1

Taxe si Impozite actual Noutati legislative si

studii de caz nr. 90 - Mai 2020
Editorial
Noutăți legislative. Ce urmează?

Trecem printr-o perioadă de intense modificări legislative. Le urmărim pe toate şi vă

ţinem permanent conectaţi la nou. Iată, mai jos, o parte dintre noutăţile de săptămâna
aceasta.

Firmele au acum la îndemână un al doilea mecanism de amânare a chiriilor.

Conform Legii nr. 62/2020, acestea vor putea cere amânarea chiriilor pentru sedii și
puncte de lucru până la 30 iunie 2020. Pe scurt, chiriașul cere Fiscului să-plătească
chiria și ulterior plătește datoriile la Fisc până la finele anului.

Un nou proiect de lege prevede că și profesioniștii vor putea cere credite garantate de
stat prin IMM Invest. Printre persoanele ce vor putea beneficia de finanțările garantate
de stat se vor număra toți profesioniștii, adică oricine desfășoară sistematic o
activitate „de producţie, comerţ sau prestări de servicii, indiferent dacă se urmăreşte
sau nu un scop lucrativ”: avocații, notarii etc. Iniţial, profesioniștii nu puteau accesa
programul IMM Invest, neintrând în categoria IMM.

O.U.G. nr. 69/2020 aduce o nouă amnistie din 14 mai, însă nu avem încă norme de
aplicare. Din 13 iunie 2020, mecanismul ar trebui să devină accesibil. Amnistia
vizează dobânzi, penalităţi și alte accesorii datorate de contribuabilii (firme, persoane
fizice, instituții publice etc.) pentru datorii bugetare restante la 31 martie 2020.

PFA-urile care au depus deja declaraţia unică şi au şi plătit taxele beneficiază şi ele de
bonificaţii, printr-o declaraţie rectificativă. Dacă în urma depunerii rectificativei va
rezulta că s-au plătit bani în plus, vor exista două variante. Fie se va apela la
compensare, fie se va apela la restituire, conform regulilor prevăzute de Codul de
procedură fiscală.

Exemple de aplicare a legislaţiei regăsiţi în paginile următoare. Rămânem conectaţi!

Sinteza legislativa
 2

O.A.N.A.F. nr. 1.029/2020 privind aprobarea formularului utilizat de intermediarii

sau contribuabilii relevanţi, după caz, în vederea raportării informaţiilor cu privire la
aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării

Publicat în: M.Of. nr. 407 din 18.05.2020

Ce prevede: Ordinul aprobă formularul utilizat de intermediarii sau contribuabilii

relevanţi, după caz, în vederea raportării informaţiilor cu privire la aranjamentele
transfrontaliere care fac obiectul raportării conform Codului de procedură fiscală,
precum şi caracteristicile de editare, modul de difuzare, utilizare, păstrare şi depunere
a formularului
__________________________________

Legea nr. 59/2020 privind aprobarea O.U.G nr. 30/2020 pentru modificarea şi com
pletarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul
protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea
coronavirusului SARSCoV-2

Publicat în: M.Of. nr. 416 din 19.05.2020

Ce prevede: Legea aprobă O.U.G. nr. 30/2020, cu modificări şi completări.

__________________________________

Legea nr. 60/2020 pentru aprobarea O.U.G. nr. 32/2020 privind modificarea şi

completarea O.U.G. nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte
normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în
contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-
CoV-2 şi pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecţie socială

Publicat în: M.Of. nr. 416 din 19.05.2020

Ce prevede: Legea aprobă O.U.G. nr. 32/2020, cu modificări şi completări.

__________________________________

Legea nr. 61/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2020
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere
părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de
învăţământ.

Publicat în: M.Of. nr. 416 din 19.05.2020

 3

Ce prevede: Legea aprobă O.U.G nr. 41/2020, cu o completare – în anul 2020, zilele

libere acordate unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor se aplică şi pe
perioada imediat următoare încetării stării de urgenţă, până la finalizarea cursurilor
şcolare aferente semestrului al II-lea.
__________________________________

O.M.E.E.M.A. nr. 1.730/2020 pentru modificarea Ordinului ministrului economiei,

energiei şi mediului de afaceri nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situaţii
de urgenţă operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul
pandemiei SARS-CoV-2

Publicat în: M.Of. nr. 416 din 19.05.2020

Ce prevede: Ordinul adaptează prevederile O.M.E.E.M.A. nr. 791/2020 cu schim

bările legislative introduse prin O.U.G. nr. 70/2020 – definirea certificatului tip 2
Galben şi modificarea declaraţiei pe proprie răspundere pentru diminuarea veniturilor
sau a încasărilor cu minimum 25% în lună martie, aprilie sau mai 2020 prin raportare
la media lunilor ianuarie şi februarie 2020 şi prelungirea termenului pentru eliberarea
certificatelor – până la data de 15 iunie 2020
__________________________________

O.A.N.A.F. nr. 1.061/2020 privind emiterea deciziilor referitoare la obligaţii fiscale

accesorii

Publicat în: M.Of. nr. 427 din 21.05.2020

Ce prevede: Ordinul reglementează măsuri privind emiterea deciziilor referitoare la

obligaţii fiscale accesorii până la împlinirea termenului de 30 de zile de la încetarea
stării de urgenţă, şi după această dată.
__________________________________

O.M.F.P. nr. 1.779/2020 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se

acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2020

Publicat în: M.Of. nr. 427 din 21.05.2020

Ce prevede: Ordinul majorează valoarea nominală a tichetelor de creşă de la 460 lei

la 470 lei, începând cu luna aprilie 2020. Valoarea se aplică şi pentru primele două
luni ale semestrului II al anului 2020, respectiv august 2020 şi septembrie 2020
__________________________________
 4

O.M.F.P. nr. 1.942/2020 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de

depunere şi de gestionare a „Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor
sociale, impozitului pe venit şi evidența nominală a persoanelor asigurate”

