Ministerul Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii al Republicii Moldova

 MARIA BURUIAN+ SILVIA COTELEA AURELIA ERMICIOI

CONSTANTIN DRAGOMIR ION HAD~RC+

Edi\ie rev=zut=

{tiin\a
Prut Interna\ional
2019
 Legenda manualului

— TIC-TAC — mascota Abecedarului

. — propozi\ia enun\iativ[
? — propozi\ia interogativ[
! — propozi\ia exclamativ[

— cuv`ntul
. — propozi\ia din dou[ cuvinte
. — propozi\ia din trei cuvinte

— silaba

— cuv`ntul din dou[ silabe

— cuv`ntul din trei silabe

— sunetul — vocala — consoana

— caseta pentru marcarea solu\iilor
— semnul pentru marcarea solu\iilor
 Clasa Înt~i
de Ion Had`rc[
Precum albinele-n pomet
Din floare-n floare sorb nectarul,
Noi ]nv[\[m din Alfabet
S[ ne iubim Abecedarul.

Cu ghiozdan =i Abecedar
Ia privi\i, eu sunt =colar!
 Prima zi de +coal{

+coala
Primar[
nr. 83
Clopo\elul vesel sun[,
La careu pe to\i ne-adun[! S[rut m` na,
Bine a\i venit, doamn[
dragi elevi! ] nv[\[toare!

Iar eu sunt
Nicu.

M[ numesc
Drago=.

4
 SUnt +colar .

Mi-e tare drag[ Frumoas[-i

banca mea! clasa noastr[!

Ce bine e
la =coal[!

Ia un m[r,
Mul\umesc, Sorin!
D[nu\!

5
 .
Familia mea

Eu sunt
papagalul
Ara!
Juc[m =ah,
Da!
Doru?

6
 E ziua mea .

Succese mari Mult[

la ]nv[\[tur[! s[n[tate!

}\i ofer ]n
dar o carte
cu pove=ti.

Mul\umesc!

La mul\i
ani, Ene!

7
 . Iedul cu trei capre
? de Octav Pancu-Ia=i
!

Poftim,
dr[gu\ule!

M[tu=[-capr[,
osp[teaz[-m[!

O... ce r[u ]mi pare

de necugetata lui
purtare!

8
Am o mare
rug[minte,
suratelor...
Te ascult[m,
vecin[ drag[.

9
 Micii gr{dinari

Mul\umesc,
Tic-Tac!

Spor la munc[!

10
}n livad{

Ce mere
frumoase!

Noi ]\i mul\umim, livad[,

Pentru minunata road[!

11
 La +coala animalelor

Prezent!

Ciripic[!

12
 La stadion

Ura-a-a!!!

Go-o-o-l !!!

13
 S{n{tatea mea

14
S{n{tatea P{m~ntului

15
 Povestea p~inii

16
 Ce lung
e drumul
p`inii !

17
 Minunile tehnicii

Alo!

18
 .

19
 O zi de odihn{
PREMIER+

„CAPRA
CU 
TREI IEZ
I“
de Ion
Creang=

12.0
0

Unde
mergem
ast[zi?

20
 Evaluare
1.

. ! ?

2.

3.

4.
}\i place Desigur!
la =coal[, +coala e locul
M[d[lina? unde ]mi aflu
norocul.

21
 a

a-a-a

a a a

a a
a a
22
 A

nelul
u

Al

A A A

A A
a
23
 m +i eu v[
iubesc!
Te iubim,
mam[!

Felicit[ri!

ma
am
ma-ma
mama

ma ma ma

ma ma
ma ma
24
 M
a

M a

Ma Ma Ma

Ma a
.

Ma a
.
25
 n

na
an
na-na
nana

an a na na

an an
na na
26
 N

an
am
N A-na
Ana

Na A na Na na

Na a
.

An a
.
27
 i

ai
mai
nai
i-ni-ma
inima
Ni-na
Nina

i in mi

1. Am . Nina ia .

2.

28
 I

Bravo,
Tic-Tac!

Am prins
un pe=te! I-na
Ni-na
Ia-na
Ma-ia

Ian I na Mi

Ina ia ,    ,  .

Maia ia , ,  .

29
 r
do, re, mi...

rar
ram
ra-ma
ar-ma
Ma-ri-a
Ma-ri-an

ar ma ra nar

1. — Maria, mai ai  ?
— Mai am, Marian.

2. a na iar mar
ra ra Ma na
na rin a rin
30
 R

Ri-ma
Am un plai ca
un col\ de rai! Ma-rin
ma-ri-nar
ma-ri-nari

Ra Ra Ri

1. — Marin, ai  ?

— Am   , Rima.

2. i n a
R

R a n i
31
 e

e-ra
a-re
E greu
ra-re s[ faci
o cas[!
mi-ra-re
ma-re
me-re

e re ni e

1.

2. Nae e mere.
Mama are mare.
Inima mamei e miner.
32
 E

Eminescu
este cel mai
drag poet!

E-ne
E-ma
ne-nea
neam

E na E na E mi a

ra ar
1. e rai ra me
ram ma

2. Nana Ana e mama Emei. Ea e .

33
 u
R[m`i
cu bine,
Tic-Tac!

u-na
u-nu
a-ur
A-u-ra
u-ni-re
re-nu-me
C[l[torie frumoas[,
1
dragi copii!

2 3 — Nene, marea e mare?

2
— E mare-mare, Aura!

3 4
un mu
1.
an um
2. ramura — mura uimire — . . .
amare — . . . numai — . . .
Aura — . . . numere — . . .
34
 U

mi-nu-ne
mi-nuni
ru-me-ne
ru-meni
A-u-ra
Ma-rin

— Ura! Merii au mere rumene, Aura.

— Mare minune! Ia un , Marin!

1. mare. Aurei Inima e

1

2. re , nu , na , ra , me , u , mu , ur

u ra re , , , ...
35
 c

ac
rac
ca-nar
crin
An-ca
Ni-cu
— Anca, am un canar auriu.
e — Iar eu, Nicu, am un crin ca neaua.
c
a i
r
carie
ca cra
1.
M a
c r car car
u
. . .
2. iar — rai acru — . . .
car — . . . iac — . . .

3. Marcu un Nenea are amic.

1

36
 C

MD C  PI  369
mic
a-mic
S[ te ajut, me-ca-nic
nene? ma-ri-nar
Car-men
An-ca
Ian-cu
— Carmen, nenea Iancu e marinar?
— Nu, Anca, nenea e mecanic.
n
r
c

1.
3 2 1 2 4 1 3

c c c
m

2. C e i

C a u

3. Marama e a crainic.
Nenea Marcu e amic.
Carmen are un Crinei.
37
 Evaluare
1. a m

c r

2.
An Ra

an ra

3.
ca men car cui

cu reu cu re

ru rea me ne

4. ca are neaua. un Miruna crin

1

nu Aurei mare. Camera e

1

38
5.
Nicu,
ai un amic?

Am.
E marinar.

6. Alc[tuie=te oral un text.

1 3

4 6

39
 l
Ia nuca
mea!

ram
ra-mul
nuc
nu-cul
lemn
lem-nul

2
Nucul
1 3 Alina are un nuc mare.
— Nucule, ai alune?
1 — Nu, Alina, ia nuca mea!

2 3
1. Raluca Arinul
Elena are un nuc. Alunul are alune.
Alina Nucul
2.

40
 L
Lanul e neam
cu luna?

lan
la-nul
a-ur
a-u-rul
La-u-ra
Li-li-a-na
c

Lanul auriu m
Luna lumina lanul.
— Mami, lanul e ca aurul! E neam cu luna?
— Nu, Laura. Lanul e aurul anului.
l l

1. 2.
e a Laurei.
lumina lanul.

e al Laurei. Laura
Luna e aurul anului.
Lanul
41
 o
E nou?

ou
nou
ca-mi-on
ca-mi-o-nul
Ni-co-la-e
Ni-co-li-na

Camionul
Corneliu e cu Nicolina la nenea Nicolae.
— Nene, camionul e nou?
— Nu, Corneliu, are un an.
— E ca nou, nene Nicolae!

Nicolae are un camion nou .

are .

nou .
42
 O
A cui e
moara?

oa-ie
oa-re
moa-ra
mo-rar
O-nu
Oa-na

re la
Moara na moa
Oana e cu Ion la lac. mi oa
— Oare a cui e moara, Ion? ma
— E a lui nenea Onu. El e morar. loa
ra cu
coa i
lac. Ion.
1. Oana e cu Ion la Moara e a lui
mare. Onu.

2. mare. lui e Moara Onu

1

omului. Munca comoara e

1
43
[{

lu-n[
luni
Cum e
cu-nu-n[ cununa?
cu-nuni
la-cri-m[
l[-cri-ma

Cununa
Era a noua lun[ a anului. Un nor mic l[crima.
mare urca la el.
c[ — No-ru-le-e-e-e! Nu am . Nu mai l[crima!
— Ia o cunun[!

lu[ cununa.

o inim[ mare.
1. Luna e ca
un corn auriu.

2. i u u
m e [ mierl[ c [ ........ n [ ........
r l n m r m
44
 ce
Ce
ce-rul
re-ce
cer-cei
cer-ce-ii
Mir-cea
Mar-ce-la

Cerceii cerului
Mircea e cu Marcela la mare. Marea e rece.
— Mircea, cerul are cercei!
— Ce cercei, Marcela?
— Cercei mari, nu ca ai mei! Cercelul ca cerc
un corn e Luna. Cercelul ca un cerc e .

......
1.

elice ace rinocer ceainic

2. erau aceia Cerceii mari.
1

rece. Marea aceea e

45
 t

ta-t[
an-tre-nor La munte e
minunat!
mun-te
mon-tan
O-ti-li-a
C[-t[-lin

La munte
o c a r c Nenea C[t[lin e antrenor. Cea mai mare comoar[
m u n t e a lui e Otilia.
[ r i e r Acum ea e cu tat[l ei la munte. Acolo aerul e rece.
t a e i c — Otilia, urc[m muntele!
r t r e n — Ce curat e aerul montan, tat[!

actor.
1. Nenea C[t[lin este antrenor.
croitor.

2. — Aneta, Otilia e la antrenament

.  ! ?
— Nu, Mitic[, ea e la munte  

46
 T
Tomic[,
urc[m!

Ti-tu
To-mi-c[
Tri-c[
Tra-ian
c[-l[-to-ri-e
c[-l[-to-rii

c t
Trenul r
e [
Acele arat[ ora nou[. Mecanicul trenului . . .
e atent. Urc[ ultimii c[l[tori. Unul e Tric[, altul
e Mitic[. Al treilea e cotoiul Tomic[. mt u
— U-u-u! Tu-tu-u-u! [ r [
C[l[toria cu trenul e minunat[! . . .

1.
tre n uc[l[to r o a ta t ai na tu r[ to ru t [ u n
tunel
2.
un c[l[tori. Iat[ tren cu

1
47
 Evaluare
1.
3 1 5 2 4 3 1 2 4

a e

2.

3. rinocer motan maiou

cercel munte tricou

4. Norii aurii alunecau lin .

alunecau .

norii .

cere .
5.
coace !

are ?
48
6.

Ce carte ai,
Nicolae?
Am cartea
„Animale
marine“.

7. Alc[tuie=te oral un text.

49
ci
Ci
Cine e
aceea?
ci-ne
cio-cul
mici
cinci
A-ri-ci-c[
cio-c[-ni-toa-re

Aricii
Aricic[ are cinci arici. Ei au ace mici.
cio — Cioc! Cioc! Cioc!
— Cine e aceea, mam[?
— O cioc[nitoare.
— Ce mare e ciocul ei!
cio Aricii cercetau atent cioc[nitoarea.

mic.
1. Cioc[nitoarea are ciocul tare.
mare.

2.

mac ............ melc ........

50
 \|

lec-\i-e
a-ten-\i-e
Ce not[
merit[ Le-nu-\a
Lenu\a?
Mi-tru\
|a-ul
Cer-n[-u\i

O not[ mare ar \a c[ ra \ar

\el
Lenu\a recita „Miori\a“. Mitru\ urm[rea cul
cu aten\ie. Uneori o corecta. ni
ni
— Am emo\ii, Mitru\. mai
Mar\i, la lec\ie, Lenu\a a luat nota cea mai mu
mare. Ea \ine mult la literatura neamului. o

emo\ii.
1. Lenu\a are
team[.

