea creşterii sau pierderii de capital
provenite din vînzare, care este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active. 
        În cazul înregistrării sumei impozabile a creșterii de capital, la înstrăinarea activului de capital, persoana fizică urmează să prezinte
Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune Declaraţia cu privire la impozitul pe
venit (Forma CET18), cu achitarea impozitului pe venit în acelaşi termen. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.5.16.
        La care subdiviziune a Serviciului Fiscal de Stat urmează să depună contribuabilul Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe
venit?
        În conformitate cu art. 187 alin. (2) din Codul fiscal, cu excepția cazurilor expres prevăzute de legislația fiscală, contribuabilul este
obligat să prezinte Serviciului Fiscal de Stat dări de seamă privind impozitele şi taxele. 
         Astfel, indiferent de faptul, unde contribuabilul își are locul de domiciliu sau reședința acesta va depune Declarația persoanei fizice
cu privire la impozitul pe venit la oricare subdiviziune teritorială a Serviciului Fiscal de Stat.
Arhiva
29.2.5.17.
Urmează persoanele fizice de a include în venitul brut și de a declara veniturile din care a fost efectuată reţinerea finală a impozitului pe
venit?
        În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului se aplică pentru următoarele tipuri de
venituri: 
- 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau
folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole (art.
901 alin.(3)); 
- 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele
fiscale 2008–2011 inclusiv (art. 901 alin.(31));  
- 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011
inclusiv(art. 901 alin.(31)); 
- 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse
constatate în capitalul propriu între acţionari (asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie
depusă în capitalul social (art. 901 alin.(31)); 
- 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice (art. 901 alin.(31)); 
- 6% din mărimea sumei mijloacelor băneşti donate persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător; (art. 901 alin.(31));
- 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui
cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal (art. 901 alin.(33)); 
- 12% din cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite
la art.33 alin.(1) din Codul fiscal (art. 901 alin.(33)); 
- 5% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali, a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a
persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale
regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă
naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu
excepţia laptelui natural. (art. 90 alin.(35)); 
- 10% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe
veniturile obţinute de către acestea aferente desfacerii prin unităţile comerţului de consignaţie a mărfurilor (art. 901 alin.(36)). 
        Ținînd cont de prevederile art. 901 alin. (4) din Codul fiscal, pentru persoana fizica, care a obținut venitul din care sa efectuat
reţinerea finală a impozitului conform cotelor stabilite prin articolul menționat, nu apar careva obligaţii fiscale privind achitarea şi
declararea impozitului din venitul menționat.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.5.18.
Apare la moștenitor obligația de stingere a datoriei fiscale la impozitul pe venit a persoanei decedate la primirea moștenirii?
        Conform prevederilor art. 2162 alin. (1) din Codul civil, moştenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane
fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moştenirea) către una sau mai multe persoane (moştenitori). 
        Potrivit art. 2162 alin. (4) din Codul civil, prin derogare de la alin.(3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale,
precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului trec la moştenitor.
        Totodată, art. 2162 alin.(3) din Codul civil, prevede că moştenitorul dobîndeşte drepturile patrimoniale şi obligaţiile defunctului, cu
excepţia celor care, prin natura lor, sînt legate în mod inseparabil de persoana defunctului sau care, potrivit legii, nu se pot transmite de la
o persoană la alta. 
        Articolul 17 din Codul fiscal, stabilește că veniturile generate de proprietatea persoanei decedate se consideră venituri ale
moştenitorului după acceptarea succesiunii. 
        Potrivit art. 20 lit. i) din Codul fiscal, pentru moștenitor – rezident al Republicii Moldova, patrimoniul primit cu titlu de donaţie sau
de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă. 
        Totodată, conform prevederilor Regulamentului privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe
venit, contribuabilul semnează declaraţia şi indică data prezentării acesteia. Primirea declaraţiei se confirmă de organul fiscal prin
ștampila cu antet şi prin semnătura funcționarului care a primit declaraţia. 
        Astfel, obligația de prezentare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit revine fiecărui contribuabil personal, și
nu poate fi transmisă prin moștenire sau imputată moștenitorilor. 
        Prin urmare, obligațiile fiscale a persoanei decedate, calculate în Declarația persoanei fizice privind impozitul pe venit, nu pot fi
determinate, deoarece persoana respectivă nu mai există ca subiect de drept.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.5.19.
Apare obligația de a reflecta în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, venitul obținut de la transmiterea în locațiune a
unui bun mobil în folosul altei persoane fizice?
        Potrivit prevederilor art. 83 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, sunt obligați să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit,
persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de
investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului. 
        Totodată, conform pct.23 din Regulamentul privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe
venit (Anexa nr.2) aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.150 din 05.09.2019, la poziţia C4 „Alte venituri impozabile” se indică
suma altor venituri, calificate ca fiind impozabile în baza legislaţiei fiscale şi pasibile reflectării în Declaraţie, care nu au fost trecute
expres în alte poziţii ale compartimentului C „Veniturile personale ale persoanelor fizice rezidente”, şi impozitul pe venit reţinut din
plăţile îndreptate în favoarea persoanelor fizice care au obţinut aceste venituri. 
        Astfel, suma venitului impozabil obținut de la transmiterea în locațiune a unui bun mobil, urmează a fi declarat nu mai tîrziu de data
de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. 
        Totodată, achitarea impozitului calculat se efectuează nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.
29.2.5.20.
Urmează a fi reflectat în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit patrimoniul primit cu titlu de donaţie sau de moştenire?
        Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de
donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit
neimpozabilă. 
        Reținerea finală a impozitului stabilit prin art.901 alin.(31) din Codul fiscal, în mărime de 6% din mărimea sumei mijloacelor băneşti
donate persoanelor fizice, scutește beneficiarul veniturilor de la includerea lor în componența venitului brut, precum şi de la declararea
acestora (art.901 alin.(4) din Codul fiscal).
        Astfel, ținînd cont de prevederile menționate, patrimoniul primit cu titlu de donație sau moștenire de către persoana fizică rezidentă,
nu urmează a fi declarat, respectiv, nu apare obligația de a fi inclus în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.5.21.
În ce mod va prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit contribuabilul care se află peste hotarele republicii ?
        Conform art.8 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuţii de
administrare fiscală personal sau prin intermediul reprezentantului său. 
        Potrivit prevederilor art.83 alin.(4) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi
apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acţionari ai fondurilor de investiţii), Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se completează
conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului
următor anului fiscal de gestiune. 
        Conform pct.(3) din Regulamentul privind modul de completare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit
(formularul CET 18), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.150 din 05.09.2018, declarația poate fi completată de persoana
fizică atît pe suport de hîrtie, cît și în mod electronic. Respectiv, aceasta poate fi expediată prin poştă, sau în mod electronic la oricare
subdiviziune teritorială a Serviciului Fiscal de Stat. 
        Astfel, aceasta se va considera recepţionată de Serviciul Fiscal de Stat în cazul în care contribuabilul prezintă următoarele dovezi: un
exemplar de dare de seamă fiscală cu menţiunea Serviciului Fiscal de Stat că a primit-o, o recipisă, eliberată de Serviciul Fiscal de Stat,
avizul poştal, o recipisă electronică de confirmare a acceptării acesteia în sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat (art.187 alin.
(5) și (6) din Codul fiscal).
29.2.5.22.
Cine urmează să achite impozitul pe venit, să completeze și să prezinte declarația minorului dacă acesta a înregistrat venit impozabil?
împlinirea vîrstei de 18 ani. 
        Toate actele juridice pentru şi în numele minorului pînă la împlinirea vîrstei de 14 ani pot fi încheiate doar de părinte, adoptator sau
tutore, în condiţiile prevăzute de lege (art.28 alin.(1) Codul civil). Minorul care a împlinit vîrsta de 14 ani încheie acte juridice cu
încuviinţarea părintelui, adoptatorului sau a curatorului, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu încuviinţarea autorităţii tutelare(art.27
alin.(1) Codul civil). 
        Totodată, prevederile art.30 alin.(1) din Codul civil stabilesc că, operaţiunile de încasare, de plată şi de administrare a mijloacelor
băneşti efectuate în numele minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu se fac exclusiv prin contul deschis pe numele acestuia,
dacă legea nu prevede altfel pentru anumite categorii de plăţi. 
        Astfel, reieșind din cele expuse, în cazul în care minorul a înregistrat venit impozabil , Declarația persoanei fizice cu privire la
impozitul pe venit urmează a fi prezentată de către unul din părinții minorului, adoptatorul sau tutorele acestuia. Achitarea impozitului în
numele acestuia, urmează a fi efectuată exclusiv prin contul deschis pe numele acestuia.
29.2.5.23.
Va avea oare persoana fizică rezidentă cetățean al Republicii Moldova obligația prezentării Declarației cu privire la impozitul pe venit în
cazul în care, a obținut venit de la comercializarea bunurilor expuse spre vînzare prin intermediul internetului (ebay, s.a.)?
        În cazul desfăşurării unei activităţi de către persoana fizică cu scopul obținerii unui venit survine obligaţia de înregistrare a
activităţii. În acest sens ca forme de organizare a activității putem specifica: activitate independentă, Societate cu Răspundere Limitată,
Întreprindere Individuală s.a. Pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md la panoul informativ este plasat ”Ghidul
contribuabilului începător” care vă oferă o prezentare generală a ceea ce trebuie să cunoașteți despre aspectele fiscale în desfășurarea
activității de întreprinzător. 
        Totodată, potrivit prevederilor art.14 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele
fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova îl constituie venitul din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în
Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii
Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. 
        Concomitent, persoanele fizice care au obligaţii privind achitarea impozitului pe venit în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2)
lit.a) și alin.(4) din Codul fiscal, sînt obligate să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu
de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. 
        Astfel, reieșind din cele expuse, venitul obținut din comercializarea unor bunuri prin intermediul internetului, constituie obiect al
impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova, care urmează a fi declarat la codul C4
”Alte venituri impozabile” în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET 18) pentru anul în care au fost
încasate.
29.2.5.24.
Este obligată persoana fizică să declare venitul obținut sub formă de cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive?
Dat fiind faptul că reținerea impozitului pe venit din cîștigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive este una finală, art. 901  alin. (33) din
Codul fiscal, persoana fizică nu va fi obligată să includă veniturile date în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit
(Formularul CET18).
29.2.5.25.
Au obligația de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit subiecții care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse
din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal?
        În conformitate cu prevederile art.6916 alin.(1) din Codul fiscal, asupra subiecților regimului fiscal al persoanelor fizice care
desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal nu se extind
cerinţele privind prezentarea dărilor de seamă financiare şi statistice, ţinerea evidenţei contabile şi financiare, efectuarea operaţiilor de
casă şi a decontărilor, cu excepţia documentării cantităţii şi a locului achiziţionării de către subiect a produselor de la persoanele fizice se
efectuează conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor (art.6916 alin.(3) din Codul fiscal).
        Astfel, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr.3 din 02 ianuarie 2020 a fost aprobat Borderoul de achiziție a producției din
fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal, prin care se vor înregistra procurările producției menționate de către
subiecții impunerii

29.2.6.1.
Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din sumele achitate salariatului pentru lipsa forțată de la serviciu, în legătură cu
restabilirea acestuia la serviciu, conform hotărârii instanței de judecată?
        În conformitate cu prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii angajatorul este obligat sa compenseze persoanei salariul pe
care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de
eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă.
        Totodată, în conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, salariul constituie sursa de venit impozabilă, care se include în
venitul brut.
        Conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și
facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un
impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.
        Astfel, din suma salariului achitat pentru lipsa forțată de la serviciu, entitatea urmează sa rețină impozitul pe venit, potrivit cotelor
stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal.
        În partea ce ține de prime de asigurări obligatorii de asistență medicală, menționăm că acestea urmează să se calculeze în modul
general stabilit, cu excepția cazului în care persoana care a fost eliberată ilegal, nefiind angajat al entității deja deține polița de asigurare
medicală și prezintă documente confirmative privind achitarea acesteia pentru anul de gestiune.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018] 
Arhiva
29.2.6.2.
Se va reţine la sursa de plata impozitul pe venit în cazul achiziţionării de la persoanele fizice a unui activ de capital?
        În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de
către orice: 
a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a
persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau
horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; 
b) reprezentanţă conform art.5 pct.20); 
c) reprezentanţă permanentă; 
d) instituţie; 
e) organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică. 
        Potrivit alin.(2) și alin.(3) din articolul menționat, impozitul pe venit ce se reţine în prealabil, ca parte a impozitului în mărime de
12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali
şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obţinute de către aceasta conform
art.18 din Codul fiscal. 
        Conform prevederilor art. 18 lit. e) din Codul fiscal, în componența venitului impozabil se include creșterea de capital definită la art.
40 alin. (7) din Cod. 
        Astfel, entitatea care procură de la persoana fizică active de capital urmează să retină la sursa de plată, în prealabil, un impozit pe
venit în mărime de 12% din suma creșterii de capital, dacă dispune de documente confirmative privind baza valorică a activului
procurat. 
        Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital este aprobată prin
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 6 februarie 2018. 
        În cazul în care entitatea nu dispune de documente confirmative privind baza valorică a activului procurat sau aferent documentelor
prezentate apar suspiciuni, acesta urmează să rețină la sursa de plată, în prealabil, un impozit în mărime de 12% din suma creșterii de
capital, fără a lua în calcul baza valorică a activului procurat. 
        Persoana fizică, din veniturile căreia a fost efectuată reținerea prealabilă conform art. 90 alin. (2) din Codul fiscal a impozitului pe
venit, la finele perioadei fiscale va avea obligațiunea de a declara venitul obținut, prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la
impozitul pe venit, în cazul întrunirii cerinţelor reglementate de art. 83 alin. (2) lit. a) și b) din Codul fiscal.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.6.3.
Care este modul de impozitare a sumei ajutorului acordat persoanelor fizice de către asociaţiile obşteşti?
        Conform art. 20 lit. l) din Codul fiscal, ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii obşteşti – în conformitate
cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei constituie surse de venit neimpozabile. 
        Astfel, constituie surse de venit neimpozabile conform art. 20 lit. l) din Codul fiscal ajutoarele primite de asociațiile obștești în statutul
cărora este prevăzută desfășurarea activității filantropice. 
     În cazul în care statutul asociației nu prevede desfășurarea activității menționate, în conformitate cu art.18 lit. o) din Codul fiscal,
aceste venituri se califică drept impozabile și, potrivit prevederilor art. 90 alin.(2) din Codul fiscal, asociațiile obștești urmează să reţină în
prealabil 12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice. 
     Totodată, persoana fizică, din veniturile căreia a fost efectuată reținerea prealabilă a impozitului pe venit, la finele perioadei fiscale
poate avea obligațiunea de a declara venitul obținut, prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, în cazul
întrunirii cerinţelor reglementate de art.83 alin.(2) lit. a) - b) din Codul fiscal. 
[Temei: Explicațiile Ministerului Finanțelor nr. 15/2-06/234 din 26.06.2020]
Arhiva
29.2.6.4.
Se va reține impozitul pe venit la sursa de plată din plăţile achitate în avans persoanelor fizice pentru locațiunea bunurilor imobiliare?
        În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în
mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător de la transmiterea în
posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor
agricole. 
         În cazul în care în favoarea persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător sunt achitate plăţi în avans pentru
locațiunea bunurilor imobile, de asemenea urmează a reţine impozit pe venit în mărime de 10%. 
         Reţinerea finală a impozitului stabilit prin articolul menționat scuteşte beneficiarul venitului specificat la alin.(3) de la includerea lui
în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestuia. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.6.5.
Urmează de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată în cazul, în care persoana juridică efectuează donaţii de bunuri (în formă nemonetară)
în folosul persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător?
        Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de
donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit
neimpozabilă. 
        Reținerea finală a impozitului stabilit în mărime de 6% prin art.901 alin.(31) din Codul fiscal, se efectuează din mărimea sumei
mijloacelor băneşti donate persoanelor fizice, nu a bunurilor (în formă nemonetară). 
        Astfel, ținînd cont de prevederile menționate, bunurile (în formă nemonetară) primite cu titlu de donație de către persoana fizică
rezidentă, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la persoana juridică, reprezintă sursă de venit neimpozabilă. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.6.6.
Cum se impozitează plățile, achitate persoanei fizice, ce reprezintă venit sub forma de royalty?
        Conform prevederilor art. 18 lit. h) din Codul fiscal, venitul achitat sub formă de royalty (redevențe) este stabilit ca sursă de venit
impozabilă.În scopuri fiscale noțiunea de royalty este stabilită în art.12 pct.1) din Codul fiscal. 
        Impozitarea veniturilor sub formă de royalty (redevențe) achitate persoanelor fizice se efectuează prin reținerea finală a impozitului
în mărimea stabilită, conform prevederilor art. 901 alin. (31) din Codul fiscal.
        Potrivit prevederilor art. 901 alin. (4) din Codul fiscal, reținerea finală a impozitului stabilit prin articolul menționat scutește
beneficiarul veniturilor specificate la art. 901 alin. (31) de la includerea lor în componența venitului brut, precum și de la declararea
acestora.
        Totodată, potrivit art. 20 lit. z11) din Codul fiscal, veniturile sub formă de royalty ale persoanelor fizice în vîrstă de 60 ani și mai mult
din domeniul literaturii, artei și științei sînt stabilite ca surse de venit neimpozabile.
        Luînd în considerație prevederile art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, precum și modul de completare a Declarației persoanei fizice
cu privire la impozitul pe venit, persoanele în vîrstă de 60 ani și mai mult nu vor include în declarație veniturile neimpozabile (sub formă
de royalty).
Arhiva
29.2.6.7.
Care este regimul fiscal al venitului obținut din locațiunea unui mijloc de transport de la o persoană fizică, care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător, de către o persoană juridică?
        În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în
mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în
posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor
agricole. 
        Astfel, în cazul locaţiunii unui mijloc de transport de la o persoana fizica care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, entitatea
urmează să reţină impozitul pe venit în mărime de 10% din venitul achitat. 
        Reţinerea finală a impozitului stabilit prin articolul menționat scuteşte beneficiarul veniturilor specificate de la includerea lor în
componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.6.8.
Care regim fiscal se aplică de către entitate, în cazul transmiterii cu titlu gratuit în folosul angajaţilor a bunurilor cu prilejul unei sărbători?
        Potrivit prevederilor  art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice - angajaţi
constituie venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron. Prin urmare, valoarea bunurilor care se vor acorda angajaţilor va fi
stabilită în conformitate cu  art. 18 lit. o) din Codul fiscal, ca sursă de venit impozabilă.
        De asemenea, menţionăm că conform art.88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv
primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste
plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.
        Modul de reţinere a impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului este prevăzut în
Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului,
precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau
efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.
        Totodată, potrivit pct.3 din Regulamentul menționat, obiect al impunerii pentru angajaţi este venitul sub formă monetară şi/sau
nemonetară îndreptat spre achitare în folosul acestora sub formă de salarii (inclusiv primele şi facilităţile), exceptînd scutirile şi deducerile
la care au dreptul angajaţii, precum şi venitul îndreptat spre achitare sub formă de alte surse de venit impozabile, indicate la art.18 din
Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.6.9. Va fi obligată persoana fizică cetăţean de a declara venitul obţinut, în cazul transmiterii în locaţiune agentului economic a unui bun
imobil (cu excepția terenurilor agricole)?

29.2.6.10.
Care este regimul fiscal al recompenselor cu titlu de „bonus” (care nu sunt achitate în cadrul companiei promoţionale) oferite persoanelor
fizice cetăţeni?
        Potrivit prevederilor art.14 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit îl constituie venitul din orice surse
aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova
pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente
cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător.
        Potrivit prevederilor art.18 și 20 din Codul fiscal, recompensa cu titlu de „bonus” reprezintă venit impozabil.
         Astfel, în cazul în care, recompensele date nu sunt achitate în cadrul companiei promoţionale, acestea se vor impozita în baza art.90
din Codul fiscal, cu reținerea in prealabil, ca parte a impozitului pe venit, a sumei în mărime de 7% din recompensa oferită persoanei
fizice, exceptînd deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a
persoanelor menţionate la cap.101 din Codul fiscal.
         Persoana fizică, din veniturile căreia a fost efectuată reținerea prealabilă a impozitului pe venit conform art.90 din Codul fiscal, la
finele perioadei fiscale va avea obligațiunea de a declara venitul obținut, prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul
pe venit, în cazul întrunirii cerinţelor reglementate de art.83 alin.(2) lit.a) și b) din Codul fiscal .
         [modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 267 din 23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr.
13-14 din 13.01.2012) Legii nr.281 din 16.12.16 (Monitorul oficial nr472-477 din 27.12.16)]
Arhiva
29.2.6.11.
Care este regimul fiscal al ajutoarelor materiale (care nu sînt stabilite ca neimpozabile conform art.20 din Codul fiscal), oferite persoanelor
terţe, care nu sunt angajaţi ai întreprinderii?
        În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de
către orice: 
a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a
persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau
horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; 
b) reprezentanţă conform art.5 pct.20); 
c) reprezentanţă permanentă; 
d) instituţie; 
e) organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică.
          Potrivit alin.(4) din articolul menționat, nu se reţine impozitul din: 
a) plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta, conform art.20, 88, 89, 901 şi 91; 
b) înstrăinarea mijloacelor de transport rutier; 
c) înstrăinarea valorilor mobiliare; 
d) suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform
contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital; 
e) plăţile la lichidare în formă nemonetară, în cazul lichidării agentului economic.
        Totodată, alin. (2) si (3) din articolul menționat stabilesc că, impozitul pe venit ce se reţine în prealabil, ca parte a impozitului,
constituie 12%. 
        Acest impozit se reţine din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a
întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102  şi 103, pe veniturile
obţinute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal. 
        Astfel, acordarea unui ajutor material persoanelor care nu sunt angajaţi ai entităţii, constituie, în conformitate cu prevederilor art. 18
lit. o) din Codul fiscal, sursa de venit impozabilă, pentru care, entitatea reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de
12%. 
        Respectiv, suma ajutorului material (care nu este stabilit ca neimpozabil conform art.20 din Codul fiscal), obținut de către persoana
terţă, care nu este angajat al întreprinderii, urmează a fi inclus, de către aceasta în Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe
venit (Forma CET18), la codul C4, indicînd în col.3 - suma venitului în formă de ajutor material şi în col.4 - impozitul reținut.
Declarația menționată, potrivit art.83 alin.(4) lit.b) din Codul fiscal, urmează a fi prezentată Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de
data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune, cu achitarea, după caz, a impozitului pe venit în același termen, aplicînd cota
prevăzută la art.15 lit. a) din Codul fiscal și scutirile anuale stabilite conform art.33-35 din Codul fiscal. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.6.12. Comasarea cu 29.2.6.3.

29.2.6.13.
Cum se vor impozita dobînzile achitate persoanelor fizice de către organizaţiile de microfinanţare pentru împrumuturile obținute de la aceste
persoane?
        Fiecare plătitor, menţionat la art.90 din Codul fiscal, de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul
întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite din plată, ca
parte a impozitului o sumă în mărimea stabilită la art.89 din Codul fiscal.
        Persoana fizică beneficiară a dobînzii va include venitul obţinut în componența venitului brut, și la finele perioadei fiscale va avea
obligațiunea de a declara venitul obținut, prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, în cazul întrunirii
cerinţelor reglementate de art.83 alin.(2) lit.a) și b) din Codul fiscal.
        Totodată, potrivit prevederilor art.24 alin.(7) din Legea nr.№1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I si II ale
Codului fiscal, dobînzile de la depozitele bancare obţinute de către persoanele fizice rezidente, cu excepţia celor înregistrate într-o formă
de organizare juridică a activităţii de întreprinzător, nu se impozitează, pînă la 01 ianuarie 2020.
        Prin urmare, prevederile alin.7 al articolului nominalizat nu se răsfrîng asupra cazurilor de achitare, de către organizaţiile de
microfinanţare, a dobînzilor în folosul persoanelor fizice pentru împrumutul acordat de către acestea.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.6.14.
Se vor impozita veniturile achitate persoanelor fizice la achiziţionarea producţie din fitotehnie şi horticultură în formă naturală de către
persoanele juridice?
        Conform prevederilor art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal rețin un impozit în
mărimea stabilită în alineatul menționat din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali, a
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie
şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării
producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie
în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.        
        Prin urmare, în cazul în care entitatea achiziționează de la persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător producția
agricolă în formă naturală, din venitul achitat se va reține un impozit final în mărimea stabilită în art. 901 alin. (35) din Codul fiscal. 
        Conform art. 901 alin. (4) din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului stabilit, scuteşte beneficiarul veniturilor respective de la
includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.6.15.
Comasarea cu întrebarea de la 29.1.7.19.

29.2.6.16.
(în arhivă)
29.2.6.17.
 29.2.6.18.
Întrebare și răspuns analogic se regăsește la nr. 29.2.6.14.
29.2.6.19. Comasarea cu 29.2.6.1.

29.2.6.20. Răspunsul a fost plasat în arhivă din considerentul modificărilor la art.90 1 alin.(31) din Codul fiscal în temeiul Legii pentru modificarea
şi completarea unor acte legislative în redacția Legii nr.267 din 23.12.2011.

29.2.6.21.
Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată, la acordarea împrumutului persoanei fizice, potrivit contractului de amanet?
        În prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, sînt stabilite persoanele care, în mod obligatoriu, urmează să rețină impozitul pe venit
la sursa de plată. 
        Totodată, potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la modul de organizare şi funcționare a caselor de amanet (lombardurilor),
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 204 din 28 martie 1995, lombardurile sînt instituţii creditare, care oferă populaţiei posibilitatea de
a-şi păstra obiectele de uz personal şi casnic, precum şi de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte. 
        Respectiv, lombardurile, la momentul acordării persoanelor fizice a împrumuturilor cu amanetarea obiectelor de uz personal, nu cad
sub incidența art. 90 alin.(1) din Codul fiscal şi nu au obligaţia de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.6.22.
Comasare cu întrebarea de la nr. 29.3.3.

29.2.6.23. Arhivă
29.2.6.24.
Apare obligația la persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, să rețină impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în
care acesta ia în locațiune un bun imobil de la o persoană fizică?
        Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: 
a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a
persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau
horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; 
b) reprezentanţă conform art.5 pct.20); 
c) reprezentanţă permanentă; 
d) instituţie; 
e) organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică. 
        Dat fiind faptul că persoanele ce desfășoară activitate profesională în sectorul justiției se prezintă ca persoane fizice, prevederile art.
90 și 901 alin. (3) din Codul fiscal, nu se răsfrâng asupra acestora, astfel, nefiind obligați să rețină la sursa de plată impozitul pe venit în
mărime de 10% din veniturile persoanei fizice, care transmite imobilul în locațiune. 
        Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (34) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate
de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art. 54, precum şi altor persoane decît cele specificate la art. 90 din Codul fiscal în
posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea
lunară a contractului. Persoanele menţionate sînt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul
încheiat la Serviciul Fiscal de Stat. Acest impozit se achită lunar cel tîrziu la data de 2 a lunii în curs sau în avans, în modul stabilit de
Serviciul Fiscal de Stat. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie)
după data de 2, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans
nu se va restitui din buget. În cazul neînregistrării contractului de locaţiune, arendă, uzufruct, superficie privind proprietatea imobiliară
şi al neachitării impozitului din venitul obţinut, Serviciul Fiscal de Stat va estima venitul persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător prin metode şi surse indirecte, în conformitate cu prevederile art.189 şi 225 din Codul fiscal. 
        Concomitent, conform art. 901 alin. (4) din Codul fiscal, beneficiarul veniturilor respective nu va include în componența venitului
brut, precum şi în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit veniturile menționate. 
        Cît privește, Biroul asociat de avocați (fondat de doi şi mai mulți avocați (fondatori ai biroului)), care se prezintă în raporturile
juridice ca persoană juridică, acesta potrivit art.901 alin. (3) din Codul fiscal, este obligat să rețină la sursa de plată impozitul pe venit în
mărime de 10% din veniturile persoanei fizice, care transmite imobilul în locațiune. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.6.25.
Cum se vor impozita sumele, achitate persoanei fizice, de către persoanele juridice sub formă de dobîndă în baza contractului de împrumut?
        În conformitate cu prevederile art.89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90 din Codul fiscal, de dobînzi în folosul
persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat
să reţină din fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată.
29.2.6.26.
Misiunile diplomatice au obligația de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni
ai Republicii Moldova, aferente transmiterii în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietății imobiliare?
        În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în
Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului
din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi
apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul. 
        Conform art. 901 alin. (34) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi
transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decît cele specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune,
arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea lunară a contractului. Persoanele
menţionate sînt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la Serviciul Fiscal de Stat.
Acest impozit se achită lunar cel tîrziu la data de 2 a lunii în curs sau în avans, în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat. Dacă
proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) după data de 2, termenul de
plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget. 
        Totodată, conform art. 901 alin. (4) din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului stabilit prin prezentul articol scuteşte beneficiarul
veniturilor specificate de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora. 
        Astfel, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, și transmit misiunilor diplomatice în posesie şi/sau în folosinţă
(locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietatea imobiliară, au obligația de a înregistra contractul încheiat și de achita impozitul pe
venit în modul și termenii stipulați de prevederile legislației menționate. 
         Prin urmare, misiunile diplomatice nu au obligația de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în favoarea
persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, aferente transmiterii în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct,
superficie) proprietatea imobiliară. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.6.27.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-
320 din 17.08.2018]

29.2.6.28.
Se va reține impozitul pe venit la sursa de plata din sumele achitate zilierului pentru serviciile şi lucrările ocazionale efectuate?
        Potrivit art. 6 din Legea nr.22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de
zilieri, plata impozitului pe venit din activitatea necalificată cu caracter ocazional exercitată de zilier se efectuează de către beneficiar în
conformitate cu prevederile Codului fiscal.
        În conformitate cu art.88 alin.(5) din Codul fiscal, veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute
din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a)
din Codul fiscal.
        Astfel, beneficiarii urmează să reţină la sursa de plată impozitul pe venit din plăţile achitate zilierului pentru serviciile şi lucrările
ocazionale efectuate, conform art.88 alin.(5) din Codul fiscal, aplicînd cota prevăzută la art.15 lit.a) din Codul fiscal, fără acordarea
scutirilor.
29.2.6.29.
Va fi obligată persoana fizică - cetăţean de a declara venitul obţinut, în cazul transmiterii în arendă agentului economic un teren agricol?
        Conform art. 18 lit. d) din Codul fiscal, veniturile din chirie (arendă) sunt surse de venit impozabile și se includ în venitul brut, care
urmează a fi impozitat conform cotelor stabilite la art. 15 din Codul fiscal. 
        Potrivit prevederilor art. 83 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, sunt obligați să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit,
persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de
investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului. 
        De asemenea, suma venitului impozabil urmează a fi declarat nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de
gestiune și respectivul impozit calculat din acest venit se va achita la buget, în același termen. 
        Respectiv, pentru persoana fizică - cetăţean, care transmite în locațiune un teren agricol unui agent economic, apare obligaţia privind
declararea venitului și achitarea impozitului pe venit, după caz, ținînd cont de decucerile și scutirile stabilite de legislație. 
        Totodată, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, din suma arendei terenurilor agricole nu se reţine impozitul pe venit la sursa
de plată.
Arhiva
29.2.6.30. Cum urmează a se aplica prevederile art.90 1 alin.33 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice care au obținut cîștiguri de la campaniile
 promoţionale pe parcursul etapei II a perioadei fiscale 2018 ?
        Conform art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime
de 12% din cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte mărimea scutirii personale
stabilite la art.33 alin.(1).
        Totodată, potrivit art.20 lit. p1 din Codul fiscal, în sursele de venit neimpozabile sunt incluse cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri
sportive.
 Potrivit art. 33 alin. (1) din Cod stabilește că, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de
24 000 lei pe an, începînd cu data de 01.10.2018.
        Prin urmare, plătitorii de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget impozit din cîștigurile în partea în care valoarea fiecărui
cîştig depăşeşte mărimea scutirii personale, în sumă de 24 000 lei pe an, începînd cu data de 01.10.2018.
29.2.6.31.
Care va fi regimul fiscal pentru plățile salariale ale angajaților gospodăriei țărănești (de fermier), care nu sunt înregistrați ca fiind membri ai
gospodăriei țărănești (de fermier)?
Potrivit art.22, alin.(1) din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), relaţiile de muncă din cadrul gospodăriei
ţărăneşti (de fermier) sînt reglementate de Codul muncii şi de contractele individuale de muncă.
În cazul în care membrii familiei nu sunt înregistrați ca fiind membri ai gospodăriei țărănești (de fermier), dar participă la lucrările de
câmp, fondatorul/conducătorul gospodăriei țărănești (de fermier) are dreptul de a îi angaja în câmpul muncii prin contract individual de
muncă, sau în calitate de zilieri. 
În conformitate cu art.88 alin.(5) din Codul fiscal, veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din
prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din
Codul fiscal.
Prin urmare, membrii familiei fondatorului/ conducătorului gospodăriei țărănești (de fermier) care nu sunt înregistrați în calitate de
membru al acesteia și care urmează a fi angajați în câmpul muncii prin contractul individual de muncă, suma totală a impozitului pe venit
se determină în modul general stabilit de Codul fiscal. 
Totodată, în cazul în care membrii familiei fondatorului/ conducătorului gospodăriei țărănești (de fermier) vor fi angajați în câmpul
muncii în calitate de zilieri, potrivit art. 6 din Legea nr.22/2018 privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional
desfăşurate de zilieri, venitul acestora se va impozita, conform art.88 alin.(5) din Codul fiscal, aplicînd cota prevăzută la art.15 lit.a) din
Codul fiscal, fără calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și a primelor de asigurare obligatorie de asistență
medicală.
29.2.6.32.
Constituie oare sursa de venit impozabilă, indemnizațiile unice acordate aleșilor locali la expirarea mandatului?
Potrivit prevederilor art.25 alin.(1) din Legea nr.768 din 02 februarie 2000 cu privire la statutul alesului local, la expirarea mandatului,
alesului local care a activat cel puţin doi ani în această calitate i se acordă o indemnizaţie unică, egală cu salariul mediu lunar pe economia
naţională pentru anul precedent.
Prin urmare, în temeiul prevederilor art.18 lit. o) din Codul fiscal, suma indemnizațiilor menționate constituie venit impozabil, care se
impozitează în modul general stabilit de Codul fiscal, în mărime de 12%.
29.2.6.33.
Constituie oare sursa de venit impozabil, indemnizațiile acordate aleșilor locali pentru participarea la ședință consiliului?
Potrivit prevederilor art.24 alin.(3) din Legea nr.768 din 02 februarie 2000 cu privire la statutul alesului local, alesul local care a fost
invitat la şedinţa consiliului şi a participat la ea i se restituie cheltuielile aferente şi i se acordă o indemnizaţie pentru fiecare zi de
participare la şedinţa consiliului în mărimea stabilită de către consiliul respectiv.
Prin urmare, în temeiul prevederilor art.18 lit. o) din Codul fiscal, suma indemnizațiilor menționate constituie venit impozabil, care se
impozitează în modul general stabilit de Codul fiscal, în mărime de 12%.
29.2.6.34.
Care este obiectul impunerii pentru persoanele care desfășoară activitate în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură
şi/sau a obiectelor regnului vegetal?”
        În conformitate cu prevederile art.6917 din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul din vânzarea produselor din fitotehnie şi/sau
horticultură şi/sau a obiectelor regnului vegetal către agentul economic.
29.2.6.35.
Care este cota pentru reținerea impozitului pe venitul din vânzarea produselor din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau a obiectelor regnului
vegetal către agentul economic?
Conform art.6918 alin.(1) din Codul fiscal cota impozitului pe venitul din vânzarea produselor din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau a
obiectelor regnului vegetal către agentul economic constituie 5% din obiectul impunerii.

29.2.7.1.
     În cazul în care suma platita în plus nu a fost restituita în termenul prevazut de legislatie, de catre cine urmeaza a fi efectuat calculul
dobânzii?
      În conformitate cu prevederile art. 176 alin. (1) al Codului fiscal, cu excepţia cazurilor cînd legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea
sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele
stabilite la art.175 numai dacă acesta nu are restanţe.       Totodată, potrivit prevederilor art. 176 alin. (3) și (4) al Codului fiscal, dacă
suma plătită în plus şi suma care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită nu au fost restituite în termen de 45 de zile de la data
primirii cererii de către organul fiscal sau în alt termen prevăzut de legislaţia fiscală, pentru perioada cuprinsă între data primirii cererii
şi data compensării de către Trezoreria de Stat, contribuabilului i se plăteşte o dobîndă, calculată şi prezentată de către contribuabil
organului cu atribuţii de administrare fiscală. Calculul dobînzii se efectuează conform modului stabilit în articolul menționat. 
      În cazul impozitelor şi taxelor locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale, ordinul de plată va fi întocmit
de organul fiscal în baza documentelor prezentate de acest serviciu. Plata dobînzii se va efectua din bugetul în care au fost vărsate
impozitele şi taxele respective. 
      [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării Ordinul IFPS nr. 402 din 13.05.2015 (publicat în Monitorul
Oficial nr.131-138/961 din 29.05.2015) și modificării art. 176 alin. (3) din Codul fiscal prin Legea nr. 267 din 23.12.2011 (publicat în
Monitorul Oficial nr.13-14/32 din 13.01.2012)]
Arhiva
29.2.7.2.
Сum se restituie suma impozitului pe venit achitată în plus de către persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător?
        În conformitate cu prevederile art. 176 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea
sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele
stabilite la art.175 numai dacă acesta nu are restanţe.
        Conform alin. (21) din articolului menționat, persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător vor depune cererea
privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începînd cu 1 iunie – pentru cele prezentate în mod electronic şi 1 iulie a anului
ulterior celui pentru care se solicită restituirea – pentru cele prezentate pe suport de hîrtie, cu excepţia cazului în care persoana fizică
intenţionează să îşi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova.
        Cererea privind restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus de/de la persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, care
nu desfășoară activitatea de întreprinzător, se depune de către persoana fizică (sau de reprezentantul legal al acesteia) la subdiviziunile
SFS în a cărui rază se deservește.
        Modelul cererii privind restituirea sumei impozitului pe venit achitat/reținut în plus de/de la persoana fizică rezidentă a Republicii
Moldova, care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, și a listei documentelor ce urmează a fi anexate la cerere sunt prevăzute în
Ordinul SFS nr. 134 din 30 mai 2017 (publicat în Monitorul Oficial nr.181-189/1081 din 09 iunie 2017).
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul abrogării Ordinul IFPS nr. 402 din 13 mai 2015 (publicat în Monitorul
Oficial nr.131-138/961 din 29.05.2015)).
Arhiva
29.2.7.3.
Are drept să solicite şi să primească restituirea sumelor aferente impozitului pe venit achitate/reţinute în plus, persoana care administrează
succesiunea proprietarului decedat?
        Conform prevederilor art. 2162 alin. (4) din Codul civil, ţinîndu-se cont şi de prevederile art. 17 din Codul fiscal, prin derogare de la
alin.(3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana
defunctului, pe care cel ce a lăsat moştenirea le avea la momentul decesului, trec la moştenitor.
        În cazul în care persoana care la moment este deja decedată a depus anterior declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe
venit pentru perioadele fiscale pentru care se formează supraplata și a înaintat cererea de restituire a impozitului pe venit, dreptul de
încasare a impozitului pe venit achitat/reținut în plus face parte din activul succesorial, dacă acest drept este inclus în patrimoniu, de
comun cu eventualele obligații fiscale aferente persoanei decedate. 
        Prin urmare, dreptul la încasarea de către moștenitor a impozitului pe venit achitat în plus apare doar la emiterea de către organul
fiscal a deciziei privind restituirea acesteia, potrivit declarației și a cererii depuse de contribuabilul deja decedat. 
        Respectiv, moștenitorul acestui drept va prezenta cererea în formă liberă, la care va anexa documentul confirmativ privind obținerea
moștenirii cu mențiunea despre includerea în patrimoniul succesoral și a sumelor aferente impozitului pe venit achitat/reținut în plus
stabilite în decizia emisă de organul fiscal, ținîndu-se cont de termenul de prescripție prevăzut în art. 266 din Codul fiscal. 
        Totodată, în cazul în care moștenitorul solicită restituirea impozitului pe venit achitat în plus în același an în care a avut loc decesul,
iar persoana decedată nu este în viață cînd este termenul-limită de recepționare a cererilor de restituire, apariția dreptului la încasarea de
către moștenitor a impozitului pe venit achitat în plus nu apare, deoarece constatarea eventualei sume plătite în plus s-ar fi putut realiza
doar la depunerea declarației de către persoana defunctă. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în
vigoare 14.01.2019 ]
Arhiva
29.2.7.4.
În ce termen urmează a se efectua restituirea sumelor achitate/reţinute în plus la impozitul pe venit persoanelor fizice?
        Potrivit prevederilor art. 83 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele fizice care nu sînt obligate să prezinte declaraţia cu privire la
impozitul pe venit, la depistarea faptului de plată în plus la impozit, au dreptul să prezinte o declaraţie în care vor indica suma plătită în
plus la impozit, care urmează să fie restituită conform legislaţiei fiscale.
        Modul şi termenele de restituire a sumelor plătite în plus şi a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite se
reglementează de art. 175, 176 din Codul fiscal şi Ordinul SFS nr. 134 din 30 mai 2017 (publicat în Monitorul Oficial nr.181-189/1081 din
09 iunie 2017) cu privire la aprobarea modelului cererii privind restituirea sumei impozitului pe venit achitat/reţinut în plus de/de la
persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, şi a listei documentelor ce urmează a fi
anexate la cerere.
        Conform art. 175 alin. (2), (3), (4) din Codul fiscal, Compensarea se efectuează la iniţiativa Serviciului Fiscal de Stat sau la cererea
contribuabilului dacă legislaţia fiscală nu prevede altfel.
        În termen de pînă la 30 de zile de la apariţia circumstanţelor respective sau de la primirea cererii contribuabilului, Serviciul Fiscal de
Stat întocmeşte documentul de plată şi îl transmite Trezoreriei de Stat spre executare, în modul stabilit de Ministerul Finanţelor.
        În termen de 7 zile de la data primirii documentului de plată, Trezoreria de Stat trece, după caz, dintr-un cont al bugetului în alt cont
al aceluiaşi buget sau în contul unui alt buget sumele consemnate în documentul de plată. După executarea documentului de plată,
Trezoreria de Stat remite, după caz, Serviciului Fiscal de Stat sau Serviciului Vamal extrasul din conturile trezoreriale de venituri.
        Conform art. 176 alin. (21) din Codul fiscal, persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător vor depune cererea
privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începînd cu 1 iunie – pentru cele prezentate în mod electronic şi 1 iulie a anului
ulterior celui pentru care se solicită restituirea – pentru cele prezentate pe suport de hîrtie, cu excepţia cazului în care persoana fizică
intenţionează să îşi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova.
        Cererea privind restituirea sumei impozitului pe venit achitat/reținut în plus de/de la persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova,
care nu desfășoară activitate de întreprinzător este aprobată prin Ordinul SFS nr. 134 din 30 mai 2017.
        Articolul 176 alin. (3) al Codului fiscal, prevede că dacă suma plătită în plus şi suma care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi
restituită nu au fost restituite în termen de 45 de zile de la data primirii cererii de către organul fiscal sau în alt termen prevăzut de
legislaţia fiscală, contribuabilului i se plăteşte o dobîndă, calculată în funcţie de rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg),
stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică
monetară pe termen scurt, pentru perioada cuprinsă între data primirii cererii şi data compensării de către Trezoreria de Stat.
        Respectiv, termenul pentru efectuarea restituirii a sumelor achitate/reținute în plus la impozitului pe venit este de 37 de zile de la data
primirii cererii de către organul fiscal.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul abrogării Ordinul IFPS nr. 402 din 13 mai 2015 (publicat în Monitorul
Oficial nr.131-138/961 din 29.05.2015)).
Arhiva
29.2.7.5.
Care sunt documentele necesare de a fi prezentate de persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova la restituirea impozitului pe venit în
cazul în care aceasta a utilizat scutirea soției (soțului) decedate ulterior?
  În conformitate cu prevederile art.176 din Codul fiscal contribuabilul este în drept de a-și revendica dreptul la restituirea sumei plătite în
plus. Cererea de restituire a sumelor plătite în plus poate fi depusă în termen de 6 ani din data apariției lor conform art.266 din Codul
menționat. 
 De asemenea, în conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova aflată în
relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut la art.33 din cod, cu condiția că soția (soțul) nu
beneficiază de scutire personală. 
   Astfel, la depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, persoana fizică rezidentă poate beneficia de scutirea
soției (soțului) decedat pe parcursul anului fiscal, cu condiția că soția (soțul) nu a beneficiat pe parcursul anului fiscal de scutirea
personală. 
   Modelul Cererii de restituire a sumei impozitului pe venit achitat/reţinut în plus de/de la persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova,
care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, este prevăzut în Ordinul SFS nr. 134 din 30 mai 2017 (publicat în Monitorul Oficial
nr.181-189/1081 din 09 iunie 2017) și poate fi accesat pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat www.sfs.md. 
   În calitate de documente care vor servi drept temei pentru utilizarea scutirii menționate și care urmează a fi anexate la cererea de
restituire a impozitului pe venit în cazul decesului ulterior al soției (soțului) vor fi prezentate:
    - Copia buletinului de identitate sau a altui document ce confirmă identitatea persoanei (depunătorul Cererii); 
      - Copia certificatului de căsătorie; 
      - Copia certificatului de deces; 
     - și după caz copia documentului ce confirmă dreptul la utilizarea scutii majore. 
   (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul abrogării Ordinul IFPS nr. 402 din 13 mai 2015 (publicat în Monitorul
Oficial nr.131-138/961 din 29.05.2015)).
Arhiva
29.2.7.6.
Care sunt documentele necesare de a fi prezentate de persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova la restituirea impozitului pe venit în
cazul în care aceasta a utilizat scutirea soției (soțului)?
  În conformitate cu prevederile art.176 din Codul fiscal contribuabilul este în drept de a-și revendica dreptul la restituirea sumei plătite în
plus. Cererea de restituire a sumelor plătite în plus poate fi depusă în termen de 6 ani din data apariției lor conform art.266 din Codul
menționat. 
 De asemenea, în conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova aflată în
relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut la art.33 din cod, cu condiția că soția (soțul) nu
beneficiază de scutire personală. 
   Astfel, la depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, persoana fizică rezidentă poate beneficia de scutirea
soției (soțului), cu condiția că soția (soțul) nu a beneficiat pe parcursul anului fiscal de scutirea personală. 
   Modelul Cererii de restituire a sumei impozitului pe venit achitat/reţinut în plus de la persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova,
care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, este prevăzut în Ordinul SFS nr. 134 din 30 mai 2017 (publicat în Monitorul Oficial
nr.181-189/1081 din 09 iunie 2017) și poate fi accesat pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat www.sfs.md. 
     În calitate de documente confirmative ce vor servi drept temei pentru utilizarea scutirii menționate și care urmează a fi anexate la
cererea de restituire a impozitului pe venit vor fi prezentate: 
 - Copia buletinului de identitate sau a altui document ce confirmă identitatea persoanei; 
 - Copia buletinului de identitate sau a altui document ce confirmă identitatea soției (soțului);
 - Copia certificatului de căsătorie; 
       - și după caz copia documentului ce confirmă dreptul la utilizarea scutii majore

29.2.8.1.
Care este regimul fiscal pentru persoana fizică care efectuează donația unui bun?
        În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vîndut bunul donat la
un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării.
        Astfel, persoana fizică care face donație un bun în scopuri fiscale va constata venit. Venitul în scopuri fiscale va fi evaluat la valoarea
maximă din baza valorică ajustată a bunului donat sau prețul lui de piață la momentul donării.
        La determinarea obiectului impozabil cu impozitul pe venit, se va lua în calcul baza valorică a bunului donat.
        Bază valorică a activelor de capital se constată în conformitate cu prevederile art. 42 din Codul fiscal.
        Totodată, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul
încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea capitolului 5 din
Codul fiscal), publicată în M.O., 2016, nr. 472-477/(5905-5910)
Arhiva
29.2.8.2.
Care este regimul fiscal pentru persoana fizică care efectuează donația mijloacelor bănești?
        În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător se
consideră drept persoană care a obţinut venit în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate, în partea în care suma totală depăşeşte
venitul pe parcursul perioadei fiscale în care a fost făcută donaţia. Prevederile menționate nu se extind asupra persoanelor care fac donaţii
persoanelor care au calitatea de rudă, afin de gradul I, precum şi calitatea de soţ/soţie. 
        Astfel, persoana fizică care face donație a mijloacelor bănești în scopuri fiscale va constata venit. Venitul în scopuri fiscale va fi
evaluat în mărimea sumei mijloacelor bănești donate în partea în care aceasta depăşeşte venitul pe parcursul perioadei fiscale în care a
fost făcută donaţia. 
        Nu se constată venit în scopuri fiscale pentru persoanele fizice care au efectuat donație în folosul persoanelor care au calitatea de
rudă, afin de gradul I, precum şi calitatea de soţ/soţie.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.8.3.
Cum se reflectă în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit donația mijloacelor bănești constatate ca venit impozabil?
        În conformitate cu art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, precum și ale Regulamentului privind modul de completare a Declarației
persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, la determinarea obiectului impozabil cu impozitul pe venit se va declara donația sub
formă de mijloace bănești în partea în care aceasta depășește venitul impozabil obținut în perioada fiscală de raportare. 
        Astfel, la completarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, la poziția F1 se va reflecta venitul impozabil pînă la
constatarea sumei donațiilor mijloacelor bănești în scopuri fiscale (se indică valoarea pozitivă obținută din diferența (C5col.3 - DE), la
poziția F2 se va indica suma donației mijloacelor bănești efectuate (conform art.21 din Codul fiscal), la poziția F3 se efectuează
constatarea veniturilor sub formă de donație a mijloacelor bănești în scopuri fiscale (se indică valoarea pozitivă obținută din diferența
(F2- F1).  
[prevederi valabile pentru perioada fiscală 2019, inclusiv]
Arhiva
29.2.8.4.
În cazul efectuării donației unui activ de către persoana fizică, cum se determină obiectul impunerii cu impozitul pe venit?
        În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la
un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.         Venitul fiscal
reprezintă mărimea maximă din baza valorică ajustată al activului donat sau prețul lui de piață la momentul donării.
        Baza valorică ajustată a proprietății la momentul donației se determină în conformitate cu prevederile art. 42 din Codul fiscal,
separat pe fiecare obiect donat.
        Totodată, potrivit art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preț de piață, valoare de piață reprezintă prețul mărfii, serviciului, format prin
interacțiunea cererii și ofertei pe piața comerțului cu ridicata a mărfurilor, serviciilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor, serviciilor
identice – în urma tranzacțiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piața respectivă a
comerțului cu ridicata.
        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul
oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
        Respectiv, în cazul în care prețul de piață al activului donat este mai mare decît baza lui valorică, se va constata creștere de capital
determinată ca diferența dintre prețul de piață și baza lui valorică.
        În cazul în care prețul de piață al activului donat este mai mic sau egal cu baza lui valorică, nu se va constata obiect al impunerii cu
impozitul pe venit, deoarece nu este stabilită creșterea de capital.
        Totodată, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul
încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.2.8.5.
Care este regimul fiscal pentru persoana fizică cetățean al Republicii Moldova care a primit patrimoniu cu titlu de donație?
        Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de
donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit
neimpozabilă. 
        Reținerea finală a impozitului stabilit prin art.901 alin.(31) din Codul fiscal, în mărime de 6% din mărimea sumei mijloacelor băneşti
donate persoanelor fizice, scutește beneficiarul veniturilor de la includerea lor în componența venitului brut, precum şi de la declararea
acestora (art.901 alin.(4) din Codul fiscal). 
        Astfel, ținînd cont de prevederile menționate, patrimoniul primit cu titlu de donație de către persoana fizică rezidentă, care nu
desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepția celui stabilit prin art.901 alin.(31) din Codul fiscal, nu constituie obiect al impunerii cu
impozitul pe venit. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.8.6.
Care este regimul fiscal pentru cetățeni străini nerezidenți, precum și apatrizi - nerezidenți, care au primit patrimoniu cu titlu de donație?
 În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin
de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la
deduceri. 
 De asemenea, potrivit prevederilor art. 74 alin. (1) din Codul fiscal, veniturile nerezidenților obținute în Republica Moldova de la
persoane altele decît cele menționate la art. 90 urmează a fi supuse impozitului pe venit conform prezentului articol la cota specificată la
art. 91, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri. 
 Astfel, patrimoniul primit cu titlu de donație de către cetățeni străini nerezidenți, precum și apatrizi – nerezidenți, urmează a fi supus
impozitului pe venit la cota stabilită la art. 91 din Codul fiscal, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.
29.2.8.7.
Care este regimul fiscal pentru cetățeni străini rezidenți, precum și persoane fizice – apatrizi rezidenți, care a primit patrimoniu cu titlu de
donație?
        În conformitate cu prevederile art. 12 pct. 6) din Codul fiscal, venit financiar reprezintă venit obținut sub formă de royalty
(redevență), anuități, de la darea bunurilor în arendă, locațiune, de la uzufruct, pe diferența de curs valutar, de la activele ce au intrat în
mod gratuit, alte venituri obținute ca rezultat al activității financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activități
nu este regulată, permanentă și substanțială. 
        Respectiv, la primirea activului cu titlu de donație de către cetățeni străini rezidenți, precum și persoane fizice – apatrizi rezidenți, se
constată venit care se impozitează în modul general stabilit (art. 18 din Codul fiscal) la cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
 29.2.8.8.
Care este valoarea activului primit cu titlu de donație de către persoana fizică?
        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital se confirmă documentar
conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de
proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă.
        Astfel, valoarea activului primit cu titlu de donație de către persoana fizică constituie valoarea de piaţă la data dobîndirii dreptului de
proprietate aferent acesteia.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea capitolului 5 din
Codul fiscal), publicată în M.O., 2016, nr. 472-477/(5905-5910)
Arhiva
29.2.8.9.
Persoana fizică care a primit donație urmează să declare operațiunea respectivă?
 Luînd în considerație prevederile art. 83 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, precum și prevederile art. 20 din Codul fiscal, pentru persoana
fizică care primit donație nu apare obligațiunea de a declara operațiunea respectivă.
29.2.8.10.
Cum se impozitează cu impozitul pe venit operațiunea privind vinderea activelor primite cu titlu de donație de către persoana fizică?
        Venitul obținut de la realizarea ulterioară a activelor primite cu titlu de donație se va impozita pe principii generale.
        Luînd în considerare prevederile art. 39 din Codul fiscal, activul primit cu titlu de donație constituie activ de capital.
        Respectiv, la realizarea ulterioară a activului de capital în cazul în care venitul de la realizarea activului de capital este mai mare
decît baza lui valorică, determinată conform art. 42 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, se va constata creștere de capital determinată ca
diferența dintre venitul obținut și baza lui valorică.
        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscută peste nivelul
oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018

29.2.9.1.
Cine sunt subiecți ai impunerii ce desfășoară activități independente?
        În conformitate cu prevederile art.697 din Codul fiscal, în calitate de subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente care, fără a
constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității, obțin venituri din activitățile independente desfășurate în
domeniul comerțului cu amănuntul (cu excepția mărfurilor supuse accizelor), cu excepția activităților menționate la art.88, 90 și 901 din
Codul fiscal, în sumă ce nu depășește 600000 lei într-o perioadă fiscală.
29.2.9.2.
Care este cota impozitului pe venit care se aplică asupra venitului din activități independente?
        În conformitate cu prevederile art.6911 din Codul fiscal, cota impozitului pe venit constituie 1% din obiectul impunerii, dar nu mai
puțin de 3000 de lei.
         Conform prevederilor art.6910 din Codul fiscal obiect al impunerii este venitul obținut din activități independente obținut în
perioada fiscală de declarare. Venitul obținut din activități independente constituie venitul din desfășurarea activităților în domeniul
comerțului cu amănuntul (cu excepția mărfurilor supuse accizelor), adică suma încasată de la realizarea mărfurilor.
        Respectiv, calcularea impozitului pe venit se va efectua prin aplicarea cotei impozitului de 1% asupra venitului din activități
independente. În cazul în care suma impozitului determinat constituie mai puțin de 3000 lei contribuabilul este obligat, în temeiul
art.6911 din Codul fiscal, să achite impozitul în mărime de 3000 lei.
29.2.9.3.
Care este modul de înregistrare a activității independente de către persoanele fizice?
        În conformitate cu prevederile art.697 alin.(2) din Codul fiscal, dreptul la aplicarea regimului fiscal stabilit prin capitolul 102 din
Codul fiscal se realizează prin cererea depusă de către contribuabil la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat. Modelul Cererii de
înregistrare/încetare a activității și de înregistrare/radiere din evidență a MCC precum și documentele care urmează a fi anexate la cerere
sunt prevăzute prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.2 din 9 ianuarie 2017.
29.2.9.4.
Care sunt documentele necesare de a fi prezente pentru înregistrarea activității independente de către persoanele fizice?
        În conformitate cu prevederile art.697 alin.(2) din Codul fiscal, dreptul la aplicarea regimului fiscal stabilit prin capitolul 102 din
Codul fiscal se realizează prin cererea depusă de către contribuabil la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat.         Modelul Cererii de
înregistrare/încetare a activității și de înregistrare/radiere din evidență a MCC precum și documentele care urmează a fi anexate la cerere
sunt prevăzute prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.2 din 9 ianuarie 2017.
        Conform anexei nr.2 la Ordinul nominalizat, în calitate de documente care vor servi drept temei pentru înregistrarea activității
independente și a mașinii de casă și control (MCC) se recunosc:
a) copia buletinului de identitate;
b) copia de pe documentul ce atestă procurarea legală a MCC de pe piața internă (copia facturii sau a facturii fiscale după caz);
c) contractul privind asistența tehnică pentru MCC;
d) cartea tehnică;
e) registrul de evidență a serviciilor de asistență tehnică pentru MCC;
f) registrul MCC;
g) instrucțiunile de folosire, instalare, exploatare, întreținere a MCC;
h) copia documentului eliberat de instituția financiară ce confirmă deschiderea contului bancar (după caz);
i) înştiinţare de recepţionare a notificării privind iniţierea activităţii de comerţ, însoţită obligatoriu de copia notificării.
j) documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul public de asigurări sociale şi de asigurări obligatorii de asistenţă
medicală la momentul iniţierii activităţii independente.
        Copiile de pe documentele nominalizate se legalizează de către contribuabil prin aplicarea semnăturii.
        Persoanele fizice pentru a-și înregistra activitatea independentă urmează să se prezinte la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a
cărui rază teritorială de deservire îşi are adresa de domiciliu (conform domiciliului) cu cererea și documentele menționate.
Arhiva
29.2.9.5.
Care este obiectul impunerii pentru persoanele fizice ce desfășoară activități independente?
        În conformitate cu prevederile art. 6910 din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul din activități independente obținut în
perioada fiscală de declarare. 
        De asemenea, potrivit alin. (2) din articolul menționat, în scopul aplicării prevederilor capitolului 102  din Codul fiscal, valoarea de
returnare/ restituire a mărfii sau valoarea discontului (reducerii) urmează să micşoreze mărimea obiectului impunerii în perioada fiscală
în care a avut loc returnarea/restituirea mărfii ori s-a acordat discontul (reducerea), inclusiv în cazul în care vînzarea mărfurilor
respective a avut loc în perioadele fiscale precedente.
29.2.9.6.
Sunt în drept persoanele fizice ce desfășoară activități independente să solicite factura fiscală de la agenții economici pentru mărfurile
procurate în scopul utilizării drept document justificativ?
        Potrivit art. 698 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele fizice ce desfășoară activități independente aplică contabilitatea de casă în
conformitate cu art.44 alin.(2) din Codul fiscal. 
        Totodată, conform art. 698 alin. (2) din Codul fiscal, contribuabilii sunt obligați să folosească contabilitatea în partidă simplă,
conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor. 
        Conform pct.5 din Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 cu privire la executarea Decretului Președintelui Republicii
Moldova nr. 406-II din 23 decembrie 1997, prin care au fost aprobate conform anexelor nr. 1 și nr. 2 Nomenclatorul formularelor tipizate
de documente primare cu regim special și, respectiv, Instrucțiunea privind evidența, eliberarea, păstrarea și utilizarea formularelor
tipizate de documente primare cu regim special, prevederile hotărîrii respective se extind asupra entităților care, potrivit legislației în
vigoare, au obligativitatea ținerii contabilității. 
        Pornind de la cele menționate, persoana care desfășoară activități independente în calitate de cumpărător are dreptul să utilizeze în
scopuri fiscale formulare tipizate de documente primare cu regim special. 
        Astfel, pentru confirmarea procurărilor efectuate în cadrul desfășurării activității independente, persoanele fizice ce desfășoară
activități independente urmează să solicite factura fiscală de la agenţii economici pentru mărfurile procurate în scopul utilizării acesteia în
calitate de document justificativ al procurărilor.
29.2.9.7.
Care este documentul care confirmă procurările efectuate de către persoanele fizice ce desfășoară activități independente de la persoanele
fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător?
        Potrivit prevederilor art. 698 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele fizice ce desfășoară activități independente aplică contabilitatea de
casă în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Codul fiscal. 
        Totodată, conform art. 698 alin. (2) din Codul fiscal, în scopuri fiscale, contribuabilii sînt obligaţi să ţină evidenţa vînzărilor şi
procurărilor conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi să utilizeze maşina de casă şi de control la efectuarea decontărilor în
numerar în modul stabilit de Guvern pentru contribuabilii care ţin evidenţa contabilă. 
        Potrivit pct. 10 din Indicațiile metodice privind particularităţile ţinerii evidenţei vînzărilor şi procurărilor în scopuri fiscale de către
persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente, anexa nr.6 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2 din 9 ianuarie 2017, în cazul
achiziţiei produselor de la persoanele fizice-cetăţeni care nu practică activitate de întreprinzător, persoana fizică ce desfăşoară activităţi
independente este obligată să întocmească Borderoul de achiziţie al persoanei fizice ce desfăşoară activităţi independente (în continuare –
borderou) conform anexelor nr.7 şi 8 la ordinul menționat. 
        La încheierea perioadei fiscale (anului calendaristic) borderoul se prezintă Serviciului Fiscal de Stat pe suport de hîrtie sau în format
electronic, nu mai tîrziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de gestiune.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare din 01.01.2018, Hotărîrii Guvernului nr.543 din
12.06.2018, în vigoare 15.09.2018 ]
Arhiva
 29.2.9.8.
Urmează ca persoanele menționate la art. 90 din Codul fiscal să rețină un impozit în mărime de 5% potrivit art. 90 1 alin. (35) din Codul fiscal
din plățile efectuate în folosul persoanei fizice ce desfășoară activitate independentă?
        Potrivit art. 5 pct. 361) din Codul fiscal, activitate independentă reprezintă activitatea de comerț desfăşurată de către o persoană
fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfășurării căreia se obține venit. 
        În calitate de subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru
desfăşurarea activităţii, obţin venituri din activităţile independente desfășurate în domeniul comerțului cu amănuntul (cu excepția
mărfurilor supuse accizelor), cu excepția activităților menționate la art. 88, 90 şi 901, în sumă ce nu depășește 600000 lei într-o perioadă
fiscală (art. 697 alin. (1) din Codul fiscal). 
        În temeiul prevederilor art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 5% din
plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor țărănești (de fermier) şi a
persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale
regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obținute de către acestea aferente livrării producției din fitotehnie şi horticultură în formă
naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu
excepția laptelui natural.  
        Astfel, persoanele menționate la art.90 alin.(1) din Codul fiscal, urmează să reţină un impozit în conformitate cu 901  alin.(35) din
Codul fiscal, din plățile efectuate în folosul persoanei ce desfășoară activitate independentă. 
        Respectiv, livrarea menționată a producției, de către persoanele ce desfășoară activitate independentă, urmează a fi confirmată prin
documentul primar cu regim special “Act de achiziţie a mărfurilor”, formularul tipizat al căruia aprobat prin Ordinul Ministerului
Finanţelor nr.130 din 30.09.2010. 
        Livrarea menționată nu va fi indicată de către persoana, ce desfășoară activitate independentă, în ”Borderoul de achiziţie a
producţiei din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau a obiectelor regnului vegetal”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr 3 din
02.01.2020 și fără a reflecta venitul obținut în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice care desfășoară activitate
independentă (Forma AI17) (art.901 alin.(4) din Codul fiscal). 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.9.9.
Care este documentul confirmativ care urmează a fi prezentat la importul/introducerea în Republica Moldova a bunurilor de către persoanele
fizice care desfășoară activități independente?
        Conform prevederilor art. 5 pct. 361) din Codul fiscal, activități independente sînt activităţi de comerț desfășurate de către o
persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfășurării cărora se obține
venit. 
        Totodată, în temeiul prevederilor art. 697 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii sînt persoanele fizice rezidente care, fără a
constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității, obțin venituri din activitățile independente desfășurate în
domeniul comerțului cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor), cu excepţia activităților menţionate la art.88, 90 şi 901, în
sumă ce nu depășește 600000 lei într-o perioadă fiscală. 
        Pentru desfășurarea activității independente persoanele menționate se înregistrează la Serviciul Fiscal de Stat în baza cererii depuse.
Dovadă a înregistrării fiscale servește confirmarea luării la evidență fiscală (art. 6913 alin. (3) din Codul fiscal). 
        Menționăm că modelul formularului-tip ,,Confirmarea privind luarea la evidența fiscală a persoanelor fizice care desfășoară
activitate independentă” este aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2 din 9 ianuarie 2017 privind aprobarea unor formulare
tipizate aferente activității persoanelor fizice care desfășoară activitate independentă (anexa nr. 3). 
        Totodată, potrivit art. 5 alin. (6) din Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii
Moldova de către persoanele fizice nr.1569-XV din 20 decembrie 2002, bunurile destinate activităţii în domeniul comerţului cu amănuntul
pot fi declarate în regim vamal de import numai de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente, conform art. 5 pct. 361)
din Codul fiscal, înregistrate în modul stabilit. La importul acestor bunuri se vor achita drepturile de import. Importul se va permite doar
pentru mărfurile care fac obiectul activităţii desfăşurate în comerţul cu amănuntul de către persoanele fizice ce desfăşoară activităţi
independente. 
        Astfel, la importul/introducerea în Republica Moldova a bunurilor, persoanele fizice care desfășoară activități independente de
comerț cu amănuntul urmează să prezinte în calitate de document confirmativ ,,Confirmarea privind luarea la evidența fiscală a
persoanelor fizice care desfășoară activitate independentă”.
29.2.9.10.
Cum urmează a fi deduse cheltuielile suportate pentru procurarea mașinii de casă și de control de către persoanele care desfășoară activitate
independentă în primul an de activitate?
        Potrivit prevederilor art. 6911 alin. (1) din Codul fiscal, cota impozitului pe venit constituie 1% din obiectul impunerii, dar nu mai
puțin de 3000 lei, stabilit pentru persoanele fizice ce desfășoară activități independente. 
        Obiect al impunerii este venitul din activitatea independentă obținut în perioada fiscală de declarare (art. 6910 alin. (1) din Codul
fiscal). 
        În temeiul prevederilor art. 6911 alin. (2) din Codul fiscal, în prima perioadă fiscală contribuabilul este în drept să diminueze suma
impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționarea) mașinii de casă şi de control utilizate în
activitate. 
        Prin perioadă fiscală se înțelege anul calendaristic la a cărui încheiere se determină venitul din activitate (art. 699 alin. (1) din Codul
fiscal). 
        De asemenea, potrivit art. 6912 alin. (4) din Codul fiscal, Declarația cu privire la impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de data
de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. 
        Calcularea impozitului pe venit se efectuează anual potrivit art. 6912 alin. (2) din Codul fiscal. 
        Astfel, persoana care desfășoară activități independente este în drept să își diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma
cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționarea) mașinii de casă şi de control utilizate în activitate doar în primul an de activitate
prin Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice (forma AI17) aprobată prin Ordinul MF nr.2 din 9 ianuarie 2017.
29.2.9.11.
Care este perioada fiscală pentru care se determină venitul din activitatea independentă?
        Potrivit art. 699 alin. (1) din Codul fiscal, prin perioadă fiscală se înţelege anul calendaristic la a cărui încheiere se determină venitul
din activitate.  
        De asemenea, potrivit alin. (2) al articolului, pentru contribuabilii care iniţiază activitatea în cursul perioadei fiscale, perioadă fiscală
se consideră perioada de la data înregistrării contribuabilului în Registrul fiscal de stat, în conformitate cu art. 6913, şi pînă la încetarea
activității în decursul anului sau pînă la finele anului calendaristic.  
        Pentru contribuabilii care încetează activitatea în cursul perioadei fiscale, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul
anului calendaristic şi pînă la data radierii contribuabilului din Registrul fiscal de stat (art. 699 alin. (3) din Codul fiscal).
29.2.9.12.
Care este modul de calculare, achitare și declarare a impozitului pe venit din activități independente?
        Potrivit art. 6912 alin. (1) din Codul fiscal, calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra
venitului din activităţi independente, care nu poate constitui mai puţin de 3000 de lei anual. 
        Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, calcularea impozitului se efectuează anual. Achitarea impozitului la buget se efectuează în rate,
trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător. 
        Impozitul pe venit se achită integral la contul trezorerial de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale conform adresei de
domiciliu/reşedinţă a contribuabilului (art. 6912 alin. (3) din Codul fiscal). 
        În temeiul alin.(4) al articolului menționat, Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de data de 25 martie a
anului următor perioadei fiscale de declarare. Formularul Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice (forma AI17) este
aprobată prin Ordinul MF nr.2 din 9 ianuarie 2017.
29.2.9.13.
Este obligată persoana fizică care desfășoară activitate independentă să se asigure social?
        Articolul 4 pct. 3) lit. d) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nr. 489-XIV din 08.07.1999, prevede asigurarea
obligatorie a persoanele autorizate să desfășoare activitate independentă, şi conform punctului 1.6 din anexa nr. 3 la Legea bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 281 din 15.12.2017 „persoane fizice ce desfăşoară activitate independentă în domeniul
comerțului cu amănuntul” sunt specificate ca categorie de plătitori a contribuţiilor de asigurări sociale de stat, acestea urmând să se
asigure obligatoriu pe bază de contract individual încheiat cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, plătind contribuții de asigurări sociale
de stat în sumă de 8424 de lei pe an, dar nu mai puţin de 1/12 (702 lei) lunar.
29.2.9.14.
Are obligația, persoana fizică care desfășoară activitate independentă, să achite primele de asigurare obligatorie de asistență medicală?
        Potrivit punctului 3 din anexa nr.2 la Legea 1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitate a
primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, persoanele ce desfășoară activități independente în domeniul comerțului cu
amănuntul (cu excepția mărfurilor supuse accizelor) sunt incluse în categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medical în sumă fixă, care se asigură în mod individual.
29.2.9.15.
Cum urmează să ducă evidența vînzărilor și procurărilor persoanele care desfășoară activitate independentă?
        La efectuarea decontărilor în numerar pentru operaţiunile economice cu plătitorii, persoanele fizice ce desfăşoară activităţi
independente sunt obligate să utilizeze maşina de casă şi de control la efectuarea decontărilor în numerar în modul stabilit de Guvern,
eliberând plătitorilor bonurile de casă emise de acestea.
        Persoana fizică ce desfăşoară activităţi independente înregistrează vînzările şi procurările în Registrul-jurnal de vînzări şi procurări
(pct.12 Indicaţii metodice privind particularităţile ţinerii evidenţei vînzărilor şi procurărilor în scopuri fiscale de către persoanele fizice ce
desfăşoară activităţi independente, aprobate prin Ordinul MF nr.2 din 9 ianuarie 2017).
        La întocmirea Registrului-jurnal persoana fizică ce desfăşoară activităţi independente trebuie să respecte următoarele cerinţe:
1) Registrul-jurnal se întocmeşte într-un exemplar pe suport de hîrtie pentru fiecare perioadă fiscală de gestiune, cu excepţia cazului
prevăzut la subpct.7);
2) filele Registrului-jurnal pe suport de hîrtie se numerotează în ordine crescătoare şi se şnuruiesc. Pe ultimă filă a Registrului-jurnal se
indică data şi numărul de file confirmate prin semnătura persoanei fizice ce desfăşoară activităţi independente;
3) înregistrările se efectuează în ordine cronologică în baza documentelor justificative;
4) vînzările şi procurările în valută străină se reflectă în Registrul-jurnal în monedă naţională conform cursului oficial al Băncii Naţionale
a Moldovei la data încasării veniturilor sau efectuării cheltuielilor (plăţilor);
5) în Registrul-jurnal se înregistrează doar vînzările şi procurările legate de activitatea independentă;
6) sumele veniturilor şi cheltuielilor se totalizează la finele perioadei fiscale de gestiune sau, după caz, pe fiecare lună (trimestru) cu total
cumulativ de la începutul perioadei fiscale de gestiune;
7) dacă la sfîrşitul perioadei fiscale de gestiune în Registrul-jurnal a rămas spaţiu nefolosit (foi curate), acest registru poate fi folosit
pentru înregistrarea vînzărilor şi procurărilor anului de gestiune imediat următor.
        Persoana fizică ce desfăşoară activităţi independente este obligată să păstreze Registrele-jurnal, Registrele MCC, copia borderoului şi
documentele justificative pe o perioadă de cel puţin 4 ani.
29.2.9.16.
În cazul încetării activității în decursul anului sau pînă la finele anului calendaristic, care va fi suma limită a impozitului pe venit necesară
achitării?
        Potrivit art. 6911 alin.(3) din Codul fiscal, pentru contribuabilii care încetează activitatea pe parcursul perioadei fiscale, cota
impozitului pe venit constituie 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puţin de 250 de lei pentru fiecare lună în care a desfăşurat
activitate.
[Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr.229 din 01.11.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.
441-447/705 din 30.11.2018)]
29.2.9.17. Se permite în cadrul activității independente să se comercializeze mărfuri de producție proprie?
        Conform art.5 pct. 361) din Codul fiscal activităţi independente reprezintă activităţi de comerţ desfăşurate de către o persoană fizică
rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfăşurării cărora se obţine venit. 
        Capitolul 102 din Codul fiscal reglementează regimul fiscal al persoanelor fizice ce desfăşoară activităţi independente. 
        Totodată, în conformitate cu art. 3 din Legea cu privire la comerţul interior nr. 231/2010 activitate de comerţ reprezintă activitate de
întreprinzător iniţiată în baza raporturilor stabilite în domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau procurate, precum şi
în domeniul executării diverselor lucrări şi prestării serviciilor aferente vînzării mărfurilor, avînd ca scop satisfacerea intereselor
economice private şi asigurarea unei surse de venit. 
        Respectiv, persoanele fizice în cadrul activității independente au dreptul să comercializeze mărfuri de producție proprie.

29.2.10.1.
Misiunile diplomatice au obligația de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni
ai Republicii Moldova, aferente transmiterii în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietății imobiliare?
        Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: 
a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a
persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau
horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103 din cod; 
b) reprezentanţă conform art.5 pct.20 din cod); 
c) reprezentanţă permanentă; 
d) instituţie; 
e) organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică. 
        Reieșind din prevederile art.90 alin.(1) din Codul fiscal, misiunile diplomatice nu au obligația de a reține impozitul pe venit la sursa
de plată din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, aferente transmiterii în posesie şi/sau în
folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superfici) proprietatea imobiliară. 
        Conform prevederilor art. 901 alin. (34) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art. 54, precum şi altor persoane decît cele specificate la art. 90 din Codul fiscal în
posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea
lunară a contractului.
        Persoanele menţionate sînt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la
Serviciul Fiscal de Stat. Acest impozit se achită lunar cel tîrziu la data de 2 a lunii în curs sau în avans, în modul stabilit de Serviciul Fiscal
de Stat. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) după data de 2,
termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului.
Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget. 
        Prevederile art. 901 alin. (4) din Codul fiscal stabilesc că, beneficiarul veniturilor respective nu va include în componența venitului
brut, precum şi în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit veniturile menționate.
        Astfel, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, și transmit misiunilor diplomatice în posesie şi/sau în folosinţă
(locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietatea imobiliară, au obligația de a înregistra contractul încheiat și de achita impozitul pe
venit în modul și termenii stipulați de prevederile art. 901 alin. (34) din Codul fiscal. 
        În cazul neînregistrării contractului de locaţiune, arendă, uzufruct, superficie privind proprietatea imobiliară şi al neachitării
impozitului din venitul obţinut, Serviciul Fiscal de Stat va estima venitul persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător
prin metode şi surse indirecte, în conformitate cu prevederile art.189 şi 225 din Codul fiscal.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.2.10.2.
Cum urmează să fie înregistrată transmiterea în locațiune a proprietății imobiliare de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de
întreprinzător, altor subiecți decât cei specificați la art.90 din Codul fiscal?
        Contractul de locațiune este obiect al dreptului civil, fiind reglementat de art.1251 din Codul civil, potrivit căruia o parte (locator) se
obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar
aceasta se obligă să plătească chirie.
        Conform prevederilor art.1252 din codul nominalizat, contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.
        Totodată, în cazul lipsei unui asemenea contract, potrivit pct.4 din Ordinul nr.622 din 13 noiembrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat
propune persoanei fizice-locator să depună o Declaraţie-cerere (anexa nr.2), prin care va specifica numele, prenumele, patronimicul, codul
fiscal al persoanei fizice-locator precum şi numele, prenumele, patronimicul, codul fiscal al persoanei fizice-locatar, bunul dat în locaţiune
(suprafaţa în m2), termenul locaţiunii și preţul locaţiunii.
        În cazul neînregistrării contractului de locaţiune, arendă, uzufruct al proprietăţii imobiliare şi neachitării impozitului din venitul
obţinut, Serviciul Fiscal de Stat va estima venitul persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prin metode şi surse
indirecte, în conformitate cu prevederile art.189 şi 225 din Codul fiscal.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în
vigoare 14.01.2019 ]
Arhiva
29.2.10.3.
Cum se determină impozitul pe venit în cazurile cînd persoana fizică obține venit de la înstrăinarea și/sau transmiterea în locațiune a
proprietății ce îi aparține (inclusiv mai multe bunuri imobiliare) care anterior au fost obținute din contracte de investiții? Apare obligația în acest
caz de a se înregistra сa întreprinzător individual sau sub o altă formă organizatorică juridică?
        Codul fiscal stipulează expres norme de impozitare pentru persoanele fizice aferente situației expuse. 
        Contribuabilii care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital, urmează să determine creşterea sau pierderea de
capital conform prevederilor Capitolului 5 „Creşterea şi pierderea de capital" din Codul fiscal. 
        Concomitent, pentru ca contribuabilul să poată să-și onoreze obligațiunile fiscale aferente venitul obținut de la darea în locațiune a
proprietății contribuabilului - persoanei fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, transmise în folosul unei persoane fizice sau
unei persoane juridice, Codul fiscal distinge două regimuri separate de determinare a obligațiilor fiscale aferente, în dependență de cine
este beneficiarul serviciului. 
        În cazurile cînd are loc transmiterea în locațiune a imobilului în folosul unei persoane fizice, se aplică normele de impozitare
prevăzute la art.901 alin.(34) din Codul fiscal. 
        În cazul transmiterii în locațiune a bunului imobil unei persoane specificate la art.90 din CF, de către persoanele fizice care nu
desfășoară activitate de întreprinzător, se vor aplica prevederile art. 901 alin.(3) din Codul fiscal. 
        Prevederile legislative nominalizate, la efectuarea operațiunilor menționate anterior aferente bunurile imobiliare a persoanei fizice ce
nu desfășoară activitate de întreprinzător, nu generează obligația de a se înregistra сa întreprinzător individual sau sub o altă formă
organizatorică juridică.
29.2.10.4. Cum se determină impozitul pe venit în cazurile cînd persoana fizică obține venit de la transmiterea în locațiune a unui bun mobil în
folosul altei persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător?
        Conform art. 18 lit. d) din Codul fiscal, veniturile din chirie (arendă) sunt surse de venit impozabile și se includ în venitul brut. 
        Astfel, persoana fizică care obține venit de la transmiterea în locațiune a unui bun mobil în folosul altei personae fizice, urmează să
supună impozitării venitul obținut conform cotei stabilite la art. 15 lit.a) din Codul fiscal. 
        Obligativitatea prezentării Declarației de către persoana fizică rezidentă este reglementată de prevederile art. 83 alin. (2) din Codul
fiscal.
29.2.10.5. Apare obligația de a înregistra la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat contractul de locațiune încheiat, dacă are loc transmitere în
folosință a unui bun mobil?
        Obligativitatea și particularitățile înregistrării contractelor de locațiune este reglementată de prevederile art. 901 alin. (34) din Codul
fiscal și Ordinul SFS nr.622 din 13.11.2018, și se răsfrînge exclusiv asupra bunurilor imobiliare. 
        Astfel, în cazul transmiterii în locațiune a unui bun mobil, nu apare obligația de a înregistra contractul respectiv la una din
subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat.
29.2.10.6. Cine sunt subiecții ce urmează să întegistreze contractul de transmitere în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a
proprietății imobiliare la Serviciul Fiscal de Stat?
Subiecți ai impunerii ce urmează să înregistreze contractul de locațiune la Serviciul Fiscal de Stat sunt persoanele fizice care nu
desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele specificate la art.90
din Codul fiscal, în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară.
29.2.10.7. În ce termen persoanele fizice sunt obligate să înregistreze contractul de transmitere în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă,
uzufruct) a proprietății imobiliare?
Persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane
decât cele specificate la art.90 din Codul fiscal, în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, în termen
de 3 zile de la data încheierii contractului.
29.2.10.8. Unde urmează persoana fizică să înregistreze contractul de transmitere în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a
proprietății imobiliare?
Contractul de transmitere în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietății imobiliare urmează a fi înregistrat la orice
subdiviziune a Serviciuilui Fiscal de Stat sau sau electronic prin intermediul serviciului electronic SIA “e-Cerere” modulul “Cererea de
înregistrare a contractelor de dare în locaţiune a bunurilor imobiliare de către persoanele fizice”.
29.2.10.9. Este oare posibilă înregistarea contractului de transmitere în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietății
imobiliare fără a fi necesară deplasarea la subdiviziunea Serviciul Fiscal de Stat?
        În cazul imposibilității deplasării contribuabilului la Serviciul Fiscal de Stat pentru a depune Declarația-Cerere, poate remite
subdiviziunii SFS, prin intermediul unei scrisori recomandate, Declarația-Cerere cu anexarea documentelor confirmative. Data
înregistrării va fi considerată data la care scrisoarea a fost depusă la oficiul poștal. Data înregistrării contractului, remis prin e-mail se va
considera data recepționării Declarație-Cerere. 
        Concomitent, contribuabilul are posibilitatea să o depună eletronic prin potalul SIA „e-Cerere” modulul „Cererea de înregistrare a
contractelor de dare în locațiune a bunurilor imobiliare de către persoanele fizice” în cazul în care acesta dispunde de cheie electronică.
Pentru informații suplimentare cu referire la obținerea cheii electronice puteți contacta Centrul unic de apel al Serviciului Fiscal de Stat la
telеfonul 0 8000 1525 (apel gratuit).
29.2.10.10. Care este mărimea impozitului ce urmează a fi achitat de către persoanele fizice ce transmit persoanelor specificate la art.54, precum
şi altor persoane decât cele specificate la art.90 din Codul fiscal din transmiterea în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a
proprietății imobiliare?
Persoanele fizice, care transmit în posesie şi/sau în folosință (locațiune, arendă, uzufruct) proprietăți imobiliare altor persoane decât cele
specificate la art.90 din Codul fiscal din transmiterea în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietății imobiliare,
achită impozit pe venit în mărime de 7% din valoarea contractului.
29.2.10.11. Care este termenul de achitare a impozitului pe venit din transmiterea în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a
proprietății imobiliare?
        Impozitul se achită lunar cel târziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie
şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii
contractului. În cazul când contractul de către persoana fizică a fost încheiat după data de 2 a lunii, atunci termenul de plată în această
lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului, și aceasta urmează să înregistreze Declarația-Cerere la DDF în termen de 3 zile
din data încheierii contractului.
29.2.10.12. În ce caz Servicul Fiscal de Stat poate să refuze înregistrarea Declarației-Cerere?
        În cazul în care la momentul depunerii Declarației-Cerere privind înregistrarea contractului de transmitere în posesie și/sau folosinţă
(locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietății imobiliare de către locator funcționarul fiscal depistează că Declarația-Cererea nu conține
elemente obligatorii în baza cărora urmează a fi înregistrată Declarația-Cererea sau reprezentantul legal nu-și confirmă statutul său prin
procură, acesta este în drept să refuze înregistratea acesteia

29.2.11.1. În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat nu validează desemnarea procentuală?

        Potrivit pct.20 din Regulamentul cu privire la mecanismul desemnării procentuale aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.1286 din 30.11.2016, Serviciul Fiscal de Stat nu validează desemnarea procentuală în următoarele cazuri: 
        1) declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală a fost depusă după termenul stabilit de
legislația fiscală; 
        2) beneficiarul desemnării procentuale nu este inclus în Lista actualizată a beneficiarilor, publicată de către Agenția
Servicii Publice; 
        3) contribuabilul persoană fizică are datorii la impozitul pe venit pentru perioadele anterioare perioadei fiscale în care a
fost efectuată desemnarea procentuală; 
        4) contribuabilul persoană fizică nu a achitat impozitul pe venitul declarat din care s-a efectuat desemnarea procentuală; 
        5) contribuabilul persoană fizică a indicat mai mulți beneficiari în declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit
pentru perioada fiscală.

