APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:

Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice

Pagina: 1/45
COD

Manual de fotointerpretare
şi digitizare a blocurilor fizice

completat cu

reguli pentru actualizarea

blocurilor fizice şi a altor elemente
din baza de date LPIS
pe baza imaginilor ortofoto noi
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 2/45
COD

CUPRINS

1. CARACTERISTICILE LPIS ÎN ROMÂNIA ......... 3

2. ABORDAREA VECTORIZĂRII ......... 4

2.1. Unitatea de vectorizare ......... 4
2.2. Pregatirea pentru vectorizare ......... 4

2.3. Obiectele vectorizate ......... 4

2.4. Categorii de folosinţă eligibile ......... 8

3. REGULI DE FOTOINTERPRETARE / VECTORIZARE ......... 9

3.1. Criterii de fotointerpretare ......... 9

3.2. Reguli de vectorizare . . . . . . . . . 10
3.3. Reguli de codificare . . . . . . . . . 11

4. EXEMPLE DE FOTOINTERPRETARE / VECTORIZARE . . . . . . . . . 13

4.1. Vectorizarea obiectelor de tip BA . . . . . . . . . 13
4.1.1. Exemple de vectorizare a obiectelor
de tip BA şi folosinţă principală TA . . . . . . . . . 13

4.1.2. Exemple de vectorizare a obiectelor

de tip BA şi folosinţă principală PP . . . . . . . . . 18
4.1.3. Exemple de vectorizare a obiectelor
de tip BA şi folosinţă principală VI sau CP . . . . . . . . . 19
4.2. Exemple de vectorizare obiecte de tip SA . . . . . . . . . 22

4.3. Exemple de erori în procesul de fotointerpretare

şi vectorizare - obiecte de tip BA . . . . . . . . . 26
4.4. Erori ale ortofotoimaginilor; exemple de fotointerpretare . . . . . . . . . 31
4.5. Exemple de fotointerpretare şi
vectorizare a obiectelor de tip NA . . . . . . . . . 31

5. ACTUALIZAREA ŞI ÎNTREŢINEREA LPIS ÎN ROMÂNIA . . . . . . . . . 35

5.1. Actualizarea LPIS bazată pe
achiziţionarea de ortofotograme noi . . . . . . . . . 36

5.2. Exemple de neconcordanţe între

digitizarea actuală şi imaginile noi . . . . . . . . . 36

5.3. Exemple de digitizare greşită şi pe limite incerte . . . . . . . . . 40

5.4. Modificări ale digitizării cauzate de georeferenţierea

diferită între imaginile ortofoto noi şi vechi . . . . . . . . . 45
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 3/45
COD

1. CARACTERISTICILE LPIS ÎN ROMÂNIA

Abrevierea LPIS (Land Parcel Information System) este utilizată la nivel european pentru a defini Sistemul
de Identificare a Parcelelor Agricole ca parte a Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS),
dezvoltat în toate statele membre în conformitate cu reglementările Comisiei Europene.
LPIS se bazează pe utilizarea imaginilor ortofoto şi a altor date cartografice ca suport de cartografiere
digitală şi este parte integrantă a IACS.
Pentru o identificare uşoară a parcelelor fermierilor, terenurile eligibile sunt constituite în blocuri fizice
conform definiţiilor de mai jos:

Bloc fizic
Suprafaţa de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi fermieri, cu limite liniare
naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele agricole. Blocul fizic
este unic identificat în sistemul informaţional geografic şi reprezintă parcela de referinţă adoptată în
cadrul LPIS în România.

Parcelă agricolă
Suprafaţa continuă de teren pe care este cultivat un singur grup de culturi de către un singur fermier;
acolo unde este necesară o declaraţie separată privind folosirea unei suprafeţe din cadrul grupului
de cultură solicitat în contextul art. 2 alin (1a) din Regulamentului CE nr.796/2004 utilizarea specifică
va limita parcela agricolă;

Parcelă eligibilă
O parcelă agricolă de minim 0.3 ha. În cazul terenurilor cu vii, livezi, arbuşti fructiferi, hamei,
pepiniere pomicole, viticole şi forestiere şi altele asemenea, parcela eligibilă este de minimum 0.1 ha.

Pentru uşurinţa controlului, pentru gestiunea cererilor de subvenţie, precum şi pentru a se facilita utilizarea
bazei de date şi în alte scopuri (managementul funciar, monitorizarea măsurilor agricole şi de mediu)
aceasta trebuie creată în mediu GIS, respectiv în format digital unde suprafeţele să fie delimitate prin
poligoane la care să se aloce un număr de atribute specifice care să descrie mărimea, calitatea, tipul de
utilizare şi altele.

Blocurile fizice sunt vizibile fără multă ambiguitate pe ortofoto şi vor servi drept referinţă suficient de stabilă
pentru declaraţiile fermierului şi pentru controalele administrative încrucişate. În acest scop este necesar ca
blocurile fizice:
- să fie delimitate de limite stabile; Aceste limite se vor alege, pornind de la cele mai stabile elemente de
peisaj. Atunci când configuraţia terenului o permite, el va fi divizat. Diviziunea se va face respectând
ierarhia stabilităţii limitelor. Diviziunea se va face, până nu se mai pot identifica limite acceptabile din
punct de vedere al stabilităţii.
- să nu conţină suprafeţe neeligibile astfel încât să încalce regula 75/90%.

Conform cerinţelor şi recomandărilor EU, LPIS este constituit respectând următoarele aspecte:
• Utilizarea obligatorie a GIS - Informaţiile spaţiale ce definesc blocurile fizice sunt integrate într-o
structură care nu permite suprapunerea blocurilor fizice;
• Omogenitatea bazei de date - Poligoanele ce definesc blocurile fizice nu au suprapuneri sau limite
artificiale (limitele hărţilor sau ale unităţilor administrativ-teritoriale). Este utilizată o reprezentare
cartografică continuă, unică pentru întreg teritoriul României, în proiecţia naţională Stereo70;
• Precizie minimă - Precizia minimă a bazei de date trebuie să îndeplinească standarde cartografice la
scara 1:10.000. Utilizarea ortofotogramelor la scara 1:5000 şi vectorizarea la o scară mai mare
(1:1000÷1:2000) asigură automat această condiţie.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 4/45
COD

2. ABORDAREA VECTORIZĂRII

2.1. Unitatea de vectorizare

Baza de date LPIS s-a realizat pe unităţi administrativ-teritoriale. Practic vectorizarea imaginilor ortofoto
urmează limitele teritoriilor administrative dar limitele blocurilor fizice nu se delimitează pe acestea.
Atribuirea blocurilor fizice la un teritoriu sau altul s-a facut în funcţie de suprafaţa cea mai mare inclusă în
teritoriu. Un bloc fizic a fost atribuit acelui teritoriu în care se afla cel mai mare procent din suprafaţa lui,
regula ce functioneaza si in acest moment prin efectuarea modificarilor cu software-ul SIVGISAPIA.
2.2. Pregatirea pentru vectorizare
In procesul de vectorizare se vor incarca unitatea administrativ teritoriala, imaginile ortofoto aferente noi si,
daca este nevoie, si cele vechi dupa care s-a vectorizat initial.
2.3. Obiectele vectorizate

Blocuri fizice agricole [BA]

Suprafeţe agricole delimitate prin vectorizarea detaliilor liniare stabile conform definiţiei blocului fizic

Suprafeţe cu aşezări, intravilan [SA]
Suprafeţe care nu sunt construite în totalitate, ci un amestec de case şi de construcţii, grădini, livezi,
parcele arabile sau păşuni care pot include o serie de suprafeţe eligibile în conformitate cu schema
PAC.