2. — Ionu\, ai neamuri la |aul

.  ! ?
— Nu. Am neamuri la Cern[u\i

51
]}

]n-cear-c[
]n-cer-ca-re
]n-tre-ce }ntrecerea
]n-tre-ce-re Literele erau la o ]ntrecere. Litera „A“ ]ncerc[
a citi o carte:
— A-a-a.
1 3
Nimic nu l[murea!
— }-]-], continu[ litera „}“.
2 Iar ]ncurc[tur[.
— O-o-o, iute ]ncerc[ „O“.
1 2
— Acum e clar! murmur[ litera „A“. Numai cu
4 toate literele unite e lumin[ ]n minte.
3

1. ]nlocuit ne]ncuiat
]ncuiat ne]ncercuit
]ncercuit ne]nlocuit

2. literelor toi. e }ntrecerea ]n

52
 `~
c`n-tec
c`n-t[
ro-m`n
Ro-m`-ni-a

cla

o ri
L[utarii
Tat[l lui Mircea e un l[utar cu renume.
A concertat cu „L[utarii“ ]n multe \[ri. Anul
trecut a c`ntat ]n Ucraina, Letonia, Italia.
c`ine
m`ine
Acum e ]n Rom`nia. Are mul\i amici
m`ini
rom`ni. Traian c`nt[ la nai, Luca la ocarin[,
iar Nicu la clarinet.
Ce c`ntece minunate au l[utarii! Ele ]nal\ [ a t`r]
a ur]
inimile oamenilor.

e a lui Ion. e al lui Traian.

1. e a Otiliei. e al Luciei.

2. cioc`rliei ]nc`nt[. ne Trilurile

1

3. t n[r, c nt[, m n[, ne ntrecut, nt i

53
 s

ca-s[
ca-se
sat
sa-te
cru-ce
r[s-cru-ce

La r[scruce
soa e
La r[scrucea satului se ]nal\[ o troi\[. Tanti
ste nii Maria ]i l[murea Cristinei:
scri re — Iisus, Cristinico, e mereu ]n inimile noastre.
Cu El satul nu este s[rac. Casele sunt mai
s[ le luminoase. } n toate se simte lucrarea lui Iisus.

s[race.
1. Cu Iisus casele sunt mai ]ntunecoase.
luminoase.
2. r[scruce cruce stea comun[
troi\[ ]ntret[iere sat astru
54
 S

So-rin
Ste-lu-\a
St`rc,
st`rc, So-ro-ca
cocost`rc!
Nis-tru
soa-re
scut

a
Cetatea Sorocii ste
Soarele se uita somnoros ]n Nistru. Cetatea
[
Sorocii era la locul ei. Sorin urm[rea ]nserarea
e l u\
cu sora sa, Stelu\a. st
— Uite, Sorine! Un cocost`rc!
— E ca un scut al cet[\ii, surioar[!
Soarele m[re\ s-a culcat. Nistrul susura lin.
]nstelat

R[ut.
1. Soarele se uita somnoros ]n
Nistru.

2. ” tare ca ” ]nalt ca
” iute ca ” muncitor ca
55
=+ S[ cre=ti
mare,
+oricic[!

=a-se
=o-ri-cei
ca=
ca-=ul
=ti-e +oricic[ cel iste\
=u-ie-r[
+oricioaica a =uierat scurt. Cei =ase =oricei
s-au uitat =oca\i la ea.
= o a r e c e
o s c o c o = — Care e inamicul num[rul unu al neamului
i m a = i n a =oricesc?
m o = i r a s — Motanul, =u=otir[ =oriceii.
u = a e e c e — Lenea, rosti +oricic[.
m o r i = c [ — C`te =tie micu\ul meu! Ca=ul acesta e al
n r t m e s n t[u, +oricic[!

1. +oricic[ era iste\. a =uierat scurt.

lene=.

2.

56
 Cr[ciunul
}n cer r[sare steaua,
A=terne Cel de Sus
L[icere moi ca neaua
La ieslea lui Iisus.

+i Mo= Cr[ciun r[sare

}n seara cu mister.
Se mir[ mic =i mare
+i c`nt[: „Lerui-Ler...“
Steaua sus r[sare
Ca o tain[ mare...
1. Ieri era un cer cu nori .

}i cer lui Mo= Cr[ciun o =i un .

2.

....... sanie .......

57
 d
Aoleu!

din-te
den-tist
co-dru
co-dri
dul-ciuri
cru-di-t[\i
La dentist
tac[ Martinel are din\ii caria\i. Luni mama l-a
tat[ dac[ iat[ adus la clinica din codru. Ursule\ul tremura
dat[ iad[ la u=a dentistului.
taci d/t lat[ Mo= Martin ]i trat[ din\ii =i ]l ]ndrum[:
daci lad[ — S[ nu m[n`nci multe dulciuri, Mar­tinel!
toamn[
— Am ]n\eles, domnule doctor.
doamn[
— +i nu uita s[ consumi c`t mai multe
crudi ­t[\i!
1 3 2 4
1. Unde are loc ac\iunea? 2. Ur le su \ul
]n codru ]n lunc[
te es
C`nd are loc ac\iunea? la
duminic[ luni tist den .
58
 D

doi-n[
dul-ce
du-mi-nici
du-ioa-se
Doi-ni-\a
Do-ru-\u

1. Da- Do- Di- Doi- D[-

-nu\ -ru -nu -na -rin -ru\

Doru\u
2. Cine admira natura? Daniela
Doini\a
59
 h

har-nic
ho-t[-r`t
Mi-hu
Mi-hai

1 3 4
Mih[i\[
C`nd era mic, lumea ]l numea: Mihu, Mih[ie=,
2 Mih[la= sau Mih[i\[.
— Mihu e leit tata! sur`dea sora.
1 2 4 — Mih[i\[ e mic, dar harnic! ]l l[uda mama.
— Mih[la= al meu o s[ ias[ om mare! rostea
3
hot[r`t tata.
}ncetul cu ]ncetul, Mihu a crescut mare,
4
1 2
har­nic =i cu­minte. Acum to\i ]l numesc Mihai.
Doar mama ]l mai alint[ Mih[i\[.
3

Mihu locuie=te ]n ora=ul Orhei .

Orhei .

]n .
60
 H

Ie=i, soare, Ho-ri-a

ie=i! Ha-ri-ton
ho-t[-r]
]n-h[-\a
ha-mac
ho-\o-man

Norul ho\oman
ho
Era o duminic[ ]nsorit[. Horia se d[dea hu\a ]n
hamac. Hariton citea o carte.
Deodat[, cerul s-a ]ntunecat. Un nor ho\oman
a ]nh[\at soarele =i l-a ascuns.
S[ c`nt[m
Horia =i Hariton au hot[r`t s[ c`nte: ]mpreun[,
„Ie=i, soare, ie=i, Luci, soare, luci, copii!
C[ ]\i dau cire=i, C[ ]\i dau =i nuci“.
Norul d[du drumul soarelui =i o lu[ la s[n[toasa.

1. harnici. din Oamenii Hore=ti sunt

2. hamac — mac halat — . . .

hotel — . . . hotare — . . .
haiduc — . . . hain — . . .
61
 p

p`r-ti-e
pri-e-ten
poar-t[
lo-pa-t[
Lu-pu
Ci-pri-an Un prieten credincios
Cerul cernea din ]n[l\imi mii de stelu\e.
Tata croia o p`rtie spre poart[.
prietenos

Ciprian lu[ iute o lop[\ic[. }ncepu =i el s[

ten

teni

arunce neaua ]n p[r\i.

e

prie
r i

— Intr[ ]n cas[, puiule! Ai s[ r[ce=ti!

p

— Nu pot, t[ticule. Aceast[ p`rtie e pentru

Lupu. El e un prieten credincios.
C`inele d[dea din coad[ mul\umit.

1. Unde are loc ac\iunea?

]n cas[ ]n curte ]n strad[
C`nd are loc ac\iunea?
toamna iarna
2. prieteni are Cine s[rac. e nu

62
 P
P[-ca-l[
P[-c[-li-na
P[-c[-li-\a
P[-c[-lici
p[-c[-leni
P[-c[-le=ti

Neamul lui P[cal[

+ti\i cine era P[cal[? Era micul P[c[lici.
Un amic de-al lui T`ndal[. Iste\ii lor cons[teni P T
+ti\i c[ =i so\ia sa Erau numi\i p[c[leni. ` [
P[c[lina se numea? C[ci ace=ti oameni „one=ti“
Iar scumpa lor copili\[ S-au n[scut ]n P[c[le=ti. c n
Era mica P[c[li\a, P[cal[, c`t a tr[it, d a
+i n[stru=nicul lor pici Mult[ lume-a p[c[lit! l a
l [
1. amic pu=ti 3. amic prost [
pici rud[ mic[ moarte
onest prieten na=tere du=man
neam cinstit iste\ mare
2. este P[c[le=ti Satul pitoresc.
1
63
 b

o-bi-cei
str[-bun
um-bl[
]m-part Primi\i
colind[torii?
Sa-bi-na

Colind[torii
Neaua s-a l[sat peste sat.
parc[
barc[ — Au sosit colind[torii! se bucur[ Sabina.
par pun — S[-i ascult[m, spune tata.
bar p/b bun „Noi umbl[m din cas[-n cas[ Noi umbl[m =i colind[m,
par[ La acei care ne las[, Pe Iisus ]l l[ud[m.“
bar[ — Sunte\i de laud[, b[ie\i! S[ p[stra\i obi­
ce­
iul
str[bun! Trece\i =i la anul pe la noi!

1.

s`mbure umbrel[ combin[ timbru

ur[torii.
2. Sabina ascult[ cu bucurie colind[torii.
64
c`nt[re\ii.
 B
S[ cre=ti
mare,
Bucurel!

bu-ni-ca
bu-ni-cul
bom-boa-n[
bu-cu-ri-e
Bu-cur
Bu-cu-rel
Bucurel
C`nd ]l ceart[ bunicul, Bucur se duce la bunica. ta re
O ia cu bini=orul: lul
— Bunicu\o, m[ doare un dinte. De bom­boane na
be
trece mai repede...
Bunica ]l s[rut[ =i ]i propune: ca sa da
— Hai mai bine s[ ]mpodobim Pomul de cul
Cr[ciun, Bucurel! ma
Peste pu\in timp, un mo= cu plete albe b[tu le
la u=[. la
Continu[ oral ba bar
povestirea.

1.
....... ....... bombonic[
2 1
2. bu Bar bra ]m c[ \a ni bl[ .
3. Bucur[-te cum s-a bucurat Bucuroaia de
bucuria lui Bucurel de la Bucure=ti.
65
 v S[ndel, vrei
alune?

v`-nat
v`-n[-tor
ve-ve-ri-\[
ve-se-l[
po-va-r[
dum-bra-v[ Micul v`n[tor
A O veveri\[ vesel[ s[rea iute din ram ]n
ram. Avea bl[ni\a de culoarea morcovului.
Deodat[, un vreasc trosni sub o povar[.
v Era S[ndel, un v`n[tor de o palm[.
e l a n — Hei, veveri\o! se r[sti el. Sunt un
v`n[­tor iscusit. Am o „pu=c[ de luat vederi“.
i — Las[ v`natul, S[ndel. Dumbrava e
ocrotit[ de stat. Te invit s[ ron\[im alune
]mpreun[!
B

.
1. Bl[ni\a veveri\ei era ca
.

2. Mica veveri\[ este vesel[ =i sprinten[.

Mama lui Sandu a cump[rat vesel[ nou[.
66
 V

Vi-e-na
Eminescu la Viena E-mi-nes-cu
Mihai Eminescu este poetul nostru na\ional.
El s-a n[scut la Boto=ani, dar a copil[rit la
Ipote=ti.
}n tinere\e a ]nv[\at la Viena. Acolo s-a
] mprietenit cu scriitorul Ioan Slavici =i cu
Ioan Slavici
poeta Veronica Micle. }n timpul liber, ei plecau
la teatru, la bibliotec[, la plimbare.
Deseori, prietenii ]l ]ndemnau s[ recite
ver suri. Eminescu rostea cu duio=ie: „Unde
e=ti, copil[rie?...“
Veronica Micle

Veronica Micle.
1. La Viena, poetul cunoscu pe Ioan Slavici.
Ion Creang[.

