Unitati de relief Comparații - Asemănări - Deosebiri Subiectul al II-lea,

subpunctul D
Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi
relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera G.
D. Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful
Grupei Nordice a Carpaților Orientali (Carpații Maramureșului și ai
Bucovinei) şi relieful Subcarpaților Moldovei.
Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte 1p.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale

reliefului: mod deformare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri
genetice de relief, orientarea culmilorşi a văilor principale, dispunerea
depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate
comparativ şi nuseparat. Pentru tratarea separată a celor două unităţi de relief se
acordă jumătate din punctaj.
Nota 3: Se poate face referire la unităţile de relief respective fie cu literele cu
care sunt marcate pe hartă, fie cu denumirile lor reale.
(model de subiect bacalaureat 2020)
Răspuns: Trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A
[relieful Grupei Nordice a Carpaților Orientali (Carpații Maramureșului și
ai Bucovinei)] şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera G (relieful
Subcarpaților Moldovei).

Grupa nordica a Carpatilor Orientali are altitudine mai mare (2303 m in Vf.
Pietrosu Rodnei) decât în Subcarpații Moldovei (911m in dealul Plesu).
Subcarpatii Moldovei s-au format prin cutarea usoară a straturilor în timp
ce Grupa nordica a Carpatilor Orientali s-au format prin încrețire. In grupa
nordică a Carpatilor Orientali este prezent relieful glaciar, acesta lipsind in
Subcarpații Moldovei.
GEOGRAFIA ROMÂNIEI
COMPARAŢII ÎNTRE RELIEF

Se compară:

 -Modul şi perioada de formare

 -Structură (roci)
 -Înălţimi
 -Forme (glaciare, carstice, vulcanice, conglomerat)-în munţi
 -Caracteristici ale reliefului (înclinare,etc.)-în podişuri, câmpii
 Suplimentar: Altitudine

Grupa nordică a C.
♦ Orientali (Carpatii Munții Făgăraș
Maramuresului si Bucovinei)
-s-au format prin încreţire
-s-au format prin încreţire
-s-au format în mezozoic
-s-au format în mezozoic
Asemănări -în structură au roci cristaline
-în structură au roci cristaline
-au forme glaciare în toată
-au forme glaciare în M.Rodnei
grupa
-fac parte din Carpaţii Orientali -fac parte din Carpaţii
-şirul interior s-a format prin Meridionali
vulcanism -nu s-a format prin vulcanism
-munţii vulcanici s-au format în -nu s-au format munţi în
neozoic neozoic
Deosebiri -nu a avut loc mişcare de ridicare -în neozoic a avut loc o
-în afară de roci cristaline sunt şi roci mişcare de ridicare în bloc
sedimentare şi vulcanice -sunt numai roci cristaline
-au înălţimi mai reduse -au înălţimi mai mari, peste
-sunt forme vulcanice în şirul interior 2000 m
-sunt forme carstice în şirul exterior -nu sunt forme vulcanice
 -are depresiuni în interior -nu sunt forme carstice
-are depresiuni doar la
margini
Alt max: 2544m- Vf.
Altitudine Alt max :2303 m Pietrosul Rodnei Moldovenu
2535m- Vf. Negoiu

Munţii Bucegi
♦ Munţii Apuseni
Carp. Meridionali
-s-au format prin încreţire
-s-au format prin încreţire
-s-au format în mezozoic
-s-au format în mezozoic
Asemănări -au roci sedimentare şi
-au roci sedimentare şi cristaline
cristaline
-au forme carstice
-au forme carstice
-au avut loc şi intrusiuni
vulcanice (în Munţii
Metaliferi)
-s-au format numai prin încreţire
-nu a avut loc mişcare de
-în neozoic a avut loc o mişcare de
ridicare în bloc
ridicare în bloc
-au şi roci vulcanice
-nu au roci vulcanice
-rocile sunt amestecate
-rocile sunt dispuse în bloc
„mozaic petrografic”
Deosebiri -sunt mai înalţi (peste 2500 m)
-sunt mai puţin înalţi (1849
-au forme glaciare
m)
-au forme în conglomerat
-nu au forme glaciare
(Babele,Sfinx)
-nu au forme în conglomerat
-nu au forme vulcanice
-au forme vulcanice
-în interior nu are depresiuni
(„Detunata”)
-pătrund între munţi
„depresiuni golfuri”
Altitudine Alt max: 2505 m-Vf. Omu Alt.max:1800m Vf. Bihor

