Introducerea

În introducere se vorbește despre ce lucruri noi și utile vom afla pe parcursul lecturii, că vom fi
acompaniați de renumiți filosofi, care ne vor explica secretele vieții pe ințelesul nostru, în așa
mod încît vom vedea viața din altă parte.

1.Nașterea

Aici viața omului este asemanată cu un mic Big Bang și se spune că începutul are la baza
nașterea. Există anumite contradicții la tema unde se începe viața unui prunc: la conceperea lui,
la conștientizarea existenței lui sau odata cu nașterea propriu-zisă. Exista trei moduri de
percepere a nașterii. Astfel orice om, e o minune unică creata de Dumnezeu, pentru că de la El s-
a început totul și continuă pîna acum,versiune susținută de credincioși. Cei ateiști consideră că
minunea apare în urma unui act sexual și nu are legatură cu Dumnezeu. Ultima ține de însuși
copilul, care nu ține minte procesul de naștere și în genere ce se întimpla pîna la vîrsta de 3 ani.
Însă, mulți oameni susțin că își văd nașterea în vise. Platon numește aceasta anameza, susținînd
ca e o pată neagră care a afectat psihicul copilului și a fost stearsă din amintiri. Exista si altă
parte a monedei, unde nașterea este socotită o nenorocire. Jean-Paul Sartre susține ca viața luată
prin naștere e asemenea unei mașini câștigate ,a cărei chei le-ai pierdut, astfel conștientizînd că
viața ne depașește de la început. Filozofii susțin că fiecare naștere aduce în urma sa ceva, ori te
naști măreț, ori dobîdești asta prin muncă. Iar timpul de dinaintea nașterii poate fi o pregatire de
viața care vine sau viața după moartea ulterioară. Astfel, nașterea ar putea fi înțeleasă ca darul
spațiului și timpului de a trăi.

2.Învățarea mersului și a vorbirii

Capitolul începe cu relatare morții Sfinxului cauzată de Oedip care a raspuns la ghicitoarea sa,
cum că omul este ființa care fiind mic se tiraște în patru, în floarea vîrstei merge pe doua
picioare, iar fiind batrîn se ajută de baston. Mersul e o necesitate biologică, pe care bebelușul o
însușește cu greu, dar mai devreme sau mai tîrziu reușește să își depașească obstaolele. Mersul se
consideră a fi un privilegiu, pentru că se tîrasc doar fiintele inferioare, precum șarpele care a
ispitit-o pe Eva să muște din mărul interzis. Înalțarea presupune apropierea de Dumnezeu și
departarea de animale. Odată cu înaltarea primim și darul libertății, ce ne permite să exploram
lumea. Mersul ne leagă de pamînt, iar cu zborul sunt înzestrați doar îngerii. Pentru îngeri mersul
stîrnește invidie. Mersul are beneficii, pentru că cu fiecare cădere, înțelegem valoarea mersului.
Mersul lasă urme, astfel îți lași amprenta pe pamînt. Astfel, se vede legatura dintre om și pămînt.
Mersul se consideră a fi un pas înainte în înțelepciune. Mersul reprezintă o parte a dezvoltării
sociale. Însa socializarea adevarată apare odată cu dezvoltarea limbajului. Limbajul funcționează
la departare și ne dă putere. Astfel, fiind bebeluș, țipatul lor se amelioreaza odată cu începerea
posedării cuvintelor. Turnul Babel construit de oameni pentru a-și arata mareția si distru de
Dumnezeu, a dus la apariția mai multor limbi. Gînguritul se consideră a fi o etapă importantă,
pentru că atunci copilul vorbește din interiorul sau. Gînguritul poate fi perceput ca o limbă
integrată care încă s-a păstrat dinaintea distrugerii turnului sau s-a format după distrugerea lui.
Un studiu susține ca copilul posedă limba, dar e nevoie de a fi stîrnit pentru a o vorbi. Limbajul
nu a fost impus cu forța, dar practicat din necesitatea de a fi înteles. A vorbi nu înseamna numai
să exprimi, ci să imprimi și lucrurilor un înțeles.