2. Unde a studiat Mihai Eminescu ]n tinere\e?

la Ipote=ti; la Boto=ani; la Viena.
67
 Evaluare
1. Cite=te textul.
La s[niu=
La s[niu= e veselie mare. S[niu\ele pornesc la vale.
— Cine e primul? ]ntreab[ Paula.
— Dorin, ]i r[spunde prietena.
— Este de ne]ntrecut! spune Vl[du\.
Copiii sunt bucuro=i.

2. ultimul mare veselie vale

triste\e deal primul mic

3. 2 3 1 2 2 3 2 3

1 2 2 3
1 3 1 1

3 2 1 3 1 3 2 4

patinoar. lui Dorin.

4. Copiii sunt la Prima este sania
s[niu=. Paulei.

5. de p[m`ntul. plapum[ acoper[ nea O

6. ! ? . — C`\i ani ai, br[du\ule

68
7.

La patinoar.
Unde pleci,
D[nu\?

8. Alc[tuie=te oral un text. 3

1
2

4
6
Ham! 5
Ham!

69
 g

Povestea g`=telor
Un g`nsac avea ni=te papuci ro=ii. Odat[, trec`nd peste
g`n-sac un pod, ]i sc[p[ ]n g`rl[.
g`=-te — Vai! Am r[mas descul\! se t`nguia s[rmanul g`nsac.
Tot neamul g`=telor s-a gr[bit s[ caute papucii, dar
g`-g`-ia nu i-a g[sit.
g`-g`-ie +i acum, dac[ treci pe l`ng[ un c`rd de g`=te, ele
g`g`ie sup[rate.
gra-b[
gr[-bit

s ... ...
... t ...
r ... 1. stol oi 2. coco=i
ciread[ cocori gogo=i
cros
turm[ lupi c`t
g`t c/g
gros
c`rd albine coal[
hait[ vaci car[
goal[
gar[
roi g`=te
3. L`ng[ un gard, g`nsacul =i g`sca g`g`ie
]ng`ndura\i: „Ga–ga–ga! Ga–ga–ga!“
70
 G

Bravo,
Gruia!
Gru-ia
Gre-ta
Gri-go-ra=
glas
gla-suri

hot[r`
t
Gruia cel voinic ic
rn
Glasurile copiilor au amu\it. Spectacolul a ]nceput.
p ute
Greta =i Grigora= au uitat de toate. Ei urm[resc
buc
lupta dintre Gruia =i dragon. uro
s
Deodat[, voinicul a lovit cu putere =i a r[pus monstrul.
c
— Gata, e ]nvins! se bucur[ Grigora=.
o ini
— Gruia e mai puternic! spune Greta mul\umit[. v
Spectatorii aplaud[ st`nd ]n picioare. Cine e?

1. Momentele textului: 2. mul gra

ga
ba
Lupta cu dragonul
m[
Bucuria spectatorilor
\a i ra
1 }nceputul spectacolului
u ne
gu ur
71
ge
E=ti ca
un rege,
re-ge br[du\ule!
le-gen-d[
nin-ge
str`n-ge
mer-gea
pl`n-gea
Legenda bradului
Pl`ngea un br[du\ ]n inima codrului. Tocmai
mergea pe acolo Creatorul Lumii.
— Ce suspini, br[du\ule?
brad gutui — Doamne, p`n[ mai ieri cre=team =i eu printre
codru ... pomi. Dar ei r`deau de conurile mele. Mi se str` ngea
inima de durere. M-am retras ]n acest desi=.
alun ... — Nu mai pl`nge, br[du\ule! A=teapt[ s[ dea
alun[ con gerurile.
A sosit iarna. To\i copacii erau goi. Numai bradul
r[mase ]n haina sa verde ca o mantie de rege.

1.
Pl`ngea un br[du\ ]n inima codrului .
pl`ngea .

pl`ngea .
1 1 2 4 1 1 2 3 1 1 3
2.
3 4 2
72 2 4 3 2 3 5 2 4 3
 Ge
Cine e
Mo= Ger? Ge-ta
Geor-gel
ge-me
ge-ne
geam
gea-muri

Mo= Ger
E o iarn[ cumplit[. Copacii gem speria\i de
m`nia criv[­\  u­lui.
Georgel ]ntreab[: gerule\
— Mergem la s[niu=, Geta?
— S[ se mai potoleasc[ Mo= Ger.
— Cine este acest mo=?
— E un b[tr`n cu barb[ deas[, gene albe =i geros
ple­te ninse. Iarna, el coboar[ ca o s[geat[ din
mun­\ii c[run\ i. Aga\[ de stre=ini \ur­\uri de
sticl[. Pune poduri de cle=tar peste r`uri. Nu ger
e me=ter mai iscusit ca Mo= Ger!

1. iarn[ cumplit[ mun\i .............

barb[ ............. gene .............
plete ............. me=ter .............
2.
gem. copt a Geta cu cornuri
1
73
 f

foc
fla-c[-r[
ful-gu-ie=-te
sf[-tu-ie=-te
Uf =i Ciuf
Uf
Afar[ viscole=te. Uf =i Ciuf, doi pitici dr[g[la=i,
Ciuf ocrotesc focul din vatr[.
— Ce mai fulguie=te! face Uf.
foc — Mai r[scole=te focul, s[ nu adoarm[! ]l sf[­tuie=te
Ciuf.
oc — Uite ce sc`ntei mari! se mir[ Uf.
— S[ le rug[m s[ sperie viscolul!
oc Un roi de sc`ntei iese prin co=.
oc Viscolul s-a potolit. }n vatr[ focul mai arde.

1. }n vatr[, focul adoarme. 3. var

+tef[nel adoarme fericit. far
voi vile
foi v/f file
2. vine
fine
co=
74
 F
Porunce=te,
F[t-Frumos!

fri-c[
fia-re
su-fe-r[
]n-frun-t[
F[t-Frumos
Vifor-R[u

F[t‑Frumos 2 3

F[t-Frumos are puteri miraculoase. El st[­

p`ne=te focul. Potole=te fiarele =i ]i ferice=te pe 1

cei care sufer[. F[r[ fric[ iese ]n fa\a du=­manului.

Ca un fulger, ]nfrunt[ Viforul‑R[u. 4 3 5

C`nd obose=te, ]i sunt de folos prietenii: soarele

=i luna, apa vie, f`nt`na pove=tilor, calul ]naripat, 2

firul de iarb[, fluierul ferme­cat.

Faptele lui sunt frumoase. Frumos ]i este =i 2 3

sufletul.
1

1. F[t-Frumos. al e Fluierul lui

1

2. du=man moart[ iese ur`te

vie prieten bun intr[
iubire ur[ frumoase r[u
75
 j
C`\i ani are
stejarul?

de-jun
ste-jar
Bu-jor
Bu-jo-rel

Stejarul lui +tefan-Vod[

j ar Bujorel e la bunici, ]n satul Cob`lnea. Dup[ micul
ste
dejun, a plecat cu bunicul la vie.
stej[ }n apropierea satului, b[iatul vede un stejar secu­lar.
ri= — Bunicule, acesta e stejarul lui +tefan-Vod[?
stej

— Da, Bujorel. Cu vreo cinci sute de ani ]n ur­­m[,

oastea Moldovei s-a luptat aprig cu t[tarii. La um­bra
[rel

acestui stejar se odihneau o=tenii domnitorului.

1. stejar — stejari 2.
pr[=it
bujor — . . . pr[jit
=oc
b[iat — . . .
joc =/j =ale
jale
umbr[ — . . . =ur[
o=tean — . . . jur[

76
 J
Hai s[ ne
juc[m, copii!

Je-ni-c[
Ja-ne-ta
joa-c[
ju-c[-ri-e
bu-jori
o-braji

La joac[
joc
Jenic[ a ]mbr[cat cojocelul =i a ie=it la joac[.
Jujuc[ s-a luat din urma lui.
Copiii se jucau cu bulg[ri de nea. Obrajii lor
erau rumeni ca bujorii.
juc[rie
— Hai s[ facem un omule\! a propus Jenic[.
}n scurt[ vreme, omule\ul era gata.
— Vai! El tremur[ de frig! a strigat Janeta.
}i aduc imediat m[nu=i, c[ciul[ =i fular. juc[tor

1. ” u=or ca ” juc[u= ca
” rumen ca ” deas[ ca

2. c[\el un e Jujuc[ juc[u=.

1
77
gi
Virginia,
ia acest
colier!

re-gi-n[
pa-gi-n[
gin-ga-=[
ar-gin-tii
Vir-gi-ni-a
Regina Fulgilor
Visul Virginiei
Dup[ ce a ascultat povestea de sear[, Vir­ginia
a adormit. }n vis, dintre pagi­ni­le c[r\ii cu basme,
a ap[rut Re­gina Fulgilor. Ea era ginga=[. Avea
gene lungi. Purta straie argintii.
— Ai ni=te bijuterii at`t de frumoase! se
minu­n[ feti\a.
Regina i-a d[ruit Virginiei un colier sclipitor.
Apoi a disp[rut ]n negura nop\ii.
regin[

1. 2 3 2 3 2 3
2 2

1 1 1
1 3 1 3

2. gene lungi colier .........

straie ......... bijuterii .........
78
 Gi
Te ajut eu,
Gina!

Gi-cu
Gi-na
min-ge
mingi
pl`n-ge
pl`ngi
A

uru
Fapta lui Gicu

lse]
O feti\[ cu p[rul =aten pl`ngea pe malul unui

ncea
lac. S-a apropiat Gicu.
— Ce s-a ]nt`mplat, Gina? a ]ntre­bat el. De ce
pl`ngi? rc[]n
fociarp
— Am sc[pat mingea ]n ap[, i-a r[­ s­
puns ea
printre lacrimi.
— Nu pl`nge! Te ajut eu! a ]ncercat Gicu s[ o
riet

lini=teasc[. ull
en

}n c`teva clipe, b[iatul a scos mingea. a

ne

— }\i mul\umesc, Gicu. E=ti un prieten ade­v[rat.

voie.

1. a Ginei. 3. ar giun
este
a lui Gicu.
ma gii
co gint
2. P[rul Ginei este =aten.
P[rul din livad[ a ]nflorit. gin legi
79
 z

bar-z[
ber-ze
zi-se
spu-se Berzele
zgo-mo-tos Cezara ie=i ]n curte.
g[-l[-gi-os — Bunicule, au sosit berzele! zise ea bucu­roas[.
— Aceste p[s[ri, Cezara, sunt fidele lo­cu­lui unde
]=i fac cuibul.
Berzele p[=eau agale pe picioa­ rele lungi. Ele
cl[m­p[­neau zgomotos din cioc. A=a ]i salutau pe
Berzelor, de st[p`nii casei.
unde vine
prim[vara? Dup[ ce au ref[cut cuibul, berzele s-au ridicat
] n zbor. Ele pluteau lin pe cerul limpede.

1. Berzele plutesc lin pe cerul limpede.

Apa de izvor este limpede =i rece.

sare
bucurie ... zare
2. 3. sac
bucuros zgomotos sar
zar s/z
zac

4. Barza v[zu varza, vars[ vase

Varza nu v[zu barza. varz[ vaze
80
 Zmeul
Z
nostru e
grozav!

Za-ha-ri-a
Zam-fir
Z`-nel
zmeu
v[z-duh
n[z-dr[-van
zbur-dal-nic
Zmeul n[zdr[van
Zaharia a f[cut un zmeu din h`rtie colorat[.
I-a pus =i coad[ din panglici verzi. Ar[ta grozav.
Apoi i-a invitat pe Z`nel =i Zamfir ca s[ ] nal\e
zmeul ]mpreun[.
— Locul cel mai potrivit e ima=ul de l`ng[
sat, zise Z`nel.
— Ai dreptate, c[zu de acord Zamfir.
V`ntul zburdalnic smulse juc[ria din m`inile lui
Zaharia. Zmeul n[zdr[van plana u=or ]n v[z­duh.

1. R[zvan a cump[rat un zmeu colorat.

F[t-Frumos a r[pus un zmeu fioros.

