Sunteți pe pagina 1din 2

John Locke (1632- 1704)

1. Realizai o interpretare a textului urmtor: Toate ideile vin pe calea senzaiei sau a refleciei. S presupunem, deci, c mintea este oarecum ca i o coal alb pe care nu este scris nimic; c e lipsit de orice idee pe care imaginaia fr odihn i fr margini a omului i-o nfieaz ntr-o diversitate aproape nesfrit? De unde are ea toate elementele raiunii i ale cunoaterii? La aceasta eu rspund ntr-un cuvnt: din experien.
2.

Comentai urmtorul fragment:

O disciplin de sclavi formeaz caractere de sclavi. Copilul se supune sau se preface c se supune att timp ct i este fric de nuia, dar ndat ce se simte n afar de pericol, ndat ce scap de sub ochii educatorului, el se las n voia nclinrilor sale naturale care, departe de a fi slbite prin acest mijloc, cresc i se ntresc prin acesta mai mult n el, astfel nct, dup ce au fost domolite o clip, izbucnesc cu cea mai mare violen
3.

Comentai urmtorul fragment:

Noi nu putem s schimbm cu totul firea copiilor s facem dintr-un temperament vesel unul meditativ i grav sau ,dint-un melancolic, unul plin de voiciune fr a le duna. Dumnezeu a imprimat fiecrui om un anumit caracter care, ca i forma trupului, poate fi uneori ntru ctva mbuntit,dar cu greu poate fi complet schimbat i transformat n opusul su. Prin urmare, acei care se ocup de educaia copiilor trebuie s studieze cu grij aptitudinile i s constate prin experiene numeroase ce anume pot prinde ei mai uor i ce li se potrivete; s observe care este zestrea lor natural, cum se poate ea spori i ce se poate face n acest sens. Educatorii trebuie s cunoasc lipsurile, precum i dac merit sau nu osteneala educatorului. n multe cazuri, de fapt, tot ceea ce

putem face, tot ceea ce trebuie s urmrim este de a trage foloasele cele mai bune din darurile naturii, prevenind viciile i defectele spre care sunt mai nclinate astfel de temperamente i dezvoltnd toate bunele predispoziii pe care firea lor le poate folosi. Trebuie s dezvoltm ct se poate de mult aptitudinile naturale ale fiecrui copil, dar trebuie s renunm la truda zadarnic de a impune cuiva un caracter care nu este al su. Cci , ceea ce este spoit n felul acesta va fi n cel mai bun caz ceva nelalocul su i va avea ntotdeauna n nfiarea sa pecetea dizgraioas a constrngerii i a afectrii