29.3.1.1.
Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care o persoană juridică achită venituri persoanelor fizice care desfăşoară
activitate profesională în sectorul juridic de la transmiterea în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietății
mobiliare și imobiliare?
        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 reţin un impozit în mărime de
10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie
şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. 
         Potrivit art. 5 pct. 362) din Codul fiscal, activitate profesională în sectorul justiţiei – este activitate permanentă desfăşurată în
cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc,
administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară. 
         Conform prevederilor legislațiilor care reglementează activitățile desfășurate de către avocat, avocat-stagiar, notar public,
executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară, traducător/interpret
autorizat, aceștia sunt persoane fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. 
         Prin urmare se constată că are loc o tranzacţie între o persoană fizică şi o persoană juridică. Respectiv, din veniturile
obţinute de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie), îndreptate în folosul persoanelor fizice
care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției urmează a fi reţinut un impozit în mărime de 10% (conform art. 901 alin.(3)
al Codului fiscal). 
        Astfel, reieșind din prevederile art. 901 alin. (4) din Codul fiscal, reținerea impozitului pe venit menționată este finală, și
beneficiarul( persoană care desfăşoară activitate profesională în sectorul juridic) nu va include venitul respectiv în componența
venitului brut, precum şi în Declarația cu privire la impozitul pe venit, veniturile menționate. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.3.1.2.
Care este modalitatea de declarare a veniturilor obținute de către persoana fizică cetăţean care a obţinut venituri altele decât veniturile din
activitatea profesională în sectorul justiției?
        Începând cu 1 ianuarie 2017 persoana care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției prezintă Declaraţia cu
privire la impozitul pe venit potrivit formei aprobate de Ministerul Finanțelor.
        Venitul persoanei care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției, obţinut din activitatea profesională, se
impozitează conform cotei de 18%, prevăzută pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, stabilită
la art. 694 din Codul fiscal.
        În cazul în care persoana care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției pe parcursul anului fiscal a obţinut
venituri altele decât veniturile din activitatea profesională, atunci aceasta urmează să prezinte Declaraţia persoanei fizice cu privire la
impozitul pe venit, indicând în ea veniturile impozabile obţinute ca persoană fizică care nu practică activitate profesională.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-
320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.3.1.3.
Urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată persoanele, care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, din veniturile de
la darea în locațiune a imobilului de către persoanele fizice?
        Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile
obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă
(locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. 
        Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către
orice: 
a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a
persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie
şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103 din cod; 
b) reprezentanţă conform art.5 pct.20 din cod); 
c) reprezentanţă permanentă; 
d) instituţie; 
e) organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică. 
        Astfel, deoarece persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției se prezintă ca persoane fizice,
acestea nu pot fi atribuite la persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal și respectiv, asupra lor nu se rasfrîng prevederile art.
901 alin. (3) din Codul fiscal. 
        Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (34) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art. 54, precum şi altor persoane decît cele specificate la art. 90 din
Codul fiscal în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de
7% din valoarea lunară a contractului. 
        Persoanele menţionate sînt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat
la Serviciul Fiscal de Stat. Acest impozit se achită lunar cel tîrziu la data de 2 a lunii în curs sau în avans, în modul stabilit de Serviciul
Fiscal de Stat. 
         Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) după data
de 2, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se
va restitui din buget. 
        În cazul neînregistrării contractului de locaţiune, arendă, uzufruct, superficie privind proprietatea imobiliară şi al neachitării
impozitului din venitul obţinut, Serviciul Fiscal de Stat va estima venitul persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător
prin metode şi surse indirecte, în conformitate cu prevederile art.189 şi 225 din Codul fiscal. 
        Concomitent, conform art. 901 alin. (4) din Codul fiscal, beneficiarul veniturilor respective nu va include în componența
venitului brut, precum şi în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit veniturile menționate. 
        Cît privește, Biroul asociat de avocați (fondat de doi şi mai mulți avocați (fondatori ai biroului)), care se prezintă în raporturile
juridice ca persoană juridică, acesta potrivit art.90 1 alin. (3) din Codul fiscal, este obligat să rețină la sursa de plată impozitul pe venit
în mărime de 10% din veniturile persoanei fizice, care transmite imobilul în locațiune.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.3.1.4.
Urmează să se rețină, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% conform prevederilor art. 90 alin. (2) din Codul fiscal din plăţile
efectuate în folosul persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei?
        Regimul fiscal privind impozitarea activității profesionale în sectorul justiţiei este reglementat de prevederile Capitolului 10 1 al
titlului II din Codului fiscal. 
        În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) din Codul fiscal, impozitul pe venit ce se reţine în prealabil, ca parte a
impozitului, din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor
individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103 din Codul fiscal, pe veniturile
obţinute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal. 
        Astfel, din plăţile efectuate în folosul persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiţiei nu se reține, ca
parte a impozitului, suma în mărime de 12%.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.3.1.5.
Întrebarea se regăsește la nr.29.3.1.4 
Arhiva [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.122 din 16.08.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 din 06.09.2019,
în vigoare 01.01.2020]
29.3.1.6.
Întrebarea se regăsește la nr.29.3.1.4 
Arhiva [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.122 din 16.08.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 din 06.09.2019,
în vigoare 01.01.2020]
29.3.1.7.
Arhivă[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.137 din 03.07.2015, Monitorul Oficial al R. Moldova, 224-233 art. 445, în vigoare
din 21.08.2015]
29.3.1.8.
Întrebarea se regăsește la nr.29.3.1.4 
Arhiva [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.122 din 16.08.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 din 06.09.2019,
în vigoare 01.01.2020]
29.3.1.9.
Întrebarea se regăsește la nr.29.3.1.4
Arhiva: [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.122 din 16.08.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 din 06.09.2019,
în vigoare 01.01.2020]
29.3.1.10.
Se regăsește la nr.29.3.1.4.
29.3.1.11.
Care este perioada fiscală privind determinarea impozitului pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul
juridic?
        În conformitate cu prevederile art. 695 alin. (2) din Codul fiscal în vigoare de la 1 ianuarie, calcularea impozitului se
efectuează anual. 
        De asemenea, conform art. 121 alin. (1) din Codul fiscal, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul
calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.
        Potrivit art. 695 alin. (4) din Codul fiscal, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de 25 martie a
anului următor perioadei fiscale de declarare.
Arhiva
29.3.1.12.
În arhivă [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.122 din 16.08.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 din
06.09.2019, în vigoare 01.01.2020]
 29.3.1.13.
În arhiv, potrivit Ordinului IFPS nr. 358 din 9 martie 2017.
29.3.1.14.
Care este obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției?
        Impozitarea persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției se va efectua în conformitate cu
prevederile capitolului 101 „Impozitarea persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției” din Codul fiscal.
        Astfel, potrivit art. 692 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul impozabil obţinut de subiectul impunerii
din desfăşurarea activităţii profesionale în sectorul justiţiei în perioada fiscală de declarare. Contribuabilii persoane juridice aplică
contabilitatea de angajamente în conformitate cu art.44 alin.(3), iar contribuabilii persoane fizice – contabilitatea de casă în
conformitate cu art.44 alin.(2) din Codul fiscal.
        Totodată, conform art. 693 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor aferente activităţii profesionale în
sectorul justiţiei, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, conform prevederilor cap. 3 din titlul II al
Codului fiscal.
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.69 2  din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în vigoare
01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)
Arhiva
29.3.1.15.
Сe cotă privind impozitarea venitului impozabil aplică persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției?
        În conformitate cu prevederile art. 694 din Codul fiscal, pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul
justiției cota impozitului pe venit constituie 18% din obiectul impunerii.
29.3.1.16.
Care este modul de calculare a impozitului pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției?
        În conformitate cu prevederile art. 69 5 alin. (1) din Codul fiscal, calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea
cotei impozitului asupra venitului impozabil obţinut din desfăşurarea activităţii profesionale în sectorul justiţiei.
29.3.1.17.
Care este termenul de achitare a impozitului pe venit de către persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției?
        În conformitate cu prevederile art. 695 alin. (2) din Codul fiscal, achitarea impozitului la buget se efectuează în rate,
trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător.
29.3.1.18.
Care este termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele care desfăşoară activitate profesională în
sectorul justiției?
        În conformitate cu prevederile art. 695 alin. (4) din Codul fiscal, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă nu mai
tîrziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare.
29.3.1.19.
Care este modalitatea de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele care desfăşoară activitate profesională în
sectorul justiției?
        În conformitate cu prevederile art. 695 alin. (6) din Codul fiscal, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă utilizînd,
în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art. 187 alin. (21).
        Totodată, potrivit art. 187 alin. (21) din Codul fiscal, darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode
automatizate de raportare electronică, în forma şi în modul reglementat de Serviciul Fiscal  de Stat, după cum urmează: 
        începînd cu 1 ianuarie 2017, pentru perioadele fiscale începînd cu anul 2017 – de către subiecţii care desfăşoară activitate
profesională în sectorul justiţiei.
29.3.1.20. comasat cu 29.3.1.3.

29.3.1.21.
Cum se constată venitul în cazul în care persoana, care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, se prezintă în raporturile
juridice ca persoană fizică, aplică metoda de casă ca metodă de evidență?
        În conformitate cu prevederile art. 692 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul impozabil obţinut de
subiectul impunerii din desfăşurarea activităţii profesionale în sectorul justiţiei în perioada fiscală de declarare.         Contribuabilii
care aplică regimul de impozitare conform capitolului respectiv utilizează regulile de evidenţă prevăzute la cap. 6 din titlul II al Codului
fiscal.         Potrivit art. 44 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd este prevăzut altceva, se aplică următoarele metode de
evidenţă:  
        a) pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător – contabilitatea de casă;  
        b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător – contabilitatea de casă sau contabilitatea de
angajamente; 
        c) pentru persoanele juridice – contabilitatea de angajamente. 
        Conform alin. (2) din articolul menționat, prin contabilitate de casă se înţelege metoda conform căreia:  
        a) venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub formă de proprietate materială; 
        b) deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor cînd aceste
cheltuieli trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului. 
         Prin urmare, persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției și care aplică metoda de casă ca metodă
de evidență, va constata venitul în anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub formă de proprietate materială. 
        Totodată, și deducerea cheltuielilor suportate aferente venitului respectiv se va efectua în anul fiscal în care persoana
respectivă constată obținerea venitului în mijloace băneşti sau sub formă de proprietate materială.
29.3.1.22.
Care cheltuieli se permit la deduceri în scopuri fiscale pentru persoanele, care practică activităţi profesionale în sectorul justiției?
        Prin noțiunea activitate profesională în sectorul justiției, expusă la art. 5 pct. 362) din Codul fiscal, se subînțelege activitate
permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către: avocat, avocat-stagiar, notar public,
executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar.         Potrivit art.693 alin. (1) din Codul fiscal se permite
deducerea cheltuielilor aferente activității profesionale în sectorul justiției, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul
perioadei fiscale, conform prevederilor cap.3 din titlul II al Codului fiscal.
29.3.1.23.
Persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției are dreptul la trecerea în cont a impozitului pe venit achitat într-un stat
străin?
        Potrivit prevederilor art. 695 alin. (3) din Codul fiscal persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției are
dreptul să treacă în cont impozitul pe venitul obţinut din desfășurarea activității profesionale în sectorul justiției, achitat în orice stat
străin, în condiţiile stipulate la art. 82 din Codul fiscal.
29.3.1.24.
Care este modalitatea de declarare a impozitului pe venit obținut de către biroul asociat de avocaţi?
        Potrivit art.29 alin.(1) din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, birou asociat de avocați (în continuare
BAA) constituie una din formele prin care se exercită profesia de avocat.
        Biroul asociat de avocaţi este fondat de doi şi mai mulţi avocaţi (fondatori ai biroului). Avocaţii îşi exercită profesia de sine
stătător. BAA este persoana juridică (art.31 din legea menţionată).
        Astfel, veniturile și cheltuielile ce țin nemijlocit de activitatea BAA, urmează a fi incluse în Declarația persoanei juridice cu
privire la impozitul pe venit (forma VEN 12), prezentată de acesta nu mai tîrziu de data de 25 a lunii a treia după finele perioadei
fiscale de gestiune (art.83 alin.(2) lit. c) din Codul fiscal), în modul general stabilit pentru persoanele juridice. Impozitul pe venit
urmează a fi calculat conform cotei stabilite la art.15 lit.b) din Codul fiscal.
29.3.1.25.
Se permit la deduceri în scopuri fiscale pentru biroul asociat de avocați cheltuielile sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de membru
destinate activităţii patronatelor?
        Potrivit art.24 alin.(15) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul perioadei
fiscale sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor
cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.
        Menționăm că, conform art.29 alin.(1) din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002 birou asociat de avocați
constituie una din formele prin care se exercită profesia de avocat. Biroul asociat de avocaţi este fondat de doi şi mai mulţi avocaţi
(fondatori ai biroului). Avocaţii îşi exercită profesia de sine stătător. (art.31 din legea menţionată).
        Astfel, biroul asociat de avocați – subiect al impunerii cu impozitul pe venit, care dispune de baza impozabilă, urmează de a
deduce din suma cheltuielilor suportate în decursul perioadei fiscale, sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de membru destinate
activităţii patronatelor suma, egală cu 0,15% din fondul entității de retribuire a muncii, exceptînd onorariile achitate avocaţilor,
avocaţilor-stagiari.
29.3.1.26.
Care este modalitatea de declarare şi achitare a impozitului pe venit de către cabinetul avocatului?
        Conform art.30 din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, în cabinetul avocatului îşi exercită profesia un
singur avocat (fondatorul cabinetului). Cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.
        Articolul 5 pct.362 din Codul fiscal stabileşte că activitate profesională în sectorul justiţiei constituie activitatea permanentă,
desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor
judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.
        Astfel, regimul de impozitare a cabinetului avocatului urmează a fi efectuată în conformitate cu art.69 5 din Codul fiscal.
Reieşind din prevederile articolului menţionat, calcularea impozitului pe venit se efectuează anual prin aplicarea cotei impozitului
stabilite în art.694 din Codul fiscal, la venitul obţinut din desfășurarea activităţii profesionale în sectorul justiției.
        Potrivit prevederilor art. 695 alin. (6) din Codul fiscal, Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma DAJ 17) se prezintă nu
mai tîrziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare, utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare
electronică.
        Achitarea impozitului la buget se efectuează în rate, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului
corespunzător.
29.3.1.27.
Sînt oare obligate persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (cu statut de persoană fizică), să reflecte în dările de
seamă lunare (formularul IPC) și anuale (formularul IALS) suma veniturilor achitate în folosul persoanelor fizice în baza contractelor semnate la
transmiterea în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății mobiliare și imobiliare?
         Persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (cu statut de persoană fizică) se prezintă în raporturile
juridice ca persoane fizice, acestea nu pot fi atribuite la persoanele specificate la art. 90 alin.(1) din Codul fiscal și respectiv, asupra
lor nu se rasfrîng prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, care obligă reținerea impozitului pe venit la sursa de plată în baza
contractelor menționate. 
        Respectiv, persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (cu statut de persoană fizică) nu au
obligația de a indica sumele achitate persoanelor fizice în baza contractelor de transmitere în posesie și/sau folosință (locațiune,
arendă, uzufruct, superficie) a proprietății mobiliare și imobiliare în Darea de seamă lunară (formularul IPC) și Nota de informare
anuală (formularul IALS). 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.3.1.28.
Urmează persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției să rețină un impozit pe venit la sursa de plată din plățile
direcționate în folosul persoanei fizice care transmite în locațiune un bun mobil? Apare obligația de a înregistra contractul încheiat la
subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat?
        Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile
obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă
(locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. 
        Persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției nu sunt atribuite la persoanele specificate la art. 90
alin.(1) din Codul fiscal și respectiv, asupra acestora nu se răsfrâng prevederile art. 90 1 alin. (3) din Codul fiscal, nefiind obligați să
rețină la sursa de plată impozitul pe venit. 
        Totodată, veniturile obținute de către persoana fizică de la transmiterea în locațiune a proprietății mobiliare în folosul
persoanelor ce desfășoară activitate profesională, potrivit art. 18 lit. d) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă, care
urmează a fi impozitată conform art.15 lit. a) din Codul fiscal.
        Obligativitatea prezentării Declarației de către persoana fizică rezidentă este reglementată de prevederile art. 83 alin. (2) din
Codul fiscal. 
        Luând în considerație că, înregistrarea contractului de locațiune, conform art.901 alin.(34) ține doar de bunurile imobiliare, la
transmiterea în locațiune a proprietății mobiliare, obligativitatea nu apare.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]

29.3.2.1.
Cine sunt subiecţii impunerii cu impozitul pe venit la desfăşurarea activității profesionale în sectorul sănătății?
        Conform prevederilor art. 691 din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt persoanele care desfăşoară activitate profesională în
sectorul sănătății.
        Totodată, potrivit art. 5 pct. 363 ) din Codul fiscal, activitate profesională în sectorul sănătății este exercitarea independentă a
profesiunii de medic în una din formele de organizare a activității prevăzute de Legea ocrotirii sănătății nr.411-XIII din 28 martie
1995. (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.692 din Codul fiscal, prin Legea nr.191 din 27.07.2018,
în vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.321-332 art. 535 din 24.08.2018)”
29.3.2.2.
Care este obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul sănătății?
        Impozitarea persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul sănătății se va efectua în conformitate cu prevederile
capitolului 101 „Impozitarea persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției și sănătății” din Codul fiscal.
        Astfel, potrivit art. 692 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul impozabil obţinut de subiectul impunerii din
desfăşurarea activităţii profesionale în sectorul sănătății în perioada fiscală de declarare. Contribuabilii persoane juridice aplică
contabilitatea de angajamente în conformitate cu art.44 alin.(3), iar contribuabilii persoane fizice – contabilitatea de casă în conformitate
cu art.44 alin.(2) din Codul fiscal.
        Totodată, conform art. 693 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor aferente activităţii profesionale în sectorul
justiţiei, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, conform prevederilor cap. 3 din titlul II al Codului fiscal.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.692 din Codul fiscal, prin Legea nr.191 din 27.07.2018, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.321-332 art. 535 din 24.08.2018)
29.3.2.3.
Сe cotă aplică cabinetul individual al medicului de familie la impozitarea venitului obÎn ținut din activitatea profesională în sectorul
sănătății?
        În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din Codul fiscal, pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul
sănătății cota impozitului pe venit constituie 12% din obiectul impunerii.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 15 lit. a) din Codul fiscal, prin Legea nr.178 din 26.07.2018,
în vigoare 01.10.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.309-320 art. 496 din 17.08.2018)
29.3.2.4.
Сe cotă aplică centrul medicilor de familie la impozitarea venitului obținut din activitatea profesională în sectorul sănătății?
        În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din Codul fiscal, pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul
sănătății cota impozitului pe venit constituie 12% din obiectul impunerii.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 15 lit. a) din Codul fiscal, prin Legea nr.178 din 26.07.2018,
în vigoare 01.10.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.309-320 art. 496 din 17.08.2018)
29.3.2.5.
Care este modul de calculare a impozitului pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul sănătății?
        În conformitate cu prevederile art. 695 alin. (1) din Codul fiscal, calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei
impozitului asupra venitului impozabil obţinut din desfăşurarea activităţii profesionale în sectorul sănătății.  (Modificare în Baza
generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.692 din Codul fiscal, prin Legea nr.191 din 27.07.2018, în vigoare 01.01.2018,
publicat în Monitorul Oficial nr.321-332 art. 535 din 24.08.2018)
29.3.2.6.
Care este termenul de achitare a impozitului pe venit de către persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul sănătății?
        În conformitate cu prevederile art. 695 alin. (2) din Codul fiscal, achitarea impozitului la buget se efectuează în rate, trimestrial, pînă
la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.692 din Codul fiscal, prin Legea nr.191 din 27.07.2018, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.321-332 art. 535 din 24.08.2018)
29.3.2.7. Care este termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele care desfăşoară activitate profesională
în sectorul sănătății?
        În conformitate cu prevederile art. 695 alin. (4) din Codul fiscal, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu
de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.692 din Codul fiscal, prin Legea nr.191 din 27.07.2018, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.321-332 art. 535 din 24.08.2018)
29.3.2.8.
Care este modalitatea de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele care desfăşoară activitate profesională în
sectorul sănătății?
        În conformitate cu prevederile art. 695 alin. (6) din Codul fiscal, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă utilizînd, în
mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art. 187 alin. (21).(Modificare în Baza
generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.692 din Codul fiscal, prin Legea nr.191 din 27.07.2018, în vigoare 01.01.2018,
publicat în Monitorul Oficial nr.321-332 art. 535 din 24.08.2018)
29.3.2.9.
Care este perioada fiscală privind determinarea impozitului pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul
sănătății?
        În conformitate cu prevederile art. 695 alin. (2) din Codul fiscal, calcularea impozitului se efectuează anual.
        De asemenea, conform art. 121 alin. (1) din Codul fiscal, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic
la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.
        Potrivit art. 695 alin. (4) din Codul fiscal, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă nu mai târziu de 25 martie a anului
următor perioadei fiscale de declarare.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.692 din Codul fiscal, prin Legea nr.191 din 27.07.2018, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.321-332 art. 535 din 24.08.2018)
29.3.2.10.
Cum se constată venitul în cazul în care persoana, care desfășoară activitate profesională în sectorul sănătății, se prezintă în raporturile
juridice ca persoană fizică și aplică metoda de casă ca metodă de evidență?
        În conformitate cu prevederile art. 692 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul impozabil obţinut de subiectul
impunerii din desfăşurarea activităţii profesionale în sectorul sănătății în perioada fiscală de declarare.
        Contribuabilii care aplică regimul de impozitare conform capitolului respectiv utilizează regulile de evidenţă prevăzute la cap. 6 din
titlul II al Codului fiscal.
        Potrivit art. 44 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd este prevăzut altceva, se aplică următoarele metode de evidenţă:
a) pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător – contabilitatea de casă;
b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător – contabilitatea de casă sau contabilitatea de angajamente;
c) pentru persoanele juridice – contabilitatea de angajamente.
        Conform alin. (2) din articolul menționat, prin contabilitate de casă se înţelege metoda conform căreia:
a) venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub formă de proprietate materială;
b) deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor cînd aceste cheltuieli trebuie
raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului.
        Prin urmare, persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul sănătății și care aplică metoda de casă ca metodă de
evidență, va constata venitul în anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub formă de proprietate materială.
        Totodată, și deducerea cheltuielilor suportate aferente venitului respectiv se va efectua în anul fiscal în care persoana respectivă
constată obținerea venitului în mijloace băneşti sau sub formă de proprietate materială.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.692 din Codul fiscal, prin Legea nr.191 din 27.07.2018, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.321-332 art. 535 din 24.08.2018)
29.3.2.11.
Care cheltuieli se permit la deduceri în scopuri fiscale pentru persoanele, care practică activităţi profesionale în sectorul sănătății?
        Prin noțiunea activitate profesională în sectorul sănătății, expusă la art. 5 pct. 363) din Codul fiscal, se subînțelege exercitarea
independentă a profesiunii de medic în una din formele de organizare a activității prevăzute de Legea ocrotirii sănătății nr.411-XIII din 28
martie 1995.
        Potrivit art.693 alin. (1) din Codul fiscal se permite deducerea cheltuielilor aferente activității profesionale în sectorul sănătății,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, conform prevederilor cap.3 din titlul II al Codului fiscal.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.692 din Codul fiscal, prin Legea nr.191 din 27.07.2018, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.321-332 art. 535 din 24.08.2018)
29.3.2.12.
Persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul sănătății are dreptul la trecerea în cont a impozitului pe venit achitat într-un stat
străin?
        Potrivit prevederilor art. 695 alin. (3) din Codul fiscal persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul sănătății are
dreptul să treacă în cont impozitul pe venitul obţinut din desfășurarea activității profesionale în sectorul sănătății, achitat în orice stat
străin, în condiţiile stipulate la art. 82 din Codul fiscal.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.692 din Codul fiscal, prin Legea nr.191 din 27.07.2018, în
vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.321-332 art. 535 din 24.08.2018)
29.3.2.13.
Cine sunt subiecţii impunerii cu impozitul pe venit și ce cotă urmează să aplice medicii de familie titulari ai practicii, care exercită activitate
profesională independentă și medicii de familie care exercită activitate profesională în domeniul sănătăţii?
        Conform prevederilor art. 691 din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt persoanele care desfăşoară activitate profesională în
sectorul sănătății.  
        În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din Codul fiscal, pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul
sănătății cota impozitului pe venit constituie 12% din obiectul impunerii. 
        Astfel, impozitarea atît a medicilor de familie titulari ai practicii, care exercită activitate profesională independentă, cît și a medicilor
de familie care exercită activitate profesională în domeniul sănătăţii se va efectua în conformitate cu prevederile capitolului 101 din Codul
fiscal.
29.3.2.14.
Urmează să se rețină, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% conform prevederilor art. 90 alin. (2) din Codul fiscal din plăţile
efectuate în folosul persoanelor care desfășoară activitate profesională în domeniul sănătății?
        Potrivit art.5 p.363) din Codul fiscal, activitate profesională în domeniul sănătăţii constituie exercitare independentă a profesiunii de
medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995. 
        Regimul fiscal privind impozitarea activității profesionale în domeniul sănătății este reglementată de prevederile Capitolului 101 al
titlului II din Codului fiscal.
        În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) din Codul fiscal, impozitul pe venit ce se reţine în prealabil, ca parte a impozitului, din
plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103 din Codul fiscal, pe veniturile obţinute de către
aceasta conform art.18 din Codul fiscal. 
        Prin urmare, din plăţile efectuate în folosul persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul sănătății (capitolului
101 ) nu se reține, ca parte a impozitului, suma în mărime de 12%.
29.3.2.15.
Sînt oare obligate persoanele care desfășoară activitate profesională în domeniul sănătății (cu statut de persoană fizică), să reflecte în dările
de seamă lunare (formularul IPC) și anuale (formularul IALS) suma veniturilor achitate în folosul persoanelor fizice în baza contractelor semnate
la transmiterea în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății mobiliare și imobiliare?
        Potrivit art.5 p.363) din Codul fiscal, activitate profesională în domeniul sănătăţii constituie exercitare independentă a profesiunii de
medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995. 
        Conform prevederilor art.365 alin.(3) din legea menționată, cabinetul individual al medicului de familie activează şi se prezintă în
raporturile juridice ca persoană fizică. 
        Persoanele care desfășoară activitate profesională în domeniul sănătății (cu statut de persoană fizică) se prezintă ca persoane fizice,
acestea nu pot fi atribuite la persoanele specificate la art. 90 alin. (1) din Codul fiscal și respectiv, asupra lor nu se rasfrîng prevederile art.
901 alin. (3) din Codul fiscal, care obligă reținerea impozitul pe venit la sursa de plată în baza contractelor menționate. 
        Respectiv, persoanele care desfășoară activitate profesională în domeniul sănătății (cu statut de persoană fizică) nu au obligația de a
indica sumele achitate persoanelor fizice în baza contractelor de transmitere în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a
proprietății mobiliare și imobiliare în Darea de seamă lunară (formularul IPC) și Nota de informare anuală (formularul IALS).
 29.3.2.16.
Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care o persoană juridică achită venituri cabinetului individual al medicului
de familie, de la transmiterea în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct, superficie) unei proprietăți mobiliare și imobiliare?
        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 alin.(1) reţin un impozit în mărime
de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie
şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. 
Potrivit art. 5 pct. 363) din Codul fiscal, activitate profesională în domeniul sănătății constituie exercitare independentă a profesiunii de
medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995. 
        Conform prevederilor art.365 alin.(3) din legea menționată, cabinetul individual al medicului de familie activează şi se prezintă în
raporturile juridice ca persoană fizică. 
        Prin urmare se constată că are loc o tranzacţie între o persoană fizică şi o persoană juridică. Respectiv, din veniturile îndreptate în
folosul persoanelor fizice care desfășoară activitate profesională în domeniul sănătății urmează a fi reţinut un impozit în mărime de 10%
(conform art. 901 alin.(3) din Codul fiscal).
29.3.2.17.
Urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată persoanele, care desfășoară activitate profesională în domeniul sănătății, din veniturile
de la darea în locațiune a imobilului de către persoanele fizice?
        Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute
de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă,
uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. 
        Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: 
a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a
persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau
horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103 din cod; 
b) reprezentanţă conform art.5 pct.20 din cod); 
c) reprezentanţă permanentă; 
d) instituţie; 
e) organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică. 
        Astfel, persoanele care desfășoară activitate profesională în domeniul sănătății și se prezintă  ca persoane fizice, nu pot fi atribuite la
persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal și respectiv, asupra lor nu se rasfrîng prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal. 
        Cît privește, Centrul medicilor de familie, care se prezintă în raporturile juridice ca persoană juridică, acesta potrivit art.901  alin. (3)
din Codul fiscal, este obligat să rețină la sursa de plată impozitul pe venit în mărime de 10% din veniturile persoanei fizice, care transmite
imobilul în locațiune

29.4.1.
Urmează de a retine impozitul pe venit la sursa de plată, în cazul în care rezidentul - persoana juridica beneficiază de servicii de transport
rutier, prestate de un nerezident (România) pentru transportarea mărfurilor sau pasagerilor?
        Potrivit art.71 alin.(1) lit.m) din Codul Fiscal, veniturile din transportul internaţional maritim, aerian, feroviar sau rutier, cu excepţia
cazurilor în care transportul se efectuează numai între punctele situate în afara Republicii Moldova, se consideră venituri ale
nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova.
         Conform explicațiilor Ministerului Finanțelor nr.14/3-13/42 din 09.12.2015, venitul obținut de un nerezident din prestarea serviciilor
de transport internațional se va impozita în Republica Moldova numai în cazul în care punctul de pornire sau destinația finală se află pe
teritoriul Republicii Moldova, ținînd cont și de tratatele la care Republica Moldova este parte, indiferent dacă tranzitează unul sau mai
multe state terțe.
         Concomitent, în conformitate cu prevederile pct. 1 art. 8 din Convenția între Guvernul Republicii Moldova si Guvernul României
pentru evitarea dublei impuneri pe venit si pe proprietate si prevenirea evaziunii fiscale, profiturile obţinute din exploatarea în trafic
internaţional a navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere de un rezident al unui Stat Contractant vor fi impozabile
numai în acest Stat Contractant.
        Astfel, pentru rezidentul Republicii Moldova, care beneficiază de servicii de transport internațional prestate de către un nerezident
(rezident al României) nu apar careva obligații fiscale privind reținerea impozitul pe venit la sursa de plată.         Totodată, comunicăm, că
pentru a beneficia de facilitatea fiscală la impozitul pe venit în conformitate cu Convenția nominalizată, conform alin. (2) art. 793  din
Codul Fiscal, nerezidentul are obligația de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidență
eliberat de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă. Certificatul de rezidenţă emis într-o limbă străină se prezintă plătitorului
de venit cu traducere în limba de stat, cu excepţia celui emis în limba engleză sau în limba rusă. Certificatul de rezidenţă se prezintă pe
suport de hîrtie în original şi/sau în formă electronică pentru fiecare an calendaristic în care se achită venitul, indiferent de numărul,
regularitatea plăţilor şi de tipul venitului achitat.         În cazul în care certificatul de rezidenţă nu a fost prezentat pentru anul
calendaristic respectiv, se vor aplica prevederile legislaţiei fiscale din Republica Moldova, specificate în art. 91 alin. (1) din Codul Fiscal,
conform cărora persoanele menţionate la art.90 reţin şi achită un impozit în mărime de 12% din plăţile direcţionate spre achitare
nerezidentului aferente veniturilor de la art.71din Codul fiscal.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 281 din
16.12.2016 Legii 71 din 12.04.2015,]
Arhiva
29.4.2.
Urmează de a reţine impozit pe venit la sursa de plată în cazul achitării de către rezident (persoana juridică) a cotizațiilor de membru în
folosul nerezidentului?
        În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit
obţinut în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.         Concomitent, potrivit
prevederilor art. 70 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, la determinarea venitului impozabil al nerezidenţilor se va ţine cont numai de venitul
obţinut în Republica Moldova.
        Potrivit prevederilor pct.2 din Regulamentul cu privire la impozitul pe venitul nerezidenților, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr.693 din 11.07.2018, venitul nerezidentului se consideră obţinut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat
de activitatea sa pe teritoriul ţării. Veniturile obţinute peste hotarele Republicii Moldova în urma activităţii pe teritoriul ţării străine nu
constituie obiectul impozitării cu impozitul pe venit la sursa de plată în Republica Moldova.
        Astfel, dat fiind faptul că achitarea cotizațiilor de membru în folosul nerezidentului - asociației internaționale, nu ține de activitatea
de întreprinzător a asociației internaționale desfășurată pe teritoriul republicii, față de acesta nu se extind prevederile art. 91 din Codul
fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 693 din 11.07.2018 (publicată în
Monitorul Oficial nr.295-308 din 10.08.2018) și abrogării Hotărîrii Guvernului nr. 77 din 30.01.2008]
Arhiva
29.4.3.
Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana juridică rezidentă a Republicii Moldova a procurat de la un
nerezident un bun imobil amplasat pe teritoriul Republicii Moldova şi plata în folosul nerezidentului s-a efectuat în rate?
        În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților se va ține
cont numai de venitul obținut în Republica Moldova. 
        Potrivit prevederilor art. 71 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal, venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova se consideră
veniturile, sub formă de creştere de capital, obţinute de către persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător
pe teritoriul Republicii Moldova, determinate conform art.39-41 din Codul fiscal. 
        Prevederile alin.(1) lit. d) al articolului menționat din Codul fiscal stabilesc că, veniturile obţinute de persoanele juridice nerezidente,
sub formă de creştere de capital, determinate conform art.40 alin.(1)–(4), din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor
de capital specificate la art.39 alin.(1) din Codul fiscal, se consideră venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova.
        Totodată, în conformitate cu prevederile art. 91 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele menționate la art. 90 rețin din veniturile
nerezidentului, specificate la art. 71, un impozit din suma plăților în folosul nerezidentului în mărimea cotei stabilite la acest articol.  
        Astfel, la procurarea de la un nerezident a unui bun imobil amplasat pe teritoriul Republicii Moldova, persoana juridică rezidentă
urmează să determine creșterea de capital, potrivit art.39-41 din Codul fiscal și să rețină impozitul pe venit de la sursa de plată din suma
achitată în rate nerezidentului persoanei fizice sau juridice. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.4.4.
Urmează să se rețină impozit la sursa de plată din venitul nerezidentului, obținut de la darea în folosință a unui software, în cazul în care cu
Statul respectiv Republica Moldova nu are încheiat un tratat pentru evitarea dublei impuneri?
        În conformitate cu art. 12 pct. (1) din Codul fiscal, royalty (redevenţă) înseamnă plăţi de orice natură primite în calitate de
recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra
unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui
brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea
dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific. 
        În sensul prezentei noţiuni, nu se consideră royalty: 
        a) plăţile pentru achiziţionarea integrală a oricărei proprietăţi sau a oricărui drept de proprietate asupra tuturor elementelor
menţionate mai sus; 
        b) plăţile pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării respectivului software, inclusiv pentru instalarea, implementarea,
stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia; 
        c) plăţile pentru achiziţionarea integrală a unui drept de autor asupra unui software sau a unui drept limitat de a-l copia exclusiv în
scopul folosirii acestuia de către utilizator sau în scopul vînzării acestuia în cadrul unui contract de distribuţie;
       d) plăţile pentru obţinerea drepturilor de distribuţie a unui produs sau serviciu, fără a da dreptul la reproducere; 
        e) plăţile pentru accesul la sateliţi prin închirierea de transpondere sau pentru utilizarea unor cabluri ori conducte pentru transportul
energiei, gazelor sau petrolului, în situaţia în care clientul nu se află în posesia transponderelor, cablurilor, conductelor, fibrelor optice sau
a unor tehnologii similare; 
        f) plăţile pentru utilizarea serviciilor de comunicaţii electronice din acordurile de roaming, a frecvenţelor radio, a comunicaţiilor
electronice între operatori. 
        Prin urmare, în cazul în care rezidentul nu procură titlu de proprietate asupra unui software dar procură dreptul limitat de a-l copia
exclusiv în scopul folosirii acestuia, plata efectuată nerezidentului nu este calificată ca royalty (redevenţă), și respectiv nu se va aplica
prevederile art. 91 din Codul fiscal.
Arhiva
29.4.5.
Care este modul de impozitare a veniturilor obţinute de un nerezident conform contractului de prestări servicii unui rezident prin intermediul
internetului?
        În conformitate cu art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: 
        a) în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din muncă prin contract (acord) de muncă; 
        b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.
        Astfel, venitul nerezidentului se consideră obţinut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de
activitatea de întreprinzător desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova. Venitul obţinut peste hotarele Republicii Moldova în rezultatul
desfăşurării activităţii de întreprinzător pe teritoriul statului străin, nu constituie obiectul impozitării cu impozitul pe venit în Republica
Moldova. 
        În cazul în care serviciile acordate de nerezident se efectuează prin intermediul internetului de la locul de rezidenţă al nerezidentului
care se află peste hotarele Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată peste hotarele Republicii
Moldova şi, respectiv, rezidentul nu are obligaţii de a reţine impozit la sursa de plată, conform art. 91 din Codul fiscal.
Arhiva
29.4.6.
Care este modalitatea de rambursare a sumei reţinute în plus, conform legislaţiei în vigoare, din venitul unui rezident din Republica Cehă
obţinut din vânzarea acţiunilor?
        În conformitate cu art. 4 alin. (1), dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează
impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică
regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
        Totodată, potrivit art. 793 alin.(2) pentru a beneficia de facilităţile fiscale în conformitate cu tratatele internaţionale, nerezidenţii care
au dreptul la primirea venitului urmează să prezinte persoanei care achită venitul, pînă la data achitării lui, o confirmare precum că
aceşti nerezidenţi au rezidenţa permanentă în statul cu care Republica Moldova are încheiat un tratat internaţional. 
        Astfel, conform par. 4 al articolului 13 „Creşterea de capital” al Convenţiei între Republica Moldova şi Republica Cehă pentru
evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe proprietate, cîstigurile provenite din
înstrăinarea oricărei proprietăţi, alta decît cea la care se face referire în paragrafele 1, 2 si 3, vor fi impozabile numai în Statul
Contractant în care este rezident cel care înstrainează. 
        Prin urmare, venitul (cîstigul) obţinut din înstrăinarea acţiunilor de catre un rezident al Republicii Cehe urmează a fi impus numai în
Republica Cehă (la existenţa certificatului de rezidenţă), în care este rezident persoana care înstrainează. 
        Respectiv, restituirea impozitului pe venit reţinut în plus din venitul menţionat se va efectua în modul prevăzut de Hotarârea
Guvernului nr.9 din 19 ianuarie 2010 (Monitorul Oficial nr.11-12/52 din 26.01.2010).
29.4.7.
Cum se impozitează venitul nerezidentului obținut în Republica Moldova în cadrul contractului de societate civilă?
        În conformitate cu prevederile art. 47 din Codul fiscal, venitul rezultat din proprietatea comună se consideră drept un venit obţinut
de către coproprietari proporţional cotelor-părţi deţinute de fiecare dintre ei. 
        Potrivit prevederilor art.73 alin.(1) din Codul fiscal veniturile persoanelor juridice nerezidente, specificate la art.71, care nu ţin de o
reprezentanţă permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată conform art.91, fără dreptul la
deduceri, cu excepţia veniturilor din prestarea de servicii ce ţin de deschiderea şi gestionarea conturilor corespondente ale băncilor
corespondente şi de efectuarea decontărilor. 
        Prin urmare, conform art. 91 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele menţionate la art.90 reţin și achită din veniturile nerezidentului,
specificate la art.71 lit. u) din Codul fiscal, un impozit în mărime de 12%. 
        Totodată, menţionăm că potrivit art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau
include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele
prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.
Arhiva
29.4.8.
La invitaţia entităţii în Republica Moldova sosesc specialişti străini, care furnizează diverse servicii (consultaţii referitor la procesul de
producere, calitatea producţiei, semnarea contractelor, auditul firmei etc.). Întreprinderea acordă nerezidenţilor cazarea pe cont propriu. Se
consideră oare aceste plăţi achitate în folosul nerezidenţilor ca cheltuieli de reprezentanţă?
        În conformitate cu prevederile pct. 51 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul
persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din
11.07.2018, la cheltuieli de reprezentanţă, ce ţin de activitatea de întreprinzător a entităţii se raportează doar cheltuielile suportate pentru
primirea delegaţiilor, atît în Republica Moldova, cît şi în afara Republicii Moldova, ce contribuie la buna desfăşurare a activităţii de
întreprinzător şi includ:
1) cheltuielile pentru primirea oficială a delegaţiilor, inclusiv a celor străine, pentru încheierea diverselor acorduri, contracte etc.;
2) cheltuielile pentru frecventarea manifestărilor culturale şi reprezentaţiilor teatralizate în procesul de negocieri ale unor acorduri în
scop antreprenorial;
3) cheltuielile de transport în timpul primirii delegaţiilor conform programului stabilit;
4) cheltuielile pentru achitarea serviciilor traducătorilor neîncadraţi în personalul întreprinderii;
5) cheltuielile pentru trataţii în timpul şi locul unde decurg negocierile de afaceri şi manifestările culturale respective;
6) сadouri/suvenire în mărimea ce nu depăşeşte 2% din suma scutirii personale anuale, pentru fiecare persoană, primită în
delegaţie/deplasare realizată conform programului.
        Astfel, conform prevederilor Hotărîrii menţionate, cheltuielile privind cazarea şi alimentarea persoanelor nerezidente nu se atribuie
la cheltuieli de reprezentanţă .
Arhiva
29.4.9.
Care este modalitatea de impozitare a veniturilor persoanelor fizice nerezidente, încadrate în cîmpul muncii de către angajator în baza
contractului individual de muncă peste hotarele Republicii Moldova?
        Conform prevederilor art.70 alin.(1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut:
a) în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă;
b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.
        Veniturile nerezidenţilor, obţinute în Republica Moldova sunt specificate la art.71 din Codul fiscal. Potrivit prevederilor art.71 alin.
(1) lit.n) din Codul fiscal, veniturile obţinute în Republica Moldova de către nerezidenţi din activitatea desfăşurată conform contractului
(acordului) de muncă sau din cea desfăşurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau
membrilor consiliului de administraţie şi/sau alte plăţi primite de membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente,
indiferent de locul exercitării efective a obligaţiilor administrative încredinţate acestor persoane, reprezintă surse de venituri impozabile.
        Totodată, potrivit prevederilor art.73 alin.(4) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 alin.(1)
lit. n) şi o) din Codul fiscal, urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88, fără dreptul la deduceri şi sau
scutiri aferente acestor venituri.
        Prin urmare, în cazul în care, entitatea achită persoanei fizice nerezidente venituri sub formă de salariu, din activitatea desfăşurată în
baza contractului individual de muncă, indiferent de locul exercitării a obligaţiilor sale, aceste venituri urmează de a fi impozitate la sursa
de plată în modul prevăzut la art.88 din Codul fiscal, la cotele stabilite la lit.a) art.15 din Codul fiscal.
        Concomitent, în cazul impozitării veniturilor nerezidentului se va ţine cont şi de alin.(1) art.4 din Codul fiscal, dacă un tratat
internaţional, care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte,
stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.
29.4.10. Profilul de activitate a firmei sunt serviciile de consultanţă. În unele cazuri apare necesitatea de a primi consultaţii de la firme străine.
Schimbul de informaţii şi de primire a consultaţiilor se realizează prin internet, fără ca nerezidentul să sosească în Republica Moldova. La
momentul achitării serviciilor prestate de către nerezident, apar oare sau nu obligaţii de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată?
În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a)
în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele Republicii
Moldova din activităţi de întreprinzător sau din muncă prin contract (acord) de muncă. Astfel, venitul nerezidentului se consideră obţinut
pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de activitatea de întreprinzător desfăşurată pe teritoriul Republicii
Moldova. În cazul în care nerezidentul obţine venituri din activitatea de întreprinzător de la locul de reşedinţă a nerezidentului, care se
află pe teritoriul străin, acestea nu constituie obiectul impunerii cu impozitul pe venit în Republica Moldova. Prin urmare, serviciile
prestate de către nerezident prin intermediul internetului de la locul de reşedinţă al nerezidentului, care se află pe teritoriul altui stat, se
consideră venituri obţinute din activitatea de întreprinzător peste hotarele Republicii Moldova. Respectiv, în cazul descris în întrebare,
veniturile nerezidentului cad sub incidenţa art. 70 lit. b) din Codul fiscal şi entitatea (rezidentul Republicii Moldova) nu are obligaţii de a
reţine din plăţile îndreptate spre achitare nerezidentului impozitul pe venit la sursa de plată, potrivit art. 91 din Codul fiscal.
29.4.11.
Apare oare obligaţia de reţinere a impozitului pe venit la sursa de plată din venitul sub formă de royalty acordat nerezidentului?
        Potrivit art. 71 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, drept venit al nerezidentului obţinut în Republica Moldova se consideră royalty obţinut
de la un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă aceste royalty sînt cheltuieli ale
reprezentanţei permanente.
        Asemenea venituri includ, plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de
utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de
cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan,
produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în
domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
        În conformitate cu art. 91 alin.(1) din Codul fiscal, persoanele menţionate la art.90 reţin din veniturile nerezidentului, specificate la
art.71, un impozit din suma plăţilor în folosul nerezidentului (fără dreptul trecerii în cont a acestora pentru nerezident) în mărime de
12%.
        Totodată, potrivit art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care
reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia
fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.91 și art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.267 din 23.12.2011
(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14/32 din 13.01.2012), prin Legea nr.324 din 23.12.2013 (publicată în Monitorul Oficial nr. 320-
321/871 din 31.12.2013)]
Arhiva
29.4.12.
 Are obligaţia un nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova să reţină un impozit din venitul unui
nerezident obţinut sub formă de dobîndă, pentru creanţele create, în cazul unui contract de împrumut?
        În conformitate cu prevederile art.71 alin.(1) lit. f) din Codul fiscal, dobînzile pentru creanţele statului ori ale unui rezident sau
nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea dobînzi sînt cheltuieli ale reprezentanţei
permanente, se consideră venit al nerezidenţilor obţinut în Republica Moldova.
        Totodată, potrivit prevederilor art.91 alin.(1) din Codul fiscal, persoanele menţionate la art.90 reţin şi achită un impozit în mărime de
12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art.71, cu excepţia celor specificate la liniuţele a doua, a
treia şi a patra din alineat menţionat.
        Astfel, în cazul în care un nerezident al Republicii Moldova a primit un împrumut de la un nerezident care dispune de o
reprezentanţă permanentă în Republica Moldova şi aceste dobînzi sînt cheltuieli ale reprezentanţei permanente, la achitarea venitului sub
formă de dobînzi în folosul nerezidentului urmează să se reţină un impozit în mărime de 12% din suma dobînzii, potrivit 71 alin.(1) lit. f)
din Codul fiscal.
        Concomitent, potrivit prevederilor art. 4 alin.(1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau
include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele
prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.
        Pentru a beneficia de prevederile tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data
achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă în conformitate cu art.793 din
Codul fiscal.
29.4.13.
Urmează o companie din Republica Bulgaria să înregistreze o reprezentanţă permanentă în cazul efectuării lucrărilor de instalare a unui utilaj
la o întreprindere rezidentă a Republicii Moldova pe o perioadă mai mare de 9 luni?
        În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 15) din Codul fiscal, reprezentanţă permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de
afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un
agent cu statut dependent, inclusiv: 
a) un loc de conducere, o filială, o reprezentanţă, o sucursală, o secţie, un oficiu, o fabrică, o uzină, un magazin, un atelier, precum şi o
mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale sau de cultivare a culturilor agricole; 
b) un şantier de construcţie, un proiect de construcţie, asamblare sau montaj ori activităţi de supraveghere tehnică, deservire şi exploatare
a utilajului legate de acestea, numai dacă asemenea şantier, proiect sau activităţi continuă pentru o perioadă mai mare de 6 luni; 
c) comercializarea mărfurilor din depozite amplasate pe teritoriul Republicii Moldova şi care aparţin nerezidentului sau sînt arendate de
acesta; 
d) prestarea altor servicii, desfăşurarea altor activităţi, în decursul unei perioade mai mari de 3 luni, cu excepţia celor tratate ca
reprezentanţă, potrivit pct.20), precum şi a muncii conform contractului (acordului) de muncă şi activităţii profesionale independente,
dacă prezentul cod nu prevede altfel; 
e) desfăşurarea în Republica Moldova a oricărei activităţi, care corespunde uneia din condiţiile prevăzute la lit. а)-d), de către un agent cu
statut dependent sau menţinerea de către acest agent în Republica Moldova a unui stoc de produse sau mărfuri din care livrează produse
sau mărfuri în numele nerezidentului. 
        Astfel, în cazul în care compania din Republica Bulgaria a efectuat lucrările de instalaţie a utilajului într-o perioadă mai mare de 6
luni, atunci potrivit art. 5 alin. 15 lit.b), aceasta urmează să înregistreze o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova. 
        Concomitent, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Cod, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include
norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de
legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
        Respectiv, potrivit prevederilor art.5 parag.3 "Reprezentanţă permanentă" al Convenţiei între Republica Moldova şi Republica
Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe proprietate, un şantier de construcţie sau un proiect de
construcţie sau instalare constituie o reprezentanţă permanentă dar numai cînd continuă pentru o perioadă mai mare de 12 luni. 
        Prin urmare, ţinînd cont de prevederile Convenţiei nominalizate, în cazul în care lucrările de instalaţie a utilajului au fost efectuate
într-o perioadă de pînă la 12 luni, compania bulgară nu va avea obligaţia de a înregistra o reprezentanţă permanentă în Republica
Moldova. 
        Pentru a beneficia de prevederile Convenţiei nominalizate, nerezidentul urmează să prezinte plătitorului de venit, pînă la data
achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat de autoritatea competentă din Republica Bulgaria, potrivit art. 793 din Codul fiscal. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.4.14.
Pentru a beneficia de prevederile Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind evitarea dublei impuneri
pe venit şi pe proprietate şi prevenirea evaziunii fiscale, în cazul exercitării lucrărilor de proiectare de către compania rezidentă a Federaţiei Ruse,
certificatul de rezidenţă a fost prezentat în anul 20XX. Dat fiind faptul că, conform contractului, lucrările de proiectare au început într-o altă
perioadă ficală diferită de anul 20XX, certificatul nominalizat poate fi utilizat pentru perioadele fiscale viitoare?
        În conformitate cu art.793 alin.(2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia
de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat de autoritatea competentă din statul
său de rezidenţă. Certificatul de rezidenţă emis într-o limbă străină se prezintă plătitorului de venit cu traducere în limba de stat, cu
excepţia celui emis în limba engleză sau în limba rusă. Certificatul de rezidenţă se prezintă pe suport de hîrtie în original şi/sau în formă
electronică pentru fiecare an calendaristic în care se achită venitul, indiferent de numărul, regularitatea plăţilor şi de tipul venitului
achitat. Modul de atestare a rezidenţei prin intermediul certificatelor prezentate în formă electronică este stabilit de Ministerul
Finanţelor.
         În cazul în care certificatul de rezidenţă nu a fost prezentat pentru anul calendaristic respectiv, se vor aplica prevederile legislaţiei
fiscale din Republica Moldova.
         Astfel, pentru a beneficia de prevederile Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind evitarea
dublei impuneri pe venit şi pe proprietate şi prevenirea evaziunii fiscale, la achitarea venitului obţinut de la exercitarea lucrărilor de
proiectare, nerezidentul urmează să prezinte pentru fiecare perioadă fiscală în care au loc achitări certificatul de rezidență eliberat de
autoritatea competentă a Federaţiei Ruse.

Arhiva
29.4.15.
Cum se impozitează dividendele achitate în folosul nerezidentului?
        În conformitate cu prevederile art. 91 alin.(1) din Codul fiscal, persoanele menţionate la art.90 din Cod reţin şi achită un impozit în
mărime de: 
        - 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–
2011 inclusiv; 
        - 15% din sumele specificate la art.901 alin.(31) liniuţa a treia; 
        - 6% din dividendele specificate la art.71 lit.e). 
        Astfel, dividendele achitate nerezidentului, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, din profitul nerepartizat aferent perioadelor
fiscale altele decît cele care sunt reglementate expres, se vor impozita la sursa de plată la cota de 6%.
        Totodată, contribuabilul plătitor de dividende urmează, la efectuarea plăților în folosul nerezidentului, să se conducă de prevederile
art. 4 alin. (1) din Cod, care reglementează că, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care
reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia
fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.
Arhiva
29.4.16. Cum urmează a fi impozitate veniturile nerezidenţilor din transportul internaţional aerian obţinute din efectuarea curselor regulate
începînd cu 01.01.2014?

În conformitate cu prevederile art.71 alin.(2) din Codul fiscal, veniturile nerezidenţilor, cu excepţia celor care dispun de o reprezentanţă
permanentă în Republica Moldova, din transportul internaţional aerian obţinute din efectuarea curselor regulate nu sînt considerate
venituri obţinute în Republica Moldova şi respectiv reprezintă surse de venit neimpozabile.
29.4.17.
Ce cote de reținere a impozitului pe venit sunt stabilite aferent dividendelor achitate nerezidenţilor?
        În conformitate cu prevederile art. 91 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele menţionate la art. 90 din CF, reţin şi achită un impozit în
mărime de:
- 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011
inclusiv;
- 6% din dividendele specificate la art.71 lit.e).
 29.4.18.
În care cazuri se acordă prioritate acordurilor internaționale?
        În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau
include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele
prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internațional.
29.4.19.
În ce condiții se aplică acordurile de evitare a dublei impuneri?
        În conformitate cu prevederile art. 79³ alin. (1) din Codul fiscal, aplicarea tratatelor internaționale care reglementează impozitarea
sau includ norme ce reglementează impozitarea se efectuează în modul stabilit de prevederile tratatelor internaționale şi ale legislației
fiscale din Republica Moldova. Prevederile tratatelor internaționale prevalează asupra legislației fiscale din Republica Moldova, iar în
cazul în care sunt cote diferite de impozitare în tratatele internaționale şi în legislația fiscală din Republica Moldova, se aplică cotele de
impozitare mai favorabile. Pentru interpretarea prevederilor tratatelor internaționale încheiate de Republica Moldova cu alte state se
utilizează Comentariile la Modelul Convenției pentru evitarea dublei impuneri al Organizației pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică. 
        Totodată, ținem să menționăm că în conformitate cu prevederile art. 79³ alin. (2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor
tratatelor internaționale, nerezidentul are obligația de a prezenta plătitorului de venit, până la data achitării venitului, un certificat de
rezidență eliberat de autoritatea competentă din statul său de rezidență. Certificatul de rezidență emis într-o limbă străină se prezintă
plătitorului de venit cu traducere în limba de stat, cu excepția celui emis în limba engleză sau în limba rusă. Certificatul de rezidență se
prezintă pe suport de hârtie în original şi/sau în formă electronică pentru fiecare an calendaristic în care se achită venitul, indiferent de
numărul, regularitatea plăților şi de tipul venitului achitat. Modul de atestare a rezidenței prin intermediul certificatelor prezentate în
formă electronică este stabilit de Ministerul Finanțelor. 
        Potrivit pct.13 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a formularelor-tip ce atestă rezidența și impozitul pe venit achitat
de către nerezidenții Republicii Moldova (anexa nr.7 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017), certificatul de
rezidență prezentat de nerezident, în temeiul art. 793 din Codul fiscal, poate fi prezentat în formă electronică, potrivit legislației statului
străin. Veridicitatea documentului electronic poate fi verificată pe pagina web a autorității fiscale a statului emitent, sau în lipsa unei astfel
de posibilități, conform procedurilor stabilite de Serviciul Fiscal de Stat și autoritatea competentă a statutului străin.  
        În cazul în care certificatul de rezidență nu a fost prezentat pentru anul calendaristic respectiv, se vor aplica prevederile legislației
fiscale din Republica Moldova.
Arhiva
29.4.20.
Ce cotă de impunere stabileşte Convenţiei între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei pentru evitarea dublei impuneri aferent
dividendelor?
        Potrivit art. 10 par. 1 a Convenţiei între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei pentru evitarea dublei impuneri pe venit
şi pe proprietate şi prevenirea evaziunii fiscale, dividendele plătite de o companie rezidenta unui Stat contractant rezidentului celuilalt
Stat contractat pot fi impozitate în acest celălalt Stat.         Concomitent, ţinem să relatăm că în conformitate cu prevederile art. 10 par. 2 a
Convenţiei nominalizate, totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în Statul contractant a cărui rezidentă este compania
plătitoare de dividende potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă destinatarul efectiv este posesorul dividendelor şi este supus impozitului,
acest impozit nu trebuie să depăşească 5 la sută din suma totală a dividendelor, dacă dreptul asupra dividendelor îl are compania (alta
decât o societate) şi asemenea companie este deţinătoare a cel puţin 25 la sută din capitalul companiei plătitoare de dividende.
29.4.21.
În scopuri fiscale, în baza cărui document se atestă rezidența contribuabilului?
        Atestarea statutului de rezident al persoanelor fizice și juridice ale Republicii Moldova se efectuează în baza articolului ”Persoane
vizate” al Convențiilor (Acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe
proprietare (capital). Confirmarea rezidenței se realizează în baza certificatului de rezidență (Forma 1-DTA17), aprobat prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017 cu privire la aprobarea formularelor-tip ce atestă rezidența şi impozitul pe venit achitat
de către nerezidenții Republicii Moldova, care se eliberează și autentifică de către direcțiile deservire fiscală prin aplicarea semnăturii şi a
ștampilei.
         De asemenea, în cazuri speciale, conform pct.23 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a formularelor-tip ce atestă
rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenții Republicii Moldova din Ordinul sus-menționat, atestarea rezidenţei pentru
cetățenii străini care au devenit rezidenţi ai Republicii Moldova poate fi efectuată şi pe formularele statelor străine cu anexarea traducerii
în limba de stat efectuată de traducători autorizaţi, conform modului stabilit în Legea nr.264-XVI din 11 decembrie 2008, cu excepţia
celor prezentate în limba rusă şi în limba engleză, și certificatului Forma 1-DTA17, urmînd a fi autentificate prin aplicarea ştampilei de
către Serviciul Fiscal de Stat.
Arhiva
29.4.22.
În baza cărui document se atestă impozitul pe venit achitat de nerezident în Republica Moldova?
        Atestarea venitul obținut şi impozitul pe venit achitat în Republica Moldova se efectuează în baza Certificatului privind atestarea
impozitului pe venit achitat de nerezident în Republica Moldova (Forma 3-DTA17). Certificatul se eliberează de către Direcția deservire
fiscală, în termen de 30 zile calendaristice de la data depunerii cererii, în forma și modul stabilit de Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50
din 15 martie 2017, cu privire la aprobarea formularelor-tip ce atestă rezidența şi impozitul pe venit achitat de nerezidenții în Republicii
Moldova.
        De asemenea, în cazuri special, conform pct.42 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a formularelor-tip ce atestă
rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenții Republicii Moldova din Ordinul sus-menționat, atestarea venitului și a
impozitului pe venit pentru nerezidenţii Republicii Moldova poate fi efectuată şi pe formularele statelor străine cu anexarea traducerii în
limba de stat efectuată de traducători autorizaţi, conform modului stabilit în Legea nr.264-XVI din 11 decembrie 2008, cu excepţia celor
prezentate în limba rusă şi în limba engleză, și certificatului Forma 3-DTA17, urmînd a fi autentificate prin aplicarea ştampilei de către
Serviciul Fiscal de Stat.
Arhiva
29.4.23.
Este în drept contribuabilul din Republica Moldova de a aplica prevederile Acordului de evitare a dublei impuneri încheiat cu un alt Stat
contractant, în cazul în care rezidentul acestui Stat a prezentat certificatul de rezidență în formă electronică?
        Potrivit art.793 din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia de a prezenta
plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat de autoritatea competentă din statul său de
rezidenţă. Certificatul de rezidenţă emis într-o limbă străină se prezintă plătitorului de venit cu traducere în limba de stat, cu excepţia
celui emis în limba engleză sau în limba rusă. Certificatul de rezidenţă se prezintă pe suport de hîrtie în original şi/sau în formă
electronică pentru fiecare an calendaristic în care se achită venitul, indiferent de numărul, regularitatea plăţilor şi de tipul venitului
achitat. Modul de atestare a rezidenţei prin intermediul certificatelor prezentate în formă electronică este stabilit de Ministerul
Finanţelor. În cazul în care certificatul de rezidenţă nu a fost prezentat pentru anul calendaristic respectiv, se vor aplica prevederile
legislaţiei fiscale din Republica Moldova.
        Astfel, legislația Republicii Moldova oferă dreptul de aplicare a prevederilor tratatelor internaționale în baza certificatului de
rezidență electronic în cazul în care legislația Statului nerezidentului oferă această posibilitate de emitere a documentului.
Arhiva
29.4.24.
Care este modalitatea de impozitare a veniturilor persoanei fizice nerezidente la transmiterea în arendă sau în subarendă, din locaţiunea sau
din usufruct a proprietăţii aflate în Republica Moldova, unei persoane juridice?
 Reieşind din prevederile art.70 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, la determinarea venitului impozabil al nerezidenţilor se va ţine cont numai
de venitul obţinut în Republica Moldova. 
 Concomitent, potrivit prevederilor art.71 alin. (1) lit. k) și k1) din Codul fiscal veniturile obţinute de către nerezidenţi din darea în arendă
sau în subarendă, din locaţiunea sau uzufructul proprietăţii aflate în Republica Moldova, se consideră venituri ale nerezidentului obţinute
în Republica Moldova. 
 Potrivit art. 73 alin.(3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art.71, care nu ţin de o reprezentanţă
permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art.91 din Codul menţionat. 
 Astfel, persoanele menţionate la art. 90 din Codul fiscal, care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente
de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20) al Codului menţionat, reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie,
inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, la efectuarea plăţilor pentru primirea în arendă sau în subarendă, din locaţiunea sau
din uzufructul proprietăţii aflate în Republica Moldova, de la un nerezident, vor reţine la sursa de plată şi achita un impozit în mărime de
12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului.
29.4.25.
Se consideră oare venit pentru nerezident, plățile achitate pentru transport și cazare în Republica Moldova, efectuate de compania rezidentă
în favoarea nerezidentului?
 Venituri ale nerezidentului obținute în Republica Moldova se consideră veniturile specificate la art.71 din Codul fiscal. 
 Totodată, veniturile nerezidentului obţinute din prestarea serviciilor în Republica Moldova se specifică la art.71 alin.(l) lit.b) din Codul
fiscal. De asemenea, veniturile nerezidenților obţinute în Republica Moldova se consideră alte venituri (art.71 alin.(l) lit.u) din Codul
fiscal), care nu sînt specificate la literele precedente ale articolului menționat, cu condiţia ca acestea să nu fie scutite de impunere potrivit
legislaţiei fiscale sau altor acte legislative. 
 Potrivit prevederilor art.73 alin.(3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art.71, care nu ţin de o
reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art.91, fară dreptul la deduceri,
cu excepţia veniturilor menţionate la alin.(4) al articolului nominalizat. 
 De asemenea, menționăm că conform art.73 alin.(5) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine de la nerezidenţi
indiferent de forma şi locul achitării venitului. 
 Respectiv, persoanele menţionate la art.90 din Codul fiscal, reţin şi achită un impozit în mărime 12% din plăţile direcţionate spre achitare
nerezidentului aferente veniturilor de la art.71, cu excepţia celor specificate la liniuţele a doua, a treia şi a patra din prezentul alineat
(art.91 alin.(1) prima liniuţă). 
care indiferent de forma şi locul achitării venitului, vor fi impozitate potrivit art.91 alin.(l) liniuţa întîi din Codul fiscal. 
 Conform prevederilor art.4 alin.(1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care
reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia
fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
 Concomitent, dacă nerezidentul este rezidentul unui stat cu care Republica Moldova are încheiată o Convenţie (Acord) de evitare a dublei
impuneri se vor aplica prevederile tratatului internaţional. 
 Pentru a beneficia de prevederile Convenţiei (Acordului) respectiv, nerezidentul urmează să prezinte certificatul de rezidenţă conform
art.793 alin.(2) din Codul fiscal.
Arhiva
29.4.26.
Care este modalitatea de impozitare a veniturilor persoanelor fizice nerezidente obținute din prestarea de servicii?
        Conform prevederilor art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: 
a) în Republica Moldova din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; 
b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă. Veniturile
nerezidenţilor, obţinute în Republica Moldova sunt specificate la art. 71 din Codul fiscal. 
        Potrivit art. 71 alin.(1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obţinute din activitatea desfăşurată conform contractului (acordului) de
muncă sau din cea desfăşurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau membrilor
consiliului de administraţie şi/sau alte plăţi primite de membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente, indiferent de locul
exercitării efective a obligaţiilor administrative încredinţate acestor persoane reprezintă venituri ale nerezidenților obținute în Republica
Moldova. 
        Totodată, potrivit prevederilor art. 73  alin. (4) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 alin.(1)
lit. n) şi o), urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88, fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente
acestor venituri. 
        Prin urmare, în cazul în care, entitatea achită persoanei fizice nerezidente venituri în baza contractului cu caracter civil, aceste
venituri urmează a fi impozitate la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88 din Codul fiscal, conform cotei stabilite la art. 15 lit. a) din
Codul fiscal.
        Concomitent, conform prevederilor art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional, care reglementează impozitarea sau
include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele
prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
Arhiva
29.4.27.
Urmează să se rețină impozit la sursa de plată din venitul nerezidentului, obținut de la darea în folosință a unui software?
        În conformitate cu art. 12 pct. (1) din Codul fiscal, royalty (redevenţă) înseamnă plăţi de orice natură primite în calitate de
recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra
unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui
brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea
dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific. 
        În sensul prezentei noţiuni, nu se consideră royalty: 
        a) plăţile pentru achiziţionarea integrală a oricărei proprietăţi sau a oricărui drept de proprietate asupra tuturor elementelor
menţionate mai sus; 
       b) plăţile pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării respectivului software, inclusiv pentru instalarea, implementarea,
stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia; 
        c) plăţile pentru achiziţionarea integrală a unui drept de autor asupra unui software sau a unui drept limitat de a-l copia exclusiv în
scopul folosirii acestuia de către utilizator sau în scopul vînzării acestuia în cadrul unui contract de distribuţie;
        d) plăţile pentru obţinerea drepturilor de distribuţie a unui produs sau serviciu, fără a da dreptul la reproducere; 
        e) plăţile pentru accesul la sateliţi prin închirierea de transpondere sau pentru utilizarea unor cabluri ori conducte pentru transportul
energiei, gazelor sau petrolului, în situaţia în care clientul nu se află în posesia transponderelor, cablurilor, conductelor, fibrelor optice sau
a unor tehnologii similare; 
        f) plăţile pentru utilizarea serviciilor de comunicaţii electronice din acordurile de roaming, a frecvenţelor radio, a comunicaţiilor
electronice între operatori. 
        Prin urmare, în cazul în care rezidentul nu procură titlu de proprietate asupra unui software dar procură dreptul limitat de a-l copia
exclusiv în scopul folosirii acestuia, plata efectuată nerezidentului nu este calificată ca royalty (redevenţă), și respectiv nu se va aplica
prevederile art. 91 din Codul fiscal. 
        Totodată, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau
include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele
prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
        Astfel, la existența tratatului internațional, la care Republica Moldova este parte, se aplică regulile şi prevederile tratatului
internaţional.
29.4.28.
Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată din sumele dividendelor achitate în folosul nerezidentului care este rezident al
României?
        În conformitate cu art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme
care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia
fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
        Astfel, potrivit articolului 10 paragraful 2 din Convenția între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României pentru evitarea
dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, dividendele plătite de o societate care este
rezidentă a unui Stat Contractant se impun în Statul Contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende și potrivit
legislației acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 10 la sută din suma
brută a dividendelor. Paragraful respectiv nu va afecta impunerea societății în ce privește profiturile din care se plătesc dividendele. 
        Potrivit art. 793 alin. (2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia de a
prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat de autoritatea competentă din statul său
de rezidenţă. 
        Totodată, conform art. 793 alin. (1) din Codul fiscal, aplicarea tratatelor internaţionale care reglementează impozitarea sau includ
norme ce reglementează impozitarea se efectuează în modul stabilit de prevederile tratatelor internaţionale şi ale legislaţiei fiscale din
Republica Moldova. Prevederile tratatelor internaţionale prevalează asupra legislaţiei fiscale din Republica Moldova, iar în cazul în care
sînt cote diferite de impozitare în tratatele internaţionale şi în legislaţia fiscală din Republica Moldova, se aplică cotele de impozitare mai
favorabile.
29.4.29.
Persoana fizică nerezident acordă servicii unei entități în baza unui contract cu caracter civil. Cum vor fi reflectate în Darea de seamă (forma
IPC18) sumele achitate în favoarea nerezidentului și impozitul reținut?
        Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, venituri ale nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova se consideră
veniturile obţinute din activitatea desfăşurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfăşurată în baza altor contracte
cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau membrilor consiliului de administraţie şi/sau alte plăţi primite de
membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente, indiferent de locul exercitării efective a obligaţiilor administrative
încredinţate acestor persoane. 
        De asemenea, menţionăm că conform art. 73 alin. (3) și (4) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la
art. 71 din Codul fiscal, care nu ţin de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată
potrivit art.91, fără dreptul la deduceri, cu excepţia veniturilor menţionate la alin.(4) din articolul menționat, unde este stabilit că
veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 lit. n) şi o) din Codul fiscal, urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată
în modul prevăzut la art. 88 din Codul fiscal, fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente acestor venituri. 
        Prin urmare, în Darea de seamă (forma IPC18) la codul 11 (codul sursei de venit SAL) “Plăţi salariale, art. 88 din Codul fiscal” se vor
reflecta veniturile specificate la art. 71 lit. n) şi o) din Codul fiscal, achitate în folosul nerezidenţilor, precum şi impozitul reţinut din aceste
venituri, conform art. 88 din Codul fiscal.
Arhiva
29.4.30.
Este oare obligat rezidentul Republicii Moldova să rețină impozitul la sursa de plată din suma achitată pentru marfa procurată peste hotare
Republicii Moldova de la o persoana nerezidentă?
        Potrivit art.70 din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut:
a) în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă;
b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

        Dacă prezentul capitol nu prevede altfel, la determinarea venitului impozabil al nerezidenţilor:

a) se va ţine cont numai de venitul obţinut în Republica Moldova;
b) se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menţionat la lit.a), supus impunerii în Republica Moldova.
        Astfel, suma achitată nerezidentului pentru marfa procurată peste hotarele republicii de la o persoană nerezidentă nu constituie venit
obţinut în Republica Moldova, și pentru rezidentul Republicii Moldova nu apare obligația de reținere a impozitului la sursa de plată.
Arhiva
29.4.31.
Care este modalitatea de impozitare a veniturilor persoanelor juridice nerezidente obținute din prestarea serviciilor pe teritoriul Republicii
Moldova?
        Conform prevederilor art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: 
a) în Republica Moldova din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; 
b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă. 
        Astfel, venitul nerezidentului se consideră obţinut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de
activitatea de întreprinzător desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova. Venitul obţinut peste hotarele Republicii Moldova în rezultatul
desfăşurării activităţii de întreprinzător pe teritoriul statului străin, nu constituie obiectul impozitării cu impozitul pe venit în Republica
Moldova.
        Veniturile nerezidenţilor, obţinute în Republica Moldova sunt specificate la art. 71 din Codul fiscal. 
        Potrivit art. 71 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, veniturile din prestarea de servicii, inclusiv a serviciilor de management, financiare, de
consultanţă, de audit, de marketing, juridice, de agent (de intermediere), informaţionale, prestate unui rezident sau unui nerezident care
dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sînt cheltuieli ale reprezentanţei permanente
reprezintă venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova. 
        De asemenea, conform art. 73 alin. (1) din Codul fiscal, veniturile persoanelor juridice nerezidente, specificate la art.71, care nu ţin de
o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la
deduceri, cu excepţia veniturilor din prestarea de servicii ce ţin de deschiderea şi gestionarea conturilor corespondente ale băncilor
corespondente şi de efectuarea decontărilor. 
        Prin urmare, veniturile persoanei juridice nerezidente obținute din prestarea serviciilor pe teritoriul Republicii Moldova urmează a fi
impozitate la sursa de plată în modul prevăzut la art. 73 alin. (1) din Codul fiscal, conform cotelor stabilite la art. 91 din Codul fiscal. 
        Concomitent, conform prevederilor art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional, care reglementează impozitarea sau
include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele
prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
        Totodată, potrivit art. 793 alin. (2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia
de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat de autoritatea competentă din statul
său de rezidenţă.
29.4.32.
Care este modalitatea de impozitare a veniturilor persoanei juridice nerezidente la transmiterea în arendă sau în subarendă, din locaţiunea sau
din uzufruct a proprietăţii aflate în Republica Moldova, unei persoane juridice?
        Conform prevederilor art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:  
a) în Republica Moldova din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; 
b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.  
        Astfel, venitul nerezidentului se consideră obţinut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de
activitatea de întreprinzător desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova. Venitul obţinut peste hotarele Republicii Moldova în rezultatul
desfăşurării activităţii de întreprinzător pe teritoriul statului străin, nu constituie obiectul impozitării cu impozitul pe venit în Republica
Moldova.
         Veniturile nerezidenţilor, obţinute în Republica Moldova sunt specificate la art. 71 din Codul fiscal. 
        Potrivit art. 71 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, veniturile din operaţiunile de leasing, din darea în arendă sau în subarendă, din
locaţiunea sau din uzufructul proprietăţii aflate în Republica Moldova reprezintă venituri ale nerezidenților obținute în Republica
Moldova. 
        De asemenea, conform art. 73 alin. (1) din Codul fiscal, veniturile persoanelor juridice nerezidente, specificate la art.71, care nu ţin de
o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la
deduceri, cu excepţia veniturilor din prestarea de servicii ce ţin de deschiderea şi gestionarea conturilor corespondente ale băncilor
corespondente şi de efectuarea decontărilor. 
        Prin urmare, veniturile persoanei juridice nerezidente obținute din darea în arendă sau în subarendă, din locaţiunea sau din
uzufructul proprietăţii aflate în Republica Moldova urmează a fi impozitate la sursa de plată în modul prevăzut la art. 73 alin. (1) din
Codul fiscal, conform cotelor stabilite la art. 91 din Codul fiscal.
        Concomitent, conform prevederilor art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional, care reglementează impozitarea sau
include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele
prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
        Totodată, potrivit art. 793 alin. (2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia
de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat de autoritatea competentă din statul
său de rezidenţă.
29.4.33.
Poate fi efectuată atestarea rezidenței pentru cetățenii străini care au devenit rezidenți în scopuri fiscale ai Republicii Moldova pe formularele
eliberate de alte state?
        În temeiul art.793 din Codul fiscal și a pct.23 din Anexa nr.7 a Ordinului Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017, în cazuri
speciale, în scopul aplicării prevederilor Convențiilor pentru evitarea dublei impuneri, contribuabilii - rezidenți ai Republicii Moldova
urmează să completeze formularele emise în conformitate cu legislația fiscală a statelor solicitante, anexînd la acestea Certificatul de
rezidență al Republicii Moldova (Forma 1-DTA17), autentificat prin aplicarea ştampilei de către Serviciul Fiscal de Stat al Republicii
Moldova.
        Suplimentar la formularul eliberat de alt stat, contribuabilii urmează să prezinte:
1) Cererea de eliberare a Certificatului de rezidență (Forma CCR17);
2) Copia paşaportului persoanei fizice cetăţean străin sau a paşaportului apatridului ori copia permisului de şedere (provizoriu) sau copia
buletinului de identitate;
3) Documentul în original, eliberat de Poliţia de Frontieră, despre intrările şi ieşirile în/din Republica Moldova pentru anul fiscal
respectiv;
4) Copia contractului/documentului care atestă obţinerea venitului în/din statul străin sau copia invitaţiei la muncă, sau confirmarea
eliberată de întreprinderea în care activează persoana fizică, tradusă în limba de stat de către traducători autorizaţi, conform modului
stabilit în Legea nr.264-XVI din 11 decembrie 2008, cu excepţia contractelor întocmite în limba engleză sau în limba rusă, pentru perioada
fiscală pentru care se solicită certificatul de rezidenţă.
Arhiva
29.4.34.
Poate fi efectuată atestarea venitului și a impozitului pe venit achitat de nerezidenții Republicii Moldova pe formularele eliberate de alte
state?
        În conformitate cu prevederile art.793 din Codul fiscal și a pct.42 din Anexa nr.7 a Ordinului Ministerului Finanțelor nr.50 din 15
martie 2017, în cazuri speciale, în scopul aplicării prevederilor Convențiilor pentru evitarea dublei impuneri, contribuabilii - rezidenți ai
Republicii Moldova urmează să completeze formularele emise în conformitate cu legislația fiscală a statelor solicitante, anexînd la acestea
Certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat de nerezident în Republica Moldova (Forma 3-DTA17), autentificat prin
aplicarea ştampilei de către Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.
        Suplimentar la formularul eliberat de alt stat, contribuabilii urmează să prezinte:
1) Cererea pentru eliberarea certificatului privind atestarea impozitului pe venit achitat de nerezident în Republica Moldova (Forma 2-
DTA17);
2)Copia Certificatul de rezidenţă (Forma 1-DTA17);
3) Copia contractului care atestă obţinerea venitului în/din statul străin sau copia invitaţiei la muncă, sau confirmarea eliberată de
întreprinderea în care activează persoana fizică, traduse în limba de stat de către traducători autorizaţi, conform modului stabilit în
Legea nr.264-XVI din 11 decembrie 2008, cu excepţia contractelor întocmite în limba engleză sau în limba rusă, pentru perioada fiscală
pentru care se solicită certificatul de rezidenţă.
Arhiva
29.4.35.
Care este modul de impozitare a venitului obținut de către nerezident din prestarea serviciului de transport internațional în cazul în care
transportul se efectuează între punctele situate în afara Republicii Moldova?
        În conformitate cu prevederile art. 71 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, veniturile din transportul internaţional maritim, aerian,
feroviar sau rutier, cu excepţia cazurilor în care transportul se efectuează numai între punctele situate în afara Republicii Moldova se
consideră venituri ale nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova. 
        Astfel, venitul obținut de către nerezident din transportul internațional efectuat numai între punctele situate în afara Republicii
Moldova nu se consideră venit al acestuia obţinut în Republica Moldova, ci ca venit obţinut din activitatea de întreprinzător peste hotarele
Republicii Moldova.  
        Prin urmare, nerezidentul nu va avea obligațiunea de a prezenta certificat de rezidenţă. În cazul respectiv, entitatea (rezidentul
Republicii Moldova) nu va efectua reţinerea impozitul pe venit la sursa de plată din plăţile îndreptate spre achitare nerezidentului,
potrivit art. 91 din Codul fiscal. 
        Totodată, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau
include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele
prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
        Pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data
achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă (prevederile art. 793  alin. (2)
din Codul fiscal).
29.4.36.
Сonstituie oare obiect al impozitării cu impozitul pe venit în Republica Moldova veniturile obținute de către nerezident în rezultatul
desfăşurării activităţii de întreprinzător pe teritoriul statului străin?
        În conformitate cu art. 70 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut:
        a) în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din muncă prin contract (acord) de muncă;
        b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.
        Dacă prezentul capitol nu prevede altfel, la determinarea venitului impozabil al nerezidenţilor:
        a) se va ţine cont numai de venitul obţinut în Republica Moldova;
        b) se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menţionat la lit.a), supus impunerii în Republica
Moldova.
        Astfel, venitul nerezidentului se consideră obţinut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de
activitatea de întreprinzător desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova. Venitul obţinut peste hotarele Republicii Moldova în rezultatul
desfăşurării activităţii de întreprinzător pe teritoriul statului străin, nu constituie obiectul impozitării cu impozitul pe venit în Republica
Moldova.
29.4.37.
Urmează persoana juridică rezidentă a Republicii Moldova, în baza contractului de leasing financiar încheiat cu un nerezident, să rețină
impozitul pe venit din plățile îndreptate în favoarea acestuia?
        Conform art. 70 din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: 
a) în Republica Moldova din activități de întreprinzător sau din muncă prin contract (acord) de muncă; 
b) peste hotarele Republicii Moldova din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă. 
        Dacă capitolul în cauză nu prevede altfel, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților se va ține cont numai de venitul
obținut în Republica Moldova.         Conform art. 91 din Codul fiscal, persoanele menționate la art. 90 rețin și achită un impozit în mărime
de 12% din plățile direcționate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art.71, cu excepția veniturilor nerezidentului ce țin
de activitatea reprezentanței permanente a acestora în Republica Moldova. 
        Totodată, conform art. 71 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova se consideră
veniturile din operațiunile de leasing, din darea în arendă sau în subarendă, din locațiunea sau din uzufructul proprietății aflate în
Republica Moldova. 
        Astfel, entitatea urmează să rețină impozitul pe venit din dobânda de leasing îndreptată în folosul nerezidentului. 
        Este de menționat că potrivit art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internațional care reglementează impozitarea sau include
norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli și prevederi decât cele prevăzute de
legislația fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internațional, în condițiile respectării prevederilor art. 793 din Codul fiscal.
29.4.38.
Cum urmează să fie restituită unui nerezident, suma impozitul pe venit reținută la sursa de plată, din sursele aflate în Republica Moldova?
        Conform pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr.235 pentru aprobarea Regulamentului privind stingerea obligaţiei fiscale prin
compensare şi/sau restituirea mijloacelor băneşti din 19 aprilie 2017, persoanele nerezidente depun cererea privind restituirea impozitului
pe venit reţinut în plus din sursele aflate în Republica Moldova în modul stabilit de Ministerul Finanţelor. 
        În conformitate cu pct. 45 din Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă rezidenţa şi
impozitul pe venit achitat de către nerezidenţii Republicii Moldova din 15 martie 2017, cererea pentru restituirea impozitului pe venit
reţinut în plus din sursele aflate în Republica Moldova se utilizează pentru restituirea sumei impozitului pe venit reţinută la achitarea
venitului din sursele aflate în Republica Moldova, care depăşeşte suma impozitului pe venit, calculat conform cotelor prevăzute de
convenţiile (acordurile) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între Republica Moldova şi alte state. 
        Potrivit pct. 47 şi pct.48 din Ordinul menţionat, cererea (formularul-tip Forma 5-DTA17) urmează a fi perfectată şi depusă de către
beneficiarul venitului sau plătitorul venitului în baza cererii beneficiarului la Serviciul Fiscal de Stat de la locul de deservire a plătitorului
venitului. În cazul în care plătitorul venitului a fost lichidat sau reorganizat, cererea se va depune de către beneficiarul venitului sau de
către persoana împuternicită de acesta în modul general stabilit. Restituirea se efectuează către solicitant la contul bancar indicat în
cerere, în monedă naţională. În cazul în care restituirea se efectuează către persoana împuternicită a beneficiarului venitului, acesta
efectuează restituirea către beneficiarul venitului în valută străină la cursul oficial al leului moldovenesc stabilit la data executării
documentelor de plată. 
        Beneficiarul venitului sau plătitorul venitului, după caz, solicită organului fiscal de la locul de deservire a plătitorului venitului,
printr-o scrisoare de însoţire întocmită în mod arbitrar, efectuarea unui control şi restituirea impozitului pe venit reţinut în plus, anexând
documente specificate în pct.50 din Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017.
29.4.39.
Care este modalitatea de impozitare a veniturilor persoanelor fizice nerezidente obținute din prestarea   serviciilor de pe teritoriul statului
străin?
        În conformitate cu art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: 
a) în Republica Moldova din activități de întreprinzător sau din muncă prin contract (acord) de muncă; 
b) peste hotarele Republicii Moldova din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă. 
        Astfel, venitul nerezidentului se consideră obținut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de
activitatea de întreprinzător sau de munca desfășurată pe teritoriul Republicii Moldova. Venitul obținut peste hotarele Republicii
Moldova în rezultatul desfășurării activității de întreprinzător sau de muncă pe teritoriul statului străin, nu constituie obiectul impozitării
cu impozitul pe venit în Republica Moldova.  
        În cazul în care serviciile acordate de persoana fizică nerezident sunt efectuate pe teritoriul statului străin, care se află peste hotarele
Republicii Moldova, serviciile menționate se consideră ca muncă desfășurată peste hotarele Republicii Moldova și, respectiv, rezidentul nu
are obligații de a reține impozit la sursa de plată, conform art. 91 din Codul fiscal.
29.4.40.
Urmează oare a fi eliberat certificat de rezidență (Forma 1-DTA17) agenţilor economici din Unitatea administrativ teritorială din stînga
Nistrului?
        În conformitate cu art.4 alin.(1) din Codul fiscal,dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care
reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia
fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
        În acest sens, art.793 alin.(9) din Codul fiscal, stabilește că modul de atestare şi confirmare a rezidenţei Republicii Moldova în scopul
beneficierii de prevederile convenţiilor (acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri încheiate între Republica Moldova şi alte state se
stabileşte de Ministerul Finanţelor. 
        Astfel, potrivit pct. 18-21 din Anexa nr.7 a Ordinului Ministerului Finanțelor privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă
rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenții Republicii Moldova nr.50 din 15 martie 2017, certificatul de rezidenţă se
utilizează de către solicitanţi, persoane fizice şi persoane juridice, pentru a atesta rezidenţa pe teritoriul Republicii Moldova. Atestarea
rezidenţei solicitantului se efectuează la Serviciul Fiscal de Stat în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii. Acesta se
prezintă plătitorului de venit al statului străin, în original, și se eliberează o dată pe an pentru fiecare persoană juridică rezidentă,
indiferent de numărul, regularitatea şi tipul de venit achitat, în baza cererii conform Formei CCR17, depuse de către solicitant, la care se
anexează copia contractului/documentului care atestă obţinerea venitului în/din statul străin, cu traducere în limba de stat, cu excepţia
contractelor întocmite în limba rusă şi în limba engleză, pentru perioada fiscală în care se solicită certificatul de rezidenţă.
        Totodată, art.3 alin. (1)-(2) din Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului
(Transnistria) nr.173 din 22 iulie 2005, stabilește că în componenţa Republicii Moldova se va constitui unitatea teritorială autonomă cu
statut juridic special Transnistria. Transnistria este parte componentă inalienabilă a Republicii Moldova şi, în limita împuternicirilor
stabilite de Constituţia şi alte legi ale Republicii Moldova, soluţionează problemele date în competenţa ei. 
        În aceiași ordine de idei, conform art.1 din Hotărîrea Guvernului cu privire la regularizarea traficului de mărfuri şi servicii ce
constituie obiectul activităţii de comerţ exterior a agenţilor economici din Transnistria, precum şi furnizarea de către aceştia a reţelelor şi
a serviciilor de comunicaţii electronice nr.815 din 2 august 2005, începînd cu data de 25 ianuarie 2006, Instituţia publică “Agenţia Servicii
Publice” (ASP) ţine evidenţa agenţilor economici din Transnistria care efectuează operaţiuni de export-import, prestează servicii de
transport auto şi furnizează reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice, atribuindu-le codul IDNO şi înscriind provizoriu datele în
Registrul de Stat al Întreprinderilor şi în Registrul de Stat al Organizaţiilor. 
         Este de menționat faptul că convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate de RM utilizează în calitate de stat contractant
termenul „Moldova” care înseamnă Republica Moldova și, utilizat în sens geografic, înseamnă teritoriul acesteia, cuprins între frontierele
sale, alcătuit din sol, subsol, ape și spațiul aerian de deasupra solului și apelor, asupra căruia RM își exercită suveranitatea și jurisdicția sa
deplină și exclusivă, în conformitate cu legislația sa internă și cu dreptul internațional. 
        Prin urmare, agentul economic din Unitatea administrativ teritorială din stînga Nistrului poate solicita Certificat de rezidență
(Froma 1-DTA17) doar în cazul în care acesta este înregistrat la ASP, dispunînd de cod IDNO și avînd înscrise datele provizorii în
Registrul de Stat al Întreprinderilor şi în Registrul de Stat al Organizaţiilor.
29.4.41.
Care este modalitatea de prezentare a documentului ce atestă rezidența persoanei juridice nerezidente?
    Conform art. 793 alin. (2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, persoana juridică nerezidentă,
pentru a-şi confirma rezidenţa, prezintă plătitorului de venit copia certificatului de rezidenţă sau a documentului ce atestă înregistrarea
acesteia în ţara sa de rezidenţă, sau a extrasului de pe pagina web oficială a autorităţii din statul de rezidenţă ce atestă rezidenţa fiscală ori
înregistrarea persoanei juridice. 
      În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include
norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de
legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
        Totodată, Articolul 7 paragr.1 al Convenției Model OECD cu privire la impozitele pe venit și impozitele pe capital, prevede că
profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant vor fi impozitate numai în acest Stat, cu excepţia cazului în care întreprinderea
desfăşoară activitate de întreprinzător în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo.
     Astfel, în vederea aplicării Convențiilor privind evitarea dublei impuneri, persoana juridică nerezidentă este în drept să prezinte
documentul ce atestă rezinența sa fiscală în orice moment al anului calendaristic și pentru orice perioada fiscală anterioară, dat fiind
faptul că activitatea sa economică de bază are loc în statul său de rezidență, fapt ce îi confirmă rezidența sa fiscală.