3.Începerea școlii

Începerea școlii este o piatra de hotar. Școala este impusă de timpuriu pentru a nu crește un
sălbatic și needucat. Unul din filozofi susține că școala a fost formată pentru a educa din noi
niște oameni capitaliști și servitori pentru cele mai înalte puteri. Copii primesc calificare în
domeniul care este nevoie pentru dezvoltarea ulterioară a țarii sau nevoilor marilor puteri. De
asemenea ne sunt impuse modele de coportament care presupun sa fim cuminți și să ascultam
ordinile. La școala apar un set de reguli ce trebuie respectate și care ne introduc treptat in lumea
matură. Profesorul este suveran. Școala presupune subordonare, e locul unde parinții nu au toata
puterea și odaata cu începerea ei singur obesrvi ca tu însuți devii un altul, și în loc să te joci, ori
sa faci chestii de copii ești preocupat de alt ceva. Odata cu venirea la școala gaăim 2 notiuni de
“ idem” care ar reprezenta la fel ca alții, și “ ipse” ce înseamnă “sine”. La școala ți se impune
anume termenul «  ipse » , adică tu ești o persoana ce duce responsbilitate pentru acțiunile sale și
trebuie să acționeze conștient. La școală nu mai ești tu cel special. Aici esti notat și ți se verifică
prezența în permanența. La școală poți uita de intimitate, pentru că mereu te afli sub văzul
tuturor, și chiar folosirea toaletei necesită permisiune. Ca și orice școală, ea este împărțită în
clase pentru a putea fi mai eficient gestionată. Asemenea ea este împărțită pe categorii de studiu,
iar elevii trebuie sa fie ordonați și să respecte orarul, cunoscînd unde și la ce oră trebuie sa vină.
Școala de acum încearcă să ajungă la cea promovată de liberari, programa școlară să o elaboreze
în așa mod încît să se dezvolte personalitatea, nu frica și teama. Pentru că cu cît copilul este mai
stabil emoțional cu atît mai tare e predispus sa învețe.

4.Învățarea mersului pe bicicletă

J.M. Coetzee e celebru pentru carțile sale ce descriu copilaria, unele le putem numi
autobiografice pentru că atît de mult se aseamnă cu viața lui. În unul din textele sale el
povestește despre un om care a fost lovit de o mașină în timp ce se afla pe o bicicletă, în urma
acestui accident i-a fost nevoie amputarea unui picior, ceea ce nu i-a permis în continuare să se
ocupe cu sportul său preferat. Autorul susține că pentru vîrsta sa acesta ar fi trebuit sa își aleagă
alt mijloc de transport. Iar bicicleta e a copiilor, pentru că doar așa ei pot abandona casa pentru a
se juca. Pentru copil e doar un mijloc de joc, nu mai mult. Orice om trebuie sa aibă un scop
determinat în viață, însă copii încă nu au așa ceva, pentru ei e important să dea un gol, ori să
termine o pictura, ei nefiind direcționați spre un rezultat, astfel mersul pe bicicletă e doar o
activitate a copilariei. Învățarea mersului pe bicicletă îl face pe copil să se simta aldut, atît timp
cît a însușit o activitate noua, dar asta nu înseamnă ca el devine deodată independent. Pînă la
urma urmei înțelegi tehnica și te înveți a pedala, în final învațîndu-te să mergi pe 2 roți subțiri.
Toate acestea se învată cînd ți se dă drmul, pentru a merge independent și tu de parcă ai executa
un « salt al credinței ». Nu mai trebuie sa te bazezi pe tatăl care stă la spate, trebuie să i-ai
inițiativă și să mergi singur, pentru că odata ce vei înțelege ce reprezintă acest mers pe bicicletă,
vei înțelege că trebuie sa pedalezi ca să nu cazi. Exact ca în viață, ca să o trăițsti, nu trebuie să te
oprești pe loc. Apare sentimentul de libertate. De la bicicletă treptat ajungi la mutat, apoi
condusul unei mașini, astfel urmărind un itinerar al vieții. În trecut ea nu era apreciată la justa ei
valoare, era aproape nefolositoare. Bicicletele erau un mijloc de muncă, prin care baieții livrau
ziare,și tot ei participau cu ele la curse organizate de directorul său, care alegea cîștigătorul ca
lucrator la birou, și putea avansa pîna la jurnalist. Roata a fost inventata 6000 de ani in urmă,
bicicleta 200. Poate strămoșii noștri s-au inspirat de la lună, însă una clar se știe, rota trebuia
inventată, pentru viitoarea dezvoltare.

5. Examenele

Capitolul începe cu 7 întrebări . Acestea erau întrebările puse aspiranților de la Oxford, pentru a
deveni premianți, care se bucură de multe bonusuri în urma acestui titlu. Iar pentur toate acestea
trebuie să treci de 6 examene. Dupa care v-a fi un interviu si întîlnirea cu 70 de bursieri care vor
da întrebări din domeniul lor. Și apoi urmează ultima cină. Primul paradox analizat de filozofi e
că examenele oare pun bețe în roate democrației. Al doilea presupune alegerea candidaților, care
pe viitor vor putea servi poporului și vor fi devotați muncii sale. Pentru asta e nevoie de
inteligența. În perioada moderna examenele s-au pierdut adevarata valoare și scopul lor.
Examenele trebuie să le înfrunți singur, și nimeni nu o poate face pentru tine. Examenul iți ofera
posibilitatea să vezi cine ești și cît te-ai ocupat de a fi tu însuți. Un examen este o traumă, iar
traumele apar in visuri. Examenele se scriu în anonimat, ție fiindu-ți atribuit doar un numar. Cu
începerea examenelor, timpul îți măsoară intelectul, și de aceea mulți recurg la copiat. Cel mai
disperat mod de a trișa e cel de a copia de la colegul tău. Odată copiind un cuvînt constați că el e
inepuizabil și va mai putea fi copiat, însa el mereu nu v-a fi cu sensul lui în totalitate prezent pe
foia scrisă. La examen nu cunostințele tale sunt puse la încercare, ci abilitatea de a găzdui careva
cunoștințe pe un anumit termen, pe care odată ieșit din sala de examen le și uiți.