Suprafeţe neagricole din exteriorul blocurilor fizice [NA]
Poligon mare unic pentru întreaga suprafaţă neagricolă ar fi teoretic acceptat, însă această suprafaţă va
fi împărţită pentru a facilita managementul topologiei GIS, în cadrul actualizării.

Suprafeţe neagricole din interiorul blocurilor fizice [NP]
Suprafeţe neagricole, mai mari de 0.1 ha din interiorul blocurilor fizice (iazuri, păduri, clădiri) sunt
gestionate ca şi ‘insule’ şi sunt scăzute din suprafaţa blocurilor fizice.

Suprafeţe neacoperite [XX]
Poligoane care includ zone unde nu este posibilă digitizarea (nu există imagine ortofoto, părţi întunecate
mari, zone cu restricţii, nori, etc) digitizate pe limitele stabile ale poligoanelor adiacente.

În procesul de vectorizare trebuie să se ţină cont de stabilitatea în timp a elementelor de peisaj:

Elemente de peisaj cu stabilitate mare în timp (prioritate 1 la construirea blocurilor):

- infrastructură / transporturi: drumuri, căi ferate, aeroporturi etc.;
- suprafeţe construite: limitele aşezărilor, zone industriale;
- baraje artificiale, canale, malurile râurilor regularizate
- limitele pădurilor naturale, pepinierele silvice, cu o linie de margine vizibilă cu claritate. În cazul
copacilor înalţi, efectul de umbră trebuie interpretat cu atenţie;
- gardurile vii, împrejmuirile din tufişuri naturale, arbori sau ziduri de piatră: acestea au o utilizare
specială, şi este uşoară definirea blocului fizic la mărimea corespunzătoare;
- limitele culturilor permanente, plantaţiilor, viilor şi livezilor: dacă plantaţia are o vechime de circa 3-4
ani, este vizibilă cu claritate pe ortofoto

Elemente de peisaj relativ stabile, cu referire la folosinţa terenurilor agricole (prioritate 2 la

construirea blocurilor):
- Drumuri de fermă: drumurile de pământ sunt mai puţin stabile dacă plouă puternic; atunci se fac
drumuri noi pe parcelele agricole, iar acest lucru poate genera interpretări greşite. În aceste cazuri,
linia drumului obişnuit trebuie apreciată astfel încât nici o suprafaţă să nu fie exclusă din blocul fizic.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 5/45
COD
- Zonele cu tufişuri: se pot extinde foarte agresiv şi rapid: 2 – 3 metri / an. În lipsa unei alte soluţii, se
pot accepta ca limite de blocuri fizice.
- Malurile rîurilor şi lacurilor naturale care nu sint intretinute de om şi care au debit relativ constant.
- Limitele de habitat natural şi semi-natural: aici limita însăşi este clar vizibilă pe imagine, limita
suprafeţelor cultivate este uşor de recunoscut, dar se poate modifica de la an la an. Se întâmplă
adesea ca la arat să se intre cu 3÷4 metri în interiorul zonei naturale, dar habitatul natural „creşte la
loc” în câteva luni. Această problemă se întâlneşte de obicei în cazul stufului. Dacă este posibil, nu
se vor utiliza aceste limite drept limite ale blocurilor fizice, ci mai degrabă ca limite ale unor
suprafeţe ineligibile în interiorul blocului. În acest caz, o modificare ulterioară nu va afecta limita
blocului fizic.
- Limitele dintre categoriile de folosinţă ale terenurilor pentru VI şi CP pot fi folosite ca limite dacă
acestea sunt bine definite în teren
- Limitele dintre categoriile de folosinţă ale terenurilor (TA, PP): pot fi uşor modificate, iar în cazul
păşunilor cultivate, pe o imagine orto, diferenţa nu se poate percepe cu uşurinţă.

Elemente de peisaj cu stabilitate minima, care se pot modifica în cursul anului (prioritate 3 la
construirea blocurilor):
- Toate limitele ce depind de cantităţi de apă al căror debit sau volum este relativ variabil. (râuri şi
torente naturale, lacuri). În aceste cazuri se va utiliza o soluţie prin care fermierii nu vor pierde nici o
suprafaţă eligibilă. Dacă există dubii cu privire la o suprafaţă, şi dacă există posibilitatea
păşunatului sau fâneţelor, se va digitiza în cadrul unui BA sau SA.
- Distribuţia/orientarea parcelelor agricole nu este întotdeauna stabilă, putându-se modifica de la an
la an. Se vor utiliza numai dacă există semne că ar exista între ele vreun drum, gard sau potecă .
- Drumuri prin păşune care se răsfiră în toate direcţiile şi care evident sunt utilizate de locuitori cu
caracter temporar

Lista atributelor atasate initial fiecărui obiect vectorizat se evidenţiază în tabelul 2.1.
In tabel este evidentiat cu culoarea rosie campurile care pot fi modificate, iar restul sunt campuri generate de
sistem si care se modifica atunci cand se produce o modificare a blocului fizic (geometrie sau atribute).
Categoriile de folosinţă acceptate pentru fiecare obiect vectorizat sunt descrise în tabelul nr. 2.2.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 6/45
COD

