Sunteți pe pagina 1din 4

Supraexploatarea resurselor oceanice

Văzută din spaţiu, planeta Pământ pare acoperită cu o mantie albastră. Este o planetă pe
care continentele sunt micşorate de către oceanele care le înconjoară şi de imensitatea
tărâmului marin.

Știm că activitatea umană poate avea un impact major asupra factorilor


vitali ce ne guvernează planeta. Am schimbat într-un mod radical clima
globală şi abia începem să înţelegem consecinţele acestui fapt. Deşi
gravitatea consecinţelor nu este încă foarte vizibilă, impactul asupra
oceanelor este la fel de serios. Un ocean „sănătos” are ecosisteme
diverse şi habitate robuste. Starea actuală a oceanelor noastre departe
de cea optimă. Umanitatea exercită, atât în mod direct, cât şi indirect, o
presiune imensă asupra ecosistemelor oceanice în întreaga lume. În
consecinţă, acestea se prăbuşesc încetul cu încetul, pe măsură ce
specile marine sunt ameninţate cu dispariţia, iar habitatele oceanice
sunt distruse. Degradate şi private de diversitatea lor, ecosistemele îşi
pierd din ce în ce mai mult din vitalitate.

Trebuie să ne apărăm oceanele, deoarece fără ele, viaţa pe Pământ nu


poate exista.

Pescuitul industrial

Vase uriaşe, folosind tehnologie de ultimă oră, pot să identifice bancuri


de peşti repede şi cu precizie. Aceste flote industriale de pescuit au
depăşit limitele ecologice ale oceanului. Pe măsură ce peştii mari dispar,
sunt urmăriţi peştii următori ca dimensiune şi tot aşa. (Dr. Daniel Pauly,
expert canadian în reglementări de pescuit, ne avertizează că dacă
pescuitul industrial continuă, copiii noştri vor ajunge să mănânce
meduze.)

Mai simplu spus, din ce în ce mai mulţi oameni cresc cererea pentru din
ce în ce mai puţin peşte, agravând criza oceanică deja existentă.

Pescuitul accidental

Practicile moderne ale pescuitului sunt incredibil de ineficiente. În


fiecare an, plasele de pescuit omoară 300.000 de balene, delfini şi
ţestoase de mare. Multe specii sunt ameninţate din cauza plaselor de
pescuit, în care animalele rămân blocate, nu mai pot ieşi la suprafaţă şi
mor înecate.

Pescuitul cu traulul, de exemplu, distruge păduri întregi de coral şi alte


ecosisteme delicate. În unele zone este echivalentul aratului unui teren
de câteva ori pe an.

Acvacultură nesustenabilă

Acvacultura (crescătoriile de peşti şi fructe de mare) este considerată


viitorul industriei hranei marine, dar nu este o soluţie pentru reducerea
pescuitului excesiv. Multe practici moderne ale acvaculturii intensifică
creşterea nesustenabilă de specii foarte valoroase pentru pieţele de
export. Expansiunea rapidă a acvaculturii intensive a rezultat în
degradarea mediului pe scară largă, strămutarea comunităţilor agricole
şi dispariţia pescuitului de coastă. Industria acvaculturii de creveţi este
poate cea mai distructivă, nesustenabilă şi neechitabilă industrie de
pescuit din toată lumea. Dispariţia mangrovelor, distrugerea zonelor de
pescuit, crime şi defrişări au fost raportate în arii răspândite. Industria
creşterii de somon demonstrează de asemenea că nu este o soluţie
viabilă - sunt necesare aproximativ 4 kg de peşte sălbatic pentru a
produce 1 kg de somon în crescătorie.
Încălzirea globală

Oceanul şi vieţuitoarele sale sunt afectate ireversibil de impactele


încălzirii globale şi schimbării climatice. Oamenii de ştiinţă susţin că
încălzirea globală, prin încălzirea temperaturii apei, va duce la creşterea
nivelului mării iar curenţii oceanici îşi vor schimba cursul. Efectele deja
încep să se facă simţite. Specii de mamifere marine şi peşti sunt în
pericol din cauza creşterii temperaturii - ele pur şi simplu nu pot
supravieţui în mediul schimbat. De exemplu, temperatura crescută din
apă este considerată responsabilă pentru arii extinse de recif unde
coralii se albesc şi mor.

Poluarea

Un alt impact semnificativ pe care îl are activitatea umană asupra


mediului marin îl are poluarea. Cel mai vizibil şi familiar efect este
poluarea cu petrol cauzată de accidente ale vaselor petroliere. Totuşi, în
pofida magnitudinii şi vizibilităţii unor asemenea impacte, totalul
cantităţilor de poluanţi ce ajung în mare de la deversări de petrol par
nesemnificative pe lângă cantităţile de poluanţi deversaţi din alte surse.

Protejarea oceanelor

Trebuie să schimbăm radical modul în care exploatăm şi gestionăm


resursele oceanelor. Aceasta înseamnă că trebuie să ne asigurăm că
activităţile umane sunt sustenabile; altfel spus, că putem asigura
necesarul actual de resurse dar şi generaţiile viitoare vor putea face la
fel, fără a distruge mediul înconjurător.

S-ar putea să vă placă și