6.Primul sărut

Capitolul începe cu un fragment din Romeo și Julieta. Iar în continuare se vorbește despre
comunism care ar analiza partea gramatică, decît sensul romanului cum s-ar face în Marea
Britanie. Comunismul nu avea o difiniție a sărutului, decît cea a termenilor mecanici. S-a aflat că
pielea buzelor e cea mai subțire și că prin ele se transmite creierului mult mai repede
informațiile. Astfel, ascultîndu-i pe Romeo si Julieta înțelegi că sărutul e dovada că lumea e plină
de lucruri minunate. Putem observa ca odată ce se joacă cu cuvintele unuia cu a celuilat,
observăm ca sărutul lor are loc înainte ca acesta să se producă propriu-zis, că toate cuvintele lor
reduc în final la această acțiune. Astfel, sărutul devine însuși poezie. Sărutul nu are un punct
culminant. Adolescentul vrea ca sărutul să aibă mai repede loc pentru a pucede la urmatoarea
etapă, pe cînd Adolescenta vrea să lungească acest sărut pentru a opri acea etapa. Astfel, Julieta a
trecut pestea acea barieră și a dat frâu dorințelor trupești. Sărutul ne apropie de moarte cu pas. Și
tot el este acea legătură dintre oameni care oferă legitate că ei sunt împreună. Sărutul nu are un
scop anume, și nu aduce în urma sa alte consecințe. Sărutul e ceva sublim, ceva care te apropie
de Dumnezeu. În timpul lui îți dispare lumea în jurul tău, limbajul si mobilitatea corpului. Primul
sărut aduce în urma sa un vagon de săruturi, chiar maratoane, cu întreruperi și reînceperi. Odată
ce prin sărut cei doi iubiți par mai dumnezeiești si pamîntești, iar el aduce o liniște sufletească
celor ce sunt legați de el. Placerea si hrana, presupun patrunderea pe gură, ceea ce și le unește.
Odată ce ne despărțim de sînul mamei căutam un alt loc unde ne putem potoli dorința de plăcere,
astfel după perioada pubertății căutăm alt trup care ar putea să ne satisfacă aceste dorințe. Primul
sărut caută să restituie sînul mamei. Așadar, primul sărut are loc în brațele mamei, al doilea cu
noi înșine cînd încă nu înțelegem ce ne dorim, și al treilea cu alt trup, care ne aduce liniștea că
am găsit ce am căutat. Sărutul spune în sine mii de lucruri și odată cu el uiți de realitate și exiști
doar tu și partenerul tău.

7.Pierderea virginității

Totul se începe de la Madonna cu piesa « Like a Virgin », care poate să stîrnească un val de
nemulțumiri, pentru că ea nu mai e demult virgină și provine dintr-o familie de creștini care nu ar
accepta aceasta, în plus mai avînd și dansuri cu context sexual. Acum virginitatea stîrnește rîs, și
adesea e luată ca temă principală în comedii, și cei ce au trecut peste acea perioadă se simt
superiori celor care încă nu au aflt de ea. Pierderea virginității aduce cu sine o serie de griji.
Sexul e experiența trupească supremă, iar « prima oară » trebuie sa fie rațională și cu precauții.
Catolicismul e un cult al virginității. Iar singura metodă de apariție a fiului lui Dumnezeu, este că
mama sa era fecioară. Multe tablouri în urma acestui eveniment erau și sunt pictate. În ele clar se
vede prezența iubirea mamă- fiu, ceea ce devine suprema și unica din moment ce nașterea a luat
loc de la o fecioară. Maria prin asta a dat posibilitatatea lui Hristos să se întîlnească cu Ioan
Botezătorul, iar în final, ea trece pe planul din spate.Astfel, sacrficîndu-se. Așa și călugărițele,
trebuie să fie virgine, pentu a se ruga cu devotament, iar călugarii fiind bărbați e nevoie să fie
celibatari. Ei tind prin așa mod spre eternitate și dorința de a se afla în gradina Edenului. Pentru o
fată a pierde virginitatea e mult mai rău, pentru că ea riscă să devină însărcinată, pe cînd pentru
băiat e un plus în reputație și el poate singur fugi în lume, pe cînd ea nu își poate lăsa pruncul. La
fete în raport cu baietii ramîn semne fizice, ca ruperea himenului, pe cînd la băieți aceasta ramîne
doar o amintire. Filozofii zic că acest himen este locul suprem unde se întîlnește lumea obișnuită
cu cea supremă. Astfel, zeițele antice construindu-și temple ca Pantenonul aveau de gînd să își
păzească adevărurile. Și poate că și fetele se gîndesc că odata cu pierderea virginității toate
secretele lor vor ieși la iveală. Pentru pierderea virginității, trebuie să existe dorință, dar trebuie
să gasești cu cine. Pentru că o dată cu pierderea ei te mai apropii cu un pas de moarte și teoretic
copii tăi vor trăi mai mult ca tine. Erosul si Thantosul, sunt 2 puteri care se suprapun ca liniștea
și haosul, astfel odată dorind sex, ești agitat, frustat, în urma ce la-ai primit îți primești și calmul,
și toate acestea se repetă. Așadar, Biserica catolică idealizeaza prea tare virginitatea, ceea ce în
sec. XIX era un mare impediment pentru tinerii casatoriți, iar Madonna a scos la lumină
virginitatea.