Publicat în: M.Of. nr. 426 din 21.05.2020

Ce prevede: Ordinul aprobă un nou model al declaraţiei 112, conţinutul şi

instrucţiunile de completare. Noul formular se utilizează începând cu veniturile
aferente lunii aprilie 2020
__________________________________

Legea nr. 62/2020 privind aplicarea unor facilităţi de la plata chiriei pentru perioada
aferentă stării de urgenţă

Publicat în: M.Of. nr. 425 din 21.05.2020

Ce prevede: Legea prevede anumite facilităţi: amânarea chiriei în anumite condiţii,

scutiri de la plata impozitului pe venit, CASS, reducerea veniturilor impozabile la
calculul impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în
condiţiile reglementate în acest act normativ.
_______________________________

O.U.G. nr. 67/2020 privind modificarea unor acte normative şi prelungirea unor

termene

Publicat în: M.Of. nr. 382 din 12.05.2020

Ce prevede: Ordonanţa aduce modificări O.U.G. nr. 33/2020 şi O.U.G. nr. 37/2020,

modificări ce vizează extinderea posibilităţii de obţinere a certificatelor de situaţii de
urgenţă tip 2 Galben şi în cazul agenţilor economici care înregistrează diminuarea
veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25% în luna aprilie 2020 prin raportare la
media lunilor ianuarie şi februarie 2020.
Prin O.M.E.E.M.A. nr. 1.706/2020, publicat în M.Of. nr. 385 din 13.05.2020 a fost
adaptat corespunzător şi Oordinulnr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de
situaţii de urgenţă operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul
pandemiei SARS-CoV-2, definirea certificatului tip 2 Galben şi modificarea
declaraţiei pe proprie răspundere.

Atenție! Prin art. 71 din O.U.G. nr. 70/2020, publicată în M.Of. nr. 394 din
14.05.2020, s-au stabilit următoarele:
✔ se prelungeşte până la data de 15 iunie 2020 termenul în care Ministerul
Economiei, Energiei şi Mediului de Afa ceri poate elibera certificate de situaţii de
 5

urgenţă, la cerere, operatorilor eco no mici a căror activitate este afectată în contextul
pandemiei SARS-CoV-2 în perioada stării de urgenţă;
✔ certificatul pentru situaţii de urgenţă emis de către Ministerul Economiei,
Energiei şi Mediului de Afaceri constată în baza declaraţiei pe propria
răspundere că operatorul economic a înregistrat diminuarea veniturilor sau a
încasărilor de minim 25% în luna martie, aprilie sau mai 2020 prin raportare la
media lunilor ianuarie şi februarie 2020 sau întreruperea parţială sau totală a activităţii
ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente pe perioada stării de
urgenţă decretată.
__________________________________

Legea nr. 52/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 77/2016 privind darea
în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

Publicat în: M.Of. nr. 386 din 13.05.2020

__________________________________

O.B.N.R. nr. 2/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea

raportării contabile anuale pentru necesităţi de informaţii ale MFP, aplicabile
instituţiilor de credit

Publicat în: M.Of. nr. 383 din 13.05.2020

_________________________________

O.U.G. nr. 69/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind

Codul fiscal, precum şi pentru instituirea unor măsuri fiscale

Publicat în: M.Of. nr. 393 din 14.05.2020

Ce prevede: Dintre măsurile adoptate menţionăm:

✔ Modificarea şi completarea Codului fiscal

✔ Acordarea unor bonificaţii în cazul impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale
obligatorii datorate pentru veniturile realizate în anul 2019, pentru care există
obligaţia depunerii declaraţiei unice
✔ Facilităţi fiscale aplicabile sumelor reprezentând premii/stimulente – acordate de
către angajator din fondul de salarii, pentru perioada stării de urgenţă decretate
potrivit legii pentru prevenirea răspândirii epidemiei COVID-19, persoanelor fizice
care realizează venituri din salarii în baza contractului individual de muncă, ca urmare
a desfăşurării de activităţi care presupun contact direct cu cetăţenii şi sunt supuse
riscului de infectare cu SARS-CoV-2. Acestea nu se cuprind în baza lunară de calcul
al contribuţiei de asigurări sociale, contribuţiei de asigurări sociale de sănătate,
 6

respectiv al contribuţiei asiguratorii pentru muncă.

✔ Prorogarea termenelor pentru depunerea declaraţiei unice, formularului 230 şi
pentru plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale obligatorii, datorate de
persoanele fizice în si tuaţiile reglementate de Codul fiscal – până la data de 30 iunie
2020 inclusiv
✔ Acordarea unor facilităţi la plata impozitului anual pe clădiri sau a taxei lunare pe
clădiri
✔ Acordarea unor facilităţi la plata taxei şi a chiriei datorate pentru ocuparea
domeniului public
✔ Anularea unor obligaţii accesorii.
__________________________________

O.U.G. nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai

2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului
SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum
şi a altor acte normative

Publicat în: M.Of. nr. 394 din 14.05.2020

Ce prevede: Dintre măsurile adoptate menţionăm:

✔ Prelungirea unor măsuri de protecţie socială în contextul situaţiei epidemiologice
determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2
✔ Măsuri privind activitatea O.N.R.C. urmare a evoluţiei epidemiei cu virusul SARS-
CoV-2
✔ Măsuri în domeniul insolvenţei în contextul evoluţiei epidemiei cu virusul SARS-
CoV-2
✔ Modificarea şi completarea Codului fiscal, art. 25, în cazul cesiunilor de titluri de
stat, obligaţiuni şi alte instrumente de datorie care conferă deţinătorului un drept
contractual de a încasa numerar, cheltuielile înregistrate sunt deductibile la calculul
rezultatului fiscal.
✔ Măsuri în domeniul fiscal-bugetar în contextul situaţiei epidemiologice
determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2:

– Scutire de TVA, cu drept de deducere, pentru livrările efectuate către asociaţii şi

fundaţii legal constituite, de medicamente, echipamente de protecţie, alte dispozitive
sau echipamente medicale şi materiale sanitare care pot fi utilizate în prevenirea,
limitarea, tratarea şi combaterea COVID-19 efectuate până la data de 1 septembrie
2020.