29.5.1.
Se aplică regimul fiscal reglementat de capitolul 7 1 din Codul fiscal pentru organizațiile necomerciale?
        Regimul fiscal de impunere a venitului organizațiilor necomerciale este stabilit de art. 52 din Codul fiscal.
        Totodată, este de menționat că organizația necomercială, conform art.5 pct.14) din Codul fiscal, este persoana juridică a cărei
activitate nu are drept scop obținerea venitului şi care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru
al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.
        În același context este de menționat că potrivit art. 541 din Codul fiscal, subiecții impozitării cu impozitul pe venit din activitatea
operațională sunt agenții economici care nu sînt înregistrați ca plătitori de TVA, cu excepția gospodăriilor țărănești (de fermier) şi
întreprinzătorilor individuali, precum şi agenților economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de
consultanță pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din
venitul din vânzări.
        Respectiv, către entitățile înregistrate conform modului stabilit de art. 52 din Codul fiscal se aplică regimul fiscal de impunere a
venitului organizațiilor necomerciale, și nu se aplică prevederile Capitolului 71 din Codul fiscal, dat fiind faptul că acestеa nu pot fi
calificate ca agenț,i economici.
[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017,(în vigoare 01.01.2018) ]
Arhiva
29.5.2.
Care sunt condițiile în baza cărora organizațiile necomerciale sunt scutite de plata impozitului pe venit?
        În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, la organizații necomerciale sînt atribuite organizațiile înregistrate în
conformitate cu legislația în vigoare, şi anume: 
a) asociaţia obştească – conform Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti; 
a1) asociaţia de coproprietari în condominiu – conform Legii condominiului în fondul locativ nr.913/2000; 
b) fundaţia – conform Legii nr.581-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la fundaţii; 
c) organizaţia filantropică – conform Legii nr.1420-XV din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare; 
d) organizaţia religioasă – conform Legii nr.125-XVI din 11 mai 2007 privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie; 
e) partidele politice şi organizaţiile social-politice – conform Legii nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice; 
f) publicaţiile periodice şi agenţiile de presă – conform Legii presei nr.243-XIII din 26 octombrie 1994 şi Legii nr.221 din 17 septembrie
2010 privind deetatizarea publicaţiilor periodice publice. 
        Potrivit alin. (2) din articolul menționat, organizațiile necomerciale sunt scutite de plata impozitului pe venit în cazul în care
corespund următoarelor cerințe: 
a) sînt înregistrate sau create în conformitate cu legislația şi desfășoară activitate în corespundere cu obiectivele prevăzute în statut, în
regulament sau într-un alt document de constituire; 
a1) activitatea economică prevăzută în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire corespunde obiectivelor şi scopurilor
prevăzute în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire şi rezultă nemijlocit din acestea;
b) în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea mijloacelor cu destinaţie
specială, a altor mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau a proprietăţii între fondatori şi membri ai organizaţiei sau între
angajaţii ei, inclusiv în procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei necomerciale; 
c) mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară, proprietatea organizaţiei sînt utilizate în
scopurile prevăzute de statut, de regulament sau de alt document de constituire; 
d) nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau proprietatea în interesul
unui fondator sau membru al organizaţiei ori în interesul unui angajat, cu excepţia plăţilor salariale sau a altor plăţi reglementate de
legislaţia muncii, îndreptate în favoarea acestuia; 
e) nu susţin partidele politice, blocurile electorale sau candidaţii la funcţii în cadrul autorităţilor publice şi nu folosesc mijloacele cu
destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau din proprietate pentru finanţarea acestora.  
        Totodată, conform alin. (3) din articolul menționat, restricțiile prevăzute la alin.(2) lit. e) nu se extind asupra partidelor şi altor
organizații social-politice. Dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit se realizează din data înregistrării organizației la Ministerul
Justiției (art. 52 alin. (4) din Codul fiscal). Norma respectivă se aplică începînd cu 1 ianuarie 2017. 
        Respectiv, începînd cu perioada fiscală 2017, din data înregistrării entității conform modului stabilit de art. 52 din Codul fiscal,
aceasta aplică regimul fiscal de impunere a venitului organizațiilor necomerciale, dacă corespunde cerințelor expuse în alin. (2) din
articolul menționat. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.5.3.
Interdicţia, stabilită la art. 52 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, se răsfrînge asupra salariilor achitate angajaţilor organizaţiei necomerciale?
        În vederea beneficierii de scutirea de plata impozitului pe venit, de comun cu alte condiţii stabilite de art. 52 alin. (2) din Codul fiscal,
organizaţia necomercială urmează să nu folosească mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea
statutară sau proprietatea în interesul unui fondator sau membru al organizaţiei ori în interesul unui angajat, cu excepţia plăţilor salariale
sau a altor plăţi reglementate de legislaţia muncii, îndreptate în favoarea acestuia. 
        Astfel, asupra salariilor achitate angajaţilor organizaţiei necomerciale nu se răsfrînge interdicţia stabilită la art. 52 alin. (2) lit. d) din
Codul fiscal 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
 29.5.4.
Cum se acordă scutirea de plata impozitului pe venit pentru organizațiile necomerciale?
        Regimul fiscal de impunere a venitului organizaţiilor necomerciale este stabilit de art. 52 din Codul fiscal.
         În conformitate cu prevederile alin. (4) din articolul menționat, dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit se realizează din data
înregistrării organizaţiei la Ministerul Justiţiei. Norma respectivă se aplică începînd cu 1 ianuarie 2017 (Legea nr. 281 din 16 decembrie
2016).
Arhiva
29.5.5.
Dacă organizaţia necomercială este scutită de plata impozitului pe venit, aceasta are obligaţia de prezentare a Declaraţiei cu privire la
impozitul pe venit?
        În conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la
art.512 și 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului sînt
obligate să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.
        Astfel, organizaţia necomercială în calitate de persoană juridică are obligaţia de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe
venit.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 288 din 15.12.2017 (în vigoare din 01.01.2018)]

Arhiva
29.5.6.
Care tip de declarație urmează să prezinte organizațiile necomerciale?
        Potrivit articolului 83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, cu excepția autorităților publice şi instituțiilor
publice, indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului sînt obligate să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit.
        Prin urmare, organizațiile necomerciale urmează să prezintă Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma ONG 17) aprobată
prin ordinul Ministerului Finanțelor nr.08 din 15.01.2018.
[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Ordinului Ministerului Finanțelor nr.08 din 15.01.2018, în vigoare
din 26.01.2018]
Arhiva
29.5.7.
Cum urmează de a se impozita veniturile obţinute de organizaţia necomercială, în cazul în care acestea sunt utilizate în alte scopuri decît cele
prevăzute în statut?
        Potrivit art. 52 alin. (7) din Codul fiscal, organizaţiile necomerciale care utilizează contrar destinaţiei mijloacele cu destinaţie specială
sau folosesc proprietatea, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară în scopuri neprevăzute în statut, în regulament sau în
alt document de constituire calculează şi achită impozitul pe venit la cota prevăzută la art.15 lit.b) din suma utilizată contrar destinaţiei.
Aplicarea prevederilor menționate exclude aplicarea alin.(6) din articolul 52 al Codului fiscal. [Modificările operate în temeiul aprobării
Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.5.8.

29.5.9.
Care este modalitatea de utilizare a scutirii la impozitul pe venit de către organizaţiile necomerciale?
        Începînd cu 1 ianuarie 2017, prin Legea nr.281 din 16.12.2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, a fost
modificată redacția art.52 alin.(4) din Codul fiscal.
        Astfel, dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit se realizează din data înregistrării organizației la Ministerul Justiţiei.
        Respectiv, în temeiul art.46 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001, prevederile art.52 alin.(4) din Codul fiscal
în redacția menționată se vor aplica începînd cu 1 ianuarie 2017 - data intrării în vigoare.
         Prin urmare, doar organizațiile necomerciale înregistrate la Ministerul Justiţiei începînd cu anul 2017, vor aplica prevederile art.52
alin.(4) din Codul fiscal în redacția Legii nr.281 din 16.12.2016.
        Organizațiile necomerciale înregistrate pînă la data 01.01.2017, pentru perioadele precedente datei menționate, vor utiliza scutirea la
impozitul pe venit în modul prevăzut în art. 52 alin.(4) din Codul fiscal în redacția anterioară.
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 281
din 16.12.2016]
Arhiva
29.5.10.

29.5.11.
În care cazuri va apărea necesitatea ajustării în scopuri fiscale a veniturilor și cheltuielilor organizației necomerciale pentru perioadele fiscale
de pînă la 2017?
        În perioadele fiscale anterioare 2017, în cazul în care organizația necomercială desfășura activitate în corespundere cu obiectivele
prevăzute în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire, nu apărea necesitatea de a ajusta veniturile și cheltuielile prin
completarea anexei 1D și 2D la Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12).
           Obligația ajustării, în scopuri fiscale, a veniturilor și cheltuielilor în Declarația dată, apărea numai în cazul desfășurării de către
organizația necomercială a altor activități decît cele menționate în actele de constituirea a acesteia.
[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Ordinului Ministerului Finanțelor nr.08 din 15.01.2018, în vigoare
26.01.2018]
Arhiva
29.5.12.

29.5.13. Cum urmează de a se reflecta în Declarația cu privire la impozitul pe venit scutirea de plată a impozitului pe venit de către organizația
necomercială începînd cu perioada fiscală 2017?

 În cazul care organizația necomercială corespunde condițiilor stabilite de art. 52 din Codul fiscal, aceasta este scutită de plata impozitului
pe venit.
 Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, drept bază pentru determinarea venitului impozabil al
entităților servește rezultatul (profitul/pierderea) contabil, reflectat în situațiile de profit şi pierdere, întocmite şi prezentate în
conformitate cu cerințele prezentei legi şi ale standardelor de contabilitate.
 Suma venitului scutit de impozitare în baza prevederilor art. 52 din Codul fiscal, se reflectă în rîndul 030 din Declarația cu privire la
impozitul pe venit (forma ONG 17) aprobată prin aprobată prin ordinul Ministerului Finanțelor nr.08 din 15.01.2018. În rindul 020 (suma
spre impozitare) a Declarației cu privire la impozitul pe venit se indică ”0”.
29.5.14. În ce cazuri apare necesitatea ajustării în scopuri fiscale a veniturilor și cheltuielilor a organizației necomerciale?
        În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 14) din Codul fiscal, organizație necomercială este persoana juridică a cărei activitate nu
are drept scop obținerea venitului şi care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al
organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.
        Totodată, prevederile Capitolului 3 „Deducerile aferente activităţii de întreprinzător” din Codul fiscal, se răsfrâng doar asupra
contribuabililor care practică activitate de întreprinzător, respectiv, nu se extind și asupra organizațiilor necomerciale.
        Prin urmare, în scopuri fiscale nu se vor efectua careva ajustări privind veniturile și cheltuielile aferente mijloacelor cu destinaţie
specială, dacă acestea sunt utilizate în conformitate cu scopurile prevăzute de statut, de regulament sau de alt document de constituire
(art. 52 din Codul fiscal).
        Astfel, nu apare obligația ajustării în scopuri fiscale a veniturilor și cheltuielilor în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru
organizațiile necomerciale (Forma ONG17) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 08 din 15 ianuarie 2018.
        În cazul desfășurării de către organizația necomercială a altor activități decît cele menționate în actele de constituirea a acesteia,
atunci apare necesitatea delimitării și reflectării acestor cheltuielilor conform compartimentele corespunzătoare din Declarație, care
ulterior se vor fi impozitate pe principii generale.
29.5.15.
Ce tip de declarație cu privire la impozitul pe venit urmează să prezinte asociațiile de cooproprietari în condominiu pentru perioada fiscală
2019?
        Conform prevederilor art. 52 alin. (1) din CF, la organizaţii necomerciale sunt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu
legislaţia în vigoare. 
        Începînd cu 1 ianuarie 2020, prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019, art.52 alin.(1) din CF a fost completat cu lit. a1) asociaţia de
coproprietari în condominiu – conform Legii condominiului în fondul locativ nr.913/2000. 
        Totodată, organizaţia necomercială, fiind stabilită ca persoană juridică, în baza prevederilor art. 83 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal,
indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului, este obligată să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.  
        Ținînd cont de faptul că, conform prevederilor art.3 alin.(41) din Codul fiscal procedura fiscală se aplică în timpul şi la locul aplicării,
dacă legea nu prevede altfel.
Totodată, conform art.121 alin.(1) din Cod prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea
căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată, la determinarea obligațiilor fiscale privind
impozitul pe venit pentru perioada fiscală curentă, agenții economici vor aplica prevederile fiscale în vigoare la data încheierii perioadei
fiscale privind impozitul pe venit, cu excepția cînd legea prevede altfel. 
        Respectiv, pentru perioadele fiscale de pînă la 2019, inclusiv, asociațiile de cooproprietari în condominiu au obligația de a prezenta
Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12) aprobată prin ordinul Ministerului Finanțelor nr.153
din 22.12.2017 (cu modificările și completările ulterioare), pînă la data de 25 martie 2020. 
        Însă, începînd cu perioada fiscală 2020, aceștia, urmează să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru organizaţiile
necomerciale - Forma ONG17 (aprobată prin Ordinul Ministerul Finanțelor nr. 08 din 15 ianuarie 2018) în termen nu mai târziu de 25
martie a anului următor anului fiscal de gestiune, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.
Arhiva
 29.5.16.
Cum se vor reflecta în Declaratia cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale (forma ONG17) utilizarea sumelor din
desemnarea procentuală?
   Potrivit pct. 29 din Regulamentul cu privire la mecanismul desemnării procentuale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1286 din
30.11.2016, mijloacele financiare obţinute în urma desemnării procentuale pot fi utilizate într-un termen ce nu depăşeşte două perioade
fiscale după perioada fiscală în care a fost efectuată desemnarea procentuală. Sumele neutilizate în această perioadă urmează a fi
restituite la buget pînă la data-limită de depunere a raportului privind modul de utilizare a sumelor de desemnare procentuală. 
        Concomitent, pct. 30 al Regulamentului menționat prevede că beneficiarii care au primit mijloace financiare în urma desemnării
procentuale depun la Serviciul Fiscal de Stat rapoarte privind modul de utilizare a acestor sume pînă în termenul stabilit de legislaţia
fiscală pentru depunerea declaraţiilor cu privire la impozitul pe venit pentru anul următor celui în care a expirat perioada de utilizare a
sumelor de desemnare procentuală, potrivit modelului de raport stabilit de către Ministerul Finanţelor. Raportul financiar reflectă
situaţia la data de 31 decembrie a anului în care a expirat perioada de utilizare a sumelor de desemnare procentuală, pentru fiecare an de
utilizare separat. 
        Astfel, obligația raportării modului de utilizare a mijloacelor financiare în urma desemnării procentuale survine după expirarea
perioadei de utilizare a sumelor de desemnare procentuală – două perioade fiscale după perioada fiscală în care a fost efectuată
desemnarea procentuală.
         Forma și Modul de completare a Raportului financiar privind modul de utilizare a sumelor die desemnare procentuală (anexa 1D la
Forma ONG17) este stabilit de Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 08 din 15.01.2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei
cu privire la impozitul pe venit pentru organizaţiile necomerciale - Forma ONG17. 
        Respectiv, raportarea modului de utilizare a mijloacelor financiare obținute în urma desemnării procentuale efectuate în anul 2017 se
va realiza în anul 2020 pînă în termenul stabilit de legislația fiscală pentru depunerea declarațiilor cu privire la impozitul pe venit. 
        [Temei: Scrisoarea Ministerului Finanțelor nr. 09/2-13/87 din 27.03.2019]
29.5.17.
Are obligația asociația obșteasca de a reține impozit la sursa de plată din veniturile achitate în folosul persoanei fizice, care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător, de la transmiterea în locațiune a imobilului?
        Potrivit art.1 alin.(1) din Legea nr.837 din 17.05.1996 cu privire la asociațiile obștești, asociația obștească este o organizație
necomercială, independentă de autoritățile publice, constituită benevol de cel puțin trei persoane fizice și/sau juridice (asociații obștești),
asociate prin comunitate de interese în vederea realizării, în vederea realizării, în condițiile legii, a unor drepturi legitime. 
        În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din
veniturile obţinute de către persoanele fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă
(locaţiune, arendă, uzufruct, superfice) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. 
        Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește persoanele care în mod obligatoriu, urmează să reţină, impozitul pe venit la sursa de
plată. Astfel, asociația obștească, în baza art.901 alin.(3) din Codul fiscal, va reține din prețul contractului de locațiune un impozit în
mărime de 10%.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în
vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.5.18.
Care sunt obligațiile organizaţiei necomerciale, în cazul în care aceasta a utilizat mijloacele primite din desemnarea procenuală contrar
destinației?
        Potrivit art. 52 alin. (8) din Codul fiscal, organizaţiile necomerciale de utilitate publică, cultele religioase şi părţile componente ale
acestora care utilizează contrar destinaţiei mijloacele financiare obţinute în urma desemnării procentuale restituie în buget suma utilizată
contrar destinaţiei. 
        Potrivit pct. 34 din Regulamentul cu privire la mecanismul desemnării procentuale aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1286 din
30 noiembrie 2016, beneficiarii desemnării procentuale şi persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul acestora poartă răspundere
pentru: 
        1) utilizarea mijloacelor financiare obţinute în urma desemnării procentuale cu încălcarea prevederilor capitolului IV din prezentul
Regulament; şi 
        2) neraportarea privind utilizarea mijloacelor financiare obţinute în urma desemnării procentuale. 
        Totodată pct. 35 din Regulamentul menționat stabilește că răspunderea pentru faptele indicate la pct.34 din prezentul Regulament
este aplicată prin: 
       1) amendă contravenţională potrivit art.298 alin.(41) din Codul contravenţional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008; 
        2) restituirea de către beneficiar a sumelor desemnării procentuale folosite cu încălcarea prevederilor capitolului IV din prezentul
Regulament şi/sau neraportate potrivit pct.30 din prezentul Regulament; 
        3) excluderea beneficiarului de la participarea la mecanismul de desemnare procentuală pe o durată de 2 ani. 
        Astfel, în cazul în care organizaţia necomercială a utilizat mijloacele primite din desemnarea procenuală contrar destinației, va
restitui la buget suma utilizată contrar destinaţiei. 
        Totodată, organizaţiei necomerciale şi persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul acestora le poate fi aplicată amendă
contravenţională potrivit art.298 alin.(41) din Codul contravenţional și poate fi exclusă de la participarea la mecanismul de desemnare
procentuală pe o durată de 2 ani.
29.5.19.
Are dreptul organizația necomercială să acorde premii și/sau ajutoare materiale salariaților?
        Art.52 alin.(2) lit. b) din Codul fiscal stabilește ca cerință obligatorie pentru organizațiile necomerciale scutite de plata impozitului pe
venit, ca în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire să fie indicată interdicţia privind distribuirea mijloacelor cu
destinaţie specială, a altor mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau a proprietăţii între fondatori şi membri ai organizaţiei
sau între angajaţii ei, inclusiv în procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei necomerciale. 
        Potrivit art. 4 alin. (1) și alin.(4) din Legea salarizării nr. 847-XV din 14 februarie 2002, în sistemul tarifar şi sistemele netarifare
salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte
plăţi de stimulare şi compensare. Alte plăţi de stimulare şi compensare includ recompensele conform rezultatelor activităţii anuale,
premiile potrivit sistemelor şi regulamentelor speciale, plăţile de compensare, precum şi alte plăţi neprevăzute de legislaţie care nu
contravin acesteia.
         În conformitate cu art. 1651 din Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003, angajatorul este în drept să acorde anual salariaților
ajutor material în modul și condițiile prevăzute de contractul colectiv de muncă, de alt act normativ la nivel de unitate și/sau de actele
normative în vigoare. Ajutorul material poate fi acordat salariatului, în baza cererii lui scrise, în orice timp al anului ori adăugat la
indemnizația de concediu (art.117 din Codul muncii). 
         Prin urmare, plățile de stimulare sub formă de premii, precum și ajutorul material, prevăzute de contractul colectiv de muncă, de alt
act normativ la nivel de unitate și/sau de actele normative în vigoare se consideră plăți salariale și nu se referă la prevederile art.52 alin.(2)
lit. b) din Codul fiscal.
29.5.20.
Ce tip de declarație cu privire la impozitul pe venit urmează să prezinte Organizațiile Sindicale?
        În art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, sînt specificate organizațiile care sînt atribuite la organizații necomerciale. 
        Potrivit articolului 83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512  şi 513, cu
excepția autorităților publice şi instituțiilor publice, indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului sînt obligate să prezinte
Declarația cu privire la impozitul pe venit. 
        Prin urmare, ținînd cont de faptul că organizațiile sindicale nu se regăsesc în art.52 din Codul fiscal, acestea urmează să prezinte
Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.153
din 22.12.2017 (cu modificările și completările ulterioare). [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
29.5.21.
Cum urmează de a se reflecta în Declarația cu privire la impozitul pe venit scutirea de plată a impozitului pe venit de către organizațiile
sindicale?
      Potrivit articolului 533 din Codul fiscal, organizaţiile sindicale şi patronale se scutesc de impozit pe venit. 
       Totodată, potrivit prevederilor art.83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512  şi
513, cu excepția autorităților publice şi instituțiilor publice, indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului sînt obligate să
prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit. 
        Prin urmare, organizațiile sindicale urmează să prezintă Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma
VEN12) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.153 din 22.12.2017 (cu modificările și completările ulterioare). 
        La completarea Declarației, entitatea urmează să determine impozitul pe venit sub formă de facilitate fiscală prin completarea anexei
6D cu indicarea codului facilității ”6j” conform Nomenclatorului codurilor aferent facilităților fiscale la impozitul pe venit aprobat prin
Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1080 din 10 octombrie 2012 (cu modificările și completările ulterioare) și respectiv
reflectarea acestuia în Declarație la rîndul 130 ca facilitate fiscală acordată din suma calculată a impozitului pe venit.
29.5.22. Cum urmează să impoziteze Organizația necomercială venitul obținut de la înstrăinarea unui imobil?
        Organizațiie necomerciale sunt prevăzute la art.52 din Codul fiscal. 
        În baza prevederilor art.52 alin.(2) din Codul fiscal organizațiile necomerciale sunt scutite de plata impozitului pe venit în cazul în
care corespund condițiilor stabilite de alineatul menționat. 
        În cazul în care venitul obținut în urma înstrăinării bunului imobil va fi îndreptat pentru realizarea obiectivelor prevăzute în statutul
organizației sau în alt document de constituire, acest venit nu se va impozita. 
        Iar în cazul în care organizația va utiliza venitul obținut în urma înstrăinării bunului imobil în scopuri neprevăzute de statut,
regulament sau alt document de constituire, în baza prevederilor art.52 alin.(7) din Cod, va fi obligată să calculeze și să achite impozit pe
venit în modul general stabilit, conform cotelor specificate la art.15 lit.b) din suma utilizată contrar destinației
 29.6.1.
Asupra căror persoane se extind prevederile capitolului V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal?
        În conformitate cu art. 42 din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, prevederile
capitolului menționat se extind asupra: 
        a) persoanelor fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfășoară activitate de întreprinzător; 
        b) persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător; 
        c) persoanelor fizice rezidente cetățeni străini și apatrizi care desfășoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova.
29.6.2.
Cum se vor determina obligațiile fiscale privind impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2018?
        În conformitate cu art. 43 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, pentru
subiecții menționați la art. 42 din capitolul respectiv, perioada fiscală privind impozitul pe venit pentru anul 2018 se divizează în 2 etape
distincte după cum urmează: 
        a) etapa I a perioadei fiscale 2018 este de la 1 ianuarie 2018 pînă la 30 septembrie 2018, pentru care se va determina venitul impozabil
și se va calcula și achita impozitul pe venit conform normelor și cotelor în vigoare pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018; 
        b) etapa a II-a a perioadei fiscale 2018 este de la 1 octombrie 2018 pînă la 31 decembrie 2018, pentru care se va determina venitul
impozabil și se va achita impozitul pe venit conform normelor și cotelor în vigoare pentru perioada 1 octombrie 2018 – 31 decembrie
2018. 
        Potrivit alin. (2) din articolul menționat, obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit se determină pentru fiecare etapă a perioadei
fiscale în parte, pentru etapa I – conform situației de la 30 septembrie 2018, iar pentru etapa a II-a – conform situației de la 31 decembrie
2018. 
        Astfel, conform alin. (3) din articolul respectiv, pentru etapa I a perioadei fiscale 2018, în cazul persoanelor fizice și al
întreprinzătorilor individuali, suma impozitului pe venit se determină în mărime de: 
        a) 7% din venitul impozabil aferent etapei I a perioadei fiscale 2018 ce nu depășește suma de 24750 de lei; 
        b) 18% din venitul impozabil aferent etapei I a perioadei fiscale 2018 ce depășește suma de 24750 de lei. 
        Conform alin. (4) din articolul menționat, pentru etapa a II-a a perioadei fiscale 2018, în cazul persoanelor fizice și al
întreprinzătorilor individuali, suma impozitului pe venit se determină în mărime de 12 % din venitul impozabil aferent etapei a II-a a
perioadei fiscale 2018. 
        De asemenea, potrivit alin. (5) din articolul respectiv, pentru perioada fiscală a anului 2018, prevederile art. 881  din Codul fiscal se
aplică pentru etapa a II-a a perioadei fiscale 2018.
29.6.3.
Cum se vor determina obligațiile fiscale de către întreprinzătorul individual privind impozitul pe venit în cazul efectuării operațiunilor în
valută străină pentru perioada fiscală 2018?
        Conform art. 44 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, orice venit/pierdere
a întreprinzătorului individual de pe urma recalculării datoriei sau orice diferență de curs estimată în conformitate cu prevederile art. 21
din Codul fiscal în perioada fiscală 2018 se consideră venit obținut/pierdere suportată în ultima zi a etapei I și, respectiv, etapei a II-a a
perioadei fiscale 2018.
29.6.4.
Cum se vor recunoaște la deducere cheltuielile suportate de către întreprinzătorul individual pentru perioada fiscală 2018?
        Potrivit art. 45 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, pentru
întreprinzătorul individual deducerea cheltuielilor se aplică în modul general stabilit corespunzător etapei I și, respectiv, etapei a II-a a
perioadei fiscale a anului 2018.
29.6.5.
Cum se vor recunoaște la deducere reziduurile, deșeurile și perisabilitatea naturală la întreprinzătorii individuali pentru perioada fiscală
2018?
        În conformitate cu art. 45 alin. (2) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, pentru
aplicarea prevederilor art. 24 alin. (13) din Codul fiscal, întreprinzătorul individual urmează să stabilească separat pentru etapa I și a II-a
a perioadei fiscale 2018 limite a reziduurilor, a deșeurilor și a perisabilităților naturale.
29.6.6.
Cum vor fi reportate pierderile în scopuri fiscale aferente perioadei fiscale 2018 pentru întreprinzătorii individuali?
        Conform art. 45 alin. (3) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, în scopul aplicării
prevederilor art. 32 din Codul fiscal, reportarea de către întreprinzătorii individuali a pierderilor în etapa I și, respectiv, în etapa a II-a a
perioadei fiscale 2018 se califică ca reportare a pierderilor în perioade fiscale distincte. 
        Astfel, pierderile rezultate din activitatea de întreprinzător formate în perioada deplină cît şi în etapele I sau II a anului 2018
urmează să fie reportate eșalonat pe următorii cinci ani, luînd în calcul și etapele perioadei fiscale 2018.  
        Suma permisă pentru reportare pentru unul din anii fiscali următori celui în care s-a înregistrat pierderea este stabilită de
contribuabil în limita venitului impozabil înregistrat, redusă cu suma permisă spre deducere.
29.6.7.
În ce limite se acceptă deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către întreprinzătorii
individuali în folosul persoanelor fizice și juridice în anul 2018?
        În conformitate cu prevederile art. 45 alin. (4) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului
fiscal, deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către întreprinzătorii individuali în
folosul persoanelor fizice și juridice (cu excepția instituțiilor financiare, a organizațiilor de microfinanţare și a companiilor de leasing) se
acceptă în limita mediei aritmetice a ratelor medii ponderate ale dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe
termen de pînă la 12 luni și peste 12 luni în secțiunea pe lei moldovenești și pe valută străină pentru fiecare lună în parte a etapelor I și a
II-a ale perioadei fiscale a anului 2018.
29.6.8.
Care este procedura de utilizare a scutirilor la care are dreptul persoana fizică în perioada fiscală 2018?
        În conformitate cu prevederile art. 46 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului
fiscal, pentru etapa I a perioadei fiscale 2018 (1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018), scutirile la care are dreptul contribuabilul se aplică: 
        a) pentru contribuabilii menționați la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal – în mărime de 8460 de lei; 
        b) pentru contribuabilii menționați la art. 33 alin.(2) din Codul fiscal – în mărime de 12600 de lei; 
        c) pentru contribuabilii menționați la art. 34 alin.(1) din Codul fiscal – în mărime de 8460 de lei; 
        d) pentru contribuabilii menționați la art. 34 alin. (2) din Codul fiscal – în mărime de 12600 de lei; 
        e) pentru persoanele întreținute în sensul art. 35 din Codul fiscal, scutirea este de 1890 de lei pentru fiecare persoană întreținută, cu
excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, pentru care scutirea constituie 8460 de lei. Pentru
aplicarea art. 35 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, venitul persoanei întreținute pentru etapa I a perioadei fiscale 2018 nu trebuie să
depășească suma de 8460 de lei. 
        Potrivit alin. (2) din articolul menționat, pentru etapa a II-a a perioadei fiscale 2018 (1 octombrie 2018 – 31 decembrie 2018), scutirile
la care are dreptul contribuabilul se aplică: 
        a) pentru contribuabilii menționați la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal – în mărime de 6000 de lei; 
        b) pentru contribuabilii menționați la art. 33 alin. (2) din Codul fiscal – în mărime de 7500 de lei; 
        c) pentru contribuabilii menționați la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal – în mărime de 2820 de lei; 
        d) pentru contribuabilii menționați la art. 34 alin. (2) din Codul fiscal – în mărime de 4500 de lei; 
        e) pentru persoanele întreținute în sensul art. 35 din Codul fiscal, scutirea este de 750 de lei pentru fiecare persoană întreținută, cu
excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, a persoanelor cu dizabilități severe și accentuate,
pentru care scutirea constituie 4500 de lei. Pentru aplicarea art. 35 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, venitul persoanei întreținute pentru
etapa a II-a a perioadei fiscale 2018 nu trebuie să depășească suma de 2820 de lei.         La calcularea venitului nu se include suma
alocațiilor achitate din mijloacele bugetului de stat pentru persoanele cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie și
pentru persoanele cu dizabilități severe și accentuate. 
        De asemenea, conform alin. (3) din articolul respectiv, scutirea pentru persoana întreținută se aplică dacă aceasta, la situația din 30
septembrie 2018 și din 31 decembrie 2018, întrunește condițiile stabilite de art. 35 din Codul fiscal și de prezentul articol pentru etapa I și,
respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale 2018 în parte.
29.6.9.
Cum se va reține impozitul pe venit din plățile efectuate persoanei fizice sub formă de salariu în perioada fiscală 2018?
        În conformitate cu prevederile art. 47 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului
fiscal, plățile salariale obținute de angajați se impozitează distinct pentru etapa I și, respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale a anului
2018, ţinînd cont de scutirile, deducerile și de cotele stabilite la art.15 din Codul fiscal. 
        Potrivit alin. (2) din articolul menționat, determinarea venitului impozabil și calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reținut la
sursa de plată se efectuează prin metoda cumulativă de la prima zi sau, în cazurile în care salariatul s-a angajat pe parcursul anului fiscal
curent, de la data angajării pînă în ultima zi a etapei I și, respectiv, a etapei a II-a a perioadei fiscale 2018.
29.6.10.
Cum se va trece în cont impozitul pe venit reținut în perioada fiscală 2018?
        În conformitate cu prevederile art. 48 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului
fiscal, în anul 2018 contribuabilii menționați la art. 42 din capitolul respectiv au dreptul de a trece în cont impozitul pe venit reținut în
etapa I și, respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale 2018 în mod separat: 
        a) sumele reținute de la ei pe parcursul perioadei fiscale respective în conformitate cu art. 88, 89 și 90 din Codul fiscal; 
        b) plățile efectuate pe parcursul perioadei fiscale respective în conformitate cu art. 84 din Codul fiscal; 
        c) impozitele achitate în afara Republicii Moldova, a căror trecere în cont este permisă în conformitate cu art. 82 din Codul fiscal,
pentru sumele plătite sau calculate pentru aceeași etapă a perioadei fiscale. 
        Totodată, potrivit alin. (2) din articolul menționat, dacă trecerile în cont la care contribuabilul are dreptul în conformitate cu alin. (1)
lit. a) și b) din articolul respectiv depășesc suma totală a impozitului pe venit calculată conform art. 15 din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de
Stat efectuează stingerea obligației fiscale prin compensare, conform art. 175 din Codul fiscal, și, după caz, restituirea la cont, conform
art. 176 din Codul fiscal. 
        De asemenea, conform (3) din articolul respectiv, mărimea trecerii în cont specificată la art. 82 alin. (1) din Codul fiscal pentru etapa
I și, respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale 2018 nu poate depăși suma care ar fi fost calculată la cotele aplicate în Republica Moldova
fată de acest venit. 
        Conform alin. (4) din articolul menționat, trecerea în cont în perioada fiscală 2018 a impozitului achitat în alt stat se efectuează în
etapa I și, respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale în care venitul respectiv este supus impozitării în Republica Moldova.
29.6.11.
Cine este obligat să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2018 și care este modalitatea prezentării
acesteia?
        În conformitate cu prevederile art. 49 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului
fiscal, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, distinct, pentru etapa I și, respectiv, etapa a II-a a perioadei
fiscale 2018: 
        a) persoanele fizice care sunt rezidenți ai Republicii Moldova și au obligații privind achitarea impozitului pentru etapa I și, respectiv,
etapa a II-a a perioadei fiscale 2018; 
        b) persoanele fizice (cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv membri ai societăților și acționari ai
fondurilor de investiții) care nu au obligații privind achitarea impozitului, dar direcționează un cuantum procentual din impozitul pe venit
calculat la buget; 
        c) formele organizatorice rezidenți cu statut de persoană fizică, potrivit legislației, indiferent de prezența obligației privind achitarea
impozitului. 
        Potrivit alin. (2) din articolul menționat, pentru etapa I și a II-a a perioadei fiscale 2018, declarațiile cu privire la impozitul pe venit se
completează în modul și forma stabilite de Ministerul Finanțelor. 
        Cu excepția cazurilor prevăzute la art. 83 alin. (5)–(10) din Codul fiscal, declarațiile cu privire la impozitul pe venit se prezintă
Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de: 
        a) 25 martie 2019 – în cazul formelor organizatorice rezidenți cu statut de persoană fizică, potrivit legislației; 
        b) 30 aprilie 2019 – în cazul persoanelor fizice (cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv membri ai
societăților și acționari ai fondurilor de investiții).
29.6.12.
Care este modalitatea de prezentare a dării de seamă anuale (forma IALS) pentru perioada fiscală 2018?
        În conformitate cu prevederile art. 49 alin. (3) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului
fiscal, persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 88–91 din Codul fiscal, pînă la data de 25 ianuarie 2019, vor
prezenta Serviciului Fiscal de Stat dări de seamă separate, aferente etapei I și, respectiv, etapei a II-a a perioadei fiscale 2018, în care vor
indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal ale persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile pe
parcursul etapelor I și a II-a ale perioadei fiscale 2018, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut aferent. 
        Dările de seamă vor include și datele despre persoanele și/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art. 90 din Codul
fiscal, precum și sumele veniturilor achitate în folosul acestor persoane. În cazul în care, pe parcursul anului 2018, persoanele care sunt
obligate să rețină la sursă impozitul se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să prezinte dările de seamă
menționate aferente etapei I și, respectiv, etapei a II-a a perioadei fiscale 2018 în termen de 15 zile de la data aprobării bilanțului de
lichidare/repartiție a întreprinderii în proces de lichidare sau reorganizare. 
        Formele ce urmează a fi utilizate pentru prezentarea dării de seamă anuale sunt – pentru etapa I a perioadei 2018 forma IALS 14 și
pentru etapa II forma IALS18. 

        Totodată, potrivit alin. (4) din articolul menționat, întreprinzătorul individual este obligat să prezinte, pînă la 1 martie 2019,
beneficiarului acestor plăti, cu excepția celor care au obținut venituri conform art. 901  și art. 91 alin. (1) din Codul fiscal, informații
privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art. 33–35 din Codul fiscal, suma deducerilor prevăzute la
art. 36 alin. (6) și (7) din Codul fiscal, precum și suma impozitului reținut, pentru etapa I și, respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale 2018
în parte. 
        De asemenea, conform alin. (5) din articol, în cazul efectuării corectărilor în informația prezentată conform alin. (3), întreprinzătorul
individual este obligat să informeze beneficiarul plăților, în termen de 15 zile lucrătoare de la data efectuării modificării sau emiterii
deciziei, asupra cazului de încălcare fiscală.
29.6.13.
Care sunt condițiile aferente desemnării procentuale pentru perioada fiscală 2018?
        În conformitate cu prevederile art. 50 din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, prin
derogare de la art. 8 alin. (1) lit. d) și art. 151 din Codul fiscal, pentru perioada fiscală 2018, contribuabilul persoană fizică rezidentă care
nu are datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare are dreptul să direcționeze un cuantum procentual de 2% din
suma impozitului pe venit calculat pentru etapele I și a II-a ale perioadei fiscale (stabilită la art. 43 din legea respectivă) către beneficiarii
desemnării procentuale potrivit art. 152 din Codul fiscal. 
        Astfel, la completarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit aferentă etapei I și / sau etapei a II-a ale perioadei
fiscale 2018 se va indica mărimea cuantumului desemnării procentuale stabilit la art. 152 din Codul fiscal și codul fiscal al beneficiarului
desemnării procentuale.
29.6.14.
Care este modalitatea de calculare a venitului impozabil în cazul semnării contractului de înstrăinare a unui activ de capital, diferit de
 locuința de bază, de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în I etapa a perioadei fiscale 2018, iar obţinerea
mijloacelor băneşti în etapa a doua a perioadei fiscale 2018?
        În conformitate cu art. 43 alin. (1) al capitolului V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, pentru
subiecții menționați la art. 42 din capitolul respectiv, perioada fiscală privind impozitul pe venit pentru anul 2018 se divizează în 2 etape
distincte după cum urmează:
a) etapa I a perioadei fiscale 2018 este de la 1 ianuarie 2018 pînă la 30 septembrie 2018, pentru care se va determina venitul impozabil și se
va calcula și achita impozitul pe venit conform normelor și cotelor în vigoare pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018;
b) etapa a II-a a perioadei fiscale 2018 este de la 1 octombrie 2018 pînă la 31 decembrie 2018, pentru care se va determina venitul
impozabil și se va achita impozitul pe venit conform normelor și cotelor în vigoare pentru perioada 1 octombrie 2018 – 31 decembrie 2018.
        Potrivit alin. (2) din articolul menționat, obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit se determină pentru fiecare etapă a perioadei
fiscale în parte, pentru etapa I – conform situației de la 30 septembrie 2018, iar pentru etapa a II-a – conform situației de la 31 decembrie
2018.
        Totodată, conform art.3 alin.(41) din Codul fiscal, procedura fiscală se aplică în timpul şi la locul aplicării, dacă legea nu prevede
altfel.
        Concomitent, prevederile art.44 alin.(1) și (2) lit.a) din Codul fiscal stabilesc că, pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate
de întreprinzător se aplică metoda de evidenţă contabilitatea de casă. Prin contabilitate de casă se înţelege metoda conform căreia venitul
este raportat la anul fiscal (etapă) în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub altă formă.
        Astfel, în anul 2018 pentru venitul obținut de persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la înstrăinarea unui
activ de capital diferit de locuința de bază, obligația aferentă impozitului pe venit se va determina în etapa a II, cînd au fost obținute
mijloacele bănești.
[Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial
nr.309-320 din 17.08.2018]
29.6.15.
Care este modalitatea de prezentare a dării de seamă anuale (forma UNIF) pentru perioada fiscală 2018?
        Pentru determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit din activitate pentru perioada fiscală 2018, Întreprinzătorul
individual (numărul de salariaţi până la 3 persoane) prezintă darea de seamă unificată distinct, după cum urmează:
a)Darea de seamă unificată (formularul UNIF14) aprobată prin Ordinul IFPS nr.1804 din 30.12.2014, conform cotelor stabilite la art.15
lit.a) din Codul fiscal – pentru etapa I;
b)Darea de seamă fiscală unificată (formularul UNIF 18) aprobată conform Ordinului SFS nr.456 din 08.09.2018, conform cotelor
stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal - pentru etapa II.
29.6.16.
Cum urmează să calculeze întreprinzătorii individuali amortizarea mijloacelor fixe în scopuri fiscale pentru cele două perioade ale anului
2018?
        În conformitate cu art. 43 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.
1164/1997, pentru subiecții menționați la art. 42 din capitolul respectiv, perioada fiscală privind impozitul pe venit pentru anul 2018 se
divizează în 2 etape distincte după cum urmează:  
        a) etapa I a perioadei fiscale 2018 este de la 1 ianuarie 2018 până la 30 septembrie 2018, pentru care se va determina venitul
impozabil și se va calcula și achita impozitul pe venit conform normelor și cotelor în vigoare pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 30
septembrie 2018;
        b) etapa a II-a a perioadei fiscale 2018 este de la 1 octombrie 2018 până la 31 decembrie 2018, pentru care se va determina venitul
impozabil și se va achita impozitul pe venit conform normelor și cotelor în vigoare pentru perioada 1 octombrie 2018 – 31 decembrie
2018. 
        Conform art.43 alin.(2) din Legea nr. 1164/1997, obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit se determină pentru fiecare etapă a
perioadei fiscale în parte, pentru etapa I – conform situaţiei de la 30 septembrie 2018, iar pentru etapa a II-a – conform situaţiei de la 31
decembrie 2018.
        În conformitate cu art. 24 alin. (31) din Legea nr.1164/1997, pentru perioada fiscală 2018, agenții economici au avut posibilitatea de a
alege modul de calcul al amortizării şi cheltuielilor pentru reparația proprietății conform art.26 şi 27 sau art. 261 din Codul fiscal. În acest
sens, contribuabilii, în anul 2018, puteau opta pentru calcularea în scopuri fiscale a amortizării după metoda pe categorii de proprietate
(art.26 și 27 din Codul fiscal), în funcție de durata de funcționare utilă apreciată conform Hotărîrii Guvernului nr.338 din 21 martie 2003
“Cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale”.
        Conform art. 26 alin. (5) din Codul fiscal (redacția anului 2018), mărimea amortizării mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă în
scopuri fiscale se determină prin înmulțirea bazei valorice a mijloacelor fixe, la finele perioadei de gestiune, cu norma de amortizare
respectivă.
        Totodată, opțional pentru perioada fiscală 2018, însă obligatoriu pentru perioada fiscală 2019, contribuabilii aplică noua metodologie
de calculare a amortizării în scopuri fiscale, pe mijloc fix/obiect separat prin utilizarea metodei liniare de amortizare. Amortizarea se
calculează lunar  începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix se pune în funcțiune (art. 261 alin. (5)-(6) din Codul fiscal). 
        Prin urmare, calcularea amortizării mijlocului fix se va realiza conform metodei stabilite în politica de contabilitate a entității.
        Astfel, calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform art.26 din Codul fiscal în redacția anteroară, de către
întreprinzătorii individuali pentru anul 2018, urma să fie efectuată distinct pentru fiecare etapă, conform anexei nr.1 la Regulamentul
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.289 din 14 martie 2007, ținându-se cont de baza valorică a activelor supuse amortizării la data de
30.09.2018 (pentru prima etapă) și 31.12.2018 (pentru a doua etapă), fără divizarea acesteia proporțional duratei fiecărei din etapele
anului 2018.
29.6.17.
Care este procedura de utilizare a scutirilor, la care are dreptul persoana fizică în perioada fiscală 2018, în cazul în care venitul impozabil a
fost înregistrat doar într-o singură etapă?
        Scutirile la care are dreptul contribuabilul pentru etapele perioadei fiscale 2018, sunt stabilite în art. 46 alin. (1) din capitolul V din
Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal. Lista scutirilor și sumele concrete stabilite pentru fiecare etapă
distinct sunt expuse în răspunsul la întrebarea 29.6.8 din Baza generalizată a practicii fiscale.
        Astfel, în cazul în care venitul impozabil a fost înregistrat doar într-o singură etapă a anului 2018, persoana fizică va utiliza suma
scutirilor stabilită pentru etapa respectivă, fără a o comasa cu cea stabilită pentru altă etapă a anului.
29.6.18.
Care este modalitatea de prezentare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2018 de către
persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător?
        În conformitate cu art. 43 alin. (1) din capitolul V al Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, pentru
persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător, perioada fiscală privind
impozitul pe venit pentru anul 2018 se divizează în 2 etape distincte (1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018) și (1 octombrie 2018 – 31
decembrie 2018).
        Astfel, potrivit art. 49 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, sunt obligați
să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, distinct, pentru etapa I și, respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale 2018:
a) persoanele fizice care sunt rezidenți ai Republicii Moldova și au obligații privind achitarea impozitului pentru etapa I a perioadei fiscale
2018;
b) persoanele fizice (cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv membri ai societăților și acționari ai fondurilor de
investiții) care nu au obligații privind achitarea impozitului, dar direcționează un cuantum procentual din impozitul pe venit, calculat la
buget în I etapă.
        Persoanele menționate au obligaţia privind prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET
15), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.102 din 03.07.2017, utilizind suma scutirilor stabilită pentru I etapă a anului 2018
(1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018), aplicînd cotele impozitului pe venit stabilite la art. 43 alin.(3) din Legea pentru punerea în aplicare
a titlurilor I și II ale Codului fiscal.
        Respectiv, pentru etapa a II a anului 2018, persoanele fizice sunt obligate să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la
impozitul pe venit (formularul CET 18), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.150 din 05.09.2018, utilizînd suma scutirilor
stabilită pentru etapa a II (1 octombrie 2018 – 31 decembrie 2018), aplicînd cota stabilită la art. 43 alin.(4) din Legea pentru punerea în
aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal.
29.6.19. Cum urmează să determine întreprinzătorii individuali impozitul pe venit în rate pentru cele două etape ale anului 2018 în darea de
seamă anuală (forma UNIF/VEN)?

        În conformitate cu art. 84 alin. (1) din Codul fiscal, agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25
septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:
 a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform prezentului titlu, pentru anul respectiv;
 sau
 b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru anul precedent.         Totodată, în conformitate cu art. 43 alin. (1) din
capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr. 1164/1997, pentru subiecții menționați la art. 42
din capitolul respectiv, perioada fiscală privind impozitul pe venit pentru anul 2018 se divizează în 2 etape distincte după cum urmează: 
a) etapa I a perioadei fiscale 2018 este de la 1 ianuarie 2018 până la 30 septembrie 2018, pentru care se va determina venitul impozabil și
se va calcula și achita impozitul pe venit conform normelor și cotelor în vigoare pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018; 
b) etapa a II-a a perioadei fiscale 2018 este de la 1 octombrie 2018 până la 31 decembrie 2018, pentru care se va determina venitul
impozabil și se va achita impozitul pe venit conform normelor și cotelor în vigoare pentru perioada 1 octombrie 2018 – 31 decembrie 2018.
         Conform art.43 alin. (2) din Legea nr. 1164/1997, obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit se determină pentru fiecare etapă a
perioadei fiscale în parte, pentru etapa I – conform situaţiei de la 30 septembrie 2018, iar pentru etapa a II-a – conform situaţiei de la 31
decembrie 2018.
         Astfel, pentru determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit din activitate pentru perioada fiscală 2018,
întreprinzătorul individual (numărul de salariaţi până la 3 persoane) prezintă darea de seamă unificată distinct, după cum urmează: 
a) Darea de seamă fiscală unificată (formularul UNIF 14) aprobată prin Ordinul IFPS nr. 1804 din 30.12.2014, fără a completa anexa nr.
3 la tabelul nr. 1 – pentru etapa I;
 b) Darea de seamă fiscală unificată (formularul UNIF 18) aprobată conform Ordinului SFS nr. 456 din 08.09.2018, cu indicarea în anexa
nr. 3 la tabelul nr.1 a sumei calculate drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul 2019 - pentru etapa II.
         În partea ce ține de prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN), declarația se prezintă distinct, după cum
urmează: 
a) Declarația cu privire la impozitul pe venit (formularul VEN 12) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 153 din 22.12.2017,
fără a completa anexa 8D – pentru etapa I; 
b) Declarația cu privire la impozitul pe venit (formularul VEN 12) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 153 din 22.12.2017,
cu indicarea în anexa 8D a sumei calculate drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul 2019 - pentru etapa II. 
        La alegerea metodei de achitare a impozitului pe venit în rate reieșind din suma impozitului pe venit ce urma să fie plătit pentru anul
precedent, se va ține cont de suma totală a impozitului pe venit calculat cât pentru etapa I, atât și pentru etapa II.
29.6.20. Urmează a fi prezentată Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET15)/(Forma CET18) pentru etapa I/a II-a
a perioadei fiscale 2018 în cazul în care la finele uneia dintre etape soția (soțul) decid să transmită scutirea personală soțului (soției)?
        Conform art. 43 alin. (2)-(4) din Legea nr. 1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal
obligaţiile fiscale aferente impozitului pe venit se determină pentru fiecare etapă a perioadei fiscale în parte, pentru etapa I – conform
situaţiei de la 30 septembrie 2018, iar pentru etapa a II-a – conform situaţiei de la 31 decembrie 2018. 
        Pentru etapa I a perioadei fiscale 2018, în cazul persoanelor fizice şi al întreprinzătorilor individuali, suma impozitului pe venit se
determină în mărime de: 
        a) 7% din venitul impozabil aferent etapei I a perioadei fiscale 2018 ce nu depăşeşte suma de 24750 de lei; 
        b) 18% din venitul impozabil aferent etapei I a perioadei fiscale 2018 ce depăşeşte suma de 24750 de lei. 
        Pentru etapa a II-a a perioadei fiscale 2018, în cazul persoanelor fizice şi al întreprinzătorilor individuali, suma impozitului pe venit
se determină în mărime de 12 % din venitul impozabil aferent etapei a II-a a perioadei fiscale 2018. 
        Totodată, potrivit pct. 24 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor
fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.693/11.07.2018 în cazurile în care pe parcursul
perioadei fiscale contribuabilul şi soţia(soţul) acestuia au beneficiat fiecare de scutirea sa personală, iar conform rezultatelor perioadei
fiscale, au decis că soţia(soţul) renunţă la scutirea personală în favoarea contribuabilului, atît contribuabilul, cît şi soţia(soţul) prezintă
declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru recalcularea obligaţiei privind impozitul pe venit. 
        Respectiv, dat fiind faptul că perioada fiscală 2018 se divizează în 2 etape distincte, cu determinarea obligației fiscale aferente
impozitului pe venit separat pe perioade, atît contribuabilul, cît şi soţia(soţul) acestuia urmează să prezinte Declaraţia cu privire la
impozitul pe venit pentru recalcularea obligaţiei privind impozitul pe venit, doar pentru acea etapă a perioadei fiscale 2018 în care doresc
să facă transmiterea respectivă

10.1.1. Ce este patenta de întreprinzător?

Patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat
în ea în decursul unei anumite perioade de timp. (art. 1 alin. (1) al Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.1.2. Care sunt actele legislative şi normative în baza cărora se administrează patenta de întreprinzător?
Administrarea patentei de întreprinzător se realizează în baza Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998.
10.1.3. Ce elemente conţine patenta de întreprinzător?
Patenta de întreprinzător conţine următoarele elemente: a)seria şi numărul patentei; b)prenumele şi numele titularului patentei;
c)fotografia titularului patentei; d)codul fiscal al titularului patentei; e)genul de activitate de întreprinzător; f)domiciliul stabil al
titularului patentei; g)locul de desfăşurare a activităţii în baza patentei pentru cazurile în care condiţia respectivă se reglementează;
h)tipul mijlocului de transport şi numărul lui de înmatriculare, în caz de folosire a acestuia în activitatea de întreprinzător potrivit
patentei; i)durata patentei şi menţiunile despre prelungirea ei; j)denumirea şi sediul organului care a eliberat patenta; k)cuponul, ca
dovadă a achitării taxei pentru patenta. (art. 1 alin. (2) al Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93 -XIV din 15.07.1998).
10.1.4. Cine stabileste forma patentei de întreprinzător?
Forma patentei de întreprinzător se stabileşte de către Ministerul Finanţelor. Patenta trebuie să aibă cel putin 10 grade de protecţie. (art.
1 alin. (3) al Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.1.5.
10.1.6. Patenta de întreprinzător şi duplicatul acesteia reprezintă documente de strictă evidenţă?
Da, patenta de întreprinzător şi duplicatul ei sunt documente de strictă evidenţă (art. 1 alin. (4) al Legii cu privire la patenta de
întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.1.7. De către cine se asigură evidenţa blanchetelor patentei de întreprinzător şi repartizarea lor primăriilor?
Evidenţa blanchetelor patentei de întreprinzător şi repartizarea lor primăriilor se efectuează de către autoritatea fiscală (art. 1 alin. (5) al
Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.1.8. Cine poate fi titular (deţinător) al patentei de întreprinzător?
Titular (deţinător) al patentei de întreprinzător poate fi orice cetatean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciţiu (care a împlinit
vîrsta de 18 ani), orice cetăţean străin sau apatrid (persoana care nu are nici cetăţenia Republicii Moldova şi nici cetăţenia unui alt stat),
care locuieşte permanent în Republica Moldova şi are dreptul sa desfăşoare activitate de întreprinzător, care a declarat despre intenţia sa
de a procura patenta şi corespunde cerinţelor de calificare necesare acestui gen de activitate. (art. 2 al Legii cu privire la patenta de
întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.1.9.
Care sunt genurile de activitate ce pot fi desfășurate în baza patentei de întreprinzător?
        Genurile de activitate care pot fi desfășurate în baza utilizării patentei de întreprinzător sunt specificate în anexa la Legea cu privire
la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998.
Arhiva
10.1.10. Sunt în drept persoanele fizice sa comercializeze în baza patentei de întreprinzator aparate electronice si electrocasnice?
Nu, începînd cu 11.08.2006, persoanele care activeaza în baza patentei de întreprinzator nu mai au dreptul de a comercializa în baza
acestora, aparate electronice si electrocasnice cu termenul de garantie stabilit de legislatie. (art. I pct. 8 al Legii nr. 208 din 07.07.2006
“Pentru modificarea si completarea unor acte legislative”, lit.к ) pct.1 alin.4 art. 18).
10.1.11. Sunt în drept persoanele fizice sa presteze servicii de transport a calatorilor cu automobilele-taxi în baza patentei de întreprinzator?
Nu, începînd cu 01.01.2007, din lista genurilor de activitate ce pot fi practicate în baza patentei de întreprinzator a fost exclusa pozitia 2.2
“ Transportul calatorilor cu automobilele-taxi, cu un numar de locuri de pîna la 7 persoane inclusiv”. Astfel, persoanele fizice nu sunt în
drept sa presteze servicii de transport a calatorilor cu automobile în regim taxi în baza patentei de întreprinzator. (art. IV al Legii nr. 208
din 07.07.2006 “Pentru modificarea si completarea unor acte legislative”).
10.1.12. Sunt în drept persoanele fizice sa presteze servicii de transport auto de marfuri în baza patentei de întreprinzator?
Nu, începînd cu 01.01.2007, din lista genurilor de activitate ce pot fi practicate în baza patentei de întreprinzator a fost exclus genul 2.3
“Transportul auto de marfuri, cu exceptia transportului de marfuri inflamabile, explosive, toxice, otravitoare si radioactive”. Astfel,
persoanele fizice nu mai pot sa presteze asemenea servicii în baza patentei de întreprinzator (art. IV al Legii nr. 208 din 07.07.2006
“Pentru modificarea si completarea unor acte legislative”).
10.1.13. Sunt în drept persoanele fizice sa desfasoare activitate de producere, prelucrare si comercializare a varului în baza patentei de
întreprinzator?
Nu, începînd cu 01.01.2007, din lista genurilor de activitate ce pot fi practicate în baza patentei de întreprinzator a fost exclusa pozitia 2.45
“Producerea, prelucrarea si comercializarea varului”. Astfel, persoanele fizice nu mai pot sa desfasoare activitate de producere,
prelucrare si comercializare a varului în baza patentei de întreprinzator. (art. IV al Legii nr. 208 din 07.07.2006 “Pentru modificarea si
completarea unor acte legislative”).
10.1.14. Sunt în drept persoanele fizice sa desfasoare activitate de crestere si comercializare a florilor în baza patentei de întreprinzator?
Nu, începînd cu 01.01.2007, din lista genurilor de activitate ce pot fi practicate în baza patentei de întreprinzator a fost exclus pozitia 2.47
“Cresterea florilor si comercializarea lor”. Astfel, persoanele fizice nu mai pot sa desfasoare activitate de crestere si comercializare a
florilor în baza patentei de întreprinzator (art. IV al Legii nr. 208 din 07.07.2006 “Pentru modificarea si completarea unor acte
legislative”).
10.1.15.
10.1.16.

10.1.17. Sunt în drept detinatorii patentei de întreprinzator sa comercializeze în baza de patenta marfuri supuse accizelor?
Nu, detinatorilor de patenta li se interzice comercializarea în baza de patenta a marfurilor supuse accizelor. (art. 18 alin. (2) lit. a) al Legii
cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.1.18. Sunt în drept detinatorii patentei de întreprinzator sa comercializeze bere în baza patentei de întreprinzator?
Nu, detinatorii de patenta nu pot comercializa în baza de patenta bere, deoarece aceasta face parte din categoria marfurilor supuse
accizelor. (art. 18 alin. (2) lit. a) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.1.19. Sunt în drept detinatorii patentei de întreprinzator sa comercializeze mobila în baza patentei de întreprinzator?
Nu, începînd cu 01.01.2007, detinatorilor patentei de întreprinzator li se interzice comercializarea în baza de patenta a mobilei. (art. 18
alin. (2) lit. b) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.1.20. Sunt în drept detinatorii patentei de întreprinzator sa comercializeze produse alimentare în baza patentei de întreprinzator?
Detinatorii patentei de întreprinzator pot comercializa în baza de patenta a produselor alimentare fabricate si ambalate de producator
specificate la lin. 2 literile a) – к) art. 18) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998, si anume: a) cereale si
produse de morarit, crupe de toate felurile; b) amidon; c) produse de cofetarie; d) ceaiuri, cu exceptia celor medicinale; e) mirodenii si
aditivi alimentari; f) ape minerale naturale (cu exceptia celor bogate în saruri minerale, medicinale), ape potabile (cu exceptia celor ce
contin reziduu sec solubil total peste 1500 mg/l) si bauturi nealcoolice, îmbuteliate; g) sare alimentara; h) marfuri usor alterabile,
comercializate în hale specializate si utilate conform cerintelor sanitar-epidemiologice de depozitare, pastrare si comercializare; i) fructe si
legume în stare proaspata (neambalate), cu exceptia citricelor si altor fructe exotice; j) fructe si legume prelucrate în mod industrial; k)
miere de albine si derivatele ei.
10.1.21. Poate detinatorul patentei de întreprinzator sa transmita patenta unei alte persoane?
Nu, detinatorul patentei de întreprinzator nu poate sa transmita patenta unei alte persoane, deoarece aceasta este valabila doar pentru
titularul ei si nu poate fi transmisa altei persoane fizice. (art. 3 alin. (2) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din
15.07.1998).
10.1.22. Poate detinatorul patentei de întreprinzator caruia i-a fost eliberata patenta pentru desfasurarea genului de activitate “2.5 Masaj, servicii
de îngrijire a bolnavilor si alte servicii medicale, acordate de catre personalul medical inferior”, sa presteze si servicii veterinare, luînd în
consideratie ca ambele genuri de activitate se refera la serviciile medicale?
Nu, detinatorul patentei de întreprinzator caruia i-a fost eliberata patenta pentru desfasurarea genului de activitate “2.5 Masaj, servicii de
îngrijire a bolnavilor si alte servicii medicale, acordate de catre personalul medical inferior”nu poate sa presteze în baza acesteia si servicii
veterinare, deoarece patenta se elibereaza pentru un singur gen de activitate si anume – prestarea serviciilor medicale persoanelor.
Împreuna cu cererea de eliberare a patentei pentru acest gen de activitate solicitantulva prezenta sicopia de pe diploma sau de pe alt act
privind studiile, ce confirma nivelul de calificare necesar desfasurarii genului de activitate respectiv. Pentru a putea presta servicii
veterinare, persoana fizica urmeaza sa detina o calificare corespunzatoare si sa fie titular al patentei de întreprinzator pentru genul de
activitate „2.6. Servicii veterinare, zootehnice”. (art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) si (3) ale Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-
XIV din 15.07.1998).
10.1.23. Este necesara înregistrarea de stat si primirea licentei în cazul desfasurarii activitatii de întreprinzator în baza de patenta?
Nu, în cazul desfasurarii activitatii de întreprinzator în baza de patenta, înregistrarea de stat si primirea licentei de catre detinatorul
patentei nu este necesara. (art. 3 alin. (3) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.1.24.
Este necesară întocmirea si prezentarea dărilor de seamă financiare şi statistice de către deţinătorul patentei de întreprinzător si ţinerea
evidentei contabile şi financiare?
        Nu, întocmirea şi prezentarea dărilor de seamă financiare şi statistice, ţinerea evidenţei contabile şi financiare de către deţinătorul
patentei de întreprinzător nu este necesară. (art.3 alin. 3 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIVdin 15.07.1998).
Arhiva
10.1.25.
Este necesară anexarea la cerere de eliberare si/sau de prelungire a patentei de întreprinzător, de rînd cu alte documente confirmative
prevăzute de Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998 şi a copiei notificării privind inițierea activității de comerț,
care a fost depusă la autoritatea administrației publice locale?
        În cazul în care, conform Legii nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior, pentru desfăşurarea genurilor de
activitate indicate în anexa la Legea nr. 93-XIV din 15 iulie1998 cu privire la patenta de întreprinzător este necesară notificarea autorităţii
administraţiei publice locale, desfăşurarea activităţilor respective se va efectua după depunerea unei astfel de notificări. În cazurile
respective la cererea de eliberare si de prelungire a patentei de întreprinzător se anexează copia notificării privind inițierea activității de
comerț, care a fost depusă la autoritatea administrației publice locale unde se preconizează desfășurarea activității de comerț și copia
înștiințării de recepționare a notificării privind inițierea activității de comerț eliberată de către autorităţile administraţiei publice locale
(art. 4 alin. 4 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998).
Arhiva
10.1.26. Sunt necesare efectuarea operatiunilor de casa si a decontarilor de catre detinatorul patentei de întreprinzator?
Nu, efectuarea operatiunilor de casa si a decontarilor de catre detinatorul patentei de întreprinzator nu sunt necesare (art. 3 alin. 3 al
Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.1.27.
Este obligat deținătorul patentei de întreprinzător sa folosească echipamentelor de casa si control?
        Nu, deținătorul patentei de întreprinzător nu este obligat sa folosească echipamentele de casa si control, deoarece activitatea
desfășurată în baza patentei de întreprinzător este inclusă în lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor
băneşti în numerar fără aplicarea echipamentelor de casa si control. (pct. 8 din Anexa la Regulamentul cu privire la exploatarea
echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, Anexa nr.3 la
Hotărîrea Guvernului nr. 141 din 27.02.2019).
[Modificările operate în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 141 din 27.02.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 94-99 din
15.03.2019, în vigoare 15.04.2019]
Arhiva
10.1.28.
Se va retine impozitul pe venit la sursa de plata conform cu art. 90 alin.(2) din Codul fiscal, în cazul în care plata se va efectua titularului
patentei de întreprinzător?
        Dacă plățile sînt efectuate titularilor patentei de întreprinzător, din acestea nu se va retine, în prealabil, ca parte a impozitului pe
venit, conform art.90 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal.
        Drept temei servește patenta de înreprinzător pentru desfășurarea activității în domeniul serviciilor pentru care sa efectuat plata (cu
condiția ca termenul valabilității patentei de întreprinzător nu a neexpirat ) si serviciul prestat coincide cu genul de activitate indicat în
patenta de întreprinzător, prezintă de către deținătorul patentei de întreprinzător.(Cap. I pct. 9 din anexa 2 la Hotărîrea Guvernului nr.
693 din 11.07.2018, art.3 alin. 3 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998).
[Modificările operate în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 693 din 11.07.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 295-308 din
10.08.2018, în vigoare 10.09.2018]
 Arhiva
10.1.29.
Ce obligații are deținătorul patentei de întreprinzător?
Deținătorul patentei de întreprinzător are următoarele obligații: 
a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecţie contra incendiilor, să
îndeplinească alte cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii indicate la compartimentul 1 din
anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998, să aibă documentele primare de provenienţă a mărfii; 
b) să desfăşoare activitatea de comerț numai în locurile permise în aceste scopuri de regulamentul de desfăşurare a activităţilor de comerţ
în localitatea respectivă, aprobat de consiliul local; 
c) să respecte drepturile şi interesele consumatorilor; 
d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar, într-un loc vizibil la locurile unde îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător, iar
în caz de necesitate să o prezinte la cererea organului de control sau a consumatorilor. (art. 3 alin. (7) al Legii cu privire la patenta de
întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998) 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 153 din 01.07.2016, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 215-216 din 10.08.2018, în
vigoare 19.07.2016]
Arhiva
10.1.30. Este în drept detinatorul patentei de întreprinzator sa angajeze lucratori pentru desfasurarea activitatii de întreprinzator specificate în
patenta?
Nu, pentru desfasurarea activitatii de întreprinzator specificate în patenta detinatorul patentei de întreprinzator nu este în drept sa
angajeze lucratori . (art. 3 alin. (8) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.1.31. Este în drept detinatorul patentei de întreprinzator sa încheie tranzactii cu întreprinderea individuala al carei fondator este el sau careva
dintre membrii familiei sale?
Nu, detinatorul patentei de întreprinzator nu este în drept sa incheietranzactii cu întreprinderea individuala al carei fondator este el sau
careva dintre membrii familiei sale (art. 3 alin. (8) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.1.32. Este în drept detinatorul patentei de întreprinzator sa încheie tranzactii cu societatea în nume colectiv ori în comandita, al carei asociat cu
raspundere deplina este el sau careva dintre membrii familiei sale?
Nu, detinatorul patentei de întreprinzator nu este în drept sa incheietranzactii cu societatea în nume colectiv ori în comandita, al carei
asociat cu raspundere deplina este el sau careva dintre membrii familiei sale (art. 3 alin. (8) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator
nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.1.33. Se permite ca doi sau cîtiva detinatori de patente sa se asocieze, întocmind un contract de activitate în comun, în scopul desfasurarii în
comun a activitatii de întreprinzator?
Da, în conditiile în care a fost întocmit un contract de activitate comun, desfasurarea în comun a activitatii de întreprinzator prin
asocierea a doi sau cîtiva detinatori de patenta este permisa (art.3 alin. 9 al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din
15.07.1998).
10.1.34.
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, în relaţiile de drept
civil, titularul patentei acţionează în numele său. Avînd în vedere acest fapt, este în drept titularul de patentă să încheie în numele său, în scopul
desfăşurării activităţii de întreprinzător în baza patentei, tranzacţii cu persoanele juridice?
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (8) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, titularul patentei
nu este în drept: -să angajeze lucrători pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător specificate în patentă; - să încheie tranzacţii cu
întreprinderea individuală al cărei fondator este el sau careva dintre membrii familiei sale, cu societatea în nume colectiv ori în
comandită, al cărei asociat cu răspundere deplină este el sau careva dintre membrii familiei sale. Drept urmare, în cazul desfăşurării
activităţii în bază de patentă, titularului acesteia nu îi este interzis de a încheia în numele său tranzacţii cu persoanele juridice.
10.1.35. Poate fi retrasa patenta de întreprinzator de la detinatorul ei?
Nu, patenta de întreprinzator nu poate fi retrasa de la detinatorul ei. (art. 3 alin. (11) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr.
93-XIV din 15.07.1998).
10.1.36. Poate fi oare desfăşurată de către deţinătorul patentei de întreprinzător o activitate care nu este specificată în patenta eliberată persoanei?
În conformitate cu art. 3 pct. (1) din legea cu privire la patenta de întreprinzător Nr. 93-XIV din 15 iulie 1998 patenta se eliberează pentru
unul din genurile de activitate, a căror listă se anexează la prezenta lege. Prin urmare, deţinătorul de patentă poate desfăşura doar
activitatea specificată în patentă.
10.1.37.
Se permite oare titularului patentei desfăşurarea activităţii în baza patentei de întreprinzător la domiciliu?
        Conform art.3 alin.(7) lit.b) din Legea nr.93 din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, titularul patentei este obligat să
desfăşoare activitatea numai în locurile permise în aceste scopuri de autoritatea administraţiei publice locale. Totodată, art.1 alin.(2) lit.g)
din Legea menţionată, stabileşte că drept element obligatoriu al patentei de întreprinzător este locul de desfăşurare a activităţii în baza
acesteia pentru cazurile în care condiţia respectivă se reglementează. Astfel, potrivit art.15 alin.(5) lit.d) din Legea nr.231 din 23.09.2010
cu privire la comerţul interior, pentru genurile de activitate pentru care este prevăzută autorizarea de funcţionare, aceasta conţine
denumirea şi adresa unităţii comerciale.
10.1.38.
         În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (11) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, se interzice
deținerea de către același titular a două sau mai multe patente valabile concomitent pentru același gen de activitate desfășurată în același loc. Ce
se înțelege prin sintagma ”în același loc” – aceeași adresă, piață, butic, tarabă, rind în piață?
        Interdicția expusă în art. 3 alin. (11) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător vizează doar deținerea
de către una și aceeași persoană – titular de patentă a două sau mai multe patente valabile concomitent pentru același gen de activitate
desfășurată în același loc. Totodată, sintagma ”în același loc” semnifică adresa.
10.1.39.
Poate o persona nerezidentă a Republicii Moldova să desfăşoare activitate de întreprinzător în baza patentei de întreprinzator?
        Potrivit art.2 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr.93-XIV din 15 iulie 1998 (în continuare Lege), titular (deţinător) al
patentei de întreprinzător poate fi orice cetatean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciţiu (care a împlinit vîrsta de 18 ani), orice
cetăţean străin sau apatrid (persoana care nu are nici cetăţenia Republicii Moldova şi nici cetăţenia unui alt stat), care locuieşte
permanent în Republica Moldova şi are dreptul sa desfăşoare activitate de întreprinzător, care a declarat despre intenţia sa de a procura
patenta şi corespunde cerinţelor de calificare necesare acestui gen de activitate.
         Potrivit art.3 alin. (1) din Lege, patenta de întreprinzător se eliberează pentru unul din genurile de activitate, a căror listă se
anexează la prezenta lege.
       Astfel, dacă patenta de întreprinzător a fost eliberată pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în sfera prestării serviciilor,
desfăşurarea cărora se permite în baza patentei de întreprinzător, persoana fizică nerezidentă este în drept să desfăşoare genul de
activitate specificat în patentă doar pe teritoriul Republicii Moldova.
10.1.40.
Persoana fizică confecționează/croșetează hăinuțe pentru copii, pe care în anumite perioade sezoniere le vinde la piață în cantități mici. Cum
urmează să confirme documentar proveniența mărfii sale?
        Genul de activitate ,,Croitul, cusutul, tricotarea și reparația îmbrăcămintei și acoperămintele pentru cap și comercializarea”,
specificat la punctul 2.9 din anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15 iulie 1998, permite persoanei fizice de
a desfășura activitate ce ține de cusutul și croșetarea hăinuțelor pentru copii, cu comercializarea acestora.
        Conform prevederilor art. 3 alin. (7) lit. a) din această Lege titularul patentei este obligat să respecte ordinea stabilită de desfășurare
a activității indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecție contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la genul
de activitate respectiv, iar pentru desfășurarea activității indicate la compartimentul 1 din anexă, să aibă documentele primare de
proveniență a mărfii, după caz, factura, chitanța de percepere a taxei vamale sau actul de achiziție a mărfurilor.
        Genul de activitate specificat la punctul 2.9 din anexa la Lege se referă la desfășurarea activității indicate la compartimentul 2 din
anexă, unde specific activității nu apare obligația de a avea documente primare de proveniență a mărfi. Respectiv, deținătorul de patentă
poate confirma lucrările executate în baza documentelor primare ce confirmă procurarea materiei prime.
10.1.41.
Se aplică reducerea cu 20 % din taxa stabilită pentru eliberarea/prelungirea patentei de întreprinzător, pentru pensionarii altor state care
locuiesc permanent în Republica Moldova?
       Conform Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, titular de patentă poate fi orice cetățean al
Republicii Moldova cu capacitate de exercițiu, orice cetățean străin sau apatrid, care locuiește permanent în Republica Moldova şi are
dreptul să desfășoare activitate de întreprinzător, care a declarat despre intenția sa de a procura patentă şi corespunde cerințelor de
calificare necesare acestui gen de activitate (art.1 alin. (11) din Lege). 
        Conform prevederilor Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, taxa pentru patentă se reduce pentru
pensionari cu 20 % din taxa stabilită conform legii. 
        Astfel, în cazul în care pensionarii – cetățeni străini sau apatrizi, locuiesc permanent în Republica Moldova, la solicitarea patentei
prezintă un document, eliberat de alte state decît RM, care confirmă statutul lui de pensionar, la achitarea taxei pentru patenta se aplică
reducerea în mărime de 20 % din taxa pentru patenta stabilită conform legii.
10.1.42.
Serviciile prestate de către dansatori la diferite evenimente pot fi desfășurate în baza patentei? Conform cărui gen de activitate pot fi prestate
astfel de servicii?
        Da. Avînd în vedere faptul că coreografia (dansurile) sunt parte componentă a serviciilor de deservire a ceremoniilor, aceste servicii
pot fi desfășurate în baza patentei de întreprinzător, eliberate pentru genul de activitate corespunzător poziției 2.31 „Deservirea muzicală
a ceremoniilor, inclusiv regizarea ceremoniilor” din anexa la Legea nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

10.2.1.
Cine elibereaza patenta de întreprinzator?
        Patenta de întreprinzător se eliberează şi se prelungește de către subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat în a cărui rază
solicitantul/titularul îşi are domiciliul sau preconizează să îşi desfăşoare activitatea (art. 4 alin. (1) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu
privire la patenta de întreprinzător). 
       (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Art. XII al Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
nr. 178 din 21.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 301-315 art. 537 din 18.08.2017)
 Arhiva
10.2.2.
Care este modalitatea de eliberare a patentei de întreprinzător și termenul de eliberare a acesteia?
Eliberarea patentei de întreprinzător se va solicita prin depunerea unei cereri de către persoana care dorește să desfășoare activitate de
întrerinzător în baza patentei de întreprinzător la subdiviziunea Serviciului de Stat în raza caruia îsi are domiciliul sau la locul de
desfasurare a activitatii preconizate. Patenta de întreprinzator se va elibera detinatorului în decurs de 3 zile de la data depunerii cererii,
documentelor perfectate în modul respectiv si dupa achitarea taxei pentru patenta stabilite. Daca patenta de întreprinzator urmeaza sa fie
eliberata de catre primaria în a carei raza de administrare persoana intentioneaza sa-si desfasoare activitatea în baza patentei, cererea va
fi depusa la primaria respectiva. (art. 4 alin. 6-7 al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998). 
10.2.3. Ce informație se indica în cererea de eliberare a patentei de întreprinzător?
În cererea de eliberare a patentei de întreprinzător se indica următoarea informație: a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului; b)
genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită eliberarea sau prelungirea patentei; c) durata patentei; d) tipul
mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea
activităţii menţionate. (art. 4 alin. (2) al Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998).
Arhiva
10.2.4. Este necesara anexarea la cererea de eliberare a patentei de întreprinzator a unor acte, certificate, etc. ce confirma nivelul de calificare al
solicitantului patentei?
Da, la cererea de eliberare a patentei de întreprinzator vor fi anexate: copia de pe diploma sau de pe alt act privind studiile ce confirma
nivelul de calificare necesar , daca persoana solicita eliberarea patentei de întreprinzator pentru unul din urmatoarele genuri de
activitate: 2.1 Întocmirea darilor de seama contabile 2.5 Masaj, servicii de îngrijire a bolnavilor si alte servicii medicale, acordate de catre
personalul medical inferior 2.6 Servicii veterinare, zootehnice 2.12 Predarea limbilor straine (instruire individuala sau în grupe cu un
numar de pîna la 20 persoane) 2.13 Predarea si meditarea diferitelor discipline, cu exceptia muzicii, coregrafiei si artelor plastice
(instruire individuala sau în grupe cu un numar de pîna la 20 persoane) 2.14 Predarea muzicii, coregrafiei si artelor plastice (instruire
individuala sau în grupe cu un numar de pîna la 20 persoane) 2.15 Organizarea de diferite sectii pe interese, inclusiv de cultura fizica,
pentru copii de pîna la 16 ani (în grupe de pîna la 20 persoane) 2.16 Organizarea de diferite sectii pe interese, inclusiv de cultura fizica,
pentru adulti (în grupe de pîna la 20 persoane). (art. 4 alin. (3) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93 din 15.07.1998).
10.2.5.
În temeiul cărui act legislativ și pentru care genuri de activitate ce pot fi desfășurate în baza patentei de întreprinzător este necesară
notificarea autorității administrației publice locale?
        Potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător (în continuare – Legea nr. 93-
XIV), în cazul în care, conform legislației, pentru desfășurarea unor genuri de activitate indicate în anexa la Legea nr. 93-XIV, este
necesară Notificarea autorității administrației publice locale, la cererea de eliberare sau de prelungire a patentei se anexează notificarea
respectivă.
        În conformitate cu prevederile Legii nr. 321 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, genurile de activitate pentru care
este necesară Notificarea autorităților administrației publice locale sunt specificate în anexa la prezenta Lege.
        Prin urmare, la cererea de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător pentru genurile de activitate corespunzătoare
pozițiilor: 1.1, 1.2, 2.8, 2.9,2.10, 2.11, 2.15, 2.16, 2.17, 2.18, 2.19, 2.23, 2.24, 2.25, 2.26, 2.28, 2.30, 2.40, 2.41, 2.43 și 2.46 din anexa la Legea
nr. 93-XIV, solicitantul/titularul patentei de întreprinzător anexează copia Notificării.
Arhiva
10.2.6.
În cît timp se elibereaza patenta de întreprinzator?
        Patenta de întreprinzător se eliberează şi se prelungește de către Serviciul Fiscal de Stat în decurs de 3 zile de la data depunerii
cererii, a documentelor perfectate în modul respectiv şi după achitarea taxei stabilite pentru patentă (art. 4 alin. (6) al Legii nr. 93-XIV
din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător). 
       (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Art. XII al Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
nr. 178 din 21.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 301-315 art. 537 din 18.08.2017)
Arhiva
10.2.7.
Cine autentifică patenta de întreprinzător?
        Potrivit art. 4 alin. (8) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, patenta se autentifică, aplicîndu-se
semnătura conducătorului organului ce a eliberat patenta şi se ștampilează.
Arhiva
10.2.8. Care este dovada achitarii taxei pentru patenta de întreprinzator?
        Dovada achitării taxei pentru patenta de întreprinzător este cuponul anexat, decupat de la duplicatul patentei (art. 4 alin. (9) al Legii
nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător,). 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Art. XII al Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
nr. 178 din 21.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 301-315 art. 537 din 18.08.2017)
Arhiva
 10.2.9. Poate o persona fizica sa solicite eliberarea sau prelungirea patentei de întreprinzator pentru unul din genurile de activitate ce au fost
excluse, începînd cu 01.01.2009, din lista genurilor de activitate ce pot fi desfasurate în baza de patenta?
Inspectoratele fiscale de stat teritoriale sau, dupa caz, primariile nu mai elibereaza patente de întreprinzator pentru genurile de activitate
care nu vor putea fi practicate în baza patentei de întreprinzator începînd cu 01.01.2009. (art. IV al Legii nr. 208 din 07.07.2006 “Pentru
modificarea si completarea unor acte legislative”)
10.2.10. Ce este duplicatul patentei de întreprinzator?
Duplicatul patentei de întreprinzator este al doilea exemplar al patentei de întreprinzator, întocmit de catre autoritatea care elibereaza
patenta, care contine aceleasi date ca si originalul patentei, inclusiv si cupoane care se utilizeaza ca dovada a achitari taxei pentru patenta.
(art. 6 alin. (1) si (2) ale Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998).
10.2.11.
Unde poate fi eliberată patenta, pentru care perioadă şi ce este necesar pentru aceasta?
        În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător,
solicitantul/titularul care dorește să i se elibereze patenta, poate depune o cerere la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărui rază
își are domiciliul sau preconizează să își desfășoare activitatea.
        La cerere se anexează documentele: care confirmă achitarea contribuției de asigurare socială de stat pentru întreaga perioadă
solicitată de desfășurare a activității în baza patentei de întreprinzător; documentele care confirmă statutul de persoană asigurată în
sistemul asigurării obligatorii de asistența medicală sau actele care confirmă scutirea de plata contribuțiilor.
        De rînd cu cererea de eliberare a patentei, pentru genurile de activitate corespunzătoare poziţiilor: - 2.5. Masaj, servicii de îngrijire a
bolnavilor şi alte servicii medicale, acordate de către personalul medical inferior; - 2.6. Servicii veterinare, zootehnice; - 2.12. Predarea
limbilor străine (instruire individuală sau în grupe cu un număr de pînă la 20 persoane); - 2.13. Predarea şi meditarea diferitelor
discipline, cu excepţia muzicii, coregrafiei şi artelor plastice (instruire individuală sau în grupe cu un număr de pînă la 20 persoane); -
2.14. Predarea muzicii, coregrafiei şi artelor plastice (instruire individuală sau în grupe cu un număr de pînă la 20 persoane); - 2.15.
Organizarea de diferite secţii pe interese, inclusiv de cultură fizică, pentru copii de pînă la 16 ani (în grupe de pînă la 20 persoane); - 2.16.
Organizarea de diferite secţii pe interese, inclusiv de cultură fizică, pentru adulţi (în grupe de pînă la 20 persoane), solicitantul urmează să
prezinte copia de pe diplomă sau de pe alt act privind studiile, ce confirmă nivelul de calificare necesar pentru desfăşurarea genului de
activitate respectiv, precum şi actele ce confirmă activitatea de muncă anterioară.
        Totodată, în cazul în care, conform legislaţiei, pentru desfăşurarea în baza patentei a unor genuri de activitate, specificate în anexa la
prezenta lege, este necesară notificarea autorităţii administraţiei publice locale, la cererea de eliberare a patentei sau de prelungire a
termenului ei de valabilitate se anexează decizia autorităţii respective.
        De rînd cu toate actele necesare în vederea primirii patentei, este necesar de a se prezenta şi documentul care confirmă achitarea
taxei pentru patentă la contul bugetului local de la locul preconizat pentru desfăşurarea activităţii în bază de patentă. Taxa pentru patentă
urmează a fi achitată pentru întreaga perioadă solicitată de desfășurare a activității în bază de patentă, care poate constitui o lună sau un
termen mai mare.
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării Legii nr. 93-XVI din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de
întreprinzător prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 178 din 21 iulie 2017 (publicată în Monitorul Oficial,
2017, nr.301-315/537, în vigoare 18.08.2017)]
Arhiva
10.2.12.
În ce scop se întocmeste duplicatul patentei de întreprinzator?
        Duplicatul patentei se întocmește în scopul utilizării de către Serviciul Fiscal de Stat la elaborarea dărilor de seamă statistice și
perfectarea copiei patentei în cazul pierderii ei (art. 6 alin. (6) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător). 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Art. XII al Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
nr. 178 din 21.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 301-315 art. 537 din 18.08.2017)
Arhiva
10.2.13.