Lista atributelor GIS a poligoanelor LPIS reprezentative

Tabel 2.1

Lungime
Exemplu sau
Atribut Conţinut
comentarii

Tip
ID BLOC GRID C 16 Identificator unic al poligonului bazat pe grid 34_45_100, unde:
34_45 = ID_GRID;
100 = nr. poligon in
cadrul celulei de grid
ID BLOC C 16 Nr. unic de identificare bazat pe codul SIRUTA şi NR_POLIG 26564-2103, unde:
26564 = cod SIRUTA,
2103 = nr. poligon in
cadrul UAT
JUDET C 2 Codul oficial al judeţului AR
DENUMIRE UAT C 30 Denumirea comunei, oraşului, municipiului Săvârşin
ID GRID C 5 Identificatorul celulei de grid bazat pe numărul coloanei şi 34_45
numărul liniei la intersecţia cărora se află celula de grid
NR POLIGON GRID N 4 Numărul poligonului în cadrul celulei de grid 100
SIRUTA N 6 Codul oficial SIRUTA al comunei 26564
NR_POLIG N 4 Numărul poligonului în cadrul UAT 2103
TIP_OBIECT C 2 BA = Bloc fizic agricol BA
SA = Aşezare (Intravilan)
NA = Suprafaţă neagricolă din afara unui bloc fizic
NP = Suprafaţă neagricolă din interiorul unui bloc fizic (insulă)
XX = Suprafeţe neacoperite
FOLOSINTA C 2 În conformitate cu nomenclatura din tabelul 2.2 TA
PRINCIPALA
FOLOSINTA C 2 În conformitate cu nomenclatura din tabelul 2.2
SECUNDARA A doua categorie de folosinţă se scrie doar în cazul suprafeţelor
eligibile.
STARE POLIGON C 1 O = initial, O
S = spre aprobare,
V = valid (aprobat),
R = respins,
Null
PANTA MEDIE N 3 Panta medie a blocului fizic (%) 20
DEFAVORIZATA
AGRO MEDIU
OBSERVATII C 30 B10 = BA ce prezintă elemente de planimetrie neeligibile mai B10_T2_I2_M2_LN_SR
mici decât 0.1 ha, dar a căror suprafaţă însumată reprezintă
mai mult decât 10% din suprafaţa culturii.
T2 = BA ce prezintă în interior şiruri de tufe şi copaci având mai
puţin de 2m lăţime.
I2 = BA ce prezintă în interior canale de irigare şi şanţuri având
mai puţin de 2m lăţime
M2 = BA ce prezintă fâşii de iarbă având lăţimea mai mică de
2m, pe margini
C = BA ce prezintă în interiorul lor copaci izolaţi, tufişuri, arbuşti,
copaci pe păşune ce nu împiedică păşunatul sau cositul, care
nu trebuie digitizate separat
ZIA = BA ce prezintă zone afectate de mici balti sau inundatii în
retragere, în interiorul blocului fizic.
SR = BA prezintă sere (care sunt eligibile!)
Intrucit un BA poate avea mai multe din atributele din aceasta
lista, ele vor fi marcate în ordinea parcurgerii listei şi vor fi
despărţite între ele de „_”
COMENTARIU C 150 Detalii despre modificări
TOLERANTA N 8 Toleranta calculata (1m perimetru tampon) în ha + 2 zecimale 0.52
VERSIUNE N 2 Nr. versiunii obiectului
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 7/45
COD
DATA CREARE C 19 Data la care a fost creat poligonul 23.07.2006 12:38:23
(ZZ.LL.AAAA HH:MM:SS)
OPERATOR CREARE C 25 Operatorul care creaza blocul (nume_prenume) Ionescu_Mihai
DATA ACTUALIZARE C 19 Data realizarii actualizarii (ZZ.LL.AAAA HH:MM:SS) 24.07.2006 08:38:23
OPERATOR C 25 Operatorul care actualizeaza blocul (nume_prenume) Popescu_Ion
ACTUALIZARE
DATA SUPERVIZARE C 19 Data realizarii supervizării 25.07.2006 12:38:23
(ZZ.LL.AAAA HH:MM:SS)
OPERATOR C 25 Operatorul care supervizeaza blocul (nume_prenume) Vasilescu_Ion
SUPERVIZARE
CENTROID C 13 Identificator geografic bazat pe coordonatele centrului de 515559-680065
greutate al poligonului
PARCELE AGRICOLE C 1 A – blocul fizic include până la 5 parcele agricole, B
B - între 6 - 10 parcele agricole, Estimat de CAPI
C - între 11 - 15 parcele agricole,
D - între 16 - 20 parcele agricole,
E - peste 20 parcele agricole
TPA C 3 BA ce includ teren potential abandonat sau în paragina - TPA,
- null
LN C 2 BA ce prezintă una sau mai multe limite nedefinite (incerte sau - LN,
având un risc ridicat de schimbări), folosite la delimitarea BA, - null
pentru care se recomandă verificarea pe teren, de exemplu:
- limita trasată la graniţa între teren arabil şi păşuni permanente
sau limita trasată la marginea elementelor hidrografice: ape,
mlaştini etc.
- limita este posibil să nu fie stabilă datorită schimbării rapide a
vegetatiei
- limita este afectată de băltirea apei sau inundaţii
DATA_ZBOR C 8 Data efectuării zborului (AAAALLZZ). Dacă poligonul este 20030513
construit pe mai multe ortofotoplanuri cu date de zbor diferite,
se foloseşte data zborului corespunzătoare ortofotoplanului,
care dă cea mai mare parte din suprafaţa blocului fizic.

ARIA (ha) N 10 Suprafaţa în ha + 2 zecimale, exclusiv insulele 10.82

PERIMETRU (m) N 8 Perimetrul poligonului (în m) 5213
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 8/45
COD
Tabel 2.2
Tip de obiect Categoria de folosinţă a terenului
TA Teren arabil, inclusiv sere, solarii.
-
PP -
Păşuni permanente
VI -
Vii
BA = Bloc fizic agricol CP -
Culturi permanente (altele decât viile): livezi, hamei, pepiniere de pomi
fructiferi,etc)
MX - Mixtă sau altele ca de exemplu grădini de legume şi sere

CC - Curti Constructii, elemente de infrastructura, zone industriale, dar amestecate

SA = Aşezări (intravilan)
NA = Suprafaţă neagricolă din
afara unui bloc fizic
NP = Suprafaţă neagricolă din
interiorul unui bloc fizic (insulă)
XX = Suprafeţe neacoperite
cu suprafeţe agricole,care nu pot fi digitizate
PP - Păşuni Permanente
TA - Teren Arabil, inclusiv sere,solarii.
CP - Culturi permanente altele decit viile(livezi hamei,pepiniere de pomi
fructiferi,etc)
VI - Vii
MX - Mixte sau altele
CC - În principal Curti Constructii, elemente de infrastructura, zone industriale, fara
suprafeţe agricole.
PA - Vegetaţie forestieră, arbusti, tufişuri
HN - Terenuri neproductive acoperite cu stuf sau papura, vegetatie de mlastina.
DR - Drumuri şi cai ferate,chiar fiind mai multe de unul, având intercalate habitate
naturale nu mai late de 4m,dar nu pentru folosinţa agricolă, totul reunit într-un
singur poligon.
HR - Ape curgătoare
HB - Luciu de apă.
PN - Pietris, Nisipuri, stanci, halde steril, gropi gunoi, etc.
CC - Curti Constructii, elemente de infrastructura, zone industriale
HN - Pădure rara, randuri de copaci şi arbusti care nu se pot utiliza ca păşune sau
faneata, vegetatie de mlastina în cadrul suprefetelor de apa nepermanente
HR - Ape curgătoare
HB - Luciu de apă.
PN - Pietris, Nisipuri, stanci, halde steril, gropi gunoi,etc
PA - Vegetaţie forestieră, arbusti, tufişuri
OL - Imagini orto lipsă
NM - Suprafeţe cu nori
ZR - Zonă cu destinaţie specială
XX - Alte situatii în care lipseste imaginea şi nu se poate face fotointerpretarea

2.4. Categorii de folosinţă eligibile

Blocurile fizice agricole, aşa cum se observă şi în diagrama alăturată, pot fi constituite din una din
categoriile de folosinţă generale: teren arabil - codificat TA, păşuni permanente - codificate PP, vii-codificate
VI, culturi permanente (livezi, hamei, pepiniere de pomi fructiferi, etc) - codificate CP.