– Pentru veniturile impozabile obţinute din România de rezidenţi şi nerezidenţi din

activităţi desfăşurate în domeniul organizării ori din participarea efectivă la
 7

evenimentele culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale sau de divertisment

reprogramate până la finalul anului 2021 ca urmare a situaţiei epidemiologice
determinate de răspândirea coronavirusului SARSCoV-2, impozitul se calculează,
respectiv se reţine, în momentul plăţii venitului şi se declară şi se plăteşte la bugetul
de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc
evenimentul. Impozitul se calculează, se reţine, se declară şi se plăteşte, în lei, la
bugetul de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de BNR pentru ziua
în care se efectuează plata venitului către nerezidenţi.

– Modificarea O.U.G. nr. 37/2020 – prelungirea termenului pentru depunerea

solicitării de suspendare a rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor până la 15
iunie 2020, adaptarea modificărilor în domeniul certificatelor de stare de urgenţă ce
pot fi obţinute în baza declaraţiilor pe propria răspundere a debitorilor că au înregistrat
diminuarea veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25% în luna martie, aprilie sau
mai 2020 prin raportare la media lunilor ianuarie şi februarie 2020.
_________________________________

Legea nr. 54/2020 pentru aprobarea O.U.G. nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale
şi modificarea unor acte normative

Publicat în: M.Of. nr. 396 din 15.05.2020

Ce prevede: Acordarea de bonificaţii de 10% calculate asupra impozitului pe profit

datorat pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit (indiferent de sistemul de
declarare şi plată) şi pentru contribuabilii care plătesc impozit pe venitul
microîntreprinderilor, pentru plata impozitului datorat la termenele scadente, 25 iulie
2020 inclusiv, pentru trimestrul II, şi 25 octombrie 2020 inclusiv, pentru trimestrul
III, beneficiază de o bonificaţie de 10% calculată asupra impozitului pe profit datorat.
_________________________________

Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor

pandemiei de COVID-19

Publicat în: M.Of. nr. 396 din 15.05.2020

Ce prevede: Printre măsurile adoptate se re găsesc şi măsuri cu impact în domeniile

economic, muncii şi protecţiei sociale, in solvenţei.

Acordarea dreptului persoanei fizice de a dispune asupra

destinaţiei unei sume din impozitul pe venit
 8

  Problemă fiscală

O persoană fizică poate redirecţiona 3,5 % din impozitul pe venit către propria
asociaţie?

Cadrul legal:

Potrivit art. 1231 alin.  (1) din Codul fiscal, persoanele fizice pot dispune asupra
destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul stabilit potrivit art.
681 alin. (7), art. 72 alin. (8), art. 78 alin. (6), art. 82

alin. (6), art. 101 alin. (12), art. 123 alin. (3) şi (4) pentru susţinerea entităţilor
nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult,
precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii. Este vizat impozitul pe
veniturile din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din
salarii şi asimilate salariilor, din pensii, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, din
activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din transferul titlurilor de valoare, din
orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare
derivate, precum şi din transferul aurului financiar.

În funcţie de natura venitului, opţiunea se exercită prin completarea şi depunerea la

organul fiscal central competent a următoarelor formulare, după caz:

a. „Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de

persoanele fizice”;
b. 230 „Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul
anual datorat”.

Condiţia impusă de art. 1231 alin. (2) din Codul fiscal vizează înscrierea entităţilor
nonprofit în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri
fiscale prevăzute la art. 25 alin. (4 1) din Codul fiscal.

Astfel, Registrul entităţilor/ unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale
este public şi se afişează pe site-ul ANAF. Înscrierea în Registrul entităţilor/ unităţilor
de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se realizează pe baza solicitării entităţii,
dacă sunt îndeplinite cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiţii:

1. desfăşoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza

declaraţiei pe propria răspundere;
2. şi-a îndeplinit toate obligaţiile fiscale declarative prevăzute de lege;
3. nu are obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90
de zile;
 9

4. a depus situaţiile financiare anuale, prevăzute de lege;

5. nu a fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală.
Concluzie !

Aşadar, Codul fiscal nu restricţionează redirecţionarea de către o persoană fizică a

3,5% din impozitul pe venit pentru susţinerea unei entităţi nonprofit care se înfiinţează
şi funcţionează în condiţiile legii dacă este afiliată cu aceasta.

Achiziţii servicii intracomunitare prestate de Booking

Olanda. Tratament contabil şi fiscal
    Problemă fiscală

Suntem o societatea neplătitoare de TVA ce deţine cod intracomunitar de TVA

pentru achiziţie de servicii intracomunitare (factură comision Booking din
Olanda).
Care este monografia contabilă pentru înregistrarea facturii de comision şi a
TVA declarat prin decontul special 301?

Cadrul legal:

Prin natura sa, operaţiunea efectuată de către Booking.com reprezintă pentru

beneficiarul din România o achiziţie intracomuntară de servicii pentru care se aplică,
obligatoriu, prevederile regulii generale de la  art. 278 alin. (2) din Codul fiscal
conform cărora locul prestării serviciului se consideră a fi locul unde este stabilit
beneficiarul.

În acest caz, obligat la plata TVA este beneficiarul din România conform prevederilor
art. 307 alin. (2) din Codul fiscal aplicabil în România: „Taxa este datorată de
orice persoană impozabilă, inclusiv de către persoana juridică
neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 sau 317, care este
beneficiar al serviciilor care au locul prestării în România conform art. 278 alin. (2)
şi care sunt furnizate de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe
teritoriul României sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele prestări
de servicii pe teritoriul României conform prevederilor art. 266 alin. (2),...”