8.Permisul de conducere

Pentru a înțelege diferențele culturale a diverselor țari, putem studia legile privind procesul de
conducere, unde vom găsi diferențe chiar în postura șoferului la volan. Odată ce tinerii își
primesc permisul de conducere în fața lor se deschid noi orizonturi, unde el poate trăi conform
regulilor sale, mașina fiind castelul lui, însă există reguli care trebuie respectate pe drum.
Condusul te face de asemenea să te gîndești și să vezi lumea din alt punct de vedere. Pîna la
condus, femeiile de asemenea nu aveau accesul în biblioteci, cluburi pentru a se relaxa, și a ieși
din bucătărie, astfel cam pe atunci s-a și început lupta femeilor pentru drepturi. În filmul Thelma
și Louise, eroinile fug de lege în timp ce una a împușcat un barbat care dorea să îi violeze
prietena, ca metoda de autoaparare, însă ele erau socotite fugare, fapt ce nu se referă la bărbații
care folosesc mașina pentru a fugi. Pîna la urma eroinile îndrăgesc condusul și îi înteleg
avantajele, gustă din coniacul bărbatesc. Iar la sfîrșit, ajunse înconjurate de poliție, avînd în față
doar moartea pentru că se aflau pe marginea stîncii Marelui Canion, ele apasă pedala de
acelerare. Mașina a înlocuit caii, fapt ce a dus ca oamenirea se va pierde de la o Apocalipsa
organizată de roboți tehnici, în care se transformau deja. Alta mișcare considera că omul a ajuns
la apogeu, iar condusul îi dă puteri supranaturale. Mașina trebuie sa fie puternică, dar și să ofere
placere la condus. Și modernismul a îmbinat aceste 2 necesități. Ca în trecut calarețul căuta să
cucerească inima fetei cu calul său, acum o fată poate fi impresionată cu o mașină. Mașina mai
poate fi considerată o formă de eliberare. Condusul presupune lăsarea pe restul în urmă. Aceasta
oferă o libertate negativă, pentru că odata ce fugi de probleme, pierzi din alte frumuseți ale vieții.
Iar libertatea pozitivă, creaza aglomerație, din moment ce fiecare pornește pe drumul lui, și se
primește un haos total. În final cu luarea permisului, primim o libertate falsă, din moment ce mai
suntem controlați de stat, ce sunt elaborate noi inovații care sunt gata sa ne salveze viața.
Condusul nu mai e condus.

9.Primul vot

Capitolul vine cu diferențierea a două cafeneli, una care servește doar un mic dejun, și alta care
are o varietate largă de produse, numindu-se « Caffe », ceea ce redă un alt aer, mai solid. Și
permite omului să aleagă dintr-o varietate mai mare, ca și în cazul democrației. Democrația
reprezintă libera alegere, sau dacă votezi prima dată la alegerea unui candidat care are același
punct de vedere ca și tine. Orice vot conteză, însă democrația nu aduce mereu rezultatul dorit, și
pot practica politici nefaste pentru o națiune sau lume în genere. Urna nu se referă la democrație,
pentru că ea ascunde pe cine ai votat. Încrederea e atunci cînd totul a fost organizat transparent,
corect și liberal și poți să nu îți faci griji că rezultatele ar putea fi false. Fiecare votează ce vrea,
dar nu fiecare poate vota ce dorește. Votînd prima dată înțelegi că nici un candidat nu îți va
satisface în totalitate aspirațiile. Orice vot conteaza, iar tînarul ce merge pentru prima dată a
analizat, s-a oragnizat în creier cum ar fi trebuit să pară un candidat bun și l-a ales anume pe
acesta. Lumea ar arata alt fel dacă doar tinerii ar putea vota. Desigur tinerii ar vota pentru
idealism, pe cînd cei mai bătrâni pentru realism. Cel tinar îl va vota pe cel care se aseamana cu el
prin calitățile sale. Însa pe parcursul timpul pot interveni schimbari cît in tine, atît și în cel pe
care îl votezi. Mulți politicieni încearcă să își promoveze brăndul, prin promisiuni goale și
minciuni suspecte, ce nu influențează tinerii care s-au nascut în această perioadă pentru că ei
cunosc cu adevărat toate tehnicile ce se impun pentru a primi voturi. Oamenii trebuie să voteze
după cum le dictează inima nu rațiunea. Oamenii de rînd ce votează sunt importanți în luarea
deciziei. Odata înfrînt comunismul, s-a instalat capitalismul si democrația, dar nu mult timp a
durat aceasta liniște, care a fost perturbată de islamul militant, cu care lupta a început de la actul
de terorism din 11 septembrie 2001. SUA introduce democrația în toate colțurile lumii pentru a
dezvolta comerțul, deci bunăstarea țării, așa că cu o mînă introduci în urnă, cu alta ești în lanțuri
invizibile.
10.Primul serviciu