10.2.14.
10.2.15.  Actualizata în 10.5.2, 10.5.3

10.2.16.
Ce documente se anexează suplimentar la cererea de eliberare/prelungire a patentei de întreprinzător în cazul genurilor de activitate care
necesită notificarea autorităţii administraţiei publice locale?
        La cererea de eliberare/prelungire a patentei de întreprinzător în cazul genurilor de activitate care necesită notificarea autorităţii
administraţiei publice locale, suplimentar se anexează copia Notificării privind inițierea activității de comerț și copia Înștiințării de
recepționare a notificării (art.14 din Legea nr.231 din 23/09/2010).
Arhiva
10.2.17.
Poate o persoană fizică să solicite eliberarea patentei de întreprinzător pentru unul din genurile de activitate enumerate în anexa la Legea cu
 privire la patenta de întreprinzător nr.93-XIV din 15.07.1998, pentru o perioadă mai mare de un an?
        Conform art. 7 din Lege, patenta se eliberează sau se prelungește pe o durată de o lună sau, la dorința solicitantului, pe o durată mai
mare. 
         În același timp, conform p.9 al tabelului ”II. Actele permisive care se încadrează în categoria autorizaţiilor”, din Anexa nr. 1 la
Legea nr. 160 din 22.07.2011 ”Privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător”, patenta de întreprinzător se
eliberează pentru termenul de la o lună pînă la 12 luni. 
         Prin urmare, termenul maxim pentru care poate fi eliberată patenta de întreprinzător este de 12 luni.

10.3.1. Care este termenul pentru care se elibereaza patenta de întreprinzator?

Patenta de întreprinzator se elibereaza pe o durata de o luna sau, la dorinta personei care solicita eliberarea patentei, pe o durata mai
mare.
Arhiva
10.3.2.

10.3.3.
10.3.4.
În ce cazuri încetează valabilitatea patentei de întreprinzător ?
        Valabilitatea patentei de întreprinzător încetează în următoarele cazuri: 
a) în cazul nerespectării prevederilor art.3 alin.(8) din Legea nr. 93-XIV din 15.07.1998; 
b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii respective; 
c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă, confirmată de concluzia respectivă a comisiei
medicale; 
d) în cazul decesului titularului patentei; 
e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unei sancţiuni administrative; 
f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană; 
g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive de la data suspendării ei pentru neachitarea în
termen a taxei pentru patentă (art. 8 alin. (1) al Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998).
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 324 din 23.12.2013, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 320-321 din 31.12.2013, în
vigoare 01.01.2014]
Arhiva
10.3.5. Se restituie detinatorului patentei de întreprinzator suma platita ca taxa pentru patenta, în cazul în care genul de activitate indicat în
patenta a fost exclus din lista genurilor de activitate ce pot fi practicate în baza acesteia?
Da, în cazul în care genul de activitate indicat în patenta este exclus din lista genurilor de activitate ce pot fi practicate în baza acesteia,
detinatorului de patenta i se va restitui suma achitata ca taxa pentru patenta pentru perioada de timp nefolosita. (art.176 al Codului fiscal
din 24.04.1997)
10.3.6. Se restituie detinatorului patentei de întreprinzator suma platita ca taxa pentru patenta, în cazul în care acesta si-a pierdut capacitatea de
munca?
În cazul în care detinatorul patentei de întreprinzator întocmeste o cerere privind renuntarea la patenta pe motivul pierderii capacitatii de
munca, acestuia i se restituie suma platita ca taxa pentru patenta pentru perioada de timp nefolosita. (art. 8 alin. (2) al Legii cu privire la
patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998)
10.3.7. Se restituie suma platita de catre detinatorul patentei de întreprinzator ca taxa pentru patenta, în cazul decesului acestuia?
Da, în cazul decesului detinatorului de patenta, suma platita ca taxa pentru patenta pentru perioada de timp nefolosita de catre acesta se
restituie mostenitorilor sai. (art. 8 alin. (2) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998)
10.3.8.
În ce cazuri se suspendă patenta de întreprinzător?
        Patenta de întreprinzător se suspenda în următoarele cazuri: 
a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui 
        - în limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii; 
b) în cazul neexecutării următoarelor obligaţii: 
        - respectarea ordinii stabilite de desfăşurare a activităţii indicate în patentă, normelor sanitare, normelor de protecţie contra
incendiilor, îndeplinirea altor cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea comerțului cu amănuntul,
deținerea documentelor primare de provenienţă a mărfii; 
        - desfăşurarea activității de comerț numai în locurile permise în aceste scopuri de regulamentul de desfăşurare a activităţilor de
comerţ în localitatea respectivă, aprobat de consiliul local; 
        - afișarea patentei sau copiei ei, autentificate de notar, într-un loc vizibil la locurile unde se desfăşoară activitatea de întreprinzător,
iar în caz de necesitate prezentarea la cererea organului de control sau a consumatorilor. 
c) în cazul neachitării în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a patentei 
        – dar nu mai mult de 12 luni.(art. 9 alin.(1), art 3 alin.(7) lit. a ), b ) si d) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din
15.07.1998) 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 324 din 23.12.2013, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 320-321 din 31.12.2013, în
vigoare 01.01.2014]
Arhiva
10.3.9.

10.3.10.
Care sunt actiunile pe care urmeaza sa le întreprinda organele de control atunci cînd depisteaza cazuri de continuare a activitatii în baza
patentei suspendate?
        Organele de control informează subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, care a eliberat patenta de întreprinzător, despre faptul
depistării a cazurilor de continuare a activității în baza patentei suspendate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei (art. 9
alin. (3) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător). 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Art. XII al Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
nr. 178 din 21.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 301-315 art. 537 din 18.08.2017)
Arhiva
10.3.11. În ce situatii urmeaza sa se schimbe patenta de întreprinzator?
Patenta de întreprinzator urmeaza sa se schimbe în cazul în care detinatorul ei si-a schimbat numele si/sau prenumele, domiciliul sau locul
de desfasurare a activitatii indicate în patenta. (art.10 alin. (1) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998)
10.3.12.
În cît timp se schimba patenta de întreprinzător?
        Schimbarea patentei se efectuează în decurs de 3 zile de la data depunerii cererii respective şi achitării unei taxe în mărimea unui
salariu minim. (art.10 alin. (2) al Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998). 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 324 din 23.12.2013, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 320-321 din 31.12.2013, în
vigoare 01.01.2014]
Arhiva
10.3.13. Răspunsul se regăsește în 10.3.12.

10.3.14.
În ce cazuri se restabileste patenta de întreprinzator?
        Patenta de întreprinzător se restabilește în cazul în care aceasta a fost pierdută sau nimicită, în baza cererii depuse de titular la
subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat care a eliberat patenta (art. 11 alin. (1) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de
întreprinzător).
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Art. XII al Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
nr. 178 din 21.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 301-315 art. 537 din 18.08.2017)
Arhiva
10.3.15. În baza carui document se restabileste patenta de întreprinzator?
Restabilirea patentei de întreprinzator se efectueaza în baza duplicatului ei. (art.11 alin. (2) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator
nr. 93-XIV din 15.07.1998)
10.3.16. În cît timp se restabileste patenta de întreprinzator?
Patenta de întreprinzator se restabileste în decurs de 10 zile de la data depunerii cererii de restabilire. (art.11 alin. (2) al Legii cu privire la
patenta de întreprinzator nr. 93 din 15.07.1998)
10.3.17.
Se va efectua o plata suplimentara pentru restabilirea patentei de întreprinzător?
        Pentru restabilirea patentei se încasează o taxă în mărimea unui salariu minim. (art.11 alin. (3) al Legii cu privire la patenta de
întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998)
Arhiva
10.3.18. Poate fi restabilita perioada de timp în care titularul patentei de întreprinzator nu a putut beneficia de patenta pe motivul pierderii sau
nimicirii acesteia?
Nu, perioada de timp în care titularul de patenta nu a putut beneficia de patenta nu se restabileste. (art.11 alin. (2) al Legii cu privire la
patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998)
10.3.19. Poate fi prelungit termenul de valabilitate al patentei de întreprinzator, daca aceasta a fost suspendata?
Da, termenul de valabilitate al patentei suspendate poate fi prelungit în decurs de 12 luni consecutive de la data suspendarii, restabilirea
valabilitatii patentei efectuîndu-se din ziua urmatoare zilei în care a fost achitata taxa pentru prelungirea acesteia. În cazul în care
termenul de valabilitate al patentei suspendate nu a fost prelungit de catre detinatorul acesteia în decurs de 12 luni consecutive de la data
suspendarii, patenta nu mai poate fi prelungita si se anuleaza. (art. 8 alin. (1) lit.g) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-
XIV din 15.07.1998)
10.3.20.
10.3.21.

10.3.22.
Care sunt condițiile și termenele de restabilire și de prelungire a termenului de valabilitate a patentei de întreprinzător pe motiv de boală?
Restabilirea și prelungirea patentei de întreprinzător pe motiv de boală se realizează de către subdiviziunile teritoriale ale Serviciului
Fiscal de Stat, în baza cererii titularului de patentă, începînd cu ziua următoare zilei în care a expirat/expiră durata patentei valabile la
momentul deschiderii certificatului de concediu medical, indiferent de data depunerii acesteia.
Conform prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, restabilirea și prelungirea patentei pe
perioada pentru care a fost suspendată în legătură cu boala titularului patentei de întreprinzător, se realizează în limitele termenelor
stabilite de legislația muncii și doar în condițiile în care acesta prezintă certificat de concediu medical.
(Temei: pct. 1 al Deciziei Consiliului Executiv al SFS nr. 12 din 18.06.2020)

10.4.1.
Sub ce forma are loc impozitarea detinatorului de patenta?
Impozitarea detinatorului de patenta are loc prin achitarea de catre acesta a taxei pentru patenta de întreprinzator. (art. 12 alin. (1) al
Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998) 
10.4.2.
Ce impozite și taxe se includ în taxa pentru patenta de întreprinzător?
        În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, taxa pentru
patenta de întreprinzător include: impozitul pe venit, taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări
servicii, taxa pentru amenajarea teritoriului.
Arhiva
10.4.3. Cum se achita de catre detinatorul patentei de întreprinzator alte impozite, taxe si încasari, neincluse în taxa pentru patenta?
Celelalte impozite, taxe si încasari neincluse în taxa pentru patenta se achita de catre detinatorul patentei de întreprinzator în baza
principiilor generale, adica reiesind din prevederile legislatiei fiscale pentru fiecare tip de impozit, taxa si încasare în parte. (art. 12 alin.
(2) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998)
10.4.4. Care este marimea taxei pentru patenta de întreprinzator?
Marimea taxei lunare pentru patenta de întreprinzator este prevazuta în Anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-
XIV din 15.07.1998 si se stabileste separat pentru fiecare gen de activitate si pentru fiecare categorie de localitate în care se va desfasura
activitatea de întreprinzator. În cazul desfasurarii activitatii de întreprinzator pe întreg teritoriul tarii, taxa lunara pentru patenta se
achita în marimea stabilita, specificata în rubrica "Chisinau, Balti, Bender, Tiraspol" din Anexa la Legea cu privire la patenta de
întreprinzator. (art. 13 al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998) 
10.4.5.
Unde și cînd se achită taxa pentru patenta de întreprinzător ?
        Conform art. 14 alin. (1) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, taxa pentru patenta se achită la
contul bugetului local în a cărei rază teritorială solicitantul/titularul patentei dorește să-și desfășoare activitatea - pînă la data depunerii
cererii de eliberare sau de prelungire a patentei, în cuantum corespunzător termenului solicitat, dar care nu poate fi mai mic decît o lună.
Pentru prelungirea termenului ce permite desfășurarea activității în baza patentei de întreprinzător din ziua următoare perioadei pentru
care a fost eliberată sau prelungită patenta anterior, taxa aferentă perioadei următoare se achită pînă la expirarea acestui termen. 
        În cazul achitării taxei după expirarea perioadei ce permite desfășurarea activității în baza patentei, prelungirea acesteia se va realiza
din ziua următoare zilei achitării taxei pentru patentă.
Arhiva
10.4.6.

10.4.7. Cînd se achita taxa pentru patenta de întreprinzator în cazul prelungirii termenului de valabilitate al patentei cu o luna sau pentru o
perioada mai mare de timp?
Pentru prelungirea termenului de valabilitate al patentei, taxa pentru luna urmatoare sau, la dorinta titularului patentei, pentru o
perioada mai mare, se achita înainte de expirarea termenului pentru care a fost achitata plata. (art. 14 alin. (1) al Legii cu privire la
patenta de întreprinzator nr. 93 din 15.07.1998)
10.4.8. Care este organul responsabil de eliberarea patentei de întreprinzător, prelungirea termenului ei de valabilitate si de încasare a taxei pentru
patenta de întreprinzător?
        Responsabilitatea pentru eliberarea patentei de întreprinzător, prelungirea termenului ei de valabilitate, anularea sau suspendarea
acesteia, precum şi de încasarea taxei respective, o poartă Serviciul Fiscal de Stat (art. 15 alin. (1) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu
privire la patenta de întreprinzător).
Arhiva
10.4.9.

10.4.10.
10.4.11.
Pot beneficia titularii patentei de întreprinzator de careva reduceri la plata taxei pentru patenta de întreprinzator?
        Da, de reduceri la plata taxei pentru patenta de întreprinzator pot beneficia urmatoarele categorii de persoane:
a) invalizii de gradele I si II - cu 20% din taxa stabilita;
b) persoanele care sînt la evidenta la oficiile fortei de munca si nu au fost plasate în cîmpul muncii în decursul a 6 luni - cu 15% din taxa
stabilita (din aceasta categorie nu fac parte persoanele care au refuzat locul de munca propus). Înlesnirea în cauza se acorda pe un an de
la data depunerii cererii pentru primirea patentei;
c) persoanele care întretin membri ai familiei inapti pentru munca pe motiv de vîrsta sau de sanatate, respective pentru: 
        4-6 membri ai familiei - cu 20% din taxa stabilita; 
        7-9 membri ai familiei - cu 30% din taxa stabilita; 
        10 sau mai multi membri ai familiei - cu 40% din taxa stabilita;
d) studentii si pensionarii - cu 20 % din taxa stabilita. (art. 16 alin. (1) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din
15.07.1998).
10.4.12. Urmeaza sa achite detinatorul patentei de întreprinzator o taxa suplimentara pentru patenta daca, prin actele normative adoptate dupa
primirea patentei, taxa pentru ea s-a majorat?
Nu, daca detinatorul patentei de întreprinzator a primit patenta înainte de adoptarea actelor normative prin intermediul carora taxa
pentru patenta s-a majorat, obligatia achitarii unei taxei suplimentare pentru patenta nu exista. (art. 16 alin. (3) al Legii cu privire la
patenta de întreprinzator nr. 93 din 15.07.1998)
10.4.13. Se includ în taxa pentru patenta de întreprinzator contributiile de asigurare sociala de stat?
Nu, contributiile de asigurare sociala de stat nu se includ în taxa pentru patenta de întreprinzator. Detinatorii patentei de întreprinzator
achita personal contributia de asigurare sociala de stat la casele teritoriale de asigurari sociale. (art. 12 alin. (1) al Legii cu privire la
patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998)
10.4.14. Ce garantii îi sunt asigurate detinatorului patentei de întreprinzator în conditiile achitarii contributiei de asigurare sociala?
Achitarea contributiei de asigurare sociala de stat îi asigura titularului patentei dreptul la o pensie minima si la un ajutor de deces. (art. 17
alin. (2) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV din 15.07.1998)
10.4.15. Se include în vechimea în munca a detinatorului de patenta perioada de timp pe parcursul careia acesta a activat în baza patentei?
Da, perioada de timp pe parcursul careia persoana a activat în baza patentei de întreprinzator se include în vechimea de munca a acestuia
cu conditia achitarii contributiilor de asigurare sociala de stat. (art.17 alin. (3) al Legii cu privire la patenta de întreprinzator nr. 93-XIV
din 15.07.1998)
10.4.16.
10.4.17.

10.4.18.
10.4.19.
Dacă perioada de activitate solicitată a fi desfășurată în baza patentei de întreprinzător constituie o lună, dar cuprinde două luni
calendaristice, pentru cîte luni urmează a fi achitate taxa pentru patenta și contribuțiile de asigurări sociale?
Conform art. 4 alin. (5) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998, la cererea de eliberare sau de
prelungire a patentei se anexează documentele confirmative de achitare a contribuţiei de asigurare socială de stat pentru întreaga
perioadă solicitată de desfăşurare a activităţii în baza patentei de întreprinzător sau actele care confirmă scutirea de plata contribuţiei,
precum şi documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
În conformitate cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999, persoana asigurată este persoana fizică
aptă pentru muncă, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, avînd obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în vederea
beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.
Categoriile de plătitori și persoane asigurate, tarifele și termenele de achitare a contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii de stat sunt
reflectate în Anexa nr. 1 la legea menționată.
Potrivit pct. 1.8. din această Anexă, titularii patentei de întreprinzător (cu excepţia pensionarilor, persoanelor cu dizabilităţi) achită
contribuţia de asigurare socială de stat în conformitate cu legea bugetului asigurărilor sociale de stat anuală, dar nu mai puţin de 1/12 din
această sumă lunar, în funcţie de durata activităţii desfăşurate pe bază de patentă.
Astfel, în cazul în care perioada de activitate solicitată a fi desfășurată în baza patentei de întreprinzător constituie o lună, dar cuprinde
două luni calendaristice, taxa pentru patentă se achită pentru o lună, iar contribuțiile obligatorii de asigurări sociale de stat - pentru două
luni, în mărime de 1/12 lunar din suma fixă anuală, stabilită de legea privind bugetul asigurărilor sociale de stat.
 10.5.1.
Conform căror genuri de activitate se desfășoară activitatea de comerț cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător?
           Începînd cu 27 decembrie 2016 activitatea de comerț cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător se desfășoară conform
genurilor de activitate corespunzătoare pozițiilor: 
        - 1.1. ,,Comerțul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule”; 
             - 1.2. ,,Comerțul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone, cu condiția respectării cerințelor sanitar-
epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi comercializarea lor”.
10.5.2. Cine are dreptul de a desfășura activitate de comerț cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător, pînă la 31 decembrie 2022?
        Desfășurarea activității de comerț cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător pînă la 31 decembrie 2022, se permite numai
pentru titularii de patentă, care dețin patente pentru genurile de activitate corespunzătoare pozițiilor 1.1. și 1.2. din anexă la Legea nr. 93-
XIV din 15 iulie 1998, pe parcursul perioadei, începînd cu 27 decembrie 2016 și pînă la situația din 31 decembrie 2019. (art. 4 alin. (13) al
Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător). 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 103 din 30.07.2019 pentru modificarea Legii nr. 93/1998 cu
privire la patenta de întreprinzător, publicată în Monitorul Oficial nr. 256-259 art. 354 din 16.08.2019)
Arhiva
10.5.3. În ce locuri se permite desfășurarea activității în baza patentei pentru genurile de activitate corespunzătoare pozițiilor 1.1. și 1.2. din anexă
la Lege cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998 ?
        Desfășurarea activității de comerț cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător se permite pe teritoriul pieţelor agroalimentare,
pieţelor de mărfuri nealimentare, pieţelor auto, pieţelor de flori, pieţelor de mărfuri second hand, piețelor mixte etc., create în baza
deciziei consiliului local, precum şi în locurile autorizate de autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu art.14 alin.(2)
lit.q1) din Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală. (art. 3 alin. (62) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta
de întreprinzător). 
        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 103 din 30.07.2019 pentru modificarea Legii nr. 93/1998 cu
privire la patenta de întreprinzător, publicată în Monitorul Oficial nr. 256-259 art. 354 din 16.08.2019)
Arhiva
10.5.4.
Poate fi eliberată patenta de întreprinzător pentru genurile de activitate corespunzătoare pozițiilor 1.1. și 1.2. din anexă la Lege cu privire la
patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998, pentru desfășurarea activității de comerț cu amănuntul pe întreg teritoriul țării?
        Nu. În scopul executării prevederilor Legii nr. 93-XIV din 18.07.1998, potrivit cărora desfășurarea activităților menționate la pozițiile
1.1 şi 1.2 din anexa la această lege se permite doar în cadrul piețelor comerciale create în condițiile art.12 din Legea nr.231 din 23
septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, precum și a prevederilor legii, conform cărora unul din elemente care urmează să fie
indicat în patenta este locul de desfășurare a activității în baza patentei. În vederea respectării acestei condiției, patenta pentru
desfășurarea activității de comerț cu amănuntul se eliberează separat pentru fiecare unitate comercială şi/sau loc de vînzare pe teritoriul
piețelor autorizate.
10.5.5.
Este în drept titularul patentei pentru genurile de activitate corespunzătoare poziției 1.1. sau 1.2. din anexă la Legea cu privire la patenta de
întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998, să desfășoare activitatea pe teritoriul unei piețe prin intermediul mai multor locuri?
        Nu. Potrivit art. 3 alin. (11) din Lege, se interzice deținerea de către același titular a două sau mai multe patente valabile concomitent
pentru acelaşi gen de activitate desfășurată în acelaşi loc. Totodată, unul din elementele care se conține în patent, este locul de desfășurare
a activităţii. Respectiv, pe teritoriul unei şi aceleiași piețe nu se permite desfășurarea activităţii de comerț privind comercializarea cu
amănuntul în baza patentei, decît prin intermediul unui singur loc.
10.5.6.
În bază cărui act normativ solicitantul/titularul patentei de întreprinzător pentru genurile de activitate corespunzătoare poziţiilor 1.1. și 1.2.
din anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998, urmează să prezinte la subdiviziunea Serviciului fiscal de
Stat notificarea privind inițierea activității de comerț?
        Potrivit art. 4 alin. (4) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998, în cazul în care, conform Legii
nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior, pentru desfăşurarea genurilor de activitate indicate în anexa la Legea nr.
93-XIV este necesară notificarea autorităţii administraţiei publice locale, desfăşurarea activităţilor respective se va efectua după
depunerea unei astfel de notificări. Activitatea de comerț cu amănuntul, conform prevederilor legii menționate, se efectuează prin
depunerea notificării autorităţilor administraţiei publice locale.
10.5.7.
Se permite desfășurarea activităților de comerț în alte segmente de stradă în cazul în care aceste străzi prin deciziile consiliilor locale sunt
atribuite pentru desfășurarea iarmaroacelor sezoniere (iarmaroacelor-piețe)?
        Conform Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, desfăşurarea activităţilor de comerț conform
poziţiilor 1.1 şi 1.2 din anexa la lege, se permite doar în cadrul pieţelor comerciale create în condiţiile art. 12 din Legea cu privire la
comerţul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010. 
        În condițiile în care administrația pieței de comun acord cu autoritatea administrației publice locale a elaborat și a aprobat
regulamentul de funcționare a pieței, precum și a asigurat condițiile stabilite la pct. 10, subpct. 10.1. și pct. 11 din Regulamentul-tip de
funcționare a piețelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 955 din 21.08.2004, terenurile atribuite prin decizia consiliilor locale pentru
desfășurarea iarmaroacelor sezoniere, pot fi considerate piețe și pe teritoriul acestora se permite desfășurarea activității de comerț în baza
patentei.

9.1.1. Ce reprezintă metodele şi sursele indirecte?

1) Metoda indirectă de estimare metodă de determinare a venitului impozabil estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei
fizice, utilizînd informaţii şi din alte surse decît dările de seamă fiscale ale persoanei respective.
2) Sursa indirectă de informaţie orice sursă pasibilă să furnizeze documente, informaţii, explicaţii şi/sau alte probe referitoare la persoana
fizică supusă verificării şi/sau referitoare la situaţii similare produse în condiţii similare relevante pentru estimarea venitului impozabil
prin metode indirecte.
9.1.2. De ce sunt necesare metodele şi sursele indirecte?
Metodele şi sursele indirecte sunt necesare pentru că:
• Înscrierile contabile pot să nu reflecte situaţia financiară reală
• Metodele indirecte asistă controlorii fiscali la determinarea obiectivă a obligaţiei fiscale
• Nedepunerea declaraţiilor
• Avere inexplicabilă sau venitul declarat nu reflectă standardul de viaţă al contribuabilului
9.1.3. Cine sunt subiecţii estimării prin metode indirecte?
Subiecţi ai estimării prin metode indirecte sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care depăşesc riscul minim
acceptat, stabilit la art.22613 alin.(11) din Codul fiscal. Persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare a căror construcţie a început
până la 1 ianuarie 2012, iar înregistrarea la organul cadastral teritorial s-a efectuat după această dată nu vor fi consideraţi subiecţi ai
estimării numai referitor la bunurile imobiliare menţionate. Actuala redacție a art. 22613 din Codul fiscal a fost promulgată prin Legea
nr. 138 din 17.06.2016 și este în vigoare din 01.07.2016. 
 În conformitate cu prevederile art. 2263 din Codul fiscal, în vigoare până la 01.01.2014, subiecţi ai estimării prin metode indirecte sunt
persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care: 
 a)în perioada unui an fiscal, începând cu 1 ianuarie 2012, obţin proprietăţi (bunuri imobiliare, valori mobiliare, mijloace de transport,
mijloace băneşti) ce depăşesc cumulativ suma de un milion de lei. Persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare a căror construcţie
a început până la 1 ianuarie 2012, iar înregistrarea la organul cadastral s-a efectuat după această dată nu vor fi consideraţi subiecţi ai
estimării numai referitor la bunurile imobiliare menţionate;  b)efectuează pe parcursul unui an fiscal, începând cu 1 ianuarie 2012,
cheltuieli individuale, altele decât cele specificate mai sus, ce depăşesc suma de 500 mii lei. 
 Prevederile art. 2263 din Codul fiscal au fost completate prin Legea nr. 324 din 23.12.2013, în vigoare din 01.01.2014, cu litera c) în
următoarea redacție:  c)efectuează, pe parcursul unui an fiscal, ieşiri de bunuri, mijloace băneşti, prestări servicii ce depăşesc suma de 500
mii lei.
Arhiva
9.1.4. Care sunt recomandările Serviciului Fiscal de Stat aduse la cunoştinţa cetăţenilor în legătură cu punerea în aplicare a metodelor şi surselor
indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice?
•să efectueze şi să înregistreze documentar la preţurile care au avut loc în realitate, orice tranzacţie în mod legal, inclusiv cele de
vânzare/cumpărare a imobilelor, mijloacelor de transport, altor bunuri costisitoare;
•să solicite oficializarea salariului, ce corespunde sumei obţinute de-facto, refuzând la fenomenul achitării „salariilor în plic” şi alte acţiuni
frauduloase ale agenţilor economici; 
•să solicite de fiecare dată eliberarea bonului de casă; 
•să declare în mod legal şi ulterior să păstreze documentele ce autentifică intrarea legală în ţară (declaraţiile vamale, confirmările
transferului bancar, etc.), în perioada de după 01 ianuarie 2012, a veniturilor obţinute în afara Republicii Moldova, inclusiv celor ce sunt
transmise rudelor şi afinilor de până la gradul III; 
•să depună anual, către 30 aprilie, Declaraţia cu privire la impozitul pe venit, declarând în mărime deplină toate veniturile impozabile; 
•în cazul, în care va fi inclus în lista propusă pentru control, să depună Declaraţia cu privire la proprietate şi să colaboreze cu organul
fiscal, aceasta oferindu-i posibilitatea de a fi scutit de amenzi.
Arhiva
9.1.5. Care sunt serviciile şi acţiunile acordate cetăţenilor în legătură cu punerea în aplicare a metodelor şi surselor indirecte?
        •acordă consultanţă la telefonul Centrului unic de apel al SFS - 0-8000-1525;
        •acordă consultanţă nemijlocit în cadrul subdiviziunilor structurale ale SFS;
         •desfăşoară seminare pe tematici aferente aplicării metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil estimat;
        •popularizează metodele şi mecanismul lor de aplicare prin intermediul surselor de informare în masă.
        •asigură în condiţii de confidenţialitate a primirii de la cetăţeni a declaraţiilor cu privire la proprietate;
Arhiva
9.1.6. De ce persoanele fizice au obligaţia să depună declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti? În folosul cui se face acest lucru?

9.1.7. Va fi acest exerciţiu de declarare a disponibilului de mijloace băneşti anual sau este un exerciţiu de o singură dată?
Depunerea declaraţiei cu privire la disponibilul de mijloacele băneşti este o acţiune de o singură dată. Termenul limită de depunere expiră
la 31 decembrie 2012.
9.1.8. Sunt cetăţeni care au avut la data de 1 ianuarie 2012 sume mai mici de 500 mii lei. Dacă ei nu au obligaţia de a declara acest disponibil, vor
avea atunci ei oare dreptul să beneficieze ulterior de această dovadă pentru a justifica diferenţa dintre suma venitului impozitat şi suma venitului
estimat?
        Cetăţenii care au dispus la 1 ianuarie 2012 de mijloace băneşti în sumă de până la 500 mii lei nu au avut obligaţia de a depune
Declaraţia persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace băneşti la situaţia din 01 ianuarie 2012. Pentru subiecţii estimării
venitului impozabil prin metode indirecte, care nu au depus declaraţia, venitul impozabil estimat va fi determinat prin diminuarea
acestuia cu suma de 500 mii lei.
Arhiva
9.1.9. Care sunt consecinţele pentru cetăţenii care au obligaţiunea de a depune declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti, dar nu şi-
au onorat-o?
        În cazul în care persoanele care au avut obligaţia de a depune Declaraţia cu privire la mijloacele băneşti la situația din 01.01.2012,
dar nu și-au onorat-o, ei vor beneficia de dreptul de a diminua venitul impozabil estimat doar cu suma de 500 mii lei, adică vor fi puşi în
condiţii similare cu persoanele care nu au această obligaţie. Suma mai mare de 500 mii lei se va considera ca fiind obţinută în perioada de
după 01.01.2012.
Arhiva
9.1.10. Care sunt documentele ce confirmă existenţa disponibilului mai mare de 1 milion de lei?

9.1.11. Cum urmează de demonstrat disponibilul mai mare de 1 milion de lei la situaţia din 1 ianuarie 2012 dacă era păstrat în numerar ?
9.1.12. Care este termenul limită şi locul depunerii declaraţiei cu privire la disponibilul de mijloace băneşti?

9.1.13. De unde cetăţenii pot obţine formularul Declaraţiei cu privire la disponibilul de mijloace băneşti?
9.1.14. Cum urmează de declarat disponibilul de mijloace băneşti în valută străină?

9.1.15. Există oare necesitatea depunerii declaraţiei în cazul în care persoana fizică deţine la data de 1 ianuarie 2012 disponibil de mijloace băneşti
provenite dintr-un credit bancar sau împrumutat de la o altă persoană fizică sau juridică ?
9.1.16. Are dreptul cetăţeanul la prelungirea termenului de depunere a declaraţiei persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace băneşti la
situaţia din 01 ianuarie 2012 ?

9.1.17.
        Care este modalitatea de obținere a copiei Declaraţiei persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace băneşti la situația din
01.01.2012?
        Pentru obținerea copiei Declaraţiei persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace băneşti la situația din 01.01.2012 se depune o
solicitare privind eliberarea copiei, care va fi examinată în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării acesteia. Copia
declaraţiei se înmânează persoanei fizice numai după semnarea de către contribuabil a declaraţiei de asumare a responsabilităţii privind
confidenţialitatea informaţiei recepţionate.
9.1.18.         Care sunt măsurile de asigurare a confidențialității datelor obținute de către Serviciul Fiscal de Stat în cadrul aplicării metodelor
indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice?
        Orice informaţie primită de Serviciul Fiscal de Stat este tratată ca secret fiscal şi, prin derogare de la art.131 alin. (5) din Codul fiscal,
este prezentată doar organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti în scopul examinării cazurilor de evaziune fiscală.
Autorităţile menţionate vor utiliza informaţia numai în acest scop. Serviciul Fiscal de Stat poate dezvălui informaţia în procedurile
judecătoreşti publice sau în baza hotărârilor judiciare pe problemele legate de utilizarea metodelor indirecte de estimare a veniturilor
persoanelor fizice. Rezultatele controalelor fiscale pot fi date publicităţii doar după expirarea tuturor căilor de atac

9.2.1.
Care este prima perioadă fiscală, pentru care persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător prezintă informația privind împrumuturile
contractate/rambursate de la persoanele fizice?
        Conform art. 22611 alin. (2) lit. 12) din Codul Fiscal, începând cu 01.01.2018, persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător,
cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor fizice care practică activitate independentă, sunt obligate să prezinte
Serviciului Fiascal de Stat, în scopul estimării venitului persoanei fizice prin metode indirecte, informația privind împrumuturile
contractate/rambursate de la persoane fizice în perioada anului fiscal. (Modificarea a fost întrodusă prin Legea nr. 288 din 15.12.2017) 
        Respectiv, persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a
persoanelor fizice care practică activitate independentă urmează să prezinte informaţia privind împrumuturile contractate de la persoane
fizice în perioada anului fiscal şi cele rambursate persoanelor fizice începând cu perioada anului 2018, termenul de prezentare fiind până
la 25 februarie a anului următor anului de gestiune.
9.2.2.
Se supune raportării informația despre împrumuturi sau procurări de mijloace de transport conform art. 226 11 alin. (2) pct. 11 și 12 din Codul
fiscal, aferentă persoanelor fizice nerezidenți?
        Conform art. 22611 alin. (2) pct. 11 și 12 din Codul fiscal, persoanele fizice şi/sau juridice enumerate mai jos vor prezenta Serviciului
Fiscal de Stat următoarele informaţii: 
        - persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor fizice
care practică activitate independentă prezintă informaţia despre cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea mijloacelor
de transport; 
        - persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor fizice
care practică activitate independentă prezintă informaţia privind împrumuturile contractate de la persoane fizice în perioada anului fiscal
şi cele rambursate persoanelor fizice;
        Conform pct. 2 al Ordinului SFS nr. 427 din 21.08.2018 informaţia furnizată în baza art.22611 din Codul fiscal se va prezenta doar
aferent persoanelor fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova. 
        Astfel, informația care urmează să fie prezentată despre împrumuturi sau procurări de mijloace de transport conform art.
22611 alin. (2) pct. 11 și 12 din Codul fiscal, nu se prezentată doar aferent persoanelor fizice nerezidenți. 
        În cazul, în care contribuabilul cunoaște cu certitudine că cetățeanul Republicii Moldova nu este rezident a Republicii Moldova în
scopuri fiscale informația nu se va raporta.
9.2.3.
Cum se va determina suma cumulativă de 200 mii lei în scopul aprecierii obligațiunii de raportare a împrumuturilor?
       Conform prevederilor art. 22611 alin. (5) lit. i) din Codul fiscal, informaţia prezentată de către persoanele care desfăşoară activitate
de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor fizice care practică activitate independentă, va
conţine date despre contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce
depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei. 
      Plafonul de 200 de mii de lei se aplică separat împrumuturilor și separat rambursărilor în procesul de furnizare a informației. 
        Respectiv, obligațiunea de raportare a împrumuturilor apare în cazul, în care în contabilitatea întreprinderii pe parcursul unui an
fiscal se înregistrează intrări de sume, acordate de către persoana fizică ca împrumut, ce depășesc suma de 200 mii de lei sau se
înregistrează rambursări a împrumutului în adresa persoanei fizice, ce depășesc suma de 200 mii de lei. 
        [Temei: Explicația Comisiei parlamentare „Comisiei economie, buget și finanțe” CEB04 nr. 08 din 14.01.2020]
Arhiva
9.2.4.
În Anexa nr. 11 al Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 427 din 21.08.2018, care dată a operațiunii se indică în coloana 8, dacă entitatea a
efectuat mai multe operațiuni de împrumut pe parcursul perioadei fiscale cu aceeași persoană fizică, inclusiv cu fondatorul?
        În Anexa nr. 11 al Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 427 din 21.08.2018 informația se prezintă pentru fiecare operațiune de
contractare/rambursare a împrumuturilor în parte, cu indicarea datei operațiunii și modalității de contractare/rambursare.
9.2.5.
Care cod a operațiunii se indică la completarea Anexei nr. 11 la Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 427 din 08/21/2018, în cazul
rambursării împrumuturilor prin iertarea datoriei, aport în capital statutar, anularea conform termenului de prescripție etc.
        Art. 22611 alin. (5) lit. i) din Codul fiscal prevede că informațiile trebuie să conțină date despre contractarea/rambursarea
împrumuturilor pe parcursul unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei. 
      Plafonul de 200 de mii de lei se aplică separat împrumuturilor și separat rambursărilor în procesul de furnizare a informației. 
        Având în vedere că reflectarea contractărilor/rambursărilor împrumuturilor în contabilitatea întreprinderii poate fi efectuată
inclusiv prin alte operațiuni decât în numerar, transfer sau cesiune/preluare datoriei, operațiunile de tipul iertarea datoriei, aport în
capital statutar, anularea conform termenului de prescripție etc. se vor indica cu codul de operare 4 "Altele".
Arhiva
9.2.6.
Care este procedura de prezentare a informațiilor pe Anexele nr. 10 și 11, conform Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 427 din
21.08.2018?
        Conform Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 427 din 21.08.2018, informația se prezintă doar în format electronic prin
intermediul portalului www.servicii.sfs.md accesând în compartimentul „Persoane juridice”, serviciul „Colectarea informațiilor din
sursele indirecte”. 
        În scopul prezentării informației conform anexei nr.10 și nr.11 la Ordinul SFS nr.427 din 21.08.2018, accesul la sistem Sistemul
Informațional Automatizat ”Colectarea Informației din Sursele Indirecte”, este asigurat de I.P. „Centrul de Tehnologii Informaționale în
Finanțe”, în mod automatizat, pentru utilizatorii înregistrați cu rol de administrator si contabil-șef. 
        Întru utilizarea unei metode mai simple de semnare a documentelor sistemul permite încărcarea datelor într-un singur fișier format
XML, care permite ulterior semnarea prin aplicarea unei singuri semnături electronice.
9.2.7.
Apare obligațiunea de raportare a soldului la începutul/finele perioadei de raportare în cazul dacă împrumuturile contractate/rambursate pe
 parcursul unui an fiscal reflectate în contabilitatea întreprinderii, nu depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei, dar soldul la începutul sau
sfârșitul perioadei de raportare este mai mare de această sumă?
        Conform art. 22611 alin. (5) lit. i) din CF se vor raporta informaţiile despre contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul
unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei.
      Plafonul de 200 de mii de lei se aplică separat împrumuturilor și separat rambursărilor în procesul de furnizare a informației. 
        Respectiv, în cazul în care nu au fost contractate/rambursate împrumuturi pe parcursul anului fiscal de raportare, în sumă ce
depășește cumulativ 200 mii de lei pe o persoană fizică, nu apare obligațiunea de raportare, chiar dacă soldul împrumutului la începutul
perioadei depășește 200 mii lei.
Arhiva
9.2.8.
Sunt notarii obligați să expedieze informația cu privire la certificatele de moștenitor conform art. 226 11 alin. (2) pct. 8) din Codul fiscal?
        Conform prevederilor art. 22611 alin. (2) pct. 8) din Codul fiscal, notarii și alte persoane care desfășoară activitate notarială prezintă
Serviciului Fiscal de Stat următoarele informații: 
       a) informația privind contractele de vânzare-cumpărare, de schimb, de arendă a bunurilor imobiliare și mobiliare; 
       b) informația privind contractele de împrumut și de donații; 
   c) informația privind alte contracte aferente activelor de capital. Potrivit prevederilor art. 2162 și art. 2163 din Codul civil, moștenirea
este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane. 
      Astfel, în temeiul art. 2542 din Codul civil, dreptul moștenitorului la moștenire este confirmat prin certificat de moștenitor. 
        Conform prevederilor art. 992 din Codul civil, contractul este acordul de voință între două sau mai multe persoane prin care se
stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice. 
      În contextul clauzelor legale expuse mai sus, certificatul de moștenitor se referă la activele de capital, dar după forma actului juridic
nu reprezintă un contract. Respectiv, reieșind din redacția actuală a articolului 22611 alin. (2) pct. 8) din Codul fiscal, notarii și alte
persoane care desfășoară activitate notarială nu au obligația de a prezenta informația privind certificatele de moștenitor

28.1.1.
Are obligaţiunea agentul economic de a se înregistra în calitate de plătitor al TVA, dacă acesta preconizează efectuarea în decursul anului a
livrărilor impozabile în sumă сe depăşeşte 1,2 milioane de lei?
 Potrivit prevederilor art.112 alin.(2) din Codul fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul să se înregistreze
în calitate de contribuabil al TVA dacă el preconizează efectuarea livrărilor impozabile de mărfuri sau servicii. Subiectul se consideră
înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a fost depusă la Serviciul Fiscal de Stat cererea de înregistrare, cu excepţia
cazurilor prevăzute la alin.(1).
Arhiva
28.1.2. Are obligaţiunea întreprinzătorul individual care se ocupă de elaborarea programelor informaţionale, care ulterior urmează de a fi
realizate prin intermediul internetului, de a se înregistra în calitate de plătitor al TVA?
        Potrivit prevederilor art. 112 din CF, obligaţiunea privind înregistrarea în calitate de plătitor al TVA se referă la toti subiecţii care
desfăsoară activitate de întreprinzător, indiferent de modalitatea de efectuare a livrării (internet, poştă etc.)
        Prin urmare, la atingerea plafonului privind înregistrarea în calitate de subiect al impunerii cu TVA, ca rezultat al activităţii de
întreprinzător, contribuabilul este obligat de a se înregistra ca plătitor al TVA.
28.1.3.
Apare obligaţiunea de achitare a TVA la persoana care nu este plătitor al TVA la importul de mărfuri ? Persoana respectivă are obligaţiunea
de a se înregistra în calitate de subiect al impunerii cu TVA?
        Potrivit prevederilor art. 95 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz
sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către
persoanele fizice, reprezintă obiect al impunerii cu TVA. TVA aferentă importului de mărfuri se achită în conformitate cu modalitatea
stabilită de Serviciul Vamal. Referitor la înregistrarea în calitate de plătitor al TVA, trebuie de menţionat, că potrivit prevederilor art. 112
CF, la atingerea plafonului de înregistrare obligatorie, se vor lua în calcul doar livrările de mărfuri şi servicii, cu excepţia celor scutite de
TVA fără drept de deducere și celor ce nu constituie obiect impozabil in conformitate cu art.95 alin.(2) din Codul fiscal şi valoarea
serviciilor importate. Prin urmare, în baza importului de marfuri înregistrarea în calitate de plătitor al TVA nu se realizează.
Arhiva
28.1.4.
Are obligaţiunea de a se înregistra în calitate de plătitor al TVA persoana care a efectuat livrări în sumă mai mare de 1,2 milioane de lei din
activitatea de întreprinzător, dacă livrările scutite fără drept de deducere au constituit o cotă preponderentă a volumului total de livrări?
        Potrivit prevederilor art. 112 CF, obligaţiunea privind înregistrarea în calitate de contribuabil al TVA se referă la subiecţii care
desfăsoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul a 12 luni consecutive a efectuat livrări de mărfuri, servicii în suma ce depaşeşte 1,2
milioane de lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere și celor ce nu constituie obiect impozabil in conformitate cu
art.95 alin.(2) din Codul fiscal. 
         Prin urmare, valoarea livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere nu se va lua în calcul la aprecierea plafonului de înregistrare
în calitate de contribuabil al TVA.
Arhiva
28.1.5. Care este modalitatea de înregistrare benevolă în calitate de contribuabil al TVA a subiectului care abia a început activitatea de
întreprinzător?

        Potrivit prevederilor art. 112 alin. (2) din Codul fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul să se
înregistreze în calitate de contribuabil al TVA, dacă el preconizează efectuarea livrărilor impozabile de mărfuri sau servicii. Subiectul se
consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a fost depusă la organul fiscal cererea de înregistrare, cu excepţia
cazurilor prevăzute la alin.(1) al art.112 din Codul fiscal.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 71 din
12.04.2015 (publicată în Monitorul Oficial nr. 102-104 din 12.04.2015), în vigoare de la data 01.05.2015.]
Arhiva
28.1.6. Deţinătorul de patentă are obligaţiunea de înregistrare în calitate de contribuabil al TVA?
Potrivit prevederilor art. 112 alin. (1) din Codul fiscal, deţinătorii patentei de întreprinzător nu au obligaţiunea de a se înregistra în
calitate de contribuabil al TVA.
28.1.7.
Dacă organizația necomercială, în decursul a 12 luni consecutive, deține un volum al livrărilor mai mare de 1,2 milioane de lei, cu excepția
celor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2), are aceasta
obligațiunea de a se înregistra în calitate de contribuabil al TVA?
        Potrivit prevederilor art.112 Codul fiscal, obligațiunea privind înregistrarea în calitate de contribuabil al TVA se referă la subiecții
care desfășoară activitate de întreprinzător și care pe parcursul a 12 luni consecutive au efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce
depăşeşte 1,2 milioane de lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în
conformitate cu art.95 alin.(2). 
         Totodată, potrivit prevederilor art.5 pct.16 din Codul fiscal, prin activitate de întreprinzător, se subînţelege orice activitate conform
legislației, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană, avînd drept scop
obţinerea venitului, sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit. 
        Prin urmare, dacă în cadrul activităţii organizaţiei necomerciale se obţine venit rezultat din livrări de mărfuri, servicii, cu excepția
celor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2), subiectul este
obligat de a se înregistra în calitate de contribuabil al TVA în conformitate cu prevederile art.112 din Codul fiscal.
Arhiva
28.1.8.
Cum corect se va aprecia plafonul stabilit pentru înregistrarea obligatorie în calitate de contribuabil al TVA?
        La aprecierea plafonului stabilit pentru înregistrarea obligatorie în calitate de plătitor al TVA se va ţine cont de prevederile art.112
alin.(1) din Codul fiscal.  
        Astfel, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care beneficiază de import de servicii, cu excepţia celor scutite de TVA,
a căror valoare, fiind adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri, servicii, efectuate pe parcursul oricăror 12 luni consecutive, cu excepţia
livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2) din Codul
fiscal, depăşeşte suma 1,2 milioane de lei, are obligaţia de a se înregistra în calitate de plătitor al TVA.
Arhiva
28.1.9. Care este modalitatea de reînregistrare a Certificatului TVA, dacă persoana juridică şi-a schimbat denumirea, precum şi introdus
modificări în statut?
În cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzator, agentul economic poate modifica sau completa documentele de constituire (cu excepţia
codului fiscal) în partea ce ţine de: schimbarea formei organizatorico - juridice; modificarea adresei juridice (inclusiv trecerea pentru
deservire în raza altui Inspectorat Fiscal Teritorial); schimbarea denumirii agentului economic. În asemenea cazuri, Certificatul de
înregistrare în calitate de contribuabil al TVA urmează a fi modificat. Pentru operarea modificărilor, contribuabilul TVA urmează de a
prezenta la organul fiscal unde este înregistrat şi în raza căruia se deserveşte, în decurs de 15 zile o cerere în formă liberă prin care se
solicită modificarea Certificatului, cu anexarea documentelor care confirmă modificarea.
28.1.10. Are dreptul filiala de a se înregistra în calitate de contribuabil al TVA?
Potrivit prevederilor art. 112 din CF, înregistrarea în calitate de contribuabil al TVA o au doar subiecţii care desfăşoară activitate de
întreprinzător. Prin urmare, ţinînd cont de faptul ca filiala nu este subiect al activităţii de întreprinzător de sine stătător, înregistrarea
acesteia în calitate de subiect al impunerii cu TVA nu se realizează.
28.1.11. În ce termen contribuabilul urmează să primească Certificatul de inregistrare în calitate de contribuabil al TVA?
Legislatţa în vigoare nu impune termene concrete privind eliberarea Certificatului de înregistrare în calitate de contribuabil al TVA.
Eliberarea Certificatului, se efectuează după finisarea procedurii de înregistrare.
28.1.12. Care poate fi motivul organului fiscal de a refuza agentului economic inregistrarea în calitate de subiect al impunerii cu TVA?
Organul fiscal este în drept de a refuza înregistrarea în calitate de contribuabil al TVA în cazul dacă subiectul activităţii de întreprinzător
sau activitatea acestuia nu corespunde cerinţelor prevăzute de art. 112 din CF.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din
23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare de la data publicării.]
Arhiva
28.1.13.
Cine sunt subiecţii impunerii cu TVA?
        În conformitate cu prevederile art.94 din Codul fiscal, subiecții impozabili sunt:      a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară
activitate de întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul
reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care sînt înregistraţi sau trebuie să fie înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.;
    b) persoanele juridice şi fizice, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul
reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau
consum personal a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare; 
   c) persoanele juridice şi fizice, cu excepţia organizaţiilor social-politice, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în
Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt
sau nu sînt înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A. 
      d) nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care
prestează servicii prin intermediul reţelelor electronice şi obţin venituri de la persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu
desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei
organizatorico-juridice în Republica Moldova, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale Republicii
Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul reţelelor electronice de la alţi
nerezidenţi, al căror loc de livrare se consideră a fi Republica Moldova; 
    e) persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător şi procură pe teritoriul Republicii Moldova proprietatea
întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de T.V.A., declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de
restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012.
Arhiva
28.1.14. În care cazuri persoana are obligațiunea de a se înregistra în calitate de contribuabil al TVA?

     Potrivit art.112 alineatelor (1) și (4) din Codul Fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor
publice, instituţiilor publice, specificate la art.51 exceptînd instituţiile de învăţămînt publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil
al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 1,2 milioane de
lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95
alin.(2) din Codul fiscal. 
    Totodată, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care beneficiază de import de servicii, cu excepţia celor scutite de
TVA, fără drept de deducere a căror valoare, fiind adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri, servicii, efectuate pe parcursul oricăror 12
luni consecutive, cu excepţia livrărilor scutite de TVA. fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în
conformitate cu art.95 alin.(2), depăşeşte 1,2 milioane de lei este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA în modul stabilit la
art.112 alin.(1) din Codul fiscal.
Arhiva
28.1.15. Care este valoarea blanchetelor cererii şi Certificatului privind inregistrarea în calitate de contribuabil al TVA?
Blancheta cererii privind înregistrarea în calitate de contribuabil al TVA, precum şi Certificatul privind înregistrarea în calitate de
contribuabil al TVA sunt oferite gratuit.
28.1.16. La aprecierea plafonului de înregistrare în calitate de contribuabil al TVA a persoanei juridice, în volumul total al livrărilor impozabile
se vor include şi livrările efectuate de filiale sau alte subdiviziuni care nu au statut de persoană juridică?
Pentru aprecierea plafonului livrărilor impozabile vor fi precăutate livrările efectuate de subiectul activităţii de întreprinzător, inclusiv şi
ale filialelor sau subdiviziunilor acestuia.
28.1.17.
28.1.18.
Ce presupune expresia „perioada de 12 luni consecutive” în contextul art. 112 din Codul fiscal?
        În conformitate cu art.112 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor
publice, instituţiilor publice, specificate la art.51, exceptînd instituţiile de învăţămînt publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil
al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 1,2 milioane de
lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95
alin.(2). 
        Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial organul fiscal, completînd formularul respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima
zi a lunii în care a avut loc depăşirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depăşirea. 
        Astfel, articolul în cauză, prevede continuitatea perioadei, limitată la 12 luni, pe parcursul cărora se vor efectua livrări ce depăşesc
suma de 1,2 milioane de lei.
Arhiva
 28.1.19.

28.1.20. .
28.1.21. Care sume se iau în calcul la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA la prestarea de către întreprindere a
serviciului de expediţie în transport?
Reieşind din considerentul că venitul pentru serviciul de expediţie o reprezintă comisionul, la aprecierea pragului de înregistrare în
calitate de plătitor TVA se va lua în calcul doar marimea acestuia.
28.1.22.
Participă oare valoarea mărfurilor, serviciilor livrate cu titlul gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor la aprecierea
pragului de înregistrare obligatorie în calitate de plătitor al TVA?
        În conformitate cu art.112 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor
publice, instituţiilor publice, specificate la art.51, exceptînd instituţiile de învăţămînt publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil
al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 1,2 milioane de
lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95
alin.(2).
         Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd formularul respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu
de ultima zi a lunii în care a avut loc depăşirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc
depăşirea.  
        Totodată menţionăm, că livrările scutite de TVA fără drept de deducere sunt determinate la art.103 din Codul fiscal. 
        Concomitent, potrivit prevederilor art.95 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal, livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în
scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,5% din venitul din vînzări obţinut pe parcursul anului
precedent anului în care se efectuează această livrare, iar pentru întreprinderile nou-create pe parcursul anului, în mărime lunară de
0,5% din venitul din vînzări obţinut în luna precedentă, cu ajustarea la sfîrşit de an a sumei respective, nu constituie obiect impozabil.  
        Astfel, luînd în consideraţie prevederile sus-menţionate, valoarea livrărilor de mărfuri şi servicii efectuate cu titlu gratuit în scopuri
de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,5% din venitul din vînzări obţinut pe parcursul anului precedent
anului în care se efectuează această livrare, nu constituie obiect impozabil, iar pentru întreprinderile nou-create pe parcursul anului, în
mărime lunară de 0,5% din venitul din vînzări obţinut în luna precedentă, cu ajustarea la sfîrşit de an a sumei respective, nu se vor lua în
consideraţie la aprecierea pragului de înregistrare obligatorie în calitate de plătitor al TVA.
Arhiva
28.1.23.

28.1.24.
28.1.25.
Urmează a fi înregistrat în calitate de plătitor al T.V.A., agentul economic nou înregistrat în baza reorganizării?
Potrivit art.204 alin. (1) din Codul civil, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi
separare) sau transformare.
În conformitate cu art. 185 alin. (1) din Codul fiscal, obligaţiile fiscale ale persoanei reorganizate le stinge succesorul ei.
De asemenea, în conformitate cu alin. (9) al articolului menţionat, în cazul reorganizării persoanei prin separare, persoana reorganizată şi
persoana care s-a constituit în urma separării sînt responsabile de stingerea obligaţiei fiscale a persoanei reorganizate proporţional cotei
ce le aparţine.
În partea ce ţine de înregistrarea în calitate de plătitor a TVA a succesorului în cadrul reorganizării, căruia i-au fost transmise drepturi şi
obligaţii de către întreprinderea reorganizată deţinătoare a statutului de plătitor a TVA, menţionăm că în cazul practicării de către
succesor a activităţii de întreprinzător, acesta, în mod obligatoriu, urmează a fi înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu TVA.
Prin urmare, consecinţele privind TVA ce rezultă din reorganizarea subiectului impunerii cu TVA survin, începînd cu data înregistrării
de stat a subiecţilor nou creaţi.
Arhiva
28.1.26.
Se va lua în calcul suma clauzei penale la determinarea pragului de înregistrare în calitate de contribuabil al TVA?
În conformitate cu art. 947 alin. (1) din Codul civil, clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat
prejudiciul, stipulînd că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun
(penalitate).
Clauza penală nu reprezintă livrare nici de mărfuri, nici de servicii și respectiv nu se va lua în calcul la determinarea limitei pentru
înregistrarea ca contribuabil al TVA. (explicații privind noțiunile utilizate sunt expuse în pct. 28.7.4. din BGPF)
Arhiva
28.1.27.
Ce documente trebuie să prezinte agentul economic pentru înregistrarea benevolă în calitate de plătitor al TVA ?
        În conformitate cu art.112 alin.(2) din Codul fiscal în redacția Legii nr.71 din 12.04.2015, începînd cu 1 mai 2015 subiectul care
desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul să se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA dacă el preconizează efectuarea
livrărilor impozabile de mărfuri sau servicii.
         Pentru realizarea dreptului la înregistrarea benevolă în calitate de plătitor ai TVA, solicitanții urmează să depună cererea de model
stabilit de Serviciul Fiscal de Stat la subdiviziunea din aria de deservire, luîndu-se în consideraţie dreptul subiectului solicitant de
prezentare a cererii în format electronic prin intermediul SIA „e-Cerere”. 
         Formularul Cererii de înregistrare în calitate de plătitor TVA este aprobat prin Ordinul SFS nr.392 din 30.04.2015, care poate fi
solicitat de la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat din aria de deservire sau să fie imprimat de sinestătător de pe site-ul oficial al
Serviciului Fiscal de Stat www.sfs.md. 
        În cadrul examinării cererii de înregistrare în calitate de plătitor TVA, persoana responsabilă din cadrul Serviciului Fiscal de Stat
poate solicita prezentarea documentelor și informațiilor în vederea stabilirii veridicității datelor prezentate de solicitant. 
    [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.71 din
12.04.2015, în vigoare de la 01.05.2015].
Arhiva
28.1.28. Apare obligaţiunea de înregistrare în calitate de plătitor al TVA a instituțiilor de cultură publice și private?

  Conform art.112 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice,
instituţiilor publice, specificate la art.51, exceptînd instituţiile de învăţămînt publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA
dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 1,2 milioane de lei, cu
excepţia livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2). 
   Potrivit art.3 din Legea nr. 1421-XV din 31.10.2002 cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice, teatru reprezintă instituţie
publică de cultură şi artă care satisface cerinţele culturale ale societăţii şi care întruneşte activitatea de creaţie, de producţie, economică,
tehnică, ştiinţifică şi de instruire. 
   In contextul celor expuse supra, instituţiile publice de cultură (teatrele), cad sub incidenţa prevederilor specificate la art.51 din Codul
fiscal şi respectiv acestea nu sunt obligate să se înregistreze ca contribuabili ai TVA.
Arhiva
28.1.29.
Se iau în calcul la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA, livrările ce nu constituie obiect al impunerii cu TVA?
        Potrivit prevederilor art. 112 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul care desfășoare activitate de întreprinzător, cu excepția autorităților
publice, instituțiilor publice, specificate la art.51, exceptînd instituţiile de învățământ publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil
al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 1,2 milioane de
lei, lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere și a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95
alin.(2) din Codul fiscal. 
        Astfel, în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (1) din Codul fiscal, livrările care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu
art.95 alin.(2) din Codul fiscal, nu se vor lua în calcul la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA.
Arhiva
28.1.30.
Se vor lua în calcul la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA, valoarea mărfurilor livrate în afara teritoriului Republicii
Moldova procurate fără a fi introduse pe teritoriul țării?
        Potrivit prevederilor art.112 alin.(1) din Codul Fiscal, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepția autorităților
publice, instituțiilor publice, specificate la art.51, exceptînd instituţiile de învățământ publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil
al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 1,2 milioane de
lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere și a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95
alin.(2) din Codul fiscal. 
       Conform art.95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul
activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova, constituie obiect impozabil cu TVA. 
     Astfel, dat fiind faptul că are loc realizarea mărfurilor procurate fără introducerea lor pe teritoriul Republicii Moldova, în condițiile
prevederilor art.95 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu TVA lipsește și prin urmare în conformitate cu prevederile art. 112
alin. (1) din Codul fiscal, valoarea acestei livrări nu se va lua în considerație la determinarea plafonului pentru înregistrarea obligatorie în
calitate de plătitor al TVA.
Arhiva
28.1.31.
 Se transmite statutul de contribuabil al TVA la schimbarea formei juridice de organizare în cadrul reorganizării agentului economic, plătitor
de TVA, în instituție publică?
 Potrivit art. 4 alin. (208) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997, la schimbarea formei
juridice de organizare în cadrul reorganizării agentului economic în instituţie publică, statutul de contribuabil al T.V.A. nu se transmite
instituţiei publice.
        În conformitate cu art.113 alin.(3) din CF, în momentul anulării înregistrării statutului de contribuabilul al TVA, el se consideră ca
subiect care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor suma
TVA a fost dedusă, și trebuie să achite datoria la TVA pentru această livrare. Astfel, în cazul în care TVA, aferenta stocurilor de mărfuri
şi mijloace fixe, nu a fost dedusă, calcularea TVA nu se efectuează.
Arhiva
28.2.2.
Care este termenul de achitare a TVA la buget aferente mărfurilor şi mijloacelor fixe, aflate în stoc la data anulării inregistrării plătitorului
TVA, la procurarea cărora TVA a fost dedusă?
        Asupra obligaţiei de achitare a TVA la buget, ce rezultă din calcularea TVA pe stocurile de mărfuri şi mijloace fixe la momentul
anulării înregistrării TVA, se răsfrîng regulile generale de achitare stabilite de art.115(2) CF, conform căruia fiecare subiect impozabil
trebuie să verse la buget suma TVA, care urmează a fi achitată pentru fiecare perioadă fiscală, dar nu mai tîrziu de data stabilită pentru
prezentarea declaraţiei pe această perioadă.
Arhiva
28.2.3. Poate oare agentul economic la iniţiativa proprie să-şi anuleze înregistrarea TVA?
O astfel de posibilitate este prevăzută la art.113 alin.(1) din CF, pentru subiecţii ce au suspendat livrări impozabile cu TVA.
28.2.4.
În ce cazuri anularea inregistrării contribuabilului TVA se efectuează la iniţiativa organului fiscal?
        În conformitate cu art.113 alin.(2) din Codul fiscal, organul fiscal este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea
contribuabilului TVA în cazul în care: 
         b) subiectul impunerii nu a prezentat declaraţie privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală; 
         c) informaţia prezentată despre sediul subiectului şi sediul subdiviziunilor acestuia este neveridică. 
         d) subiectul impunerii aflat în proces de lichidare nu a depus cererea privind anularea înregistrării ca contribuabil al TVA în
legătură cu lichidarea pînă la începerea controlului fiscal.
Arhiva
28.2.5.
Ce obligaţii privind TVA apar la anularea în calitate de plătitor al TVA în partea ce ţine de stocurile existente?
        Conform prevederilor art.113 alin.(3) din Codul fiscal, în momentul anulării înregistrării contribuabilului TVA, el se consideră ca
subiect care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri și a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor, suma
TVA a fost dedusă și trebuie să achite datoria la TVA pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră
valoarea ei de piață, iar pentru activele supuse amortizării– valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă și valoarea de piață.
Arhiva
28.2.6.

28.2.7.
        Se calculează TVA pe stocul de mărfuri și mijloace fixe, pentru care la momentul procurării lor TVA a fost dedusă, la anularea
statutului de contribuabil al T.V.A. a agentului economic care se reorganizează în instituție publică?
        Potrivit art. 4 alin.(208) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997, la schimbarea formei
juridice de organizare în cadrul reorganizării agentului economic în instituţie publică, statutul de contribuabil al T.V.A. nu se transmite
instituţiei publice. La anularea statutului de contribuabil al T.V.A. pentru agentul economic care se reorganizează, prevederile art.113
alin.(3) din Codul fiscal nu se aplică.
28.2.8.
Ce data se consideră ca data anulării înregistrării ca contribuabil al TVA al subiectul impozabil?
        În conformitate cu art.113 alin.(4) din Codul fiscal, data anulării înregistrării ca contribuabil al TVA se consideră data întocmirii
actului de control în a cărui bază este emisă decizia conducerii Serviciului Fiscal de Stat privind anularea înregistrării.
        Totodată, urmează de menționat că, conform art.113 alin. (6) din Codul fiscal, în cazul lichidării, anularea înregistrării ca
contribuabil al TVA se efectuează în baza cererii depuse de contribuabil până la data începerii controlului fiscal în legătură cu lichidarea
agentului economic. Dacă contribuabilul nu depune cererea respectivă până la data începerii controlului fiscal în legătură cu lichidarea
agentului economic, anularea înregistrării ca contribuabil al TVA se efectuează în temeiul alin.(2) lit. d) art.113 din Codul fiscal.
28.2.9.
Se anulează înregistrarea în calitate de contribuabil al TVA, în cazul suspendării activității de către subiectul impozabil?
        În conformitate cu art.113 alin.(5) din Codul fiscal, în cazul suspendării activității subiectului impozabil în conformitate cu legislația
în vigoare, înregistrarea în calitate de contribuabil al TVA nu se anulează, iar perioada de suspendare a activității nu se ia în calcul la
aprecierea plafonului stabilit la alin.(2) lit. a) art. 112 din Codul fiscal. În cazul efectuării livrărilor în perioada de suspendare a activității,
obligațiile și drepturile contribuabilului TVA se restabilesc din prima zi a lunii în care au fost efectuate aceste livrări.
28.2.10.
La ce dată, subiectului impozabil, care a suspendat activitatea, se restabilesc drepturile și obligațiile contribuabilului al TVA ?
În conformitate cu art.113 alin.(5) din Codul fiscal, în cazul efectuării livrărilor în perioada de suspendare a activității, obligațiile și
drepturile contribuabilului TVA se restabilesc din prima zi a lunii în care au fost efectuate aceste livrări.
 28.3.1. Constituie obiect al impunerii cu TVA livrarea de către un subiect al impunerii a fondurilor fixe care au fost introduse (importate) de către
un nerezident în calitate de contribuţie în capitalul statutar fără achitarea TVA?
TVA se va calcula conform regulilor generale.
28.3.2. Care este modalitatea de aplicare a TVA la operaţiunile cu proprietatea gajată care trece în proprietatea băncii conform contractului?
Bunurile care trec în proprietatea băncii reprezintă bunuri livrate de către debitor băncii. TVA se calculează de catre debitor pe principii
generale.
28.3.3. Pentru fidelitate clienţilor le sunt oferite bonusuri sub formă monetară. În acest context, apare necesitatea de calculare TVA pentru
bonusurile oferite?
În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu TVA este livrarea mărfurilor, serviciilor de
către subiecţii impozabili, reprezentând rezultatul activităţii lor de întreprinzator în Republica Moldova. Dat fiind faptul că, acordarea
bonusurilor de subiectul impunerii nu reprezinta obiect al impozitarii şi nu cade sub incidenta art. 95 alin. (1) din Codul fiscal, nu exista
necesitate de calculare a TVA pentru bonusurile acordate.
28.3.4.
Cum se va determina locul livrării mărfurilor, în cazul în care mărfurile sunt transmise sau transportate de către furnizor, cumpărător sau unei
persoane terţe?
        Potrivit prevederilor art. 110 alin (2) și alin.(3) din Codul fiscal, dacă mărfurile sunt expediate sau transportate de cumpărător sau de
o terţă persoană, locul livrării este considerat a fi locul aflării mărfurilor la momentul la care începe expedierea sau transportul
mărfurilor către cumpărător, cu excepţia livrărilor pentru export.
         Pentru mărfurile expediate sau transportate de furnizor, locul livrării mărfurilor se consideră locul aflării acestora la momentul
predării (transmiterii) sau la momentul trecerii lor în posesia cumpărătorului (beneficiarului).
Arhiva
28.3.5.
Cum se va aprecia locul livrării mărfurilor în cazul în care acestea nu sunt expediate sau transportate?
        Potrivit prevederilor art.110 alin (1) din Codul fiscal, în cazul în care mărfurile nu sînt expediate sau transportate, locul livrării
mărfurilor se consideră locul aflării acestora la momentul la care este efectuată livrarea.
Arhiva
28.3.6. În baza deciziei întreprinderii „mame”, filiala transmite acesteia (sau unei alte filiale), sau primeste de la întreprinderea „mamă” (alta
filială) active materiale. În cadrul acestor operaţiuni apare obiectul impunerii cu TVA?
Luînd în considerare, că filiala nu reprezintă o entitate aparte, astfel de transmiteri reprezintă operaţii interne, şi nu reprezintă obiect al
impunerii cu TVA.
28.3.7. Reprezintă obiect al impunerii cu TVA livrările de mărfuri şi servicii pe teritoriul vamal al RM?
Potrivit prevederilor art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiect al impunerii reprezintă livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii
impozabili, reprezentînd rezultatul activitaţii lor de întreprinzător în Republica Moldova. Prin urmare, livrările în cauză sunt impozabile
cu TVA.
28.3.8.
Reprezintă oare obiect al impunerii cu TVA transmiterea dreptului de proprietate asupra activelor materiale transmise de către debitor
creditorului, în vederea stingerii obligaţiei faţă de acesta?
        Potrivit prevederilor art.93 pct.3) din Codul fiscal, transmiterea drepturilor de proprietate asupra mărfurilor reprezintă livrare
impozabilă care, în baza art.95 alin. (1) lit.a) din CF, este obiect al impunerii cu TVA. 
        Totodată, prevederile art.93 pct.6) din Codul fiscal stabilesc, că livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor
scutite de TVA fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător reprezintă livrare
impozabilă.
         Reieşind din prevederile menţionate, transmiterea drepturilor de proprietate asupra mărfurilor, cu excepţia celor scutite de TVA
fără drept de deducere, se impozitează cu TVA pe principii generale.
Arhiva
28.3.9. Reprezintă obiect al impunerii cu TVA serviciile de promovare a mărfurilor pe piaţa Republicii Moldova?
Potrivit prevederilor art. 95 alin. (1) lit. a) din CF, prestarea serviciului reprezintă obiect al impunerii, pentru care TVA se aplică în
modul general stabilit.
28.3.10. Reprezintă obiect al impunerii cu TVA finanţarea cheltuielilor curente ale filialei?
Potrivit prevederilor art. 95 alin. (1) lit, a) CF, obiect al impunerii este livrarea de mărfuri şi servicii. Dat fiind faptul că, finanţarea
cheltuielilor curente ale filialei nu reprezintă livrare, operaţiunea respectivă nu se impozitează cu TVA.
28.3.11. Reprezintă obiect al impunerii cu TVA activitatea de filantropie sub forma monetară?
Activitatea de filantropie în formă monetară nu se impozitează cu TVA, dat fiind fapt că lipseşte obiectul impunerii.
28.3.12.
Apar obligaţii fiscale la primirea plăţii pentru servicii de arendă, în baza contractului de subarendă a loturilor de pamînt?
        Potrivit prevederilor art. 103 (1) pct. 1) din Codul Fiscal, se scutesc de TVA fără drept de deducere pamîntul, arenda acestora,
dreptul de livrare şi arendare a acestora.
Arhiva
 28.3.13. Urmează de a se calcula TVA la primirea de către contribuabil a ajutorului financiar în formă monetară?
Acordare ajutorului financiar nu se impozitează cu TVA, dat fiind faptul că lipseşte obiectul impunerii.
28.3.14. Care este obiectul impunerii cu TVA, în cazul livrării de catre plătitorul TVA a producţiei agricole destinate populaţiei (consumatorului
final) şi entităţilor care nu sunt plătitori ai TVA, anterior procurată de la populaţia şi agenţi economici care nu sunt plătitori ai TVA?
Persoanele juridice şi fizice care sunt înregistrate în calitate de plătitori ai TVA la efectuarea unei livrări impozabile sunt obligate de a
plica TVA pe principii generale.
28.3.15.
Urmează a fi impuse cu TVA livrarea cu titlu gratuit în scop de publicitate?
      Potrivit prevederilor art. 95 alin. (2) din Codul fiscal, livrarea de mărfuri şi servicii efectuate cu titlu gratuit în scopuri de publicitate
şi/sau de promovare a vânzărilor în mărime anuală de 0,5% din venitul din vânzări obţinut pe parcursul anului precedent, anului în care
se efectuează aceasta livrare, nu constituie obiect al impunerii. Aceasta prevedere se răsfrânge asupra valorii anuale a livrărilor de
mărfuri, servicii cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vânzărilor, ţinând cont de indicatorul specificat în contul
contabil 611 „Venitul din vânzări”.  
        Iar pentru întreprinderile nou-create pe parcursul anului, în mărime lunară de 0,5% din venitul din vînzări obţinut în luna
precedentă, cu ajustarea la sfîrşit de an a sumei respective. 
        Totodată, în cazul în care, pe parcursul anului precedent contribuabilul nu a înregistrat venit, livrări de acest gen (cu titlul gratuit),
care nu constituie obiect al impunerii cu TVA, nu vor fi stabilite. Respectiv, în aceste cazuri toate livrările efectuate cu titlu gratuit în
scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vânzărilor se vor impune cu TVA pe principii generale (art.93 lit.(6) din Codul fiscal).
Arhiva
28.3.16. Reprezintă livrare impozabilă, transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor care au caracter de sponsorizare?
        Prevederile art. 93 alin. (6) din Codul fiscal, determină drept livrare impozabilă livrarea efectuată de către subiectul impozabil în
procesul activităţii de întreprinzător. Reieşind din scopurile activităţii filantropice şi de sponsorizare, stabilite prin Legea cu privire la
filantropie şi sponsorizare nr.l420-XV din 31.10.2002, acestea nu au ca scop obţinerea profitului şi respectiv nu pot constitui activitate de
întreprinzator.
        Respectiv, în contextul celor mentionate, dacă transmiterea bunurilor cu titlu gratuit nu reprezintă activitate de întreprinzător,
atunci aceasta nu constituie o livrare impozabilă.
28.3.17. Reprezintă obiect al impunerii cu TVA asigurarea lucrătorilor contribuabilului cu alimentaţie specială (lapte) pentru condiţii nocive de
muncă?
Asigurarea lucrătorilor cu alimentaţie specială, precum şi cu alte valori materiale necesare desfăşurării activităţii de producţie nu
constituie obiect al impunerii cu TVA.
28.3.18. Care este modalitatea de aplicare a TVA la transmiterea cu titlu gratuit persoanei juridice a drepturilor patrimoniale de către persoana
fizică cetaţean care este fondatorul unui agent economic plătitor al TVA?
         Obligaţie privind aplicarea T.V.A. aferentă livrărilor este pusă în sarcina subiecţilor impozabili înregistraţi în calitate de plătitori ai
T.V.A. în conformitate la art.112 din Codului fiscal.
         Prin urmare persoana fizică cetăţean nu apare în calitate de subiect impozabil.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din
11.07.2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 190-192 (4228-4230) din 14.09.2012), în vigoare de la data publicării.]
Arhiva
28.3.19.
Reprezintă obiect al impunerii cu TVA, exportul de mărfuri ?
        Potrivit prevederilor art. 95 alin. (1) din Codul fiscal, livrările de mărfuri (inclusiv export) constituie obiect impozabil cu TVA.
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale conform art. 95 din Codul fiscal].
Arhiva
28.3.20.

28.3.21.
Ramîne dreptul de a deduce TVA în cazul casării mărfurilor ca urmare a pierderii calităţilor sau sustragerii?
        Potrivit prevederilor art. 102 alin. (8) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale
procurate care în procesul activităţii de întreprinzător au fost sustrase sau au constituit deşeuri şi perisabilităţi naturale peste limitele
lunare stabilite de conducător, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă amortizării mijloacelor fixe casate, nu se deduce şi se
raportează la costurile sau cheltuielile perioadei.
Arhiva
28.3.22.
Reprezintă obiect al impunerii cu TVA operațiunile de plată a dividendelor, royalty, sub forma monetară sau nemonetară?
 Efectuarea plăţilor sub forma de royalty, ar putea necesita percepere a TVA de la cumpărator în cazul în care are l оc importul de servicii
în conformitate cu prevederile pct. 9 art. 93 din Codul fiscal.
28.3.23. Reprezintă obiect al impunerii cu TVA transmiterea imobilului în gaj creditorului şi/sau întoarcerea bunului gajat proprietarului .
        Potrivit prevederilor art. 95 din Codul fiscal, obiectul impozabil îl constituie livrarea de marfă. În contextul prevederilor pct. 3) art.
93 din CF, livrarea de mărfuri presupune transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb,
transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăti în expresie naturală, prin
comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar;
transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de
către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.
        Prin urmare, dat fiind faptul că, transmiterea imobilului gajat şi întoarcerea ulterioară a acestuia nu se conformează prevederilor
menţionate mai sus, TVA nu se aplică.
28.3.24. Cum se aplică TVA la acordarea serviciilor în afara teritoriului Republicii Moldova de către nerezident unei întreprinderi rezidente
plăţitor a TVA?
În cazul în care locul prestării serviciilor este în afara teritoriului Republicii Moldova, potrivit prevederilor art. 111 din CF livrarea în
cauză nu este importată şi, respectiv, nu se va impozita cu TVA.
28.3.25. Se aplică TVA pentru serviciile acordate persoanelor fizice şi juridice de către autorităţile abilitate pentru care se aplică taxa de stat?
Obligaţiunea de înregistrare în calitate de plătitor al TVA, potrivit prevederilor art. 112 CF, şi respectiv obligaţiunea de plată şi de
calculare a TVA nu se rasfrînge asupra autorităţilor şi instituţiilor publice enumerate la art. 51 din Codul fiscal.
28.3.26. Reprezintă obiect al impunerii cu TVA mizele, inclusiv sub formă schimbului leilor cu fişe sau a altui document sau obiect, ce confirmă
dreptul de a participa la joc, destinate pentru utilizarea acestora la automatele de joc sau alte aparate de joc?
Potrivit prevederilor art. 103 alin.(1) p.14) din Codul fiscal, serviciile în cauză sunt scutite de TVA.
28.3.27. Se va aplica TVA pentru înstrăinarea mijloacelor fixe în baza deciziei judecătoreşti (transmiterea creditorului a bunului debitorului)?
Livrarea de mărfuri, efectuată în baza deciziei judecătoreşti, privind înstrăinarea bunurilor debitorului (transmiterea creditorului a
bunului debitorului) constituie livrare efectuată de debitor, care respectiv are şi obligaţiunea de a calcula TVA aferentă.
28.3.28.
Reprezintă obiect al impunerii cu TVA transmiterea mărfurilor pentru expertiza la organele abilitate?
Conform prevederilor art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra
mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, achitarea salariului în expresie naturală,
prin alte plăți în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în
baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de
către furnizor comisionarului și de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.

Respectiv, ținînd cont de faptul, că la transmiterea bunurilor pentru expertizare nu are loc transmiterea dreptului de proprietate asupra
acestora prestatorului serviciilor menționate, riscurile deteriorării fortuite fiind suportate de către subiectul care a furnizat bunurile
corespunzătoare (art. 1345 din Codul civil), transmiterea respectivă nu reprezintă livrare și nu constituie obiect al impunerii cu TVA.
Arhiva
28.3.29.
Se aplică oare TVA la valoarea mărfurilor care, în rezultatul inventarierii, au fost constatate drept lipsă?
        Obiect al impunerii cu TVA îl reprezintă livrarea de mărfuri, care presupune transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora.
Reieşind din considerentul că constatarea lipsei mărfurilor în rezultatul inventarierii nu reprezintă livrare, în virtutea lipsei faptului
transmiterii dreptului de proprietate, obiect al impunerii cu TVA în situaţia descrisă lipseşte. Prin urmare, în cazul în care activele
materiale au fost constatate drept lipsă în urma inventarierii, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată pentru acestea nu se
deduce, deoarece acestea nu se conformă cerinţei stabilite în art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea sumei TVA pentru
efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. 
        Respectiv, în temeiul aliniatului (8) al articolului menţionat, TVA aferentă valorilor materiale care au fost constatate drept lipsă în
urma inventarierii, se va raporta la cheltuielile perioadei.
Arhiva
28.3.30. Care sunt consecinţele privind TVA, aferent avansului primit, pentru care a expirat termenul de prescriptie stabilit de legislaţia civilă (de
3 ani)?
        În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu TVA constituie livrarea mărfurilor,
serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentând rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova.
        Prin urmare, în cazul în care, livrarea nu a avut şi nu va avea loc, în condiţiile lipsei obiectului impozabil, mărimea sumei TVA
calculată anterior de la suma avansului primit, urmează a fi stornată. Stornarea avansului şi a TVA aferente acestuia se efectuează prin
înscrierea în Registrul de evidenţă a livrării de mărfuri şi servicii a sumelor corespunzătoare cu semnul „–” (minus).
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din
23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare de la data publicării.]
Arhiva
28.3.31.
În cadrul contractului de locaţiunea unui imobil, potrivit unei clauze speciale, în schimbul unei sume locatorul se obligă de a nu oferi astfel
de servicii în incita acestui imobil altor entităţi. Serviciul dat se impune cu TVA?
  În conformitate cu prevederile articolului 93 alin.(4) din Codul fiscal, livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a
serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arenda, locaţiune, uzufruct, leasing
operaţional, transmiterea drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri contra plată, cu plata parţială sau gratuit; activitate de executare
a lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de cercetări ştiintifice, de construcţii experimentale şi a altor lucrări contra plată, cu
plata parţială sau gratuit.
    La rîndul sau articolul 97 alin.(1) din Codul fiscal, stabileşte ca valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării
achitate sau care urmează a fi achitată (fară TVA). 
    Astfel, valoarea serviciului de locaţiune, precum şi plata percepută de catre locator pentru dreptul acordat locatarului, se includ în baza
impozabilă cu TVA a livrării impozabile.
28.3.32. Contribuabilul rezident al Republicii Moldova procură mijloace fixe/active materiale de la un nerezident, în scopul utilizării în cadrul
activităţii de întreprinzător, fără a fi importate pe teritoriul ţării. Care vor fi implicaţiile aferente TVA?
În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu TVA îl constituie importul de mărfuri. Potrivit
prevederilor art. 93 pct. 8) din Codul menţionat, importul de mărfuri constituie introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova
în conformitate cu legislaţia vamală. Astfel, în cazul în care nu are loc introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova nu apare
obiect al impunerii cu TVA.
28.3.33. Apare necesitatea de calculare a TVA aferentă avansului primit pînă la înregistrarea în calitatea de plătitor al TVA ?
În conformitate cu prevederile art.95 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili,
reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova constituie obiect al impunerii cu TVA. Ţinînd cont de faptul
că, la primirea avansului, contribuabilul nu a fost înregistrat în calitate de plătitor al TVA, la momentul înregistrării în calitate de plătitor
al TVA careva obligaţiuni de calculare a TVA aferente avansului nu survin.
28.3.34. Apare necesitatea de calculare a TVA pentru returul de marfă/active materiale care au fost procurate pîna la înregistrarea în calitatea de
plătitor al TVA ?
În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu TVA constituie livrarea de mărfuri şi servicii
efectuată de către subiecţii impunerii, care reprezintă rezultatul activităţii de întreprinzător în Republica Moldova. Prin urmare, ţinînd
cont de faptul că returul de marfă nu constituie obiect al impunerii, iar la momentul procurării mărfurilor ce se returnează, cumpărătorul
nu a fost înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu TVA, operaţiunea de retur nu genereaza pentru cumpărător careva consecinţe
privind TVA.
28.3.35.
28.3.36.

28.3.37.
Constituie oare obiect al impozitării cu TVA casarea activelor materiale?
      În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul Fiscal, obiecte impozabile constituie: 
      a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica
Moldova;
        b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a
căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice; 
        c) importul serviciilor în Republica Moldova; 
      d) livrarea serviciilor prin intermediul reţelelor electronice efectuată de către nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător
fără deţinerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova în adresa persoanelor fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu
desfăşoară activitate de întreprinzător;  
   e) procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi
realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012. 
      Totodată, potrivit art.93 pct. 3) din Codul Fiscal, prin livrare de mărfuri se subînţelege transmiterea dreptului de proprietate asupra
mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, achitarea salariului în expresie naturală,
prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în
baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de
către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision. 
      Astfel, la casarea activelor materiale fără transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora, lipseşte obiectul impunerii cu TVA.
Arhiva
28.3.38.
Transferarea la codul 28.6.1.10.

Arhiva
28.3.39.
Urmează a fi impuse cu TVA livrarea la export cu titlu gratuit în scopul de promovare a vânzărilor?