Suprafeţe agricole eligibile

Terenuri arabile Păşuni permanente Vii Culturi permanente

Categoriile de folosinţă agricolă care pot fi interpretate şi clasificate în schema de mai sus sunt:
• terenuri arabile [TA]
- TA - terenul arabil propriu-zis (cereale)
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 9/45
COD
- TA - păşuni cultivate
- TA - grădini de legume
- TA - culturi de orez (atenţie: această cultură se găseşte doar în S României
- TA - solarii sau răsadniţe
- TA - plantaţii de căpşuni
- TA - culturi multianuale de furaje
- TA - terenuri temporar nelucrate (pârloagă)
- TA - benzi de iarbă împotriva eroziunii
- TA - sere (legume, flori, căpşuni)
• păşuni permanente [PP]
- PP - păşuni sau fâneţe pure (fără alte elemente de peisaj)
- PP - păşuni sau fâneţe cu copaci- păşuni asociate cu pomi fructiferi sau cu arbori în scopul
prevenirii eroziunii solului sau alunecărilor de teren
- PP - păşuni extensive sau fâneţe cu arbuşti
- PP - păşuni împădurite
• vii [VI]
- VI – vii nobile şi hibride
• culturi permanente [CP]
- CP – plantaţii de hamei
- CP – livezi clasice sau intensive
- CP – plantaţii de arbuşti fructiferi (agrise, zmeură, afine)
- CP – pepiniere de pomi fructiferi, de viţă de vie sau forestiere
- CP – plantaţii de răchită

3. REGULI DE FOTOINTERPRETARE / VECTORIZARE

3.1. Criterii de fotointerpretare

Fotointerpretarea are la bază analiza următorilor parametri:
Forma (configuraţia) se referă la aspectul imaginii obiectului reprezentat pe imagine. În fotointerpretare
aplicarea acestui criteriu cere o pregatire specială a interpretatorului precum şi o experienta în domeniu.
Mărimea obiectelor constituie un alt criteriu important pentru fotointerpretare mărimea relativă a obiectelor,
adică dimensiunile unui obiect, în raport cu dimensiunile altor obiecte. De exemplu imaginea casei şi cea a
cuştii câinelui apar asemănător ca formă, dar dimensiunile diferite arată evident deosebirea dintre cele două
obiecte şi judecate în raport şi cu dimensiunile altor obiecte din jur (ca garduri, copaci, arbuşti), duc la
identificarea facilă a celor două obiecte.
Culoarea în cazul fotogramelor color, şi tonul, în cazul fotogramelor alb-negru, reprezintă alte criterii directe
de identificare, dar care capătă valoare doar în combinaţie cu parametrii de formă şi mărime
Culoarea este un criteriu sigur şi uşor de utilizat deoarece, fotointerpretului cu experienţa îi sunt familiare
culorile diverselor categorii de obiecte şi se impune să se cunoască data aerofotografierii căci unele obiecte,
de exemplu vegetaţia, îşi modifică culoarea după sezon.
Tonul constituie criteriul de fotointerpretare în cazul fotogramelor alb-negru, dar el are o valoare relativă, căci
depinde de mai multe variabile, nu numai de proprietăţile obiectelor.
De altfel, diferite părţi ale aceluiaşi obiect pot sa apara în tonuri diferite, în functie de gradul de iluminare şi
de directia în care se reflecta lumina. De exemplu, fetele unui acoperis apar cu tonuri diferite şi acest fapt îşi
are valoarea lui intrucat tocmai diferentierile de ton sugereaza forma obiectului.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 10/45
COD
Umbra reprezintă un criteriu indirect de mare importanţă, ea redând destul de bine forma unor obiecte
izolate. Forma umbrei se aseamănă, cu forma siluetei obiectului care o generează, de exemplu în cazul
arborilor, al stâlpilor, turnurilor, caselor etc.
Densitatea imaginilor unei categorii de obiecte poate servi drept criteriu de interpretare şi identificare a
acestora. De exemplu, densitatea arborilor dintr-o plantaţie este mai mică decât într-o pădure naturală de
aceeaşi specie.
Dispersia adică gradul şi modul de împrăştiere a obiectelor pe o anumită suprafaţă, poate constitui un
criteriu de fotointerpretare, care se foloseste combinat cu alte criterii.
Textura reprezintă mărimea punctelor care redau obiectele prea mici pentru a apare cu imagini distincte la
scara de reprezentare. Deci, ea depinde de mărimea obiectelor şi de scara imaginii şi poate constitui un
criteriu de fotointerpretare.
Se pot stabili scări de textura, deosebindu-se texturi foarte fine, fine, mijlocii, grosiere, foarte grosiere,
eventual cu grade intermediare.
Structura reprezintă modul de aranjare spatiala a imaginilor obiectelor şi proceselor de pe o imagine. Ea se
manifesta atat în cazul obiectelor suficient de mari pentru a apare prin imagini distincte, cat şi în cazul
obiectelor mici cu reprezentare punctiforma.
În multe cazuri, la identificarea obiectelor individuale sau a gruparilor de obiecte este suficient un singur
criteriu, dar mult mai facila şi mai exacta devine identificarea prin utilizarea mai multor criterii deodată.
Se intelege ca utilizarea corecta a criteriilor de fotointerpretare depinde de gradul de pregatire
tehnica şi de profil şi experienta fotointerpretului.
În tabelul 3.1, sunt descrise câteva chei de fotointerpretare, identificare a unor categorii de folosinţă utile
LPIS observate pe unele din imaginile ortofoto realizate la scara 1:5000. Aceste chei pot diferi în funcţie de
calitatea fotogramei şi de scara de vizualizare. Dacă textura este mai stabilă de la o imagine la alta,
tonalitatea depinde atât de anotimpul efectuării zborului cât şi de calitatea radiometrică a imaginii. Aceste
chei de fotointerpretare din tabelul 3 trebuie să fie utilizate în asociere cu ceilalţi parametri de
fotointerpretare.