Pentru serviciul primit, beneficiarul din România datorează efectiv TVA bugetului de
stat din România prin aplicarea cotei standard TVA 19% asupra bazei de impozitare a
TVA determinate în lei prin utilizarea cursului valutar al BNR în vigoare la data
emiterii facturii de către prestator, ca dată a exigibilităţii TVA.
 10

Pentru serviciile primite din partea Booking, beneficiarul din România efectuează
următoarele înregistrări contabile:

 cheltuieli cu serviciile:

622 = 401
„Cheltuieli privind „Furnizori”
comisioanele şi
onorariile”
(analitic distinct)

Sau

628    
„Cheltuieli privind
comisioanele şi
onorariile” (analitic
distinct)

 obligaţia de plată a TVA care trebuie raportată prin decontul special de TVA
cod 301:

635 = 446
„Cheltuieli cu alte „Alte impozite, taxe şi
impozite, taxe” vărsăminte asimilate”
(analitic distinct – TVA)

 plata sumei TVA datorate bugetului de stat:

446 = 5121
„Alte impozite, taxe şi „Conturi la bănci în lei”
vărsăminte...”

 plata prestatorului la valoarea netă, după reţinerea la sursă a impozitului pe

venituri persoane juridice nerezidente 16% dacă nu se primeşte certificat de
rezidenţă fiscală în Olanda:

401 = 446
„Furnizori” „Alte impozite, taxe şi
(analitic distinct – TVA) vărsăminte...”

Reţinerea la sursă a impozitului se efectuează conform prevederilor art. 221 şi art. 223
alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.
 11

401 = 5124
„Furnizori” „Conturi la bănci în
valută”

Concomitent cu calcularea şi înregistrarea contabilă a diferenţelor de curs valutar:

 favorabile prin creditul contului 7651 „Diferenţe favorabile de curs valutar

legate de elementele monetare exprimate în valută”;
 nefavorabile prin debitul contului 6651 „Diferenţe nefavorabile de curs valutar
legate de elementele monetare exprimate în valută”.

În situaţia în care încasarea rezervării serviciului de cazare se efectuează prin

intermediul Booking, se efectuează înregistrarea contabilă:

5124 = 411 echivalent

„Conturi la bănci „Clienți” în lei
în valută” pentru
300 euro

 compensarea cu comisionul de 50 euro reţinut de către Booking din suma de

350 euro pentru serviciul de cazare:

401 = 411 echivalent

„Furnizori” „Clienți” în lei
pentru 50
euro

În acest caz, reţinerea la sursă a impozitului pe venituri persoane juridice nerezidente

nu mai poate fi efectuată deoarece prestatorul îşi reţine comisionul la valoarea brută
(50 euro), caz în care societatea din România înregistrează o cheltuială suplimentară
cu suma reprezentând impozitul aferent venitului plătit partenerului extern, datorat
bugetului de stat (50 euro x 16% = 8 euro, fără a mai avea loc reţinerea la sursă).

Cheltuiala cu acest impozit se înregistrează prin formula contabilă:

635 = 446
„Cheltuieli cu alte „Alte impozite, taxe şi
impozite, taxe” vărsăminte asimilate”
(analitic distinct –
impozit nerezidenţi)

Pentru veniturile obţinute din închirierea unui bun imobil în regim hotelier se
efectuează înregistrarea contabilă   411   „Clienţi”   =   704 „Venituri din servicii
 12

prestate”, suma care se ia în considerare la determinarea cifrei de afaceri de 300.000

lei/an calendaristic la depăşirea căreia prestatorul din România este obligat să se
înregistreze în scopuri de TVA în regim normal conform prevederilor art. 316 alin. (1)
lit. b) din Codul fiscal. 

Ajustarea negativă a bazei de impozitare TV. Monografie

contabilă, tratament fiscal
  Problemă fiscală

Care sunt înregistrările contabile în cazul ajustării TVA colectate (reducerii

TVA colectate) aferente creanţelor neîncasate de la client ca urmare a
deschiderii procedurii de faliment a clientului, posibilitate de ajustare efectuată
conform prevederilor Codului fiscal?

Cadrul legal:

Ajustarea negativă a bazei de impozitare a TVA conform prevederilor art. 287 lit. d)
din Codul fiscal. Ajustarea este permisă în cazul falimentului beneficiarului, începând
cu data sentinţei sau, după caz, a încheierii, prin care s-a decis intrarea în faliment,
conform legislaţiei privind insolvenţa. Se efectuează prin emiterea unei facturi cu
semnul minus, aplicând în anul 2020 acelaşi regim fiscal şi aceeaşi cotă de TVA
utilizată iniţial la data emiterii facturii de livrare de bunuri sau de prestare de servicii.

Emiterea facturii de ajustare a bazei de impozitare a TVA se efectuează conform

prevederilor art.  330 „Corectarea  facturilor”.  În factura emisă pentru ajustarea
negativă a bazei de impozitare a TVA se înscriu:

 numărul şi data facturii iniţiale;

 numărul sentinţei de intrare în faliment;
 baza legală: Legea nr. 227/2015 art. 287 lit. d).

Astfel, pentru ajustare, furnizorul/prestatorul emite o factură cu semnul minus, pe

numele clientului asupra căruia deţine creanţă, fără a emite o autofactură.

Valoarea facturii de ajustare a bazei de impozitare a TVA, evidenţiată în jurnalul

pentru vânzări, cu semnul minus, se raportează prin decontul de TVA cod 300, cu
semnul minus, la rândul 16 alocat pentru regularizări TVA colectată.

În declaraţia informativă cod 394, se procedează astfel în cazul în care clientul

respectiv:
 13

 este persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în regim normal:

valoarea facturii se raportează în cartuşul C, partener tip 1. În această situaţie se
află persoana impozabilă pentru care s-a deschis procedura falimentului sau
persoana pentru care s-a aprobat o procedură de reorganizare;
 nu mai este persoană impozabilă, înregistrată în scopuri de TVA în regim
normal: valoarea facturii se raportează în cartuşul D, partener tip 2, dar numai
dacă există certitudinea că acel client are codul de TVA anulat din oficiu ca
urmare a consultării bazei de date ANAF organizate prin Registrul persoanelor
impozabile al căror cod de TVA este anulat.