        Potrivit prevederilor art. 95 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, livrarea de mărfuri și servicii efectuate cu titlu gratuit în scopuri de
publicitate și/sau de promovare a vânzărilor în mărime anuală de 0,5% din venitul din vânzări obținut pe parcursul anului precedent,
anului în care se efectuează aceasta livrare, nu constituie obiect al impunerii.
        Aceasta prevedere se răsfrânge asupra valorii anuale a livrărilor de mărfuri, servicii cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de
promovare a vânzărilor, ținând cont de indicatorul specificat în contul contabil 611 „Venitul din vânzări”.
        Iar pentru întreprinderile nou-create pe parcursul anului, în mărime lunară de 0,5% din venitul din vânzări obținut în luna
precedentă, cu ajustarea la sfârșit de an a sumei respective.
        Astfel, dacă volumul livrărilor efectuate cu titlu gratuit în scopuri de promovare a vânzărilor, efectuate la export în afară teritoriului
Republicii Moldova, nu depășește mărimea anuală de 0,5% din venitul din vânzări, atunci conform prevederilor art. 95 alin. (2) lit. c) din
Codul fiscal, acestea nu constituie obiect al impunerii cu TVA.
        Respectiv, în cazurile în care volumul livrărilor cu titlu gratuit în scopuri de publicitate și/sau de promovare a vânzărilor, efectuate la
export în afară teritoriului Republicii Moldova, depășește mărimea anuală de 0,5% din venitul din vânzări, atunci conform prevederilor
art. 104 lit. a) din Codul fiscal, aceste livrări vor fi scutite de TVA cu drept de deducere.
28.3.40.
Se consideră oare drept livrări de mărfuri contribuțiile participanților la societatea civilă și împărţirea/repartizarea produsului/fructului
activităţii comune între asociați?
În conformitate cu art.1926 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă
reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi
pierderile.
Astfel, luând în consideraţie, că transmiterea contribuţiilor la asociaţia civilă nu condiţionează transmiterea dreptului de proprietate
asupra lor de către un asociat altuia, aceasta nu se califică ca livrare.
Modalitatea specificată mai sus este aplicabilă pentru relaţiile asociaților societății civile ce iau naştere din contractul de asociaţie civilă
(inclusiv la împărţirea veniturilor dintre membrii asociaţiei civile, împărţirea produsului activităţii comune).
(Explicații conform Comunicatului informativ al Ministerului Finanțelor nr. (17-02/2-02/1-796)26 din 10.03.2008, Monitorul Oficial 63-
65/163, 28.03.2008).
Arhiva
28.3.41.
Reprezintă obiect al impunerii cu TVA beneficierea de dreptul privind folosirea obiectelor ale proprietăţii industriale şi ale obiectelor ale
dreptului de autor şi ale drepturilor conexe, acordate de către nerezident ?
 În conformitate cu art. 95 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal importul serviciilor în Republica Moldova constituie obiect impozabil cu TVA.  
 La rîndul său punctul 9) al articolului 93 în calitate de import de servicii specifică prestarea de servicii de către persoanele juridice şi
fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul
prestării se consideră a fi Republica Moldova. 
 Conform pct.4) al art.93 din Codul fiscal livrarea (prestarea) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale şi
nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea cu
plată sau gratuit a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri, obiecte ale proprietăţii industriale şi obiecte ale dreptului de autor şi ale
drepturilor conexe; activitate de executare cu plată sau gratuit a lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de cercetări ştiinţifice, de
construcţii experimentale şi a altor lucrări; activitate de prestare a serviciilor de către administratorul fiduciar cumpărătorului şi de către
administratorul fiduciar fondatorului administrării fiduciare în cadrul realizării contractului de administrare fiduciară. Se consideră
livrare efectuată de către fondatorul administrării fiduciare administratorului fiduciar serviciile prestate de către administratorul fiduciar
cumpărătorului în cadrul realizării contractului de administrare fiduciară. 
 Totodată, în conformitate cu pct.15) al art.93 locul livrării serviciilor reprezintă locul efectuării livrării, determinat conform regulilor
stabilite în art.111 СF.
 Pentru serviciile de transmitere a obiectelor de proprietate industrială, precum şi cele referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale
drepturilor conexe conform art.111 alin.(1) lit. e) din Codul fiscal locul livrării reprezintă sediul sau, în cazul în care acesta lipseşte,
domiciliul ori reşedinţa beneficiarului acestor servicii. 
 Astfel, beneficierea de dreptul privind folosirea obiectelor ale proprietăţii industriale şi ale obiectelor ale dreptului de autor şi ale
drepturilor conexe, acordate de către nerezident, constituie obiect impozabil cu TVA

28.4.1.
Cum se va aprecia data obligaţiei fiscale la comitent în cazul exportului de mărfuri prin intermediul comisionarului? Comisionerul are dreptul
la restituirea TVA din buget?
        În conformitate cu alineatul (1) al art. 107 din Codul fiscal transmiterea mărfurilor de către comitent comisionarului şi invers,
precum şi transmiterea mărfurilor de către comisionar cumpărătorului şi de către furnizor comisionarului în cadrul realizării
contractului de comision constituie livrări de mărfuri. Data livrării se va stabili în baza art.108 din Codul fiscal. 
        Prin urmare operaţiunea de export al mărfurilor va fi realizată de comisionar şi respectiv se permite deducerea sumei TVA, și acesta
va beneficia de restituirea TVA din buget în modul general stabilit.
Arhiva
 Apare obligația emiterii facturii fiscale electronice (e–Factura) de către subiectul impozabil cu TVA în cazul livrărilor de mărfuri/servicii în
cadrul achizițiilor publice de valoare mică?
        Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie
2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este
obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile
prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii
electronice şi serviciile comunale. 
         Totodată, potrivit prevederilor Legii nr.131 din 03 iulie 2015 privind achiziţiile publice: 
         -achiziţia publică reprezintă procurarea, prin intermediul unui contract de achiziţii publice, de bunuri, de lucrări sau servicii de
către una sau mai multe autorităţi contractante de la operatorii economici selectaţi de acestea, indiferent dacă bunurile, lucrările sau
serviciile sînt destinate sau nu unui scop public (art. l); 
         - contract de achiziţii publice constituie contract cu titlu oneros, încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una
sau mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect achiziţia de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii (art. l). 
         - contractele de achiziţii publice a căror valoare estimată, fără taxa pe valoarea adăugată, nu depăşeşte pragurile menţionate la art.2
alin. (l) din legea nominalizată, sunt reglementate de Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat de Guvern (art.2).
         Concomitent, potrivit pct.3 din Regulamentul cu privire la achiziţiile publice de valoare mică, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.665 din 27 mai 2016, contract de achiziţie publică de valoare mică reprezintă actul juridic cu titlu oneros, întocmit potrivit prevederilor
prezentului Regulament, exprimat prin contul de plată, dacă valoarea acestuia nu depăşeşte 10000 lei fără taxa pe valoarea adăugată, sau
prin contractul încheiat între autoritatea contractantă şi operatorul economic, dacă valoarea acestuia depăşeşte 10000 lei. 
         Astfel, entitatea este obligată să emită factura fiscală în format electronic pentru livrările de bunuri/ servicii impozabile cu TVA
efectuate în adresa instituției publice/bugetare în cadrul achizițiilor publice de mică valoare respectând prevederile articolului 117 alin.
(12) din Codul fiscal. 
         (Temei: Scrisoarea Ministerului Finanțelor nr.09/1-13/126 din 08 mai 2019).

28.16.1. Este necesar de a înscrie în registrul de procurări procurările de mărfuri de la persoanele care nu sînt înregistrate în calitate de plătitor a
TVA?
În conformitate cu alineatul (1) al articolului 118 din Codul fiscal fiecare subiect impozabil este obligat să ţină evidenţa întregului volum
de mărfuri, servicii livrate şi a valorilor materiale, serviciilor procurate. La rîndul său alineatele (2) şi (3) din articolul menţionat stabileşte
că documentaţia pentru evidenţa valorilor materiale, serviciilor procurate trebuie să includă informaţie despre facturile fiscale primite,
declaraţiile de import, documentele confirmative pentru importul de servicii şi se înregistrează în registrul respectiv pe măsura primirii
lor.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din
23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare aprobării de la data publicării.]
Arhiva
28.16.2. Este necesar ca în mod obligatoriu subiectul impozabil cu TVA sa ţină evidenţa în registrele de procurări şi livrări?
În conformitate cu articolul 118 alineatul (1) din Codul fiscal fiecare subiect impozabil este obligat să ţină evidenţa întregului volum de
mărfuri, servicii livrate şi a valorilor materiale, serviciilor procurate.
28.16.3.
Cum se va reflecta în Registrul livrărilor suma TVA calculată de la avansul primit, dacă a avut loc schimbarea obiectului livrării?
În temeiul prevederilor art.11 alin.(1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se
contabilizează în temeiul documentelor primare.
În situaţia în care, se constată schimbarea destinaţiei sumelor anterior primite sub formă de avans, în registrul livrărilor, sumele date se
vor storna cu semnul „–” (minus).
Înscrierea respectivă se va efectua în baza documentelor ce confirmă modificarea statutului sumelor achitate în avans.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în vigoare
01.01.2019].
Arhiva
28.16.4. Cum urmează a fi reflectată în registrul de evidenţă a procurărilor factura fiscală primită de către cumpărător cu întîrziere într-o perioadă
fiscală ulterioară celei în care a avut loc livrarea şi eliberarea acesteia de către furnizor?

În conformitate cu prevederile art.118 alin.(3) din Codul fiscal, facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile procurate se înregistrează
în registrul respectiv în ordinea primirii lor.
 Prin urmare, factura fiscală primită de către cumpărător cu întîrziere într-o perioadă fiscală ulterioară celei în care a avut loc livrarea şi
eliberarea acesteia de către furnizor se înregistrează în registrul procurărilor corespunzător datei şi perioadei fiscale în care aceasta a fost
primită.
 28.16.5.
28.16.6.
Care este procedura stornării TVA în Registrul de evidență a livrărilor mărfurilor și serviciilor, în cazul în care, pentru livrarea mărfurilor
plata nu a fost efectuată și, ulterior, printr-o hotărâre judecătorească datoria a fost declarată nerambursabilă?
Potrivit lit.b) art. 5 pct. 32) din Codul fiscal, datorie compromisă reprezintă creanţă care este nerambursabilă în cazul în care persoana
juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri. Calificarea datoriei drept
compromisă, în cazurile specificate mai sus, are loc doar în baza documentului corespunzător prin care se confirmă apariţia circumstanţei
respective de implicare într-o formă juridică în condiţiile legii.
Stornarea TVA, se efectuează prin înscrierea în Registrul de evidență a livrărilor mărfurilor și serviciilor, sumelor respective cu semnul
minus(-).
În conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1) din Codul fiscal, dacă, după includerea în declarația privind TVA a sumei TVA calculate
pe livrarea efectuată, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislației, drept datorie compromisă, subiectul impozabil are
dreptul la ajustarea sumei TVA calculate începând cu perioada fiscală în care s-a constatat datoria compromisă. Suma TVA care urmează
a fi ajustată este egală cu suma TVA calculată pe livrarea care corespunde sumei datoriei compromise nerambursate.

28.17.1. Ce cote sînt stabilite pentru livrările de mărfuri (servicii, lucrări)?

        Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA: 

        a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe
teritoriul Republicii Moldova; 
        b) cote reduse în mărime de: 
        - 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi produsele lactate
(0401, 0402, 0403, 0405, 040610300 şi 040610500 – cu un conţinut de grăsimi de maximum 40% din greutate), livrate pe teritoriul
Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2); - 
        8% – la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de
Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, la alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890910, destinat
producerii farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern, importate şi/sau livrate pe
teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de
ingrediente (substanţe medicamentoase) autorizate; 
        - 8% – la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare 3005, 300610, 300620000,
300630000, 300640000, 300660000, 300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 401511000, 481890100, 900110900,
900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000; 
        - 8% – la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia tarifară 2711, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul
Republicii Moldova, precum şi la serviciile de transport şi de distribuţie a gazelor naturale; 
        - 8% – la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată şi/sau
livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare: 010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, ex.0105
– pui vii de reproducţie, 060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000,
070951000, 070959100, 070959300, 070960, 070970000, 070993100, 070999100, 070999400, 070999500, 070999600, ex. 070999900 – mărar
şi pătrunjel, 0713, 071420100, 080231000, 080610, 080711000, 080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030,
1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209, ex. 121291800 – sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, 121300000, 1214; 
       - 8% – la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova; 
        - 8% – la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice şi apei calde livrat pe teritoriul Republicii
Moldova, inclusiv la materia primă livrată în scopul producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea agricolă şi
silvică, reziduuri vegetale agricole şi forestiere, reziduuri vegetale provenite din industria alimentară, reziduuri de lemn, precum şi la
energia termică produsă din biocombustibil solid, livrată instituţiilor publice; 
        - 15% – la serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort, în hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune
turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului
activităţilor din economia Moldovei; 
        - 15% – la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman,
însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a
Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei. 
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.60 din 23.04.2020, în
vigoare 01.05.2020]
Arhiva
28.17.2.
 Ce cotă a TVA se va aplica pentru livrarea oxigenului?
        În conformitate cu litera b) al articolului 96 din Codul fiscal, la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în
Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova,
precum şi medicamentele preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase)
autorizate se impune cu TVA la cota de 8%.
        Totodată, deoarece oxigenul se atribuie poziţiei tarifare 2804 40 000 din Nomenclatura combinată a mărfurilor aprobată prin Legea
nr.172 din 25.07.2014, şi nu cade sub prevederile lit. b) al art. 96 din Codul fiscal, la livrarea acestora se va aplica TVA la cota de 20%. 
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul art.96 CF şi Nomenclaturii combinate a mărfurilor, aprobate prin
Legea nr.172 din 25.07.2014].
Arhiva
28.17.3. .

28.17.4.
Ce cotă a TVA se va aplica pentru serviciile de înregistrare a medicamentelor de uz veterinar acordate de agentul economic rezident
producătorilor şi furnizorilor de medicamente de peste hotare în baza contractului de mandat?
        În conformitate cu prevederile pct.9 din Regulamentul privind înregistrarea produselor farmaceutice de uz veterinar, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 321 din 18.03.2008, în calitate de solicitant a înregistrării a produsului farmaceutic de uz veterinar pentru
medicamentele de peste hotare, trebuie să fie producătorul străin, autorizat potrivit legislaţiei din ţara de origine, cu reprezentanţa în
Republica Moldova, precum şi distribuitori oficiali ai producatorilor straini, care deţin licenţa pentru activitatea farmaceutică veterinară.
        Pentru aprecierea regimului de aplicare a TVA pentru servicii este necesară determinarea locului livrării. În acest sens, Codul fiscal,
la articolul 111 „Locul livrării serviciilor”, acorda stipulări exprese, indicînd concret serviciul şi locul unde se va considera acesta ca
livrat, iar pentru serviciile care nu sînt indicate – locul fiind stabilit ca locul şediului persoanei ce acordă serviciul (alin. (4) al art.111 din
Codul fiscal).
        Prin urmare, în cazul în care persoana rezidentă acordă serviciile menţionate producătorului străin în baza contractului de mandat,
valoarea serviciilor o va constitui valoarea comisionului încasat.
        În acest context, locul prestării acestora, în conformitate cu art. 111 alin. (4) din Codul fiscal, este sediul persoanei care prestează
serviciul şi urmează a fi impozitate cu TVA în modul general stabilit la cota de 20%.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.17.5.
.

28.17.6. Ce cotă a TVA se va aplica la livrarea apei minerale medicinale, care potrivit Nomenclatorului de stat de medicamente, autorizat de
Ministerul Sănătăţii este atribuită la poziţia tarifară 2201?
Conform art. 96 litera b) din Codul fiscal se stabileşte cota TVA de 8% la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în
Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova,
precum şi medicamentele preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase)
autorizate. Astfel, ţinînd cont de atribuirea apei minerale medicinale la poziţia tarifară 2201 a Nomenclatorului de stat de medicamente,
aceasta nu cade sub incidenţa art. 96 lit. b) din Codul fiscal, la livrarea acesteia urmînd a fi aplicată cota-standard a TVA.
28.17.7.
Ce cotă a TVA se va aplica la livrarea mărfurilor şi serviciilor pentru proiectul implementat de Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate
(Centrul PAS), din contul resurselor financiare oferite de către Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei
(GFATM)?
        În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (131) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal, nr. 1417 din
17.12.1997, pentru importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor şi serviciilor destinate proiectelor de asistenţă financiară, oferite
de către Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (GFATM) în baza Acordului de grant nr.MOL-809-G05-
T şi Acordului de grant nr.MOL-809-G06-H, implementate de Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS), nu se aplică
TVA. Facilitatea respectivă se aplica livrărilor de mărfuri şi servicii atît în adresa beneficiarilor, cît ţi în adresa contractorilor, contractaţi
de beneficiari pentru prestarea serviciilor (executarea lucrărilor) în cadrul realizării proiectului menţionat mai sus şi subcontractorilor
acestora.
28.17.8.
Ce cotă a TVA se aplică pentru serviciile prestate de către mandatarul rezident al Republicii Moldova mandantului nerezident, la executarea
însărcinării mandantului privind procurarea serviciilor de publicitate?
        În conformitate cu prevederile art.111 alin.(1) lit. e) liniuţa 2 şi 6 din Codul fiscal, locul livrării serviciilor agenţilor care activează în
numele şi din contul altor persoane pentru serviciile de publicitate, îl constituie sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte domiciliul sau
reşedinţa beneficiarului.
        Astfel, serviciile prestate de către mandatarul rezident al Republicii Moldova mandantului nerezident, la executarea însărcinării
mandantului privind procurarea serviciilor de publicitate, în temeiul art.111 alin.(1) lit. e) şi art.93 p сt.11) din Codul fiscal, reprezintă
export de servicii, care conform art. 104 lit. a) din Codul fiscal, se scutesc de TVA cu drept de deducere.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.17.9.
Ce cotă a TVA se va aplica pentru serviciile de consultanţă şi de furnizare a informaţiei acordate de rezidentul Republicii Moldova unui
nerezident?
        Potrivit prevederilor art.111 alin.(1) lit.e) din Codul fiscal, locul prestării serviciilor de consultanţă şi de furnizare a informaţiei, se
consideră sediul, iar în cazul în care aceasta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului acestor servicii. Reieşind din cele relatate şi
în conformitate cu prevederile art. 93 pct. 11) din Codul fiscal, serviciile în cauză reprezintă export de servicii, care în temeiul art. 104 lit.
a) din Codul fiscal se scutesc de TVA cu drept de deducere.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.17.10.
Ce cotă a TVA se va aplica pentru serviciile de perfectare a documentelor şi de reprezentare la autorităţile competente din Republica
Moldova acordate de rezidentul Republicii Moldova unui nerezident?
        În conformitate cu art. 111 alin.(4) din Codul fiscal, serviciile de reprezentare a intereselor la autorităţile competente din Republica
Moldova şi de perfectare a documentelor, prestate de rezidentul Republicii Moldova unui nerezident, se consideră drept fiind prestate pe
teritoriul Republicii Moldova. Prin urmare la livrarea acestora, TVA se va aplica în modul general stabilit la cota standard.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.17.11.
Ce cotă a TVA se aplică la exportul serviciilor?
        În conformitate cu art. 104 lit. a) din Codul Fiscal serviciile pentru export se scutesc de TVA cu drept de deducere.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.17.12. Ce cotă a T.V.A. se va aplica la livrarea mărfurilor (serviciilor) pentru care s-a schimbat cota de impunere, în cazul în care achitarea
prealabilă totală a fost pînă la modificarea cotei?

        La modificarea regimului fiscal de aplicare a T.V.A. în cazul primirii de către furnizor a plăţii prealabile totale pînă la modificarea
cotei de impunere se ia în consideraţie data apariţiei obligaţiei fiscale, stabilită prin art. 108 din Codul fiscal.         Potrivit art. 108 alin. (5)
din Codul fiscal, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră
data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.
        Astfel, luînd în consideraţie acţiunea articolului menţionat, la primirea plăţii prealabile totale pîna la modificarea cotei de aplicare a
T.V.A. pentru mărfurile (serviciile) livrate, furnizorul va aplica T.V.A. la cota în vigoare la momentul primirii plătii prealabile totale,
indiferent de faptul în care perioadă are loc livrarea mărfurilor (serviciilor) respective.
28.17.13.
Ce cotă a T.V.A. se va aplica la livrarea mărfurilor (serviciilor) pentru care s-a schimbat cota de impunere, în cazul în care achitarea
prealabilă parţială a fost pînă la modificarea cotei?
        La  modificarea regimului fiscal de aplicare a T.V.A. în cazul primirii de către furnizor a plăţii prealabile parţiale pînă la modificarea
cotei de impunere, se ia în consideraţie data apariţiei obligaţiei fiscale, stabilită prin art. 108 din Codul fiscal.
        Potrivit art.  108 alin. (5) din Codul fiscal, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării
livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.
        Astfel, în cazul primirii plăţii prealabile parţiale pînă la modificarea cotei de impunere, cu livrarea mărfurilor (serviciilor) respective
după această dată, prin prisma art. 108 (5) din Codul fiscal, se va aplica cota T.V.A. corespunzătoare volumului de mărfuri livrate ce
închide plata prealabilă parţială şi  altă cotă T.V.A. aferentă volumului de producţie ce depăşeşte plata prealabilă primită.
28.17.14. Ce cotă a T.V.A. se va aplica la livrarea mărfurilor pentru care s-a schimbat cota de impunere, aferent stocurilor deţinute de pînă la
modificarea cotei?

Cotele T.V.A. aplicate aferente livrărilor impozabile sunt stabilite de art. 96 din Codul fiscal.
 Prin urmare, la livrarea stocurilor de mărfuri care au fost procurate pînă la modificarea cotei T.V.A., pentru care a fost schimbat
regimul de impunere, livrarea acestora, începînd cu data intrării în vigoare a noilor cote ale T.V.A. se va impozita conform cotelor în
vigoare la momentul livrării.
28.17.15.
La ce cotă a TVA se impozitează producția agricolă în formă naturală importată și livrarea ulterioară a acesteia pe teritoriul țării?
        În conformitate cu prevederile art. 96 lit. b) din Codul fiscal, producția din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie și
horticultură în formă naturală, produsă, importată și/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la pozițiile tarifare: 010221,
010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, ex.0105 – pui vii de reproducţie, 060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704,
0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070959100, 070959300, 070960, 070970000, 070993100,
070999100, 070999400, 070999500, 070999600, ex. 070999900 – mărar şi pătrunjel, 0713, 071420100, 080231000, 080610, 080711000,
080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209,
ex.121291 – sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, 121300000, 1214, se impune cu TVA la cota de 8%.
        Astfel, la importul și livrarea pe teritoriul țării a producției din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie și horticultură în
formă naturală, de la pozițiile tarifelor menționate, se aplică cota redusă a TVA de 8%.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.17.16.
.

28.17.17.
La ce cotă a TVA se impozitează producția agricolă în formă naturală livrată de către agenții economici din regiunea transnistreană?

        În conformitate cu prevederile art. 96 lit. b) liniuța a cincea din Codul fiscal, producția din zootehnie în formă naturală, masă vie,
fitotehnie și horticultură în formă naturală, produsă, importată și/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la pozițiile tarifare:
010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, ex.0105 – pui vii de reproducție, 060210, 060220, 0701, 07020000, 0703,
0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070959100, 070959300, 070960, 070970000, 070993100,
070999100, 070999400, 070999500, 070999600, ex. 070999900 – mărar și pătrunjel, 0713, 071420100, 080231000, 080610, 080711000,
080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209,
ex.121291 – sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, 121300000, 1214 se impune cu TVA la cota de 8%.
        Totodată, livrarea de mărfuri persoanelor juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și care au relații
fiscale cu sistemul ei bugetar de către persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și care nu au
relații fiscale cu sistemul ei bugetar este reglementată de art. 4 alin. (6) din Legea nr. 1417 din 17 decembrie 1997, conform căruia aceste
livrări sunt supuse cu TVA la cotele stabilite în art.96 lit. a), lit. b), art.103 și 104 din titlul III al Codului fiscal.
        Prin urmare, în conformitate cu prevederile legislative menționate, livrarea producției din zootehnie în formă naturală, masă vie,
fitotehnie și horticultură în formă naturală, efectuată de către persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii
Moldova și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar persoanelor juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii
Moldova și care au relații fiscale cu sistemul ei bugetar se impozitează cu TVA la cota de 8 %.
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 178 din
26.07.2018]
Arhiva
28.17.18. ,

28.17.19. Întrebarea transferată la codul 28.6.4.37

 .
Arhiva
28.17.20. .

28.17.21. .
28.17.22.
Ce cotă a TVA se va aplica la livrarea efectuată în cadrul unui proiect de asistenţă tehnică sau investițional (grant), derulat pe teritoriul
Republicii Moldova care parțial este finanțat din contul împrumutului (grantului), iar parțial din alte mijloace financiare?
        Conform art.104 lit.c1) din Codul fiscal, se scutesc de TVA cu drept de deducere importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a
mărfurilor, serviciilor destinate:
        – proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în
limita tratatelor la care aceasta este parte;
        – proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu
garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului),
precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget.
        În cazul în care în baza acordurilor/tratatelor corespunzătoare este stabilită expres condiţia contribuţiei beneficiarului cu sursele sale
proprii sau credite, etc., în scopul realizării proiectului de asistenţă tehnică sau investiţională inclus în lista proiectelor de asistenţă tehnică
şi investiţională, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.246 din 8 aprilie 2010, scutirea de TVA cu drept de deducere se va aplica pentru
valoarea totală a livrărilor de mărfuri şi servicii destinate realizării proiectelor mentionate.
        Temei:(Explicaţiile oferite de către Comisia economie, buget şi finanţe a Parlamentului Republicii Moldova prin scrisoarea CEB
nr.486 din 23 septembrie 2016)
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.17.23.
Care regim fiscal se aplică la livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a biocombustibilului solid destinat producerii energiei electrice,
energiei termice și apei calde livrat pe teritoriul țării, inclusiv la materia primă livrată în scopul producerii acestuia și la energia termică produsă
din biocombustibil solid, livrată instituțiilor publice?
        Începând cu 1 ianuarie 2017, conform art. 96 lit. b) din Codul fiscal, este stabilită cota de 8% a TVA la biocombustibilul solid destinat
producerii energiei electrice, energiei termice și apei calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă livrată în
scopul producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea agricolă și silvică, reziduuri vegetale agricole și forestiere,
reziduuri vegetale provenite din industria alimentară, reziduuri de lemn, precum și la energia termică produsă din biocombustibil solid,
livrată instituțiilor publice.         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea
unor acte legislative nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.17.24.
La ce cota a TVA se va impozita livrarea energiei electrice, energiei termice şi apa caldă pentru bunurile imobiliare aflate în sectoarele din
cadrul întovărășirilor pomicole?
        Potrivit prevederilor art.104 lit.b) din Codul fiscal, se scutesc de TVA cu drept de deducere livrarea energiei electrice, energiei
termice şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri.
        Concomitent specificăm că, modul de creare şi de ţinere a cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură recunoaşterea publică a
dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile este expus în Legea cadastrului bunurilor imobile nr.
1543-XIII din 25.02.1998.
        Totodată, potrivit art.36 alin.(1) din Legea menționată, înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil este confirmată prin extrasul
din registrul bunurilor imobile sau prin certificatul privind înscrierile în registrul bunurilor imobile.
        Astfel, în cazul în care conform extrasului din registrul bunurilor imobile sau certificatului privind înscrierile în registrul bunurilor
imobile, modul de folosință asupra bunurilor imobile nu este înscris ca fiind cu destinație locativă, livrarea energiei electrice, energiei
termice şi apa caldă se va impozita cu TVA pe principii generale.         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.17.25.
Care regim fiscal privind TVA se aplică la produsele de panificație și patiserie livrate pe teritoriul Republicii Moldova?
 Conform art. 96 lit. b) prima liniuță din Codul fiscal, la pîinea şi produsele de panificaţie de la pozițiile tarifare 190120000, 190540,
190590300, 190590600, 190590900, livrate pe teritoriul Republicii Moldova, se aplică cota redusă în mărime de 8% a TVA. 
 În scopul clasificării produselor de panificație și patiserie la categoria mărfurilor pentru care se aplică cota redusă a TVA în mărime de
8% urmează a se conduce de Nomenclatura combinată a mărfurilor aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014. 
 Totodată, art. II din Legea menționată, stabilește că în cazul apariţiei unor divergenţe la clasificarea şi codificarea mărfurilor, se dispune
utilizarea Notelor explicative ale Convenţiei internaţionale privind Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor din 14 iunie
1983, aprobat de Organizaţia Mondială a Vămilor, la care Republica Moldova este parte. 
 Astfel, conform Notelor explicative la Sistemul Armonizat de descriere și codificare a mărfurilor, produsele de panificație precum pizza
(semi-preparată sau preparată), plăcintele și alte produse similare sînt clasificate la poziția tarifară 190590900 „-Altele”, iar pizza
nepreparată, sau amestecul de aluat, destinat pentru fabricarea produselor clasificate la poziția tarifară 1905, sînt atribuite la poziția
tarifară 1901 20 000. 
 De asemenea, covrigii congelați fără îndulcitori, adaosuri de cacao etc., în cazul în care nu sînt preparați, sînt atribuiți la poziția tarifară
1901 20 000 „-Amestecuri și aluaturi pentru prepararea produselor de brutărie, de patiserie sau a biscuiților de la poziția 1905” și la
poziția tarifară 190590900 „-Altele”, în cazul în care sînt congelați după preparare. 
 Drept urmare a celor expuse, produsele menționate, se încadrează în pozițiile tarifare menționate în art.96 lit.b) din Codul fiscal, pentru
care se aplică cota redusă a TVA în mărime de 8% la livrarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova.  Referitor la produsele precum
colțunașii și pelmenii congelați, acestea sînt clasificate la poziția tarifară 1902 „Paste alimentare chiar fierte sau umplute (cu carne sau cu
alte substanțe) sau chiar altfel preparate, cum ar fi spaghete, macaroane, fidea, lasagna, gnochi, ravioli, caneloni...”. 
        Dat fiind faptul că produsele menționate, nu se încadrează în pozițiile tarifare pentru care se aplică cota redusă, la livrarea acestora
pe teritoriul Republicii Moldova se va aplica cota-standard a TVA în mărime de 20%. 
Temei:(Scrisorile Ministerului Economiei și Infrastructurii, nr.12/1-3346 din 29 martie 2018 și nr.13/1-5766 din 31 mai 2018)
28.17.26. .
28.17.27.
 28.17.28.
28.17.29.

28.17.30.
28.17.31.

28.17.32.
28.17.33. Ce cotă a TVA se va aplica la livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a zahărului din sfecla de zahăr sub formă de pudră și/sau presat
sub formă de bucăți?

        Potrivit art. 96 lit.b) liniuța a șasea din Codul fiscal, se aplică cota redusă în mărime de 8% a TVA la zahărul din sfeclă de zahăr,
produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova.
        De asemenea, conform pct.17 din Reglementarea tehnică „Zahăr”. Producerea și comercializarea”, aprobată prin Hotărîrea
Guvernului nr.774 din 3 iulie 2007, în funcţie de metoda de fabricare, zahărul destinat consumului uman, se clasifica în zahăr cristal,
zahăr presat, zahăr pudră.
        Totodată, valorile indicatorilor fizico-chimici ai zahărului trebuie să corespundă valorilor prezentate în anexa nr.2 la Reglementarea
tehnică menționată. 
         Astfel, în contextul normelor expuse, aplicarea cotei TVA în mărime de 8% la livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a zahărului
din sfecla de zahăr sub formă de pudră și/sau presat sub formă de bucăți este condiționată de respectarea valorilor indicatorilor fizico-
chimici ai zahărului produs din sfecla de zahăr.
28.17.34.
La ce cotă a TVA se va calcula obligația privind TVA la primirea de către comerciant a plății prealabile (în avans) la eliberarea certificatelor
valorice cadou pentru livrărilor de mărfuri/servicii ulterioare?
        Eliberarea certificatelor valorice cadou, potrivit art.93 p.3) și 4) din Codul fiscal, nu reprezintă livrare de mărfuri/servicii, acestea
fiind utilizate în calitate de confirmare a plății (integrală sau parțială), efectuată anticipat (în avans) pentru livrarea ulterioară de
mărfuri/servicii.
        Totodată, conform art.108 alin.(1) din Codul fiscal, data calculării obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se
consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5)–(8). 
        Pentru situațiile în care plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, conform prevederilor stabilite în alineatul (5) din
articolul menționat, data livrării se consideră data primirii plăţii. 
        Astfel, la primirea plății în avans cu eliberarea certificatelor-cadou, furnizorul calculează obligaţia fiscală privind T.V.A., aplicînd
cota TVA respectivă mărfurilor, serviciilor care urmează a fi livrate în baza acestora, dacă certificatul este emis pentru procurarea unor
mărfuri, servicii definite (cosmetică, tehnică de uz casnic, veselă, servicii, etc). 
        În cazul în care de către beneficiar în baza certificatelor valorice-cadou pot fi procurate mărfuri, servicii pentru care sunt stabilite
diferite cote de impozitare, la primirea avansului se va aplica cota standard a TVA, cu recalcularea ulterioară, după caz, a obligației
fiscale în dependență de cotele TVA stabilite pentru livrările de mărfuri/servicii efectuate de facto.
28.17.35.
28.17.36.
La ce cotă a TVA se impozitează importul ovinelor vii de rasă pură și livrarea ulterioară a acestora pe teritoriul țării?
      În scopul atribuirii ovinelor vii de rasă pură la categoria mărfurilor pentru care se aplică cota redusă a TVA în mărime de 8%,
urmează a se conduce de Nomenclatura combinată a mărfurilor aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014.
     Astfel, potrivit Nomenclaturii combinate a mărfurilor, ovinele vii de rasă pură, se atribuie la poziția tarifară 010410100 -
”Reproducători de rasă pură din specia ovine”. 
     Drept urmare, reieșind din faptul, că poziția tarifară 010410100 cade sub incidența art.96 lit. b) liniuța a cincea din Codul fiscal, la
importul ovinelor vii de rasă pură și la livrarea ulterioară a acestora pe teritoriul țării, se aplică cota redusă a TVA de 8%.

28.18.1.
La ce cotă a TVA se impun livrările de mărfuri în adresa magazinelor duty-free?
În conformitate cu articolul 104 lit. h) din Codul fiscal, mărfurile livrate în magazinele duty-free se scutesc de TVA cu drept de deducere.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare 01.01.2020]
Arhiva
28.18.2.
Ce cotă se va aplica pentru energia livrată populaţie, dacă apartamentele se află la gestiune agentului economic care a construit dar nu a
trecut încă drepturile de proprietate asupra imobilelor populaţiei?
        În conformitate cu prevederile art. 104 lit. b) din Codul fiscal, la livrarea energiei electrice, energiei termică și apei calde pentru
bunurile imobiliare cu destinație locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se scutesc de TVA cu drept de deducere. 
   [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.18.3.
        Care este modalitatea de confirmare a destinației livrărilor drept corespunzătoare reparației clădirii Parlamentului RM, în vederea
aplicării scutirii de TVA cu drept de deducere la efectuarea livrărilor specificate la art.4 alin.(13 5) lit. a) din Legea pentru punerea în aplicare a
titlului III al Codului fiscal nr.1417-Xin din 17.12.1997?
     (Răspunsul este perfectat în conformitate cu explicațiile prezentate de către Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului
Republicii Moldova). 
        În conformitate cu prevederile art.4 alin.(135) lit. a) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII
din 17.12.1997, mărfurile, utilajele, echipamentele, mobilierul, lucrările și serviciile destinate reparației clădirii Parlamentului de pe
bulevardul Stefan cel Mare și Sfânt nr.105, municipiul Chișinău, pentru anii 2013–2014 se vor livra pe teritoriul Republicii Moldova cu
scutirea de TVA cu drept de deducere. În partea ce ține de confirmarea destinației mărfurilor, serviciilor livrate, lucrărilor executate,
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, la bilanțul căruia se află clădirea Parlamentului, în calitate de instituție abilitată cu
atribuții de monitorizare a mersului lucrărilor ce țin de reparația clădirii Parlamentului, va elibera subiecților confirmări în care se va
specifica furnizorul mărfurilor, serviciilor și/sau lucrărilor, cumpărătorul acestora, cantitatea și destinația acestora. Confirmările
menționate constituie temei pentru aplicarea de către furnizori a scutirii de TVA cu drept de deducere la efectuarea livrărilor prevăzute
de art.4 alin.(135) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.l417-XIII din 17.12.1997.
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.18.4.
[modificarea Bazei generalizate a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea unor acte legislative nr.91 din 13 mai 2016 (Monitorul
Oficial nr.134-139/279 din 20 mai 2016), prin trecerea în arhiva la întrebarea nr. 28.18.7]

28.18.5.
28.18.6.

28.18.7.
Care este perioada de aplicare a scutirii de TVA cu drept de deducere pentru livrările efectuate în conformitate cu art.4 alin.(13 5) din Legea
pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17.12.1997, destinate reparației clădirii Parlamentului?
        Prin Legea pentru modificarea unor acte legislative nr.91 din 13.05.2016 (Monitorul Oficial nr.134-139/279 din 20.05.2016) au fost
efectuate modificări la art.4 alin.(135) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17.12.1997,
referitor la termenul de aplicare a scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile, utilajele, echipamentele, mobilierul, lucrările și
serviciile destinate reparației clădirii Parlamentului de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr.105, municipiul Chișinău.  
        Respectiv, conform prevederilor articolului menționat, mărfurile, utilajele, echipamentele, mobilierul, lucrările și serviciile destinate
reparației clădirii Parlamentului de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr.105, municipiul Chișinău, pentru anii 2016–2017: 
        a) se vor livra pe teritoriul Republicii Moldova cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere;
         b) se vor importa cu aplicarea scutirii de TVA fără drept de deducere. 
        Astfel, aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru livrările bunurilor/serviciilor corespunzătoare și scutirea la importul
lor este stabilită pe întreaga perioadă a anilor 2016-2017. 
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.18.8. Care sunt livrările scutite de TVA cu drept de deducere?

În conformitate cu prevederile art. 104 din Codul fiscal, se scutesc de TVA cu drept de deducere:
a) mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, serviciile
de transport internaţional al gazelor naturale, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor de
călătorie în trafic internaţional, de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei,
de securitate aeronautică, de căutare-salvare şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional, combustibilul destinat
aprovizionării în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti a navelor maritime implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri,
indiferent de naţionalitatea navei sau de pavilionul acesteia;
b) energia electrică, energia termică şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, indiferent de subiectul în a cărui
gestiune se află aceste bunuri;
c1) importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate:
– proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în
limita tratatelor la care aceasta este parte;
 – proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie
de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), precum şi din
contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget.
Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, lista proiectelor de asistenţă tehnică, lista împrumuturilor şi
granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare
internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, precum şi modul
de aplicare a scutirii de T.V.A. cu drept de deducere la livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor respective
se stabilesc de Guvern;
f) mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică
liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia, cu excepţia
serviciilor de transport livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către
rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia;
f1) mărfurile livrate de către rezidentul unei zone economice libere a Republicii Moldova unui nerezident al Republicii Moldova, dacă
marfa este predată în scopul prelucrării unui rezident al altei zone economice libere a Republicii Moldova, indicat de
cumpărătorul/beneficiarul nerezident;
g) serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul Republicii Moldova agenţilor economici care plasează mărfurile sub
regimul vamal de perfecţionare activă, în cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă. Tipul serviciilor
care cad sub incidenţa prezentului punct, precum şi modul de administrare a acestor servicii se stabilesc de Guvern, iar lista agenţilor
economici se aprobă de Ministerul Economiei şi Infrastructurii;
h) mărfurile livrate în magazinele duty-free;
i) mărfurile şi serviciile livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate din Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber
Mărculeşti în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul
Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitor zone
economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul
altuia, cu excepţia serviciilor de transport livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti
din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi a celor livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale
Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de
întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60 din 23.04.2020]
Arhiva
28.18.9.
Ce regim fiscal privind TVA urmează a fi aplicat pentru livrările de mărfuri și servicii scutite de TVA fără drept de deducere conform art.103
din Codul fiscal, efectuate în circumstanțele stabilite la art.104 din Codul fiscal?
        Articolul 103 din Codul fiscal, conține prevederi privind categoriile de livrări de mărfuri și servicii pentru care se aplică scutirea de
TVA fără drept de deducere. 
        Totodată, regimul fiscal al TVA aferent livrărilor de mărfuri și servicii care sînt scutite de TVA fără drept de deducere conform
articolului menționat, urmează a fi examinat și stabilit prin prisma tuturor circumstanțelor specifice în care acestea se realizează. 
        Astfel, în cazul în care livrările de mărfuri și servicii prevăzute la art.103 din Codul fiscal, (de exemplu: producția de carte și
publicațiile periodice, lucrările de construcție și montaj al parcurilor eoliene, etc.) se realizează în circumstanțele stabilite la art.104 din
Codul fiscal, (de exemplu: livrări destinate proiectelor de asistență tehnică sau investițională, livrări în zona economică liberă, etc.),
regimul fiscal al TVA aplicat livrărilor respective urmează a fi cel scutit de TVA cu drept de deducere. 
       Temei:(Explicaţiile oferite de către Ministerul Finanțelor prin scrisoarea nr.09/3-13/14 din 20.01.2020)

28.19.1.
La ce cotă a TVA se impune serviciul prestat nerezidentului de elaborare a documentației tehnice pentru desfășurarea lucrărilor de
construcție şi amenajarea imobilului ce este amplasat în străinătate?
        În conformitate cu articolul 111 alineatul (1) litera e) din Codul fiscal pentru serviciile consultanților, inginerilor, birourilor de
consultanță, avocaților, contabililor și de marketing, precum şi servicii de furnizare a informației locul livrării se consider a fi sediul, iar în
cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului serviciilor. 
        În asa mod, în condiţiile acţiunii prevederilor articolului 93 punct 11) din Codul fiscal, ele se scutesc de TVA cu drept de deducere
potrivit prevederilor art. 104 din Codul fiscal.
Arhiva
 28.19.2.
Se supun impozitării cu TVA serviciile de primire de către rezident a serviciilor de cazare în hotelul situat în străinătate?
        În conformitate cu alin. (1) lit. art. 111 din Codul fiscal, pentru serviciile prestate de experți și agenți imobiliari, lucrările de
construcție aferente bunurilor imobiliare, serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort în hotel, hotel-apartament, motel, vilă
turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, serviciile de acordare a
drepturilor de utilizare a bunurilor imobiliare şi serviciile de pregătire şi coordonare a lucrărilor de construcţie, care includ serviciile
prestate de arhitecţi şi de societăţile care asigură supravegherea pe şantier, locul livrării lor se consideră locul aflării bunurilor
imobiliare. 
        În aşa mod, ele nu pot fi calificate ca servicii de import şi sînt în afara acţiunii legislaţiei naţionale.
Arhiva
28.19.3. Cum se apreciază locul livrării serviviilor de către un rezident plătitor al TVA?
Locul livrării serviciilor se apreciază potrivit prevederilor art. 111 din Codul fiscal.
28.19.4. Cum se apreciază locul serviciilor prestate în domeniul culturii artei,ştiinţei, învăţămîntului, culturii fizice, divertismentului sau sportului
ori într-un alt domeniu similar de activitate?
Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit, c) din Codul fiscal, locul serviciilor prestate în domeniul culturii artei,ştiinţei, învăţămîntului,
culturii fizice, divertismentului sau sportului ori într-un alt domeniu similar de activitate, se consideră locul prestării efective a acestora.
28.19.5. Cum se apreciază locul prestării serviciilor legate de activităţi auxiliare de transport, aşa ca încărcarea, descărcarea, strămutarea?
Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit, c) din Codul fiscal, locul prestării serviciilor legate de activităţi auxiliare de transport, aşa ca
încărcarea, descărcarea, strămutarea, se consideră locul prestării efective a acestora.
28.19.6. Cum se apreciază locul prestării serviciilor legate de bunurile tangibile?
Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit, c) din Codul fiscal, locul prestării serviciilor legate de bunurile tangibile, se consideră locul
prestării efective a acestora.
28.19.7. Care este locul prestării serviciilor privind crearea unui program informaţional pentru nerezident?
Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal locul prestării serviciilor prin intermediul rețelei internet care se referă la
servicii în tehnologia informației, în conformitate cu secțiunea 62 a Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM-2), aprobat
prin Ordinul nr.28 din 07 mai 2019 a Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, pus în aplicare de la 07 mai 2019, este sediul,
iar în cazul în care acesta lipsește – domiciliul sau reședința beneficiarului acestor servicii.
Arhiva
28.19.8. Cum se determină locul livrării serviciilor de reclamă?
Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal locul livrării serviciilor de publicitate se consideră sediul, iar în cazul în care
acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului acestor servicii.
28.19.9.
Care este modalitatea de aplicare a TVA pentru serviciile de asistenţă tehnică a programelor informaţionale acordate de nerezident prin
intermediul mijloacelor electronice?
Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal locul prestării serviciilor prin intermediul rețelei internet care se referă la
servicii în tehnologia informației, în conformitate cu secțiunea 62 a Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM-2), aprobat
prin Ordinul nr.28 din 07 mai 2019 a Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, pus în aplicare de la 07 mai 2019, este sediul,
iar în cazul în care acesta lipsește – domiciliul sau reședința beneficiarului acestor servicii. Prin urmare acordarea serviciilor în cauză se
va califica ca import de servicii.
Arhiva
28.19.10. Cum se va califica locul prestării serviciilor, pentru arenda spaţiului în afara teritoriului Republicii Moldova, în legătură cu participarea
la expoziţie?
Potrivit art. 111 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, pentru serviciile legate de bunurile imobile, locul livrării acestor servicii se consideră locul
aflării bunurilor imobile. Astfel, reieşind din prevederile art. 111 şi art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, serviciile de arendă a spaţiului pentru
participare la expoziţie în afara teritoriului Republicii Moldova, nu reprezintă servicii de import şi, prin urmare, nu determină apariţia
cărorva obligaţii privind TVA pentru rezidentul Republicii Moldova care le-a procurat.
28.19.11.
Cum se apreciază locul livrării mărfurilor?
        Potrivit prevederilor art. 110 alin. (1) – (3) din Codul fiscal, locul livrării mărfurilor se consideră locul aflării acestora la momentul la
care este efectuată livrarea, în cazul în care mărfurile nu sunt expediate sau transportate. Pentru mărfurile expediate sau transportate de
cumpărător sau de o terţă persoană, locul livrării este considerat a fi locul aflării mărfurilor la momentul la care începe expedierea sau
transportul mărfurilor către cumpărător, cu excepţia livrărilor pentru export. Pentru mărfurile expediate sau transportate de furnizor,
locul livrării mărfurilor se consideră locul aflării acestora la momentul predării (transmiterii) sau la momentul trecerii lor în posesia
cumpărătorului (beneficiarului).
Arhiva
28.19.12.
Cum se va determina locul livrării serviciilor de audit?
        Conform codului 69.20 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM-2), aprobat prin Ordinul nr.28 din 07 mai 2019
a Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova, pus în aplicare de la 07 mai 2019, “Activitatea de contabilitate şi audit financiar;
consultanţă în domeniul fiscal” include:
         - contabilizarea tranzacţiilor comerciale pentru firme sau alţii; 
         - pregătirea sau auditul conturilor financiare; 
         - examinarea conturilor şi confirmarea corectitudinii întocmirii lor; 
         - servicii de întocmire a documentelor de impozitare pentru persoane fizice şi firme;
         - activităţi de consultanţă şi reprezentare a clienţilor în faţa organelor fiscale. 
        În conformitate cu art. 111 alin. (1) lit. e) liniuța a treia al Codului fiscal, locul prestării serviciilor consultanţilor, birourilor de
consultanţă, contabililor este sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului serviciilor.         Norma
menționată se referă și la serviciile de audit.
Arhiva
28.19.13.
Cum se determină locul livrării serviciilor de marketing?
        În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în
art.111 din Codul menţionat. 
        Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM-2) este destinat clasificării şi codificării activităţilor economice şi
informaţiilor despre acestea. 
         CAEM-2 este elaborat pe baza armonizării cu versiunea oficială a Clasificării statistice a activităţilor economice în Comunitatea
Europeană (Revizuirea 2) – Statistical classification of economic activities in the European Community (NACE Rev.2) prin păstrarea în
CAEM-2 a codurilor (până la patru caractere inclusiv) şi denumirilor grupărilor relevante fără a schimba domeniul de aplicare al
conceptelor şi asigură conformitatea 1:1. 
         Clasificatorul activităţilor dezvoltat la nivel european (NACE Rev.2) este comparabil cu Clasificarea Internaţională Standard
industrială (ISIC rev.4), elaborată de Departamentul de Statistică al ONU. Sistemele de coduri utilizate în clasificarea ISIC rev.4 şi
Comunitatea Europeană (NACE Rev.2) sunt, pe cât posibil, identice. 
         Astfel, conform CAEM al Republicii Moldova, aprobat prin Ordinul Biroului Național de Statistică nr. 28 din 07.05.2019, activităţile
agenţiilor de publicitate clasa 73.11 include desfăşurarea campaniilor de marketing şi a altor servicii publicitare în scopul atragerii şi
reţinerii clienţilor, care la rândul său pot include activităţi de marketing prin punctele de vânzare. 
         Totodată, clasa 73.20 din CAEM „ Activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice” include următoarele tipuri de
servicii: 
         -servicii de investigare a potenţialului pieţei, acceptarea şi familiarizarea cu produsele noi, comportamentul cumpărătorilor faţă de
produse şi servicii, inclusiv analiza statistică a rezultatelor în scopul promovării si dezvoltării de produse noi; 
         - servicii de sondare a opiniei publice despre probleme politice, economice şi sociale, inclusiv analiza statistică a rezultatelor. 
         În contextul celor expuse, locul livrării serviciilor de marketing, cum sunt serviciile publicitare, atribuite clasei 73.11 din CAEM,
precum și serviciile de studiere a pieții, care se atribuie clasei 73.20 din CAEM, se determină conform prevederilor art.111 alin.(1) lit.e)
liniuţa a treia din Codul fiscal, locul livrării serviciilor de marketing (studiere a pieţei) se consideră sediul, iar în cazul în care aceasta
lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului acestor servicii.

28.20.1. Cum se determină data obligaţiei fiscale la livrarea de mărfuri (servicii, lucrări)?
Data obligaţiei fiscale se determină în conformitate cu prevederile art. 108 din Codul fiscal. Articolul în cauză apreciază data obligaţiei
fiscale în corespundere cu situaţia ce are loc.
28.20.2.
Pentru contribuabilul TVA apar obligaţii privind TVA în cazul primirii de la nerezident a avansului pentru mărfurile care urmează a fi
exportate?
        Pornind de la acel fapt că în conformitate cu art.104 lit. a) din Codul fiscal, livrarea la export se scutește de TVA cu drept de
deducere, respectiv nici pentru avansul la aceasta nu apare nici o obligație.  
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.20.3.
Are dreptul furnizorul de a-şi corecta obligaţia fiscală în cazul anulării creantelor pentru livrarea de mărfuri (servicii) dacă, termenul de
prescripţie a expirat, iar achitarea pentru mărfuri nu a avut loc?
        În conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1) din Codul fiscal, dacă, după includerea în declarația privind TVA a sumei TVA
calculate pe livrarea efectuată, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislației, drept datorie compromisă, subiectul impozabil
are dreptul la ajustarea sumei TVA calculate începând cu perioada fiscală în care s-a constatat datoria compromisă. Suma TVA care
urmează a fi ajustată este egală cu suma TVA calculată pe livrarea care corespunde sumei datoriei compromise nerambursate.
        Dacă suma datoriei compromise se restituie subiectului impozabil după ajustarea sumei TVA calculate conform prevederilor alin.(1),
această sumă se consideră ca plată pentru următoarea livrare impozabilă efectuată la momentul primirii sumei datoriei compromise.
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale conform art.116 din Codul fiscal].
Arhiva
28.20.4. Apar obligaţii fiscale privind TVA, dacă cumpărătorul a întors o parte din mărfuri, iar banii achitaţi furnizorului ramîn ca avans pentru
alte mărfuri?
În conformitate cu prevederile art. 108 din Codul fiscal, pentru furnizor data obligaţiei fiscale va fi dată primirii plati. În cazul restituirii
mijloacelor financiare, suma impozitului aferent acestora urmează a fi stornată.
28.20.5. Poate fi corectată obligaţia privind TVA calculată de contribuabil la momentul semnării actului de îndeplinire a lucrărilor, în cazul în
care potrivit clauzelor contractuale valoarea serviciilor este indicată în dolari SUA la cursul BNM la momentul efectuării plăţii.
În conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării
achitate sau care urmează a fi achitată fară TVA. Aşa cum la momentul întocmirii actului de prestare a serviciilor costul serviciilor nu
este cunoscut, TVA se determină conform cursului la momentul semnării actului. Ulterior, la determinarea preţului final al serviciului
prestat, suma impozitului calculat se corectează în legătură cu schimbarea sinecostului (costului de producţie) a mărfii.
28.20.6. Cînd apare termenul obligaţiei fiscale privind TVA, pentru servicii de locaţiune a imobilui ?
În conformitate cu prevederile art. 108 alin. (1) din Codul fiscal, data obligaţiei fiscale privind TVA este data livrării. Data livrării se
consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor. Deasemenea, potrivit art. 108 alin. (4) din Codul fiscal, pentru servicii, data
livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil,
parţial sau în întregime, în dependenţă de ce are loc mai înainte.
28.20.7.
Care va fi termenul obligaţiei fiscale pentru importul de servicii achitat în prealabil din contul mijloacelor transferate anterior în avans
nerezidentului pentru livrarea de mărfuri?
În conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligației fiscale și data achitării TVA se
consideră nu mai târziu de data depunerii declarației privind TVA pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau
achitarea acestora, în funcție de ce are loc mai înainte.
Astfel, reieșind din considerentul că modificarea destinației avansului (din destinația - pentru marfă în destinația – pentru servicii) a avut
loc după efectuarea plății, obligația privind TVA pentru import de servicii survine la momentul schimbării destinației (statutului) plății
prealabile, sau la importul serviciilor, în funcție de ce are loc mai înainte.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare 01.01.2020]
Arhiva
28.20.8. Întreprinderea a calculat taxa pe valoarea adăugată la momentul primirii plăţii prealabile pentru viitoarea livrare de mărfuri, care ulterior
în baza acordului încheiat nu vor fi livrate. Are dreptul subiectul impozabil la stornarea T.V.A. calculate pe faptul primirii plăţii prealabile ?
Conform prevederilor alin.(5) al art.108 din Codul fiscal data obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării, care în cazul primirii plăţii
prealabile pînă la efectuarea livrării se consideră a fi data primirii plăţii. În conformitate cu litera a) alin.(1) art.95 din Codul fiscal
livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova
reprezintă obiect impozabil cu T.V.A.. Primirea plăţii prealabile determină momentul apariţiei obligaţiei fiscale privind calcularea T.V.A.
pe obiectele impozabile cu T.V.A. – în cazul dat livrare impozabilă cu T.V.A.. Deoarece faptul ce generează calcularea T.V.A. – livrare
impozabilă de mărfuri, nu va avea loc, taxa pe valoarea adăugată calculată la momentul primirii plăţii prealabile, urmează a fi stornată.
Momentul stornării impozitului calculat se determină reieşind din momentul apariţiei circumstanţelor din care reiese, că livrarea
mărfurilor nu va avea loc.
28.20.9.
Care regim fiscal privind TVA se aplică la livrarea pe teritoriul ţării a tractoarelor agricole de la poziţia tarifară 870190 şi tehnicii agricole de
la poziţiile tarifare 842481910, 8432, 843320, 843330, 843340, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437 în cazul primirii de către
furnizor a plăţii prealabile totale sau parţiale pînă la data de 25 aprilie 2014 (data intrării în vigoare a modificărilor la art.103 alin.(1) pct.28) din
Codul fiscal, operate prin Legea nr.47 din 27 martie 2014, Monitorul Oficial nr. 99-102 (4738-4741 din 25.04.2014)?
        Începînd cu 25.04.2014, prin Legea nr.47 din 25.04.2014 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prevederile stipulate
la art. 103 alin.(1) pct.28) din Codul fiscal au fost abrogate. Astfel, începînd cu 25 aprilie 2014, la importul şi pentru livrările tractoarelor
agricole de la poziţia tarifară 870190 şi tehnicii agricole de la poziţiile tarifare 842481910, 8432, 843320, 843330, 843340, 843351000,
843352000, 843353, 843359, 8436, 8437, TVA se aplică pe principii generale la cota standard de 20%, pînă la această dată în condiţiile
acţiunii legislaţiei fiscale pentru perioada anterioară, acestea erau scutite de TVA fără drept de deducere. Dat fiind faptul modificării
regimului fiscal la produsele menţionate, în cazul primirii de către furnizor a plăţii prealabile totale sau parţiale pînă la data de 25 aprilie
2014, luînd în consideraţie data apariţiei obligaţiei fiscale, stabilită prin art.108 alin.(5) din Codul fiscal, la aprecierea regimului fiscal
aplicabil se va lua în consideraţie acel regim care era existent la momentul primirii plăţii. În acest context, luînd în consideraţie acţiunea
articolului menţionat, la primirea plăţii totale pănă la 25 aprilie 2014, pentru tractoarele şi tehnica agricolă menţionată, furnizorul
urmează să elibereze cumpărătorului factura cu scutirea de taxa pe valoarea adăugată, aceasta fiind în vigoare la momentul primirii
plăţii, indiferent în care perioadă are loc livrarea produselor respective.
Arhiva
 28.20.10.
Cum se va aplica TVA pentru livrarea impozabilă pentru care, pînă la înregistrarea furnizorului în calitate de plătitor al TVA a fost efectuată
plata prealabilă (în avans)?
        Potrivit art.94 lit.a) din Codul fiscal (CF), Subiecţii impozabili sînt persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei
permanente conform art.5 pct.15), care sînt înregistraţi sau trebuie să fie înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.
        Deci, furnizorul care nu este înregistrat în calitate de plătitor al T.V.A., nu este subiect al impunerii și, respectiv primirea plății
prealabile (avansului) nu generează la acesta apariția obligațiilor privind TVA.
        Totodată, pentru subiectul impunerii cu TVA la efectuarea livrărilor impozabile, conform art.108 alin.(1), data obligaţiei fiscale
privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor.
        Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării
facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte (alin.(5) art.108).
        Astfel, la primirea plății pentru livrare pînă la înregistrarea în calitate de plătitor al TVA, data apariției obligației privind TVA la
subiectul impozabil, în conformitate cu art.108 alin.(1) și (5) al Codului fiscal, se consideră data eliberării facturii fiscale sau data predării
mărfurilor, prestării serviciilor, în dependenţă de ce are loc mai înainte.
28.20.11.
Cînd apare scutirea de TVA cu drept de deducere pentru livrările de mărfuri în zonele economice libere, în Portul Internaţional Liber
„Giurgiuleşti” și Aeroportul Internaţional Liber „Mărculeşti” și de pe restul teritoriului republicii?
        În conformitate cu prevederile art.7 alin.(3) al Legii cu privire la zonele economice libere (ZEL) nr.440 din 27.07.2001, art.7 alin.(2)
din Legea cu privire la Portul Internaţional Liber ,,Giurgiuleşti” (PILG) nr. 8-XV din 17.02.2005 și art.4 alin.(2) din Legea cu privire la
Aeroportul Internaţional Liber ,,Mărculeşti” nr.178-XVI din 10.07.2008 pe teritoriul ZEL, PILG și Aeroportul Internațional ,,Mărculești”
se stabilește regimul de declarare obligatorie în vamă a mărfurilor (serviciilor) introduse pe și scoase de pe acest teritoriu. 
        Plasarea mărfurilor în zona economică liberă în PILG și Aeroportul Internațional Liber ,,Mărculești”, luînd în considerație
prevederile alineatelor (31), (2) și (2) al articolelor menționate din legile respective, se realizează doar prin completarea de către rezident a
declarației vamale de import în zona economică liberă, fără obligativitatea furnizorului (vânzătorului) de a completa alte declarații
vamale. 
        De asemenea, conform art.1371 alin.(1) din Codul vamal nr.1149 din 20.07.2000, ca rezultat al finalizării operațiunilor de vămuire cu
mărfuri și mijloace de transport, organul vamal validează declarația vamală depusă, iar mărfurile și mijloacele de transport se consideră
plasate sub destinația vamală solicitată.
         În conformitate cu prevederile art.108 alin.(2) din Codul fiscal, pentru mărfuri, data livrării se consideră data predării (transmiterii)
mărfurilor cumpărătorului (beneficiarului) sau dacă mărfurile sînt transportate, data livrării se consideră data la care începe
transportarea, cu excepţia mărfurilor de export pentru care data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul Republicii
Moldova. 
        Luînd în considerație faptul că livrările în ZEL, PILG și Aeroportul Internațional Liber ,,Mărculești” de pe restul teritoriului
republicii sunt asimilate exportului conform legilor sus menționate, data de aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere, pentru aceste
livrări, survine la data acordării statutului de marfă amplasată în teritoriile respective – data declarației vamale de introducere a
mărfurilor în ZEL, Portul Internaţional Liber ,,Giurgiuleşti” și Aeroportul Internaţional Liber ,,Mărculeşti”. 
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.20.12.
Care este modul de aplicare a TVA la efectuarea livrărilor de mărfuri/servicii, cu utilizarea certificatelor valorice cadou (vouchere cadou)?
        Reieșind din prevederile art.93 p.3) și 4) din Codul fiscal, primirea de către comerciant a plății cu eliberarea certificatelor cadou,
utilizate ulterior în calitate de mijloc de plată la procurarea mărfurilor, serviciilor nu reprezintă livrare de mărfuri/servicii. 
        Totodată, conform art.95 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, obiect impozabil cu TVA constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către
subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova. 
        Astfel, primirea de către comerciant a plății pentru certificatele cadou, utilizate ulterior în calitate de confirmare a plății (integrală
sau parțială), pentru livrarea ulterioară de mărfuri/servicii se califică ca plată efectuată anticipat (în avans). 
        Conform art.108 alin.(5) din Codul fiscal, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării
livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte. 
        Deci, pentru situațiile în care plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, obligația privind TVA apare la data primirii
plăţii în avans, cu ajustarea acesteia, după caz, la momentul efectuării livrării.
28.20.13.
Cînd apare termenul obligaţiei fiscale privind TVA, în cadrul realizării contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil cu plata preţului
în rate?
        Conform art.108 alin.(1) din Codul fiscal, data calculării obligației fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră
data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5)–(8). 
        Potrivit prevederilor art.1191 alin.(1) din Codul civil, atunci cînd, într-o vînzare-cumpărare a bunului imobil cu plata preţului în
rate, obligaţia de plată este garantată cu rezerva dreptului de proprietate (rezerva proprietăţii), cumpărătorul dobîndeşte dreptul de
proprietate la data plăţii ultimei rate din preţ. 
       Totodată potrivit prevederilor art.1192 alin.(1) din Codul civil, în cazul rezervării bunurilor imobile asupra cărora dreptul de
proprietate se dobîndeşte, conform legii, prin înregistrarea într-un registru de publicitate, dreptul de proprietate al cumpărătorului este
înregistrat provizoriu, în timp ce dreptul de proprietate al vînzătorului nu este radiat. 
            În cazul livrării de bunuri imobiliare, potrivit art.108 alin.(3) din Codul fiscal, data livrării se consideră data trecerii bunurilor
imobiliare în proprietatea cumpărătorului la data înscrierii lor în registrul bunurilor imobiliare. 
         Prin urmare, dat fiind faptul că rezerva dreptului de proprietate asupra bunului imobil (rezerva proprietăţii) este o formă de
garantare a achitării prețului în rate, obligația privind calcularea TVA apare la data înregistrării în registru de publicitate a dreptului
provizoriu de proprietate al cumpărătorului

28.21.1.
Cum se apreciază suma deducerii TVA, dacă valorile materiale, serviciile procurate sunt folosite pentru efectuare livrărilor atât impozabile,
cât și scutite de TVA fără drept de deducere?
        Modalitatea de trecere în cont a sumei TVA este reglementat de prevederile art. 102 alin. (4) din Codul fiscal. 
      Suma TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile
materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum şi celor scutite de TVA fără drept de
deducere. 
       Prorata lunară se aproximează, conform regulilor matematice, până la două semne după virgulă şi se determină prin aplicarea
următorului raport: 
         a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără TVA), cu excepţia avansurilor primite, pentru a căror efectuare se
utilizează valorile materiale, serviciile în cauză; 
         b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără TVA) şi a livrărilor scutite de T.V.A. fără drept de deducere, cu
excepţia avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză. 
         Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus şi se aproximează, conform regulilor matematice, pînă la două semne după
virgulă la completarea declaraţiei privind TVA pentru ultima perioadă fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. 
         Diferenţa dintre suma TVA dedusă în perioadele fiscale precedente şi suma TVA determinată drept urmare a aplicării proratei
definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima perioadă fiscală a anului. 
         Se permite spre deducere suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt
utilizate pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere dacă mărimea raportului dintre livrările scutite de TVA fără
drept de deducere şi totalul livrărilor impozabile (fără TVA) şi al livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere este mai mică decît
coeficientul de 0,05.
Arhiva
28.21.2. Care sunt documentele ce permit deducerea sumei TVA, altele decât factura fiscală?

Articolul 102 alin.(10) din Codul fiscal reglementează că subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care
urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:
a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pentru care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA; sau
a1) de documentul de plată care confirmă achitarea T.V.A. la buget pentru procurarea proprietății întreprinderilor declarate în proces de
insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012;
b) de documentul, eliberat de organul vamal, care confirmă achitarea TVA la mărfurile importate;
Subiecții impozabili stipulați la art.94 lit. e), înregistrați ca plătitori ai T.V.A., au dreptul la deducerea sumei T.V.A., achitată la buget,
pentru mărfurile procurate. (art. 102 alin.(11) din Codul fiscal).
Potrivit art.4 alin.(6) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997, subiectul impunerii
cu TVA care se află pe teritoriul Republicii Moldova și care are relații fiscale cu sistemul ei bugetar are dreptul la deducerea sumei TVA
achitate de el pentru mărfurile și serviciile procurate de la persoanele juridice și fizice care se află pe teritoriul Republicii Moldova și care
nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar dacă dispune de documentul de plată ce confirmă achitarea TVA la buget.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de
întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60 din 23.04.2020]
Arhiva
28.21.3.
Are dreptul contribuabilul la deducerea sumei TVA în cazul realizării angro a activelor materiale și va influența la deducerea producția care
nu a fost comercializată?
        Deducerea sumei TVA în cazul dat nu va fi influențată. Potrivit prevederilor art. 102 (1) subiectul subiecților impozabili, înregistrați
în calitate de plătitori ai TVA, li se permite deducerea sumei TVA, pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul
realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.4.
Se permite la deducere suma TVA pentru serviciile de comunicație fără a dispune de factura fiscală?
        Nu, aceasta este o încălcare a art. 102 (10) din Codul fiscal.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.5.
Care este modalitatea deducerii sumei TVA, în cazul în care valoarea în vamă la valorile materiale importate prevalează asupra celei din
factura eliberată de furnizorul nerezident?
        Conform art. 102 alin. (10) lit. b) din Codul fiscal, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitată la mărfurile importate
în baza documentului, eliberat de autoritățile vamale, care confirmă achitarea TVA.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.6.
Se permite la deducere suma TVA achitate pentru valorile materiale și serviciile procurate, care urmează a fi utilizate pentru efectuarea
livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere?
        Potrivit prevederilor art. 102 alin.(2) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale,
serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere nu se deduce și se raportează la
costuri sau la cheltuieli.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.7.
Întrebarea și răspuns se regăsește la nr. 28.21.1.

28.21.8.
Se permite la deducere TVA achitată pentru valorile materiale și serviciile procurate care nu sunt folosite pentru desfășurarea activității de
întreprinzători?
        Deducerea acestor sume nu se va permite, deoarece potrivit prevederilor art. 102 alin.(1) din Codul fiscal, subiecților impozabili,
înregistrați în calitate de plătitori ai TVA, li se permite deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor
plătitori ai TVA, pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru
efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.
        În cazul, însă, în care livrările se efectuează în afara activității de întreprinzător, TVA aferentă procurărilor respective, în temeiul
art.102 alin.(8) din Codul fiscal, nu se deduce și se raportează la costurile sau cheltuielile perioadei.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.9. Înrebarea 28.21.9 se comasează cu 28.21.2

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de
întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60 din 23.04.2020]
Arhiva
28.21.10.
Are dreptul contribuabilul TVA la deducerea TVA pentru procurarea abonamentelor la clubul sportiv pentru angajații săi?
        Deducerea acestor sume nu se permite, deoarece potrivit prevederilor art. 102 (1) din Codul fiscal, subiectului impunerii înregistrat
în calitate de plătitori ai TVA li se permite deducerea sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe
valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.11.
Are dreptul agentul economic de a deduce suma TVA achitată pentru arenda automobilului?
Da, în cazul în care nu contravine prevederilor art. 102 alin. (1) din CF și nu cade sub incidența art. 102 alin. (8) din Codul fiscal.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.12.
În ce moment are dreptul la deducerea TVA agentul economic care importă mărfuri?
        În conformitate cu prevederile lit. b) alin. (10) art. 102 din Codul fiscal, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate
sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale procurate dacă dispune de documentul, eliberat de autoritățile vamale, care confirmă
achitarea TVA la mărfurile importate.
        În conformitate cu norma expusă, apare obligativitatea respectării cumulative a două condiții și anume faptul achitării TVA și faptul
importului de marfă.
        Dat fiind faptul, că în calitate de document ce confirmă faptul importului de mărfuri servește Declarația vamala de import, se
constată că respectarea cumulativă a ambelor condiții a fost asigurată în momentul în care aceasta a fost perfectată.
        Prin urmare, subiectul impozabil are dreptul la deducerea a TVA din ziua perfectării Declarației vamale la import și, respectiv,
achitării TVA specificată în aceasta.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.13.
Se permite deducerea sumei TVA achitate pentru valorile materiale procurate în scop de publicitate (pixuri, calendare cu logotip) pentru
transmiterea acestora la expoziție?
Potrivit prevederilor art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, dacă valorile materiale importate (inclusiv cu titlu gratuit) pentru efectuarea
livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător, atunci TVA aferent achitat urmează de a fi dedusă.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.14.
Are dreptul contribuabilul la deducerea sumei TVA în baza bonurilor fiscale?
Documentele, în baza cărora se permite deducerea TVA sunt enumerate în art.102 alin.(10) CF. Bonurile fiscale printre acestea nu sunt
specificate.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.15.
Când apare dreptul la deducerea TVA la cumpărător , în baza contractelor de lungă durată?
Potrivit prevederilor art. 102 alin.(10) lit. a) din Codul fiscal, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează
a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate când va dispune de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care
a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.16. Cum se va determina data dreptului la deducerea TVA la plătitorul TVA?

Conform art.118 alin.(2) din CF, înscrierea datelor privind procurarea valorilor materiale are loc la data primirii facturii fiscale.
Deducerea sumei TVA se efectuează prin înscrierea sumei respective în declarația privind TVA pentru perioada fiscală în care a fost:
- primită nemijlocit factura fiscală, sau
- efectuată achitarea T.V.A. la buget pentru procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate în conformitate
cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012;
În conformitate cu prevederile art.102 alin.(13) din CF, în cazul în care factura fiscală pentru livrarea mărfurilor, serviciilor este primită
de către cumpărător (beneficiar) subiect impozabil ulterior perioadei fiscale în care aceasta a fost emisă, subiectul impozabil are dreptul la
deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe mărfurile, serviciile utilizate la efectuarea livrărilor impozabile în
procesul desfășurării activității de întreprinzător în perioada fiscală în care factura fiscală respectivă a fost primită de către cumpărător
(beneficiar), fără corectarea declarațiilor privind TVA pentru perioadele fiscale anterioare.
Totodată, menționăm că, potrivit prevederilor art. 102 alin.(10) din Codul fiscal, subiectul impozabil va fi în drept de a deduce TVA
achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:
a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA, sau
a1) de documentul de plată care confirmă achitarea T.V.A. la buget pentru procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de
insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012;
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare 01.01.2020]
       În conformitate cu prevederile art. 102(1) din Codul fiscal, se permite deducerea TVA aferente procurărilor pentru efectuarea
livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.
        Conform art. 93 pct. 6) din Codul fiscal, livrare impozabilă reprezintă livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepția
celor scutite de TVA, fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activității de întreprinzător.
        Prin urmare, ținând cont de faptul că livrarea mărfurilor la export constituie livrarea scutită de TVA cu drept de deducere, suma
TVA aferentă procurărilor de mărfuri, servicii utilizate la efectuarea livrărilor la export, în temeiul art. 102(1) din Codul fiscal, se permite
la deducerea.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.18.
Care este modalitatea de deducere a TVA în baza facturii fiscale primite într-o altă perioadă fiscală, decât data eliberării acesteia?
        Potrivit prevederilor art. 102 alin. (10) lit. a) din Codul fiscal, subiectul impozabil va avea dreptul la deducerea TVA achitate sau care
urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate când va dispune de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate
pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA.         În conformitate cu prevederile art.102 alin.(13) din CF, în cazul în care factura
fiscală pentru livrarea mărfurilor, serviciilor este primită de către cumpărător (beneficiar) subiect impozabil ulterior perioadei fiscale în
care aceasta a fost emisă, subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe mărfurile,
serviciile utilizate la efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător în perioada fiscală în care
factura fiscală respectivă a fost primită de către cumpărător (beneficiar).
        Deducerea sumei TVA se efectuează prin înscrierea sumei respective în declarația privind TVA pentru perioada fiscală în care a fost
primită nemijlocit factura fiscală, fără corectarea declarațiilor privind TVA pentru perioadele fiscale anterioare.         Totodată, ținând
cont de prevederile art. 118 alin. (3) din Codul fiscal, facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile procurate se înregistrează în registru
în ordinea primirii acestora.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.19.
Are dreptul agentul economic la deducerea sumei TVA achitate pentru procurarea mărfurilor, mijloacelor fixe (inclusiv capitale), etc, din
contul resurselor bugetare, sub formă de subvenții și transferuri?
        Dreptul la deducerea sumei TVA este reglementat de art. 102 din Codul fiscal. Referitor la resursele financiare utilizate privind
achiziționarea bunurilor nu sunt restricții.
      [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.20.
Se păstrează oare dreptul la deducerea TVA aferentă bunurilor materiale destinate efectuării livrărilor impozabile, însă care au fost distruse în
urma unui incident (sau au fost sustrase)?
        În conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, subiecților impozabili, înregistrați în calitate de plătitori ai TVA, li se
permite deducerea sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile materiale, serviciile
procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.
        Prin urmare, în cazul în care activele materiale au fost distruse în urma unui incident (sau au fost sustrase), suma TVA, achitată sau
care urmează a fi achitată pe valorile materiale distruse, nu se deduce, deoarece acestea nu se conformă cerinței stabilite la art. 102 alin.
(1) din Codul fiscal, în partea ce ține de utilizarea lor pentru efectuarea livrărilor impozabile.
        Respectiv, în temeiul alineatului (8) al articolului menționat, TVA aferentă valorilor materiale care au fost distruse în urma
incidentului (sau au fost sustrase) și nu au fost antrenate în activitatea de întreprinzător, nu se deduce și se raportează la costurile sau
cheltuielile perioadei.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.21.
Care urmează a fi acţiunile agentului economic în cazul casării datoriei creditoare cu termenul expirat?
        În conformitate cu art.102(1) din Codul fiscal, subiecților impozabili, înregistrați în calitate de plătitori ai TVA li se permite
deducerea sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile materiale, serviciile procurate
pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.
        Ținând cont de faptul că, suma TVA anterior dedusă nu este achitată și nu urmează a fi achitată furnizorului, aceasta urmează a fi
exclusă de la decontări cu bugetul.
        De asemenea, cumpărătorul urmează de a reflecta operațiunea în cauză în Registrul procurărilor în perioada de raportare cu semnul
(-) minus, și, corespunzător, în boxa 16 a Declarației privind TVA.
 
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.22.
Se permite oare achitarea sumei obligațiilor fiscale la alte impozite și taxe din contul sumei soldului deductibil a TVA?
Legislația fiscală nu prevede posibilitatea stingerii obligațiilor din contul soldului TVA atribuit la decontări cu bugetul.
Sumele TVA dedusă, participând la calcul, contribuie doar la micșorarea obligației privind TVA drept urmare a livrărilor impozabile
efectuate pe teritoriul republicii.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.23.
Urmează a fi determinată prorata la momentul efectuării livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere, pentru procurările care au fost
efectuate în anul precedent, sau de până la înregistrarea în calitate de plătitor al TVA?
       Potrivit prevederilor art. 102 alin. (3)-(4) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale,
serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor impozabile și scutite de TVA fără drept de deducere se deduce dacă se
referă la livrările impozabile. 
       Mărimea deducerii sumei TVA se determină lunar prin aplicarea proratei față de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată,
pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum și celor scutite de TVA fără
drept de deducere. 
      Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus și se aproximează, conform regulilor matematice, până la două semne după
virgulă la completarea declarației privind TVA pentru ultima perioadă fiscală a anului și se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. 
        Astfel, prorata se aplică doar față de suma TVA aferentă procurărilor efectuate în anul corespunzător, destinate efectuării livrărilor
atât impozabile cât și scutite de TVA fără drept de deducere, fără a fi prevăzută posibilitatea aplicării acesteia față de procurările
efectuate în anii precedenți, sau față de procurările realizate de până la înregistrarea în calitate de plătitor al TVA. 
      [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare 01.01.2020]
Arhiva
28.21.24.

28.21.25.
Se permite oare deducerea sumei TVA aferente serviciilor și materialelor folosite la întreținerea/reparația curentă a mijlocului fix primit în
locațiune?
        În conformitate cu prevederile art. 102 alin.(1) din Codul fiscal, subiecților impozabili, înregistrați în calitate de plătitori ai TVA, li se
permite deducerea sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile materiale, serviciile
procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător. Astfel, în cazul procurării de către
locatar a mărfurilor, serviciilor pentru întreținerea/reparația mijlocului fix arendat, TVA aferentă acestora se va deduce doar în partea în
care se referă la desfășurarea propriei activități de întreprinzător a locatarului, ținîndu-se cont de prevederile art. 102 alin. (17) din Codul
fiscal.
        Totodată, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (8) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate care nu sunt folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător, nu se deduce și se raportează
la costurile sau cheltuielile perioadei.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.26.
Se iau oare în consideraţie la aprecierea proratei valoarea livrărilor ce nu constituie obiect al impunerii cu TVA ?
        În conformitate cu prevederile art.102 alin. (4) din Codul fiscal, prorata lunară se aproximează, conform regulilor matematice, până
la două semne după virgulă și se determină prin aplicarea următorului raport: 
         a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără TVA), cu excepția avansurilor primite, pentru a căror efectuare se
utilizează valorile materiale, serviciile în cauză; 
         b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără TVA) și a livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere, cu
excepția avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză.
         Astfel, valoarea livrărilor ce nu constituie obiect al impunerii cu TVA nu se iau în considerație la aprecierea proratei.
Arhiva
 28.21.27.
Se permite oare deducerea TVA calculate de autoritățile vamale aferent taxelor pentru proceduri vamale la importul de mărfuri?
        În conformitate cu art.100 alin.(1) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală,
determinată în conformitate cu legislația vamală, precum și impozitele și taxele care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri.
        Totodată, conform art.102 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecților impozabili, înregistrați în calitate de
plătitori ai TVA li se permite deducerea sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile
materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.
        Astfel, ținând cont de faptul că taxa pentru procedurile vamale constituie taxă ce urmează a fi achitată la importul mărfurilor,
valoarea acesteia se include în valoarea impozabilă cu TVA a mărfurilor importate, iar TVA aferentă importului de mărfuri, în temeiul
art.102 alin.(1) din Codul fiscal, se atribuie la decontări cu bugetul.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.28.
Are oare dreptul agentul economic la deducerea sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile
materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile și scutite de TVA cu drept de deducerea în procesul desfășurării activității
de întreprinzător?
        Conform art. 93 pct. 6) din Codul fiscal, livrare impozabilă reprezintă livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepția
celor scutite de TVA, fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activității de întreprinzător.
        În conformitate cu prevederile art.102 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecților impozabili, înregistrați în
calitate de plătitori ai TVA li se permite deducerea sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe
valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.29. .

28.21.30.
Se permite oare deducerea TVA aferente procurărilor de mărfuri de la persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul țării, dar
nu au relații cu sistemul ei bugetar?
        În conformitate cu art. 4 alin.(6) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal, nr. 1417 din 17.12.1997, subiecții
impunerii cu TVA care se află pe teritoriul Republicii Moldova se care au relații fiscale cu sistemul ei bugetar au dreptul la deducerea
TVA achitate de aceștia pentru mărfurile se serviciile procurate de la persoanele juridice și fizice care se află pe teritoriul Republicii
Moldova și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, dacă dispun de documentul de plată ce confirmă achitarea TVA la buget.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.31.
Se păstrează oare dreptul la deducerea TVA aferentă mijloacelor fixe casate care nu au fost uzate la valoarea integră?
        În conformitate cu prevederile art. 102 alin. (8) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile
materiale, serviciile procurate care nu sunt folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător, pe mărfurile procurate care, în
procesul activității de întreprinzător, au fost sustrase sau au constituit deșeuri și perisabilități naturale peste limitele lunare stabilite de
conducător, precum și pe valoarea care nu a fost supusă amortizării mijloacelor fixe casate, nu se deduce și se raportează la costurile sau
cheltuielile perioadei.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.32. .

28.21.33.
28.21.34.

28.21.35.
Are oare dreptul la deducerea TVA, agentul economic nou înregistrat în baza reorganizării?
Potrivit art.204 alin. (1) din Codul civil, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire și absorbție), dezmembrare (divizare și
separare) sau transformare.
În conformitate cu art.185 alin. (1) din Codul fiscal, obligațiile fiscale ale persoanei reorganizate le stinge succesorul ei.
De asemenea, în conformitate cu alin. (3) al articolului menționat, în cazul reorganizării persoanei, drepturile și obligațiile ei trec la
întreprinderea nou-creată.
Astfel, succesorii persoanei reorganizate beneficiază de plenitudinea drepturilor ce rezultă din drepturile transmise în urma reorganizării,
inclusiv și dreptul la deducerea TVA și poartă răspundere deplină pentru obligațiile asumate.
Arhiva
28.21.36.
Se permite deducerea sumelor TVA, calculate suplimentar de organul vamal, pentru importurile de mărfuri realizate într-o perioadă fiscală
precedentă?
        Potrivit prevederilor art.102 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea sumelor TVA achitate sau care urmează a fi achitate pe
valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile. În temeiul alin. (10) lit. b) al articolului menționat, dreptul
la deducerea a TVA, aferent activelor materiale importate se realizează în baza documentului, eliberat de autoritățile vamale, care
confirmă achitarea TVA la mărfurile importate.
        Valoarea impozabilă a mărfurilor importate, în temeiul art. 100 alin. (1) din Codul fiscal, o constituie valoarea lor vamală,
determinată în conformitate cu legislația vamală, precum și impozitele și taxele care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri, cu
excepția TVA.
        În acest sens, în situația în care ulterior operațiunilor de import, are loc revizuirea valorii mărfurilor importate, în baza actelor
constatatoare eliberate de organul vamal și a documentelor ce confirmă achitarea sumelor TVA calculate suplimentar importurilor
anterioare vor fi atribuite la decontări cu bugetul.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.37.
Se permite deducerea TVA aferentă procurărilor destinate efectuării livrărilor scutite de TVA cu drept de deducere?
        În conformitate cu prevederile art. 102 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea TVA aferente procurărilor pentru efectuarea
livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.
        Reieșind din prevederilor art.93 pct.(6) și art.104 din Codul fiscal, livrările scutite de TVA cu drept de deducere se califică drept
livrări impozabile cu TVA.
        Prin urmare, suma TVA aferentă procurărilor destinate efectuării livrărilor scutite de TVA cu drept de deducere se atribuie la
decontări cu bugetul.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.38. Când apare dreptul la deducerea TVA aferentă importului de servicii?

 În conformitate cu prevederile art.102 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea TVA la serviciile importate, procurate de către
subiecții impozabili pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător, pentru sumele TVA
achitate sau care urmează a fi achitate la buget, pentru serviciile menționate, în conformitate cu art.115 din Codul menționat. 
 Potrivit art. 115 alin.(2) lit. b) al CF, fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma T.V.A., care urmează a fi achitată pentru
fiecare perioadă fiscală, cel tîrziu la data stabilită pentru prezentarea declaraţiei pe această perioadă, cu excepţia achitării T.V.A. în buget
pentru serviciile importate, a căror achitare se face la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost importat sau achitat serviciul, în
funcţie de ce a avut loc mai înainte. 
 Prin urmare, dreptul la deducerea a TVA aferent serviciilor de import survine în perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor,
achitarea serviciilor sau achitarea TVA aferentă acestora la buget, în dependență de ce are loc mai înainte. 
 [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de
întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60 din 23.04.2020]
Arhiva
28.21.39.

