Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Intr-o zi, cand Hilda isi terminase treburile si torcea langa fantana, isi intepa
degetul si manji fusul cu sange. Vru sa-l spele, dar fusul ii scapa din maini si
cazu in fantana. Fata planse mult si, cand ii povesti mamei sale ce i se
intamplase, aceasta dadu din umeri cu dispret, spunandu-i sa gaseasca o
cale de a scoate fusul din fantana. Hilda incerca sa-i faca pe plac si cand se
apleca pe marginea fantanii, aluneca si cazu in apa, apoi lesina.
Cand deschise ochii, se afla intr-un loc minunat. Vazu nu departe o casuta de
tara si se indrepta catre ea. Cum nimeni nu raspunse, deschise usa si vazu ca
intr-un cuptor se coceau multe painici, care tipau:
Hilda scapa painile de paricolul de a fi arse si isi continua drumul, pana ajunse
la un mar plin de fructe si incovoiat din cauza greutatii, care striga:
Asa facu Hilda, si marul isi ridica crengile catre cer. Fata continua sa mearga
si ajunse la o casuta a carei stapana statea in usa. Era o batrana care avea
niste dinti atat de mari, incat ii ieseau printre buze. Speriata, vru sa fuga, dar
batrana ii spuse cu o voce blanda si suava:
Se trezi in acel loc minunat si vazu casuta unde se coceau painicile. Dar
acestea o rugara sa le scoata din cuptor, ea spuse ca sunt prea multe si ca
vatraiul e prea greu, asa ca isi continua drumul. Intalni apoi marul plin de
fructe, care o ruga sa-l scuture, dar Alda vazu ca aceasta treaba era foarte
grea pentru ea si isi continua drumul fara sa-l ajute.
Si, intr-adevar, din acea zi, Alda fu buna, atenta si muncitoare, ca si sora ei
mai mica si ca orice fata cuminte.
* * * * *