Practic, în cazul în care are loc ajustarea negativă a bazei de impozitare a TVA, are
loc, implicit, şi diminuarea sumei TVA colectate prin factura emisă iniţial.

În ceea ce priveşte monografia contabilă a ajustării bazei de impozitare a TVA,

succesiunea înregistrărilor contabile este următoarea:

 trecerea clientului în categoria clienţilor incerţi din cauza riscului de neîncasare

pentru suma de 3.600 lei conform soldului debitor al contului 4111 aferent unei
facturi emise, ipotetic, în anul 2018:

4118 = 4111 3.600

„Clienţi incerţi sau în „Clienţi” lei
litigiu”

 constituirea unei ajustări pentru deprecierea creanţei în momentul declarării

procedurii de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii
judecătoreşti/sentinţei:

6814 = 491 3.600

„Cheltuieli de „Ajustări pentru lei
exploatare privind deprecierea creanţelor
activele circulante”  – clienţi”

 suma TVA aferentă ajustării bazei de impozitare a TVA (3.600 lei x 19/ 119 =
574,78 lei):

4427 = 4118 574,78

„TVA colectată”  „Clienţi incerţi şi în lei
litigiu”
 14

După această înregistrare contabilă, în debitul contului 4118 se regăseşte doar suma
de 3.025,22 lei, reprezentând baza de impozitare TVA aferentă bunurilor
livrate/serviciilor prestate (3.600 lei – 574,78 lei = 3.025,22 lei).

Odată cu diminuarea creanţei ca efect al ajustării negative a bazei de impozitare a

TVA, trebuie diminuat şi provizionul cu suma respectivă prin efectuarea  înregistrării
contabile:

491 = 7814 574,78

„Ajustări pentru  „Venituri din ajustări lei
deprecierea creanţelor pentru deprecierea
– clienţi” activelor circulante”

Dacă va fi cazul, după declararea clientului în faliment şi radierea acestuia de la

O.N.R.C.:

 scoaterea creanţei din evidenţă, la valoarea netă (baza de impozitare a TVA),

exclusiv TVA (3.600 lei – 574,78 lei = 3.025,22 lei):

654 = 4118 3.025,22

„Pierderi din creanţe” „Clienţi incerţi şi în lei
litigiu”

Din punct de vedere fiscal, cheltuiala este deductibilă la determinarea rezultatului

fiscal (profit sau pierdere) conform prevederilor art. 25 alin. (1) şi art. 25 alin. (4) lit.
h): „Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: pierderile înregistrate la scoaterea
din evidenţă a creanţelor, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art.
26, precum şi cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele: 2. Procedura de
faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti”.

 anularea ajustării pentru deprecierea creanţei prin formula contabilă:

491 = 7814 3.025,22

„Ajustări pentru  „Venituri din ajustări lei
deprecierea creanţelor pentru deprecierea
– clienţi” activelor circulante”

Veniturile astfel înregistrate se tratează astfel:

 30% sunt impozabile;

 70% sunt neimpozabile deoarece sunt aferente cheltuielilor nedeductibile.
 15

Lucrări de instalaţii electrice. Stat de salarii, şomaj tehnic

parţial
  Problemă fiscală

SRL cu domeniu de activitate „Lucrări în instalaţii electrice”. În perioada 01-

14.04.2020 am fost în şomaj tehnic. Referitor la întocmirea statului de plată pe
luna mai 2020, cum procedăm? În perioada 01-14.04.2020 am avut şomaj tehnic.
În perioada 15-31.04.2020 avem activitate şi beneficiem de facilităţi fiscale pentru
firmele de construcţii conform O.U.G. nr. 114.

Întocmim două state de plată? Cum declarăm în D112?

Cadrul legal:

Înţeleg că societatea are salariaţi în şomaj tehnic pentru o parte din luna aprilie. Pentru
cealaltă parte, salariaţii au lucrat.

Potrivit art. XI alin. (7) din O.U.G. nr. 30/2020 actualizată, termenul de plată şi
declarare a obligaţiilor fiscale prevăzute conform alin. (5) este data  de 25, inclusiv, a
lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de şomaj.

Potrivit art. II alin. (1) din O.U.G. nr. 48/2020, prin derogare de la prevederile art.
60, 1381 şi 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/ 2015 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, pe perioada stării de urgenţă instituite prin
decret emis de Preşedintele României, pentru indemnizaţiile prevăzute la art. XI
alin. (1) şi art. XV din O.U.G. nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor
acte normative, precum şi pentru stabilirea

unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice

determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările şi
completările ulterioare, şi la art. 3 din Legea nr. 19/ 2020 privind acordarea unor zile
libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a
unităţilor de învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare, suportate din
bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv din bugetul de stat, nu se acordă
facilităţi fiscale.

Aceste prevederi se aplică indemnizaţiilor acordate din bugetul de asigurări pentru

şomaj sau bugetul de stat începând cu luna aprilie 2020
Concluzie !
 16

Prin urmare, indemnizaţia de şomaj tehnic suportată din bugetul de asigurări pentru
şomaj are regim fiscal şi declarativ diferit de salariu. Dacă programul de salarizare nu
permite întocmirea unui stat care să cuprindă cele două categorii de venituri, va trebui
să întocmiţi state de salarii diferite pentru a respecta regimul celor două tipuri de
venituri.

În declaraţia 112 aferentă lunii aprilie declaraţi numai contribuţiile şi impozitul

aferente timpului lucrat în luna aprilie. Contribuţiile şi impozitul aferente
indemnizaţiei de şomaj tehnic aferentă lunii aprilie + salariul aferente timpului lucrat
în luna mai se vor declara în formularul 112 aferent lunii următoare.