♦ Grupa Parâng Munţii Apuseni

-M-tii Apuseni (1849 m in Vf.
-altitudine mai mare (2519 m In Vf.
Bihor)
Parângul Mare)
Deosebiri -s-au format si prin vulcanism
-s-a format prin încretire
-acesta lipsind (relieful
-este prezent relieful glaciar
glaciar) in M-tii Apuseni
Altitudine Alt max: 2519m- Vf. Parangul Mare Alt.max:1800m Vf. Bihor
♦ Depr. Colinară a Transilvaniei Podişul Moldovei
-s-au format prin sedimentare -s-au format prin sedimentare
-s-au format în neozoic -s-au format în neozoic
Asemănări -au fundament de roci tari -au fundament de roci tari
-sunt roci sedimentare la suprafaţă- -sunt roci sedimentare la
argilă, nisip, pietriş suprafaţă-argilă, nisip, pietriş
-nu este caracteristic calcarul
-are în structură şi calcar
-are înălţimi mai mari, până la 1000
-are înălţimi mai reduse
m
-are înclinare de la nord spre
-înclinarea este de la est spre vest
sud
-are în adâncime „domuri” cu gaz
Deosebiri -nu are „domuri”
metan
-nu are „cute diapire”
-are în structură „cute diapire” cu
-are „cueste”, formate în
sare
calcar
-nu are forme numite „cueste”
-nu are depresiuni
-are depresiuni la contactul cu munţi
Medie 400-600m,
Max. 688m-Dealul Ciungi
Max:1080m Dealul Biches
(Subcarp.Trans) -Camp. Jijie(moldovei) 200-
Altitudine 300m
-Pod. Someselor 700m
-Pod Sucevei 600-700m
-Camp. Trans. 300-400m
-Pod Barladului 400-500m
-Pod. Tarnavelor 500-600m

♦ Subcarpaţii Moldovei Podişul Getic

-s-au format în neozoic
-s-au format în neozoic
-are în structură roci
-are în structură roci sedimentare
Asemănări sedimentare
-înclinarea generală este de la nord
-înclinarea generală este de la
spre sud
nord spre sud
-s-au format prin sedimentare
-s-au format prin încreţire
-altitudini mai reduse
-înălţimi mai mari
-nu are ca forme de relief
-are ca forme de relief depresiuni
Deosebiri depresiuni subcarpatice şi
subcarpatice şi măguri
măguri
-nu are ca forme de relief
-are ca forme de relief
„platforme”
„platforme”
Intre 600 – 1000m max 911m in Intre 600- 1000m, max 1018m
Altitudine
dealul Plesu in Magura Matau

♦ Câmpia Română (Câmpia Câmpia de Vest (Câmpia

 Dunării) Tisei)
-s-a format prin sedimentare
-s-a format prin sedimentare -s-a format în neozoic
-s-a format în neozoic -sunt roci sedimentare (nisip,
Asemănări -sunt roci sedimentare (nisip, pietriş) pietriş)
-are loess -are loess
-are dune de nisip (Câmpia Olteniei) -are dune de nisip (Câmpia
Carei)
-stratul de loess e foarte gros (40-50
-stratul de loess nu este gros
m. în Câmpia Bărăgan)
-înălţime medie mai mare
-înălţime medie mai redusă (80-90
Deosebiri (100 m)
m)
-are înclinare E-V
-are înclinare N-S, mai spre est V-E
-nu sunt „crovuri
-sunt „crovuri” în loess
Max: peste 300m Max: 174m- Cp. Vingai
Altitudine
Medie 100- 200m Medie –aprox 100m

