FIŞĂ DE LUCRU

GRUPA I / a III-a

Se dă textul:
,,În opinia mea, afirmaţia lui N. Iorga, conform căreia Şcoala cea mai bună e aceea în care înveţi înainte de toate a
învăţa este îndreptăţită, căci şcoala trebuie să furnizeze, înainte de toate, metode de învăţare, nu cunoştinţe de-a gata, pe
care memoria nu le poate găzdui la nesfârşit.
Pe de o parte, noţiunea de şcoală a fost mereu asociată cu cea de educaţie. De altfel, sensul etimologic însuşi al
cuvântului se poate constitui în argument care să susţină afirmaţia gânditorului, căci în limba latină educatio însemna
formare a spiritului, creştere spirituală, iar acest sens încă se menţine. Desigur că şcoala trebuie să devină tot mai dinamică
şi să răspundă ritmului alert al dezvoltării societăţii. De aceea, ea trebuie să-l formeze pe elev în aşa fel încât el să-şi
canalizeze atenţia totdeauna spre ceea ce este esenţial pentru cariera pe care vrea s-o urmeze.
Pe de altă parte, nimeni nu poate nega importanţa şcolii în formarea omului, întrucât acesta este o fiinţă raţională pe
care o caracterizează capacitatea de a învăţa. Cu certitudine arma imbatabilă a omului este gândirea şi cred că, în afara,
şcolii aceasta este insuficient stimulată.
În concluzie, conservatoare sau liberală, şcoala nu trebuie niciodată să abdice de la rolul ei suprem, acela de a forma
spiritul uman. Pentru aceasta, orice elev trebuie, fireşte, să înveţe mai întâi a învăţa.”

Cerinţe:
1. Identifică părţile componente ale textului argumentativ.
2. Găsește conectorii specifici etapelor argumentării.
3. Precizează tema textului.
 FIŞĂ DE LUCRU
GRUPA a II-a / a IV-a

Se dă textul:
,,Părerea mea este că afirmaţia poetului Ovidiu, conform căreia este îngăduit să înveţi şi de la duşman, este plină de
adevăr, chiar dacă pot exista şi unele rezerve în această privinţă. Astfel, putem afirma că omul, pe parcursul întregii sale
existenţe trebuie să înveţe să-şi însuşească anumite cunoştinţe ori deprinderi folositoare, atât de la prieteni, cât şi de la
duşmani.
În primul rând sunt de părere că atunci când observăm anumite calităţi la duşmanii noştri, cum ar fi onestitatea, puterea de
a trece peste nerealizările personale şi de a recunoaste meritele adversarului, putem să ne comportăm, în situaţii similare,
asemeni lor.
Pe de altă parte însă, dacă duşmanul dă dovadă de lipsă de scrupule în atingerea scopului, cu siguranţă a învăţa de la el
echivalează cu pierderea inutilă de energie, căci înainte de toate, trebuie să ne păstrăm verticalitatea, calitatea de a rămâne
morali, chiar dacă uneori a-ţi învinge duşmanul înseamna a-i studia armele, deci a învăţa de la el.
Prin urmare, consider că este îngăduit să înveţi de la duşman, dar în limitele unei etici fireşti.”

Cerinţe :
1. Identifică părţile componente ale textului argumentativ.
2. Găsește conectorii specifici etapelor argumentării.
3. Precizeaza tema textului dat.
Anexa 2
POVESTEA FLUTURELUI

Într-o zi într-un cocon a apărut o mică gaură;un om , care trecea din întâmplare prin preajmă, s-a oprit mai multe ore
pentru a observa fluturele care se forţa să iasă prin această gaură mică.
După multe încercări se părea că fluturele a abandonat, şi gaura rămăsese la fel de mică. Părea că fluturele a făcut
tot ce putea şi nu mai era în stare de nimic altceva.
Atunci omul a decis să ajute fluturele: a luat un cuţit şi a deschis coconul. Fluturele a ieşit imediat. Însă corpul
fluturelui era slab şi anemic; aripile sale erau puţin dezvoltate şi aproape că nu se mişcau.
Omul a continuat să observe, crezând că dintr-un moment în altul aripile fluturelui se vor deschide şi vor putea
suporta greutatea fluturelui pentru ca acesta să poata zbura.
Acest lucru nu s-a întâmplat! Fluturele şi-a trăit restul vieţii târându-se pe pământ cu corpul său slab şi cu aripile
chircite.
Nu a putut zbura NICIODATĂ!

Explicaţia poveştii :
Ceea ce omul, prin gestul său de bunătate şi prin intenţia sa de a ajuta, nu a înţeles, este că trecerea prin gaura
strâmtă a coconului era efortul necesar pentru ca fluturele să trimită lichidul din corpul său către aripile sale pentru
a putea zbura. Era chinul prin care viaţa îl punea să treacă pentru a putea creşte şi pentru a se putea dezvolta.

Morala:
Uneori, efortul este exact lucrul de care avem nevoie în viaţă.