Lucru în minele de carbune se consideră a fi cel mai stresant lucru posibil. Se ocupau cu
mineritul de la vîrsta de 14 ani, mai des băieții, iar fetele erau acasă și așteptau pîna unul din ei
va veni să o ceară de nevastă, pentru că totul se învîrtea în jurul bărbatului care lucra. Bărbatul în
permanență poate lucra, iar o femeie din cauza sarcinii poate uita de muncă, și în continuare să
fie întreținută de bărbat. În trecut se urmarea tendința ca fii să urmeze cariera tatălui ce nu e
corect și ce treptat a disparut din perioada moderna. Astfel, scriitorul Lawrence a fost persoana
care a descris greutatea muncii de miner și faptul că mulți din ei în timpul muncii se dezbrăcau și
făceau sex. Astfel, scrisul sau nenumărate alte vocații reprezintă abadonul sinelui în brațele unei
forțe pentru care « angajarea » stă pe o treaptă inferioară muncii. Mulți din ariști, scritori, în
realitate posedă un alt serviciu, și poate mai exista undeva unul pur, care urmărește vocația.
Animalul e în stare doar de o muncă bruta, în schimb ce omul depune efortul fizic și mintal.
Pentru a lucra undeva trebuie să intri în contact cu oamenii și să comunici. Se dezvoltă piața în
legăturile dintre comercianți, astfel apar noi produse de vîndut și noi posturi de muncă. Piața este
la fel de impersonală și de eficentă în a orchestra o economie a muncii, cum este selecția naturală
care creează ecologia speciilor. Șomajul creste în urmă ce oamenii se îmbolnăvesc, așa că
guvernarea caută să angajeze fiecare om apt de munca la un serviciu care îl va putea efectua și în
final îi va aduce lui și țării bunuri materiale. În momentul angajării, angajatorul însuși încearcă să
te descoase prin diverse formulare unde sunt adresate întrebari care fac să te prindă în a vedea cu
ce te-ai ocupat dupa ce ai terminat studiile și etc. Pînă a te angaja trebuie să treci prin nenumărate
filtre care te vor poziționa într-un anumit mod în fața angajatorului. Așadar, o slujbă nu te poate
defini toată viața, la diverse etape, vei dori sa faci alt ceva.

11.Îndrăgostirea

Capitolul începe cu relatarea începutului romanului Anna Karenina, unde ea încearcă să salveze
căsnicia fratelui său care se destramă din cauza adulterului dintre el și servitoarea sa. În final
aceasta ajungînd în situația lui. Ea fiind predispusă la aceasta și dorind să scape dintr-o căsnicie
eșuată. Problema fratelui său anticipează problema mai mare a Annei. Astfel, cu cît textul e mai
autentic cu atît e mai tragic pentru cititor. Omul nu poate ști niciodată și testa dacă iubirea e
adevarată ori e doar o iluzie din partea partenerului sau chiar a sa. Iubirea o poți falsifica, odată
ce simți un graunte de îndoială, înseamnă ca nu mai e cazul de continuat. Îndragostirea, și nu
dragostea, poate fi considerată cel mai maret momenț din viață. Iar combinația din căsătorie și
dragoste a Annei, a adus-o pe ea la suicid. Iubirea are la baza o persoană, căreia i te dedici și
asupra căreia îți reverși toate sentimentele, care pînă la un moment le împărștiai asupra tuturor în
proporții diferite. Dragostea ne face orbi și ne impune să vedem doar calitățile bune de la început
a persoanei iubite, dar în final îl iubim din cauza defectelor. Iubirea se regasește în suflet, și cînd
iubiții spun că și-au găsit sufletul pereche aceasta presupune că după spusele lor se cunosc de o
viață. Iubirea leagă umanul de divin și dacă te înveți să iubești tot ce te înconjoară poți spune că
ești mai aproape de Dumnezeu. Din cauza că suntem legați de pamînt, iubirea niciodată nu va
ajunge mai sus de acest pamînt. Îndrăgostirea e menită să îți găsești un loc în viață, iar dragostea
pentru a topi gheața familială și a duce spre o familie frumoasă. Este și o parte tragică a iubiri,
acea cînd ea nu este împărtășita, cînd obiectl iubirii tale, te considera doar prieten ca în textul lui
Goethe « Suferințele tînărului Werther », ceea ce în final a dus la suicid. Așteptarea este
activitatea cea mai grea de suportat pentru că timpul lor se rezumă pînă la întîlnirea cu persoana
dragă și după, aceasta devenind punct de referință. Poți spune ca nu ai iubit, pînă nu ai rostit
cuvintele « Te iubesc », pentru că și iubirea se exprimă prin sentimente și prin cuvinte. Iubirea îți
dă posibilitatea să te vezi cu partenerul tău în viitor.