♦ Muntii Apuseni Carpații Curburii

-s-au format in orogeneza
-s-au format in orogeneza alpina prin
alpina prin cutarea scoartei
cutarea scoartei terestre
Asemănări terestre
-sunt prezente rocile sedimentare
-sunt prezente rocile
cutate (flis)
sedimentare cutate (flis)
-altitudinile sunt mai mari in Carpatii -altitudine maximă de1849 m
Deosebiri
Curburii (1954 m in Vf. Ciuca) in Vf. Bihor

 Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful Grupei

Parâng.

Grupa Parang are altitudine mai mare (2519 m In Vf. Parângul Mare) decât M-
tii Apuseni (1849 m in Vf. Bihor). Grupa Parâng s-a format prin încretire, in
timp ce M-tii Apuseni s-au format si prin vulcanism. In grupa Parâng este
prezent relieful glaciar, acesta lipsind in M-tii Apuseni.

 Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Banatului şi relieful

Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali (Carpaţii Maramureşului şi ai
Bucovinei).
Grupa nordica a Carpatilor Orientali are altitudine mai mare (2303 m in Vf.
Pietrosu Rodnei) decât M-ii Banatului (1446 m In Vf Semenic). Grupa nordică a
Carpatilor Orientali este formata din trei siruri paralele, orientate NV-SE,
dispunere ce nu se intâlneste in M-ii Banatului. In grupa nordică a Carpatilor
Orientali este prezent relieful glaciar. acesta lipsind in M-ii Banatului.

 Deosebiri intre grupa muntilor Banatului si Carpatii Orientali (Grupa

Nordica si Centrala)

Altitudinea maxima in Muntii Banatului este de 1447 m in Muntii Semenic, pe

cand in Carpatii Orientali (Grupa Nordica si Centrala) altitudinea maxima este
de 2303 m in muntii Rodnei.
Muntii Banatului sunt alcatuiti din roci cristaline si sedimentare ( frecventa mare
a
calcarelor) pe cand in Carpatii Orientali (Grupa Nordica si Centrala) apar 3 fasii
de roci (cristaline, vulcanice si sedimentare)
In muntii Banatului apar depresiuni tectonice pe cand in Carpatii Orientali
(grupa nordica si centrala) se intalnesc si depresiuni vulcanice.
In muntii Banatului predomina relieful carstic (pesteri, chei), pe cand in cealalta
unitate apare o varietate a tipurilor de relief (relief vulcanic, glaciar, pe
conglomerate, s.a).

 Precizaţi două asemănării şi o deosebire între relieful Grupei Retezat-

Godeanu şi relieful Grupei Făgăraş.

Asemănări: In ambele grupe muntii s-au format prin cutarea scoartei terestre în
timpul orogenezei alpine; in ambele grupe muntii sunt alcätuiti din sisturi
cristaline; În ambele grupe se gasesc forme de relief glaciar; deosebirea: in
grupa Fagaras altitudinea maxima este de 2544 m, iar in grupa Retezat-Godeanu
altitudinea maxima este mai mica 2509 m (vf. Peleaga); in grupa Retezat-
Godeanu sunt forme de relief carstic (în muntii din partea sudicã) care nu sunt
specifice grupei Fagaras.

 Podisul Moldovei și Podisul Getic

Deosebiri:
Podisul Moldovei se suprapune peste platforma est-europeana si este alcatuit din
strate sedimentare ce inclina de la N-V la S-E.
Podisul Getic din punct de vedere genetic este un piemont
Asemanari:
Ambele unitati sunt alcatuite din roci sedimentare (pietrisuri, nisipuri, argile,
marne) Prezenta reliefului structural (cueste)

 Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcată, pe

hartă, cu litera A şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera H.