Închiderea unei unităţi de cazare. Recalcularea impozitului

specific
  Problemă fiscală

O societate plătitoare de impozit pe profit are pentru activităţi de prestări

servicii şi de impozit specific pentru activitate de cazare desfăşurată, cod CAEN
5520 prin două puncte de lucru. Din raţiuni economice, Consiliul de
administraţie decide închiderea temporară a unuia dintre cele două puncte în
care desfăşoară activitate de cazare, rămânând doar cu unul. Decizia de
închidere temporară nu are legătură cu situaţia de urgenţă, fiind prelungită pe o
perioadă nedeterminată.

Ce formalităţi trebuie îndeplinite pentru a nu mai datora impozitul specific pe

perioada închiderii temporare pentru acest punct de lucru? Care va fi regimul
cheltuielilor fixe aferente acestuia pe perioada închiderii temporare (amortizarea
clădirii şi a celorlalte dotări care trec în conservare, impozitele şi taxele datorate
autorităţilor locale, utilităţile minime în regim de avarie)? Aceste cheltuieli vor fi
înregistrate în continuare separat ca fiind aferente activităţii de cazare, în
consecinţă neinfluenţând baza de calcul al impozitului pe profit pentru celelalte
activităţi, sau vor fi considerate cheltuieli nedeductibile la determinarea
impozitului pe profit având în vedere că în acel punct de lucru nu mai sunt
desfăşurate activităţi economice?

Cadrul legal:

În ceea ce priveşte impozitul specific, prin art. IX din  O.U.G. nr. 48/2020 s-a
prevăzut recalcularea impozitului specific în funcţie de numărul de zile de activitate,
prin scăderea din numărul de 365 de zile calendaristice a numărului de zile aferent
 17

perioadei în care contribuabilii au întrerupt activitatea total sau parţial pe perioada

stării de urgenţă, pe baza certificatului pentru situaţii de urgenţă emis de MEEMA.

Dacă nu se apelează la prevederile O.U.G. nr. 48/2020, deoarece din cele prezentate
reiese că societatea nu-şi încetează definitiv activitatea şi nici nu intră în activitatea
temporară, având în funcţiune unul din cele două puncte de lucru/de cazare, se vor
putea aplica prevederile art. 5 alin. (3) coroborat cu alin. (5) din Legea nr. 170/2016
potrivit cărora, în situaţia în care intervin modificări în cursul anului, începând cu
semestrul următor acestor modificări, se procedează la recalcularea impozitului
specific aferent perioadei rămase din an, prin împărţirea impozitului specific anual la
365 de zile calendaristice şi înmulţirea cu numărul de zile aferent perioadei rămase
din an.

În acest sens, la art. 5 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.
170/2016, aprobate prin Ordinul comun nr. 264/464/2017, se arată că prevederile art.
5 alin. (5) din lege sunt aplicabile şi în cazul încetării voluntare temporare a
exploatării structurii de primire turistice, caz în care operatorul structurii de primire
turistice solicită autorităţii centrale pentru turism suspendarea certificatului de
clasificare/autorizaţiei de funcţionare pentru o perioadă determinată.

Suspendarea certificatului de clasificare/autorizaţiei de funcţionare va înceta, fără

nicio notificare, la data precizată în cererea de suspendare, în perioada de valabilitate
a acestuia/acesteia. Valabilitatea certificatului de clasificare/autorizaţiei de funcţionare
nu se va prelungi cu perioada de suspendare temporară a activităţii
Concluzie !

Prin urmare, pentru a putea recalcula impozitul specific aferent punctului de lucru/de

cazare închis temporar este nevoie de suspendarea, în prealabil, a certificatului de
clasificare.

Cheltuielile fixe aferente punctului de lucru/de cazare cu activitatea suspendată vor fi

înregistrate, în continuare, separat, ca fiind aferente activităţilor cu codurile CAEN
pentru care se datorează impozit specific şi, oricum sunt, nu pot fi luate în considerare
la determinarea impozitului pe profit, în situaţia în care societatea înregistrează
venituri şi din alte activităţi conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 170/2016.

Încorporare împrumut în capitalul social. Retragerea din

societate. Impozitare câştig obţinut
  Problemă fiscală
 18

O companie a încorporat în capitalul social împrumutul făcut de acţionar.

Ulterior, a avut loc un schimb în acţionariatul companiei.

Micşorarea capitalului social şi restituirea cotei-părți către noul acţionar,

persoană fizică, este venit neimpozabil?

Cadrul legal:

Dacă este vorba de o retragere din societate, aceasta se realizează în conformitate cu

prevederile art. 226 din Legea societăţilor nr. 31/1990, de regulă în condiţiile stipulate
în actul constitutiv sau cu acordul tuturor celorlalţi asociaţi. Conform art. 226 alin. (3)
din lege, drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părţile sale sociale, se stabilesc
prin acordul asociaţilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de
neînţelegere, de tribunal.

Costurile de evaluare vor fi suportate de societate. Aceasta înseamnă că, dacă nu se

ajunge la o rezolvare amiabilă a retragerii, expertul va proceda la inventarierea şi
evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale
societăţii şi va determina activul net al societăţii, pentru a stabili partea care se cuvine
asociatului retras, proporţional cu cota sa de participare la capitalul social existentă la
momentul retragerii.

Retragerea se face fie prin cesiune de capital social către asociaţii rămaşi (şi cu
păstrarea capitalului subscris), fie prin diminuarea capitalului social subscris existent.

În privinţa impozitului pe venit, potrivit art. 94 alin. (8) din Codul fiscal, în cazul
operaţiunilor reglementate potrivit legii pentru excluderea/retragerea persoanelor
fizice asociaţi/acţionari, câştigul/pierderea se determină ca diferenţă între valoarea
reprezentând drepturile cuvenite asociatului/acţionarului cu luarea în calcul a
datoriilor societăţii şi valoarea fiscală a titlurilor de valoare transferate. Impozitul este
de 10% la câştig şi are caracter final, obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii impozitului
revenind societăţii conform art. 97 alin. (5) din Codul fiscal. Nu se aplică impozitul de
5% întrucât nu este vorba de o distribuire de dividende, ci de distribuirea câştigului
obţinut la retragerea din societate.
Concluzie !