28.21.40.
Cum se vor reflecta în evidență, sumele TVA aferente procurărilor destinate efectuării livrărilor impozabile, care au avut loc în perioada
fiscală în care se înregistrează doar livrări scutite de TVA fără drept de deducere?
        Conform art.102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecților impozabili înregistrați în calitate de plătitori ai
TVA li se permite deducerea sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile materiale,
serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul
desfășurării activității de întreprinzător.
        Astfel, în cazul în care, contribuabilul, a efectuat procurări de mărfuri și servicii în perioada fiscală în care înregistrează doar livrări
scutite de TVA fără drept de deducere, dar procurările în cauză sunt destinate pentru livrările impozabile care urmează a fi efectuate în
perioadele ulterioare, contribuabilul va avea dreptul la deducerea sumei TVA aferentă acestor procurări.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.41.
Cum se va perfecta Declarația privind TVA pentru ultima perioadă fiscală a anului în cazul în care în diferite perioade fiscale agentul
economic înregistrează: - doar livrări impozabile cu TVA? - doar livrări scutite de TVA fără drept de deducere? - livrări atât impozabile cât și
scutite de TVA fără drept de deducere?
         În cazul în care pe parcursul anului, agentul economic plătitor de TVA, înregistrează în unele perioade fiscale doar livrări
impozabile cu TVA, în altele doar livrări scutite de TVA fără drept de deducere iar în altele atât livrări impozabile cât și scutite de TVA
fără drept de deducere, modalitatea de deducerea a sumelor TVA aferente procurărilor utilizate pentru efectuarea livrărilor în cauză va fi
următoarea: 
        1. În cazul în care într-o anumită perioadă contribuabilul înregistrează doar livrări impozabile sau doar livrări scutite de TVA fără
drept de deducere modul de deducerea a TVA este prevăzut de art.102 alin.(1) și respectiv alin.(2) din Codul fiscal, în dependență de
regimul TVA aplicat la livrările efectuate.
         2. Pe parcursul anului, în perioadele fiscale în care se înregistrează livrări mixte, determinarea sumelor TVA ce urmează a fi deduse
pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor atât impozabile, cât și scutite de TVA fără drept de
deducere se va efectua prin aplicarea proratei, conform modului stabilit în art.102 alin.(4) al Codului fiscal.
         3. La perfectarea Declarației privind TVA pentru ultima perioadă fiscală a anului, sumele TVA aferente valorilor materiale,
serviciilor care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor atât impozabile, cât și scutite de TVA fără drept de deducere, procurate pe
parcursul întregului an, se vor recalcula prin aplicarea proratei definitive care se determină în modul stabilit în art.102 alin.(4) al Codului
fiscal și se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor.
         Diferența dintre suma TVA deduse în perioadele fiscale precedente și suma TVA determinată drept urmare a aplicării proratei
definitive se reflectă în boxa 16 “Ajustarea TVA aferentă procurărilor” a declarației pentru ultima perioadă fiscală a anului.
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.42.
Se permite oare deducerea sumei TVA aferentă valorii hranei acordate angajaților, menționate în art. 24 alin. (19) din Codul fiscal?
        Articolul 99 alin. (2) din Codul fiscal stabilește că mărfurile, serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfășurarea activității
sale de întreprinzător, mărfurile de producție proprie care ulterior sânt transmise fără plată angajaților subiectului impozabil, serviciile
prestate fără plată angajaților subiectului impozabil, cu excepția celor prevăzute la art.24 alin.(19) din Codul menționat, se consideră
livrare impozabilă. În art.24 alin.(19) din Codul fiscal sunt menționate transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului,
cheltuielile aferente cărora sunt suportate și determinate de angajator.
        Astfel, serviciile menționate la art.24 alin.(19) din Codul fiscal, nu se consideră livrare impozabilă.
        Conform art.102 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecților impozabili, înregistrați în calitate de plătitori ai
TVA li se permite deducerea sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile materiale,
serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.
        Prin urmare, în contextul în care cheltuielile aferente procurărilor legate de asigurarea cu hrană a angajaților sunt suportate și
determinate în scopul asigurării desfășurării activității de întreprinzător, sumele TVA aferente, se vor deduce în conformitate cu
prevederile art.102 al Codului fiscal.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.43.
(modificarea Bazei generalizate a practicii fiscale prin comasarea cu întrebarea nr. 28.21.33)

28.21.44. .

28.21.45.
Dacă perioada fiscală a semnării facturii fiscale electronice pe suport de hârtie diferă de perioada fiscală în care aceasta a fost semnată în
formă electronică în ce perioadă survine dreptul la deducerea TVA la cumpărător?
        În conformitate cu pct.30 din Ordinul IFPS nr.562 din 04.04.2014, pentru facturile/facturile fiscale generate în sistemul “e-Factura”,
cu ciclul de viață integral electronic, ce presupune transmiterea în mod electronic a acestora pentru aplicarea semnăturii digitale de către
“Cumpărător”, data primirii acestora de către “Cumpărător” o constituie data aplicării de către acesta a primei semnături digitale sau
electronice de autentificare – moment ce determină și apariția dreptului la deducerea TVA aferente facturii fiscale în conformitate cu
art.102 alin.(10) din Codul fiscal.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
 Arhiva
28.21.46.
În baza cărui document se realizează de către cumpărător dreptul la deducerea TVA la procurarea bunurilor gajate?
        Conform art.102 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecților impozabili, înregistrați în calitate de plătitori ai
TVA, li se permite deducerea sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile materiale,
serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul
desfășurării activității de întreprinzător.
         Astfel, potrivit prevederilor art.102 alin.(10) lit. a) din Codul fiscal, subiectul impozabil are dreptul la deducerea a TVA achitate sau
care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune de factura fiscală la valorile materiale, serviciile
procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA. 
       [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare 01.01.2020]
Arhiva
28.21.47. .

28.21.48.
Are oare cumpărătorul dreptul la deducerea TVA aferentă importului de marfă pentru care termenul de prescripție a datoriei față de furnizor a
expirat?
        Conform pct.39 spct.2) din Standardul Național de Contabilitate „Capital propriu și datorii” aprobat prin Ordinul Ministerului
Finanțelor nr.118 din 6 august 2013, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2014, decontarea datoriilor se efectuează la privarea creditorului
de drepturile sale, inclusiv la expirarea termenului de prescripție a datoriilor.
        Potrivit art.102 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecților impozabili, înregistrați în calitate de plătitori ai
TVA, li se permite deducerea a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile materiale,
serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul
desfășurării activității de întreprinzător.
        Prevederile art.101 alin.(7) din Codul fiscal, stabilesc că persoanele juridice și fizice care importă mărfuri pentru desfășurarea
activității de întreprinzător achită TVA până la sau în momentul prezentării declarației vamale, adică până la momentul introducerii
mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova.
        Totodată, conform art.102 alin.(10) lit. b) și c) din Codul fiscal, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate sau care
urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune de documentul, eliberat de autoritățile vamale, care confirmă
achitarea TVA la mărfurile importate sau de documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate.

        Astfel, în cazul în care cumpărătorul a achitat suma TVA aferentă valorii mărfurilor importate pentru care termenul de prescripție a
datoriei dată de furnizor a expirat, acesta are dreptul la deducerea sumei TVA achitată dacă dispune de documentul eliberat de
autoritățile vamale, care confirmă achitarea TVA la mărfurile importate.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.49.
Va avea importatorul dreptul la deducerea TVA aferentă activelor materiale importate cu scutire în scopul introducerii acestora în capitalul
statutar(social) al acestuia, în cazul în care pentru activele materiale respective au fost stabilite drepturi de import și achitat TVA din motivul
comercializării acestora până la expirarea termenului de 3 ani?
Conform art.102 alin. (10) lit. b) din Codul fiscal, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi
achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune de documentul, eliberat de autoritățile vamale, care confirmă achitarea
TVA la mărfurile importate.
Astfel, potrivit prevederilor art. 103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal, mijloacele fixe care au beneficiat de facilitatea fiscală respectivă nu
pot fi înstrăinate, transmise în folosință sau posesie (exceptând locațiunea bunurilor imobile), atât integral, cît şi părţile componente ale
acestora, pe parcursul a 3 ani de la data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii fiscale, cu excepţia cazului în care
aceste mijloace fixe sînt exportate, dacă anterior au fost importate şi nu au suferit modificări în afara amortizării normale.
În cazul în care aceste mijloace fixe se înstrăinează, se transmit în folosinţă sau posesie, atît integral, cît şi părţile componente ale acestora,
pînă la expirarea a 3 ani, TVA se calculează şi se achită de către persoana juridică în al cărei capital statutar (social) a fost introdus
mijlocul fix, pornind de la valoarea indicată în factura fiscală eliberată în momentul beneficierii de facilitatea fiscală respectivă, în cazul
livrării de mijloace fixe, sau de la valoarea în vamă la momentul depunerii declaraţiei vamale, în cazul importului acestora.
Persoana juridică în al cărei capital statutar (social) a fost introdus mijlocul fix nu are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată pentru
mijlocul fix înstrăinat, și este obligată să prezinte declarația privind TVA.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de
întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60 din 23.04.2020]
 Arhiva
28.21.50.
Se atribuie la deduceri sumele TVA aferente pieselor de schimb pentru utilajul funcțional al întreprinderii, în cazul în care, prin Ordinul
întreprinderii, pentru piesele de schimb au fost stabilite norme de ieșire din uz (pierdere a calității de consum)?
        Potrivit prevederilor art.24 alin.(13) din Codul fiscal nr.1163-ХШ din 24.04.1997, deducerea reziduurilor, deșeurilor și perisabilității
naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor.
        Totodată, în condițiile art.1 și art.10 alin.(3) din Legea privind deșeurile de producție și menajere nr.1347 din 09.10.1997, Ordinului
MF nr.60 din 29.05.2012 și pct.6 din Ordinul MF nr.118 din 06.08.2013, piesele de schimb nu pot fi calificate în procesul de producție
drept deșeuri, rebuturi sau perisabilitate naturală în scopul aplicării art.24 alin.(13) din Codul fiscal, deoarece acestea reprezintă
materiale consumabile utilizate în procesul de producție și/sau de prestări servicii şi pierderile aferent acestora urmează a fi incluse în
cheltuielile agentului economic conform principiilor general stabilite.
        Conform art.102 alin.(8) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile
procurate care nu sunt folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător, pe mărfurile procurate care, în procesul activității de
întreprinzător, au fost sustrase sau au constituit deșeuri și perisabilități naturale peste limitele lunare stabilite de conducător, precum și pe
valoarea care nu a fost supusă amortizării mijloacelor fixe casate, nu se deduce și se raportează la costurile sau cheltuielile perioadei.
        Astfel, prevederile art.102 alin.(8) din Codul fiscal nu reglementează expres referința la valorile materiale sub formă de deșeuri,
rebuturi sau perisabilitate naturală și, respectiv, prevederile în cauză pot fi aplicate pentru valorile materiale sub formă de materiale
consumabile utilizate în procesul de producție și/sau de prestări servicii.
        Ținând cont de cele expuse și dat fiind faptul că, pierderile de stocuri constituie pierderi de producție, în contextul prevederilor
art.102 alin.(8) din Codul fiscal, suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale (piesele de schimb) utilizate doar
în procesul de producție și care au constituit pierderi în limitele normative stabilite urmează a fi dedusă, iar cea aferentă valorilor
materiale care au constituit pierderi supranormativ, fiind considerate ca și bunuri neutilizate în activitatea de întreprinzător, se
raportează la consumurile sau cheltuielile perioadei.
        Suplimentar, în cazul lipsei valorilor materiale care nu constituie pierderi de producție înregistrate în procesul de fabricație a
produselor, suma TVA aferentă procurărilor valorilor materiale respective, dedusă în conformitate cu prevederile art.102 alin.(l) din
Codul fiscal, se raportează integral la cheltuielile perioadei.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.51.
Se permite deducerea sumei TVA achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru
efectuarea livrărilor ce nu constituie obiecte impozabile cu TVA?
     Potrivit prevederilor art. 102 alin. (5) din Codul fiscal, deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile
materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu constituie obiecte impozabile cu TVA în conformitate cu
art.95 alin.(2) lit. c), d), f) şi g) se efectuează similar livrărilor impozabile. 
    Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea
livrărilor ce nu constituie obiecte impozabile cu TVA în conformitate cu art.95 alin.(2) lit. a) și b) nu se deduce și se raportează la costuri
sau la cheltuieli. 
    [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare 01.01.2020]
Arhiva
28.21.52.
Se păstrează dreptul la deducerea sumei TVA subiectului impozabil pe valorile materiale, serviciile procurate în cazul modificării regimului
fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfășurării activității de întreprinzător din impozabil în scutit de TVA fără drept de
deducere?
        Potrivit prevederilor art. 102 alin. (6) din Codul fiscal, sumele TVA deduse de subiectul impozabil pe mărfurile, serviciile procurate
se exclud din deducere și se raportează la costuri sau la cheltuieli în cazul modificării regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor,
serviciilor în procesul desfășurării activității de întreprinzător din impozabil în scutit de TVA fără drept de deducere sau în cazul
schimbării destinației utilizării mărfurilor pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere în locul livrărilor
impozabile.
        Din deducere se exclud sumele TVA în mărimea atribuită anterior la deducere pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru
mijloacele fixe și imobilizările necorporale supuse amortizării – în mărimea sumei TVA aferente valorii contabile, fără a lua în
considerare valoarea reevaluată.
        Sumele TVA care se exclud din deducere în conformitate cu prezentul alineat se raportează la costuri sau la cheltuieli. Raportarea
sumelor TVA la costuri sau la cheltuieli în cazul modificării regimului fiscal se efectuează în perioada fiscală în care a avut loc modificarea
regimului fiscal din livrare impozabilă în livrare scutită de TVA fără drept de deducere.
        Raportarea sumelor TVA la costuri sau la cheltuieli în cazul schimbării destinației utilizării mărfurilor se efectuează la momentul
utilizării mărfurilor în calitate de materie primă, materiale sau mijloc fix pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA fără drept de
deducere în locul livrărilor impozabile.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.53.
Când are loc ajustarea sumelor TVA pentru valorile materiale procurate atribuite anterior la deducere, pentru stocurile de mărfuri rămase în
cazul în care conform legislației a fost modificat regimul fiscal din impozabil în scutit de TVA fără drept de deducere?
        Conform art.102 alin. (6) din Codul fiscal, sumele T.V.A. deduse de subiectul impozabil pe mărfurile, serviciile procurate se exclud
din deducere şi se raportează la costuri sau la cheltuieli în cazul modificării regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în
procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A. fără drept de deducere. 
        Din deducere se exclud sumele T.V.A. în mărimea atribuită anterior la deducere pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru
mijloacele fixe şi imobilizările necorporale supuse amortizării – în mărimea sumei T.V.A. aferente valorii contabile, fără a lua în
considerare valoarea reevaluată. 
        Sumele T.V.A. care se exclud din deducere în conformitate cu prezentul alineat se raportează la costuri sau la cheltuieli. 
        Raportarea sumelor T.V.A. la costuri sau la cheltuieli în cazul modificării regimului fiscal se efectuează în perioada fiscală în care a
avut loc modificarea regimului fiscal din livrare impozabilă în livrare scutită de T.V.A. fără drept de deducere.
Arhiva
28.21.54.
Când are loc ajustarea sumelor TVA pentru valorile materiale procurate raportate anterior la costuri sau la cheltuieli, pentru stocurile de
mărfuri rămase în cazul în care conform legislației a fost modificat regimul fiscal din scutit de TVA fără drept de deducere în impozabil?
        Conform art.102 alin.(7) din Codul fiscal, sumele TVA raportate la costuri sau la cheltuieli pe mărfurile, serviciile procurate se deduc
în cazul modificării regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfășurării activității de întreprinzător din scutit
de TVA fără drept de deducere în impozabil. 
        Se deduc sumele TVA în mărimea atribuită anterior la costuri sau la cheltuieli pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru
mijloacele fixe și imobilizările necorporale supuse amortizării – în mărimea sumei TVA aferente valorii contabile, fără a lua în
considerare valoarea reevaluată. 
        Deducerea sumelor TVA în cazul modificării regimului fiscal se efectuează în perioada fiscală în care a avut loc modificarea
regimului fiscal din livrare scutită de TVA fără drept de deducere în livrare impozabilă.
Arhiva
28.21.55.
În ce perioadă fiscală cumpărătorul are dreptul la deducerea sumelor TVA pentru energie electrică, energie termică, gaz natural, servicii de
telefonie, servicii comunale?
        În conformitate cu art.102 alin.(12) din Codul fiscal, în cazul în care factura fiscală pentru serviciile a căror livrare se realizează
regulat, pe o perioadă de 6 luni calendaristice consecutive, precum și pentru energie electrică, energie termică, gaz natural, servicii publice
de telefonie fixă și mobilă, servicii comunale, este primită de către cumpărător (beneficiar) până la data de 10 inclusiv a lunii următoare
celei în care a avut loc livrarea documentată prin factura fiscală respectivă, subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA,
achitată sau care urmează a fi achitată, pe serviciile, mărfurile menționate utilizate la efectuarea livrărilor impozabile în procesul
desfășurării activității de întreprinzător în luna în care a avut loc livrarea acestora.
        Astfel, dacă factura fiscală este primită până la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea, atunci suma
TVA inclusă în factură poate fi dedusă în perioada în care a avut loc livrarea. Spre exemplu, dacă factura fiscală se eliberează pentru
livrarea efectuată pe 30 ianuarie și este primită de cumpărător pe data de 8 februarie, atunci contribuabilul are dreptul la deducerea a
sumelor TVA pentru luna ianuarie.
        În cazul în care, factura fiscală este primită după data de 10 a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea, atunci sumele TVA
indicate în factura respectivă vor fi deduse în luna în care a fost primită factura. Spre exemplu, dacă factura fiscală se eliberează pentru
livrarea efectuată pe 30 ianuarie și este primită de cumpărător pe 17 februarie, atunci dreptul la deducerea sumelor TVA contribuabil îl
are în luna februarie.
        Totodată, conform art. 102 alin. (13) din Codul fiscal, în cazul în care factura fiscală pentru livrarea mărfurilor, serviciilor este
primită de către cumpărător (beneficiar) subiect impozabil ulterior perioadei fiscale în care aceasta a fost emisă, subiectul impozabil are
dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe mărfurile, serviciile utilizate la efectuarea livrărilor
impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător în perioada fiscală în care factura fiscală respectivă a fost primită de către
cumpărător (beneficiar).
        Deducerea sumei TVA se efectuează prin înscrierea sumei respective în declarația privind TVA pentru perioada fiscală în care a fost
primită nemijlocit factura fiscală, fără corectarea declarațiilor privind TVA pentru perioadele fiscale anterioare.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
 28.21.56.
Se va permite deducerea TVA aferentă procurărilor în cadrul realizării unui proiect de asistenta tehnică sau investițional (grant), derulat pe
teritoriul Republicii Moldova, care parțial este finanțat din contul împrumutului (grantului), iar parțial din alte mijloace financiare?
        În conformitate cu prevederile art.102 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea TVA aferente procurărilor pentru efectuarea
livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător. Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul
și/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistență tehnică, realizate pe teritoriul Republicii
Moldova de către organizațiile internaționale și țările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și proiectelor de asistență
investițională, finanțate din contul împrumuturilor și granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanție de stat, din contul
împrumuturilor acordate de organismele financiare internaționale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), precum și din contul
granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget, se scutesc de TVA cu drept de deducere.
        Totodată, conform explicațiilor oferite de către Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova prin
scrisoarea CEB nr.486 din 23 septembrie 2016, dacă în baza acordurilor/tratatelor corespunzătoare este stabilită expres condiția
contribuției beneficiarului cu sursele sale proprii sau credite, etc., în scopul realizării proiectului de asistență tehnică sau investițională
inclus în lista proiectelor de asistență tehnică și investițională, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.246 din 8 aprilie 2010, scutirea de
TVA cu drept de deducere se va aplica pentru valoarea totală a livrărilor de mărfuri și servicii destinate realizării proiectelor menționate.
        Astfel, la livrarea de mărfuri, servicii efectuată în cadrul unui proiect de asistență tehnică sau investițional (grant), derulat pe
teritoriul Republicii Moldova care parțial este finanțat din contul împrumutului (grantului), iar parțial din alte mijloace financiare,
scutirea de TVA cu drept de deducere se va aplica pentru valoarea totală a livrărilor de mărfuri și servicii destinate realizării acestor
proiecte.
        Prin urmare, suma TVA aferentă procurărilor de mărfuri, servicii utilizate la efectuarea livrărilor scutite de TVA cu drept de
deducere, se permite la deducerea, dacă acestea sunt folosite nemijlocit în procesul desfășurării activității de întreprinzător, indiferent din
ce surse este achitată.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.21.57.
Cum se aproximează mărimea proratei la determinarea ponderii livrărilor impozabile (inclusiv cele scutite de TVA cu drept de deducere) în
raport cu valoarea totală a livrărilor?
Conform art.102 alin.(4) din Codul fiscal mărimea deducerii sumei TVA se determină lunar prin aplicarea proratei față de suma TVA,
achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt utilizate pentru efectuarea livrărilor
impozabile, precum şi celor scutite de TVA fără drept de deducere. Prorata lunară se aproximează, conform regulilor matematice, pînă la
două semne după virgulă şi se determină prin aplicarea următorului raport:
a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără TVA), cu excepția avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează
valorile materiale, serviciile în cauză;
b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără TVA) şi a livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere, cu excepția
avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză.
Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus în baza indicatorilor anuali ai livrărilor și se aproximează, conform regulilor
matematice până la două semne după virgulă.
Spre exemplu, în cazul în care rezultatul proratei este egal cu 0,936..., atunci această cifră se aproximează pînă la 0,94.
 [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de
întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60 din 23.04.2020]
Arhiva
28.21.58.
Cînd apare obligația de excludere de la deducere a TVA sau dreptul la deducere a TVA, în cazul schimbării destinației utilizării mărfurilor
pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere în locul livrărilor impozabile sau invers, în condițiile în care mărfurile,
destinația cărora se modifică, nu se utilizează în calitate de materie primă, materiale sau mijloc fix, ci se livrează de către furnizor în calitate de
marfă?
        Conform art.102 alin.(6) din Codul fiscal, raportarea sumelor TVA la costuri sau la cheltuieli, în cazul schimbării destinaţiei utilizării
mărfurilor se efectuează la momentul utilizării mărfurilor în calitate de materie primă, materiale sau mijloc fix pentru efectuarea
livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere în locul livrărilor impozabile. 
        În același sens, conform art. 102 alin. (7) din Codul fiscal, deducerea sumelor TVA, în cazul schimbării destinaţiei utilizării
mărfurilor, se efectuează la momentul utilizării mărfurilor în calitate de materie primă, materiale sau mijloc fix pentru efectuarea
livrărilor impozabile în locul livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere. 
        Potrivit art. 93 p.2) din Codul fiscal, marfă reprezintă rezultat al muncii sub formă de articole, mărfuri de larg consum şi produse cu
destinaţie tehnico-economică, clădiri, construcţii şi alte bunuri imobiliare. 
        Astfel, schimbarea destinației utilizării mărfurilor din livrare impozabilă în livrare scutită de TVA fără drept de deducere și invers,
determină necesitatea excluderii de la deducere sau, după caz, necesitatea deducerii TVA, care se efectuează la momentul utilizării
mărfurilor, destinația cărora se modifică, în calitate de materie primă, materiale sau mijloc fix. 
        Pentru mărfurile, destinația cărora se modifică fără utilizarea lor în calitate de materie primă, materiale sau mijloace fixe, excluderea
de la deducere a TVA sau deducerea acesteia se efectuează la momentul efectuării livrării lor, în conformitate cu prevederile art.102 alin.
(1) și alin.(2) din Codul fiscal, care stabilesc dreptul la deducerea sumei TVA sau obligația de atribuire la costuri sau la cheltuieli a sumei
TVA aferente procurărilor destinate efectuării livrărilor corespunzătoare.
28.21.59.
Se va permite deducerea TVA în baza facturii fiscale eliberate la momentul încasării plății în avans pentru serviciile ce urmează a fi prestate
în cadrul unui contract de antrepriză în construcții?

Potrivit prevederilor alineatelor (1), (10), (14) ale art.102 din Codul fiscal, subiecților impozabili, înregistrați în calitate de plătitori ai
TVA, li se permite deducerea sumei TVA pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de
comision) dacă acestea sunt destinate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător și dacă
ei dispun de factura fiscală.
Totodată, în conformitate cu art.117 alin.(1) din Codul fiscal, factura fiscală se va elibera la momentul apariţiei obligaţiei fiscale stabilit
prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de Codul fiscal.
Pornind de la prevederile art.108 alin.(8) din Codul fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie 2018, procurarea serviciilor în cadrul contractului de
antrepriză în construcții este documentată prin întocmirea actelor care confirmă acordarea de facto a serviciilor cu eliberarea
concomitentă a facturii fiscale de către furnizor.
Totodată, la încasarea plății în avans factura fiscală se eliberează doar în cazurile stipulate în art.1171 alin.(9) din Codul fiscal.
Astfel, în cadrul contractului de antrepriză în construcții deducerea sumei TVA se va realiza în baza facturii fiscale eliberate conform
art.117 alin.(1) și art.108 alin.(8) din Codul fiscal.
28.21.60.
Survine la subiectul impozabil obligația de ajustare a TVA la casarea mijloacelor fixe procurate în condiția în care la momentul procurării
acestora, nu s-a atribuit TVA la deducere?

        Potrivit prevederilor art. 102 alin.(8) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale,
serviciile procurate care nu sunt folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător, pe mărfurile procurate care, în procesul
activității de întreprinzător, au fost sustrase sau au constituit deșeuri și perisabilități naturale peste limitele lunare stabilite de conducător,
precum și pe valoarea care nu a fost supusă amortizării mijloacelor fixe casate, nu se deduce și se raportează la costurile sau cheltuielile
perioadei.
        În conformitate cu prevederile art. 102 alin.(l) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecților impozabili, înregistrați în
calitate de plătitori ai TVA, li se permite deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA, pe
valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor
impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.
        Astfel, obligația de ajustare a TVA la casarea mijloacelor fixe procurate survine în condiția în care anterior a avut loc atribuirea la
deducere a TVA în baza art.102 alin.(l) din Codul fiscal.
28.21.61.
Cum se va deduce TVA aferentă procurării acumulatorului și anvelopelor destinate echipării autoturismului folosit în cadrul desfășurării
activității de întreprinzător, ulterior vândut în regim scutit de TVA fără drept de deducere ?
        În conformitate cu pct.6 subpct.2) din SNC “Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 6 august 2013 privind
aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate, anvelopele şi acumulatoarele procurate separat de mijloacele de transport reprezintă
materiale consumabile utilizate în procesul de producție și/sau de prestări servicii. 
         Concomitent, conform prevederilor Ordinului Ministerului Finanțelor nr.87 din 23 decembrie 2004 cu privire la modul de
contabilizare a cheltuielilor aferente schimbului anvelopelor, acumulatoarelor la mijloacele de transport, aplicabile tuturor mijloacelor de
transport utilizate în activitatea de întreprinzător indiferent de faptul dacă aceste mijloace sînt sau nu incluse în bilanţul întreprinderii,
valoarea anvelopelor procurate separat de mijloacele de transport se va repartiza la consumuri şi/sau cheltuieli în conformitate cu
kilometrajul parcurs efectiv, iar valoarea acumulatoarelor se va repartiza la consumuri şi/sau cheltuieli conform perioadei de funcţionare
stabilită în documentaţia tehnică. 
         Ținând cont de prevederile art.102 alin.(2) din Codul fiscal, sumele TVA aferente acumulatorului și anvelopelor cu care s-a echipat
autoturismul destinat efectuării livrării scutite de TVA fără drept de deducere, nu se deduc și se raportează la costuri sau la cheltuieli. 
         Totodată, în conformitate cu art.102 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi în
calitate de plătitori ai TVA, li se permite deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA, pe
valorile materiale, procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. 
         Astfel, dacă autoturismul care a fost echipat cu anvelope și acumulator, procurate separat, a fost utilizat pentru efectuarea livrărilor
impozabile cu TVA, subiectul impozabil își poate exercita dreptul la trecerea în cont a TVA aferentă lor. 
        Totodată, la înstrăinarea autoturismului scutit de TVA fără drept de deducere care este echipat cu anvelope și acumulator procurate
separat, dat fiind faptul că la momentul înstrăinării o parte din costul anvelopelor, acumulatoarelor instalate pe autoturismul folosit în
activitatea de întreprinzător a fost repartizată la consumuri şi/sau cheltuieli, în condițiile acțiunii prevederilor art.102 alin.(6) din Codul
fiscal, la momentul vânzării autoturismului se va exclude de la deducere TVA aferentă mărimii valorii neamortizate a anvelopelor,
acumulatoarelor.
28.21.62.
Se va permite deducerea TVA aferentă procurărilor legate de amenajarea teritoriului?
        Potrivit art.102 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai
TVA, li se permite deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA, pe valorile materiale,
serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul
desfăşurării activităţii de întreprinzător. 
         Totodată, în condițiile prevederilor alin.(8) al aceluiași articol, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile
materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, nu se deduce şi se raportează la
costurile sau cheltuielile perioadei. 
         Reieșind din cele expuse, dacă cheltuielile aferente procurărilor legate de amenajarea teritoriului sînt determinate în scopul
asigurării activității de întreprinzător, sumele TVA aferente acestor procurări, se vor deduce în condițiile stabilite la art.102 din Codul
fiscal.
28.21.63. Cînd cumpărătorul de bunuri imobiliare poate exercita dreptul la deducere a TVA aferent procurării de bun imobil în cazul în care
dreptul de proprietate în registrul bunurilor imobile a fost înregistrat ulterior emiterii facturii fiscale de către furnizor ?
        Potrivit prevederilor art.102 alin.(10) din Codul fiscal , subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei T.V.A., achitată sau care
urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate
pentru care a fost achitată ori urmează a fi achitată T.V.A. 
        Astfel, subiectul impozabil cumpărător își poate exercita dreptul la deducerea TVA în perioada în care a primit factura fiscală de la
furnizor pe faptul procurării bunului imobil.
28.21.64. Înrebarea 28.21.64 se comasează cu 28.21.38

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de
întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60 din 23.04.2020]
Arhiva
28.21.65. Înrebarea 28.21.65 se comasează cu 28.21.38

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de
întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60 din 23.04.2020]
Arhiva
28.21.66.
Întreprindere agricolă din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a fost nevoită să reînsemințeze suprafețele însămânțate anterior,
survine necesitatea excluderii de la deduceri suma TVA, pentru procurările aferente însămînțării inițiale?
Potrivit art.102 alin.(1) din CF, în cazul achitării T.V.A. la buget, subiecților impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A., li se
permite deducerea sumei T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A., pe valorile materiale, serviciile
procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul
desfăşurării activităţii de întreprinzător.
Astfel, în cazul în care destinația procurărilor constă în desfășurarea activității ce constă în efectuarea livrărilor impozabile, subiectul este
în drept să deducă TVA aferentă procurărilor în cauză.
Este de menționat, că excluderea de la deduceri a sumelor TVA, care au fost deduse la momentul procurării în conformitate cu art.102
alin.(1) din CF, se stabilește pentru cazurile expres specificate în art.102 din CF și anume:
-în cazul necesității excluderii TVA de la deducere ca urmare a aplicării proratei definitive, în conformitate cu art.102 alin.(4) din CF;
-în cazul modificării regimului fiscal și schimbării destinației din impozabile în scutite de TVA fără drept de deducere, în conformitate cu
art.102 alin.(6) din CF;
-în cazul în care valorile materiale, serviciile procurate nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, mărfurile
procurate, în procesul activităţii de întreprinzător, au fost sustrase sau au constituit deşeuri şi perisabilităţi naturale peste limitele lunare
stabilite de conducător, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă amortizării mijloacelor fixe casate, în conformitate cu art.102 alin.(8)
din CF.
Astfel, în condițiile păstrării destinației inițiale a procurărilor, TVA aferentă cărora a fost dedusă în conformitate cu art.102 alin.(1) din
CF, excluderea de la deducere a TVA se stabilește doar în cazurile expuse mai sus.
Prin urmare, se păstrează dreptul la deducere a sumelor TVA pe procurările care au fost utilizate în activitatea de întreprinzător conform
destinației inițiale a acestora la momentul procurării, pentru procurările aferente însămînțării inițiale, chiar dacă în rezultat nu au fost
primite mărfuri pasibile livrării

28.22.1.
 Se va permite restituirea TVA din buget, dacă achitarea pentru mărfurile (serviciile) procurate a fost efectuată prin barter?
        Da. Cu condiția respectării celorlalte cerințe stabilite de modalitatea de restituire a TVA.
Arhiva
28.22.2. Are dreptul persoana la restituirea TVA, în cazul în care a fost anulată înregistrarea în calitatea de contribuabil al TVA a furnizorului ?
În cazul în care la momentul procurării furnizorul deţinea statutul de plătitor TVA, atunci suma TVA aferentă acestei procurări participă
la aprecierea sumei TVA spre restituire, cu condiţia respectării celorlalte cerinţe stabilite de modalitatea de restituire a TVA.
28.22.3. Are dreptul contribuabilul TVA nou înregistrat, la restituirea TVA în decursul primelor 12 luni ?
Prevederile legislaţiei în vigoare nu conţin careva restrictii în partea ce ţine de termenul de deţinere a statutului de plătitor TVA la
aprecierea dreptului la restituirea TVA.
28.22.4.
Contribuabilul TVA va avea dreptul la restituirea TVA, dacă factura fiscală este primită de la o persoană, iar achitarea este efectuată de alta
în baza contractului de cesionare a datoriei?
        Da, cu condiția respectării celorlalte cerințe stabilite de modalitatea de restituire a TVA.
Arhiva
28.22.5. Are dreptul Trezoreria de Stat de a nu restitui contribuabilului suma TVA spre restituire, confirmată prin decizia organului fiscal?
Potrivit pct. 24 din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adaugată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 93 din 01.02.2013
Trezoreria Centrală, după primirea documentelor de plată cu privire la restituirea sumelor TVA, asigură executarea lor.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Hotărîrii Guvernului  cu privire la aprobarea Regulamentului privind
restituirea taxei pe valoarea adăugată nr. 93 din 2013 (publicată în Monitorul Oficial nr. 27-30/140 din 08.02.2013), în vigoare de la data
publicării.]
Arhiva
28.22.6. Se permite ca suma restituirii TVA să fie îndreptată la stingerea obligaţiilor fiscale?
        Potrivit prevederilor art. 101 alin. (8) din Codul fiscal, restituirea TVA se efectuează numai subiectului impozabil care dispune de
decizie de restituire a TVA în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului
impozabil, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al subiectului impozabil
respectiv.
        Se interzice restituirea TVA în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil care dispune de decizie de restituire a
TVA, inclusiv persoanelor juridice şi fizice cesionari.
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul art.101 alin. (8) din Codul fiscal].
Arhiva
28.22.7.
Este necesar aplicarea ştampilelor organelor vamale ale statelor limitrofe pe formularul CMR, pentru a putea beneficia de restituirea TVA?
Potrivit prevederilor pct. 32 subpct. 4) din Regulamentul privind restituirea TVA, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 93 din
01.02.2013, la efectuarea controlului fiscal privind restituirea TVA aferent serviciilor de transport şi expediţie internaţională de mărfuri,
la solicitarea funcţionarilor fiscali urmează să depună: contractul sau comanda sau copiile lor privind prestarea serviciului de transport
sau expediţie, dacă ele sunt încheiate, documentele de plata ce confirma achitările pentru serviciile prestate, factura de transport
internaţional auto – CMR (expeditorul prezintă CMR în copie), cu înscrierea sosirii mărfurilor la locul de destinaţie şi prezenţa
stampilelor organului vamal al Republicii Moldova, cu excepţia cazurilor cînd transportul se efectuează fară trecerea frontierei ţării.
Prin urmare, pe formularul CMR  nu este necesară aplicarea ştampilelor organelor vamale ale statelor limitrofe.

 [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Hotărîrii Guvernului  cu privire la aprobarea Regulamentului privind
restituirea taxei pe valoarea adăugată nr. 93 din 2013 (publicată în Monitorul Oficial nr. 27-30/140 din 08.02.2013), în vigoare de la data
publicării.]

Arhiva
28.22.8.
Se permite restituirea TVA în baza art. 101 1 din Codul fiscal, la investiţiile (cheltuielile) capitale în active biologice imobilizate inclusiv şi
cele imature?

        Restituirea TVA la investiţii capitale este reglementată de art.1011 din Codul fiscal şi Regulamentul privind restituirea TVA, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.93 din 01.02.2013.
         Potrivit art. 93 pct. 18) din Codul fiscal, investiţiile (cheltuielile) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul
economic în legătură cu crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de
producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea
valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.
        În conformitate cu prevederile art.4 din S.N.C. ,, Imobilizări Necorporale şi Corporale” aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor
nr.118 din 06.08.2013 privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate, imobilizări corporale sunt imobilizări sub formă de
mijloace fixe, terenuri, imobilizări corporale în curs de execuţie şi resurse minerale.
        Conform prevederilor pct.13 subpct.1) din S.N.C. ,,Particularitățile contabilității în agricultură”, active biologice imobilizate sunt
activele biologice mature care asigură obţinerea multiplă a produselor agricole şi/sau a activelor biologice adiționale pe parcursul unei
perioade ce depășește un an (de exemplu, viile, livezile, plantaţiile de pomușoare roditoare, culturi multianuale de flori, de furaje,
legumicole, vacile, ovinele, porcinele, cabalinele adulte) precum şi activele biologice imature care se află în perioada de pregătire spre
utilizare după destinaţie (de exemplu, viile şi livezile plantate, pînă la transferarea lor în categoria pe rod).
        Totodată, potrivit prevederilor pct.15 din Standardul menționat, costurile de plantare, creştere şi îngrijire a plantaţiilor perene pînă
la transferarea pe rod se contabilizează ca majorare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie şi diminuare a stocurilor,
costurilor activităţilor auxiliare, costurilor indirecte de producţie, majorare a datoriilor curente şi amortizării imobilizărilor necorporale
şi corporale etc.
         Reieșind din noțiunile reglementate nemijlocit în Titlul III al Codului fiscal, în vederea atribuirii cheltuielilor suportate la investiții
(cheltuieli) capitale, este necesar să se respecte cumulativ următoarele condiții:
         - costurile şi cheltuieli sunt suportate de către agentul economic în legătură cu crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe;
        - mijlocul fix este destinat utilizării în procesul de producție (prestare servicii/executare lucrări);
        - costurile şi cheltuielile suportate nu se reflectă în rezultatele perioadei curente;
        - costurile și cheltuielile urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe și imobilizărilor necorporale.
        Astfel, restituirea TVA aferentă investițiilor (cheltuielilor) capitale în active biologice imobilizate inclusiv şi cele imature nu va fi
acceptată în cazul în care costurile şi cheltuielile suportate în legătură cu crearea şi/sau procurarea acestora nu vor corespunde cerințelor
specificate mai sus.
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative
nr.288 din 15.12.2017 (publicată în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017, art.808), în vigoare din data de 01.01.2018 ]
Arhiva
28.22.9.

28.22.10. .
28.22.11. Se va supune oare examinării cererea de restituire a TVA dacă aceasta a fost depusă într-o altă perioadă fiscală decît cea în care a fost
prezentată Declaraţia privind TVA în care s-a reflectat TVA spre restituire în boxa 22?
        În conformitate cu prevederile punctului 8 al Regulamentului privind restituirea TVA aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 93 din
01.02.2013 şi Modul de completare a Declaraţiei privind TVA, aprobat prin ordinul IFPS nr.1164 din 25.10.2012, suma TVA solicitată
spre restituire indicată în cererea depusă la organul fiscal trebuie să corespundă cu suma reflectată în boxa 22 „TVA spre restituire” din
Declaraţia privind TVA. Totodată, conform modului de completare a Declaraţiei privind TVA, completarea boxei 22 se efectuează în
Declaraţia privind TVA prezentată în perioada fiscală în care a fost depusă cererea de restituire.
        Astfel, nerespectarea termenului de prezentare a cererii de restituire a TVA, precum şi necorespunderea sumelor solicitate spre
rambursare indicate în cerere şi Declaraţia corespunzătoare privind TVA poate servi drept temei pentru respingerea cererii fără
examinare.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Hotărîrii Guvernului  cu privire la aprobarea Regulamentului privind
restituirea taxei pe valoarea adăugată nr. 93 din 2013 (publicată în Monitorul Oficial nr. 27-30/140 din 08.02.2013), în vigoare de la data
publicării.]
Arhiva
28.22.12.
Este în drept întreprinderea societății orbilor societății surzilor și societății invalizilor de a beneficia de restituirea TVA în urma exportului
propriei producției, dacă potrivit art. 103 alin. (7) din Codul fiscal, importul materiei prime, materialelor, articolelor de completare și accesoriilor
necesare procesului de producție sunt scutite de TVA fără drept de deducere?
        În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal, dacă depășirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate
se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se scutește de TVA cu drept de deducere, acesta are dreptul la
restituirea sumei achitate cu care a fost depășită TVA la valorile materiale, serviciile procurate și/sau la stingerea sumelor din contul
restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) şi ale art.125, în limitele cotei-standard a
TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scutește de TVA cu drept
de deducere. Restituirea TVA se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen care nu depăşeşte 45 de zile. 
         Potrivit prevederilor art. 104 lit. a) din Codul fiscal, se scutesc de TVA cu drept de deducere mărfurile, serviciile pentru export şi
toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, serviciile de transport internaţional al gazelor
naturale, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional, de
deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate aeronautică, de
căutare-salvare şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional, combustibilul destinat aprovizionării în Portul
Internaţional Liber Giurgiuleşti a navelor maritime implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri, indiferent de
naţionalitatea navei sau de pavilionul acesteia. 
        Modalitatea de restituire a TVA este reglementată de Regulamentului privind restituirea TVA, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr. 93 din 01.02.2013. 
        Prin urmare, ținând cont de faptul că normele menționate nu reglementează careva excepții în partea ce ține de restituirea TVA
întreprinderii societății orbilor, societății surzilor și societății invalizilor, ea va efectua în modul general stabilit.
Arhiva
28.22.13.
În cazul în care rezidentul Republicii Moldova efectează export de mărfuri /servicii, rezultate în cadrul contractului de societate civilă, are
oare acesta dreptul la restituirea TVA?
        În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal, dacă depășirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate
se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se scutește de TVA cu drept de deducere, acesta are dreptul la
restituirea sumei achitate cu care a fost depășită TVA la valorile materiale, serviciile procurate și/sau la stingerea sumelor din contul
restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) şi ale art.125, în limitele cotei-standard a
TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scutește de TVA cu drept
de deducere. 
        Restituirea TVA se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen care nu depăşeşte 45 de zile. Restituirea TVA se efectuează
numai subiectului impozabil care dispune de decizie de restituire a TVA în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional, iar în
lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional sau la contul
bancar al subiectului impozabil respectiv. 
        Modalitatea de restituire a TVA este stabilită prin Regulamentul privind restituirea TVA, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 93
din 01.02.2013. 
        Astfel, în cazul cînd livrarea de mărfuri (servicii) se efectuează din numele unuia din participanții la societatea civilă, atunci
drepturile şi obligaţiile privind TVA, stabilite prin legislaţia fiscală, se răsfrîng asupra persoanei care a efectuat livrarea.
Arhiva
28.22.14. Care este termenul în care plătitorul T.V.A. poate solicita restituirea T.V.A. pentru investiţiile capitale, efectuate începînd cu 1 ianuarie
2012?
        Conform art. 1011 al Codului fiscal, subiecţii impozabili care, începînd cu 1 ianuarie 2012, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale, cu
excepţia investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri şi în mijloace de transport (de la poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324,
870331, 870332, 870333), şi sînt înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A., au dreptul la restituirea T.V.A.
        În conformitate cu art.266 alin.(1) al Codului fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor
care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariţiei
lor.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 324 din
23.12.2013 (publicată în Monitorul Oficial nr. 320-321/871 din 31.01.2013), în vigoare la data 01.01.2014.]
Arhiva
28.22.15. .

28.22.16.
Are dreptul agentul economic să solicite restituirea TVA în anul 2014 pentru investiţiile capitale efectuate, începînd cu 13 ianuarie 2012, în
activele materiale pe termen lung în curs de execuţie?

        În conformitate cu prevederile art.93 pct.18) din Codul fiscal, investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă costuri și cheltuieli suportate de
către agentul economic în legătură cu crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în
procesul de producție (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la
majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.
        Conform prevederilor art.1011 alin.(1) din Codul fiscal, subiecții impozabili care, începând cu 1 ianuarie 2012, efectuează investiţii
(cheltuieli) capitale, cu excepția investițiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri şi în mijloace de transport (de la pozițiile tarifare 870321,
870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333), și sunt înregistrați în calitate de plătitori de TVA, beneficiază de dreptul la restituirea
TVA aferent acestor investiţii.
         Astfel, dreptul la restituirea TVA nu este condiționat de faptul punerii în exploatare a activelor ce constituie obiect al investițiilor
(cheltuieli) capitale.
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 178 din
26.07.2018]
Arhiva
28.22.17. Care este modalitatea de restituire a TVA misiunilor diplomatice în Republica Moldova?

În conformitate cu prevederile art. 1015 alin. (1) din Codul fiscal sumele TVA aferente procurărilor de mărfuri şi/sau servicii destinate
folosinţei oficiale de către misiunile diplomatice, oficiile consulare şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica
Moldova, destinate uzului sau consumului personal de către membrii personalului acestor misiuni diplomatice, oficii consulare sau al
reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, precum şi de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu aceştia, se restituie în
modul stabilit de Guvern. În cazul consumului personal de către membrii personalului şi membrii familiilor acestora, suma lunară
maximă a procurărilor, inclusiv TVA, pentru care se acordă restituirea nu va depăşi 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe
anul respectiv.
Totodată, modul de restituire a sumelor TVA aferente procurărilor stabilite conform art.1015 din Codul fiscal, este aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr.543 din 08.07.2014.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de
întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60 din 23.04.2020]
Arhiva
28.22.18. Se va restitui oare TVA în cazul investițiilor capitale efectuate în clădiri?
     Conform prevederilor art.1011 alin.(1) din Codul fiscal, restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale se extinde asupra subiecţilor
impozabili care, începînd cu 1 ianuarie 2012, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale, cu excepţia investiţiilor (cheltuielilor) capitale în
clădiri şi în mijloace de transport (de la poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333), şi sînt înregistraţi în
calitate de plătitori de TVA. 
       Totodată potrivit prevederilor art.1011 alin.(11) din Codul fiscal, prin derogare de la prevederile alin.(1), agenţii economici care sînt
înregistraţi în calitate de plătitori de TVA şi care, începînd cu 1 mai 2015, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie
(destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA. Restituirea TVA nu se efectuează pentru clădiri de
producţie care se află în curs de execuţie sau conservare, ci doar pentru clădirile de producţie care sînt date în exploatare şi utilizate
conform destinaţiei lor finale.
28.22.19. Este oare în drept subiectul impozabil să solicite restituirea TVA aferentă procurărilor efectuate, atît pînă la 1 mai 2015 cît și după
această dată, utilizate la efectuarea investițiilor capitale în clădire, care este dată în exploatare după 1 mai 2015?
      Potrivit prevederilor art.1011 alin.(11) din Codul fiscal, prin derogare de la prevederile alin.(1), agenţii economici care sînt înregistraţi
în calitate de plătitori de TVA şi care, începînd cu 1 mai 2015, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate
producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA. Restituirea TVA nu se efectuează pentru clădiri de producţie
care se află în curs de execuţie sau conservare, ci doar pentru clădirile de producţie care sînt date în exploatare şi utilizate conform
destinaţiei lor finale. 
        Totodată, conform art.93 pct.18) din Codul fiscal, investiţii (cheltuieli) capitale sunt cheltuieli efectuate de către agenţii economici în
legătură cu procurarea şi/sau crearea activelor pe termen lung, destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare
lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii activelor pe termen lung.
    Luînd în considerație cele expuse, se admite spre restituire TVA doar pentru cheltuielile suportate după 1 mai 2015.
28.22.20.
În cazul în care rezidentul Republicii Moldova efectuează export de mărfuri /servicii, apare dreptul la restituirea TVA?
        În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal, dacă depășirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate
se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se scutește de TVA cu drept de deducere, acesta are dreptul la
restituirea sumei achitate cu care a fost depășită TVA la valorile materiale, serviciile procurate și/sau la stingerea sumelor din contul
restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) şi ale art.125, în limitele cotei-standard a
TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scutește de TVA cu drept
de deducere. 
        Restituirea TVA se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen care nu depăşeşte 45 de zile. Restituirea TVA se efectuează
numai subiectului impozabil care dispune de decizie de restituire a TVA în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional, iar în
lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional sau la contul
bancar al subiectului impozabil respectiv. 
        Modalitatea de restituire a TVA este stabilită prin Regulamentul privind restituirea TVA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 93
din 01.02.2013.
Arhiva
28.22.21.
Se va permite restituirea TVA din buget, dacă achitarea pentru mărfurile (serviciile) procurate a fost efectuată prin cesiune?
        În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal, dacă depășirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate
se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se scutește de TVA cu drept de deducere, acesta are dreptul la
restituirea sumei achitate cu care a fost depășită TVA la valorile materiale, serviciile procurate și/sau la stingerea sumelor din contul
restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) şi ale art.125, în limitele cotei-standard a
TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scutește de TVA cu drept
de deducere. 
        Concomitent, în conformitatea cu prevederile art. 1011 alin. (2) din Codul fiscal, subiecții impozabili stipulaţi la alin.(1) şi (11) care au
o depăşire a sumei TVA achitate sau ce urmează a fi achitată la procurarea valorilor materiale, serviciilor faţă de suma TVA achitată sau
ce urmează a fi achitată de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor au dreptul la restituirea depăşirii date.
Suma pasibilă restituirii nu poate fi mai mare decît suma TVA achitată pentru valorile materiale, serviciile ce ţin de investiţiile
(cheltuielile) capitale efectuate conform alin.(1) şi (11). 
        Potrivit, articolului 823 „Dispoziții generale la cesiunea de creanță" al Codului Civil stabilește, că o creanță transmisibilă şi sesizabilă
poate fi cesionată de titular (cedent) unui terț (cesionar) în baza unui contract. 
        Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanță, dacă din
contractul de cesiune nu rezultă un moment ulterior. Ținând cont de cele expuse, la aprecierea sumei TVA spre restituire conform art. 101
alin. (5) și art. 1011 alin. (2) din Codul fiscal, se iau în considerație toate sumele TVA achitate, inclusiv și celea ce au fost cesionate. 
       [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.115 din 15.08.2019, în
vigoare 01.09.2019]
Arhiva
28.22.22.
Are dreptul agentul economic să solicite suplimentar restituirea TVA pentru perioadele fiscale pentru care anterior s-a efectuat restituirea?
        Potrivit prevederilor pct.30 din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.
93 din 01.02.2013, subiectul impozabil are dreptul la restituirea sumei TVA solicitată suplimentar pentru perioadele fiscale pentru care
anterior s-a efectuat restituirea TVA, la îndeplinirea următoarelor condiţii: 
        1) suma solicitată suplimentar spre restituire este în limita valorii minime a depăşirii TVA aferentă procurărilor faţă de TVA
aferentă livrărilor, înregistrată în perioadele fiscale, începînd cu perioada fiscală pentru care se solicită suplimentar restituirea pînă la
ultima perioadă fiscală, pentru care este prezentată ultima declaraţie privind TVA; 
        2) lipseşte obligaţia de achitare a TVA la buget începînd cu perioada fiscală pentru care se solicită suplimentar restituirea TVA pînă
la perioada fiscală în care se depune cererea de restituire a TVA; 
        3) la momentul iniţierii controlului tematic pe marginea cererii suplimentare de restituire a TVA pentru livrările (investiţiile)
efectuate: 
        a) pînă la 1 ianuarie 2018 – TVA aferentă procurărilor este achitată prin intermediul contului bancar; 
        b) după 1 ianuarie 2018 – TVA aferentă procurărilor este achitată.
28.22.23.
De ce acte trebuie să dispună subiecţii impozabili în scopul confirmării dreptului la restituirea TVA pentru investiţiile (cheltuielile) capitale
efectuate în cadrul realizării proiectelor de parteneriat public-privat de interes naţional?
        Potrivit prevederilor pct. 32 subpunctul 151) din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 93 din 01.02.2013, în scopul confirmării dreptului la restituirea TVA pentru investiţiile (cheltuielile) capitale
efectuate în cadrul realizării proiectelor de parteneriat public-privat de interes national subiectul impozabil trebuie să dispună de: 
        a) contractele încheiate în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat de interes naţional; 
        b) la procurarea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor materiale, serviciilor utilizate pentru efectuarea investiţiilor – facturile
fiscale şi documentele de plată ce confirmă achitarea prin cont bancar a valorii procurărilor în cauză, inclusiv TVA, iar în cazul
investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri – suplimentar la documentele specificate la lit.a),  c) şi d), subiectul trebuie să dispună de
documentele ce atestă executarea lucrărilor – proces-verbal de executare/recepţionare a lucrărilor (acte de primire-predare); 
        c) la procurarea valorilor materiale de la nerezidenţi sau de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul
Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – documentele de plată ce
confirmă achitarea TVA prin cont bancar la Serviciul Vamal;
        d) la beneficierea de servicii de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au
relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – documentele ce atestă achitarea prin cont bancar a TVA
aferentă procurării lor la bugetul public naţional, precum şi documentele ce atestă beneficierea de aceste servicii.
28.22.24.
În ce condiții se acceptă restituirea sumelor TVA pentru mărfurile, articolele de completare, importate si/sau achiziționate, utilizate ca
materie primă sau materiale la producerea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care cad sub incidența art.103 alin. (1) pct.27 1) din Codul
fiscal ?
 Potrivit art.103 alin.(1) pct. 271) din Codul fiscal, se scutesc de TVA fără drept de deducere tractoarele agricole de la poziţiile tarifare
870191100, 870192100, 870193100, 870194100, 870195100 şi tehnica agricolă de la poziţiile tarifare 842449100, 842482100, 8432, 843320,
843330000, 843340000, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437 şi părţi ale acesteia de la poziţiile tarifare 8432, 8433 şi 8437.
 Totodată, conform art. 4 alin. (138) din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului
fiscal, agenţii economici care sunt înregistraţi în calitate de subiecţi ai impunerii cu TVA şi care importă şi/sau achiziţionează mărfuri,
articole de completare, utilizate ca materie primă sau materiale la producerea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care cad sub
incidenta art.103 alin.(1) pct.271) din Codul fiscal, au dreptul la restituirea sumei T.V.A. aferente acestor importuri şi/sau achiziţii,
achitată furnizorului sau organului vamal prin intermediul contului bancar, cu condiţia reflectării valorii materiei prime sau materialelor
utilizate, la costul mărfii fabricate de la art.103 alin.(1) pct.271) din Codul fiscal. 
 Astfel, în contextul normei menționate, se acceptă spre restituire, suma TVA aferentă valorii mărfurilor, articolelor de completare
importate și/sau procurate, cu condiția reflectării valorii materiei prime sau materialelor utilizate, la costul mărfii fabricate de la art.103
alin. (1) pct.271) din Codul fiscal.
 28.23.1.
        În care poziţie a Declaraţiei privind TVA se vor reflecta serviciile procurate cu aplicarea TVA de la rezidenţi cu scopul antrenării în
activitatea de întreprinzător?
        Valoarea mărfurilor și serviciilor procurate pe teritoriul Republicii Moldova folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător
se vor reflecta în boxa 12 “Procurări de mărfuri și servicii”.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.23.2.
        Urmează de a reflecta în Declarația privind TVA livrările scutite de TVA fără drept de deducere?
        În cazul în care, contribuabilul efectuează livrări scutite de TVA fără drept de deducere, valoarea acestora se va reflecta în boxa 6 a
Declarației privind TVA - „Livrări scutite de TVA fără drept de deducere”.
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.23.3.
Apare necesitatea includerii în Declaraţia privind TVA şi în Anexa la Declaraţia privind TVA a mărfurilor primite în baza facturii fiscale,
dacă acestea nu sunt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător?
        În conformitate cu Modul de completare a Declarației privind TVA, aprobat prin Ordinul IFPS nr. 1164 din 25.10.2012 “Despre
aprobarea formularului Declarației privind TVA și a Modului de completare a Declarației privind TVA”, în boxa 12 “Procurări de
mărfuri, servicii” se indică valoarea mărfurilor şi serviciilor procurate pe teritoriul Republicii Moldova folosite pentru desfăşurarea
activităţii de întreprinzător, precum şi ajustarea valorii impozabile a acestora la cota standard şi la cota redusă, în conformitate cu art.98
şi art.102 alin.(6) şi (7) din Codul fiscal, efectuate în perioada pentru care se prezintă Declaraţia privind TVA, cu excepţia procurărilor
efectuate de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi nu au relaţii fiscale cu sistemul ei
bugetar.
        În boxa data se permite şi reflectarea valorii mărfurilor şi serviciilor procurate ce nu generează apariţia dreptului la deducerea
sumelor TVA.
        Astfel, factura fiscala în cauză poate fi inclusă în Declarația privind TVA.         Concomitent, factura fiscală dată urmează a fi
reflectată în Anexa nr. 1 “Lista facturilor fiscale primite” (forma TVAFACT) la Declaraţia privind TVA, dat fiind faptul, că conform
prevederilor Ordinului menţionat, la Declaraţia privind TVA se prezintă obligatoriu anexa, care va conţine informaţia despre facturile
fiscale primite în perioada fiscală pentru care se prezintă declaraţia, cu excepţia facturilor fiscale, la care, conform pct.15 din
Instrucţiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul
Ministerului Finanţelor nr.118 din 28 august 2017, în rîndul 7 “Redirijări” se indică menţiunea “Nonlivrare”
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.23.4.  Cum urmează a se completa anexa la Declaraţia privind TVA?

        Сonform Ordinului IFPS nr. 1164 din 25.10.2012, în anexa nr.1 (TVA FACT) la Declaraţia privind TVA se înregistrează toate
facturile fiscale, inclusiv pentru refacturarea cheltuielilor compensate, primite în perioada fiscală pentru care se prezintă Declaraţia
privind TVA, cu excepţia facturilor fiscale, la care, conform pct.15 din Instrucţiunea privind completarea formularului tipizat de
document primar cu regim special “Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 28 august 2017, în rîndul 7
“Redirijări” se indică menţiunea “Nonlivrare”.
         În anexa nr.2 (TVA LIVR) la Declaraţia privind TVA se înregistrează toate facturile fiscale, inclusiv pentru refacturarea
cheltuielilor compensate, eliberate în perioada fiscală pentru care se prezintă Declaraţia privind TVA, cu excepţia facturilor fiscale, la
care, conform pct.15 din Instrucţiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Factura fiscală”,
aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 28 august 2017, în rîndul 7 “Redirijări” se indică menţiunea “Nonlivrare”.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.23.5.
Unde poate fi găsit modul de completare a Declaraţiei privind TVA?
        Modul de completare a Declaraţiei privind TVA este aprobat prin anexa nr.2 din Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat
nr.1164 din 25 octombrie 2012, care poate fi vizualizată pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat, accesînd link-ul:
http://servicii.fisc.md/DownloadFormular.aspx?in=303. 
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Ordinului IFPS cu privire la aprobarea formularului Declaraţiei
privind TVA şi a modului de completare a Declaraţiei privind TVA nr.1164 din 25 octombrie 2012, cu toate modificările şi completările
introduse prin Ordinul SFS nr.351 din 28 septembrie 2017, aplicabil la perfectarea Declaraţiilor privind TVA pentru perioadele fiscale
prezentate începând cu luna octombrie 2017].
Arhiva
28.23.6.
Cum se vor reflecta în Declaraţia privind TVA, serviciile importate şi TVA aferentă acestora?
        Potrivit Modului stabilit de completare a Declaraţiei privind TVA, aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat
nr.1164 din 25.10.2012, subiecții impunerii cu TVA reflectă importul de servicii și TVA aferent lor achitată la buget în boxele 7,8, 14, 15 și
20 ale Declarației privind TVA. 
         Persoanele care nu sînt înregistrate în calitate de plătitori ai TVA, dar importă servicii și/sau care procură mărfuri, servicii de la
persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar și conform
legislaţiei au obligaţia de a achita taxa pe valoarea adăugată, prezintă la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază de
deservire acestea sunt înregistrate Declaraţia privind TVA, cu completarea boxelor 7, 8, şi 20.
Arhiva
28.23.7.
În care boxă a Declaraţiei privind TVA urmează a se reflecta serviciile de transport internaţional a bagajelor sau pasagerilor ?
        Potrivit prevederilor art. 104 lit. a) din Codul fiscal, transportul internațional de mărfuri și pasageri este scutit de TVA cu drept de
deducere.
        Prin urmare, valoarea acestor servicii se va reflecta în boxa 5 a Declarației privind TVA – „Livrări scutite de TVA cu drept de
deducere”.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.23.8. Se va considera primită Declaraţia privind TVA dacă, contribuabilul nu va prezenta anexa la Declaraţie?
Nu. La Declaraţia privind TVA se prezintă obligatoriu anexa, care va conţine informaţia despre facturile fiscale primite în perioada
fiscală pentru care se prezintă Declaraţia, aceasta fiind parte componentă a Declaraţiei.
28.23.9. Cum se va completa Declaraţia privind TVA şi anexa acesteia - în lei sau în lei şi banuţi?
Declaraţia privind TVA şi anexa se vor completa în lei.
28.23.10. Se va considera primită Declaraţia privind TVA, dacă va fi prezentată pe suport de hîrtie fără semnatura conducătorului?
Nu. Declaraţia privind TVA se va considera primită de catre organul fiscal, fiind întocmită în modul prevăzut de art. 187 alin. (3) lit. j) din
Codul fiscal, cu semnatură, autentificată cu ştampilă, a persoanelor responsabile - conducătorul şi contabilul-şef – ale contribuabilului sau
semnătura contribuabilului (a reprezentantului acestuia) ori semnatura digitală aplicată în modul stabilit de Guvern.
28.23.11.
Cum se va reflecta în Declaraţia privind TVA, în perioada ulterioară celei de raportare, suma TVA achitată la vama, care nu a fost atribuită la
deducere în perioada fiscală în care a fost efectuat importul?
        Potrivit prevederilor articolului 188 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul în care darea de seamă prezentată anterior conține o greșeală
sau o omisiune, contribuabilul are dreptul să prezinte o dare de seamă corectată, conform formularului şi modului de întocmire în vigoare
pentru darea de seamă fiscală care se corectează. 
        Totodată, alin.(4) din articolul menționat stabilește că darea de seamă fiscală corectată nu va fi luată în considerare şi, prin urmare,
nu va fi modificată darea de seamă precedentă dacă cea corectată a fost prezentată: 
        b) după emiterea de către conducerea organului care exercită controlul a unei decizii scrise cu privire la iniţierea efectuării unui
control fiscal, al cărui obiect va fi şi darea de seamă prezentată greşit sau cu omisiuni; 
     c) pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.
        De asemenea, potrivit art. 118 alin.(5) lit. c) din Codul fiscal, în registrul de evidență a procurărilor/livrărilor de mărfuri și servicii, se
ține evidența generalizată, ce include ajustările care influențează suma TVA. 
        Astfel, în contextul normelor menționate și în conformitate cu pct. 3.19 din modul de completare a Declarației privind TVA, pentru
corectarea sumei TVA achitată la vama, care nu a fost atribuită la deduceri în perioada fiscală în care a fost efectuat importul există două
opțiuni: 
        - prezentarea Declarației privind TVA corectate conform art. 188 din Codul fiscal;
         - reflectarea, la compartimentul „ajustarea TVA aferentă procurărilor”, în boxa 16 din Declaraţia privind TVA prezentată pentru
perioada fiscală ulterioară, a sumei TVA aferentă importului.
Arhiva
28.23.12.
Este obligată persoana fizică cetățean să prezinte Declaraţia privind TVA la importul mărfurilor?
        Conform prevederilor art.115 alin.(1) din Codul fiscal, obligația de prezentare pentru fiecare perioadă fiscală a Declaraţiei privind
TVA este pusă în sarcina subiecţilor impozabili specificaţi la art. 94 lit. a), lit. c) şi/sau e) din Codul fiscal.
         Totodată, subiecții impozabili care importă mărfuri sînt specificați în art. 94 lit. b) din Codul fiscal. Prin urmare, persoana fizică
cetăţean nu are obligațiunea de prezentare a Declarației privind TVA pentru importul mărfurilor.
        Pentru livrările pentru care, conform legislaţiei, este prevăzută scutirea de vărsarea la buget a TVA (art. 4 alin. (15) lit. c) şi alin. (18)
din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal), declararea TVA se efectuează conform prevederilor Ordinului IFPS
nr. 1164 din 25.10.2012 „Despre aprobarea formularului Declaraţiei privind TVA şi a Modului de completare a declaraţiei privind TVA”,
cu indicarea obligatorie în fereastra din colţul drept de sus al formularului Declaraţiei privind TVA a semnului “X”.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Ordinului IFPS cu privire la aprobarea formularului Declaraţiei
privind TVA şi a modului de completare a Declaraţiei privind TVA nr. 1164 din 25.10.2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 27-30/140
din 08.02.2013), cu aplicare începînd cu prezentarea dărilor de seamă pentru perioada ianuarie 2013].
Arhiva
28.23.14.
În care cazuri agentul economic, care nu este plătitor al TVA prezintă Declaraţia privind TVA?
        Potrivit prevederilor pct. 2 cap. III „Prevederi speciale” din Ordinul IFPS „Despre aprobarea formularului Declarației privind TVA
și a Modului de completare a declarației privind TVA” nr. 1164 din 25.10.2012, persoanele care nu sunt înregistrate în calitate de plătitori
ai TVA, dar care conform legislației au obligația de a achita taxa pe valoarea adăugată, au obligația de a prezenta Serviciului Fiscal de
Stat Declarația privind TVA în următoarele situații:
         - importă servicii (art.94 lit. c) din Codul fiscal);
         - procură mărfuri, servicii de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi nu au relații
fiscale cu sistemul ei bugetar (art.4 alin.(6) al Legii pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal), cu excepţia sumelor
declarate şi achitate organelor vamale,
         - înstrăinează, transmit în folosinţă sau posesie mijloace fixe, atît integral, cît şi părţile componente ale acestora pînă la expirarea
termenului de 3 ani de la data eliberării facturii fiscale, pentru care au beneficiat de facilitatea fiscală în corespundere cu art.103 alin.(1)
pct.29) din Codul fiscal. În aceste situații, în Declarația privind TVA se vor completa boxele 7, 8 şi 20.         [Modificare în Baza
generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15.12.2017, în vigoare
01.01.2018].
Arhiva
28.23.15. În Declaraţia privind TVA pentru care perioada se vor reflecta facturile fiscale eliberate în perioade fiscale anterioare şi primite cu
întîrziere într-o altă perioadă fiscală?
Facturile fiscale eliberate în perioade fiscale anterioare şi primite cu întîrziere într-o altă perioadă fiscală, se vor reflecta în Declaraţia
privind TVA pentru perioada fiscală în care acestea au fost primite.
28.23.16. Ce se indică în boxa 22 din Declaraţia privind TVA?
În boxa 22 din Declaraţia privind TVA se indică suma TVA solicitată spre restituire şi indicată în cererea de restituire.
28.23.17. Cînd apare obligaţiunea de completarea a boxei 22 din Declaraţia privind TVA?
Completarea boxei 22 din Declaraţia privind TVA se efectuează în Declaraţia prezentată pentru perioada fiscală în care a fost depusă
cererea pentru restituirea TVA.
28.23.18.
Cum se vor reflecta în Declaraţia privind TVA, livrările efectuate în interiorul zonei economice libere?
        În conformitate cu Ordinul IFPS nr. 1164 din 25.10.2012 „Despre aprobarea formularului Declaraţiei privind TVA şi a Modului de
completare a Declaraţiei privind TVA”, în Declaraţia privind TVA se indică livrările impozitate la cota standard, la cota redusă, scutite de
TVA cu drept de deducere şi cele scutite de TVA fără drept de deducere. Potrivit prevederilor art. 95 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal,
livrarea mărfurilor şi serviciilor efectuate în interiorul zonei economice libere, nu constituie obiecte impozabile cu TVA.
         Prin urmare, dat fiind faptul că, livrările în cauză nu constituie obiect al impunerii cu TVA, acestea nu urmează a fi reflectate în
Declarația privind TVA.         
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.23.19.
Cum se va reflecta în Declaraţia privind TVA, TVA restabilit la valoarea reziduală a activului neamortizat care a fost sustras?
        În conformitate cu prevederile art. 102 alin. (8) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile
materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, pe mărfurile procurate care, în
procesul activităţii de întreprinzător, au fost sustrase sau au constituit deşeuri şi perisabilităţi naturale peste limitele lunare stabilite de
conducător, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă amortizării mijloacelor fixe casate, nu se deduce şi se raportează la costurile sau
cheltuielile perioadei.
        Reieșind din prevederile menționate, suma TVA dedusă la momentul procurării mărfurilor care ulterior au fost sustrase, conform
legislaţiei se va reflecta în Registrul de evidenţă a procurărilor pentru perioada de gestiune cu semnul minus (-), iar în Declaraţia privind
TVA - în boxele 12 şi respectiv 13.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
 28.23.20.
Cum se va reflecta în Declaraţia privind TVA ajustarea sumei TVA, care nu se permite la trecerea în cont, în cazul mărfurilor deteriorate?
        În conformitate cu prevederile art. 102 alin. (8) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile
materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, pe mărfurile procurate care, în
procesul activităţii de întreprinzător, au fost sustrase sau au constituit deşeuri şi perisabilităţi naturale peste limitele lunare stabilite de
conducător, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă amortizării mijloacelor fixe casate, nu se deduce şi se raportează la costurile sau
cheltuielile perioadei.
        Pornind de la prevederile menționate, suma TVA dedusă la momentul procurării mărfurilor, în cazul deteriorării acestora, se va
reflecta în Registrul de evidenţă a procurărilor pentru perioada de gestiune cu semnul minus (-) şi respectiv în Declaraţia privind TVA în
boxa 13.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.23.21. Cum se va reflecta în Declaraţia privind TVA, TVA cu semnul minus (-) pentru valoarea diferenţei de suma negativă?
În cazul în care potrivit art. 98 din Codul fiscal, are loc ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile, în temeiul unor pricini obiective,
atunci furnizorul şi cumpărătorul urmează să întocmească un Act, în care se reflectă faptul modificarii preţurilor. Totodată, în factura
fiscală, suma respectivă se va indica cu semnul plus (+) sau semnul minus (-), în corespundere cu modificarea preţului. În acelaşi timp,
furnizorul reflectă operaţia dată în Registrul de evidenţă al livrărilor cu semnul indicat în factura fiscală. Dat fiind faptul, că Declaraţia
privind TVA se întocmeşte în baza datelor reflectate în Registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor pentru perioada fiscală
respectivă, sumele cu minus vor influenţa corespunzător asupra valorii livrărilor de mărfuri şi servicii.
28.23.22.
Cum se va reflecta în Declarația privind TVA ajustarea sumei TVA aferentă avansului pentru care livrarea nu a fost efectuată și a expirat
termenul de prescripție?
        În conformitate cu prevederile art. 108 alin. (1) din Codul fiscal, data obligaţiei fiscale privind TVA este data livrării. Data livrării se
consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5), (6) şi (7).
        Conform prevederilor alin.(5) din articolul menționat, dacă plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se
consideră data primirii plăţii.
        Astfel, la primirea plății pînă la momentul efectuării livrării, la furnizorul care a primit plata în avans apare obligația calculării și
achitării TVA.
         Dat fiind faptul că livrarea nu a avut loc, precum și a expirat termenul de prescripție pentru onorarea obligațiunii către furnizorul
(livrarea de mărfuri, prestare servicii) pentru avansul primit, suma TVA, calculată în perioada în care a fost primit avansul, urmează a fi
ajustată prin micșorarea obligației fiscale privind TVA.
        Ajustarea sumei TVA se va reflecta în Registrul de evidenţă a livrărilor pentru perioada de gestiune cu semnul minus (-) şi respectiv
în Declaraţia privind TVA în boxa 2 sau 4 după caz.
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu art. 108 alin.(1) din Codul fiscal și Standardele Naționale de
Contabilitate aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013 (publicat în Monitorul Oficial nr.233-237/1534 din
22.10.2013)]
Arhiva
28.23.23. Cum se vor reflecta în Declaraţia privind TVA valoarea mărfurilor procurate din străinătate, plasate în regim de antrepozit vamal, în
vederea transportării ulterioare în afara hotarelor Republicii Moldova?
În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (2) lit. a) din Codul vamal, regimul de antrepozit vamal permite depozitarea într-un antrepozit
a mărfurilor străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică. Dat fiind faptul că plasarea mărfurilor în
regim de antrepozit vamal nu implică drepturi de import, în corespundere cu art. 95 alin. (1) din Codul fiscal, lipseşte obiectul impunerii
cu TVA şi prin urmare nu generează obligaţii privind TVA. Prin urmare, valoarea mărfurilor procurate din străinătate, plasate în regim
de antrepozit vamal, care urmează a fi transportate ulterior în afara hotarelor Republicii Moldova, nu se vor reflecta în Declaraţia
privind TVA.
28.23.24.
28.23.25. La completarea Declaraţiei privind T.V.A. (forma T.V.A. 12), în boxa 11.1 urmează de indicat suma T.V.A. aferentă plăţilor în avans
primite în perioada fiscală pentru care se prezintă declaraţia sau şi suma plăţilor în avans primite în perioadele precedente pentru care livrările
încă nu au fost efectuate?
        Conform formularului Declaraţiei privind T.V.A. (forma T.V.A.12), aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat
nr.1164 din 25.10.2012 cu privire la aprobarea formularului Declaraţiei privind T.V.A. şi a Modului de completare a Declaraţiei privind
T.V.A. (Monitorul Oficial 234-236/1375, 09.11.2012), subboxa 11.1 „Inclusiv plăţi anticipate (în avans)” este destinată pentru reflectarea
distinctă a unor plăţi primite în avans care sunt incluse în indicatorul sumei T.V.A. total calculate în perioada de dare de seamă, reflectate
în boxa 11.
        Respectiv, în subboxa 11.1 se vor indica doar sumele plăţilor anticipate (în avans) încasate de la beneficiar în perioada fiscală pentru
care se prezintă Declaraţia privind T.V.A. pentru livrările impozitate cu T.V.A. la cota standard şi cota redusă.
        Totodată, în subboxa 11.1 nu se vor reflecta plăţile anticipate (în avans) care au fost primite în aceeaşi perioadă fiscală în care a fost
efectuată livrarea.
28.23.26.
În care boxă a Declaraţiei privind TVA se indică sumele TVA, calculate suplimentar de organul vamal, pentru importurile de mărfuri
realizate într-o perioadă fiscală precedentă?
        Potrivit Modului de completare a Declaraţiei privind TVA, aprobat prin Ordinul IFPS nr.1164 din 25.10.2012, suma TVA aferentă
mărfurilor şi serviciilor importate şi procurate, valoarea cărora este reflectată în boxa 14 se indică în boxa 15 din Declarația privind TVA.
        Astfel, în perioada fiscală în care se ajustează valoarea mărfurilor importate, sumele TVA calculate în baza actelor constatatoare
eliberate de organul vamal, atribuite la decontări cu bugetul în baza art. 102 alin. (1) şi alin. (10) din Codul fiscal, se vor indica
corespunzător şi în boxa 15 din Declaraţia privind TVA.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.23.27.
        Care este modalitatea reflectării în declaraţia privind TVA a procurărilor de produse petroliere pentru a fi utilizate în cadrul realizării
Programului “Compact” şi restituirea sumelor TVA aferente lor?
        Potrivit p.11 din Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii
stabilite de Acordul "Compact”, aprobat prin Hotărirea Guvernului nr 949 din 12.10.2010, entitatea de construcţie care procură şi/sau
importă produse petroliere pentru a fi utilizate în cadrul realizării Programului “Compact”, achită TVA la momentul procurării şi/sau
importul acestora, cu dreptul la restituirea ulterioară.
        Concomitent, conform p.13 al Regulamentului menţionat, suma TVA spre restituire pentru procurarea şi/sau importul produselor
petroliere destinate utilizării în cadrul realizării Programului “Compact”, se determină, reieşind din cantitatea/volumul produselor
petroliere pentru care este prevăzută restituirea, confirmat prin scrisoarea emisă de către FPM Moldova pe blanchetă oficială cu antet şi
documentul ce confirmă achitarea TVA furnizorului autohton pentru produsele petroliere procurate pe teritoriul republicii sau achitate la
buget în cazul importului.
        Astfel, deoarece sumele TVA aferente documentelor de procurare şi/sau import al produselor petroliere destinate utilizării în cadrul
realizării Programului “Compact”, din start sunt destinate restituirii din buget în mărime care nu este reglementată de depăşirea sumei
TVA la valorile materiale, serviciile procurate, suma TVA aferentă acestor documente solicitată spre restituire nu se va reflecta în boxa 22
a Declaraţiei privind TVA.
        Documentele ce confirmă procurarea/importul produselor petroliere destinate utilizării în cadrul realizării Programului “Compact”,
în temeiul art.118 alin.(2) al Codului fiscal, se vor înregistra în Registrul de evidenţă a procurării de mărfuri, servicii la data primirii
facturii fiscale şi/sau data declaraţiei în regim liber de vamă, cu înscrierea concomitentă a valorii TVA aferente acestor
procurări/importului cu semnul „minus”.
        În anexa nr.1 la Declaraţia privind TVA „Lista facturilor fiscale primite” (Forma TVA FACT) se vor înregistra facturile fiscale
primite de la furnizorii autohtoni la procurarea produselor petroliere destinate utilizării în cadrul realizării Programului “Compact”.
28.23.28.
În care perioadă fiscală apare obligația de reflectare a exportului de mărfuri în Declarația privind TVA?
Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA este prevăzut prin articolul 108 din Codul fiscal, care stipulează că data
obligației fiscale reprezintă data livrării. Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul republicii.
Conform art. 1 pct. 5) din Codul vamal, scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova prevede depunerea declarației
vamale sau efectuarea altor operațiuni vamale ce denotă intenția de a scoate mărfuri. Data scoaterii mărfurilor la export se consideră data
documentului ce confirmă faptul exportului, adică data declarației vamale. Totodată, data traversării hotarului Republicii Moldova nu
influențează la stabilirea termenului obligației fiscale. Astfel, în Declarația privind TVA exportul de mărfuri se va indica în boxa 5 în
perioada fiscală în care are loc operațiunea de export. Data scoaterii mărfurilor la export se consideră data documentului ce confirmă
faptul exportului, adică data declarației vamale.
28.23.29.
Care va fi prima perioadă fiscală pentru care survine obligațiunea prezentării Declarației privind TVA de către agentul economic care s-a
înregistrat în calitate de plătitor al TVA cu întîrziere?
     Conform normelor stabilite prin art.115 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare subiect impozabil, specificat la art.94 lit. a), lit. c) şi/sau lit. e),
este obligat să prezinte declarația privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală.                 
       În cazul în care, în cadrul controlului fiscal s-a stabilit înregistrarea tergiversată a agentului economic ca subiect al impunerii cu TVA
și concomitent, de către organul fiscal au fost calculate toate obligațiunile fiscale aferente perioadei supuse controlului, acesta va avea
obligația de a prezenta Declarația privind TVA, pentru prima perioadă fiscală nesupusă controlului.        
     [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare 01.01.2020]
Arhiva
28.23.30.
În ce formă se prezintă declarația privind TVA de către subiectul neînregistrat ca plătitor TVA?
        Potrivit prevederilor art.187 alin.(21) din Codul fiscal, darea de seamă fiscală se prezintă utilizând, în mod obligatoriu, metode
automatizate de raportare electronică, în forma și în modul reglementat de Serviciul Fiscal de Stat, după cum urmează:
         b) începând cu 1 ianuarie 2013 – de către subiecții înregistrați în calitate de plătitori ai TVA;
        c) începând cu 1 iulie 2016 – de către subiecții care au, conform numărului scriptic de salariați înregistrat în anul precedent, mai mult
de 10 persoane angajate prin contract individual de muncă ori prin alte contracte;
         d) începând cu 1 ianuarie 2017 – de către contribuabilii care la situația din 1 ianuarie 2016 aveau angajați mai mult de 5 salariați;
        e) începând cu 1 ianuarie 2017, pentru perioadele fiscale începând cu anul 2017 – de către subiecții care desfășoară activitate
profesională în sectorul justiției;
        f) începând cu 1 ianuarie 2017 – de către rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației.
        Astfel, persoanele care nu sunt înregistrate în calitate de plătitori ai TVA, care au angajați mai puțini de 5 salariați, dar care conform
legislației au obligația de a achita taxa pe valoarea adăugată, au obligația de a prezenta Serviciului Fiscal de Stat Declarația privind TVA
în următoarele situații:
         - importă servicii (art.94 lit. c) din Codul fiscal);
        - procură mărfuri, servicii de la persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi nu au relații
fiscale cu sistemul ei bugetar (art.4 alin.(6) al Legii pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal), cu excepția sumelor
declarate și achitate organelor vamale,
        - înstrăinează, transmit în folosință sau posesie mijloace fixe, atât integral, cât și pârțile componente ale acestora până la expirarea
termenului de 3 ani de la data eliberării facturii fiscale, pentru care au beneficiat de facilitatea fiscală în corespundere cu art.103 alin.(1)
pct.29) din Codul fiscal, au dreptul de a prezinta dările de seamă pe suport de hârtie (inclusiv declarațiile privind TVA).
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.23.31.
În ce formă se prezintă declaraţia privind T.V.A.?
        Conform art.115 alin.(1) din Codul fiscal nr.1163-ХШ din 24.04.1997, fiecare subiect impozabil, specificat la art.94 lit. a), lit. c) şi/sau
lit. e), este obligat să prezinte declaraţia privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală. 
        Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la organul fiscal. Formularul Declaraţiei privind TVA este
aprobat prin anexa nr.1 la Ordinul IFPS nr.1164 din 25.10.2012.
        Concomitent, potrivit alin.(11) din articolul menționat, declaraţia privind T.V.A. se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode
automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21) din Codul fiscal. 
     [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare 01.01.2020]
Arhiva
28.23.32.
Este obligat subiectul impozabil cu TVA să înregistreze facturile fiscale (document primar cu regim special „Factura fiscală", aprobată prin
Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28.08.2017) emise pentru transportarea activelor în cadrul entității dezintegrate din punct de vedere
teritorial, în caz de transportare a activelor fără transmiterea dreptului de proprietate, transmiterii activelor în leasing, arendă, locațiune,
transmitere la prelucrare etc, începând cu 28.10.2017 în Anexele la Declarația privind TVA?
        Modul de completare a Declarației privind TVA este aprobat prin anexa nr. 2 din Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.
1164 din 25.10.2012, cu toate modificările și completările introduse prin Ordinul SFS nr. 351 din 28.09.2017 și Ordinul SFS nr. 44 din
31.01.2017.
        În conformitate cu pct. 5 din Modul de completare a Declarației privind TVA, în anexa nr.1 (TVA FACT) la Declaraţia privind TVA
se înregistrează toate facturile fiscale, inclusiv pentru refacturarea cheltuielilor compensate, primite în perioada fiscală pentru care se
prezintă Declaraţia privind TVA, cu excepţia facturilor fiscale, la care, conform pct.15 din Instrucţiunea privind completarea
formularului tipizat de document primar cu regim special “Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 28
august 2017, în rîndul 7 “Redirijări” se indică menţiunea “Nonlivrare”.
        În anexa nr.2 (TVA LIVR) la Declaraţia privind TVA se înregistrează toate facturile fiscale, inclusiv pentru refacturarea cheltuielilor
compensate, eliberate în perioada fiscală pentru care se prezintă Declaraţia privind TVA, cu excepţia facturilor fiscale, la care, conform
pct.15 din Instrucţiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Factura fiscală”, aprobată prin
Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 28 august 2017, în rîndul 7 “Redirijări” se indică menţiunea “Nonlivrare”, conform pct. 51  din
Modul de completare a Declarației privind TVA.
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.23.33.
Care este modalitatea de reflectare a facturilor fiscale (document primar cu regim special „Factura fiscală", aprobată prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr.118 din 28.08.2017) eliberate/primite în anexele la Declarația privind TVA, începând cu 28.10.2017, pe faptul
returului de marfă ?
        În conformitate cu pct. 5 și pct. 51 din Modul de completare a Declarației privind TVA aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal
Principal de Stat nr. 1164 din 25.10.2012, cu toate modificările și completările introduse prin Ordinul SFS nr. 351 din 28.09.2017 (în
vigoare începând cu 28 octombrie 2017) și Ordinul SFS nr. 44 din 31.01.2017, în anexa la Declarația privind TVA se înregistrează toate
facturile fiscale, inclusiv pentru refacturarea cheltuielilor compensate, primite/eliberate în perioada fiscală pentru care se prezintă
Declaraţia privind TVA, cu excepţia facturilor fiscale, la care, conform pct.15 din Instrucţiunea privind completarea formularului tipizat
de document primar cu regim special “Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 28 august 2017, în
rîndul 7 “Redirijări” se indică menţiunea “Nonlivrare”.
        Conform art. 98 lit. b) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile a mărfurilor, serviciilor, după livrarea sau
achitarea lor, urmează a fi ajustată, cu condiția prezentării documentelor de confirmare, dacă livrarea impozabilă a fost, în totalitate sau
parțial, restituită subiectului impozabil care a efectuat livrarea.
        Astfel, documentarea ajustării bazei impozabile pe faptul returului de marfă prin emiterea facturii fiscale de către furnizor cu
semnul „–” (minus), condiționează reflectarea de către furnizor și cumpărător a acestei facturii fiscale în anexa nr.2 (TVA LIVR) și anexa
nr.1 (TVA FACT) la Declarația privind TVA.
        Totodată, factura fiscală emisă de cumpărător pe faptul returului nu generează obligații de aplicare a TVA, fiind necesară înscrierea
în rândul 7 ,,Redirijări” a mențiunii ,,Non livrare”. Luând în considerație prevederile pct. 5 și pct. 51  din Modul de completare a
Declarației privind TVA, aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 1164 din 25.10.2012, cu modificările și
completările introduse prin Ordinul SFS nr. 351 din 28.09.2017 în vigoare începând cu 28.10.2017 și Ordinul SFS nr. 44 din 31.01.2017, la
cumpărător și furnizor lipește obligația de a reflecta în Anexele la Declarația privind TVA a facturii fiscale emise de cumpărător cu
mențiunea ,,Non livrare”, pe faptul returului de mărfuri.
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].
Arhiva
28.23.34.
În care boxă a declarației privind TVA se reflectă livrările care nu constituie obiect al impunerii?
        Volumul livrărilor care nu constituie obiect al impunerii nu se reflectă în declarația privind TVA, deoarece în declarația privind TVA
sînt supuse reflectării doar livrările impozabile, livrările scutite de TVA cu drept de deducere și livrările scutite de TVA fără drept de
deducere.
28.23.35.
Se reflectă în anexele la declarația privind TVA facturile fiscale aferente refacturării cheltuielilor compensate?
        Conform punctului 5 din anexa nr.2 la Ordinul la Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1164 din 25 octombrie 2012, în anexa
nr.1 (TVA FACT) la Declaraţia privind TVA se înregistrează toate facturile fiscale, inclusiv pentru refacturarea cheltuielilor compensate,
primite în perioada fiscală pentru care se prezintă Declaraţia privind TVA.
        De asemenea conform punctului 51 din anexa nr.2 la ordunul menționat în anexa nr.2 (TVA LIVR) la Declaraţia privind TVA se
înregistrează toate facturile fiscale, inclusiv eliberate pentru refacturarea cheltuielilor compensate, în perioada fiscală pentru care se
prezintă Declaraţia privind TVA.
28.23.36.
Se reflectă în Declarația privind TVA valoarea mărfurilor/serviciilor procurate și TVA aferentă acesteia în cazul refacturării de către locator a
întregului volum de mărfuri/servicii?
        Refacturarea cheltuielilor compensate presupune recuperarea de către locator a contravalorii bunurilor/serviciilor procurate de către
acesta și nu constituie livrare de mărfuri/servicii în contextul noțiunilor definite în articolul 93 punctele 3) și 4) din Codul fiscal.
        Astfel, în cazul refacturării de către locator a întregului volum de mărfuri/servicii, valoarea mărfurilor şi serviciilor procurate
precum și suma TVA aferentă acesteia în Declarația TVA nu se indică.
28.23.37.
Se reflectă în Declarația privind TVA sumele TVA aferente valorii mărfurilor/serviciilor procurate în cazul în care o parte din valoarea
acestora reprezintă cheltuieli compensate de locatar.
        Modul de completare a Declarației TVA este prevăzut în Anexa nr.2 la Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1164 din
25 octombrie 2012.
        În cazul în care o parte din valoarea mărfurilor/serviciilor procurate reprezintă cheltuieli compensate de locatar, în boxa 13 a
declarației se va atribui la decontări cu bugetul doar suma TVA aferentă valorii mărfurilor/serviciilor utilizate în activitatea de
întreprinzător a locatorului, sumele TVA refacturate locatarilor în Declarația TVA nu se indică.
28.23.38.
În baza cărui datele se întocmește Declarației privind TVA, de către subiectul impozabil?
        Conform art. 118 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare subiect impozabil este obligat să țină evidența întregului volum de mărfuri, servicii
livrate și a valorilor materiale, serviciilor procurate.
        Registrele de evidență a procurării și livrării de mărfuri, servicii trebuie întocmite în termen de o lună de la încheierea perioadei
fiscale privind TVA.
         Astfel, conform prevederilor pct. 1 din Modul de completare a Declarației privind TVA, aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal
Principal de Stat nr.1164 din 25.10.2012, declarația privind TVA se întocmește pe un formular oficial, aprobat conform anexei nr.1 la
ordinul menționat în baza datelor reflectate în Registrele de evidență a livrărilor și procurărilor.
28.23.39.
Se reflectă în anexele la Declarația privind TVA factura fiscală aferentă livrărilor impozabile, dar efectuate cu titlu gratuit?
 Conform punctelor 5 și 51 din anexa nr.2 la Ordinul la Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1164 din 25 octombrie 2012, în anexele
nr.1 (TVA FACT) și 2 (TVA LIVR) la Declaraţia privind TVA, se înregistrează toate facturile fiscale, inclusiv pentru refacturarea
cheltuielilor compensate, primite/livrate în perioada fiscală pentru care se prezintă Declaraţia privind TVA cu excepţia facturilor fiscale,
la care, conform pct.15 din Instrucţiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Factura
fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 28 august 2017, în rîndul 7 “Redirijări” se indică menţiunea “Non
livrare”. 
 Livrarea impozabilă cu TVA, dar efectuată cu titlul gratuit reprezintă o livrare și, respectiv, factura fiscală ce documentează această
livrare nu poate să conțină mențiunea ,,Non livrare”. 
 Astfel, luînd în considerație faptul că livrarea impozabilă efectuată cu titlu gratuit reprezintă o livrare, factura fiscală emisă pentru
livrarea în cauză se va reflecta în anexele nr.1 și 2 respectiv, la Declarația privind TVA.
28.23.40.
Se reflectă în Declarația privind TVA valoarea mărfurilor, serviciilor importate cu scutire de TVA fără drept de deducere, precum și cele
importate cu scutire de TVA cu drept de deducere?
        Modul de comletare a Declarației privind TVA este aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1164 din 25
octombrie 2012, în vigoare din 1 ianuarie 2013.
        Potrivit pct. 3.9 din modul de completare a Declarației privind TVA, în boxa 7 “Import de servicii” se indică - valoarea achitată a
serviciilor importate.
        De asemenea, conform pct. 3.17 din modul de completare a declarației, în boxa 14 “Importul şi procurările de mărfuri, servicii” se
indică - valoarea facturată (indicată în invoce) sau valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată în conformitate cu legislaţia
vamală, iar pentru serviciile importate se indică valoarea achitată a serviciilor importate.
        În boxa data se permite şi reflectarea valorii mărfurilor şi serviciilor importate, procurate ce nu generează apariţia dreptului la
deducerea sumelor TVA.
        Prin urmare, reflectarea în boxele 7 și 14 din Declarația privind TVA a valorii mărfurilor, serviciilor, importate cu scutire de TVA
fără drept de deducere, precum și cele importate cu scutire de TVA cu drept de deducere nu este obligatorie.
28.23.41.
În care boxe la declarația TVA12 se va indica TVA calculată la anularea înregistrării ca contribuabil al TVA?
Conform art.113 alin. (3) din Codul fiscal, în momentul anulării înregistrării contribuabilului TVA, el se consideră ca subiect care a
efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor, TVA a fost dedusă
şi trebuie să achite datoria la TVA pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de piaţă, iar
pentru activele supuse amortizării – valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă.
Astfel, valoarea stocurilor de mărfuri şi mijloacelor fixe, pentru care, la momentul procurării lor, TVA a fost dedusă şi trebuie să achite
datoria la TVA – se indică în boxa 1 sau 3 a Declarației privind TVA, în dependența de cota aplicată.
Suma TVA calculată de la valoarea livrărilor reflectate în boxa 1 sau 3, se indică respectiv în boxa 2 sau 4 a Declarației privind TVA.
(Modul de completare a Declarației privind TVA, aprobat prin Ordinul IFPS nr.1164 din 25.10.2012, punctele 3.2, 3.3, 3.5 și 3.6)

28.24.1. Care este organul responsabil de asigurarea controlului privind plata TVA în cazul importului de mărfuri pe teritoriul Republicii
Moldova?
În temeiul art. 155 din Codul fiscal, controlul privind achitarea TVA în cazul importului de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova se
efectuează de Organul vamal.
28.24.2.
Care este termenul de achitare a TVA la buget de contribuabilul plătitor TVA, care a beneficiat de servicii de import pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova?
     Data achitării la buget a sumei TVA aferente serviciilor importate, în conformitate cu art.109 alin. (2) din Codul fiscal, se consideră nu
mai târziu de data depunerii declaraţiei privind T.V.A. pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea
acestora, în funcție de ce are loc mai înainte.           
         Fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma T.V.A., care urmează a fi achitată pentru fiecare perioadă fiscală, cel tîrziu
la data stabilită pentru prezentarea declarației pe această perioadă, cu excepţia achitării T.V.A. în buget pentru serviciile importate, a
căror achitare se face la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost importat sau achitat serviciul, în funcție de ce a avut loc mai
înainte. (lit. b) alin. (2) art.115 din Codul fiscal)        
      [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în
vigoare 01.01.2020]
Arhiva
28.24.3. Cine poartă responsabilitate privind veridicitatea şi corectitudinea determinării sumei TVA şi achitării ei în termen la buget?
Responsabilitatea privind determinarea corectă a sumei TVA şi achitării acesteia la buget o poartă conducătorul şi contabilul
întreprinderii.
28.24.4.
Care este organul care asigură controlul privind corectitudinea calculării şi achitării TVA la buget?
        Potrivit prevederilor art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, controlul privind veridicitatea și corectitudinea determinării sumei
impozitului și achitării în termen la buget, o poartă Serviciul Fiscal de Stat. 
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din
15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].