Chei de fotointerpretare
Tabelul 3.1
Textură omogenă Tonalitate castanie închisă / deschisă Teren arabil
sau verde
Tonalitate neagră Luciu de apă
Textură omogenă cu pete negre Tonalitate verde sau castanie cu pete Teren arabil (păşune) cu instalare de
negre culturi permanente
Textură neregulată, foarte grosieră Tonalităţi diverse cu poligoane definite Zone urbane
Textură fină Tonalitate castanie deschisă / închisă Păsuni
şi verzuie
Textură neregulată, medie Tonalitate deschisă (albă) Pietre, rocă, halde steril
Textură neregulată grosieră Tonalitate verde închis şi regulată Păduri
Textură grosieră şi medie Tonalitate verde şi neregulată Vegetaţie
Textură regulată grosieră Tonalitate verde şi regulată Pepinieră, pădure tânără
Textură regulată mijlocie Tonalitate verde şi regulată Vie
Textură regulată foarte grosieră Tonalitate verde şi neregulată Livadă clasică
Textură regulată grosieră Tonalitate verde şi neregulată Livadă intensivă

3.2. Reguli de vectorizare

1) Blocurile fizice trebuie create astfel încât să nu fie excluse suprafeţe eligibile;
2) Blocurile fizice trebuie create astfel încât să asigure maximizarea suprafeţelor eligibile în raport cu
regula „75-90%”;
3) Limitele stabile trebuie luate în considerare în ordinea descrescatoare a gradului de stabilitate;
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 11/45
COD
4) Limitele de blocuri fizice nu trebuie să taie parcelele agricole;
5) La atribuirea categoriilor de folosinţă pentru blocurile fizice (BA) se va acorda o atentie deosebita
categoriei de folosinţă PP. În cazul în care fotointerpretul nu este sigur ca suprafaţa respectiva este
PP, o va cataloga drept TA;
6) Suprafeţele neeligibile mai mari sau egale cu 0.1ha, din interiorul blocurilor fizice eligibile se vor
delimita ca insule şi aria lor se va extrage din suprafaţa blocului respectiv. În cazul în care,
fotointerpretul digitizeaza un obiect ne-eligibil insular din cadrul blocului fizic şi constata ca suprafaţa
acestuia este mai mică de 0,1ha, obiectul astfel obtinut ramine ca poligon NP, nu se sterge.;
7) Drumurile cu lăţime mai mare de 2 m pe tot parcursul lor, trebuie vectorizate cu 2 linii;
8) Drumul de exploatare care apare ca o dublare a unui alt drum de la marginea terenurilor arabile, nu
se va vectoriza, acesta fiind cel mai probabil un drum temporar.
9) Drumurile de exploatare care prezintă mai multe variante, datorate evident ocolirii unui teren
mlastinos, se vor vectoriza fără evidenţierea acestor ocolişuri care diminuează suprafaţa agricolă;
10) În cazul blocurilor fizice cu categorie principală VI (vii) digitizarea se va realiza fără excluderea
drumurilor de exploatare, dacă acestea sunt mai inguste de 2 metri şi nici nu se vor împărţi blocurile
pe aceste limite decât dacă suprafaţa lor este mai mare de 10 ha; se va evita divizarea excesivă şi
nejustificată a acestora. (Exemplul 8, pag. 18, exemplul 9, pag. 19);
11) Benzile tehnologice din interiorul şi împrejurul suprafeţelor cu culturi permanente (de exemplu pentru
manevrarea utilajelor agricole) nu trebuie excluse din suprafaţa eligibilă a blocului fizic. În cazul
plantaţiilor de hamei se acceptă pentru zonele de întoarcere o zonă de până la 6 metri lăţime.
12) Potecile de munte sau unele drumuri ce nu prezintă o continuitate clară şi care împart haotic păşunile
nu se vectorizează chiar dacă în unele locuri depăşesc 2 metri;
13) Poligoanele care descriu drumuri, cursuri de apă, râuri, canalele de irigaţii prea lungi trebuie împărţite
chiar după limite fictive; trebuie evitată digitizarea unui astfel de poligon de jur împrejurul unui bloc
fizic;
14) Blocurile fizice (BA) evidente din cadrul sau din apropierea intravilanului nu trebuie catalogate drept
SA (Exemplul 12., pag.21).
15) Drumurile şi căile ferate, chiar dacă sunt mai multe, având intercalate habitate naturale nu mai late de
4 m, dar nu pentru folosinţa agricolă, se vor vectoriza într-un singur poligon neagricol.
16) Limita pădurilor se va vectoriza generalizat (atentie la umbră) fără evidenţierea coroanei arborilor, iar
pomii izolaţi chiar din apropierea pădurii nu vor fi incluşi în interiorul pădurii;
17) Pădurile foarte mari pot fi împărţite în poligoane separate după limitele dintre tipuri de arbori, după
diferite densităţi ale arborilor sau după eventuale drumuri forestiere;
18) La apele curgătoare al cărui luciu de apă are o lăţime mai mare de 2m se va vectoriza luciul de apă
generalizând conturul apei pe sub copacii aplecaţi pe maluri;
19) Apele curgătoare pot fi vectorizate în acelaşi poligon cu malurile dacă acestea au o lăţime mai mică
de 4 m şi nu au folosinţă agricolă.
20) Zonele de habitat ce formează malurile râurilor şi care au sub 6m lăţime pot fi vectorizate împreună
cu drumurile sau căile ferate alăturate;
21) Benzile de pamânt cu o lăţime mai mare de 6 m trebuie izolate şi clasificate dacă au o suprafaţă mai
mare de 0.1ha.
22) Suprafeţele neacoperite de imagini se vor vectoriza incluzând în acestea şi blocurile fizice agricole
sau poligoanele neagricole acoperite parţial deoarece cel puţin o limită a acestora este neclară şi nu
pot fi considerate blocuri fizice eligibile.