Mai concret, dacă, la retragerea din societate, asociatul retras (fostul, nu „noul”
acţionar – persoană fizică) primeşte doar cotă-parte din capitalul social subscris (adică
valoarea fiscală a titlurilor de valoare deţinute), înseamnă că acesta nu obţine niciun
venit (impozabil sau neimpozabil), câştigul din retragere fiind 0 („zero”) deoarece în
valoarea fiscală a titlurilor deţinute intră atât valoarea nominală/de aport a titlurilor
 19

subscrise iniţial, cât şi valoarea obţinută suplimentar în urma încorporării în capitalul

social a sumelor proprii împrumutate societăţii. În schimb, dacă, la retragerea din
societate, asociatul retras primeşte o sumă mai mare faţă de cota-parte cuvenită din
capitalul social subscris, excedentul reprezintă un venit/ câştig, care este impozabil
conform prevederilor legale menţionate anterior.

Anulare opţiune pentru aplicarea regimului normal de

taxare. Servicii de închiriere bun imobil din România
  Problemă fiscală

Suntem o societate SRL plătitoare de impozit pe profit şi TVA. Urmează să

închiriem un spaţiu comercial unei persoane juridice neplătitoare de TVA, din
domeniul jocuri de noroc şi pariuri. Până în prezent am notificat la ANAF toate
contractele de închiriere (pentru deducere TVA).

Întrucât clientul este neplătitor de TVA, el solicită factură fără TVA. Pot factura
clientului fără TVA?

Cadrul legal:

În situaţia în care clientul solicită factură fără TVA prin aplicarea de către locator a
regimului de scutire reglementat prin art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal,
proprietarul bunului imobil are posibilitatea să depună la organul fiscal competent o
notificare privind anularea opţiunii de taxare exprimată iniţial. Această posibilitate
este reglementată la pct. 57 alin. (7) din Normele de aplicare a art. 292 alin.
(3): „Persoana impozabilă trebuie să notifice organele fiscale competente cu privire
la anularea opţiunii, prin formularul prezentat în anexa nr. 2, care face parte
integrantă din prezentele norme metodologice. Aplicarea scutirii de taxă este permisă
de la data înscrisă în notificare.” O copie a acestei notificări se transmite şi
chiriaşului.

Formularul tipizat este denumit „NOTIFICARE privind anularea opţiunii de taxare a

operaţiunilor prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal”, dar acesta poate fi
depus numai dacă aplicarea regimului de scutire rezultă în mod expres din contractul
de închiriere încheiat între locator şi locatar.

Astfel, factura de chirie poate fi emisă în regim de scutire fără drept de deducere, dar
trebuie să cunoaşteţi faptul că locatorul este obligat să ajusteze, negativ, dreptul de
deducere exercitat la momentul construirii/ achiziţiei sau modernizării/transformării
 20

bunului imobil închiriat, dacă acel bun imobil se află în cadrul perioadei de ajustare de
20 de ani, reglementat prin art. 305  alin.  (2)  lit. b) din Codul fiscal:

„(2) Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condiţiile în care nu se

aplică regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajustează, în
situaţiile prevăzute la alin. (4) lit. a) – d):

...

B. pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil,

precum şi pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă
valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de cel puţin 20% din
valoarea totală a bunului imobil/părţii de bun imobil după transformare sau
modernizare.”

Obligaţia ajustării este reglementată prin art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 2 din Codul
fiscal:

„(4) Ajustarea taxei deductibile prevăzute la alin. (1) lit. d) se efectuează:

A. în situaţia în care bunul de capital este folosit de persoana impozabilă:...

2. Pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei;”

Ajustarea negativă se efectuează treptat, în fiecare an, pentru o douăzecime din taxa
dedusă iniţial, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de închiriere în regim de
scutire fără drept de deducere, aspect reglementat, în mod expres prin art. 305 alin. (5)
lit. a) din Codul fiscal:

„(5) Ajustarea taxei deductibile se efectuează astfel:

A) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectuează în cadrul
perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2), pentru o cincime sau, după caz, o
douăzecime din taxa dedusă iniţial, pentru fiecare an în care apare o modificare a
destinaţiei de utilizare. Ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine
evenimentul care generează obligaţia de ajustare sau, după caz, în ultima perioadă
fiscală a fiecărui an, în condiţiile prevăzute prin normele metodologice...”

Ajustarea negativă trebuie evidenţiată în registrul bunurilor de capital pe măsura

înregistrării acesteia în evidenţa contabilă şi fiscală de către locator.
 21

Cheltuielile înregistrate cu suma TVA ajustată negativ sunt deductibile la

determinarea rezultatului fiscal (profit sau pierdere) deoarece sunt cheltuieli aferente
activităţii economice desfăşurate.

Operaţiuni triunghiulare. Declaraţia VIES

  Problemă fiscală

În cazul tranzacţiilor triunghiulare, factura emisă de către

cumpăratorulrevânzător către beneficiarul final, trebuie să fie de aceeaşi valoare
ca şi factura primită de la furnizor, pentru a exista o corelare între:

✔ declaraţia VIES întocmită de furnizor care declară o livrare intracomunitară;

✔ declaraţia VIES întocmită de cumpărator-revânzător care declară o livrare în

cadrul unei operaţiuni triunghiulare;

✔ declaraţia VIES întocmită de beneficiar care declară o achiziţie

intracomunitară?