28.26.1.
Cine este subiect al impunerii cu TVA în cazul procurărilor de proprietate a întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate?
        Conform art.94 lit. e) din Codul fiscal, subiecți impozabili cu TVA sunt persoanele juridice şi fizice indiferent de faptul dacă dețin sau
nu statut de plătitor a TVA, care practică activitate de întreprinzător şi procură pe teritoriul Republicii Moldova proprietatea
întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA, declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de
restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012.
Arhiva
28.26.2.
Care este obiectul impozabil cu TVA la efectuarea procurărilor de proprietate a întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate.
        În conformitate cu art. 95 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de
insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii
nr.149/2012, constituie obiect impozabil cu TVA.
Arhiva
28.26.3.
Care este modalitatea de calculare a taxei pe valoarea adăugată de către subiectul impozabil la procurarea proprietății întreprinderilor
declarate în proces de insolvabilitate?
        Conform art. 101 alin. (4¹) din Codul fiscal, subiecţii impozabili stipulaţi la art.94 lit.e) calculează TVA pentru procurările indicate la
art.95 alin.(1) lit.e) prin aplicarea cotei corespunzătoare a impozitului, stabilită pentru proprietatea procurată, la valoarea procurării ei.
28.26.4.
Când apare teremenul obligaţiei fiscale la procurarea proprietății întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate?
        Conform art. 108 alin.(9) din Codul fiscal, termenul obligației fiscale la procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces
de insolvabilitate, survine odată cu efectuarea plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru proprietatea procurată, sau data primirii
proprietăţii de către cumpărător, în funcţie de ce are loc mai înainte.
28.26.5.
Ce document urmează a fi eliberat la livrarea proprietății de către întreprinderile declarate în proces de insolvabilitate?
        Conform art.93 pct. 16) din Codul fiscal, factura fiscală reprezintă formularul tipizat de document primar cu regim special, pe suport
de hârtie sau în formă electronică, prezentat cumpărătorului (beneficiarului) la livrarea de mărfuri, servicii.         Astfel, în cazul
procurărilor de proprietate a întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate conform Legii insolvabilității nr.149/2012,
întreprinderile furnizoare urmează să elibereze factura fiscală fără TVA pe tranzacția în cauză în adresa cumpărătorilor.
28.26.6.
Unde poate fi consultată lista întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu Legea insolvabilității nr.149/2012?
        Lista întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012 se
regăsește pe site-ul oficial I.P. Agenția Servicii Pubice, http://www.cis.gov.md/, Date din Registrul de Stat/
http://webinfo.cis.gov.md/company-search .
28.26.7.
Se aplică mecanismul taxării inverse cu TVA la transmiterea dreptului de proprietate asupra activelor materiale de către o întreprindere
insolvabilă altei întreprinderi insolvabile în contul datoriei, în vederea stingerii obligaţiei faţă de aceasta?
       În conformitate cu art.95 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de
insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii
nr.149/2012, constituie obiect impozabil cu TVA. 
     Totodată, potrivit art.95 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, a proprietăţii întreprinderilor declarate în
proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii
insolvabilităţii nr.149/2012, nu reprezintă obiect impozabil cu TVA. 
     Conform art.94 lit. e) din Codul fiscal, subiecții impunerii cu TVA sunt persoanele juridice şi fizice care practică activitate de
întreprinzător şi procură pe teritoriul Republicii Moldova proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA,
declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu
prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012. 
        Reieșind din prevederile menționate, subiecți ai impunerii cu TVA la procurarea proprietății întreprinderilor plătitoare de TVA,
declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu
prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012, sunt persoanele juridice şi fizice care practică activitatea de întreprinzător, indiferent de
statutul acestora (inițiată sau nu procedura de insolvabilitate/ plătitor sau neplătitor a TVA). 
        Față de întreprinderea în procedura de restructurare şi realizare a planului nu se răsfrâng prevederile taxării inverse cu TVA, astfel
că la livrarea proprietății acestora, se aplică TVA pe principii generale.
Arhiva
28.26.8.
Se aplică mecanismul taxării inverse față de întreprinderea care este în procedură de restructurare şi realizare a planului, pentru livrările de
bunuri efectuate?
        Potrivit art.95 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,
inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de
insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii
nr.149/2012, nu reprezintă obiect impozabil cu TVA. 
        Prin urmare, față de întreprinderea în procedura de restucturare şi realizare a planului nu se răsfrâng prevederile taxării inverse cu
TVA și respectiv, la livrarea proprietății acesteia se aplică TVA pe principia generale.
Arhiva
28.26.9.
Se aplică mecanismul taxării inverse față de instituția financiară care este în procedura de insolvabilitate, pentru livrările de bunuri efectuate?
        Conform art. 95 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu
excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012,
constituie obiect impozabil cu TVA.
         Potrivit prevederilor art.22 alin.(2) din Legea privind activitatea băncilor nr. 202/2017 (în continuare Lege) potrivit cărora, Banca
Naţională a Moldovei retrage licenţa şi iniţiază procesul de lichidare silită a băncii în cazul în care se constată că banca se află în una
dintre situaţiile de insolvabilitate prevăzute la lit.a)–c) din alin.(2) al art.22 din Lege şi nu sînt întrunite condiţiile de declanşare a
procedurii de rezoluţie, prevăzute în art.58 din Legea nr.232/2016 privind redresarea şi rezoluţia băncilor. 
      Astfel, față de instituția financiară nu poate fi inițiată procedura de insolvabilitate conform prevederilor Legii insolvabilității
nr.149/2012, și procurarea proprietății acesteia nu cade sub acțiunea prevederilor taxării inverse cu TVA, stabilite la art. 95 alin.(1) lit.e)
din Codul fiscal.
Arhiva
28.26.10.
Reprezintă obiect al impunerii cu TVA livrarea proprietății declarate în proces de insolvabilitate?
        Conform art.95 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,
inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de
insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii
nr.149/2012, nu constituie obiect impozabil cu TVA.
Arhiva
28.26.11. Care este modul de aplicare a TVA în cazul efectuării plății prealabile totale sau parțiale până la data de 01.01.2020 pentru proprietatea
întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate conform Legii insolvabilității nr.149/2012, care se livrează după 01.01.2020?

Conform art.95 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal în redacția Legilor nr. 171/2019 și nr.60/2020, nu constituie obiect impozabil cu TVA:
- livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces
de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 (în perioada de la 1 ianuarie 2020 pînă la 30 aprilie 2020
inclusiv);
- livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate
profesională potrivit legislaţiei, a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de
restructurare şi realizare a planului, (începînd cu 1 mai 2020).
Pentru perioadele de până la 1 ianuarie 2020, data calculării obligaţiei fiscale privind TVA pentru bunurile livrate, se determina în
conformitate cu art. 108 alin. (5) din Codul fiscal, care stipulează că dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la
momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc
mai înainte.
Începând cu 1 ianuarie 2020, articolul 108 din Codul fiscal, a fost completat cu alin. (9) din Codul fiscal, care conține prevederi speciale
privind data apariției obligației fiscale aferente TVA la procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate.
Potrivit art.108 alin. (9) din Codul fiscal, data obligaţiei fiscale la procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de
insolvabilitate se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru proprietatea procurată, sau data primirii proprietăţii
de către cumpărător, în funcţie de ce are loc mai înainte.
Dat fiind faptul modificării regimului fiscal, pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate livrată după
01.01.2020, în cazul primirii de către furnizor a plăţii prealabile totale sau parţiale pînă la data 1 ianuarie 2020, ținînd cont de data
apariţiei obligaţiei fiscale, stabilită prin art.108 alin.(5) din Codul fiscal, la aprecierea regimului fiscal aplicabil se va lua în consideraţie
acel regim care era existent la momentul primirii plăţii.
Arhiva
28.26.12. Care este modul de aplicare a TVA în cazul efectuării livrării de către întreprinderile declarate în proces de insolvabilitate conform
Legii insolvabilității nr.149/2012, a proprietății până la 01.01.2020, pentru care achitarea are loc după 01.01.2020?

Conform art.95 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal în redacția Legilor nr. 171/2019 și nr. 60/2020, nu constituie obiect impozabil cu TVA:
- livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces
de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 (în perioada de la 1 ianuarie 2020 pînă la 30 aprilie 2020
inclusiv);
- livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate
profesională potrivit legislaţiei, a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de
restructurare şi realizare a planului, (începînd cu 1 mai 2020).
Pentru perioadele de până la 1 ianuarie 2020, data obligației fiscale privind TVA, se determină în conformitate cu art. 108 alineatele (2) și
(3) din Codul fiscal, care prevede că pentru mărfuri, data livrării se consideră data predării (transmiterii) mărfurilor cumpărătorului
(beneficiarului), iar în cazul livrării de bunuri imobiliare, data livrării se consideră data trecerii bunurilor imobiliare în proprietatea
cumpărătorului la data înscrierii lor în registrul bunurilor imobiliare.
Astfel, în cazul în care livrarea proprietății a avut loc până la 01.01.2020, obligația fiscală privind TVA la furnizor – întreprindere
declarată în procedura de insolvabilitate, urmează a fi calculată în conformitate cu alineatele (2) și (3) din art.108 din Codul fiscal, cu
aplicarea regimului fiscal privind TVA, în vigoare de până la 01.01.2020.
Arhiva
28.26.13.
Care este baza impozabilă cu TVA la procurarea proprietății întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate conform Legii
insolvabilității nr.149/2012?
      În conformitate cu articolul 97 alineatul (7) din Codul fiscal, valoarea impozabilă la procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate
în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 reprezintă valoarea procurării proprietăţii
achitată sau care urmează a fi achitată (fără T.V.A.) de către cumpărător. 
        În baza articolului 108 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul trebuie să
întocmească un inventar al tuturor bunurilor corporale şi incorporale care aparţin masei debitoare.  
      Conform alineatului (5) al articolului 108 din legea insolvabilității în inventar trebuie să fie descrise toate bunurile identificate ale
debitorului şi să se indice valoarea contabilă sau, dacă aceasta lipseşte, valoarea lor aproximativă de la data inventarierii. 
        La rîndul său articolul 5 pct.26) din Codul fiscal în calitate de preţ de piaţă, valoare de piaţă stabilește preţul mărfii, serviciului,
format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor, serviciilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor,
serviciilor identice – în urma tranzacţiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa
respectivă a comerţului cu ridicata. 
        Tranzacţiile între coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în considerare numai cu condiţia că interdependenţa
acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei. 
     Astfel, la livrarea proprietății de către furnizorul declarat în proces de insolvabilitate, baza impozabilă cu TVA pentru cumpărătorul,
în condiția prevederilor articolului 97 alineatul (7) din Codul fiscal, reprezintă valoarea achitată sau care urmează a fi achitată, excluzând
TVA.
28.26.14.
Care este modul de aplicare a TVA la procurarea de către persoanele fizice a proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de
insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012?
        În conformitate cu art.94 lit. e) din Codul fiscal, subiecți impozabili cu TVA sunt persoanele juridice şi fizice, care practică activitate
de întreprinzător şi procură pe teritoriul Republicii Moldova proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA,
declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu
prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012. 
         Conform art. 95 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate,
cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012,
constituie obiect impozabil cu TVA.
         Totodată, potrivit art.95 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, a proprietăţii întreprinderilor declarate în
proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii
insolvabilităţii nr.149/2012, nu constituie obiect impozabil cu TVA. 
        În conformitate cu art.97 alin. (7) din Codul fiscal, valoarea impozabilă la procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces
de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012, reprezintă valoarea procurării proprietăţii achitată sau
care urmează a fi achitată (fără TVA) de către cumpărător. 
         Reieșind din prevederile menționate, la procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu
excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012, de
către persoanele fizice, care desfășoară activitate de întreprinzător, indiferent de faptul dacă dețin sau nu statut de plătitor a TVA, baza
impozabilă cu TVA pentru cumpărător, reprezintă valoarea achitată sau care urmează a fi achitată, fără TVA. 
         Față de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, la procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi
în proces de insolvabilitate, prevederile menționate nu sunt aplicabile. 
         Astfel, la efectuarea livrărilor de către întreprinderile declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii
insolvabilităţii nr.149/2012, în adresa persoanelor fizice, altele decît cele specificate la art.94 lit. e) din Codul fiscal, TVA se va aplica de
către furnizor pe principii generale

30.1.1.
Care sunt plățile stabilite pentru poluarea mediului?
        În conformitate cu Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la
modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016),
pentru poluarea mediului sunt stabilite următoarele plăți:
          1.Plata pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare (art.6).
         2.Plata pentru deversările de poluanți (art.9).
         3.Plata pentru depozitarea deșeurilor de producție (art.10).
        4.Taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (art.11).
30.1.2.
Ce constituie obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului?
        În conformitate cu art.11 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, obiect al impunerii cu taxa
pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului îl constituie: 
         -mărfurile indicate în anexa nr.8 din Legea menționată; 
         -ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) care conţine produse;
         -ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000) care conţine produse; 
         -ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612) care conţine produse. 
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
Arhiva
30.1.3.
Ce constituie obiect al plății pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare?
        Potrivit art.6 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la
modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016),
obiect al plății pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare îl constituie:
         a) emisiile de poluanți în limitele normativelor stabilite;
         b) emisiile de poluanți cu depășirea normativelor stabilite. Normativele și modul de calcul al plăților sunt stabilite în anexa nr.2 la
Legea menționată.
30.1.4.
Ce constituie obiect al plății pentru deversările de poluanți?
        Potrivit art.9 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la
modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016),
obiect al plății pentru deversările de poluanți îl constituie:
        a) deversările de poluanți în limitele normativelor stabilite;
        b) deversările de poluanți cu depășirea normativelor stabilite. Normativele și modul de calcul al plății sunt stabilite în anexa nr.5 și
nr.6 la Legea menționată.
30.1.5.
Ce constituie obiect al plății pentru depozitarea deșeurilor de producție?
        Potrivit art.10 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la
modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016),
obiect al plății pentru deversările de poluanți îl constituie:
        a) depozitarea deșeurilor pe teritoriul întreprinderii;
     b) depozitarea deșeurilor în amplasamente autorizate în limitele normativelor stabilite;
      c) depozitarea deșeurilor în amplasamente autorizate în cantități ce depășesc normativele stabilite.
      Normativele și modul de calcul al plății sunt stabilite în anexa nr.7 la Legea menționată.
30.1.6. Ce se subînțelege prin noțiunea de ambalaj primar?
         În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, ambalajul primar
reprezintă ambalajul în care se conţine nemijlocit produsul şi care este conceput şi realizat pentru a îndeplini funcţia de unitate de vînzare
pentru utilizatorul sau consumatorul final. 
         Nu sînt considerate ambalaje primare obiectele care sînt parte integrantă din produs, necesare pentru a conţine, a menţine sau a
păstra produsul, dacă toate elementele sale sînt destinate pentru a fi utilizate, consumate sau eliminate împreună cu produsul (de exemplu,
plicul de ceai, membrana de la mezeluri). 
         Pentru unităţile de vînzare cu o greutate (volum/masă) nu mai mare de 30 ml/mg per unitate, în calitate de ambalaj primar se
consideră ambalajul secundar conceput pentru gruparea acestora. 
        [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
30.1.7.
Ce se subînțelege prin noțiunea de ambalaj primar compozit?
         În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, ambalajul primar
compozit reprezintă ambalajul primar confecţionat din diferite materiale, precum hîrtia, cartonul neondulat, materialul plastic şi/sau
polietilena şi/sau aluminiul, care nu pot fi separate manual, clasificat la poziţia tarifară 4819 20 000.  
         [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
30.1.8.
Ce se subînțelege prin noțiunea de ambalaj secundar?
         În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, ambalajul secundar
reprezintă ambalajul conceput pentru a constitui la punctul de achiziţie o grupare a unui număr de unităţi de vînzare, indiferent dacă
acesta este vîndut ca atare utilizatorului sau consumatorului final ori dacă ambalajul respectiv serveşte numai ca mijloc de umplere a
rafturilor la punctul de vînzare; acest ambalaj poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile produsului. 
         [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
30.1.9.
În legătură cu modificările operate în Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului prin Legea nr.313 din 22
decembrie 2017, care tip de carton în care sunt ambalate produsele este pasibil taxării cu taxa pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează
poluarea mediului?
         În redacția nouă a Legii nr.1540 din 25 februarie 1998 (în continuare Lege) privind plata pentru poluarea mediului, au fost introduse
norme noi privind regimul de aplicare a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului și noi scutiri la taxa
respectivă.
       În conformitate cu prevederile art.3 din Lege, ambalajul primar compozit reprezintă ambalaj primar confecţionat din diferite
materiale, precum hîrtia, cartonul neondulat, materialul plastic şi/sau polietilena şi/sau aluminiul, care nu pot fi separate manual,
clasificat la poziţia tarifară 4819 20 000. 
      Totodată conform Legii nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, poziţia tarifară 4819 20 000
include сutii şi obiecte din carton, pliante, din hîrtie sau carton neondulat. 
     În conformitate cu prevederile art.11 alin.(2) lit.c) din Lege, începînd cu 30 decembrie 2017, drept obiect al impunerii cu taxei pentru
mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului este stabilit ambalajul primar compozit care conţine produse. 
      Prin urmare, drept obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului este ambalajul
primar compozit care conține carton de la poziția tarifară 4819 20 000.

30.2.1.
Cine sunt subiecții impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului?
        În conformitate cu art.11 alin.(1) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei
pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează mediului sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică
de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislaţie, şi care: 
        a) produc: 
         - mărfuri indicate în anexa nr.8 din Legea menționată;
         -ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) care conţine produse; 
         -ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000) care conţine produse;
         -ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612) care conţine produse;
         b) importă: 
         - mărfuri indicate în anexa nr.8 din Legea menționată;
         -ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) care conţine produse;  
        -ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000) care conţine produse; 
         -ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612) care conţine produse; 
        c) procură de la persoane fizice şi juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al
acesteia: 
         - mărfuri indicate în anexa nr.8 din Legea menționată; 
         -ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) care conţine produse; 
        -ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000) care conţine produse;  
        -ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612) care conţine produse. 
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
Arhiva
30.2.2.
Cine sunt subiecții plății pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare?
        În conformitate cu art.11 alin.(1) și art.6 alin.(1) din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în
redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477
din 27 decembrie 2016), subiecții plății pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare sunt subiecții ce admit:
         a) emisii de poluanți în limitele normativelor stabilite;
         b) emisii de poluanți cu depășirea normativelor stabilite.
Arhiva
30.2.3.
Cine sunt subiecții plății pentru deversările de poluanți?
        În conformitate cu art.11 alin.(1) și art.9 alin.(1) din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în
redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477
din 27 decembrie 2016), subiecții plății pentru deversările de poluanți sunt subiecții ce admit:
        a) deversări de poluanți în limitele normativelor stabilite;
        b) deversări de poluanți cu depășirea normativelor stabilite.
Arhiva
30.2.4.
Cine sunt subiecții plății pentru depozitarea deșeurilor de producție?
        În conformitate cu art.11 alin.(1) și art.10 alin.(1) din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în
redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477
din 27 decembrie 2016), subiecții plății pentru depozitarea deșeurilor de producție sunt subiecții care:
          a) depozitează deșeuri pe teritoriul întreprinderii;
       b) depozitează deșeuri în amplasamente autorizate în limitele normativelor stabilite;
        c) depozitează deșeuri în amplasamente autorizate în cantități ce depășesc normativele stabilite.
30.2.5.
Cine este subiect al plății pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare, plății pentru deversările de poluanți, plății pentru depozitarea
deșeurilor de producție, dacă în cadrul contractului de locațiune a bunului imobil, locatarul desfășoară activitatea sa economică?
        În conformitate cu art.6 alin.(1), art.9 alin.(1) și art.10 alin.(1) din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25
februarie 1998, subiecți ai plății pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare, plății pentru deversările de poluanți, plății pentru
depozitarea deșeurilor de producție, sunt subiecții ce admit: 
         - emisii de poluanți în limitele normativelor stabilite; 
        - emisii de poluanți cu depășirea normativelor stabilite; 
        - deversări de poluanți în limitele normativelor stabilite;
       - deversări de poluanți cu depășirea normativelor stabilite; 
        -depozitează deșeuri pe teritoriul întreprinderii; 
    -depozitează deșeuri în amplasamente autorizate în limitele normativelor stabilite;
    -depozitează deșeuri în amplasamente autorizate în cantități ce depășesc normativele stabilite.
         Totodată, potrivit art.2 alin.(1) şi alin. (2) din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998,
subiecţii legii menţionate sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice
care desfăşoară activitate de întreprinzător, a căror activitate economică este generatoare de poluanţi. Obiectul legii îl constituie relaţiile
care apar în legătură cu punerea în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea
mediului, emisiile (deversările) de poluanţi în mediu şi depozitarea deşeurilor de producţie. 
         Astfel, reieșind din prevederile menționate, în cadrul contractului de locațiune, subiect al plății pentru emisiile de poluanți ale
surselor staționare, plății pentru deversările de poluanți și plății pentru depozitarea deșeurilor de producție, este acea persoană, a cărei
activitate este generatoare de emisii (deversări) de poluanţi în mediu şi legată de depozitarea deşeurilor de producţie.
 30.3.1.
Care este formularul pentru declararea taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului?
        Potrivit art.14 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la
modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016),
obligațiunea privind achitarea taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului se declară la Serviciul Fiscal
de Stat conform Dării de seamă privind taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (forma
POLMED17), aprobată prin ordinul Ministerului Finanțelor nr.5 din 11 ianuarie 2017.
30.3.2.
Cine este obligat să depună darea de seamă privind taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului?
        În conformitate cu art.14 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, darea de seamă privind
taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului urmează a fi prezentată Serviciului Fiscal de Stat de către
persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și care: 
        a) produc: 
         - mărfuri indicate în anexa nr.8 din Legea menționată;
         -ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) care conţine produse; 
         -ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000) care conţine produse; 
         -ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612) care conţine produse; 
        b) importă: 
         - mărfuri indicate în anexa nr.8 din Legea menționată; 
         -ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) care conţine produse;
         -ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000) care conţine produse; 
         -ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612) care conţine produse; 
        c) procură de la persoane fizice şi juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al
acesteia: 
         - mărfuri indicate în anexa nr.8 din Legea menționată; 
         -ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) care conţine produse; 
        -ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000) care conţine produse;        
        -ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612) care conţine produse. 
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
Arhiva
30.3.3.
Care este termenul de prezentare a dărilor de seamă privind plățile pentru poluarea mediului?
        În conformitate cu prevederile art.14 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea,
subiecţii specificați la art.6, 9 şi 10 din Lege, sînt obligaţi să calculeze, să achite la bugetul de stat plăţile corespunzătoare şi să prezinte
Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică în
condiţiile stipulate la art.187 alin.(21) din Codul fiscal, pînă la data de 25 a lunii februarie a anului următor de gestiune. Forma şi modul
de completare a dării de seamă se aprobă de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. 
        Subiecţii specificați la art.11 din Lege, sînt obligaţi să calculeze de sine stătător, să achite la bugetul de stat plăţile corespunzătoare şi
să prezinte Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă, utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare
electronică în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21) din Codul fiscal, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune. Forma
şi modul de completare a dării de seamă este aprobată de către Ministerul Finanţelor. 
         Subiecții care au obligația prezentării dărilor de seamă privind plățile pentru poluarea mediului, dar care nu cad sub acțiunea
art.187 alin.(21) din Codul fiscal, prezintă dările de seamă pe suport de hîrtie. 
         La efectuarea în perioada de raportare doar a operațiunilor scutite de taxă conform art.11 alin.(6) din Lege, Darea de seamă privind
taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului nu se prezintă.
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
Arhiva
30.3.4.
Care este termenul de achitare a plăților pentru poluarea mediului?
        În conformitate cu prevederile art.14 alin.(3) și alin.(4) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea,
subiecţii specificați la art.6, 9 şi 10 din Lege, sînt obligaţi să calculeze, să achite la bugetul de stat plăţile corespunzătoare pînă la data de 25
a lunii februarie a anului următor de gestiune. 
         Subiecţii specificați la art.11 din Lege, sînt obligaţi să calculeze de sine stătător, să achite la bugetul de stat plăţile corespunzătoare
pînă la data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune. 
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
Arhiva
30.3.5.
Care este formularul pentru declararea plăţii pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor?
    Potrivit art.14 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998, în redacția Legii cu privire la
modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016),
obligațiunea privind achitarea plăţii pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor se declară conform Darea de
seamă către Serviciul Fiscal de Stat privind plata pentru poluare pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor
(forma EMPOLDEP19), aprobată prin ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului nr.15 din 22 ianuarie 2019.
Arhiva
30.3.6.
Unde poate fi găsit modul de completare a Dării de seamă privind taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea
mediului (forma POLMED17)?
        Modul de completare a Dării de seamă privind taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (forma
POLMED17) este aprobat prin anexa nr. 2 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 5 din 11 ianuarie 2017, care poate fi vizualizat pe site-ul
Serviciului Fiscal de Stat (www.fisc.md).
30.3.7.
30.3.8.
Apare oare necesitatea prezentării Dării de seamă POLMED17, în cazul, în care în perioada de raportare s-au efectuat doar operaţiuni scutite
de taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului?
        Potrivit pct.5 din Instrucțiunea de completare a Dării de seamă privind taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează
poluarea mediului (POLMED17), aprobat prin anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.5 din 11 ianuarie 2017, la efectuarea în
perioada de raportare doar a operaţiunilor scutite de taxă conform art.11 alin.(6) din Legea privind plata pentru poluarea mediului
nr.1540-XIII din 25 februarie 1998, Darea de seamă privind taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului
(forma POLMED17) nu se prezintă. 
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Ordinului MF nr.35 din 31.01.2018 cu privire la modificarea și
completarea Ordinului MF nr.5 din 11.01.2017, în vigoare de la 16.02.2018].
Arhiva
30.3.9.
Este obligatorie reflectarea în Darea de seamă POLMED17 a operaţiunilor scutite de taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării,
cauzează poluarea mediului, dacă în perioada de raportate s-au efectuat atît operaţiuni pasibile taxării, cît şi operaţiuni scutite de taxă?
        Potrivit pct.4 din Instrucțiunea de completare a Dării de seamă privind taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează
poluarea mediului (POLMED17), aprobat prin anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.5 din 11 ianuarie 2017, dacă în luna de
raportare subiecţii ce desfăşoară activitate de întreprinzător au avut operaţiuni pasibile taxării şi operaţiuni scutite conform art.11 alin.(6)
din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, ei sînt obligaţi să prezinte darea de seamă pentru
perioada fiscală de raportare.
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Ordinului MF nr.35 din 31.01.2018 cu privire la modificarea și
completarea Ordinului MF nr.5 din 11.01.2017, în vigoare de la 16.02.2018].
Arhiva
30.3.10.
Care este modalitatea de reflectare în Darea de seamă POLMED17 a operaţiunilor scutite de taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării,
cauzează poluarea mediului?
       Potrivit pct.10 din Instrucțiunea de completare a Dării de seamă privind taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează
poluarea mediului (POLMED17), aprobat prin anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.5 din 11 ianuarie 2017, în coloana 10, în
cazul efectuării operaţiunilor scutite de taxă, conform articolului 11 alin.(6) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru
poluarea mediului, se indică codul facilităţii după cum urmează: 
        a) pentru operaţiunile indicate la art.11 alin.(6) lit.a) – 11/6/a;
        b) pentru operaţiunile indicate la art.11 alin.(6) lit.b) – 11/6/b;
        c) pentru operaţiunile indicate la art.11 alin.(6) lit.c) – 11/6/c; 
        d) pentru operaţiunile indicate la art.11 alin.(6) lit.d) – 11/6/d;
        e) pentru operaţiunile indicate la art.11 alin.(6) lit.e) – 11/6/e;
        f) pentru operaţiunile indicate la art.11 alin.(6) lit.f) – 11/6/f;
        g) pentru operaţiunile indicate la art.11 alin.(6) lit.g) – 11/6/g; 
        h) pentru operaţiunile indicate la art.11 alin.(6) lit.h) – 11/6/h;
        i) pentru operaţiunile indicate la art.11 alin.(6) lit.i) – 11/6/i. 
        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Ordinului MF nr.35 din 31.01.2018 cu privire la modificarea și
completarea Ordinului MF nr.5 din 11.01.2017, în vigoare de la 16.02.2018].
 30.3.12.
30.3.13.
Care este modalitatea de achitare a plăţilor pentru poluarea mediului?
        Potrivit Modului de achitare a plăţilor şi evidenţa încasărilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului
Finanţelor în anul 2019, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.205 din 21 decembrie 2018, plăţile pentru poluarea mediului se
vor achita la bugetul de stat la următoarele coduri ale Clasificaţiei economice: 
         - cod ECO 114534 – Taxa pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului; 
         - cod ECO 114535 – Plaţi pentru poluarea mediului în limitele normativelor stabilite; 
         - cod ECO 114536 – Alte plăţi pentru poluarea mediului. 
         Plăţile calculate şi declarate, penalităţile şi amenzile aplicate în condiţiile Legii nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata
pentru poluarea mediului se virează de către poluatori la bugetul de stat pe codurile ECO indicate mai sus. 
    Plăţile ce constituie încasări ale bugetului de stat se transferă conform clasificaţiiilor economice specificate mai sus, conform
următoarelor date bancare: 
        Beneficiar: MF – Trezoreria de Stat; 
        Codul IBAN: conform Registrului codurilor IBAN;
        Codul fiscal: 1006601000037;
        Prestatorul beneficiar: Ministerul Finanţelor – Trezoreria de Stat. 
       Plătitorii/contribuabilii pot genera codurile IBAN pe pagina web a Ministerului Finanţelor www.mf.gov.md, prin selectarea codului
Clasificaţiei economice, raionului în care se află contribuabilul şi codului statistic al localităţii contribuabilului conform clasificatorului
unităţilor administrativ-teritoriale (CUATM).
Arhiva
30.3.14.
Cine este obligat să prezinte darea de seamă privind plata pentru emisiile de poluanţi, deversări şi depozitarea deşeurilor?
        În conformitate cu art.14 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998, darea de seamă
privind plata pentru emisiile de poluanţi, deversări şi depozitarea deşeurilor urmează a fi prezentată Serviciului Fiscal de Stat de către
subiecții ce admit: 
         - emisii de poluanți în limitele normativelor stabilite (art.6 alin.(1)); 
         - emisii de poluanți cu depășirea normativelor stabilite (art.6 alin.(1)); 
         -deversări de poluanți în limitele normativelor stabilite (art.9 alin.(1)); 
         -deversări de poluanți cu depășirea normativelor stabilite (art.9 alin.(1)); 
         -depozitează deșeuri pe teritoriul întreprinderii (art.10 alin.(1));
     -depozitează deșeuri în amplasamente autorizate în limitele normativelor stabilite (art.10 alin.(1)); 
      - depozitează deșeuri în amplasamente autorizate în cantități ce depășesc normativele stabilite (art.10 alin.(1)).
Arhiva
30.3.15.
Cînd apare obligația privind taxa pentru categoriile de mărfuri ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării?
         Potrivit art.11 alin.(3) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea, obligaţia privind taxa pentru
categoriile de mărfuri ce cauzează poluarea mediului, survine la data importului mărfurilor respective, la data livrării de către
producător a mărfurilor de fabricaţie proprie sau la data procurării mărfurilor de la persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul
Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia. 
         [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
30.3.16.
Care este baza impozabilă a mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului?
        Potrivit art.11 alin.(5) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, baza impozabilă a mărfurilor
care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului se stabileşte, după cum urmează: 
        1) pentru mărfurile indicate în anexa nr.8 din Legea menționată: 
        a) pentru mărfurile importate – valoarea facturată a acestora (valoarea din invoice);
         b) pentru mărfurile procurate de la persoane fizice şi juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu
sistemul bugetar al acestora –valoarea de procurare a mărfurilor respective; 
      c) pentru mărfurile de fabricaţie proprie – valoarea livrării mărfurilor respective, fără T.V.A.; 
        2) pentru ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000), precum şi pentru ambalajul primar (clasificat la
poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29, 3923 30 şi 7612) care conţine produse – cantitatea (numărul) unităţilor de ambalaje de fiecare
categorie de volum unităţii de ambalaj în care este ambalat produsul, conform alin.(4) pct.2)–4). 
        În lipsa indicării volumului produsului, baza impozabilă reprezintă cantitatea (numărul) unităţilor de ambalaje de fiecare categorie a
greutăţii produsului ambalat conform alin.(4) pct.2)–4). 
         [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
30.3.17.
În legătură cu modificările operate în Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului prin Legea nr.313 din 22
decembrie 2017, are obligația agentul economic de a prezenta darea de seamă (forma POLMED17) corectată?
        În redacția nouă a Legii nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare Lege), au fost introduse
norme noi privind regimul de aplicare a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului și noi scutiri la taxa
respectivă. 
         Normele noi privind regimul de aplicare a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului prevăzute
la art.I pct.4 din Legea nr.313 din 22 decembrie 2017 privind modificarea art.11 din Lege, sunt aplicabile începând cu 30 decembrie 2017.
         Astfel, în contextul modificărilor efectuate la art.11 din Lege, dările de seamă (forma POLMED17) corectate pentru perioadele
fiscale de la 1 ianuarie 2017 pînă 29 decembrie 2017, cu aplicarea noilor cote de impozitare, nu se prezintă.
      Totodată, scutirile prevăzute la art.II alin.(1) din Legea nr.313 din 22 decembrie 2017, se aplică pentru perioada de la 1 ianuarie 2017
pînă 29 decembrie 2017. 
         Prin urmare, în temeiul modificărilor efectuate la art.11 din Lege, dreptul de a prezenta darea de seamă (forma POLMED17)
corectată, se răsfrânge doar asupra contribuabililor care au efectuat careva operațiuni scutite de taxă în perioada de la 1 ianuarie 2017
pînă 29 decembrie 2017.
         [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
30.3.18.
De către cine se administrează evidența obligațiilor și de urmărire a restanțelor la plățile și taxa pentru poluarea mediului?
        Potrivit art.15 alin.(2) Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, funcţiile de evidenţă a obligaţiilor
şi de urmărire a restanţelor la plăţile şi taxa pentru poluarea mediului stabilite la art.6, 9, 10 şi 11 sînt exercitate de către Serviciul Fiscal
de Stat. 
         [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea
mediului].
30.3.19.
Care este organul care asigură controlul asupra corectitudinii calculului și plenitudinii virării la buget a plăților și taxei pentru poluarea
mediului?
        Art.15 alin.(3) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, prevede că funcţia de control asupra
corectitudinii calculului şi plenitudinii virării la buget a plăţilor stabilite la art.6, 9 şi 10 este exercitată de către inspecţiile pentru protecţia
mediului ale autorităţii centrale de specialitate. 
        Totodată, la alin.(4) al aceluiași articol, este prevăzut, că funcţia de control asupra corectitudinii calculului şi plenitudinii virării la
buget a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, stabilită la art.11, este exercitată de către Serviciul
Fiscal de Stat. 
         [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
30.3.20.
Ce reprezintă valoarea facturată a mărfurilor importate, indicate în anexa nr.8 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru
poluarea mediului, în scopul determinării bazei impozabile pentru aceste mărfuri?
        În conformitate cu prevederile art.11 alin.(5) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului (în
continuare Lege), baza impozabilă pentru mărfurile importate indicate în anexa nr.8 din Lege, constituie valoarea facturată a acestora
(valoarea din invoice). 
         Totodată, potrivit alin.(3) al aceluiași articol, obligaţia privind taxa pentru mărfurile importate indicate în anexa nr.8, survine la
data importului mărfurilor respective. 
         Respectiv, valoarea facturată (indicată în invoice) a mărfurilor importate constituie valoarea totală a lotului de marfă livrat de către
vînzătorul acestora, la cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei stabilit la data întocmirii declaraţiei vamale. 
         [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
30.3.21.
Care este baza impozabilă pentru mărfurile importate indicate în anexa nr.8 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru
poluarea mediului, în cazul acordării unui bonus sub formă monetară din partea nerezidentului în adresa rezidentului?
        Potrivit art.11 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuarea Lege), obiecte ai
impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului constituie mărfurile indicate în anexa nr.8 din
Legea menționată. 
        Totodată, potrivit prevederilor alin.(5) al articolului menționat, baza impozabilă pentru mărfurile importate indicate în anexa nr.8
din Lege, constituie valoarea facturată a acestora (valoarea din invoice). 
        În conformitate cu alin.(3) al aceluiași articol, obligaţia privind taxa pentru mărfurile importate indicate în anexa nr.8, survine la
data importului mărfurilor respective. 
       Respectiv, acordarea unui bonus sub formă monetară din partea unui nerezident unui rezident, nu influențează asupra determinării
bazei impozabile pentru mărfurile importate indicate în anexa nr.8 din Lege. 
         [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
30.3.22.
Care este baza impozabilă pentru mărfurile importate, indicate în anexa nr.8 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru
poluarea mediului, în cazul acordării discontului din partea nerezidentului în adresa rezidentului?
        În conformitate cu prevederile art.11 alin.(5) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului (în
continuare Lege), baza impozabilă pentru mărfurile importate indicate în anexa nr.8 din Legea menționată, constituie valoarea facturată
a acestora (valoarea din invoice). 
         Totodată, potrivit alin.(3) al aceluiași articol, obligaţia privind taxa pentru mărfurile importate indicate în anexa nr.8, survine la
data importului mărfurilor respective. 
         Dacă acordarea discontului din partea nerezidentului în adresa rezidentului are loc la momentul importului mărfurilor respective și,
valoarea discontului este deja reflectată în invoice, atunci baza impozabilă se va determina reieșind din valoarea facturată a mărfurilor
indicată în invoice, diminuată cu valoarea discontului, la cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei stabilit la data întocmirii
declaraţiei vamale. 
         [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].
30.3.23.
Cum se apreciază baza impozabilă pentru ambalajul primar compozit, precum şi pentru ambalajul primar, în lipsa indicării pe ambalaj a
volumului produsului, în anul 2018?
        În conformitate cu prevederile art.11 alin.(5) pct.2) din Legea nr.1540 din 25.02.1998 (în redacția Legii nr.313 din 22.12.2017), baza
impozabilă a mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului pentru ambalajul primar compozit, precum şi pentru
ambalajul primar (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29, 3923 30, 4819 20 000 şi 7612) care conţine produse reprezintă
cantitatea (numărul) unităţilor de ambalaje de fiecare categorie de volum unităţii de ambalaj în care este ambalat produsul, conform alin.
(4) pct.2)–4) al articolului menționat. 
        În lipsa indicării volumului produsului, baza impozabilă reprezintă cantitatea (numărul) unităţilor de ambalaje de fiecare categorie a
greutăţii produsului ambalat conform alin.(4) pct.2)–4) al articolului menționat.
30.3.24.
Unde poate fi găsit modul de completare a Darea de seamă către Serviciul Fiscal de Stat privind plata pentru poluare pentru emisiile şi
deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor (forma EMPOLDEP19)?
     Modul de completare a Dării de seamă către Serviciul Fiscal de Stat privind plata pentru poluare pentru emisiile şi deversările de
poluanţi şi depozitarea deşeurilor (forma EMPOLDEP19), este aprobat prin Anexa nr. 2 la ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării
Regionale şi Mediului nr. 15 din 22 ianuarie 2019, care poate fi vizualizat pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat
(http://servicii.fisc.md/formulare.aspx?tm=68&pt=1).
30.3.25. Apare oare necesitatea prezentării Darea de seamă către Serviciul Fiscal de Stat privind plata pentru poluare pentru emisiile şi
deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor (forma EMPOLDEP19), în cazul în care în perioada de raportare subiecţii impunerii nu au
efectuat careva operaţiuni pasibile taxării?
  Potrivit pct.6 din  Instrucțiunea  privind modul de calculare şi achitare a plăţilor pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea
deşeurilor (Anexa nr.3 la ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului nr.15 din 22 ianuarie 2019) dacă în anul
expirat subiecţii impunerii nu au avutoperaţiuni pasibile plăţii pentru poluare, pentru perioada fiscală respectivănu se prezintă Darea de
seamă către Serviciul Fiscal de Stat privind platapentru poluare pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitareadeşeurilor  (forma
EMPOLDEP19).
30.3.26.
Apare oare necesitatea Darea de seamă către Serviciul Fiscal de Stat privind plata pentru poluare pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi
depozitarea deşeurilor (forma EMPOLDEP19), în cazul în care subiecţii impunerii au efectuat careva operaţiuni din cele pasibile taxării?
        Potrivit pct.4 din Instrucțiunea privind modul de calculare şi achitare a plăţilor pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi
depozitarea deşeurilor (Anexa nr. 3 la ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului nr. 15 din 22 ianuarie 2019),
persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, a căror activitate economică provoacă emisii de poluanţi în
atmosferă, deversări de poluanţi cu apele uzate, precum şi operatorii depozitelor de deşeuri se prezintă Darea de seamă către Serviciul
Fiscal de Stat privind plata pentru poluare pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor (forma EMPOLDEP19).

30.4.1.
Care sunt înlesnirile la plata taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului?
        La art.11 alin.(6) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, sunt prevăzute următoarele scutiri
de taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, pentru:
         a) mărfurile importate şi/sau livrate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului, sau acordate cu garanţie de stat,
din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării
proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de către
Guvern; 
        b) mărfurile destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale
şi ţările donatoare în cadrul tratatelor la care Republica Moldova este parte, conform listei aprobate de către Guvern; 
        c) mărfurile destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict armat şi în alte situaţii excepţionale, precum şi
mărfurile primite în calitate de ajutoare umanitare în modul stabilit de către Guvern; 
         d) mărfurile şi ambalajele destinate exportului; 
      e) ambalajul aferent medicamentelor prevăzute de Legea nr.1409/1997 cu privire la medicamente, precum şi ambalajul aferent
dispozitivelor medicale prevăzute de Legea nr.102/2017 cu privire la dispozitivele medicale; 
     f) ambalajul aferent pîinii şi produselor de panificaţie, clasificat la poziţiile tarifare 1901 20 000, 1905 40, 1905 90 300, 1905 90 600 şi
1905 90 900, ambalate în ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) şi
ambalajul primar compozit (clasificat la poziţia tarifară 4819 20 000); 
        g) mărfurile introduse pe teritoriul vamal al ţării de către persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au
relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia, înregistrate la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova, cu condiţia rămînerii
mărfurilor respective pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale ale Republicii Moldova;
     h) mărfurile fabricate de subiecţii specificaţi la alin.(1), care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului şi la a căror producere
au fost utilizate, în calitate de materie primă şi/sau materiale, mărfurile indicate în anexa nr.8; 
        i) ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30), ambalajul primar compozit
(clasificat la poziţia tarifară 4819 20 000) sau ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612), cu condiţia că ambalajele
menţionate au fost procurate de la persoane fizice şi juridice de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia celor care nu au relaţii
fiscale cu sistemul bugetar al acesteia, sau au fost anterior importate de către subiecţii specificaţi la alin.(1) ori au fost fabricate de către
subiecţii specificaţi la alin.(1) lit.a) cu utilizarea, în calitate de materie primă şi/sau materiale, a mărfurilor indicate în anexa nr.8. 
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].

30.5.1. Care sunt cotele pentru calcularea taxei pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului?

   Înconformitate cu prevederile art.11 alin. (4) din Legea nr.1540 din 25 februarie1998 privind plata pentru poluarea mediului, cota taxei
pentru mărfurilece cauzează poluarea mediului în procesul utilizării se stabileşte după cumurmează:
   1)pentru mărfurile indicate la anexa nr.8 din Legea menționată – conform cotelorstabilite în anexa respectivă;
   2) pentru ambalajul primar din materiale plastice(clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30), careconţine produse:
 
pînă la 0,2 litri inclusiv sau pînă la 0,2 kg greutatea produsului inclusiv   una bucată 0,22 lei
peste 0,2 litri sau peste 0,2 kg greutatea produsului
pînă la 0,5 litri inclusiv ori pînă la 0,5 kg greutatea produsului inclusiv   una bucată  0,60 lei
peste 0,5 litri sau peste 0,5 kg greutatea produsului
pînă la 0,90 litri inclusiv ori pînă la 0,9 kg greutatea produsului inclusiv  una bucată  0,90 lei
peste 0,9 litri sau peste 0,9 kg greutatea produsului
pînă la 1,9 litri inclusiv ori pînă la 1,9 kg greutatea produsului inclusiv   una bucată  1,02 lei
peste 1,9 litri sau peste 1,9 kg greutatea produsului
pînă la 3,0 litri inclusiv ori pînă la 3,0 kg greutatea produsului inclusiv   una bucată  1,20 lei
peste 3,0 litri sau peste 3 kg greutatea produsului   una bucată  1,80 lei

 3) pentru ambalajul primar compozit(clasificat la poziția tarifară 481920 000) care conţine produse:
pînă la 0,1 litri inclusiv sau pînă la 0,1 kg greutatea produsului inclusiv  una bucată  0,36 lei
peste 0,1 litri sau peste 0,1 kg greutatea produsului
pînă la 0,5 litri inclusiv sau pînă la 0,5 kg greutatea produsului inclusiv  una bucată  0,84 lei
peste 0,5 litri sau peste 0,5 kg greutatea produsului
pînă la 0,9 litri inclusiv sau pînă la 0,9 kg greutatea produsului inclusiv  una bucată  1,20 lei
peste 0,9 litri sau peste 0,9 kg greutatea produsului
pînă la 1,8 litri inclusiv sau pînă la 1,8 kg greutatea produsului inclusiv  una bucată  1,50 lei
peste 1,8 litri sau peste 1,8 kg greutatea produsului   una bucată  2,40 lei

4) pentru ambalajul primar din aluminiu(clasificat la poziţia tarifară 7612) care conţine produse:
 
pînă la 0,5 litri inclusiv sau pînă la 0,5 kg greutatea produsului inclusiv  una bucată  0,18 lei
peste 0,5 litri sau peste 0,5 kg greutatea produsului
pînă la 1 litru inclusiv sau pînă la 1 kg greutatea produsului inclusiv   una bucată  0,36 lei
peste 1 litru sau peste 1 kg greutatea produsului
pînă la 2 litri inclusiv sau pînă la 2 kg greutatea produsului inclusiv   una bucată  0,46 lei
peste 2 litri sau peste 2 kg greutatea produsului   una bucată  0,67 lei

 [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscaleîn temeiul Legii nr.122 din 16.08.2019  pentru modificareaunor acte legislative, în
vigoare din 01.01.2020].
Arhiva
30.5.2.
Unde pot fi găsite Normativele şi modul de calcul ale plăţii pentru emisiile de poluanţi din sursele staţionare?
        Normativele şi modul de calcul ale plăţii pentru emisiile de poluanţi din sursele staţionare sunt prezentate la anexa nr.2 din Legea
privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998.
30.5.3.
Unde pot fi găsite Normativele şi modul de calcul ale plăţii pentru deversările de poluanţi?
        Normativele şi modul de calcul ale plăţii pentru deversările de poluanţi sunt prezentate la anexele nr.5 şi nr.6 din Legea privind plata
pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998.
30.5.4.
Unde pot fi găsite Normativele şi modul de calcul ale plăţii pentru depozitarea deşeurilor de producţie?
        Normativele şi modul de calcul ale plăţii pentru depozitarea deşeurilor de producţie sunt prezentate la anexa nr.7 din Legea privind
plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998.

30.6.1.
Care este modul de restituire a plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat?
        Regulamentul privind restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat, aprobat prin Ordinul comun al
Ministerului Finanțelor și Ministerului Mediului al Republicii Moldova nr.45/28 din 6 martie 2017, stabilește modul de restituire a plăților
pentru poluarea mediului plătite în plus sau eronat de către contribuabili, la cererea acestora.
        Se supun restituirii în conformitate cu prevederile Regulamentului doar plățile pentru poluarea mediului încasate la bugetul de stat
(inclusiv prin compensare), începând cu 1 ianuarie 2017, la clasificațiile economice specificate în circulara anuală a Ministerului
Finanțelor privind modul de achitare şi evidență a plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor,
aprobat prin Ordin (pentru anul de gestiune 2017 – Ordinul Ministrului Finanțelor nr.158 din 23 decembrie 2016).
        Plățile pentru poluarea mediului virate până la 31 decembrie 2016 sunt pasibile restituirii de către Ministerul Mediului în comun cu
Serviciul Vamal.
      Restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat la conturile contribuabililor se efectuează în conformitate cu
prevederile art.175 şi 176 din Codul fiscal.
30.6.2.
Care este procedura de solicitare a restituirii plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat, în conformitate cu art. 11 al Legii
nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului?
        Restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat la bugetul de stat se inițiază în baza cererii contribuabilului. 
        Cererea privind restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat se depune de către contribuabil la
subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat (SFS) conform razei de deservire a contribuabilului sau la subdiviziunile SFS de la locul
încasării /achitării mijloacelor bănești în cauză.
30.6.3.
Care sunt elementele și conținutul cererii privind restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat și ce documente
confirmă faptul achitării în plus a plăților respective, precum și necesitatea restituirii sumelor achitate?
        Cererea privind restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat, conform anexei nr.1 la Regulament, depusă
de către contribuabili la subdiviziunile SFS, va conține: 
        a) denumirea plătitorului; 
        b) codul fiscal al plătitorului; 
        c) adresa plătitorului, date de contact; 
        d) cuantumul sumei plăților pentru poluarea mediului, care urmează a fi restituită; 
        e) destinația sumei: 
        - în contul stingerii restanțelor plătitorului faţă de BPN; 
        - în contul viitoarelor obligaţii ale plătitorului faţă de BPN; 
        - la contul bancar al plătitorului. 
        La cerere se vor anexa documentele ce confirmă faptul achitării în plus a plăților respective, precum și necesitatea restituirii sumei
achitate, după cum urmează: 
        a) copia documentului de plată privind achitarea plății şi/sau taxei pentru poluarea mediului; 
        b) confirmarea (procesul-verbal de control/prescripție, în original sau copia autentificată conform legislației) a sumei restituirii
plăților pentru poluarea mediului, specificate la art. 6, 9, 10 din Legea nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea
mediului, determinate ca achitate în plus sau eronat, emisă de agențiile (inspecțiile) ecologice ale autorității centrale de specialitate; 
        c) hotărâri executorii ale organelor de drept (în original sau copia autentificată conform legislației), după caz; 
        d) la cerere se anexează (sau se indică) rechizitele bancare, în cazul solicitării restituirii la contul bancar al agentului economic, iar în
cazul solicitării efectuării compensării – codul IBAN de venituri la buget. 
        Cererea urmează a fi autentificată: 
        a) pentru persoanele juridice – semnătura administratorului sau a persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestuia; 
        b) pentru persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător cu statut de persoană fizică – semnătura acestuia sau a persoanei
împuternicite în mod legal; 
        c) pentru persoanele fizice ce practică activitate independentă – semnătura contribuabilului plătitor sau a persoanei împuternicite în
mod legal.
30.6.4.
Care este procedura de determinare a sumei plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat pasibile restituirii de către Serviciul
Fiscal de Stat?
        Suma plăților se constată (determină) în baza controlului efectuat de către Serviciul Fiscal de Stat sau agențiile (inspecțiile) ecologice
ale autorității centrale de specialitate, conform atribuțiilor și drepturilor acordate prin lege cu emiterea deciziilor/ proceselor-verbale de
control corespunzătoare în modul general stabilit.
30.6.5.
Care este procedura de control a Serviciului Fiscal de Stat pentru determinarea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat?
        Determinarea plăților achitate în plus stabilite la art.11 din Legea nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea
mediului se exercită de către SFS. 
        La recepționarea cererii de restituire a plăților pentru poluarea mediului (anexa nr.1 la prezentul Regulament) achitate în plus sau
eronat începând cu anul 2017 la clasificația economică 114534 (taxa pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea
mediului), subdiviziunea SFS determină plățile achitate în plus în cadrul controlului cameral sau controlului fiscal la fața locului prin
metoda verificării tematice în conformitate cu art.215, 216 și 221 din Codul fiscal.
        Procedura de control pentru determinarea plăților achitate în plus sau eronat se efectuează în modul general stabilit. În cazul în care
determinarea plăților achitate în plus sau eronat este posibilă în cadrul controlului fiscal cameral prin metoda verificării tematice, nefiind
necesar controlul la faţa locului, se vor supune verificării documentele de care dispune subdiviziunea SFS și cele anexate la cererea de
restituire a plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat cu informația din SI SFS. 
        Subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat la constatarea unor erori şi/sau contradicţii între datele indicate în dările de seamă,
documentele prezentate de către contribuabil și informația din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat determină necesitatea
efectuării controlului fiscal la fața locului. 
        Rezultatele controlului sunt reflectate în actul de control fiscal, cu respectarea prevederilor art.216 alin.(6) şi (8) din Codul fiscal cu
emiterea deciziei pe marginea actului de control privind restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat. 
        Decizia pe marginea actului de control care confirmă/infirmă restituirea plăților pentru poluarea mediului determinate ca achitate în
plus sau eronat se anexează la cererea privind restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat și constituie temei
pentru restituirea sau refuzul de restituire a plăților solicitate.
 30.6.6.
Care este procedura de restituire a plăților pentru emisiile de poluanți, deversări și depozitarea deșeurilor achitate în plus sau eronat?
        Determinarea plăților achitate în plus stabilite la art. 6, 9 și 10 din Legea nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru
poluarea mediului se exercită de către agențiile (inspecțiile) ecologice ale autorității centrale de specialitate. 
        La solicitarea restituirii plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat la clasificația economică 114535 (plăți pentru
poluarea mediului în limitele / cu depășirea normativelor stabilite) achitate începând cu anul 2017, contribuabilul va depune cererea de
confirmare a plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat la agențiile (inspecțiile) ecologice ale autorității centrale de
specialitate pentru a confirma suma achitată în plus. 
        Autoritatea de specialitate vizată va efectua verificarea respectivă și va confirma/infirma sumele plăților pentru poluarea mediului
achitate în plus sau eronat în procesul-verbal de control/prescripție (în original sau copie autentificată conform legislației). 
        Procesul-verbal de control/prescripție care confirmă/infirmă restituirea plăților pentru poluarea mediului determinate ca achitate în
plus sau eronat constituie temei pentru restituirea sau refuzul de restituire a plăților solicitate.
        Contribuabilul, în cazul confirmării în procesul-verbal de control/prescripție a plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau
eronat, urmează să depună la subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat cererea de restituire a plăților pentru poluarea mediului, cu
anexarea confirmării (procesul-verbal de control/prescripție și alte documente confirmative).

5.1.1.
Ce sunt bunurile imobiliare?
Bunurile imobiliare sunt: terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără
cauzarea de prejudicii destinaţiei lor (art. 276 pct. 2) din Codul fiscal).
5.1.2.
Ce se înţelege prin "valoare estimată a bunurilor imobiliare"?
Valoarea estimată este valoarea bunurilor imobiliare calculată la o dată anumită cu utilizarea metodelor de evaluare prevăzute de
legislaţie (art. 276 pct. 3) din Codul fiscal).
5.1.3. Ce se înţelege prin "cotă maximă a impozitului"?
Cota maximă a impozitului este cota în valoare procentuală din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită în Titlul VI "Impozitul
pe bunurile imobiliare" din Codul fiscal, care poate să difere de cota concretă a impozitului (art. 276 pct. 5) din Codul fiscal).
5.1.4.
Ce se înţelege prin "cotă concretă a impozitului"?
Cota concretă a impozitului este cota procentuală din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită de către autoritatea reprezentativă
a adminisraţiei publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective (art. 276 pct. 6) din Codul fiscal).
5.1.5.
Ce este Cadastrul fiscal?
Cadastrul fiscal este un sistem informațional care include date sistematizate privind subiecţii impunerii, numerele cadastrale, tipurile şi
adresa obiectelor ce constituie bunuri imobiliare, baza impozabilă, suma impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a fi achitată,
precum şi altă informaţie ce ţine de plata acestui impozit (art. 276 pct. 7) din Codul fiscal).
5.1.6.
Cine prezintă informaţia cu privire la obiectele şi subiecţii impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare?
        Potrivit prevederilor art. 285 alin. (1) din Codul fiscal, Agenţia Servicii Publice prezintă, zilnic, Serviciului Fiscal de Stat informaţia
cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. Structura informaţiei şi modul de transmitere a
acesteia se stabilesc de Serviciul Fiscal de Stat.
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 285 alin. (1) din Codul fiscal prin Legea pentru
modificarea și completarea unor acte legislative nr. 80 din 5 mai 2017 (publicată în Monitorul Oficial, 2017, nr.162-170/284, în vigoare
26.05.2017)]

5.2.1.
Poate fi recunoscut ca subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare persoana proprietarul unui bun imobiliar de pe teritoriul
Republicii Moldova, care nu deţine un document ce ar confirma dreptul de proprietate asupra bunului imobiliar sau care nu şi-a înregistrat în
modul cuvenit drepturile sale patrimoniale asupra bunului imobiliar?
        Da, proprietarul unui bun imobiliar de pe teritoriul Republicii Moldova, care nu deţine un document ce ar confirma dreptul de
proprietate asupra bunului imobiliar sau care nu şi-a executat obligaţia de înregistrare a drepturilor sale patrimoniale asupra bunului
imobiliar, poate fi recunoscut ca subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, în condiţiile în care îşi exercită, de fapt, dreptul
de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie asupra acestui bun. (art. 277 alin. (2) din Codul fiscal).
5.2.2.
Cine este subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare în cazul în care, un bun imobiliar se află în proprietatea (în folosinţa)
comună pe cote-părţi a mai multor persoane?
        În cazul în care, un bun imobiliar se află în proprietatea (în folosinţa) comună în diviziune a mai multor persoane, subiect al
impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare este considerată fiecare dintre aceste persoane, în cota-parte care îi revine (art. 277 alin. (3)
din Codul fiscal).
5.2.3.
Cine este subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare în cazul în care bunul imobiliar se află în proprietate comună în
devălmăşie?
        În cazul în care, un bun imobiliar se află în proprietate comună în devălmăşie, subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile
imobiliare este considerat, în baza acordului comun, unul din proprietari (coproprietari). În acest caz toţi proprietarii (coproprietarii)
poartă o răspundere solidară pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale (art. 277 alin. (4) din Codul fiscal).
5.2.4.
Cine este subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare în cazul conractului de leasing financiar?
        În cazul contractului de leasing financiar, subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare este locatarul bunurilor imobiliare
(art. 277 alin. (1) lit.e) din Codul fiscal).
Arhiva
5.2.5.
Cine sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare ?
        Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare / impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi
nerezidenţi ai Republicii Moldova:
        a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;
       b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel;
        c) deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare proprietate
publică de pe teritoriul Republicii Moldova;
     d) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile;
       e) locatarii bunurilor imobiliare – în cazul contractului de leasing financiar;
      f) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare proprietate privată a nerezidenţilor Republicii Moldova, dacă contractul de
arendă/locaţiune nu prevede altfel (art.277 alin.(1) din Codul fiscal).
5.2.6. Cine apare în calitate de subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare în cazul în care un bun imobiliar proprietate a unei
persoane fizice se transmite în locațiune unei autorități publice?
        Сonform art.277 lit. a) din Codul fiscal, în cazul în care un bun imobiliar proprietate a unei persoane fizice se transmite în locațiune
unei autorități publice, subiectul impunerii este persoana fizică – proprietar al bunului imobiliar.

5.3.1.
Care sunt obiectele impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare?
        Potrivit prevederilor art. 278 alin. (1) din Codul fiscal, obiecte ale impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile din
intravilan sau din extravilan, clădirile, construcțiile, casele de locuit individuale, apartamentele și alte încăperi izolate, inclusiv
bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcției de 50% și mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul
lucrărilor de construcție.
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 278 alin. (1) din Codul fiscal prin Legea pentru
modificarea și completarea unor acte legislative nr. 288 din 15 decembrie 2017 (publicată în Monitorul Oficial, 2017, nr.464-470/808, în
vigoare 01.01.2018)]

5.4.1.1.
Care este baza impozabilă a bunurilor imobiliare la calcularea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice, intreprinderilor indivi
fermier) şi ale persoanelor fizice-cetăţeni?
        Potrivit art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, pentru bunurile imobiliare ce au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale
constituie valoarea estimată a acestor bunuri.
5.4.1.2.
Urmează a fi considerată corectă în scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare valoarea estimată (baza impozabilă), în cazul în care conform
imobile, recepționat de la organele cadastrale, la data evaluării bunurilor imobile în scopul impozitării se indică 01.06.2009?
Evaluarea bunurilor imobiliare în scopul impozitării se efectuează de către organele cadastrale teritoriale, pe calea evaluării în masă
acestora, cu aplicarea a trei metode de determinare a valorii de piaţă: analizei comparative a vînzărilor; veniturilor și cheltuielilor.
La situația din 01.06.2009, a fost elaborat și aprobat de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru modelul de evaluare a bunurilor imob
este valabil pentru întreaga perioadă dintre două reevaluări.
Ținînd cont de faptul că după data menționată reevaluarea bunurilor imobile nu a fost efectuată, modelul de evaluare a bunurilor im
elaborat conform situației din 01.06.2009, este actual și se aplică în scopul impozitării pentru întreaga perioadă, începînd cu 01.06.2009 și p

5.4.2.1. .
5.4.2.2.
Care este baza impozabilă pentru bunurile imobiliare şi terenurile care nu au fost evaluate în scopul impozitării?
        Pentru terenurile neevaluate de către organele cadastrale în scopul impunerii, pentru toţii subiecţii impunerii baza
impozabilă constituie suprafața terenurilor.
         Pentru clădirile, construcţiile şi alte obiecte ale impunerii, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii
destinaţiei lor baza impozabilă constituie:
        - persoanelor juridice, persoanelor fizice înregistrate în calitate de întreprinzător – valoarea contabilă a bunurilor
imobiliare conform situaţiei din 1 ianuarie a anului fiscal în curs, iar în cazul bunurilor imobiliare dobîndite în cursul anului, inclusiv
în cazul bunurilor imobiliare la care se schimbă subiectul impunerii în cursul anului – conform valorii contabile de la data dobîndirii
acestora;
        - persoanelor fizice care nu sînt înregistrate în calitate de întreprinzător – costul determinat în baza documentelor care se
păstrează în arhivele organelor cadastrale şi/sau conform valorii de inventariere apreciate de către comisiile de specialitate
formate în cadrul primăriilor.
5.5.1.1.
Care sunt cotele maxime și minime a impozitului pe bunurile imobiliare evaluate?
        Cotele impozitului pe bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării, sunt specificate în
art. 280 din Codul fiscal după cum urmează:
        a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor
bunuri); pentru garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii
amplasate pe ele:
        – cota maximă – 0,4% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;
        – cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
        a1) pentru terenurile agricole cu construcţii amplasate pe ele:
        - cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;
        - cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
        b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă sau agricolă, inclusiv exceptînd garajele şi terenurile pe
care acestea sînt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele – 0,3% din baza
impozabilă a bunurilor imobiliare.
        Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă și deliberativă a administraţiei publice locale.
        Totodată, menționăm că cotele specificate la lit. b) din articolul menționat, sunt fixe și nu se modifică de către autoritățile
reprezentative și deliberative a administraţiei publice locale.
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 280 alin. (1) din Codul fiscal prin Legea pentru
modificarea și completarea unor acte legislative nr. 281 din 16 decembrie 2016 (publicată în Monitorul Oficial, 2016, nr.472-477/947, în
vigoare 01.01.2017)]

5.5.2.1.
Care sunt cotele maxime a impozitului pe bunurile imobiliare neevaluate?
        Cotele maxime a impozitului pe bunurile imobiliare care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale conform
valorii estimate sunt specificate în anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din
16.06.2000 după cum urmează:
        1.impozitul pe clădirile și construcțiile cu destinație agricolă, precum și pe alte bunuri imobiliare, cu excepţia celor prevăzute
la punctele 11 şi 2:
        -pentru persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător – 0,1 la sută din valoarea contabilă a
bunurilor imobiliare pe perioada fiscală;
        - pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la prima liniuță – 0,1 la sută din costul bunurilor imobiliare.
        11. impozitul pe bunurile imobiliare cu altă destinație decît cea locativă sau agricolă, inclusiv exceptînd garajele și terenurile
pe care acestea sînt amplasate și loturile întovărășirilor pomicole cu sau fără construcții amplasate pe ele:
        - pentru persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător – 0,3 la sută din valoarea contabilă a
bunurilor imobiliare pe perioada fiscală;
        - pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la prima liniuță – 0,3 la sută din costul bunurilor imobiliare.
        2. impozitul pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale) din localităţile rurale se
stabileşte după cum urmează:
        - pentru persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător – 0,1 la sută din valoarea contabilă a
bunurilor imobiliare pe perioada fiscală;
        - pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la prima liniuţă – 0,1 la sută din costul bunurilor imobiliare.
        3. în cazurile în care suprafaţa totală a locuinţelor şi a construcţiilor principale ale persoanelor fizice care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător, înregistrate cu drept de proprietate, depăşeşte 100 m2 inclusiv, cotele concrete stabilite ale impozitului pe
bunurile imobiliare se majorează în funcţie de suprafaţa totală, după cum urmează:
        - de la 100 la 150 m2 inclusiv – de 1,5 ori;
        - de la 150 la 200 m2 inclusiv – de 2 ori;
        - de la 200 la 300 m2 inclusiv – de 10 ori;
        - peste 300 m2 – de 15 ori.
        Construcţie principală – construcţie înregistrată cu drept de proprietate a persoanei fizice, care are destinaţie de locuinţă şi
nu este antrenată în activitatea de întreprinzător.
        Cotele concrete ale impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative ale administraţiei
publice locale la aprobarea bugetelor respective, în limitele (inclusiv limitele maxime) specificate în anexa nr. 2 la prezenta lege, însă
nu mai mici decît 50% din cota maximă.
         [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării anexei nr.2 pct. 1 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului
VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 288 din 15 decembrie
2017 (publicată în Monitorul Oficial, 2017, nr.464-470/808, în vigoare 01.01.2018)]
Arhiva
5.5.2.2.
Care sunt cotele maxime ale impozitului funciar pentru terenurile neevaluate ale persoanelor juridice, intreprinderilor individuale şi
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)?
        Cotele maxime ale impozitului funciar, în dependență de tipul terenului, sunt stabilite pentru toate categoriile de subiecți și
specificate în Anexa nr. 1 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000.         Cotele
concrete se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale la aprobarea bugetelor respective în
limitele (inclusiv limitele maxime) specificate în anexa nr.1 la prezenta lege, însă nu mai mici decît 50% din cota maximă.
5.5.2.3.
Care este modalitatea de impozitare a bunurilor imobiliare a persoanelor fizice din localităţile rurale, neevaluate, în cazul în care suprafaţa
totală a locuinţelor şi a construcţiilor principale înregistrate cu drept de proprietate depăşeşte 100 m2 inclusiv?
        În cazurile în care suprafaţa totală a locuinţelor şi a construcţiilor principale ale persoanelor fizice care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător, înregistrate cu drept de proprietate, depăşeşte 100 m2 inclusiv, cotele concrete stabilite ale impozitului pe
bunurile imobiliare se majorează în funcţie de suprafaţa totală, după cum urmează: 
        - de la 100 la 150 m2 inclusiv - de 1,5 ori; 
        - de la 150 la 200 m2 inclusiv - de 2 ori; 
        - de la 200 la 300 m2 inclusiv - de 10 ori; 
        - peste 300 m2 - de 15 ori. 
(pct. 3 din Anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000).

5.6.1.
Cum se calculează impozitul pe bunurile imobiliare în cazul în care dreptul la scutire de impozitul pe bunurile imobiliare apare sau se stinge
pe parcursul anului fiscal?
        În cazul în care dreptul la scutire de impozitul pe bunurile imobiliare se naşte sau se stinge pe parcursul anului fiscal, recalcularea
impozitului se efectuează, începînd cu luna din care persoana are sau nu are dreptul la acestă scutire. (art. 283 alin. (3) din Codul fiscal).
5.6.2.
Cine calculează impozitul pe bunurile imobiliare în cazul în care pe parcursul anului fiscal proprietarul bunului se schimbă?
        În caz de schimbare, după începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, pentru noul subiect al impunerii impozitul pe bunurile
imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare sau din momentul
stabilirii faptului exercitării de către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare. (art.
281 alin.(2) din Codul fiscal). În acest caz, potrivit prevederilor art. 281 alin. (21) din Codul fiscal, subiectul anterior al impunerii este în
drept să solicite / să efectueze calcularea (recalcularea) impozitului pe bunurile imobiliare proporțional perioadei în care a deținut această
calitate.
5.6.3.Cum calculează întreprinzătorii individuali suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare evaluate de organul cadastral?
        Pentru bunurile imobiliare care au fost evaluate, întreprinzătorii individuali calculează suma anuală a impozitului pe bunurile
imobiliare de sine stătător, pornindu-se de la baza impozabilă a acestora, conform situaţiei de la 1 ianuarie a perioadei fiscale respective
(art. 281 alin. (12) din Codul fiscal).
5.6.4.Cine calculează impozitul pe bunurile imobiliare persoanelor fizice-cetăţeni, în cazul în care pe parcursul anului fiscal proprietarul bunului
imobiliar se schimbă?
        Impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice-cetățeni, conform prevederilor art. 281 alin. (1) din Codul fiscal, se calculează
de către serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale ale primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale.
Potrivit art. 281 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul în care, după începerea perioadei fiscale, au apărut noi obiecte ale impunerii, impozitul
pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor de proprietate sau din momentul stabilirii faptului
exercitării de către subiectul impunerii a dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.
5.6.5.Cum urmează a fi calculat impozitul pe bunurile imobiliare, pentru bunurile imobiliare care nu sunt evaluate de către organele cadastrale
teritoriale în scopul impozitării?
        Bunurile imobiliare care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale în scopul impozitării, se impozitează conform
prevederilor Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000:
        –pentru terenuri, impozitul funciar se calculează conform prevederilor art.4 alin. (7) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului
VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000;
        –pentru clădiri, construcții și alte bunuri imobile, inclusiv cele aflate la o etapă de finisare a construcției de 50% și mai mult, rămase
nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcție, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează pornind de la valoarea
contabilă conform prevederilor art.4 alin. (31) și alin. (9) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV
din 16.06.2000.
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul art. 4 alin. (31), (7) și (9) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului
VI din Codul fiscal]
Arhiva
5.6.6.Care este modalitatea de calculare a impozitului pe bunurile imobiliare neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării în cazul
în care bunurile imobiliare nefinisate mai mult de 3 ani de la inițierea lucrărilor de construcție, în perioada fiscală au atins gradul de finalizare 50
%?
        Impozitul pentru bunurile imobiliare neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate se va calcula
conform prevederilor lit. a) alin. (9) art. 4 din Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000.
        Astfel, subiectul impunerii are obligația de a calcula și achita impozitul pe bunurile imobiliare, indiferent de faptul dacă bunul a fost
evaluat de către organele cadastrale.
        Respectiv, impozitul pentru bunurile imobiliare pentru clădiri, construcții nefinisate (3 ani și 50% de finisare) se calculează reieșind
din valoarea de bilanț al obiectului la data atingerii a 50% de finisare.
Arhiva
5.6.7.Cum se calculează impozitul pe bunurile imobiliare şi/sau impozitul funciar în cazul gospodăriilor țărănești (de fermier)?
        Începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2018, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) calculează de sine stătător suma anuală
a impozitului pe bunurile imobiliare, pornindu-se de la baza impozabilă a acestora, conform situaţiei de la 1 ianuarie a perioadei fiscale
respective pentru:
        - terenurile din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcţiile, casele de locuit individuale, apartamentele şi alte încăperi izolate,
inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul
lucrărilor de construcţie, care la situația din 1 ianuarie a anului fiscal în curs sunt evaluate de către organele cadastrale în scopul
impozitării;
        - clădirile și construcțiile şi alte obiecte ale impunerii, neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării, inclusiv cele aflate
la o etapă de finisare a construcției de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcție.
        Pentru terenurile gospodăriilor țărănești (de fermier), neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării, serviciul de
colectare a impozitelor și taxelor locale al primăriilor calculează suma anuală a impozitului funciar și întocmește avizele de plată.
5.6.8.
Cine calculează impozitul funciar pentru terenurile neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării care aparțin gospodăriilor
țărănești (de fermier)?
        Suma anuală a impozitului funciar pentru terenurile neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării, care aparţin
gospodăriilor țărănești (de fermier), se calculează cu perfectarea avizului de plată de către serviciul de colectare a impozitelor și taxelor
locale al primăriilor, conform prevederilor Instrucțiunii privind modul de calculare, evidență şi achitare a impozitelor şi taxelor locale
administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei aprobate prin la Hotărîrea Guvernului nr.998
din 20 august 2003.
5.6.9.Cine calculează impozitul pe bunurile imobiliare pentru persoanele fizice – cetățeni şi în ce termen se prezintă avizul de plată?
        Suma impozitului pe bunurile imobiliare în cazul persoanelor fizice (cetățeni) se calculează anual de către serviciile de colectare a
impozitelor și taxelor locale ale primăriilor în raza de administrare a cărora sunt amplasate bunurile imobiliare respective. 
        Potrivit art. 286 din Codul fiscal, avizul de plată a impozitului calculat pentru bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu
desfăşoară activitate de întreprinzător este expediat fiecărui subiect al impunerii de către serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor
locale al primăriei cel târziu până la 15 iunie a anului fiscal în curs, iar în cazul bunurilor imobiliare dobîndite după 25 septembrie a
anului fiscal în curs – cel tîrziu pînă la 1 februarie a anului următor anului fiscal de gestiune. 
        [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu prevederile Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul
Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
5.6.10. .

5.6.11.Întreprinderea, cu drept de proprietate, deține un teren, pe care sunt amplasate clădirea administrativă și garajele. Acest teren este amplasat
în extravilanul localității, este evaluat de către un evaluator (companie) independentă și are valoare de bilanț, însă nu este evaluat de către
organele cadastrale teritoriale. Pornind de la care bază impozabilă urmează a fi calculat impozitul pentru acest teren?
Conform prevederilor Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (în continuare - Lege),
pentru terenul neevaluat de către organele cadastrale în scopul impozitării, se aplică impozitul funciar, care se determină prin înmulțirea
cotei concrete a impozitului la suprafața terenului.
Dacă terenul neevaluat de către organele cadastrale în scopul impozitării este amplasat în extravilanul localității și pe acestea sunt
amplasate clădiri și construcții, la determinarea impozitului se aplică cota concretă stabilită de către autoritatea administrației publice
locale conform prevederilor pct. 5 din anexa nr. 1 din Lege.
5.6.12.
Unde poate fi vizualizată informația privind valoarea estimată a bunurilor imobile în scopul impozitării?
Informația privind valoarea estimată a bunurilor imobile în scopul impozitării poate fi vizualizată pe portalul www.asp.gov.md → Servicii
→ Bunuri imobile → e-Cadastru → Acces gratuit la datele din registrul bunurilor imobile.
 5.6.13.Se va menține dreptul la reducerea în mărime de 15% din suma impozitului ce urmează a fi achitat pentru anul curent, în cazul în care
impozitul pe bunurile imobiliare a fost achitat integral (beneficiind de reducerea de 15 %) doar pentru obiectele impunerii conform situației din
30 iunie a anului de gestiune, iar pentru obiectele apărute/dobîndite după această dată, impozitul pe bunurile imobiliare a fost achitat în termen de
pînă la data de 25 septembrie?
Începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2020, în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25
septembrie inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii la bugetele locale,
conform amplasării obiectelor impunerii, nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent (art. 282 alin. (1) din Codul fiscal).
Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie a anului respectiv beneficiază de dreptul
la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat (art. 282 alin. (2) din Codul fiscal).
În cazul în care impozitul pe bunurile imobiliare, pentru obiectele impunerii conform situaţiei de la 30 iunie, este achitat integral la
bugetul local de la locul amplasării acestora pînă la 30 iunie a anului fiscal în curs, dreptul la reducerea în mărime de 15% se va menține.
[modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificărilor efectuate în Codul fiscal prin Legea cu privire la modificarea
unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019 (în vigoare 01.01.2020, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 art. 319 din 27.12.2019)]

5.7.1.1.Cînd se achită impozitul pe bunurile imobiliare pentru bunurile evaluate de către organele cadastrale teritoriale în scopul impozitării de
către întreprinzătorii individuali?
        Începând cu perioada fiscală aferentă anului 2020, în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25
septembrie inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către întreprinzătorii individuali la bugetele
locale, conform amplasării obiectelor impunerii, nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent (art. 282 alin. (1) din Codul
fiscal). 
        Întreprinzătorii individuali care achită suma integrală a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie
a anului respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15 % a sumei impozitului ce urmează a fi achitat (art. 282 alin. (2) din Codul
fiscal). 
     Întreprinzătorii individuali care dobîndesc bunurile imobiliare după 25 septembrie a perioadei fiscale respective achită impozitul pe
bunurile imobiliare nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune (art. 282 alin. (4) din Codul fiscal). 
       Întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu
sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., achită impozitul pe bunurile imobiliare pînă la 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de
gestiune (art. 282 alin. (3) din Codul fiscal).
    [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu prevederile Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial
al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
Arhiva
5.7.1.2. Cînd se achită impozitul pe bunurile imobiliare pentru bunurile evaluate de către organele cadastrale teritoriale în scopul impozitării de
către gospodăriile ţărăneşti (de fermier)?

Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2020, în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25 septembrie
inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către gospodăriile (de fermier) la bugetele locale, conform
amplasării obiectelor impunerii, nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent (art. 282 alin. (1) din Codul fiscal).
Gospodăriile țărănești (de fermier) care achită suma integrală a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul fiscal în curs pînă la 30
iunie a anului respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15 % a sumei impozitului ce urmează a fi achitat (art. 282 alin. (2) din
Codul fiscal).
Gospodăriile țărănești (de fermier) care dobîndesc bunurile imobiliare după 25 septembrie a perioadei fiscale respective achită impozitul
pe bunurile imobiliare nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune ((art. 282 alin. (4) din Codul fiscal).
Gospodăriile țărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care
nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., achită impozitul pe bunurile imobiliare pînă la 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de
gestiune (art. 282 alin. (3) din Codul fiscal).
[modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificărilor efectuate în Codul fiscal prin Legea cu privire la modificarea
unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019 (în vigoare 01.01.2020, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 art. 319 din 27.12.2019)]
Arhiva
5.7.1.3. .

5.7.1.4.În ce cazuri persoana fizică-cetăţean poate beneficia de dreptul la o reducere a impozitului pe bunurile imobiliare?
        Persoana fizică-cetăţean este în drept de a beneficia de o scutire în mărime de 15% din suma impozitului pe bunurile imobiliare, în
condiţiile în care achită suma integrală a impozutului pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie a anului respectiv (art. 282 alin. (2) din
Codul fiscal şi art. 4 alin. 9 lit. b) al Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000).
5.7.1.5.Poate beneficia persoana fizică-cetăţean de reducerea în mărime de 15% din suma impozitului pe bunurile imobiliare doar ţinînd cont de
faptul că la începutul anului fiscal se constată o supraplată la acest impozit?
        Persoana fizică-cetăţean poate beneficia de reducerea în mărime de 15% din suma impozitului pe bunurile imobiliare doar în
condiţiile în care suma impozitului care se enumeră ca supraplată este suficientă pentru achitarea integrală a impozitului pentru acest an. 
        Dacă suma respectivă nu este suficientă, persoana fizică-cetăţean va beneficia de această scutire, doar dacă va achita, pînă la 30 iunie,
diferența dintre suma calculată pentru acest an şi supraplata constatată la începutul anului.
Arhiva
5.7.1.6.Poate beneficia persoana fizică-cetăţean de reducerea în mărime de 15% din suma impozitului pe bunurile imobiliare, dacă la începutul
anului se constată o restanţă la acest impozit?
       Potrivit art. 282 alin. (2) din Codul fiscal, contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs pînă la 30
iunie a anului respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat. 
      Astfel, persoana fizică-cetăţean poate beneficia de reducerea în mărime de 15% din suma impozitului pe bunurile imobiliare în cazul
în care pînă la 30 iunie va achita atît suma restanței și penalitatea calculată la ea, cît și suma impozitului calculată pentru anul fiscal,
diminuată cu suma reducerii în mărime de 15%.
Arhiva
5.7.1.7.Unde achită impozitul pe bunurile imobiliare persoanele fizice-cetăţeni?
     Persoanele fizice-cetăţeni achită impozitul pe bunurile imobiliare integral la bugetele locale unde sînt amplasate obiectele impunerii
(art. 282 alin. (1) din Codul fiscal şi art. 4 alin. (9) lit. b) al Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din
16.06.2000).

Arhiva
5.7.1.8.De cînd se calculează impozitul pe bunurile imobiliare persoanei fizice cetăţean cînd după începerea perioadei fiscale, au apărut noi
obiecte ale impunerii?
        Potrivit art. 281 alin.(4) al Codului fiscal, în cazul în care, după începerea perioadei fiscale, au apărut noi obiecte ale impunerii,
impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor de proprietate sau din momentul stabilirii
faptului exercitării de către subiectul impunerii a dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.
5.7.1.9.Este obligată persoana fizică-cetăţean să achite impozitul pe bunurile imobiliare în cazul în care bunul imobil a fost lichidat, demolat sau
distrus?
        În cazul în care obiectul impunerii existent a fost lichidat, demolat sau distrus complet, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează
pînă la momentul radierii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare din registrul bunurilor imobile sau pînă la momentul
încetării exercitării de către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare (art. 281 alin. (4)
din Codul fiscal).
5.7.1.10.Cine are obligaţia de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare în cazul în care un bun imobiliar este transmis prin moştenire sau
donaţie?
        Potrivit art. 281 alin. (3) din Codului fiscal, în cazul în care subiectul impunerii primeşte bunurile imobiliare prin moştenire sau prin
donaţie, obligaţia fiscală neexecutată de către subiectul precedent al impunerii este pusă în întregime pe seama noului subiect. Dacă
obligaţia fiscală neexecutată depăşeşte valoarea estimată a bunurilor imobiliare primite prin moştenire, noul subiect al impunerii execută
obligaţia fiscală în limite ce nu depăşesc valoarea estimată a acestui bun imobiliar.
5.7.1.11.În cazul în care după începerea perioadei fiscale s-a schimbat proprietarul bunului imobil și primul proprietar a achitat impozitul pe
bunurile imobiliare pentru întreaga perioada fiscală, noul proprietar are obligația de a achita impozitul?
        În caz de schimbare, după începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, pentru noul subiect al impunerii impozitul pe bunurile
imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare sau din momentul
stabilirii faptului exercitării de către persoană a dreptului de posesie, de folosință şi/sau de dispoziție asupra bunurilor imobiliare. 
         Subiectul impunerii anterior, la rîndul său, este în drept să solicite/să efectueze calcularea (recalcularea) impozitului pe bunurile
imobiliare proporțional perioadei în care a deținut această calitate. (Titlul VI din Codul fiscal (art. 281 alin. (2) şi alin. (21)).
5.7.1.12.
Care este termenul de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare, începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2020?
Începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2020, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiecții impunerii la
bugetele locale, conform amplasării obiectelor impunerii:
-în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs - nu mai târziu de
data de 25 septembrie a anului curent;
-în cazul bunurilor imobiliare dobîndite după 25 septembrie a anului fiscal în curs - nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale
următoare celei de gestiune (art. 282 alin. (1) și alin. (4) din Codul fiscal).
Prin derogare, întreprinzătorii individuali și gospodăriile ţărăneşti (de fermier), al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul
perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe bunurile imobiliare pînă la 25
martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune (art. 282 alin. (3) din Codul fiscal).
În cazul în care subiecții impunerii achită suma integrală a impozitului pe bunurile imobiliare (evaluate), precum şi a impozitului funciar
pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie a anului respectiv, beneficiază de dreptul la o reducere cu 15 % a sumei impozitului ce urmează
a fi achitat (art. 282 alin. (2) din Codul fiscal).
[modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificărilor efectuate în Codul fiscal prin Legea cu privire la modificarea
unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019 (în vigoare 01.01.2020, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 art. 319 din 27.12.2019)

5.7.2.1. Cînd se achită impozitul pe bunurile imobiliare de către persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, pentru
clădirile și construcțiile care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale în scopul impozitării?

        Impozitul pe bunurile imobiliare, pentru clădirile și construcțiile care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale în
scopul impozitării se achită de către persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător în conformitate cu prevederile
art. 4 alin. (9) lit. a) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000, după cum urmează: 
        - pentru bunurile imobiliare existente şi/sau dobândite pînă la 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs - nu mai târziu de 25
septembrie a anului curent; 
       - pentru bunurile imobiliare dobândite după 25 septembrie a anului fiscal în curs -pînă la 25 martie a anului următor anului fiscal în
curs. 
        Prin derogare, întreprinzătorii individuali și gospodăriile ţărăneşti (de fermier), al căror număr mediu anual de salariaţi, pe
parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe bunurile imobiliare
pînă la 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.                  [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în
conformitate cu prevederile Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare
01.01.2020 ]
Arhiva
5.7.2.2.Unde se achită impozitul pe bunurile imobiliare?
        Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi persoanele fizice care au bunuri imobiliare neevaluate, inclusiv terenuri, amplasate în
afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află reşedinţa de bază, transferă impozitul pe bunurile imobiliare şi impozitul funciar,
calculate pentru aceste bunuri şi terenuri, integral la bugetele satelor (comunelor), oraşelor sau municipiilor, la locul de amplasare a
bunurilor imobiliare şi a terenurilor (art. 4 alin. (10) al Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din
16.06.2000).

5.8.1. .
5.8.2. .

5.8.3. În baza cărui formular se prezintă darea de seamă privind calculul impozitului pe bunurile imobiliare?

Persoanele juridice şi persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător (cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor
ţărăneşti (de fermier) al căror număr mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt
înregistraţi ca plătitori de T.V.A., inclusiv cu excepția gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) în cazul obligaţiilor fiscale la impozitul funciar)
prezintă Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) (Ordinul SFS nr. 108 din 19.05.2017//MO nr. 162-170/991 din
26.05.2017).
Întreprinzătorii individuali şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) (cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) în cazul obligaţiilor
fiscale la impozitul funciar), al căror număr mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt
înregistraţi ca plătitori de T.V.A, prezintă Darea de seamă fiscală unificată/(Declaraţie) (Formular UNIF18), cu completarea tabelelor nr.
6 și 7 la anexa nr. 1, aprobată prin Ordinul SFS nr. 456 din 08.09.2018.
[modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificărilor efectuate prin Ordinul SFS nr. 223 din 06.05.2020 ”Cu privire
la abrogarea Ordinului SFS nr.376/2018” (în vigoare 22.05.2020)]
Arhiva
5.8.4. Care sunt termenele de prezentare a calculelor la impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar?

Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2020, Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) să prezintă: -pentru
obiectele impunerii existente și/sau dobîndite pînă la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs
– pînă la 25 septembrie a perioadei fiscale respective; -pentru obiectele impunerii dobîndite după data de 25 septembrie a perioadei fiscale
respective
- pînă la 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.
Darea de seamă fiscală unificată/(Declaraţie) (Formular UNIF18) să prezintă pînă la 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de
gestiune.
Arhiva
5.8.5.Sunt obligaţi contribuabilii, care sunt scutiți de plata impozitului pe bunurile imobiliare, să prezinte darea de seamă?
        Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17), se prezintă de către contribuabilii – subiecți ai impunerii cu impozitul pe
bunurile imobiliare pentru toate obiectele impunerii, inclusiv şi pentru cele care conform art. 283 şi 284 din Codul fiscal, se acordă scutire
de la plata impozitului pe bunurile imobiliare.
        Informația privind suma înlesnirilor, se reflectă în anexa nr. 2 la Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17), cu
indicarea codului înlesnirii.
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Ordinului SFS nr.108 din 19 mai 2017 privind aprobarea formularului
tipizat al Calculului impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) și a Instrucțiunii privind modul de completare a acestuia,
publicată în Monitorul Oficial, 2017, nr. 162-170/991, în vigoare 26.05.2017]
Arhiva
5.8.6. .

5.8.7. .
5.8.8. .

5.8.9.Cum se completează începînd cu anul 2017 formularul dării de seamă pe impozitul pe bunurile imobiliare?
        Formularul dării de seamă pe impozitul pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) se completează conform Instrucțiunii privind modul
de completare a acestuia, aprobat prin Ordinul SFS nr. 108 din 19 mai 2017.
5.8.10. .
5.8.11.În baza cărui formular, declară obligațiile fiscale pentru bunurile imobiliare, întreprinderile individuale, gospodăriile țărănești (de fermier)
al căror număr mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depășește 3 unități și care nu sunt înregistrați ca plătitori de TVA,
pentru perioada fiscală aferentă anului 2018?
        Pentru perioada fiscală aferentă anului 2018, întreprinderile individuale, gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu
anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, care au
obligații fiscale pentru bunurile imobiliare, prezintă Darea de seamă fiscală unificată/(Declaraţie) (Formular UNIF18), cu completarea
tabelelor nr. 6 și 7 la anexa nr. 1, aprobată prin Ordinul SFS nr. 456 din 08.09.2018.
[modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Ordinului SFS nr. 456 din 8 august 2019 privind aprobarea formularului
UNIF18 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declaraţie) şi a Modului de completare a acesteia, publicat în Monitorul Oficial din 14.09.2018,
nr. 347 - 357, art.1394]
5.8.12.Potrivit cărui formular şi în ce termen agentul economic prezintă calculul impozitului pe bunurile imobiliare, în cazul în care conform
situației de la 01 ianuarie a anului calendaristic deține în proprietate bunul imobil și pe parcursul perioadei fiscale dobîndește obiecte noi, atît pînă
la data de 25 septembrie, cît și după această dată?
Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2020, pentru bunul imobiliar deținut cu drept de proprietate de către agentul economic la
situația din 1 ianuarie a perioadei fiscale, precum şi pentru bunul imobiliar dobîndit pînă la data de 25 septembrie inclusiv. Calculul
impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) urmează a fi prezentat în termen de pînă la 25 septembrie a perioadei fiscale curente.
Pentru bunul imobiliar dobîndit în perioada 26 septembrie – 31 decembrie. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17)
urmează a fi prezentat în termen de pînă la 25 martie a anului următor perioadei fiscale.
În cazul în care agentul economic este întreprinzător individual sau gospodărie țărănească (de fermier), al cărei număr mediu anual de
salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu este înregistrat ca plătitor de T.V.A. urmează să se prezinte
Darea de seamă fiscală unificată/(Declaraţie) (Formular UNIF18) pentru toate trei bunuri imobiliare, pînă la 25 martie a perioadei fiscale
următoare celei de gestiune.

5.9.1.1.Sunt în drept autorităţile administraţiei publice locale să acorde persoanelor juridice scutiri suplimentare la impozitul pe bunurile
imobiliare?
        Autorităţile deliberative şi reprezentative ale administraţiei publice locale sînt în drept să acorde persoanelor juridice scutiri sau
amînări la plata impozitului pe bunurile imobiliare pe anul fiscal respectiv, în caz de: 
     a) calamitate naturală sau incendiu, în urma cărora bunurile imobiliare, semănăturile şi plantaţiile multianuale au fost distruse sau au
fost deteriorate considerabil; 
        b) atribuire a terenurilor pentru evacuarea întreprinderilor cu impact negativ asupra mediului înconjurător. În acest caz pot fi
acordate scutiri de impozit pe durata normativă a lucrărilor de construcţie (art. 284 alin. (1) din Codul fiscal).
5.9.1.2.Sunt obligate autorităţile administraţiei publice locale să prezinte subdiviziunilor Serviciului Fiscal de Stat deciziile adoptate privind
acordarea de scutiri sau de amînări la plata impozitului pe bunurile imobiliare?
        Potrivit prevederilor art. 284 alin. (2) din Codul fiscal, decizia adoptată de autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale
privind acordarea de scutiri sau de amînări la plata impozitului pe bunurile imobiliare este remisă, în termen de 10 zile, subdiviziunilor
Serviciului Fiscal de Stat.
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 284 alin. (2) din Codul fiscal prin Legea pentru
modificarea și completarea unor acte legislative nr. 281 din 16 decembrie 2016 (publicată în Monitorul Oficial, 2016, nr.472-477/947, în
vigoare 01.01.2017)]
Arhiva
5.9.1.3.Pentru care bunuri imobiliare organizațiile religioase sunt scutite de la plata impozitului pe bunurile imobiliare?
        Organizațiile religioase sunt scutite de impozitul pe bunurile imobiliare, în conformitate cu prevederile art. 283 alin. (1) lit. f) al
Codului fiscal, doar pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult.
        Pentru alte bunuri imobiliare care nu sunt destinate riturilor de cult, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează și se achită pe
principii generale.
        Totodată, Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17), se prezintă pentru toate obiectele impunerii, inclusiv şi pentru
obiectele scutite de impozitul pe bunurile imobiliare.
        Informația privind suma înlesnirilor, în cazul obiectelor scutite conform art. 283 alin. (1) lit. f), se reflectă în anexa nr. 2 la Calculul
impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17), cu indicarea codului înlesnirii (CFIBI006 – Organizațiile religioase – pentru bunurile
imobiliare destinate riturilor de cult).
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Ordinului SFS nr.108 din 19 mai 2017 privind aprobarea formularului
tipizat al Calculului impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) și a Instrucțiunii privind modul de completare a acestuia,
publicată în Monitorul Oficial, 2017, nr. 162-170/991, în vigoare 26.05.2017]
Arhiva
5.9.1.4.Care sunt cerințele către organizațiile necomerciale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe bunurile imobiliare stabilită de art. 283 alin.
(1) lit. s) din Codul fiscal?
        Organizațiile necomerciale care corespund cerinţelor art.52 în cadrul cărora funcţionează instituţiile de asistenţă socială sunt scutite
de impozitul pe bunurile imobiliare, în conformitate cu prevederile art. 283 alin. (1) lit. s) din Codul fiscal.
        În cazul în care organizația necomercială nu corespunde cerințelor menționate impozitul pe bunurile imobiliare urmează a fi calculat
și achitat pe principii generale.
        Totodată, Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) aprobat prin ordinul SFS nr. 108 din 19.05.2017, se prezintă
pentru toate obiectele impunerii, inclusiv şi pentru obiectele scutite de impozitul pe bunurile imobiliare.
        Informația privind suma înlesnirilor, în cazul obiectelor scutite conform art. 283 alin. (1) lit. s), se reflectă în anexa nr. 2 la Calculul
impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17), cu indicarea codului înlesnirii (CFIBI018 – Organizațiile necomerciale care corespund
cerinţelor art.52, în cadrul cărora funcţionează instituţiile de asistenţă socială).
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Ordinului SFS nr.108 din 19 mai 2017 privind aprobarea formularului
tipizat al Calculului impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) și a Instrucțiunii privind modul de completare a acestuia,
publicată în Monitorul Oficial, 2017, nr. 162-170/991, în vigoare 26.05.2017]
Arhiva
5.9.1.5.Pentru care categorie de bunuri imobiliare nu se aplică reducerea în mărime de 15 %, la achitarea integrală a impozitului pe bunurile
imobiliare pînă la 30 iunie a perioadei de gestiune?
        Reducerea în mărime de 15 % nu se aplică pentru clădirile şi construcțiile neevaluate în scopul impozitării de către organele
cadastrale, impozitarea cărora se efectuează din valoarea contabilă. (Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr.
1056-XIV din 16.06.2000 (art. 4 alin. (9) lit. a)).)

5.9.2.1.Sunt în drept autorităţile administraţiei publice locale să acorde întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) scutiri
suplimentare la impozitul pe bunurile imobiliare?
        Autorităţile deliberative şi reprezentative ale administraţiei publice locale sînt în drept să acorde întreprinzătorilor individuali şi
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) scutiri sau amînări la plata impozitului pe bunurile imobiliare pe anul fiscal respectiv, în caz de: 
     a) calamitate naturală sau incendiu, în urma cărora bunurile imobiliare, semănăturile şi plantaţiile multianuale au fost distruse sau au
fost deteriorate considerabil; 
        b) atribuire a terenurilor pentru evacuarea întreprinderilor cu impact negativ asupra mediului înconjurător. În acest caz pot fi
acordate scutiri de impozit pe durata normativă a lucrărilor de construcţie (art. 284 alin. (1) din Codul fiscal).
5.9.2.2. Care persoane fizice-cetăţeni sunt scutite de impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar?

 Reieşind din prevederile art. 283 alin. (1) al Codului fiscal, de scutire de plata impozitului pe bunurile imobiliare/imopozitului funciar
beneficiază categoriile de persoane fizice indicate la lit. h)–l), respectiv:
 h) persoanele de vîrstă pensionară, persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoanele cu dizabilităţi din copilărie, persoanele cu
dizabilităţi medii (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova,
participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl), precum şi
persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate); 
 i) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi
persoanele care au fost întreţinute de aceştia; 
 j) familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia; 
 k) familiile care au copii cu dizabilităţi în vîrstă de pînă la 18 ani şi membrii familiilor care au la întreţinere şi îngrijire permanentă
persoane cu dizabilităţi;
 l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările de lichidare a consecinţelor avariei de la C.A.E.
Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea. 
 Potrivit art. 283 alin. (2) din Codul fiscal, categoriile de persoane fizice indicate la alin. (1) lit. h)-l) beneficiază de scutire de plata
impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar: 
 - pentru obiectele impunerii cu destinaţie locativă, unde acestea şi-au înregistrat domiciliul (în lipsa domiciliului − reşedinţa) - în limita
valorii (costului) stabilite de autoritatea administraţiei publice locale; 
 - pentru terenurile neevaluate de către organele cadastrale teritoriale care sînt ocupate de locuinţe, pentru loturile de pămînt de pe lîngă
casă (inclusiv terenurile atribuite de către autorităţile administraţiei publice locale ca loturi de pămînt de pe lîngă casă şi distribuite în
extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan). 
 Totodată, conform art. 283 alin. (21) din Codul fiscal, pînă la stabilirea de către autoritatea administraţiei publice locale a scutirii de plata
impozitului pe bunurile imobiliare, persoanelor indicate la alin. (1) lit.h)–l) li se acordă această scutire în limita valorii (costului)
imobilului-domiciliu (în lipsa acestuia – reşedinţă), conform anexei la Titlul VI al Codului fiscal.
Anexă
Valoarea (costul) bunurilor imobiliare cudestinație locativă (apartamente și case de locuit individuale, terenuriaferente acestor bunuri)
din municipii, inclusiv din localitățile aflate încomponența acestora, din orașe și sate (comune), valoare (cost) în limitelecăreia se acordă
scutire la plata impozitului pe bunurile imobiliare conformart. 283 alin. (21).

 
Nr. Denumirea unităţilor administrativ- Limita valorii bunurilor imobiliare scutite de
crt. teritoriale* impozitul pe bunurile imobiliare, lei
1 2 3
municipiul Chişinău, inclusiv localităţile din
1. componenţa acestuia 380000
municipiul Bălţi, inclusiv localităţile din
2. componenţa acestuia 156000
3. oraşul Anenii Noi 53000
4. oraşul Basarabeasca 43000
5. oraşul Briceni 71000
6. oraşul Lipcani 51000
7. oraşul Cahul 138000
8. oraşul Cantemir 31000
9. oraşul Călăraşi 32000
10. oraşul Căuşeni 77000
11. oraşul Căinari 14000
12. oraşul Cimişlia 66000
13. oraşul Criuleni 55000
14. oraşul Donduşeni 40000
15. oraşul Drochia 84000
16. oraşul Edineţ 80000
17. oraşul Cupcini 49000
18. oraşul Făleşti 49000
19. oraşul Floreşti 84000
20. oraşul Ghindeşti 23000
21. oraşul Mărculeşti 24000
22. oraşul Glodeni 40000
23. oraşul Hînceşti 145000
24. oraşul Ialoveni 185000
25. oraşul Leova 35000
26. oraşul Iargara 14000
27. oraşul Nisporeni 39000
28. oraşul Ocniţa 17000
29. oraşul Otaci 24000
30. oraşul Frunză 14000
31. oraşul Orhei 100000
32. oraşul Rezina 49000
33. oraşul Rîşcani 29000
34. oraşul Costeşti 15000
35. oraşul Sîngerei 33000
36. oraşul Biruinţa 15000
37. oraşul Soroca 82000
38. oraşul Străşeni 116000
39. oraşul Bucovăţ 27000
40. oraşul Şoldăneşti 23000
41. oraşul Ştefan Vodă 45000
42. oraşul Taraclia 26000
43. oraşul Teleneşti 29000
44. oraşul Ungheni 87000
45. oraşul Corneşti 49000
46. municipiul Comrat 122000
47. oraşul Ceadîr-Lunga 61000
48. oraşul Vulcăneşti 32000
satele (comunele) ce nu se află în componenţa
49. municipiilor Chişinău şi Bălţi 30000

Arhiva
5.9.2.3.Sunt în drept autorităţile administraţiei publice locale să acorde persoanelor fizice-cetăţeni scutiri suplimentare la impozitul pe bunurile
imobiliare?
        Potrivit prevederilor art. 284 alin. (1) din Codul fiscal, autorităţile deliberative şi reprezentative ale administraţiei publice locale sînt
în drept să acorde persoanelor fizice cetățeni scutiri sau amînări la plata impozitului pe bunurile imobiliare pe anul fiscal respectiv, în caz
de:
        a) calamitate naturală sau incendiu, în urma cărora bunurile imobiliare, semănăturile şi plantaţiile multianuale au fost distruse sau
au fost deteriorate considerabil;
        b) atribuire a terenurilor pentru evacuarea întreprinderilor cu impact negativ asupra mediului înconjurător. În acest caz pot fi
acordate scutiri de impozit pe durata normativă a lucrărilor de construcţie;
        c) boală îndelungată sau deces al proprietarului bunurilor imobiliare confirmate prin certificat medical sau, respectiv, prin certificat
de deces.
        De asemenea, conform alin. (11) din articolul menționat, autorităţile deliberative şi reprezentative ale administraţiei publice locale
sînt în drept să acorde scutiri la plata impozitului pe bunurile imobiliare pe anul fiscal respectiv persoanelor fizice deţinătoare de case de
locuit sau de alte încăperi de locuit (folosite ca locuinţă de bază) în locaţiune din fondul public de locuinţe.
        [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 284 alin. (11) din Codul fiscal prin Legea pentru
modificarea și completarea unor acte legislative nr. 288 din 15 decembrie 2017 (publicată în Monitorul Oficial, 2017, nr.464-470/808, în
vigoare 01.01.2018)]
Arhiva
5.9.2.4.Care sunt documentele ce servesc drept temei pentru acordarea de scutiri la impozitul pe bunurile imobiliare pentru persoanele fizice-
cetăţeni?
        Documentele care servesc drept temei pentru acordarea scutirii la impozitul pe bunurile imobiliare sînt: 
        - pentru persoanele de vîrstă pensionară - legitimaţia de pensionar; 
       - pentru invalizii de gradul I şi II, invalizii de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi
independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afganistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la
C.A.E.Cernobil)-legitimaţia de pensionar cu indicarea cauzei invalidităţii; - pentru familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă
pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei RM şi persoanele care au fost întreţinute de aceştea, pentru familiile militarilor
căzuţi în acţiunile de luptă din Afganistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştea, pentru familiile care au copii invalizi în vîrstă
de pînă la 18 ani şi pentru familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările de lichidare a
consecinţelor avariei de la Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de aceştea - legitimaţia care confirmă dreptul la înlesniri.
 5.9.2.5.În care condiții se aplică scutirea de plata impozitului pe bunurile imobiliare categoriilor de persoanele indicate la art. 283 alin. (1) lit. h)-
l) din Codul fiscal?
        Conform prevederilor art. 283 alin. (2) şi (21) din Codul fiscal, categoriile de persoane indicate la lit. h)-l) al aceluiași articol,
beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru obiectele impunerii ce întrunesc concomitent următoarele
condiții:
        -bunurile imobiliare sunt cu destinaţie locativă;
        -bunurile imobiliare constituie domiciliul (în lipsa domiciliului – reședința) persoanelor;
        -bunurile imobiliare au o valoare estimată de către organele cadastrale teritoriale sau un cost apreciat în baza documentelor care se
păstrează în arhivele organelor cadastrale şi/sau conform valorii de inventariere apreciate de către comisiile de specialitate formate în
cadrul primăriilor.
        Pînă la stabilirea de către autoritatea administraţiei publice locale a limitei valorii (costului) scutirii de plata impozitului pe bunurile
imobiliare, persoanelor indicate la art. 283 alin. (1) lit. h)-l) din Codul fiscal, li se acordă această scutire în limita valorii (costului)
imobilului conform anexei la titlul VI din Codul fiscal.
        Totodată, categoriile de persoane sus numite beneficiază de scutire integrală de plată a impozitului funciar pentru loturile de pămînt
de pe lîngă casă (inclusiv terenurile atribuite de către autorităţile administraţiei publice locale ca loturi de pămînt de pe lîngă casă şi
distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan)

11.1.1.Cum se aplică impozitul pe avere?

        Impozitul pe avere se aplică asupra averii contribuabilului sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă şi căsuțe
de vacanță (cu excepția terenurilor), în cazul în care acestea satisfac condițiile specificate în Titlul VI1. 
        Nu se aplică impozitul pe avere în cazul bunurilor imobiliare neevaluate în scopul impozitării de către organele
cadastrale.
11.1.2.Impozitul pe avere exclude obligația achitării impozitului pe bunurile imobiliare?
        Avînd în vedere faptul că impozitul pe avere este un alt impozit, precum şi faptul că modul de aplicare în cazul acestor
două impozite diferă, obligaţiile fiscale aferente impozitului pe avere nu exclud obligaţiile fiscale aferente impozitului pe bunurile
imobiliare.
11.1.3.Sunt prevăzute de legislația în vigoare careva scutiri de plata impozitului pe avere?
        Nu, scutiri sau facilități de plata impozitului pe avere legislația în vigoare nu prevede.

11.2.1.Cine este obligat să achite impozitul pe avere?

        Subiecti ai impunerii cu impozit pe avere sunt persoanele fizice – proprietarii ai bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă, inc
excepția terenurilor) pe teritoriul RM, care dețin în proprietate bunuri clasificate conform art.287 3 alin. (1) din Codul fiscal și anume: a c
constituie 1,5 milioane de lei sau mai mult, iar suprafața totala constituie 120 m2 şi mai mare.
Arhiva
11.2.2.
Cine este subiect al impunerii cu impozitul pe avere în cazul în care, un bun imobiliar se află în proprietatea (în folosinţa) comună pe cote-părţi a ma
        În cazul în care bunurile imobiliare reglementate de Titlu VI 1 al Codului fiscal se află în proprietate (în folosinţă) comună în divi
subiect al impunerii este considerată fiecare dintre aceste persoane, în cota-parte care îi revine. (art. 2872 alin. (2) din Codul fiscal).
Arhiva
11.2.3.Cine este subiect al impunerii cu impozitul pe avere în cazul în care bunul imobiliar se află în proprietate comună în devălmășie?
        În cazul în care bunurile imobiliare reglementate de Titlu VI1 al Codului fiscal se află în proprietate comună în devălmăşie, subiect a
baza acordului comun, unul din proprietari (coproprietari). În acest caz, toţi proprietarii (coproprietarii) poartă o răspundere solidară pentr
(art. 2872 alin. (3) din Codul fiscal).
Arhiva
11.2.4.Cine este subiect al impunerii cu impozitul pe avere în cazul contractului de leasing financiar?
        În cazul contractului de leasing financiar, subiect al impunerii cu impozitul pe avere este locatarul bunurilor imobiliare.

11.3.1.Care este obiectul impunerii cu impozitul pe avere?

        Conform art. 2873 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii îl constituie bunurile imobiliare cu destinaţie locativă,
inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepţia terenurilor), precum şi cotele-părţi, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele
condiţii: 
        - valoarea estimată totală constituie 1,5 milioane lei şi mai mult; 
        - suprafaţa totală constituie 120 m2 şi mai mult.
11.3.2.Dacă subiectul impunerii are în gospodărie alte construcții (garaj, sarai şi alte construcţii auxiliare), acestea apar în calitate de obiecte
ale impunerii cu impozitul pe avere?
        Obiect al impunerii cu impozitul pe avere îl constituie: bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de
vacanţă (cu excepţia terenurilor). 
        Bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, potrivit clasificației stabilită în scopul impozitării prin HG nr. 1303 din
24.11.2004, includ construcţiile şi încăperile izolate destinate predominant locuirii permanente şi activităţilor complementare ei,
precum şi terenurile pe care sînt amplasate sau urmează a fi amplasate astfel de construcţii, cu următoarele subcategorii: 
        - apartamente şi încăperi izolate locative în case cu multe etaje; 
         - apartamente în case de locuit individuale; 
        - case de locuit individuale, inclusiv terenuri aferente şi construcțiile auxiliare în localităţile urbane şi în localităţile rurale; 
        - terenuri destinate construcţiei locative. 
        Căsuţă de vacanţă, potrivit clasificației stabilită în scopul impozitării prin HG nr. 1303 din 24.11.2004, este căsuţă
amplasată pe lotul pomicol (vilă). 
        Respectiv, construcțiile auxiliare aferente caselor de locuit individuale constituie obiecte ale impunerii şi participă la
estimarea bazei impozabile.
11.3.3.Apar în calitate de obiecte ale impunerii bunurile imobiliare din localitățile rurale neevaluate de organele cadastrale teritoriale?
        Avînd în vedere faptul că impozitul pe avere se aplică numai pentru bunurile imobiliare evaluate în scopul impozitării, de
la valoarea apreciată de către organele cadastrale teritoriale, bunurile imobiliare din localitățile rurale neevaluate de organele
cadastrale teritoriale nu apar în calitate de obiecte ale impunerii.
11.3.4.În scopul aplicării impozitului pe avere, bunul imobiliar urmează să corespundă cel puțin unui singur criteriu sau ambelor criterii?
        Impozitul pe avere se aplică, numai în cazul în care totalitatea bunurilor imobiliare cu destinație locativă (cu excepţia
terenurilor), inclusiv căsuţele de vacanţă aflate în proprietatea persoanelor fizice, precum şi cotele-părţi ale acestora, urmează să
corespundă cumulativ ambelor condiții: valoarea estimată totală să constituie 1,5 milioane lei şi mai mult și suprafața totală să se
constituie 120 m2 şi mai mult. 
        În cazul în care bunurile imobiliare corespund numai unui singur criteriu, acestea nu apar în calitate de obiect al
impunerii (art. 2873 alin. (1) din Codul fiscal).
11.3.5.Care sunt bunurile imobiliare care formează obiectul impunerii la impozitul pe avere?
        Obiectul impunerii cu impozitul pe avere îl constituie totalitatea bunurile imobiliare cu destinație locativă (apartamente şi
încăperi izolate locative în case cu multe etaje; apartamente în case de locuit individuale; case de locuit individuale, inclusiv
construcțiile auxiliare în localitățile urbane şi în localitățile rurale) și căsuțele de vacanță (căsuțele amplasate pe loturile pomicole)
care sunt evaluate de către organele cadastrale teritoriale în scopul impozitării. (Titlul VI1 din Codul fiscal (art. 2873), Hotărîrea
Guvernului nr. 1303 din 24.11.2004).

11.4.1.Care este baza impozabilă a bunurilor imobiliare la calcularea impozitului pe avere?

        Baza impozabilă a bunurilor imobiliare, în cazul împozitului pe avere, potrivit art. 287 3 alin. (4) din Codul fiscal, constituie valoar
apreciată de către organele cadastrale teritoriale.
11.4.2.Cum se estimează baza impozabilă în cazul în care obiectul impunerii este obiect al unui credit imobiliar (ipotecar) sau al unui contract de leasing
        Începînd cu 01.01.18 toate obiectele impunerii cu impozitul pe avere în temeiul art. 287 3 din Codul fiscal se supun impozită
deducerea din valoarea impozabilă a sumei rămase pînă la stingerea definitive a creditului sau a obligațiilor contractului de leasing financiar
Arhiva
11.4.3.În cazul în care bunurile imobiliare sunt divizate în cote părţi pentru fiecare dintre soţi, cum urmează a fi estimat baza impozabilă?
        Baza impozabilă se estimează reieşind din cota-parte care îi revine a fiecăruia dintre soți (art. 2873 alin. (1) din Codul fiscal).

11.5.1.Care este cota impunerii în cazul impozitului pe avere?

        Cota impozitului, conform art. 2874 din Codul fiscal, constituie 0,8% din valoarea estimată a acestor bunuri, apreciată de
către organele cadastrale teritoriale.

11.7.1.Care este termenul de achitare a impozitului pe avere?

        Impozitul pe avere, în conformitate cu art. 2877 din Codul fiscal, se achită în termen de pînă la 25 decembrie a anului de
gestiune.

33.1.1. Care sînt condiţiile declanşării executării silite a obligaţiei fiscale?

     În conformitate cu prevederile art. 193 din Codul fiscal, condiţiile declanşării executării silite a obligaţiei fiscale sînt:
      a) existenţa restanţei, ţinînd cont de prevederile art.252 din Codul fiscal;
      b) neexpirarea termenelor de prescripţie stabilite de Codul fiscal;
      c) necontestarea faptului de existenţă a restanţei şi mărimii ei în cazurile prevăzute la art.194 alin.(1) lit.c) şi d);
     d) contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau în proces de insolvabilitate conform prevederilor legislaţiei în
vigoare.
33.1.2.Care sînt modalităţile de executare silită a obligaţiei fiscale?
        În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (1), (2) și (3) din Codul fiscal executarea silită a obligaţiei fiscale se efectuează prin:
        a) încasare a mijloacelor băneşti, inclusiv în valută străină, de pe conturile bancare ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe
conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);
         b) ridicare de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar, inclusiv în valută străină;
        c) urmărire a bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la lit.a) şi b);
         d) urmărire a datoriilor debitoare ale contribuabililor prin modalităţile prevăzute la lit.a), b) şi c).
         Urmărirea bunurilor se face prin sechestrare, comercializare şi ridicare.
        Totodată, în cazul în care, după ce s-au aplicat modalităţile de executare silită, obligaţia fiscală a contribuabilului care desfăşoară
activitate de întreprinzător nu a fost stinsă în totalitate, iar aplicarea ulterioară a executării silite este imposibilă, Serviciul Fiscal de Stat
are dreptul să iniţieze aplicarea modalităţilor de depăşire a insolvabilităţii în conformitate cu legislaţia. Obligaţia fiscală a persoanei
fizice neînregistrate ca subiect al activităţii de întreprinzător se stinge în modul prevăzut de Codul fiscal.
33.1.3.Care sînt regulile generale de executare silită a obligaţiei fiscale?
        În conformitate cu prevederile art. 196 alin. (1), (2), (3), (5) şi (6) din Codul fiscal, executarea silită a obligaţiei fiscale se face în zile
lucrătoare, între orele 6:00 şi 22:00.
        Executarea silită în alt timp se admite în cazul în care contribuabilul sau debitorul lui se eschivează de la ea.
        Dacă contribuabilul nu poate fi găsit pe adresele cunoscute, Serviciul Fiscal de Stat va solicita intervenţia autorităţilor publice
competente.
        În termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii prevăzute la art. 161 alin. (6) din Codul fiscal, dosarul contribuabilului
privind acţiunile de executare silită întreprinse faţă de acesta se va transmite subdiviziunii responsabile a Serviciului Fiscal de Stat în
modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.
         Serviciul Fiscal de Stat este în drept să aplice una sau mai multe modalităţi de executare silită a obligaţiei fiscale. Executarea silită
a obligaţiei fiscale în modul prevăzut la art.194 alin.(1) lit.b), c) şi d) din Codul fiscal se face în temeiul unei hotărîri emise de conducerea
Serviciului Fiscal de Stat pe un formular tipizat aprobat de Serviciul Fiscal de Stat, care are valoare de document executoriu.
         Cheltuielile aferente executării silite a obligației fiscale se efectuează de la bugetul de stat, urmînd să fie recuperate din contul
contribuabilului, cu excepția comisioanelor percepute de instituția financiară la predarea mijloacelor în numerar de către funcționarii
fiscali conform art. 198 din Codul fiscal.
33.1.4.Care sînt organele abilitate cu executarea silită a obligaţiei fiscale?
        În conformitate cu prevederile art. 195 alin. (1) din Codul fiscal executarea silită a obligaţiei fiscale se efectuează de către Serviciul
Fiscal de Stat în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
         Totodată, în conformitate cu art.195 alin. (2) din Codul fiscal, executarea silită a obligaţiei fiscale calculate de către serviciul de
colectare a impozitelor şi taxelor locale se efectuează în comun cu Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile legislaţiei în
vigoare.
33.1.5.În ce cazuri sînt încasate mijloace băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului?
        În conformitate cu prevederile art. 197 alin. (1) din Codul fiscal, începînd cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în
care s-a aflat despre apariţia ei, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să înainteze ordine incaso, care au valoare de documente executorii,
la conturile bancare (cu excepţia contului de împrumut, a conturilor bancare deschise conform prevederilor acordurilor de împrumut
încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea
sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător (în cazul
executorilor judecătoreşti – numai conturile speciale), conturile de acumulare deschise conform legislaţiei insolvabilităţii) ale
contribuabilului dacă acesta dispune de ele şi dacă Serviciul Fiscal de Stat le cunoaşte. Pentru toate categoriile de conturi bancare
înscrise în Registrul fiscal de stat, ordinele incaso se emit în monedă naţională. La executarea ordinului incaso emis în monedă naţională
înaintat la contul în valută străină al contribuabilului, instituţia financiară efectuează operaţiunea de cumpărare a valutei străine contra
monedă naţională aplicînd cursul valutar stabilit de aceasta, cu transferarea leilor moldoveneşti la bugetul public naţional în aceeaşi zi.
33.1.6.În baza cărui act normativ se eliberează avizul despre intenţia de a depune cerere introductivă de iniţiere a procesului de insolvabilitate?
        În conformitate cu prevederile art. 22 alin. (3) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, instanţa de insolvabilitate va
restitui fără examinare cererea introductivă în toate cazurile dacă aceasta nu va avea anexat avizul Serviciului Fiscal de Stat aferent
informării acestuia de către creditor (creditori) sau debitor despre intenţia de a depune cererea introductivă.
        Potrivit Ordinului IFPS nr. 666 din 27 iulie 2016 cu privire la aprobarea avizului privind confirmarea informării Serviciului Fiscal
de Stat despre intenţia de a depune cerere introductivă de insolvabilitate, avizul Serviciului Fiscal de Stat include sumele restanţelor
debitorului faţă de bugetul public naţional la momentul sesizării, precum şi înştiinţarea instanţei că, pe parcursul procesului, organul
fiscal poate interveni cu sume suplimentare ce pot apărea de pe urma controlului fiscal.
33.1.7.Cine participă în calitate de reprezentant la ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar?
        În conformitate cu prevederile art. 198 alin. (3) din Codul fiscal, prin derogare de la art.129 pct.4) din Codul fiscal, în calitate de
reprezentant al contribuabilului, la ridicarea mijloacelor băneşti în numerar participă casierul (gestionarul) sau un alt angajat care îl
înlocuieşte. Aceştia sînt obligaţi să prezinte documentele necesare şi să asigure accesul liber la seiful casei contribuabilului, în încăperea
izolată a casei, precum şi în reţeaua lui comercială.
33.1.8.În ce cazuri se ridică sechestrul de pe bunurile contribuabilului?
        În conformitate cu prevederile art. 202 alin. (1) din Codul fiscal, sechestrul de pe bunuri se ridică în cazul:
         a) stingerii, totale sau parţiale, a obligaţiei fiscale şi al recuperării de către contribuabil a cheltuielilor de executare silită;
         b) stingerii, totale sau parţiale, a obligaţiei fiscale şi al recuperării cheltuielilor de executare silită prin alte modalităţi de executare
silită;
       c) necesităţii sechestrării unor alte bunuri, solicitate pe piaţă, în vederea urgentării plăţii restanţelor;
         d) înstrăinării sau dispariţiei bunurilor;
         e) imposibilităţii comercializării bunurilor;
       f) emiterii unei decizii în acest sens de către autoritatea care examinează plîngerea dacă se încalcă procedura de sechestrare;
      g) încheierii cu Serviciul Fiscal de Stat a contractului privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale cu recuperarea
pînă la semnarea contractului a cheltuielilor legate de executarea silită suportate anterior semnării contractului;
         h) emiterii unei încheieri/hotărîri a instanţei de judecată.
33.1.9.Care sînt acțiunile organului fiscal, în cazul în care persoana fizică nu permite accesul în domiciliul sau în reşedinţa sa pentru a i se
sechestra bunurile?
        În conformitate cu prevederile art. 199 alin. (4) din Codul fiscal, dacă persoana fizică nu permite accesul în domiciliul sau în
reşedinţa sa pentru a i se sechestra bunurile, funcţionarul fiscal consemnează faptul într-un act. În astfel de cazuri, Serviciul Fiscal de
Stat va intenta o acţiune în justiţie. După ce instanţa judecătorească emite o hotărîre de executare silită a obligaţiei fiscale, aceasta este
îndeplinită în conformitate cu legislaţia de procedură civilă.
33.1.10.Cînd se consideră imposibilă executarea silită a obligaţiei fiscale?
        În conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) din Codul fiscal, executarea silită a obligaţiei fiscale se consideră imposibilă dacă:
          a) persoana lichidată nu are succesor şi nu posedă bunuri pasibile urmăririi;
        b) persoana se află în proces de lichidare (dizolvare) sau în procedură de insolvabilitate;
        c) există act judecătoresc ce suspendă executarea deciziei Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de încălcare fiscală sau de
executare silită – pe perioada valabilităţii actului de suspendare;
      d) există actul respectiv al instanţei de judecată sau al executorului judecătoresc potrivit căruia perceperea restanţei este imposibilă
sau există ordonanţă privind intentarea cauzei penale pe faptul pseudoactivităţii de întreprinzător:
         e) există decizia Serviciului Fiscal de Stat privind suspendarea executării deciziei contestate și efectuarea unui control repetat (art.
271 alin. (1) lit.d din Codul fiscal) – pe perioada valabilității actului emis.
33.1.11.Poate sau nu fi acordată amînarea sau eșalonarea stingerii obligației fiscale?
        Conform prevederilor art. 180 alin. (3) din Codul fiscal, amînarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se acordă
contribuabilului în următoarele cazuri: 
        a) calamităţi naturale şi tehnogene; 
        b) distrugere accidentală a clădirilor de producţie; 
      c) împrejurare imprevizibilă şi de neînlăturat, care împiedică în mod efectiv capacitatea de producţie pe o perioadă lungă de timp şi
executarea obligaţiei contractuale a contribuabilului; 
       d) datorii ale autorităţilor sau instituţiilor publice (finanţate de la bugetul public naţional) faţă de contribuabil, doar în limitele
sumelor datorate, precum şi impozitelor şi taxelor aferente acestora; 
      e) alte circumstanţe ce duc la imposibilitatea stingerii obligaţiilor fiscale, cu confirmarea documentară privind măsurile întreprinse
de contribuabil pentru stingerea acestor obligaţii fiscale.
33.1.12.Cum se efectuează executarea silită a producției agricole nerecoltate (viitoare)?
        În conformitate cu prevederile art. 201 1 din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să sechestreze producţia agricolă
nerecoltată, cu excepţia celei prevăzute la art. 200 alin. (6) lit. a). 
         Aplicarea sechestrului nu absolvă contribuabilul de cultivare, recoltare şi/sau păstrare a producţiei.
         În cazul sechestrării producţiei agricole nerecoltate, Serviciul Fiscal de Stat va remite, în aceeaşi zi sau în ziua următoare, copia
actului de sechestru şi hotărîrea de executare silită a obligaţiei fiscale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea
pentru notarea aplicării sechestrului în Registrul producţiei agricole sechestrate, conform modului şi formularului aprobat de
Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Din acest moment, contribuabilului îi este interzis să efectueze
fără acordul Serviciului Fiscal de Stat tranzacţii de înstrăinare a producţiei agricole nerecoltate sechestrate.
33.1.13.În ce cazuri și cum se aplică urmărirea datoriei debitoare?
        Conform prevederilor art. 205 din Codul fiscal, urmărirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în Republica Moldova se
face în baza listei debitorilor, prezentate de contribuabil, sau a altor informaţii de care dispune Serviciul Fiscal de Stat. În conformitate
cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, pot fi urmărite datoriile debitoare de la persoane din străinătate,
precum şi de la debitorii autohtoni în beneficiul contribuabililor străini. 
        Urmărirea datoriei debitoare se efectuează şi atunci cînd însuşi debitorul are restanţe. 
        Pentru urmărirea datoriei debitoare, contribuabilul este obligat să prezinte Serviciului Fiscal de Stat lista debitorilor, semnată de el
(de reprezentantul său), de persoana sa cu funcţie de răspundere. La cererea Serviciului Fiscal de Stat, datele din listă sunt confirmate
documentar. Lista debitorilor trebuie să conţină, după caz: 
        a) denumirea (numele, prenumele) debitorului, sediul (adresa), codul fiscal, informaţia de contact; 
        b) conturile bancare ale debitorului, denumirea, sediul şi codul instituţiilor financiare (sucursalelor sau filialelor acestora) în care
sunt deschise conturile; 
         c) data apariţiei datoriilor debitoare, suma totală şi scadenţa lor; 
         d) măsurile întreprinse de contribuabil pentru a i se plăti datoria debitoare; 
        e) data ultimei verificări reciproce. 
        În baza datelor furnizate de contribuabil, Serviciul Fiscal de Stat verifică dacă datoriile debitoare au devenit scadente şi dacă
contribuabilul are dreptul să ceară plata lor. În cazul în care dreptul de a cere plata este confirmat, Serviciul Fiscal de Stat remite
debitorului somaţia că, la data primirii ei, asupra sumelor pe care el le datorează contribuabilului s-a aplicat sechestru în cuantumul
obligaţiei fiscale a acestuia şi că debitorul este obligat să stingă obligaţia fiscală. 
        Persoana care a primit somaţia este obligată ca, în termen de 10 zile lucrătoare, să confirme sau să infirme, parţial ori total, datoria
debitoare a contribuabilului indicată în somaţie. Dacă datoria este infirmată, la scrisoare se anexează copiile de pe documentele de
rigoare. 
          Dacă suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmată sau dacă ea a fost infirmată fără anexarea documentelor de
rigoare, precum şi dacă, la expirarea a 10 zile lucrătoare de la primirea somaţiei, nu i s-a răspuns Serviciului Fiscal de Stat, aceasta are
dreptul să aplice debitorului, în modul corespunzător, modalităţile de executare silită a obligaţiei fiscale enumerate la art. 194 alin. (1)
lit. a), b) şi c).
33.1.14.Cum se efectuează organizarea evaluării bunurilor sechestrate?
       Conform prevederilor art. 208 din Codul fiscal, evidența acţiunilor de executare silită a obligaţiei fiscale o ţine Serviciul Fiscal de
Stat în modul stabilit. 
            După sechestrarea bunurilor, organizarea evaluării şi comercializării lor se pune în sarcina Serviciului Fiscal de Stat, cu excepţia
celor prevăzute la alin. (7) – (9) şi (15) ale art. 203. 
        La aplicarea sechestrului asupra bunurilor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat şi ale întreprinderilor, instituţiilor,
organizaţiilor cu cota statului în capitalul social, neincluse în programul de privatizare, acest fapt se înştiinţează în scris organelor
centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţilor administraţiei publice locale. În cazul neluării de măsuri pentru
achitare în termenul stabilit, Serviciul Fiscal de Stat va organiza evaluarea şi comercializarea bunurilor sechestrate conform principiilor
generale. 
        Organizatori ai licitaţiei sunt Serviciul Fiscal de Stat şi persoanele admise de acesta pe bază de concurs.
      În baza materialelor expertizei şi a materialelor de evaluare a bunurilor, Serviciul Fiscal de Stat aprobă preţul iniţial de
comercializare al bunurilor care urmează să fie comercializate la licitaţie. Serviciul Fiscal de Stat transferă beneficiarilor, de la bugetul
de stat, banii destinaţi finanţării cheltuielilor de executare silită a obligaţiei fiscale. După comercializarea bunurilor sechestrate, aceste
cheltuieli se recuperează cu prioritate.
33.1.15.Care este procedura de organizare a licitațiilor în cazul bunurilor sechestrate?
        Conform prevederilor art. 209 din Codul fiscal, pentru a organiza comercializarea bunurilor, expertul transmite Serviciului Fiscal
de Stat dosarele loturilor de bunuri. Referitor la operaţiunea de predare-primire se întocmește un proces-verbal. 
        Serviciul Fiscal de Stat efectuează următoarele acţiuni: 
        a) examinează dosarele loturilor de bunuri; 
        b) aprobă actul preţului iniţial de licitare a fiecărui lot aparte dacă expertiza şi evaluarea bunurilor au fost efectuate de specialişti
în domeniu; 
        c) decide asupra scoaterii bunurilor la licitaţie; 
        d) dispune publicarea comunicatului informativ despre desfăşurarea licitaţiei; 
        e) aprobă componenţa comisiei de licitaţie şi numeşte preşedintele ei; 
        f) determină modul de comercializare a patrimoniului sechestrat; 
      g) în cazul apariţiei litigiului, desemnează un reprezentant pentru apărarea intereselor sale în instanţa de judecată. 
        Serviciul Fiscal de Stat are dreptul: 
        a) să verifice îndeplinirea deciziilor sale şi să monitorizeze procesul de evaluare şi comercializare a patrimoniului sechestrat;
         b) să examineze plîngerile şi contestaţiile privind corectitudinea desfăşurării licitaţiilor de comercializare a patrimoniului
sechestrat; 
        c) să declare nule rezultatele licitaţiei în cazul constatării unor abateri sau încălcări ale reglementărilor privind pregătirea şi
desfăşurarea licitaţiilor, precum şi în cazul în care cumpărătorul nu achită lotul în termenul stabilit. În aceste cazuri, se va anunţa o
nouă licitaţie – cu strigare sau cu reducere. Deciziile cu privire la aprobarea preţurilor bunurilor sechestrate şi expunerea lor spre
comercializare se emit de Serviciul Fiscal de Stat. Comunicatele informative ale Serviciului Fiscal de Stat cu privire la expunerea
bunurilor sechestrate spre comercializare se aprobă de către conducerea lui.
         Comunicatul informativ despre desfăşurarea licitaţiei se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi trebuie să conţină: 
            a) data, ora şi locul desfăşurării licitaţiei; 
        b) specificarea bunurilor, principalelor caracteristici tehnico-economice şi locului aflării lor;
           c) informaţii despre proprietarul bunurilor; 
        d) informaţii despre terenul pe care sunt amplasate bunurile imobiliare şi condiţiile de utilizare a terenului de către proprietar;
         e) condiţiile de comercializare a bunurilor; 
        f) informaţii despre forma de plată, condiţiile de plată eşalonată, dacă aceasta este prevăzută de Serviciul Fiscal de Stat; 
        g) modul de familiarizare prealabilă cu bunurile scoase la licitaţie; 
        h) condiţiile de înaintare a cererilor de participare la licitaţie;
        i) termenul final de primire a cererilor, propunerilor şi altor documente pentru participare la licitaţie;
         j) informaţia despre necesitatea depunerii unui acont de 10% din preţul iniţial de comercializare a bunurilor şi contul bancar la
care acesta urmează să fie vărsat; 
        k) informaţia de contact a comisiei de licitaţie, a Serviciului Fiscal de Stat şi a altor organizatori ai licitaţiei; 
        l) alte informaţii necesare.
    Licitaţia urmează să aibă loc la cel puţin 15 zile de la data publicării comunicatului informativ în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova.
       Persoana la care se păstrează bunurile este obligată să asigure publicului accesul la ele.
         Licitația are loc dacă la ea sunt înscriși cel puțin doi participanți.
33.1.16.Care sunt atribuțiile Comisiei de licitației?
       În conformitate cu prevederile art. 210 din Codul fiscal, pentru comercializarea bunurilor sechestrate, la fiecare licitaţie se formează
o comisie în a cărei componenţă intră cel puţin 5 membri dintre reprezentanţii Serviciului Fiscal de Stat şi ai autorităţilor administraţiei
publice locale şi experţi independenţi. Reprezentanţii Serviciului Fiscal de Stat şi ai autorităţilor administraţiei publice locale sunt
propuşi de către conducerea acestora. Experţii independenţi pot fi propuşi de contribuabil sau de alte persoane interesate în
comercializarea bunurilor scoase la licitaţie. Componenţa comisiei se aprobă prin ordin de către conducerea Serviciului Fiscal de Stat.
Licitatorul nu este membru al comisiei de licitaţie.
      Şedinţa comisiei de licitaţie este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membri. Hotărîrea se adoptă prin vot
deschis, cu simpla majoritate de voturi. În cazul parităţii de voturi, cel al preşedintelui comisiei este decisiv. 
       Comisia de licitaţie are următoarele atribuţii: 
        a) primeşte şi verifică dosarele loturilor scoase la licitaţie, alte documente; 
        b) perfectează documentele aferente licitaţiei; 
       c) organizează familiarizarea prealabilă a participanţilor cu bunurile scoase la licitaţie; 
        d) eliberează bilete de participant, înregistrează participanţii la licitaţie; 
        e) ţine licitaţia; 
       f) exercită controlul asupra îndeplinirii condiţiilor de participare la licitaţie şi asigură respectarea drepturilor cumpărătorului; 
        g) desfăşoară negocieri directe în cazul înscrierii unui singur participant; 
        h) dă informaţii, la solicitarea mass-media şi cu asentimentul cumpărătorului, despre rezultatele licitaţiei.
33.1.17.Care sunt condițiile de participare la licitație?
        În conformitate cu prevederile art. 211 din Codul fiscal, la licitaţie au dreptul să participe persoanele care au depus la timp cerere
de participare, au prezentat documentele necesare şi au plătit, în modul stabilit, acontul de 10% din preţul iniţial al bunurilor. 
        Doritorii de a participa la licitaţie vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat următoarele documente: 
     a) cerere de participare de un model stabilit; 
     b) copie de pe documentul de plată care confirmă depunerea acontului pe contul bancar indicat în comunicatul informativ despre
desfăşurarea licitaţiei; 
   c) procură, după caz, pentru dreptul de a încheia contract de vînzare -cumpărare. 
    Primirea cererilor şi a documentelor se încheie cu 3 zile înainte de data licitaţiei. 
    Datele despre persoanele care au depus cereri de participare la licitaţie şi numărul acestora sunt confidenţiale. 
      Cu cel puţin 2 zile înainte de data licitaţiei, Serviciul Fiscal de Stat va prezenta, iar comisia de licitaţie va examina documentele
indicate la alin.(2). După examinare, comisia de licitaţie înregistrează în calitate de participant la licitaţie persoana care a depus cerere
sau poate respinge cererea dacă persoana nu a respectat cerinţele prezentului cod referitoare la întocmirea şi la prezentarea
documentelor. Motivul respingerii cererilor comisia îl va indica distinct în hotărîre, pe care o va comunica persoanei avizate. În acest
caz, ei i se va restitui acontul. 
      Persoana are dreptul să-şi retragă cererea de participare, adresînd un demers în scris cu 3 zile înainte de data licitaţiei. În acest caz,
ei i se va restitui acontul. 
    Dacă a fost înregistrat un singur participant, comisia de licitaţie va duce cu acesta, în ziua licitaţiei, negocieri directe. După stabilirea
preţului de comercializare a bunurilor şi după semnarea procesului-verbal referitor la rezultatele negocierilor directe, materialele vor fi
remise Serviciului Fiscal de Stat pentru a se încheia contractul de vînzare - cumpărare. 
        Dacă la licitaţie nu s-a înscris nici un participant, documentele ei vor fi remise Serviciului Fiscal de Stat pentru a întreprinde
acţiunile prevăzute de legislaţia fiscală.
33.1.18.În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat este în drept să aplice măsurile de asigurare a stingerii obligației fiscale?
        Conform prevederilor art. 227 alin. (1) din Codul fiscal, stingerea obligaţiilor fiscale se asigură prin aplicarea de către Serviciul
Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere (penalităţii) la impozite şi taxe, prin suspendarea operaţiunilor la conturile
bancare, cu excepţia celor de la conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea
capitalului social), prin sechestrarea bunurilor şi prin alte măsuri prevăzute de Codul fiscal şi de actele normative adoptate în
conformitate cu acesta. 
        Stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal şi convenţional, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj.
         În cazul trecerii frontierei vamale şi/sau al plasării mărfurilor în regim vamal se aplică măsuri de asigurare a stingerii obligaţiilor
fiscale în conformitate cu legislaţia vamală.
33.1.19. În ce cazuri are loc suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului?
        Potrivit prevederilor art. 229 din Codul fiscal, suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, cu excepţia celor de împrumut, a
conturilor bancare deschise conform prevederilor acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi şi a
conturilor bancare provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi celor
ale persoanelor fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător (în cazul executorilor judecătoreşti – numai conturile speciale),
la conturile de acumulare deschise conform legislaţiei insolvabilităţii, este o măsură prin care Serviciul Fiscal de Stat limitează dreptul
contribuabilului de a folosi mijloacele băneşti care se află şi/sau se vor depune la conturile lui bancare şi de a folosi noile conturi,
deschise în aceeaşi sau în o altă instituţie financiară (sucursală sau filială a acesteia). 
        Dispoziţia privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului poate fi emisă în cazul comiterii oricărei
încălcări din cele prevăzute la art. 253 alin. (1), la art. 255, la art. 260 alin. (1), la art. 263 alin. (1) şi (2), precum şi în cazurile nestingerii,
în termenul stabilit, a obligaţiei fiscale şi urmăririi sumei debitoare a contribuabilului restanţier. 
        Concomitent, dispoziţia privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului, emisă pentru încasarea
mijloacelor băneşti în contul stingerii obligaţiei fiscale, nu împiedică executarea ordinelor incaso sau a documentelor executorii emise de
către executorul judecătoresc. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat se va alătura procedurii de executare conform art. 92 din Codul de
executare prin emiterea ordinelor incaso aferente dispoziţiilor de suspendare respective. 
     Astfel, după eliberarea sumelor realizate în faza de executare, executorul judecătoresc va prezenta, în termen de 3 zile, informaţii cu
privire la sumele distribuite creditorilor în modul stabilit de Codul de executare. În cazul neexecutării prescripţiilor menţionate, precum
şi în cazul nedistribuirii sumelor conform categoriilor de creanţe, prevăzute la art. 145 din Codul de executare, în partea ce ţine de
obligaţia fiscală aferentă bugetului, faţă de executorul judecătoresc responsabil se va aplica, în baza deciziei Serviciului Fiscal de Stat, o
sancţiune prevăzută la art. 253 alin.(11) şi (41) din prezentul cod cu obligarea executorului judecătoresc, în cazul în care nu a distribuit
sau a distribuit incorect sumele băneşti, să le transfere în termen de 3 zile la bugetul respectiv. 
        Ordinul privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului se emite de către conducerea Serviciului Fiscal
de Stat pe un formular tipizat, aprobat de Serviciul Fiscal de Stat, şi are valoare de document executoriu. 
        Serviciul Fiscal de Stat remite atît instituţiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) în care contribuabilul are conturi bancare,
cît şi acestuia ordinul privind suspendarea operaţiunilor la conturile lui bancare. 
        Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) execută necondiţionat ordinul privind suspendarea operaţiunilor la conturile
bancare ale contribuabilului imediat după ce o primeşte, permiţînd trecerea la scăderi: 
        a) a oricăror sume în contul bugetului; 
        b) în contul creditorilor gajişti a sumelor băneşti încasate de la exercitarea dreptului de gaj; 
        c) a sumelor transferate de la contul de împrumut al întreprinderii în scopurile pentru care a fost acordat împrumutul; 
        d) a comisioanelor instituţiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia), aferente executării parţiale sau totale de către aceasta a
ordinelor incaso emise de către Serviciul Fiscal de Stat sau a ordinelor de plată emise în contul bugetului, care se încasează din contul
contribuabilului neafectînd suma indicată în ordinul incaso sau în ordinul de plată. 
        Ordinul privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului se anulează odată cu lichidarea încălcării
pentru care a fost aplicată suspendarea sau în cazul satisfacerii de către organul competent a contestaţiei contribuabilului, a cererii
contribuabilului (debitorului), ţinînd cont de motivele temeinice invocate de acesta, inclusiv constituirea de garanţii – bunuri libere de
orice sarcini, oferite în vederea sechestrării, scrisoare de garanţie bancară, gaj asupra unor bunuri mobile, fidejusiune, precum şi în
baza deciziei instanţei de judecată sau a contractului de amînare şi eşalonare.
33.1.20.Care este cuantumul majorării de întîrziere?
        Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în
funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau
nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie,
independent de forma de constrîngere. Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit
pentru impunerea fiscală. 
        La rîndul său, art. 228 alin. (2) din Codul fiscal stabilește că pentru neplata impozitului, taxei în termenul şi în bugetul stabilite
conform legislaţiei fiscale se plăteşte o majorare de întîrziere, determinată în conformitate cu alin. (3) pentru fiecare zi de întîrziere a
plăţii lor, pentru perioada care începe după scadenţa impozitului, taxei şi care se încheie în ziua plăţii lor efective inclusiv. 
        Potrivit art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întîrziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită
pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de
gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi
aproximată conform regulilor matematice pînă la 4 semne după virgulă. 
        Concomitent, conform prevederilor art. 28 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999,
neplata contribuţiei de asigurări sociale la termenele stabilite atrage după sine majorări calculate pentru fiecare zi de întîrziere, pînă la
data plăţii sumei datorate, inclusiv. Cuantumul majorărilor de întîrziere prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin legea bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv. Calcularea majorărilor de întîrziere se efectuează de către Casa Naţională. 
        Totodată, art. 30 din Legea nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de
asigurare obligatorie de asistență medicală stabilește că neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
atrage după sine calcularea unei majorări de întîrziere în proporţie de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere. Majorarea
de întîrziere nu se va calcula pentru perioada aflării la examinare a documentelor privind transferul primelor de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală de la un cont la altul. 
        De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 378 din Codul fiscal, în cazul în care organul abilitat cu atribuţii de administrare a
impozitului unic constată că rezidentul parcului pentru tehnologia informaţiei a încălcat condiţiile regimului special de impozitare
necesare pentru aplicarea impozitului unic, obligaţiile fiscale ale rezidentului, precum şi obligaţiile acestuia privind achitarea
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală vor fi recalculate în
modul general stabilit începînd cu luna în care a fost comisă încălcarea. Plăţile ce rezultă din recalcularea, conform alin. (1), a
impozitelor, contribuţiilor şi altor plăţi se achită din contul surselor rezidentului parcului pentru tehnologia informaţiei, fără a fi
recalculate obligaţiile angajaţilor acestuia. Pentru încălcarea condiţiilor regimului special de impozitare necesare pentru aplicarea
impozitului unic, rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei poartă răspundere conform titlului V. Prevederile art.228 nu se
aplică în acest caz. Pentru încălcarea termenului de achitare a impozitului unic de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia
informaţiei, faţă de aceştia se aplică (se calculează) majorarea de întîrziere în mărimea stabilită în legea anuală a bugetului asigurărilor
sociale de stat. Majorarea de întîrziere se achită la acelaşi cont trezorerial de încasări ca şi impozitul unic, cu repartizarea proporţională
a acesteia pe diferite componente ale bugetului public naţional. Amenzile aplicate şi calculate nu sînt parte componentă a impozitului
unic şi se achită, în modul general stabilit, la contul trezorerial de încasări, altele decît impozitul unic, conform clasificaţiei economice
separate. 
        Dinamica evaluării majorării de întîrziere (penalității) pe bugete, pe parcursul anilor 2015-2018: 
Bugetul de stat și Bugetele locale
2015 -0,02% per zi;
2016 - 0,0683% per zi;
2017 - 0,0384% per zi;
2018 - 0,0329% per zi.
Fondul asigurării obligatorii de asistență medicală
2015 - 2018 - 0,1% per zi.
Bugetul asigurărilor sociale de stat 
2015 -2018 - 0,1% per zi. 

Arhiva
33.1.21.Care sunt condițiile de desfășurare a licitației în cazul comercializării bunurilor sechestrate?
        Potrivit prevederilor art. 212 din Codul fiscal, în ziua licitaţiei, odată cu înmînarea biletelor de participant, comisia de licitaţie va
înregistra participanţii prezenţi. Înregistrarea se va încheia cu 10 minute înainte de începutul procedurii de licitare. Participanţii
întîrziaţi nu vor fi admişi la licitație.
         Licitaţia este condusă de un licitator, desemnat în bază de contract de organizatorul licitaţiei, și începe cu anunţarea de către
licitator a preţului iniţial şi a pasului de ridicare a preţului. Cel care acceptă preţul ridică biletul de participant. După ce unul dintre
participanţi a ridicat biletul, ceilalţi pot pretinde la lot propunînd un preţ mai mare cu unul sau cu mai mulţi paşi de ridicare. Dacă
nimeni nu oferă un preţ mai mare decît cel acceptat, strigat de 3 ori de către licitator, acesta fixează printr-o lovitură de ciocan faptul
vînzării lotului. 
        Participantul la licitaţie care a cîştigat lotul este obligat să semneze un proces-verbal privind rezultatele licitaţiei, întocmit pe un
formular tipizat, aprobat de Serviciul Fiscal de Stat. 
        De asemenea, participantul care a cîştigat lotul la licitaţia cu strigare, dar care a refuzat să semneze procesul-verbal privind
rezultatele licitaţiei, este privat de dreptul de a participa la această licitaţie, iar licitarea va reîncepe de la preţul oferit de participantul
anterior. Participantului care a refuzat să semneze procesul-verbal nu i se va restitui acontul. 
        Potrivit deciziei Serviciului Fiscal de Stat, bunurile nesolicitate la licitaţia cu strigare vor fi scoase la licitaţia cu reducere.
Licitatorul va începe licitarea fiecărui lot cu anunţarea preţului lui maxim, care va fi preţul iniţial de la licitaţia cu strigare, şi a pasului
de reducere a preţului. Pasul reducerii nu poate fi mai mare de 5% din preţul maxim.  
        Dacă preţul redus a fost strigat de 3 ori şi nici un participant nu şi-a exprimat dorinţa de a cumpăra lotul, licitatorul va reduce
preţul cu încă un pas, declarînd de fiecare dată preţul nou. 
        Licitatorul va reduce preţul pînă cînd unul din participanţi va fi de acord cu preţul propus, cerînd acestuia să confirme oferta
numind suma pentru care este de acord să cumpere lotul. În cazul confirmării, licitatorul va striga preţul de 3 ori, fixînd faptul vînzării
printr-o lovitură de ciocan. Dacă un alt participant doreşte să cumpere lotul, el are dreptul să ridice preţul cu un pas sau cu mai mulţi,
declarînd intenţia sa în timpul repetării preţului, pînă la lovitura de ciocan, şi-şi va confirma oferta ridicînd biletul de participant. În
acest caz, licitaţia cu reducere trece în licitaţie cu strigare. 
        Reducerea preţului poate continua pînă la 50% din preţul iniţial, iar în cazul vînzării terenurilor – nu mai jos de preţul normativ,
stabilit conform legislaţiei. 
        Dacă licitatorul, preşedintele sau orice membru al comisiei de licitaţie vor constata încălcarea procedurii de licitaţie, ei vor
suspenda licitaţia în orice moment pînă cînd comisia de licitaţie va decide continuarea licitaţiei sau scoaterea lotului de la licitaţie. 
        Participantul la licitaţia cu reducere care a cîştigat lotul este obligat să semneze un proces-verbal privind rezultatele licitaţiei. Dacă
refuză să-l semneze, participantul este privat de dreptul de a participa la această licitaţie, care va reîncepe de la preţul acceptat de el.
Participantului care a refuzat să semneze procesul-verbal nu i se va restitui acontul. 
        Dacă licitarea unui lot este declarată nulă din motive prevăzute la art. 211 din Codul fiscal, se va întocmi un proces-verbal al
licitaţiei nule pe un formular tipizat aprobat de Serviciul Fiscal de Stat. În acest caz, participanţii din a căror vină licitaţia a fost
declarată nulă nu vor fi admişi la licitaţiile ulterioare la care va fi expus lotul a cărui licitare a fost declarată nulă, fără restituirea
acontului.
33.1.22.Cum are loc satisfacerea creanțelor aferent sumelor realizate în faza de executare conform Codului de executare?
        Potrivit art. 144-145 din Codul de executare, dacă sumele obţinute din executare nu sînt suficiente pentru stingerea creanţelor, ele
se distribuie creditorilor, în modul stabilit de Codul de executare, proporţional creanţei fiecăruia în modul stabilit de lege, pînă la
satisfacerea totală a creanţelor acestora. 
        Creanţele fiecărei categorii ulterioare se satisfac după ce au fost satisfăcute creanţele categoriei anterioare. 
        În cazul în care, pînă la distribuirea sumelor obţinute prin executare, şi alţi creditori au depus documente executorii, executorul
judecătoresc va dispune distribuirea sumelor potrivit ordinii stabilite de Codul de executare. Cheltuielile de executare se restituie în
ordine prioritară înainte de satisfacerea tuturor creanţelor. 
        Creanţele garantate prin gaj sau ipotecă constituite asupra bunurilor vîndute se plătesc din suma obţinută, în ordine prioritară,
înainte de satisfacerea celorlalte creanţe. 
       Suma rămasă după satisfacerea tuturor creanţelor se restituie debitorului. Suma în valută străină rămasă după satisfacerea tuturor
creanţelor se restituie prin virament. În cazul debitorului persoană fizică, suma în cauză poate fi restituită şi în numerar.
33.1.23.Care este procedura de expediere și înmînare a actelor Serviciului Fiscal de Stat?
        În conformitate cu prevederile art. 129 1 din Codul fiscal, actele Serviciului Fiscal de Stat se trimit destinatarului prin poştă cu
scrisoare recomandată şi cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea
primirii lui (telegramă, fax, e-mail etc.) ori se înmînează personal destinatarului sau altor persoane indicate la alin.(2) de către Serviciul
Fiscal de Stat. 
        În cazul absenţei destinatarului persoană fizică, documentele menţionate la alin.(1) se înmînează unui membru adult al familiei lui,
rudelor, afinilor acestuia sau unei persoane care locuieşte cu destinatarul, unei persoane cu funcţie de răspundere din primărie sau
preşedintelui asociaţiei locatarilor de la domiciliul destinatarului, pentru a fi transmise acestuia. Persoana care a primit documentele
este responsabilă de transmiterea sau de comunicarea lor neîntîrziată destinatarului şi răspunde pentru prejudiciile cauzate prin
necomunicarea sau prin comunicarea tardivă a actelor. Documentul se consideră înmînat destinatarului la data indicată în avizul de
primire. 
        În cazul persoanei juridice, documentele se expediază pe adresa ei juridică şi se consideră recepţionate la data intrării lor în sediu
sau la data înmînării lor unui angajat din administrația, din oficiul sau din secretariatul destinatarului, pentru a fi transmise acestuia. 
        În cazul în care înmînarea actului Serviciului Fiscal de Stat către persoanele indicate la alin.(2) şi (3) nu a fost posibilă, actul va fi
comunicat prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 
        Destinatarul şi persoana care a primit documentele pentru a le transmite semnează şi restituie avizul de primire. 
        Refuzul de a primi actele Serviciului Fiscal de Stat se consemnează de către funcționarul fiscal responsabil într-un proces-verbal.
Acest fapt însă nu împiedică efectuarea actelor ulterioare ce se impun conform cadrului legal de către Serviciul Fiscal de Stat.
33.1.24.Care sunt sancțiunile aplicate de către Serviciului Fiscal de Stat pentru nerespectarea regulilor de executare silită a obligației fiscale?
        În corespundere cu prevederile art. 263 din Codul fiscal, pentru împiedicarea funcţionarului fiscal de a efectua executarea silită a
obligaţiei fiscale prin alte metode decît cele prevăzute la alin.(2)-(4), persoanele fizice se sancţionează cu amendă în mărime de 5000 de
lei, iar agenţii economici – în mărime de 10000 de lei. 
        Neacceptarea spre păstrare de către contribuabil (reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu funcţie de răspundere a bunurilor
sechestrate se sancţionează cu amendă, aplicată persoanei fizice, de 5000 de lei, iar persoanei juridice – de 10000 de lei. 
        Delapidarea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea bunurilor sechestrate de către persoana căreia i-au fost încredinţate spre
păstrare sau de către persoana obligată să le asigure integritatea, conform legii, se sancţionează cu amendă egală cu valoarea bunurilor
sechestrate, care au fost delapidate, înstrăinate, substituite sau tăinuite. 
        Efectuarea de operaţiuni cu valori mobiliare sechestrate, după sistarea operaţiunilor, se sancţionează cu amendă, aplicată
contribuabilului şi registratorului, a cîte 20% din suma operaţiunii.
33.1.25.Care este procedura de sechestrare a bunurilor care se află la alte persoane?
        În conformitate cu art. 211 din Codul fiscal, bunurile contribuabilului care se află la alte persoane în baza unor contracte de
împrumut, de arendă, de închiriere, de păstrare etc. se includ în lista bunurilor sechestrate în baza documentelor de care dispune
contribuabilul referitor la aceste bunuri. După semnarea actului de sechestru, persoanei la care se află bunurile i se remite o somaţie
despre sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligația ei de a asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite
contribuabilului sau unor terţi fără acordul Serviciului Fiscal de Stat. Bunurile sînt examinate, după caz, la locul aflării lor. 
        Dacă, în cadrul unor controale, se descoperă că bunurile contribuabilului sînt deţinute de o altă persoană şi că ele nu au fost
sechestrate anterior, acesteia i se remite o somaţie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligaţia ce-i revine de a
asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite contribuabilului sau unor terţi fără acordul Serviciului Fiscal de Stat.
Concomitent, se va întocmi o listă a acelor bunuri, fiecare pagină fiind semnată de funcţionarul fiscal şi de deţinătorul bunurilor
(reprezentantul lui). 
        După semnarea listei bunurilor deţinute de o altă persoană, funcţionarul fiscal o va verifica după documentele de contabilitate ale
contribuabilului. După identificarea bunurilor, se va întocmi un act de sechestru.
33.1.26.În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat este în drept să aplice sechestrul ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale?
        Conform prevederilor stipulate de pct. 2 din Ordinul SFS nr. 379 din 15 martie 2017 privind aprobarea formularelor cu privire la
aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să aplice măsuri de asigurare a
stingerii obligației fiscale, în cazurile:
         -emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală și neexpirării termenului de 30 zile din data pronunțării acesteia, conform art.
252 din Codul fiscal; 
        -contestării deciziilor și acțiunilor privind executarea silită a obligației fiscale conform art. 273 din Codul fiscal; 
        -ridicării sechestrului de pe bunurile necomercializate în urma licitațiilor petrecute, conform prevederilor art. 203 alin. (14) din
Codul fiscal, contribuabilul nedeținînd alte bunuri pasibile sechestrării; 
        -efectuării controlului fiscal la contribuabil și existenței suspiciunii că bunurile contribuabilului sau debitorului (ilor) acestuia pot fi
înstrăinate pînă la emiterea deciziei asupra cazului;
         -monitorizării contribuabilului în perioada de funcționare a postului fiscal și existenței suspiciunii că acesta va înregistra obligații
fiscale față de buget, pe care nu va fi în stare să le achite.
33.1.27.Care sunt modalitățile de comercializare a bunurilor sechestrate?
        Conform prevederilor Codului fiscal, modalitățile de comercializare a bunurilor sechestrate sunt: 
        - evaluarea și comercializarea bunurilor imobiliare sechestrate de către subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat (art. 203 din Codul
fiscal), Capitolul 10 (art. 208-213 din Codul fiscal); 
        - comercializarea mărfurilor bursiere (Hotărîrea Guvernului nr. 332 din 2 aprilie 2004); 
        - comercializarea valorilor mobiliare (Hotărîrea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 17/7 din 21.04.2017); 
        - comercializarea bunurilor sechestrate a căror valoare, conform actului de sechestru, constituie mai puțin de 10 000 lei (art. 203
alin. (15) din Codul fiscal, Ordinul IFPS nr. 167 din 20 februarie 2014); 
        - comercializarea bunurilor sechestrate a contribuabililor întreprinderi de stat sau cu cota statului (art. 203 alin. (7) din Codul
fiscal, art. 7 și 9 din Legea nr. 121-XVI din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Hotărîrea Guvernului
RM nr. 945 din 20 august 2007).
33.1.28.În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat este în drept să anuleze dispoziția privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale
contribuabilului?
        Conform prevederilor art. 229 alin. (8) din Codul fiscal, dispoziția privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale
contribuabilului se anulează odată cu lichidarea încălcării pentru care a fost aplicată suspendarea sau în cazul satisfacerii de către
organul competent a contestaţiei contribuabilului, a cererii contribuabilului (debitorului), ţinînd cont de motivele temeinice invocate de
acesta, inclusiv constituirea de garanţii – bunuri libere de orice sarcini, oferite în vederea sechestrării, scrisoare de garanţie bancară, gaj
asupra unor bunuri mobile, fidejusiune, precum şi în baza deciziei instanței de judecată sau a contractului de amînare şi eşalonare.
33.1.29.În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat este în drept să se alăture la procedura de executare?
 Potrivit prevederilor art. 92 din Codul de executare, executorul judecătoresc este în drept să urmărească mijloacele băneşti aflate sau
parvenite ulterior în instituţiile financiare pe conturile debitorului ori să aplice sechestru pe mijloacele băneşti care vor fi transferate în
viitor. Această prevedere nu se aplică conturilor bancare deschise conform acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova
şi donatorii externi. Ordinul incaso, emis de executorul judecătoresc, se execută de instituţia financiară în ziua primirii. 
 În toate cazurile cînd mijloacele băneşti de pe contul debitorului sînt urmărite ori sechestrate de executorul judecătoresc şi de alte
organe abilitate prin lege, iar mijloacele băneşti disponibile în cont nu sînt suficiente, instituţia financiară va informa executorul
judecătoresc despre existenţa unor alte sechestre şi despre organul care le-a aplicat. În acest caz, executorul judecătoresc va propune, în
cel mult 3 zile, organelor respective să se alăture urmăririi în termenul indicat la art. 101 alin. (1) din Codul de executare. După ce toate
organele informate au comunicat că se alătură urmăririi, dar nu mai tîrziu de expirarea termenului stabilit pentru alăturare, executorul
judecătoresc emite ordinele incaso respective potrivit sumelor indicate în documentele executorii a căror alăturare la executare a fost
solicitată, iar după executarea ordinului incaso, va distribui sumele în condiţiile Codului de executare. Dacă alăturarea la urmărire nu
are loc, executorul judecătoresc emite un ordin incaso privind încasarea sumei indicate în documentul executoriu aflat în procedura sa,
executarea lui fiind obligatorie pentru instituţia financiară, indiferent de existenţa unor alte grevări la contul debitorului. 
 În cazul cînd mijloacele băneşti ale debitorului sînt urmărite de mai mulţi executori judecătoreşti, iar ele nu sînt suficiente pentru
executarea tuturor documentelor executorii, urmărirea o va face executorul judecătoresc care are în procedură mai multe documente
executorii în privinţa acelui debitor, iar în cazul cînd numărul documentelor executorii este egal, urmărirea se va face de executorul care
execută creanţa mai mare, fiind somat de ceilalţi executori judecătoreşti, în termenul indicat la art. 101 alin. (1) din Codul de executare,
despre existenţa şi mărimea creanţei. În acest caz, se vor aplica prevederile art. 31 din Codul de executare referitor la repartizarea
onorariului. 
 Cererile privind alăturarea la urmărire sau somaţiile depuse după expirarea termenului de 10 zile nu se iau în calcul la emiterea
ordinelor incaso şi la distribuirea sumelor.
33.1.30. Este obligat funcționarul fiscal să informeze contribuabilul despre înaintarea ordinului incaso?
        Începînd cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în care s-a aflat despre apariţia ei, Serviciul Fiscal de Stat este în
drept să înainteze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare (cu excepţia contului de împrumut, a
conturilor bancare deschise conform prevederilor acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi, a
contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor
persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, conturile de acumulare deschise conform legislaţiei insolvabilităţii)
ale contribuabilului dacă acesta dispune de ele şi dacă Serviciul Fiscal de Stat le cunoaşte.  
        Astfel, în cazul admiterii restanței față de bugetul public național, funcționarul fiscal nu este obligat să informeze contribuabilul
privind înaintarea ordinului de incaso.
33.1.31.Există un termen suplimentar pentru stingerea obligației fiscale restante?
        Din momentul admiterii restanței, nu există un termen suplimentar pentru stingerea obligației fiscale restante. 
        Restanța nu urmează să apară, iar din momentul apariției, Serviciul Fiscal de Stat este în drept conform cadrului legal, să aplice
măsurile de asigurare și de executare silită pentru încasarea lor.
33.1.32.În temeiul cărui document executoriu, Serviciul Fiscal de Stat purcede la executarea silită a obligației fiscale?
 Înainte de a se proceda la executarea silită a obligației fiscale în modul prevăzut la art. 194 alin. (1) lit. b), c) și d) din Codul fiscal,
contribuabilului restanțier (reprezentantului acestuia), persoanei cu funcție de răspundere a contribuabilului restanțier i se
prezintă/remite prin scrisoare recomandată o copie a Hotărîrii privind executarea silită a obligației fiscale (aprobată prin Ordinul IFPS
nr. 143 din 13 septembrie 2012 cu privire la aprobarea formularelor de executare silită a obligației fiscale).