3.3. Reguli de codificare

1) Blocurile fizice, obiectele vectorizate vor primi coduri şi valori în baza de date conform descrierii din
tabelele 2.1 şi 2.2
2) Folosinţa principală la blocurile de tip BA şi SA trebuie să fie folosinţa dominantă din punct de vedere
al suprafeţei ocupate din suprafaţa blocului respectiv şi una din cele prezentate în tabelul 1, cap. 2.
3) Folosinţa secundară se completează la blocurile de tip BA de fiecare data când aceasta există şi este
eligibilă. Folosinţa secundara se alege în functie de suprafaţa ocupată de această folosinţă, imediat
după cea principală.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 12/45
COD
4) Suprafeţele construite din intravilan se vor codifica cu tip obiect SA, iar suprafeţele din extravilan
construite în totalitate se vor codifica cu tip obiect NA. Suprafaţa construită în totalitate, mai mare de
0,1 ha din interiorul unui bloc fizic agricol se va codifica cu tip obiect NP dacă se digitizează ca o
insula sau NA dacă se digitizează ca poligon cu o latura comună cu blocul fizic.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 13/45
COD

4. EXEMPLE DE FOTOINTERPRETARE / VECTORIZARE PENTRU CREAREA LPIS ÎN ROMÂNIA

4.1. Vectorizarea obiectelor de tip BA

4.1.1. Exemple de vectorizare a obiectelor
de tip BA şi folosinţă principală TA

Exemplul nr. 1. Bloc fizic BA cu TA de clasă E

Exemplul nr. 2. Bloc fizic BA cu TA de clasă B

Trebuie acordată o atenţie deosebită zonelor cu tufişuri de la marginea terenurilor agricole trebuie excluse
din suprafaţa blocului fizic.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 14/45
COD

Exemplul nr. 3. Bloc fizic BA cu TA de clasă E

În exemplul de mai sus, este un amestec de teren arabil cu păşune. Nu există o limită stabilă clară între cele
două folosinţe şi este atributat ca bloc fizic agricol cu folosinţă principală TA şi folosinţă secundară PP. Pe
cât posibil se evită atributarea blocurilor fizice cu folosinţă principala MX. De asemenea trebuie acordată o
atenţie deosebită la digitizarea suprafeţelor la limita cu intravilanul, acolo unde nu sunt foarte clare limitele, şi
care de obicei arată ca în figura de mai sus, partea dreaptă.

Fâşiile de iarbă anti-eroziune fac parte din blocul fizic.

Fâşii înierbate
antieroziune

Exemplul nr. 4. Blocuri fizice BA cu fâşii înierbate

Digurile şi şanţurile mai înguste de 2 m pot face parte din blocul fizic dacă sunt menţinute cu scopul drenării,
doar pentru producţia agricolă. Aceasta situaţie se intâlneşte şi la culturile de orez.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 15/45
COD

Canalele de drenaj < 2 m fac

parte din blocul fizic.

Exemplul nr. 5. Blocuri fizice BA

Bălţile mai mici de 0.1 ha sunt de obicei nepermanente şi nu se exclud din suprafaţa blocului fizic. Dacă nu
se afla în interiorul blocului fizic ci la margine lui şi par a fi permanente (în functie de vegetatia din jur) nu
sunt eligibile şi vor fi separate ca poligoane de tip NA.

Apă stagnantă, terenul de sub apă

fiind arat, deci este eligibil şi
rămâne în suprafaţa blocului fizic

Exemplul nr. 6. Blocuri fizice BA cu TA şi bălţi rezultate în urma ploilor

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 16/45
COD

Suprafeţele neagricole mai mari de

0.1 ha se exclud din interiorul
blocului fizic ca insule

Exemplul nr. 7. Blocuri fizice BA cu suprafeţe

neagricole excluse din interiorul blocului fizic

Neomogenitate pe teren arabil,

cultura nu este în acelaş stadiu
de vegetaţie, sau nu a răsărit,
aceste suprafeţe rămân în
interiorul blocurilor fizice, nu se
exclud

Exemplul nr. 8 Blocuri fizice BA în care avem parcele neomogene

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 17/45
COD

Exemplul nr. 9 Blocuri fizice BA cu teren necultivat

În cazul unor suprafeţe mici

necultivate, sau doar fără culturi
(teren arat dar nesemănat),
aceste suprafeţe se consideră
Exemplul nr. 10 Bloc fizic eligibil de tip BA parte a blocului fizic

Pentru a evita crearea blocurilor fizice cu

perimetre foarte mari se vor crea insule;
splitarea se face foarte aproape de limita
blocului până la cel mult 1 metru distanţă
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 18/45
COD

4.1.2. Exemple de vectorizare a obiectelor

de tip BA şi folosinţă principală PP

Exemplul nr. 11. Bloc fizic BA cu PP de clasă A

Exemplul nr. 12. Bloc fizic BA cu PP de clasă A

Exemplul nr. 13. Bloc fizic BA cu PP de clasă A

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 19/45
COD

Construcţiile fiind mai mici de 0.1 ha în interiorul blocului nu trebuie excluse. Totuşi dacă ele se regasesc la
marginea blocului fizic, acestea trebuie excluse din blocul fizic, chiar dacă sunt mai mici de 0.1 ha.

Arbustii razleti de pe o păşune nu se vectorizeaza separat, dacă grupurile de arbusti sunt mai mici de 0.1 ha,
dacă avem suprafeţe compacte mai mari de 0.1 ele se extrag ca insule din suprafaţa blocului. Trebuie
respectată regula dacă sunt mai puţin de 50 de copaci pe hectar de păşune acestia nu trebuie eliminaţi, dar
în acelaş timp trebuie respectată condiţia că dacă avem suprafeţe neagricole compacte, mai mari de 0.1 ha,
acestea trebuie excluse din suprafaţa blocului fizic.

Exemplul nr. 14 Bloc fizic de tip BA cu PP cu mulţi pomi izolaţi sau în pâlcuri
Zonele cu pomi nu se exclud deoarece animalele pot paşte printre aceştia. În acest caz nu este necesară
vectorizarea pâlcurilor de arbori care oricum au sub 0.1 ha.

Teren cu păşune şi poteci

nepermanente în interior, făcute de
animale sau de maşini. Aceste poteci
nu se digitizează.
Dacă terenul (cu ierboase) ar fi fost
prea mare ca suprafaţă, potecile ar fi
putut fi utilizate pentru o subîmpărţire –
marcată printr-o singură linie.
Acest exemplu se poate extinde la
suprafeţele cu păşuni pe care se află
văi foarte înguste ale râurilor cu lăţime
sub 2 m

Exemplul nr. 15. Bloc fizic eligibil de tip BA cu PP (include drumuri temporare)
4.1.3. Exemple de vectorizare a obiectelor
de tip BA şi folosinţă principală VI sau CP
În această categorie intră terenul agricol acoperit de vii, livezi (pomi sau arbuşti fructiferi), hamei ş.a..
Culturile permanente sunt caracterizate prin structura de rând Pot exista benzi în interiorul şi împrejurul
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 20/45
COD
suprafeţelor cu culturi permanente (de exemplu pentru manevrarea utilajelor agricole). Aceste zone
tehnologice, de regulă, nu trebuie excluse din suprafaţa eligibilă a blocului fizic.

Exemplul nr. 16. Bloc fizic BA cu VI de clasă A

Exemplul nr. 17. Bloc fizic BA cu VI de clasă A

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 21/45
COD

Se evită digitizarea blocurilor

fizice ca o insulă în interiorul altor
blocuri fizice, aici se trece ca
folosinţă secundară

Culturi permanente, se disting

livezile cu rândurile de pomi
fructiferi, şi acolo unde este
posibil se delimitează ca şi
blocuri fizice distincte.