2.

zmeu zmeie zmeu zmei

81
che

pe-re-che
or-ches-tr[
bu-chet
bu-che-\el
Orchestra din p[dure
E diminea\[. Lini=tea codrului a fost ]ntrerupt[
de un pi\igoi:
— Am o veste bun[! Azi, or­ches­tra din p[dure
ne pre­zint[ un con­cert. V[ chem pe mic =i mare la
p[durice

serbare!
r
ure

ura

Orchestra a fost ]nt`mpinat[ cu aplauze. Graurul

d

p[d

]i zicea din cim­poi. Mierla c`nta la vioar[ ]n pereche

p [

cu greiera=ul. Cioc`rlia interpreta o dulce melodie.

— +tiu cui s[ d[ruiesc buchetul de flori! a spus
ariciul.
Dar voi =ti\i, copii?

.
1. Mierla c`nta ]n pereche cu
.

2. Cioc`rlia interpreta o dulce melodie.

Costache ]i d[ Anei un m[r dulce.
82
 Che

che-ie
che-i-\[
che-mat
pe-re-che
Chei\a fermecat[
Era odat[ o fat[ de ]mp[rat frumoas[ f[r[ de
pereche. Ea a g[sit un sipe\el de aur. Ursitoarele au
spus c[ acel care ]l va descuia, o va lua de mireas[.
}ntr-o sear[, la poarta palatului a b[tut un str[in.
— Chei\a ce o am e fermecat[! a spus el. Cine
a g[sit cheia
— Chema\i str[inul imediat! a poruncit ] mp[ratul. de la inima
Voinicul a descuiat sipe\elul. }n el se afla un inel prin\esei?
cu pietre scumpe.
T`n[rul a pus inelul pe degetul prin\esei. Fata a
z`mbit fericit[.

1. Momentele textului: 2. cheie

Sosirea str[inului la palat
1 G[sirea sipe\elului
Bucuria prin\esei
Descoperirea inelului
83
chi

chip
Voi-chi-\a
vechi
chi-pe=i

Orheiul Vechi
C`ndva, Orheiul Vechi a fost o cetate de
ne] nvins. Domnitorul avea acolo o=teni chipe=i
=i voinici.
Odat[ au n[v[lit du=manii. Conduc[torul ce­
t[\ ii le vorbi o=tenilor:
— Voinicii mei, aici vom sta ca =oimii! Nici
moar­tea nu ne va clinti din loc!
Voichi\a, fata conduc[torului, era frumoas[
la chip =i la suflet. Ziua ea lupta ]n r`nd cu to\i
voinicii. Noap­tea se strecura ]n bise­ricu\[. Se
ruga pentru via\a o=tenilor =i victo­ria neamului.

1. Momentele textului:
N[v[lirea du=manilor
Ruga pentru victoria neamului
1 Cetatea de ne]nvins
84
 Chi
Mor de
foame!

Chi-ri-ac
chi-ta-r[
chi-\[-ie
Chi\-Chi\

P[\ania lui Chi\-Chi\

E noapte. Chiriac doarme lini=tit.
Chi\-Chi\ intr[ ]n camer[. Chi\[ie de foame. Ce s[ m[n`nce?
C`t ai clipi din ochi, se ca\[r[ pe mas[. L`ng[ chitara lui Chiriac
vede un creion. Chi\‑Chi\ se repede la el. Creionul ]i zice cu glas
prietenos:
— +oricelule, =tiu c[ vrei s[ m[ m[­n`nci. Te rog doar s[ mai
a=tep\i o clip[. Vreau s[ vezi =i tu ultimul meu desen.
— Bine! Dar deseneaz[ mai repede! Sunt tare fl[m`nd!
” Continu[ povestirea oral.

1. „c`t ai clipi din ochi“ foarte repede

2. lini=tit — agitat ultimul — ...

prietenos — ... repede — ...

3. chitarechinelantichitatenorecrea\iechipa
85
ghe

ba-ghe-t[
ba-ghe-te
ve-ghe
ve-ghea-z[
An-ghel
An-ghe-li-na
O zi de odihn[
Soarele str[lucitor ve­gheaz[ ca ziua s[ fie fru-
moas[.
Sub bagheta nev[zut[ a unui dirijor iscusit, c`nt[
p[s[rile.
Gelu, Anghel =i Eugen se joac[ ]n curte.
gher-ghef Obosit de at`ta zbenguial[, Mot[nache s-a culcat.
+i bunica, =i ghe­mul ei, =i gher­ghe­ful An­gheli­ nei —
toate se odih­­nesc duminica.

ghe-me
1. pisic[ privighetoare soare ghem
mamifer ... raze ...

2. soare frumoas[
baghet[ str[lucitor
dirijor nev[zut[
zi iscusit
86
 Ghe
Un
iepura=!

Ghe-ra-sim
Gheor-ghe
ghem
ghe-mo-toc
ve-ghea
su-pra-ve-ghea

Ghemotocul
Gheorghe =i Gherasim se ]ntorceau din cr`ng.
Deodat[, ei au z[rit un ghemotoc de bl[ni\[ alb[.
— Un iepura=! zise Gheorghe. Are o l[bu\[ r[nit[!
— S[ lu[m iepura=ul cu noi! }l vom supraveghea p`n[ se
va face bine.
Acas[, b[ie\ii au f[cut pentru el un culcu= c[ldu\. }l
hr[neau cu mor­covi, varz[ =i frunze de salat[.
Iepura=ul a fost numit .

1. cr`ng cocolo= deodat[ observat

r[nit[ p[durice culcu= ad[post
ghemotoc v[t[mat[ z[rit brusc
2.
locuie=te satul Gelu ]n Ghetlova.
1
87
ghi
Ghi
Bine ai venit,
ghi-o-cel Ghiocel-Voinicel!
poj-ghi-\[
ghi-du=i
ghim-po=i

Ghiocelul
Un ghiocel firav str[punse pojghi\a de z[­pa­d[. Suna din
clopo\elul s[u ginga= de r[sunau v[ile:
— Fra\ilor, a sosit prim[vara!
Ghimpi=or =i Ghimpici sunt doi arici ghidu=i. Ei au ie=it
somnoro=i din culcu­=ul lor.
— Nu te gr[bi, ghiocelule! au strigat aricii. Ar putea
s[ te ]nghit[ Mo= Criv[\!
— Nu v[ teme\i, ghimpo=ilor! Soarele darnic a rugat
s[ vestesc sosirea prim[verii.
}ntreaga natur[ s-a trezit la via\[.

1. Momentele textului: 2. ghiocel firav

Sfatul aricilor clopo\el ......
arici ......
1 Apari\ia ghiocelului
soare ......
}nvierea naturii
88
 V[ plac
ghicitorile,
copii?

ghi-ci-toa-re
ghi-ci-tori
ghioz-dan
ghioz-da-ne

Ghicitoare
Ghicitoarea-i din bunici –
Cine-o =tie-i bun de ghici.
Diminea\a din cocioab[
Iese mo=ul =i ]ntreab[:
– Ciugur, mugur, mugurei
Merg pe drum ]n=ir[\ei
Cu ghiozdane ]n spinare.
Cine =tie: cine-s oare?

Glum[
1. — Care cuvinte sunt rostite cel mai des de elevi
. ! ? — Nu =tiu, doamn[ ]nv[\[toare
— Ai dreptate, +treng[rel

2. Ghici! Covor negru pe perete Linioare, p[tr[\ele

Are cret[ =i burete. }n coperte sub\irele.
(............) (............)
89
 x

ta-xi-me-tru Paza bun[ trece

primejdia rea!
ta-xi-me-trist
Ma-xim
A-le-xan-dru
Graba stric[ treaba
Alexandru se gr[bea la un meci de box.
cla-xon — Mam[, plec! M[ a=teapt[ Maxim, spuse
cla-xo-n[ Alexan­­dru.
Cei doi prieteni au ]ncercat s[ traver­seze stra­da
xa na ]ntr‑un loc interzis. Un taximetru se apro­pia ]n
Ro plin[ vite­z[. Taxi­metristul claxon[ =i fr`n[ brusc:
. . . — Copii, strada se traverseaz[ la semafor sau
pe zebr[! ]i mustr[ el.
Alexandru =i Maxim au ro=it. De ce oare?
xi tru
me ta 1. La Gr[dina Zoologic[ am v[zut o zebr[.
. . . Copiii au traversat strada pe zebr[.
2. Ochiul galben c`nd se-arat[,
St[ atent[ lumea .
Verdele c`nd str[luce=te,
Toat[ lumea se .
Deschide ochi ro=u de foc,
Toat[ lumea st[ pe .
90
 X
Respecta\i
regulile de
circula\ie!

Xe-ni-a
Xe-no-fon
xi-lo-fon
sa-xo-fon
e-xi-gent
ex-ce-lent

Extraordinar!
Xenia =i Xenofon Rex, c[\elul cel dresat,
C`nt[ azi la unison: C`nd se pune pe l[trat,
Xenia — la xilofon, Sare speriat Anton, xo
Xenofon — la saxofon. Brusc apas[ pe claxon!
Poli\istul exigent
Are fluier excelent.
Muzican\i ca ei — mai rar;
C`nt[ extraordinar!
xer
1. +oferul sare speriat =i claxoneaz[.
Alexandra pune sare ]n zeam[.

2. un ni=te toate
xilofon ................. xilofoanele
saxofon saxofoane .................
claxon ................. claxoanele

91
 Evaluare
1. Cite=te textul.
O ]nt`mplare ]n codru
E diminea\[. }n codru e lini=te. P[rin\ii au plecat
dup[ m`n­care. Puii sunt singuri ]n cuib. Ghidu=ul
Cip ]ntreab[ speriat de Cirip:
— Cine se aude dintre fragi?
— Aoleu! E Ciripica, surioara noastr[!
Alarma\i, puii ]=i cheam[ p[rin\ii.
Codrul se umple de ciripitul p[s[rilor.

2. Alege varianta potrivit[.

C`nd are loc ac\iunea? Unde are loc ac\iunea?
seara iarna la munte ]n codru
diminea\a prim[vara la mare ]n c`mpie

3. Desparte ]n silabe cuvintele:

lini=te, ciripit, codru, cuib, surioar[, umple

4. G[se=te ]nsu=iri potrivite.

dulce r[coroas[
prim[var[ diminea\[

5. G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:

lini=te — ]ntreab[ —
diminea\[ — alarma\i —
(r[spunde, g[l[gie, calmi, sear[)
92
6.
Un m[r,
Bianca.

Ce s[de=ti,
Gicule?

7. Alc[tuie=te oral un text. 2

1

4
3

93
 k Ce ]nalt[ e
=coala micu\ului
koala!

ki-lo-me-tru
ki-lo-me-tri
Ni-ki-ta
ko-a-la
Micu\ul koala
Elevii privesc plan=a de la tabl[.
— Vai, ce ursule\ dr[gu\! se mir[ Nikita.
— Acesta nu e urs! ]l contrazice Doina.
— Copii, acesta e un mamifer cu pung[, le explic[
1 kg doamna ]nv[­\[­toare. El se nume=te koala. Patria sa,
Aus­tralia, se afl[ la mii de ki­lometri. Arborele pe care
se ca\[r[ el se nu­me=te eu­calipt. Frunzele lui sunt
hrana pre­fe­rat[ a micu\ului koala.

1. dr[gu\ copac 2. frunz

[
a explica a se uita
nz i= ]nf
arbore se uime=te fru ru
nz
a privi simpatic it
fru
se mir[ a l[muri nzu
li\[
94
 K
Am o veste
bun[!

Invita\

ie
Ki-ev
Ka-ri-na
To-ki-o
A-ki-ro

Prietenie
}n vacan\[, Liceul „Mihail Kog[lniceanu“ a g[zduit elevi din
mai mul­te \[ri. Copiii s-au ]mprietenit. Drago= i-a fotografiat cu
aparatul s[u „Kodak“.
}ntr-o zi a adus la =coal[ fotografiile f[cute. Copiii ]=i aminteau
cu drag de noii prieteni.
— Aceasta e Katia din ora=ul Kiev, zise Mirela. B[iatul ] n
c[ma=[ kaki e Akiro din Tokio.
— Cei doi sunt nem\ii Karl =i Karina.
— Dragi elevi, spuse doamna ]nv[\[toare. Vara aceasta =i noi
vom pleca ]n Lituania, la un liceu din ora=ul Kaunas.
— Ura-a-a! S[ vin[ c`t mai repede vacan\a mare!