12.Căsătoria

Se începe cu o intruducere din serialul Larry David, unde soția sa îi cere ca acesta să reînoiască
jurămintele, lasîndu-se greu convins, iar ca mai apoi să afle ca ele sunt pentru « totdeauana »,
rămînîd surprins, oare se gîndea că va găsi pe altcineva în eternitate. Căsnicia devine ceva
lumesc, odată ce în rai un cuplu nu ar putea fi legat de mariaj, pentru că ar putea să se transforme
în iad, asfel casatoria e pentru a crește copii și a face sex. Dacă căsnicia ar putea fi eterna, atunci
poți să nu îți ei nici un angajament, din moment ce știi ca partenerul îți va fi mereu alaturi.
Reînoirea promisiunii presupune,darea ei în legatură cu noile probleme ce pot aparea pe viitor,
adica întărirea ei. Promisiunea dată în fața lui Dumnezeu presupune că nu te vei abate de la drum
și nu te vei lăsa seudus. Promisiunea dată dinte tineri, presupune că aceștia își vor stăpîni viitorul
care e atît de mare și de necunoscut, însă vor face asta împreună, mergînd spre necunoscut.
Astfel, e și în cazul altor promisiuni, în cazul cînd te angajezi cu una, te angajezi să o stăpînești
și să o ții sub control. Promisiunile într-o căsătorie sunt deja scrise, iar mirii se semnează pentru
acestea, în fața publicului, care sunt martorii, că ei se angajează să le respecte. Promisiunea leagă
mirii de viitor, unul de altul și de martori, iar toată ceremonia este înregistrată vizual, începînd cu
camera, și terminînd cu pozele înregistrate în telefon. Mireasa este ființa cea mai importantă la
nunta, fiind îmbrăcată în rochie albă, care o face simplă, dar și în același timp deosebită, și
deasemenea se uită ce reprezintă ea ca personalitate. Voalul reprezintă himenul, adică
virginitataea și puritataea miresei, care ar simboliza în același timp disponibilitatea și
indisponibilitatea fața de mire, care va fi scos doar după ceremonie. Acum, la nuntă se poate
dărui un bun imobiliar, care presupune locul unde viitorii soți vor trăi. Iubirea și averea au fost
mereu în strînsă legătură, la încheierea unui mariaj. O casnicie fericită este determinată de
continuitatea iubirii de-a lungul timpului. În timpul parții festive a căsătoriei este de regulă de
citit poeme de dragoste, unul din ele ar fi Cîntarea Cîntărilor, pentru regele Solomon, unde mirii
se schimbă cu replici dulci. Așadar, în o căsnicie cei doi trebuie să se venereze, precum e scris în
versurile Cîntării. Astfel, pentru todeauna e un miraj, pentru că odată și odată vine și sfîrșitul.

13.Nașterea copiilor

SUA publică lunar date despre natalitate, unde se vede clar, că populația crește în fiecare lună cu
6 milioane de persoane, iar să luăm în paralel, resursele necesare supravețuirii omului sunt în
permanenta scădere. Kant zicea că conduci prin puterea propriului exemplu, adică ceea ce faci tu
trebuie să le placă și oamenilor să facă. Așa cum în China sunt puse restricții că mai mult de 1
copil să nu existe în familie, asta înseamnă limitarea oamenilor în a se reproduce, așa cum în alte
state natalitatea se încurajează, chiar dacă în final acesti copii se vor lupta pentru diverse resurse.
Pentru ce ne dorim copii ? oare să continuam specia. Asta e absurd. Poate sexul. Dar nu, oamenii
care își doresc un viitor planifică copii. Copii reprezintă viitorul, și înaite de a visa la o casă, îți
vei vedea copii pe care îi vei avea în viitor. Iubirea pentru familie, e total diferită de celelalte
iubiri, pentru că din ea izvoraște un sentiment puternic care e gata să primească copii. Copii
reprezintă plodul iubirii dintre 2 oameni, iubirea care nu ajungea pentru fericirea completă. Apar
2 viitoruri odata cu procrearea unui copil, unul este dezvoltarea și cresterea ulterioară a copilului
și moartea părinților, care vor ramîne întipăriți în mintea copiilor și care i-au îndemnat pe tot
parcursul vieții lor, le vor face copiilor săi loc pentru viață, atunci cînd va fi nevoie. Al doilea e
că părinții rămîn cu copiii mult după moartea lor, pentru că părinții traiesc prin copii, aceștia
moștenindu-le gena. Ar fi bine ca să transmitem trăsăturile cele mai bune copilului, și să lucrăm
la aceia că ei să nu repete greșelile noastre, astfel îngropîndu-le și pe cele a părinților noștri. În
caz ca părinții au probleme, aceștia nu trebuie să implice copii în rezolvarea lor, pentru că
aceasta îl va distrage de la dezvoltarea lui, acesta gîndindu-se la problemele adulților. Rolul
părinților este acela de a normaliza orice comportament aberant a copilului și să educe cetățeni
cu calități importante ce domină într-o societate. E bine să îți rezolvi propriile secrete înainte să
le transmiți copiilor tăi, pentru că ai putea sa îi aduci într-o confuzie totatlă, pentru că problemele
tale sunt doar ale tale. Desigur că vom vrea că copiilor noștri sa le fie bine, anume ca în
momentele în care ne-a fost și noua bine, dar ei ar trebui și să se dezvolte, pentru a crea ceva
nou, astfel trebuie să le permitem pentru că ei să se poată transforma într-un « fluture frumos ».
Copiilor trebuie să le oferi iubire, hrană și idei și trebuie să îi susții corect în diverse probleme,
pentru a crește din el un om superb.
14.Mutatul