Exemplul nr. 18 Blocuri fizice eligibile de tip BA cu CP

Se disting rândurile de pomi fructiferi

caracteristice unei livezi superintensive.
În situaţii de genul acesta, delimitarea
blocului fizic se poate face pe limita
culturii

Exemplul nr. 19 Structură tipică de cultură permanentă (livadă)

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 22/45
COD

Se distinge foarte bine structura în

terase.Textura este mai fină decât
în cazul livezilor

Exemplul nr. 20 Structură tipică de Viţă de vie (Vii – VI)

Dacă se analizează cu atenţie se pot vedea

caracteristicile culturii de hamei (cultură permanentă).
Umbrele spalierilor care susţin cultura de hamei sunt
uşor de văzut. Acest bloc este BA cu CP

BA-CP

BA-CP
4.2. Exemple de vectorizare obiecte de tip SA

Zona cu o aşezare (”intravilan”) conţine numeroase obiecte foarte mici şi o reţea deasă de drumuri (străzile

Exemplul nr. 21. Bloc fizic BA cu CP (hamei)

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 23/45
COD
rurale), care ar genera numeroase blocuri mixte cu interes agricol limitat (în termeni de suprafaţă eligibilă).
De aceea, în procesul de digitizare a blocurilor de tip SA se tine cont de următoarele reguli:
 Nu se ia întreaga aşezare ca un poligon unic (cum este cazul unei suprafeţe urbane fără suprafeţe
agricole), deoarece pot exista parcele eligibile şi potenţiali solicitanţi pentru cererile de sprijin.
În interiorul acestor blocuri se vor identifica suprafeţele agricole mai mari de 0.3 ha (0.1 ha-vii sau CP), în
cazul în care pe aceste suprafeţe au fost depuse cereri de plată, şi se pot vectoriza compact fără a ignora
limitele stabile de prim rang (canale, construcţii liniare, etc)
În baza de date se poate interoga pentru fiecare bloc/poligon dacă este depusă una sau mai multe cereri de
plată şi în acest fel prin consultarea schiţei fermierului se va delimita pe limite stabile blocul fizic.
La crearea blocurilor de tip SA a stat la bază regula că trebuie să fie de aproximativ 5 hectare, delimitate pe
limite stabile.

Parcele agricole în intravilan care rămân ca parte a blocului intravilan deoarece suprafaţa totală a parcelelor
este de 0.7 ha dar ele sunt despărţite de un canal, ceea ce duce la splitarea lor în mai multe suprafeţe sub
0.3 ha care nu mai pot fi considerate eligibile

Exemplul nr. 22. Delimitare bloc SA cu folosinţă secundară TA. Acele suprafeţe de teren
agricol vor fi delimitate numai dacă au fost depuse cereri de plată pentru aceste suprafeţe
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 24/45
COD

Exemplul nr. 23 Bloc SA fără delimitarea folosinţei agricole

Delimitare intravilan. Se delimiteaza constructiile şi drumurile care primesc atribut SA în interiorul

intravilanului, terenul arabil din interiorul zonei intravilan se va digitiza separat, în blocuri fizice agricole dacă
suprafeţele sunt eligibile şi vor primi atribut BA cu atributele de folosinţă aferente.

SA

BA

Exemplul nr. 24. Delimitare bloc SA fără folosinţă agricolă şi BA cu folosinţă agricolă
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 25/45
COD

Zona de intravilan din poligonul central rămâne compactă, fără a intra în detaliu
în grădini, nefiind suprafeţe eligibile ce se pot constitui în blocuri fizice eligibile.
Terenurile din spatele curţilor cu folosinţă puternic mixată nu pot fi întotdeauna
cumulate cu suprafeţele agricole compacte adiacente şi atunci rămân în SA.

SA cu CC

BA cu TA

X
SA cu CC

În situaţia aceasta, parcelele agricole sunt mai mici de 0.3 deci ele pot rămâne în interiorul unui
SA cu condiţia ca la folosinţă secundară să se atribuie folosinţa agricolă
Exemplul nr. 25 Diverse cazuri de eligibilitate şi ne-eligibilitate în intravilan
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 26/45
COD

Terenurile de fotbal ramân în intravilan, dar terenul arabil

de lângă se va vectoriza ca bloc fizic agricol.

Gradinile din interiorul intravilanului nu se vor

vectoriza separat ca bloc fizic agricol BA.
Codificarea va fi SA cu folosinţă secundara TA
Suprafaţa depăşeşte semnificativ 0.3 ha

Exemplul nr. 26. Zona intravilan. Terenul de fotbal rămâne ca parte a poligonului SA
4.3. Exemple de erori în procesul de fotointerpretare
şi vectorizare - obiecte de tip BA

În procesul de digitizare pot aparea unele erori de digitizare. Pentru eliminarea acestor erori de digitizare,
este bine ca operatorul să cunoască aceste tipuri de erori şi să aiba grijă să nu le facă în procesul de
digitizare.
APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 27/45
COD

Exemplu de digitizare greşită. Casa de la margine blocului fizic trebuie exclusă. Zona cu
arbuşti trebuie eliminată chiar dacă este mai mică de 0.1 ha, fiind la marginea blocului fizic.

Exemplul nr. 27. Bloc fizic care conţine păşune şi arabil. Este greşit
digitizat, conţine suprafeţe neagricole
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 28/45
COD
Digitizare greşită. Nu există limită stabilă între culturi.
De asemenea folosinţa a fost greşit interpretată ca fiind
PP. Poziţia parcelelor şi textura fină liniară arată că
folosinţa reală este TA.

BA-TA

BA-PP

BA-TA

BA-TA

BA-TA
BA-PP

Exemplul nr. 28. Eroare de digitizare şi de codificare a blocului BA

Modul corect de digitizare

BA-TA

Exemplul nr. 29. Digitizare şi codificare corectă a blocului BA

APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 29/45
COD

Digitizare greşită. Nu există limită stabilă între culturi. De

asemenea folosinţa a fost greşit interpretată ca fiind PP.
Poziţia parcelelor şi textura fină liniară arată că folosinţa reală
este TA.

BA-TA

BA-TA
BA-TA

SA-CC
BA-PP

BA-TA

BA-TA

SA-CC
Exemplul nr. 30. Eroare de digitizare
BA-PPşi codificare a blocului BA în
vecinătatea zonelor cu aşezări (constructii)
APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 30/45
COD

NA-CC
NA-PA

BA-TA

BA-TA

SA-CC

NA-PA

Exemplul nr. 31. Soluţia corectă de digitizare a exemplului de mai sus

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 31/45
COD

4.4. Erori ale ortofotoimaginilor; exemple de fotointerpretare

Erorile din ortofotoimagini pot duce la erori de vectorizare.