1. Momentele textului: 2. Prov­erb:

Vestea ]mbucur[toare Omul se

cunoa=te
Recunoa=terea prietenilor dup[
1 }mprietenirea copiilor prie­teni.

95
yY
qQ
wW

Disneyland
Disneyland e un or[=el minunat. Aici te po\i distra al[­
turi de Mickey Mouse1, Tom =i Jerry2, Yoggi Bear3, Woody4,
Donald Duck5 =i alte personaje din pove=ti.
Alb[-ca-Z[pada =i cei =apte pitici te a=teapt[ ]n c[su\a lor.
Sold[­\eii de plumb te studiaz[ curio=i la lu­mina licuricilor.
Chip6, Dale7 =i Roquet8 te invit[ la o plimbare cu tre­
nule\ ul. Dac[ do­­­re=ti, po\i naviga printre pira\i pe un r`u
p`n[ la In­sula Aven­turilor.
Vino ]n lumea copil[riei de vis!

1
Mickey Mouse – /'miki maMs/ 5
Donald Duck – /'dOnBld dDk/
2
Jerry – /’dGerP/ 6
Chip – /tEPp/
3
Yoggi Bear – /’jRgP  beB/ 7
Dale – /dNl/
4
Woody – /’wMdP/ 8
Roquet – /’rRkP/
96
 Pomul ]n\elepciunii
C[l[toria ]n lumea literelor fermecate
a luat sf`r=it. Copiii s‑au a=ezat sub un
pom. Privind ]n sus, au ]nm[r­mu­rit. Pe
ramuri at`r­­nau literele din Abecedar.
Deodat[ frunzele pomului se le­g[nar[.
P[­s[­­ri­le ]nc­­ epur[ s[ c`nte. Literele se
lua­r[ de m`ini =i intrar[ ]n hor[. Pomul
]n\e­lepciunii vorbi cu glas omenesc:
— Dragi copii, ]nv[\[tura e o lu­mi­n[
ce face via\a mai senin[!

97
 Alfabetul

Aa {[ ~`
arici [a] [[] [] din a]

Ee Ff Gg
elefant [e] fluture [fe] geant[ [ge]

Jj Kk Ll
juc[rie [je] [ca/capa] kiwi lalea [le]

Pp Qq Rr
[pe] p[un ·· ]
[ku r`s [re]

|\ Uu Vv
[\e] \ambal umbrel[ [u] veveri\[ [ve]
limbii rom`ne

Bb Cc Dd
barz[ [be] [ce] ceas delfin [de]

Hh Ii }]
[ha=] haltere inim[ [i] []] ]nghe\at[

Mm Nn Oo
m[r [me] [ne] nuf[r [o] ochelari

Ss += Tt
soare [se] [=e] =oarece tigru [te]

Ww Xx Yy Zz
[dublu v] xilofon [ics] [igrec] zebr[ [ze]
 Grupurile de litere
ce ci

ge
gi
ghi
ghe

che chi
100
 Destinatar:

Bravo,
S[ndel! Expeditor:

101
 Limba noastr[
de Alexe Mateevici

– fragment –
Limba noastr[-i o comoar[
}n ad`ncuri ]nfundat[,
Un =irag de piatr[ rar[
Pe mo=ie rev[rsat[.

Limba noastr[-i foc ce arde

}ntr-un neam ce f[r[ veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

102
1 Vocabular:

mo=ie — aici: p[m`nt str[mo=esc, patrie;

piatr[ rar[ — piatr[ pre\ioas[, scump[;
rev[rsat — ]mpr[=tiat, risipit, r[sp`ndit.

2 Une=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:

limb[ avu\ie neam voinic
comoar[ grai viteaz popor
3 Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:
moarte la= rar[ se stinge
viteaz via\[ arde deas[

4 Re\ine sensurile diferite ale cuv`ntului limb[.

Limba noastr[ e dulce ca mierea.
Limba este organul de sim\ al gustului.
Limba mare a ceasului se nume=te minutar.

...
... ...
5 G[se=te =i alte ]nsu=iri
limb[
pentru cuv`ntul limb[:
muzical[
sf`nt[
armonioas[

6 Descoper[ proverbul:
mult Vorba aduce. dulce

7 Roste=te repede =i corect:

Tot am zis =i-am zis =i-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis.
Zic[ cel ce vrea s[ zic[,
Iar eu zic c[ n-am s[ zic.
103
 Prim[vara
dup[ Spiridon Vangheli

Viscolea ca ]n plin[ iarn[. Casele =i-au tras c[ciuli albe pe ochi.

Vr[biile f[ceau larm[ sub strea=in[:
— Are baba Dochia obraz sau nu? C`t o s[-=i mai scuture
co­joacele peste sat?
— M[ duc eu s[ caut Prim[vara! zise un porumbel. Poate
s-a r[t[cit pe undeva.
Porumbelul a ]nghi\it un gr[unte =i a pornit la drum. } nnopta
pe unde putea. Cum se lu­mina, zbura mai departe.
A patra zi a cobor`t l`ng[ un r`u.
— Tu e=ti, Prim[var[? a ]ntrebat porumbelul.
— Eu.
— Ce faci aici?
— Scot r`ul de sub ghea\[. Iarna l-a
\inut sub lac[t.
— Dar unde sunt p[s[rile tale?
— Vin din urm[…

104
 1 R[spunde la ]ntreb[ri:
De ce erau sup[rate vr[biile?
Cine a pornit ]n c[utarea Prim[verii?
Unde a ]nt`lnit porumbelul Prim[vara?
2 G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:
zise sosesc
larm[ spulber[
viscole=te g`lceav[
vin spuse

3 G[se=te explica\ia potrivit[:

„]n plin[ iarn[“ casele s-au acoperit

„scot r`ul de sub ghea\[“
„casele =i-au tras
c[ciuli albe pe ochi“
cu z[pad[
]n toiul iernii
prim[vara dezghea\[ r`ul

4 Desparte ]n silabe cuvintele:

larm[ porumbel prim[var[
Dochia gr[unte vr[biile

5 Aten\ie! Un cuv`nt poate avea mai multe ]n\elesuri.

La micul de­jun, Geor­ge Mama are ochi alba=tri

a m`ncat un ochi cu =unc[. ca floarea de nu-m[-uita.

Mingea a Un ochi al
ni­me­rit ]ntr-un ma­=inii de g[tit
ochi de geam. s-a de­fec­tat.
105
 O carte
de Constantin Dragomir

O carte aleas[
E ca o cas[
Cu multe neamuri,
P[s[ri pe ramuri.
O carte rar[
E o comoar[.
Cine-o g[se=te,
Se-mbog[\e=te.

O carte este
Ca o poveste,
Cine-o cite=te,
Acela cre=te.
Cine-o cinste=te,
Se-nnemure=te
Cu omenia,
Cu ve=nicia.

106
1 Vocabular:

comoar[ — avere, avu\ie;

ve=nicie — vecie, eternitate.

2 Completeaz[ propozi\iile:
O carte aleas[ e ca o .
O carte rar[ e o .
O carte este ca o .
3 Completeaz[ urm`nd modelul de mai jos:
comoar[ — comori; neamuri — neam;
carte — ; ramuri — ;
cas[ — ; p[s[ri — .

4
Ce ne ]nva\[ o carte?

Cartea ne ]nva\[:
 s[ facem fapte bune;
 s[ iubim adev[rul =i frumosul;
 s[ ne purt[m cuviincios;
 s[ ne cinstim neamul;
  .
Ghici!
Are foi =i nu e pom,
}\i vorbe=te ca un om.
+i cu c`t o ]ndr[ge=ti
Tot mai mult o folose=ti.
( )

Folose=te c[r\ile,
dar p[streaz[-le =i
5 Ce reprezint[ cartea pentru tine? pentru al\ii!
Pentru mine, cartea reprezint[:
 o comoar[ de ]n\elepciune;
 un prieten devotat;
 un bun sf[tuitor;
  .

107
 Unirea face puterea
– folclor –
Un tat[ avea mai mul\i feciori. }ntre ei intra­se o
mare ne]n\elegere. Ca s[-i ]m­pa­ce, tat[l a luat c`teva
nuiele. Le-a legat ]ntr-un m[­nunchi, pe care l-a dat
fiec[rui fiu pe r`nd:
— S[ vedem cine ]l fr`nge!
Feciorii nu au putut rupe m[nun­chiul.
Atunci, tat[l l-a dezlegat. El a dat fiec[­ruia c`te o
nuia. F[r[ nicio greu­tate, feciorii au rupt nu­ielele.
— S[ v[ fie de ]nv[\[tur[, dragii mei! a zis tata. C`t
timp sunte\i ]mpreun[, nimeni nu v[ poate face niciun
r[u. Dac[ nu ve\i fi uni\i, ve\i c[dea prad[ du=­manilor.

108
1 Vocabular:

ne]n\elegere — dezacord, conflict;

nuia — vergea, varg[;
m[nunchi — aici: leg[tur[ de nuiele.

2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Ce voia s[-i ]nve\e tat[l pe feciorii s[i?
La ce ]ncerc[ri au fost supu=i ei?
Ce pova\[ ai aflat?

3 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:

ne]n\elegere bine
unire prieten
du=man dezbinare
r[u ]n\elegere

4 Ce sfat le-a dat tat[l feciorilor s[i?

s[ fie uni\i; s[ se ajute reciproc;
s[ se du=m[neasc[; s[ fie o familie.

5
G[se=te ]nsu=irile ce se potrivesc b[tr`nului:
ne]n\elept conving[tor
pov[\uitor egoist

6 Descoper[ proverbul:

fac multe sarcina M`ini u=oar[.

109
 Greierul =i furnica
de Alexandru Donici
Greierul ]n desf[tare,
Trec`nd vara cu c`ntare,
Deodat[ se treze=te
C[ afar[ viscole=te,
Iar el de m`ncat nu are.
La vecina sa furnic[
Alerg`nd, cu lacrimi pic[
+i se roag[ s[-i ajute,
Cu hran[ s[-l ]mprumute,
Ca de foame s[ nu moar[,
Numai p`n’ la prim[var[.
Furnica l-a ascultat,
Dar a=a l-a ]ntrebat:
— Vara, c`nd eu adunam,
Tu ce f[ceai?
— Eu c`ntam
}n petrecere cu to\i.
— Ai c`ntat? }mi pare bine.
Acum joac[, dac[ po\i,
Iar la var[ f[ ca mine.

110
 1 Vocabular:

desf[tare — aici: petrecere, veselie.

2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Ce a f[cut greierul toat[ vara? Dar furnica?
Ce s-a ]nt`mplat cu veselul greiera= ]n timpul iernii?
Ce a ]nv[\at el din aceast[ ]nt`mplare?

3 Cine poate fi?

trist neobosit[
str`ng[toare lene=
fl[m`nd nec[jit
mic[ harnic[
nep[s[tor grijulie

4 Re\ine sensurile diferite ale cuv`ntului var[.

Vara se coc cire=ele.
Vara mea locuie=te la Bucure=ti.

5 Descoper[ proverbul:

vara iarna }n\eleptul face c[ru\[. ]=i sanie =i

6 Joc: Tu e=ti furnica,

iar colegul t[u este
greiera=ul.
Ce sfaturi ]i po\i da?

111
 Ciubo\elele ogarului
dup[ C[lin Gruia
Odat[, iepurele pornise la iarma­roc s[‑=i
cumpere ceva de ]nc[l\at. Pe o po­te­c[ se ] nt` l­ni
cu ogarul. El purta ciubo­\ele noi‑nou\ e.
— C`t ai dat pe ]nc[l\[ri?
— Doi galbeni.
— M[ duc s[‑mi iau =i eu ciu­bo­\ele de la
iarmaroc.
— Merg =i eu ]ncolo. Ciubo\ele sunt, numai
bani s[ ai!
— Am exact doi galbeni.
Au mers ei, au mers, p`n[ a ]n­nop­tat.
— Hai s[ tragem la Hanul Ursului, cu­m[­
t­re! pro­puse ogarul.
Mo= Martin ]i osp[t[ cu tot ce avu mai bun.
Iepurele gust[ o buc[­\ic[ de pl[­cint[. Ogarul
]ns[ m`nca de‑i trosneau f[lcile.

112
1
Vocabular:

potec[ — c[rare;
ogar — c`ine de v`n[toare;
galben — aici: moned[ de aur;
han — local unde se pot ad[posti peste noapte drume\ii.