Carpatii Maramureșului si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor

Orientali și Grupa Retezat-Godeanu
Deosebiri: a) Carpatii MaramureuIui si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor
Orientali) au o altitudine mai redusă față de Grupa Retezat-Godeanu. b) Carpatii
Maramuresului si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali) sunt mai
fragmentati, iar Grupa Retezat-Godeanu are o masivitate mai mare; o
asemănare: ambele grupe s-au format prin incretirea stratelor scoartei în
orogeneza alpină.

 Subcarpatii Moldovei și Subcarpatii Curburii

Asemanari
Ambele unitati sunt situate la periferia arcului carpatic, fiind formate prin
inaltarea
stratelor sedimentare
Ambele unitati sunt alcatuite din roci sedimentare (gresii, argile , marne,
nisipuri), fapt ce duce la dezvoltarea proceselor de versant (pe argile) in cele 2
unitati
Deosebiri:
Prezenta vulcanilor noroiosi in Subcarpatii Curburii
Prezența a 2 aliniamente de dealuri si 2 aliniamente de depresiuni in Subcarpatii
Curburii, In Subcarpatii Moldovei exista un singur aliniament de dealuri si un
singur aliniament de depresiuni

 Grupa Nordica a Carpatilor Orientali si Grupa Fagaras

Deosebiri:
Grupa Nordica este alcatuita din roci vulcanice, metamorfice si sedimentare pe
cand grupa Fagaras este alcatuita din sisturi cristaline
In grupa nordica apar depresiuni vulcanice si culoare de vale ce dau grupei o
fragmentare mare. Grupa Fagaras prezinta o masivitate ridicata din cauza
sisturilor cristaline.
Asemanari:
In ambele unitati apare relieful glaciar,
Ambele unitati s-au format in timpul orogenezei alpine

 Grupa Retezat si Grupa Muntilor Apuseni

Deosebiri
Prezenta reliefului glaciar in muntii Retezat
Altitudini mai mici in Apuseni (1849 m alt max) fata de 2509 m (alt max) in
Retezat
Asemanari
Ambele unitati s-au format in timpul cutarilor alpine

 Campia Romana si Campia de Vest

Comparatie
– Ambele campii, s-au format prin sedimentare si sunt alcatuite din campii inalte
si campii joase.
– In ambele unitati apar dune de nisip (in Campia de Vest apar in Campia Carei
iar in Campia Romana apar in Campia Olteniei).
– Campia Romana prezinta o inclinare de la Nord la Sud si de la Vest la Nord-
Est.
– Campia de Vest are inclinare redusa spre Vest

 Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi

relieful unităţii marcate cu litera C .

(Carpatii Moldo-Transilvani) și (Grupa Fagăraș)

Deosebiri: sunt determinate de modul de formare, alcătuirea petrografică,

intensitatea agentilor care au determinat modelarea celor două regiuni montane
respectiv Carpatii Moldo-Transilvani (D) si Grupa Fagăras (H). Analizate
comparativ se poate constata: dacă in unitatea de relief cu litera D, relieful este
dispus sub forma a trei siruri paralele, orientate pe directia NV-SE, diferentiate
genetic si petrografic, în unitatea marcată cu litera H, relieful se caracterizează
prin masivitate si dispunere transversală pe directia E-V; in unitatea D se
intâlneste relief vulcanic, relief ce lipseste in unitatea H, in care caracteristic este
relieful glaciar, care lipseste in unitatea D; altitudinile, in unitatea H depăsesc
2500 m (Vf. Moldoveanu — 2544 m), altitudinile fiind insa mult mai reduse in
unitatea D, atingând doar 2100 m in Vãrful Pietrosu din Muntii Cãlimani.