Exemplu de bloc fizic cu erori

rezultate în urma prelucrării
imaginilor orto. Linia care
separă suprafaţa mai închisă
de cea mai deschisă nu trebuie
sa fie considerată ca limita
blocului fizic.

Exemplul nr. 32 Diferenţă de tonalitate între 2 imagini ce formează ortofotograma

Digitizare corectă a blocului fizic

4.5. Exemple de fotointerpretare şi

vectorizare a obiectelor de tip NA
APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 32/45
COD

Drum şi cale ferata în acelaşi poligon atunci când distanta dintre ele este mai mică
de 4 m. Dacă suprafaţa dintre ele este cu folosinţă agricolă aceasta se delimitează ca
bloc fizic, dacă nu, poate rămâne ca un singur bloc neagricol.

Atribut de vegetaţie forestieră

pentru zona neproductivă dintre
calea ferată şi cursul de apă

Exemplul nr.33 Drum şi cale ferată cu benzi intercalate

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 33/45
COD

Insule în interiorul unui râu care nu se

vectorizează individual; ele rămân ca
parte a poligonului care delimiteaza apa
curgatoare

Exemplul nr. 34 Vectorizarea luciului de apă pentru cursuri de apă cu lăţime mare

NA cu HR

Exemplul nr. 35 Vectorizarea albiei unui râu de lăţime mică împreună

cu drumul alăturat într-un singur poligon NA

Se poate digitiza în acest fel dacă este un drum tehnologic. Pentru şosele, drumuri naţionale, etc, acestea se
vor vectoriza separat.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 34/45
COD

Drumul care delimitează o zonă

agricolă de una neagricolă poate fi
inclus într-un singur poligon, cu
vegetaţia forestieră.

În cazul unei limite de bloc, se va

utiliza întotdeauna drumul sau
limita cea mai vizibilă.

Exemplul nr. 36 Vectorizarea unei benzi neagricole împreună cu drumul alăturat într-un
singur bloc fizic NA
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 35/45
COD

Exemplul nr. 37 Haldele de steril se vor vectoriza

separat în bloc de tip NA - cu folosinţă PN

Zonele neinundate ale albiilor şi

care nu prezintă vegetaţie, ci
doar nisip, vor fi arondate
râului

Suprafaţa cu vegetaţie de tip

păşune trebuie considerată
eligibilă.

5. ACTUALIZAREA ŞI ÎNTREŢINEREA LPIS ÎN ROMÂNIA

Exemplul nr. 38 Vectorizarea luciului de apă şi a albiei râurilor late.

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 36/45
COD
Actualizarea periodică a sistemului de blocuri fizice se face în următoarele situaţii:
- Actualizarea LPIS în urma controlului pe teren (măsuratori clasice)
- Actualizarea LPIS în urma controlului prin teledetecţie
- Actualizarea LPIS bazată pe observaţiile făcute de fermieri la depunerea cererii de sprijin
- Actualizarea LPIS bazată pe achiziţionarea de ortofotograme noi
Procedura este descrisă în manualul „ÎNTREŢINEREA ŞI ACTUALIZAREA SISTEMULUI DE
IDENTIFICARE A PARCELELOR AGRICOLE (LPIS)”

5.1. Actualizarea LPIS bazată pe

achiziţionarea de ortofotograme noi
Actualizarea LPIS pe baza ortofotoplanurilor noi constă în verificarea digitizării blocurilor, în funcţie de
detaliile de pe ortofotoimaginile noi. Pentru aceasta se vor verifica toate blocurile fizice existente în baza de
date LPIS, corectând, după caz, geometria şi atributele acestora, respectiv modificarea categoriei de
folosinţă, modificarea limitelor blocurilor fizice în conformitate cu noile imagini, unirea, divizarea
blocurilor/poligoanelor, excluderea de suprafeţe neeligibile nou apărute, includerea în blocul fizic a
poligonului de tip NP existent în baza de date LPIS şi care are folosinţă agricolă, digitizarea suprafeţelor
agricole nou apărute în cadrul poligoanelor neagricole.
Modificările trebuie efectuate fără a se schimba identificatorul unic al blocului fizic. Acolo unde din motive
obiective nu poate fi păstrat identificatorul blocului fizic, acesta va fi atribuit automat de către sistem.
Toate modificările operate se consemnează într-un tabel centralizator care va realiza şi legătura între
blocul fizic iniţial şi noul bloc fizic creat.

5.2. Exemple de neconcordanţe între

digitizarea actuală şi imaginile noi

Digitizare corectă în funcţie de detaliile de pe

ortofoto existent în baza de date LPIS la
crearea acestuia
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 37/45
COD

Bloc fizic care trebuie modificat datorită

înaintării exploatatiei miniere

Bloc fizic modificat. Pentru cazurile de

acest fel datorită riscului crescut de
modificare, se va adauga în câmpul
“Comentariu” codul RISC
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 38/45
COD

Digitizare corectă în funcţie de detaliile de pe

ortofoto existent în baza de date LPIS la
crearea acestuia

Bloc fizic care trebuie modificat datorită

înaintării exploatatiei miniere
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 39/45
COD

La ambele blocuri fizice trebuie schimbata

categoria de folosinţă în neagricol

Se completează în tabelul centralizator blocul fizic căruia i-a fost schimbat atributul tip obiect în neagricol, se face un
printscreen în care să fie vizibil numărul blocului fizic iniţial şi codul SIRUTA şi se salvează cu denumirea
ID_POLIG.jpg.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 40/45
COD
5.3. Exemple de digitizare greşită şi pe limite incerte

Digitizare greşită a blocurilor fizice pe

limite de cultură

Bloc fizic nou creat după digitizarea

corectă
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 41/45
COD
Digitizare iniţială corectă pe malul râului

Situaţia pe imaginea ortofoto nouă

0.14 ha

0.53 ha
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 42/45
COD

Limită corect digitizată pe imaginea

veche

Limita care trebuie eliminată în

conformitate cu ortofotoimaginea nouă
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 43/45
COD
Limite existente pe imaginea veche

Limite care trebuie eliminate în

conformitate cu ortofotoimaginea
nouă

Corect digitizat prin unirea celor trei blocuri iniţiale şi eliminarea suprafeţelor neagricole.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 44/45
COD
Limite nepermanente pe care s-au creat blocuri fizice incorect
Acestea trebuie eliminate şi creat un bloc fizic pe limite stabile.

Digitizare greşită. Limita trasată corect

pe imaginea veche care trebuie
modificată în conformitate cu imaginea
ortofoto

Corect digitizat prin adăugarea

suprafeţei agricole în blocul iniţial
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 45/45
COD
5.4. Modificări ale digitizării cauzate de georeferenţierea
diferită între imaginile ortofoto noi şi vechi

În aceste cazuri se reface digitizarea în conformitate cu noile imagini ortofoto păstrând, pe cât posibil, identificatorii
unici iniţiali ai blocurilor fizice.