2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Unde mergea iepura=ul?
Ce dorea el s[-=i cumpere?
Cu cine s-a ]nt`lnit iepurele?
Unde au tras drume\ii peste noapte?
3 Alege explica\ia potrivit[:
m`nca f[r[ poft[
„m`nca de-i trosneau f[lcile“
m`nca lacom
4
G[se=te ]nsu=iri potrivite:

credul fl[m`nd

5 „Dezmiard[“ cuvintele urm`nd modelul propus:

ciubote — ciubo\ele; ban — ;
iepure — ; bucat[ — ;
urs — ; pl[cint[ — .

6 Formeaz[ cuvinte urm`nd modelul:

]n noapte ]nnoptat; ]n nod ;
]n negru ; ]n nor .

113
 Ciubo\elele ogarului
– continuare –
Hangiul se apropie de cei doi drume\i =i le zise:
— A\i m`ncat de doi galbeni.
Ogarul c[ut[ prin buzunare, dar nu g[si niciun ban.
— Am uitat punga acas[. Pl[te=te dumneata, cum[tre!
— Cum? Eu n-am m`ncat mai nimic! Dac[ pl[­tesc, r[m`n descul\.
Ursul ]=i ie=i din fire:
— Pl[ti\i, c[ altfel am eu ac de cojocul vostru!...
De fric[, iepurele pl[ti.
Ogarul se culc[ =i adormi f[r[ grij[. Iepurele ]ncepu s[ pl`ng[.
Cum de se l[sase p[c[lit? Deodat[, mintea i se lumin[. }nc[l\[
ciubo\elele oga­rului =i ie=i tiptil afar[.
Spre ziu[, ogarul se trezi. Pricepu imediat ce s-a ]nt`m­plat. Porni
iute pe urmele iepura=ului s[‑=i
caute ciubo­\elele.
Pe urecheatul din poveste nu
l-a putut prinde. Dar de atunci,
cum vede un iepure, ogarul se
ia dup[ el.

114
1 R[spunde la ]ntreb[ri:
Cine trebuia s[ pl[teasc[ pentru m`ncare?
De ce a pl[tit iepura=ul?
Cum =i-a f[cut iepura=ul dreptate?

2 Alege explica\ia potrivit[:

„]=i ie=i din fire“ ]n\elese ce trebuie s[ fac[

„am eu ac se m`nie
de cojocul vostru“
g[sesc mijloace
„mintea i se lumin[“ de a v[ pedepsi

3 G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:

c[rare t`rg p[c[lit a servi
iarmaroc c[l[tor a osp[ta pe furi=
drume\ potec[ tiptil ]n=elat

4 Continu[ =irurile:
” fiin\e: hangiu, drume\, ;
” lucruri: cojoc, pung[, .

5 Continu[ enun\urile:
” Ogarul fuge mereu dup[ ... .
” Judecata iepurelui a fost ... .
6 Descoper[ proverbul:
=i fapt[ r[splat[. Dup[

7 Roste=te repede =i corect:

+i hangiul, =i hangi\a
Au un han c`t un an.
115
 C`ntec de
prim[var[
de +t. O. Iosif
}nfloresc gr[dinile,
Ceru-i ca oglinda.
Prin livezi albinele
+i-au pornit colinda.

C`nt[ cioc`rliile
Imn de veselie,
Fluturii cu miile
Joac[ pe c`mpie.

Joac[ fete =i b[ie\i

Hora-n b[t[tur[.
Ah, de ce n-am zece vie\i
S[ te c`nt, natur[!

116
1 Vocabular:

a colinda — aici: a umbla din loc ]n loc;

imn — c`ntec de slav[;
b[t[tur[ — aici: teren b[t[torit.

2 Ce schimb[ri au loc ]n natur[ prim[vara?

3 G[se=te explica\ia potrivit[:

„Ceru-i ca oglinda“ zboar[ din floare

]n floare
„albinele =i-au
pornit co­lin­da“ este senin
poetul regret[ c[ via\a
„C`nt[ cioc`rliile
e at`t de scurt[ =i nu
Imn de veselie“
va reu=i s[ c`nte natura
„Ah, de ce n-am zece vie\i prosl[vesc frumu­se­\ea
S[ te c`nt, natur[!“ na­turii

4 Cine vorbe=te?

— Ce gustos
e nectarul
Ghici!
florilor!
Din flori picuri de dulcea\[
Str`nge dis-de-diminea\[.
— Vreau
s[ zbor p`n[ ( )
la soare!

5 Completeaz[ urm`nd modelul de mai jos:

albin[ — albine — albinele;
fat[ — — ;
hor[ — — .
6 Ce s-ar ]nt`mpla dac[ nu ar ]nflori gr[dinile, livezile?
117
 Cioc`rlia
dup[ Ion Ag`rbiceanu

Soarele s-a ]n[l\at biruitor pe cerul senin. Un b[ie\a= se

gr[bea s[ ias[ cu oile la p[scut. Deodat[, deslu=i un ciripit. Apoi
v[zu =i o rotire ]n v[zduh. Un z`mbet larg ap[ru pe fa\a sa.
— Cioc`rlia! strig[ el bucuros. C`nt[ cioc`rlia!
L[s[ oile ]n lunc[ =i alerg[ la cel mai apropiat plug:
— B[di\[, ai auzit cioc`rlia?
— Unde, m[i Iona=? ]ntreb[ un plugar.
— Acolo, unde pasc oile mele.
— Tu cuno=ti c`ntecul cioc`rliei?
— Cum s[ nu-l cunosc?
— Dac[ e a=a, a sosit prim[vara!
Era chiar vremea.
— Auzi? Uite una! Uite ]nc[ una!
Ba sunt trei!
Iona= nu mai =tia dup[ care s[
priveasc[. De bucurie, c`\iva b[ie-
­\ a=i ]=i zv`rlir[ c[ciulile ]n sus.

118
1 Vocabular:

lunc[ — =es de-a lungul unei ape;

v[zduh — aer;
a deslu=i — aici: a auzi.

2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Ce a observat b[ie\a=ul?
 Cui i-a spus el bucuria?
  Ce anotimp a sosit ]n \ar[?

3 Completeaz[ urm`nd modelul:

]n[l\ime — ]n[l\imi — ]n[l\imile;
cioc`rlie — — ;
c[ciul[ — — .
4 Aten\ie! Un cuv`nt poate avea mai multe ]n\elesuri.

fa\[:

5 Formeaz[ propozi\ii:
Cioc`rlia au ]mp`nzit duios.
Florile c`nt[ c`mpul.
Caisul ar[ gr[dinile.
Oile se impodobise pe ima=.
Tractoarele pasc cu flori.

6 Improvizeaz[ un mic dia­log dintre

cioc`rlie =i b[ie\a=.

119
 Tu, iarb[, tot ai mam[?
de Grigore Vieru

Tu, iarb[, tot ai mam[?

De ai, de bun[ seam[,
Atunci c`nd ]nverze=ti,
De ea ]\i aminte=ti.

Tu, floare, tot ai mam[?

De ai, de bun[ seam[,
Atunci c`nd ]nflore=ti,
De ea ]\i aminte=ti.

Tu, steau[, tot ai mam[?

De ai, de bun[ seam[,
Atunci c`nd te ive=ti,
De ea ]\i aminte=ti.

120
1 Cui ]i este dedicat[ aceast[ poezie?
ierbii florii stelei mamei
Ce sentimente exprim[ poetul fa\[ de mam[?
dragoste dispre\ admira\ie
simpatie stim[ ur[

2 G[se=te =i alte ]nsu=iri pentru cuvintele propuse:

mam[: ]n\eleapt[, grijulie, , ;
iarb[: fraged[, mustoas[, , ;
floare: parfumat[, ginga=[, , ;
stea: str[lucitoare, mare, , .

3 Ordoneaz[ cuvintele ]n propozi\ie:

mamei zidesc fericirea M`inile noastr[.

4 Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv`nt.

]nflorit

ori
ie
r[r

nfl
o

flor
a]

ic[
l

ic
f

[re
as[ floare flor

5 Descoper[ proverbul:
mamei nu
Ascult[
tale. tat[lui

uita pove\ele
]nv[\[tura
t[u
=i
121
 M[rinimie
dup[ Emil G`rleanu

Cocost`rcul s-a sculat cu noaptea ]n cap.

A intrat ]n balt[. Pe picioarele lungi, trupul lui
se leag[n[ agale. R[coarea ]l ]nc`nt[.
Deodat[ se opre=te. Pe frunza unui nuf[r, o
bros­cu\[ se bucur[ =i ea de frumuse\ea dimi­ne\ ii.
C`nd l-a v[zut, biata broscu\[ a ]n­cremenit. Cu
ochi mari se uit[ la cumpli­tul du=man.
Cocost`rcul o vede. Dar diminea\a e m[ri­ni­
mos. Ridic[ piciorul, o p[=e=te =i trece m[­re\
mai departe.
Broscu\ei nu-i vine s[ cread[. De bu­ cu­rie,
sare pe o alt[ frunz[. Apoi, ea, cea dint`i, taie
t[cerea dimine\ii:
— Oaac!

122
1 Vocabular:

m[rinimie — bun[tate, bun[voin\[;

a ]ncremeni — a nu putea face nicio mi=care, a ]mpietri.

2 R[spunde la ]ntreb[ri:
}n ce moment al zilei are loc ]nt`mplarea?
Ce a z[rit cocost`rcul pe frunza unui nuf[r?
De ce cocost`rcul n-a m`ncat broscu\a?
3 Ordoneaz[ momentele textului:
Bucuria broscu\ei
}nt`lnirea cu broscu\a
Cocost`rcul la balt[
M[rinimia cocost`rcului
4 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
a intrat ziua du=man triste\e
lungi egoist departe prieten
noaptea a ie=it coboar[ aproape
m[rinimos scurte bucurie ridic[
5 Alege din text ac\iuni ce se potrivesc:

s-a sculat se bucur[

6 Aten\ie! Un cuv`nt poate avea mai multe

]n\elesuri. 

Broasca a Lia a uitat cheia

s[rit ]n ap[. ] n broasca u=ii.
123
 Cu penetul
ca sideful
de Mihai Eminescu

Cu penetul ca sideful
Str[luce=te-o porumbi\[,
Cu c[p=orul sub arip[
Adormit[ sub o vi\[.
+i t[cere e afar[,
Lumineaz[ aer, stele.
Mut[-i noaptea, numai r`ul
Se fr[m`nt[-n pietricele.

124
1 Vocabular:

penet — totalitatea penelor unei p[s[ri; penaj;

sidef — materie alb[, lucioas[, care formeaz[ stratul
interior al unor scoici.

2 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:

t[cere se ]ntunec[
noapte zgomot
se lumineaz[ ]n[untru
afar[ zi

3 G[se=te explica\ia potrivit[:

„Mut[-i noaptea“ cu penele albe,

str[lucitoare

„r`ul se fr[m` nt[“ r`ul curge ]ntruna =i

tulbur[ t[cerea nop\ii

„Cu penetul ca sideful“ noaptea este t[cut[

4 „Dezmiard[“ cuvintele:
arip[ — aripioar[; r`u — ;
stea — ; cap — .

5 Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv`nt.

piatr[ pietrar pietricic[

]mpietrit pietr[rie pietroi

125
 Vr[biu\a uituc[
dup[ Leo Butnaru
La ziua de na=tere a ariciului, au venit
mai mul\i oaspe\i dec`t la cea a vulpii,
deoa­rece el e cuminte =i prietenos. Fiecare
invitat i‑a adus c`te un dar.
C`nd veni r`ndul vr[biu\ei s[ ]nm`neze
cadoul, ea zise:
— Drag[ Aricic[, ghici ce am aici? Nu
=tii! O pereche de cipici!
Desf[c`nd o frunz[ de brusture, vr[­biu\a
scoase cipicii ]mpleti\i din paie. E‑he‑he!
Oaspe\ii au prins a r`de, iar ari­ ciul a ro=it
p`n[ ]n v`rfule\ele ghimpilor s[i. Vr[­biu\a
]ns[ nu pricepea nimic. Se mai su­ce=te, se
mai ]nv`rte=te =i, deodat[, se lo­ve=te cu
aripioara peste frunte.
— Cum de‑am uitat? se ]ntreb[
ea. Ariciul are patru picioru=e, nu
dou[, ca noi, vr[­biu­\ele. Trebuia s[
]mple­tesc ]nc[ o pereche de cipici!