Casa este un loc sfînt. Și acum trebuie să ai grijă să nu ardă, din moment ce ea te poziționează pe
un loc în clasa socială, ea fiind mai mare și tu devii un om mai serios. Însă casa o vei decora ca
din societatea din care vii, britancii o decorează cu 3 rațe zburătoare de asupra șemineului, alții
pun tablouri și alte lucruri prețioase ale familiei. Mutatul stîrnește un fel de panică, pentru că o
dată ce îți scoți lucrurile la iveală pe drum, ele seamănă cu o adunatură de obiecte, dar în realitate
ele sunt foarte importatnte pentru că ele sunt purtătoarele tale de secrete. Mutîndu-ne în altă casă,
chiar dacă avem lucrurile noastre cu noi, oricum casa care ne-a găzduit atîta timp ne rămîne în
memorie cu toate momentele care au avut loc aici. Înainte casa reprezenta o latură a sinelui tău
care te diferenția de ceilalți. Niciodată nu trebuie să ne ducem prea departe, pentru că astfel ne
desprindem de pamîntul nostru, acolo unde am copilărit. Heidegger era adeptul că nu trebuie de
mutat din locul de baștină, tot el susținea nazismul și iubea puritataea. Patria presupune locuirea
ei doar cu băștinași, astfel ar trebui excluși toți străinii din țară, ceea ce ar porni un haos total. La
fel și un loc ca templul Ierusalimului, poate găzdui mai multe națiuni și mai multe religii
respectînd calmul în permanența, mulți oameni aici se simt ca acasă. Cel mai important cînd te
muți la o casă nouă e arhitectura, care ar trebui sa-ți redea calmul. Casa trebuie să ne reprezinte,
să vorbească despre personalitatea noastră. Din sec.XX au disparut aceste principii, care văd
acum doar casa ca un loc funțional și rece, ce ar trebui să facă mutatul un lucru simplu. Asta a
dus la aceea că casele să fie mai luminoase, mai curate, să pară mai ușoare, datorită noii
construcții. Mutatul presupune un stres oarecare, un stres al necunoscutului, într-un loc nou, în
locul, unde numai pîna ieri a locuit altcineva. Totuși memoria foștilor proprietari rămîne în casa
și deodată nu poți spune că e a ta.

15.Criza vîrstei de mijloc

Omul reușește să treaca prin aproape de toate hotarele vieții în prima treime a ei și aceasta criză a
vîrstei mijlocii apare în urma a ceea că nu se mai întîmplă nimic nou în viața de zi cu zi. E vorba
de negarea îmbătrînirii. Lipsa de evenimente din această perioadă poate să facă să pară moartea
mai aproape. Totul aceasta apare în urmă ce bărbații și femeile se vor din nou ca înainte activi,
bărbații cuceritori, femeile curtate. Amintrile hrănesc nostalgia din trecut. Pentru a nu fi atît de
stresat asupra temei date, trebuie să te pregătești din timp de această problemă , după cum spunea
Nietzsche. Creștinismul, practică o ideologie sinistră, care are ca scop sa ne facă sclavi, pentru a
ne face să ne simțim slabi. Dacă o sa lăsăm morala creștină, ne vom vedea pe noi zei. Fiecare
vrea să fie sine și să trăiască dupa regulile sale, să trăim după propriile viziuni. Oamenii aflați în
criza de vîrsta au tendința de a insera în realitate, lucrurile din tinerețe, sufletul cere aceasta.
Această criză este un imbold de a te găsi pe tine adevărat, nu mai fiind influențat de grijile de zi
cu zi. În această perioadă observi că îmbătrînești și acest proces este la fel atît cît la bărbați, cît și
la femei. Odată cu adăugarea anilor bărbatul va fi privit din partea realizarilor care le-a avut, pe
cînd femeile vor fi evaluate la aspect fizic. Menopauza de asemenea va influența la felul cum o
vor privi, pentru că desigur nu o vor mai vedea o femeie tînără și frumoasă. Tot în perioada dată
și copii părăsesc cuibul părintesc, ce e o lovitură în plus pentru ea. Astfel, de aici poate izvori un
nou început.