Cadrul legal:

Potrivit pct. 3 alin. (14) din Normele metodologice date în aplicarea art. 268 alin. (8)
lit. b) din Codul fiscal:

„În cazul operaţiunilor triunghiulare efectuate în condiţiile art. 268 alin. (8) lit. b)
din Codul fiscal, dacă România este al doilea stat membru al cumpărătorului
revânzător şi acesta a transmis furnizorului din primul stat membru codul său de
înregistrare în scopuri de TVA acordat conform art. 316 din Codul fiscal,
cumpărătorul revânzător trebuie să îndeplinească următoarele obligaţii:

A. să emită factura prevăzută la art. 319 din Codul fiscal, în care să fie înscrise
codul său de înregistrare în scopuri de TVA în România şi codul de
înregistrare în scopuri de TVA din al treilea stat membru al beneficiarului
livrării;
B. să nu înscrie achiziţia intracomunitară de bunuri care ar avea loc în România
ca urmare a transmiterii codului de înregistrare în scopuri de TVA acordat
conform art. 316 din Codul fiscal în declaraţia recapitulativă privind
achiziţiile intracomunitare, prevăzută la art. 325 din Codul fiscal, aceasta fiind
neimpozabilă. În decontul de taxă, aceste achiziţii se înscriu la rubrica
rezervată achiziţiilor neimpozabile;
 22

C. să înscrie livrarea efectuată către beneficiarul livrării din al treilea stat

membru în rubrica rezervată livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de
taxă a decontului de taxă şi în declaraţia recapitulativă prevăzută la art. 325
din Codul fiscal următoarele date:

1. Codul de înregistrare în scopuri de TVA, din al treilea stat membru, al

beneficiarului livrării
2. Codul T în rubrica corespunzătoare
3. Valoarea livrării efectuate”.

Acestea sunt obligaţiile pe care trebuie să le îndeplinească cumpărătorul-revânzător,

dacă România este al doilea stat membru al cumpărătorului revânzător şi acesta a
transmis furnizorului din primul stat membru codul său de înregistrare în scopuri de
TVA.

Achiziţia efectuată de cumpărătorul revânzător nu este impozabilă în România şi nu se

va înscrie în declaraţia recapitulativă, ci doar în decontul de TVA (în rubrica: achiziţii
neimpozabile).

Nu există corelaţii de îndeplinit între valoarea sumelor înscrise în declaraţia

recapitulativă întocmită de furnizorul din statul membru 1 şi suma înscrisă în
declaraţia recapitulativă întocmită de cumpărătorul – revânzător din statul membru 2
(România) reprezentând livrare intracomunitară de bunuri scutită către beneficiarul
livrării din cel de-al treilea stat membru.

Decizie de impunere AFM. Anularea accesoriilor

Problemă fiscală

S-a emis o decizie de impunere de către Administraţia Fondului de Mediu în

urma unui control de fond. Conform O.U.G. nr. 69/14.05.2020 putem solicita
anularea dobânzilor şi penalităţilor? Sunt considerate datoriile către AFM
obligaţii bugetare principale? Mai mult, dacă solicităm eşalonarea datoriei către
AFM, avem dreptul să solicităm prin cerere anularea accesoriilor rezultate
conform noii Ordonanţe nr. 69?

Cadrul legal:

Conform art. 12 din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, contribuţiile,
taxele, penalităţile şi alte sume ce constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu se
gestionează de Administraţia Fondului şi urmează regimul juridic al impozitelor,
 23

taxelor, contribuţiilor şi al altor sume datorate bugetului general consolidat,

reglementat de Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Administrarea contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi a altor sume ce constituie venituri

ale Fondului pentru mediu, inclusiv declararea, stabilirea, controlul, colectarea,
soluţionarea contestaţiilor, precum şi îndeplinirea măsurilor asiguratorii şi procedura
de executare silită se realizează de Administraţia Fondului în conformitate cu 
dispoziţiile  Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care se
aplică în mod corespunzător. Pentru neachitarea la termenul de scadență de către
debitori a obligaţiilor de plată prevăzute la art. 9 alin. (1) se datorează dobânzi şi
penalităţi de întârziere, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările şi
completările ulterioare.

Art. XVIII din O.U.G. nr. 69/2020 stabileşte că prevederile Capitolului II din O.U.G.
nr. 69/ 2020 sunt aplicabile şi în cazul obligaţiilor bugetare administrate de alte
instituţii sau autorităţi publice. În acest caz, cererea de anulare a accesoriilor se
depune şi se soluţionează de către instituţia sau autoritatea publică care administrează
respectivele obligaţii bugetare.

În baza acestor prevederi, consider că obligaţiile către AFM reprezintă obligaţii

bugetare ce intră sub incidenţa prevederilor O.U.G. nr. 69/2020.

Anularea accesoriilor în cazul debitorilor care beneficiază de eşalonare la plată se

efectuează în condiţiile art. XVI din ordonanţă, respectiv:

„(1) Debitorii care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă

beneficiază de eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale potrivit Legii nr. 207/2015, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care obţin eşalonarea în perioada
cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi data de 15
decembrie 2020 inclusiv, pot beneficia de anularea dobânzilor, penalităţilor şi tuturor
accesoriilor în condiţiile art. X-XII.

(2) Debitorii care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă

beneficiază de eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale potrivit Legii nr. 207/2015,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care obţin eşalonarea în
perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi
data de 15 decembrie 2020 inclusiv, pot beneficia, în baza cererii de anulare a
dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor, depuse  până  la  data   de 15
decembrie 2020 inclusiv, de anularea dobânzilor, penalităţilor şi tuturor accesoriilor,
dacă eşalonarea la plată se finalizează până la data depunerii cererii de anulare a
accesoriilor inclusiv. În acest caz, accesoriile incluse în ratele de eşalonare cu
termene de plată după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă
 24

achitate odată cu plata ratei de eşalonare se restituie potrivit Legii nr. 207/2015, cu
modificările şi completările ulterioare. În situaţia în care eşalonarea la plată aflată
în derulare cuprinde numai obligaţii de plată accesorii, debitorii pot beneficia de
anularea accesoriilor rămase de plată din înlesnirea la plată acordată, fără a le mai
achita, urmând ca, în baza cererii de anulare a accesoriilor, organul fiscal să emită
decizia de anulare a accesoriilor, precum şi decizia de finalizare a eşalonării la
plată.”