126
1 Vocabular:

cipici — papuci confec\iona\i din stof[ sau ]mpleti\i din l`n[;

brusture — plant[ cu frunze mari =i late.

2 R[spunde la ]ntreb[ri:
De ce la ziua de na=tere a ariciului au venit foarte mul\i
oaspe\i?
Ce i-a d[ruit vr[biu\a s[rb[toritului?
Ce uitase p[s[rica?
3 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
cuminte totul a r`de a r[spunde
mul\i obraznic a uita a-=i aminti
nimic pu\ini a ]ntreba a pl`nge
4 „Dezmiard[“ cuvintele:
v`rf — v`rfule\; picior — ;
vulpe — ; arip[ — ;
frunz[ — ; zi — .
5 Ce cadouri i-au adus ceilal\i invita\i lui Aricic[?

6 Roste=te repede =i corect:

Un r`s s-a luat la ]ntrecere cu alt r`s, care a r`s
mai mult dec`t primul r`s.
127
 Ho\ul
dup[ Tudor Arghezi
}n cutia cu p[l[rii vechi sta un urs de cati­
fea. Ursul fura bomboane, ciocolat[, dulcea­\ [,
fruc­te. C`nd t[tu\u aducea o cutie cu lucruri
dulci, ursul golea numaidec`t cutia.
— Cine a m`ncat ciocolata, copii?
— Ursul! r[spundea b[iatul.
— Dar bomboanele?
— Ursul! r[spundeau fata =i b[iatul.
}l v[zuser[ am`ndoi. L-au prins de c`teva ori cu dul­
ciurile ]n bra\e, fugind sub canapea.
A=a s-a f[cut c[ am trimis ursul ]n pod. }ns[ el fura
=i de aco­lo. Venea din pod. De copii, ursul nu voia s[ se
fe­reasc[. }n pod, ]nv[\ase de la urs s[ m[n`nce zah[r
=i mielul cu p[rul cre\.
}ntr-o zi, t[tu\u se va pune la p`nd[, chiar ]n dulap.
C`nd ursul =i mielul vor veni s[ se ]nfrupte, ]l vor g[si
pe t[tu\u ]ntre borcane. +i atunci nu =tiu cine va fugi
mai repede speriat: mielul, ursul sau t[tu\u.

128
1 Vocabular:

catifea — \es[tur[ fin[; aici: bl[ni\[ moale;

a se ]nfrupta — aici: a gusta ceva delicios.

2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Unde locuia ursul de catifea?
Cine m`nca dulciurile?
Cum a fost pedepsit ursul?
De ce t[tu\u se pref[cea c[ nu =tia cine e „ho\ul“?

3 Formeaz[ compara\ii:

bl`nd ca un
greoi ca un
fl[m`nd ca un
fricos ca un

4 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:

vechi aici niciodat[ a umple
acolo pleac[ a goli a pierde
vine noi a g[si mereu

5 Desparte ]n silabe cuvintele:

bomboane miel r[spundea
dulcea\[ b[iat mirosea
ciocolat[ tat[ ]nv[\ase

129
 G[urile
– folclor –
Tr[ia pe lume un omulean. El
avea un fe­ cior neascult[tor. }n loc
s[-l pedep­seas­c[ la fiece fapt[ necu-
viincioas[, tat[l b[tea un cui ]n u=[.
Cur` nd, ea se umplu de cuie.
}ntr-o zi, feciorul ]=i ispiti p[rin­
tele:
— Tat[, ce-i cu u=a noastr[? De
ce-i numai cuie?
— Acestea sunt faptele tale, b[iete.
La fie­care fapt[ necuviincioas[, b[­
team un cui ]n u=[.
— Am s[ le scot cu un cle=te, zise
hot[­r`  t b[iatul.
— Fie voia ta. }ns[, la fiecare cui
scos, va trebui s[ faci o fapt[ bun[.
— Bine, tat[, a=a voi face!
}n c`\iva ani u=a se cur[\[.
B[iatul alerg[ ]ntr‑un suflet la
tat[l s[u.
— Tat[, n-a mai r[mas niciun cui
]n u=[!
P[rintele ]i zise oft`nd:
— De scos le-ai scos, dragul tatei.
Dar g[urile?

130
1 Vocabular:

a ispiti — aici: a ]ntreba;

necuviincioas[ — lipsit[ de re­spect, obraznic[;
aici: fapt[ rea.

2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Cum era fiul?
Cum a reu=it tat[l s[ schimbe com­portarea fiului?
Ce a ]n\eles b[iatul?
3 G[se=te cuvinte cu ]n\eles opus:
necuviincios — cuviincios
lene= —
neascult[tor —
r[ut[cios —

4 Poveste=te despre o fapt[ bun[ f[cut[ de tine.

5 Descoper[ proverbul: te
roade, =
oa
3
n
Pomul cu
1
iar
2 fapte.
se
du
p[ omul
dup[

Copii,
numai fiind harnici =i
ascult[tori ve\i de­veni
m`ndria p[­rin\ilor!

131
 P[\ania ursului cafeniu
dup[ Vladimir Colin
Un urs cafeniu s-a r[t[cit odat[ printre ur=ii albi de la
Polul Nord.
— Un urs murdar! chicoteau focile.
— M-am sp[lat chiar azi-diminea\[! le spuse Martin.
Dar focile nu-l crezur[. Sup[rat, Martin plec[. El se
] nt`lni cu ni=te ur=i albi.
— Cine-i ur`tul [sta? ]ntreb[ cu dispre\ unul dintre ei.
Martin ]ncepu s[ pl`ng[.
— De ce pl`ngi? se interes[ o mors[.
— Cum s[ nu pl`ng? To\i r`d de mine!
Morsa ]i spuse:
— Nu mai pl`nge! S[pune=te-te bine din cap p`n[ ]n
picioa­r­­e!
Cur`nd, blana lui Martin era plin[ de cl[buci str[lucitori.

132
1 Vocabular:

p[\anie — aici: ]nt`mplare, peripe\ie;

a chicoti — a r`de pe ascuns;
cl[buci — spum[ f[cut[ de s[punul ames­tecat cu ap[;
dispre\ — lips[ de stim[.

2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Cine s-a r[t[cit printre ur=ii de la Polul Nord?
De ce r`deau animalele de Martin?
Ce l-a ]ndemnat morsa s[ fac[?

3 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:

nord curat pl`nge jos
murdar frumos to\i r`de
ur`t sud sus nimeni

4 „Dezmiard[“ cuvintele:
ap[ — ap=oar[; blan[ — ;
glas — ; urs — ;
s[pun — ; pui — .

5
Cum se nume=te
ad[postul
ursului?

133
 P[\ania ursului cafeniu
– continuare –
— Vai! Ce urs frumos! strig[ un urs alb.
— Ce blan[ alb[ are! se minunar[ =i ceilal\i.
Fericit, Martin ]ncepu s[ se joace cu ur=ii cei albi.
Deodat[, un munte de ghea\[ se apropie de sloiul pe care
se jucau ei. Ur=ii cei albi s[rir[ ]n ap[. Neobi=­nuit cu via\a
de la Polul Nord, Martin r[mase pe sloi. C`nd ]n­\elese ce
primejdie ]l p`n­de=te, auzi glasul speriat al unei ursoaice:
— Puiul meu a r[mas pe sloi!
De=i era r[nit de suli\ele de ghea\[, Martin lu[ puiul ]n
bra\e =i s[ri cu el ]n ap[. Cl[bucii de s[pun se topir[. Ursul
deveni din nou cafeniu.
— E=ti un urs bun =i viteaz! spuse ursoaica.
}\i mul­\umesc, Martin. Nu blana ]l face
pe urs, ci fapta lui.

134
1 Vocabular:

sloi — bucat[ de ghea\[ care plute=te pe ap[;

primejdie — pericol;
]l p`nde=te — aici: ]l a=teapt[.

2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Unde se jucau ur=ii?
Ce primejdie ]i p`ndea?
De ce r[mase Martin pe sloi?
Ce fapt[ a s[v`r=it Martin?
Ce i-a spus ursoaica?

3 Completeaz[ conform modelului:

u — unire, umbr[, , ;
r — rodie, roi, , ;
s — sloi, soare, , .

4 Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:

fericit negru ]nsp[im`ntat ur`t
alb r[u viteaz calm
bun nefericit frumos la=

5 Proverb:

Nu judeca omul dup[ cuvinte, ci dup[ fapte.

135
 Moldova
|ara mea, Moldova, este locul cel mai
frumos, cel mai drag =i cel mai scump. Aici
m-am n[scut =i tot aici sunt r[d[cinile mele:
str[mo=ii, bunicii =i p[rin\ii mei.
De la Naslavcea la Giurgiule=ti r[m`i
fermecat de frumuse\ea dealurilor acoperite de
vii =i livezi, a codrilor seculari =i a c`mpiilor
]ntinse.
Vestit[ este Moldova prin p[m`ntul ei rodnic.
Cea mai mare bog[\ie a \[rii sunt oamenii.
Satele noastre sunt un tezaur de credin\[, de
frumoase tradi\ii =i obiceiuri.
Chi=in[ul, capitala \[rii, este un ora= cu
case moderne, cu str[zi largi =i numeroase
monumente.
Iube=te-\i patria, copile! Este tot ce avem
mai scump.

136
1 Vocabular:

Naslavcea — localitatea cea mai nordic[ din Moldova;

Giurgiule=ti — localitatea cea mai sudic[ din Moldova;
tezaur — totalitatea bunurilor spirituale ale unui popor;
modern — care este nou, actual.

2 Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv`nt.

Moldova, moldovean, moldoveanc[, moldovenesc.

3 Re\ine!
Stema =i drapelul sunt simbolurile statului.

4 Care e p[rerea ta: poate omul s[ tr[iasc[ f[r[ patrie?

5 Ce sentiment ]l leag[ pe om de patrie?

m`ndrie ur[
iubire dor

6 Memoreaz[ versurile:
Cine a v[zut vreodat[,
Cine a v[zut
Pui s[ nu-=i iubeasc[ mama
Care l-a crescut?
Mai frumos dec`t p[m`ntul
Din str[mo=i ce-l ai —
Este vreun alt plai pe lume,
Este vreun alt plai?
(Vasile Romanciuc, Patria)
137
 Europa Unit[
D[nu\ r[sfoie=te curios atlasul.
— Vai, ce drapel frumos, tat[! exclam[ el.
O hor[ de stele pe cerul albastru!
— Acesta e drapelul Europei Unite, alc[tuit[
din mai multe \[ri. Republica Moldova se afl[
aproape ]n inima continentului Europa. At`t
noi, c`t =i str[bunii no=tri ne-am n[scut aici.
— Deci, suntem europeni?
— Da, fiule. |ara noastr[, deocamdat[, nu
face parte din Uniunea Euro­pea­n[. Legile ei ] ns[
ne ajut[ =i pe noi. Europa Unit[ ap[r[ omul,
natura, pacea =i copil[ria.

138
1 Vocabular:

atlas — colec\ie de h[r\i geografice;

continent — ]ntindere mare de uscat, m[rginit[
de m[ri =i oceane.

2 +tiai c[…?
Ziua Europei se s[rb[tore=te pe data de 9 mai.
Drapelul Uniunii Europene este albastru ca cerul. Pe el
este un cerc format din 12 stele. Ele reprezint[ unitatea
popoarelor Europei. Num[rul 12 este simbolul perfec\ iunii.
  Moneda unic[ european[ este Euro.

3 G[se=te propozi\ia ]n care cuv`ntul „inim[“ are sens

neobi=nuit.
” Republica Moldova se afl[ aproape ]n inima Europei.
” Inima lui D[nu\ a tres[ltat de bucurie.

4 Nu confunda cuvintele „atlas“ =i „atlaz“!

atlaz — \es[tur[ lucioas[ pe o singur[ fa\[.
Completeaz[ cu unul din cuvintele de mai sus:
” Elena =i-a cump[rat din libr[rie un .
” Croitorul a cusut o fa\[ de plapum[ din
de culoare verde.