 Deosebiri între Grupa Munţilor Făgăraş și Subcarpaţii Curburii

Deosebirile de relief între aceste două unităţi sunt fundamentale, pornind de la:
1. Tipurile de roci din care sunt formate: şisturi cristaline (predominante) şi
calcare în Munţii Făgăraş spre deosebire de roci sedimentare (calcare, gresii şi
argile în mod special,) în Subcarpaţii Curburii;
2. Altitudinea maximă a Munţilor Făgăraş este în vârful Moldoveanu – 2.544
m, pe când altitudinea maximă a Subcarpaţilor Curburii este în Măgura
Odobeştilor – 997 m;
3. Gradul de fragmentare al reliefului în Munţii Făgăraş este redus, deoarece
masivul este compact, nestrăbătut transversal decât de Valea Oltului, cu
altitudinile cele mai mari din întreaga ţară, pe când Subcarpaţii Curburii prezintă
mari discontinuităţi prin prezenţa a două şiruri de depresiuni – submontane şi
intracolinare, sunt fragmentaţi, de asemenea, de numeroase râuri transversale.

 Deosebiri între Carpații Meridionali la vest de Olt (Grupa Parâng Retezat-

Godeanu şi relieful unităţii marcate cu litera ... Podișul Getic

Prima deosebire Modul de formare: Carpații Meridionali la vest de Olt s-au

format prin încrețirea scoarței terestre în orogeneza alpină comparativ cu Podișul
Getic care s-a format prin sedimentare.
A doua deosebire Altitudini: Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera A
prezintă altitudini de peste 2500 de metri, spre deosebire de unitatea de relief
marcată pe hartă cu litera E care prezintă altitudini de 300-600 m, cu mult mai
reduse față de unitatea A.
A treia deosebire: Tipuri genetice de relief: În unitatea A exista relief glaciar
deoarece relieful glaciar apare la altitudini de peste 2000 m, spre deosebire de
unitatea de relief marcată cu litera E unde există relief dezvoltat pe argile.

 Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii de relief

marcată, pe hartă, cu litera ...şi relieful unităţii de relief marcată, pe hartă, cu
litera ...
 Carpatii Moldo-Transilvani și Muntii Poiana Ruscă

Deosebiri: Carpatii Moldo-Transilvani prezinta relief vulcanic care lipseste in

Muntii Poiana Ruscă. Altitudinile sunt mai mari in Carpatii Moldo-Transilvani
(2100 m Vf. Pietrosu din M-tii Călimani) decât în Muntii Poiana Ruscă (1374 m
Vf. Pades), Asemănări: Cele două unităti de relief s-au format in orogeneza
alpina prin cutarea scoartei terestre.

 Trei deosebiri între Grupa Centrală a Carpaților Orientali şi Carpatii

Meridionali la vest de Olt

Grupa Centrală a Carpaților Orientali se caracterizează prin fragmentare

accentuată iar Carpatii Meridionali prin masivitate; Grupa Centrala a Carpatilor
Orientali este alcătuita din roci vulcanice, sisturi cristaline si flis, dispuse pe
siruri paralele, orientate NV-SE, iar Carpatii Meridionali la vest de Olt sunt
alcătuiti din sisturi cristaline cu calcare pe margini; in Grupa Centrala a
Carpatilor Orientali este reprezentativ relieful vulcanic iar in Carpatii
Meridionali la vest de Olt reprezentativ este relieful glaciar; altitudinea maximă
din Grupa Centrală a Carpatilor Orientali este de 2100 m în Vf. Pietrosul din
Masivul Calimani, iar in Carpatii Meridionali la vest de Olt altitudinea maxima
este de 2544 m în Vf. Moldoveanu din Masivul Fagaras.

 2 deosebiri și o asemănare între relieful Delta Dunării și Câmpia Română

1.
Deosebiri: Altitudini: 12,4 m în Delta Dunării și peste 100m în Câmpia Română
Tip de relief: apar grindurile în Delta Dunării, iar în Câmpia Română relieful
este neted
Asemănări: Mod de formare: Ambele unități s-au format prin depunere (de
aluviuni, sedimentare).
2.
Deosebiri: în Delta Dunării există grinduri, iar in C. Olteniei lipsesc; C. Olteniei
este formată din terasele Dunării si ale Jiului, iar Delta Dunării este o câmpie in
formare. Asemănări: In ambele unitati de relief se întâlnesc dune de nisip.