5 Descoper[ proverbul.
st[ unire }n puterea.

139
 Evaluare FINAL{
1. Cite=te textul.
Greierul =i furnica
Un greier fl[m`nd a cerut c`teva boabe de la furnic[.
— De ce nu ai adunat din var[, frate? a ]ntrebat ea.
— Nu am avut timp, a r[spuns greiera=ul. Am c`ntat
la chitar[.
Furnica a vorbit a=a:
— Toat[ vara ai c`ntat? Acum joac[ dac[ po\i!

2. R[spunde la ]ntreb[ri:
” Cine a cerut c`teva boabe de la furnic[?
” Ce a f[cut greiera=ul toat[ vara?

3. Alc[tuie=te dou[ propozi\ii cu diferite sensuri ale cuv`ntului

var[.

4. G[se=te c`te dou[ ]nsu=iri pentru fiecare personaj din text.

5. Scrie cuvintele cu ]n\eles opus:

fl[m`nd — ; a r`de — ;
var[ — ; a vorbi — .

6. Descoper[ prov­erbul.

de Munca aur. br[\ar[ e

1
140
Adio, drag Abecedar!
de Ion Had`rc[
Tremur[-n vreme, parc[ s-ar teme
Ultima fil[ din calendar,
C[ m-a= gr[bi s-o rup mai devreme:
— Adio, drag Abecedar!
Dincolo-n noul an m[ a=teapt[
C[r\i minunate, harnice, dar
Pa=ii spre ele cine-mi ]ndreapt[?
— Adio, drag Abecedar!
Tot mai retras departe-n unghere,
Bunul meu, scump prieten =colar
Parc[ mi-ar cere o revedere…
— Adio, drag Abecedar!

R[m`i cu bine,
clasa ]nt`i!

141
 Mic dic\ionar
A G
alarmat – nelini=tit, ]ngrijorat, alertat
aventur[ – ac\iune ]ndr[znea\[ =i riscant[
B ghemotoc – cocolo=, bo\, mototol, ghem
baghet[ – be\i=or, nuielu=[, v[rgu\[
basm – poveste
brusc – pe nea=teptate, dintr-odat[
buzdugan – m[ciuc[ sau ghioag[ de fier,
folosit[ ]n vechime ca unealt[ de lupt[
C
cariat – g[urit de o carie; stricat
c[runt – care are fire de p[r alb
chipe= – ar[tos, frumos, m`ndru
clarinet – instrument muzical de suflat,
f[cut din lemn ]n form[ de tub cu g[uri
a claxona – a semnaliza sonor (cu claxonul)
a cl[mp[ni – a produce un zgomot cu aripile
cle=tar – cristal
coal[ – foaie de h`rtie (alb[ sau colorat[)
cocioab[ – bojdeuc[, colib[
colier – =irag, salb[ din pietre scumpe
criv[\ – v`nt puternic =i rece
cros – curs[ sportiv[ de alergare
crudit[\i – fructe, legume, verde\ uri proaspete
D iscusit – ]ndem`natic, abil, priceput,
doin[ – poezie popular[, care exprim[ un
sen­ti­ment de dor, de revolt[, de dragos­
te, fiind ]nso\it[, de obicei, de o melodie
adecvat[
dragon – monstru fabulos
duios – m`ng`ietor, bl`nd, ginga=
duio=ie – sim\ire ginga=[, delicat[
dumbrav[ – p[dure t`n[r[ =i nu prea deas[
E
eucalipt – arbore gigant, din frunzele =i
scoar\ a c[ruia se extrage ulei, folosit ]n
farmacie =i ]n parfumerie
excelent – admirabil, minunat, ]nc`nt[tor,
superb
exigent – sever, preten\ios, riguros
f cu acela=i fel de plante
fidel – statornic, devotat, credincios
a fr`na – a ]ncetini sau a opri mersul unui
vehicul cu ajutorul fr`nei
142
a g[zdui – a primi pe cineva ]n cas[ pentru
o anumit[ vreme
gherghef – cadru de lemn sau de metal pe
care se ]ntinde o \es[tur[ pentru a fi
brodat[; \es[tura de pe acest cadru
ghidu= – pozna=, =trengar, glume\, comic
ginga= – firav, pl[p`nd
g`rl[ – ap[ curg[toare mic[
H
hain – r[u la inim[, f[r[ mil[, crud, haps`n
hamac – p`nz[ sau plas[ care se ]ntinde
orizontal ]ntre doi st`lpi =i serve=te ca
pat mobil sau ca leag[n
hangiu – st[p`nul unui han
hoinar – persoan[ care umbl[ mult =i f[r[
adres[
ho\oman – =trengar, pozna=
I
iesle – jgheab ]n care se d[ m`ncare vitelor
ima= – p[=une
inamic – du=man, vr[jma=
a interveni – a intra ]n vorb[
inge­nios
}
]naripat – plin de elan, av`ntat, ]nsufle\it
a ]ndemna – a stimula, a ]ncuraja, a sus\ine
a ]ndruma – a c[l[uzi, a ghida, a dirija
a ]nfrunta – a \ine piept, a rezista
a ]nm[rmuri – a ]ncremeni, a ]nlemni,
a ]m­pietri de fric[, de groaz[, de uimire
K
kaki – culoare galben[-cafenie cu nuan\e
verzui
Kiev – capitala Ucrainei
L
lan – suprafa\[ de teren agricol sem[nat[
l[icer – covor \[r[nesc de l`n[
l[utar – muzicant popular care c`nt[ la un
instrument cu coarde; scripcar
legend[ – povestire ]n proz[ sau ]n versuri
care con\ine elemente fantastice sau mira­
cu­loase, prin care se explic[ un fapt real
lin – 1. domol, lini=tit, potolit; 2. pe=te cu
solzi m[run\i care tr[ie=te ]n b[l\i cu apa
limpede
lunc[ – z[voi, vale
M sipe\el – l[di\[ din lemn cu capac ]n care se
mamifer – animal care are corpul aco-
perit cu p[r, na=te pui =i ]i hr[ne=te cu
laptele s[u
mantie – hain[ ca o pelerin[ lung[ =i larg[
care se ]mbrac[ peste celelalte haine
meci – ]ntrecere sportiv[ ]ntre dou[ echipe
mierl[ – pas[re c`nt[toare de p[dure
miraculos – supranatural, uimitor,
extraor­dinar
mister – tain[, secret, enigm[
mo=ie – p[m`nt str[mo=esc, patrie
N T
a naviga – 1. (despre nave) a pluti, (despre
aeronave) a zbura; 2. (despre oameni) a
c[­l[tori cu o nav[ sau cu o aeronav[
n[stru=nic – care iese din comun, neobi=­nuit
a n[v[li – a se n[pusti, a ataca, a cotropi
negur[ – cea\[ dens[
nostim – plin de haz, amuzant, simpatic
O ]n[l\ ime de c[tre un grup vocal sau in-
oaste – armat[
ocarin[ – instrument muzical popular de
su­flat, din argil[ ars[, ]n form[ oval[ =i
cu mai multe g[uri
o=tean – soldat, militar
P vag – neclar, nel[murit, confuz
patinoar – teren amenajat pentru patinaj
p[\anie – ]nt`mplare, aventur[
pirat – ho\ de mare; persoan[ care se ]mbo­
g[\ e=­te prin jaf, t`lh[rie etc.
p`rtie – c[rare sau drum f[cut prin z[pad[
plan=[ – foaie de h`rtie (mai groas[) pe care
sunt reproduse desene, fotografii sau pi­cturi
plumb – metal de culoare cenu=ie-alb[struie
pojghi\[ – coaj[, pieli\[, scoar\[
pomet – livad[
povar[ – greutate, sarcin[, ]nc[rc[tur[
R
renume – nume bun, faim[, prestigiu
S
saxofon – instrument muzical de suflat
scut – obiect de ap[rare, ocrotire
secular – care dureaz[ mai multe secole
p[streaz[ obiecte de valoare
str[bun – str[mo=esc, str[vechi
a supraveghea – a observa, a p[zi, a urm[ri
a susura – a produce un zgomot lin, u=or,
monoton =i continuu
{
=aten – castaniu
=oim – pas[re r[pitoare; figurat: om viteaz,
curajos, seme\
=ur[ – construc\ie pe l`ng[ o gospod[rie, ]n
care se ad[postesc vitele
a t`ngui – a scoate sunete jalnice, a depl`nge
Tokio – capitala Japoniei
|
\an\o= – seme\, m`ndru, fudul
U
unison – executare a unei melodii la aceea=i
strumental
ursitoare – fiin\[ imaginar[ despre care
se cre­de c[ are darul de a hot[r` soarta
omului la na=­tere
V
v[zduh – aer
victorie – reu=it[, biruin\[, izb`nd[
viscol – v`nt puternic ]nso\it de ninsoare
vreasc – creang[, ramur[ uscat[ =i desprins[
de pe copac
X
xilofon – instrument muzical de percu\ie
Z
zar – cub mic care are pe fiecare dintre fe\e
imprimate puncte de la unu la =ase
143
CZU 373.3.016:811.135.1(075.2)
A 12

Elaborat ]n baza curriculumului disciplinar ]n vigoare =i aprobat prin Ordinul ministrului educa\iei
(nr. 321 din 28 aprilie 2016).
Editat din mijloacele financiare bugetare.

Comisia de evaluare: Valentina Zuber-Petrov, ]nv[\ [toare, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Alecu Russo”, Orhei;
Sergiu Pl[m[deal[, ]nv[\[tor, grad didactic unu, Liceul Teoretic „Vasile Vasilache”, Chi=in[u;
Maria Ro=ca, ]nv[\[toare, grad didactic unu, +coala Primar[ „Grigore Vieru”, Chi=in[u;
Maria Braghi=, doctor ]n pedagogie, Direc\ia General[ }nv[\[m`nt, Tineret =i Sport, Chi=in[u

Toate drepturile asupra acestei edi\ii apar\in }ntreprinderii Editorial-Poligrafice +tiin\a =i

Editurii Prut Interna­\ional. Reproducerea integral[ sau par\ial[ a textului sau a ilustra\iilor
din aceast[ carte este permis[ numai cu acordul ]n scris al acestora.

Corectori: Fulga Marciuc-Poiat[, Elena Bivol

Prezentare grafic[: Serghei Samsonov, Tatiana Lebedev
Paginare computerizat[: Marina Uraeva, Zoe Ciumac
Copert[: Serghei Samsonov, Iulia Gr[dinar-+cobari
}ntreprinderea Editorial-Poligrafic[ +tiin\a,
str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chi=in[u, Republica Moldova;
tel.: (œ373 22)73-96-16; fax: (œ373 22)73-96-27;
e-mail: prini_stiinta@yahoo.com; prini@stiinta.asm.md; www.editurastiinta.md;
Editura Prut Interna\ional, str. Alba-Iulia, nr. 23, bl. 1A, MD-2051, Chi=in[u, Republica Moldova;
Tel.: (œ373 22)74-93-18; (œ373 22)75-18-74; www.edituraprut.md; e-mail: office@prut.ro
DIFUZARE:
}M Societatea de Distribu\ie a C[r\ii PRO-NOI,
str. Alba-Iulia, nr. 75, bloc Q; MD-2071, Chi=in[u, Republica Moldova;
Tel.: (œ373 22)51-68-17; fax: (œ373 22)58-02-68;
e-mail: info@pronoi.md; www.pronoi.md
Imprimat la Combinatul Poligrafic.

Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii

Abecedar / Maria Buruian[, Silvia Cotelea, Aurelia Ermicioi [et al.]; comisia de evaluare: Valentina
Zuber-Petrov [et al.]; Min. Educa\iei, Culturii =i Cercet. al Rep. Moldova. – Ed. [a 14-a] rev. – Chi=in[u:
}.E.-P. +tiin\a; Prut Interna\ional, 2019 (Combinatul Poligrafic). – 144 p.: des. color.
ISBN 978-9975-85-179-4 (}.E.-P. +tiin\a) ISBN 978-9975-54-447-4 (Prut Interna\ional)
373.3.016:811.135.1(075.2)
A 12

ISBN 978-9975-85-179-4 (}.E.-P. +tiin\a)

ISBN 978-9975-54-447-4 (Prut Interna\ional)
© Maria Buruian[, Silvia Cotelea, Aurelia Ermicioi, Constantin Dragomir, Ion Had`rc[. 2016, 2019
© }.E.-P. +tiin\a, Editura Prut Interna\ional. 2016, 2019