16. Divorțul

Capitolul începe cu povestire ca Henri al VIII-lea nu putea avea copii, fapt care duce ca acesta să
omoare soțiile sale, pentru că divorțul era strict interzis de către Papa. Astfel, acesta s-a
îndepărtat și a dizolvat majoritatea bisericelor din Anglia. Divorțul a fost legalizat, și totul a mers
cum a vrut el. Divorțul a permis de asemenea și multor altor oameni de a se despărți și de a nu
mai trăi pîna moartea îi va despărți dacă nu se mai iubesc. Milton, ca și Henri luptă pentru divorț,
din moment ce soția sa îi punea coarne, astfel el a zis că dacă femeia nu îl mai ajută și nu îi dă
statornicie, aceasta poate fi o cauză de divorț. Mulți vedeau mariajul ca pe o tendință de a face
copii și sex, însă Milton susținea că înțelegerea între 2 persoane și credința în Dumnezeu îi poate
uni cu adevărat pe 2. Divorțul poate fi privit ca avenirea unei noi căsătorii, dar pîna atunci e
important să nu intri în depresie. Prin divorț legal poți să divorți, însă psihologic nu știi dacă
aceasta s-a terminat și toate sentimentele au eșuat. Acum divorțul se dobîndește foarte greu,
foarte costisitor, și prin mijloace murdare, la baza nu se pune iubirea prin eliberarea de
sentimente , ci planul financiar, unde fiecare prezent în proces dorește să acapareze o sumă mai
mare de bani. De divorț nu scapă nimeni, începînd de la persoanele cunoscute în toată lumea,
pîna la cei mai simpli, însă divorțurile și certurile celor recunoscuți sunt ca o metoda de
divertisment și totul ce se întîmplă în relația lor este comunicat publicului. La divorț, totul se
împarte, pînă și copii dacă există într-o familie. Cuplurile care dau la divorț si așa trec printr-o
perioada grea, însă legea nu poate demonstra stările emoționale ale oamenilor, așa că caută
motive care pot fi argumentate. Pentru a încerca a salva căsnicia se va angaja un terapeut, care e
foarte scump. Terapeutul va ajuta cuplul să vadă greșelile, să redescopere empatia unuia fața de
altul, și poate în final să treacă peste acest capitol cu divorțul. Efectiv, așa trebuie să fie lucrul
unui terapeut, el trebuie să abordeze diverse tactici pentru a ajunge la urechile fiecărui pacient și
sa îl facă să audă ceea ce nu a auzit pînă acum de la partenerul sau. El va remedia situația, și va
aduce armonia în familie.
17.Pensionarea

Pensionarea înseamnă să nu mai fii tînăr, dar și să nu mai fii bătrîn, aceasta reprezintă ultimii 10
ani de după ce te-ai oprit cu totul din muncă. Pensionarea presupune să te retragi total din muncă,
și dacă ai mai avut norocul sa fii fotbalist, șofer de curse sau jucător de tenis, cariera ta poate
continua ca antrenor, comentator, model. Pensionarea nu îți mai da posibilitatea să te exprimi
despre profesie « sunt », acum doar « am fost ». Astfel, deși slujba s-a încheiat, abilitățile tale
acumulate vor ramîne mereu la dispoziția ta. Un specialist în manangement propune că cei care
s-au pensionat și au avut doar o funcție pe parcursul vieții să fie ca un fel de freelanceri, aceasta
înseamnă că omul tot lucrează, însă ceva ore mai puțin. Identitatea conferită de slujbă își va pune
amprenta inclusiv asupra trupului. Președinții nu își părăsesc niciodată postul, deoarece ei rămîn
recunoscuți și cu trecerea timpului. Pensionarea ne oferă posibilitatea să avem timp liber pentru a
putea muri liniștiți. În unele țări a dispărut vîrsta obligatorie de pensionare. Ea îți oferă
posibilitatea să stai cu familia ta, ceea ce în timpul muncii era uneori ireal. Plecarea de la serviciu
se face cu o petrecere de rămas bun, unde în semn de recunoștințe ca cadou îți revine un ceas. Și
după aceasta conștientizezi ca acum ai prea mult timp liber și totul pentru tine, însă nu posezi
aceeași energie, și încerci să te conformezi în ceea ce poți.

18.Vîrsta a treia

Pentru a-l salva pe Enea din infen, Apollo, i-a oferit Siberiei darul nemuririi, ea însa uita-se să
ceară tinerețea, iar cu trecerea timpului, ea s-a micșorat întratît încît era ținută în o sticlă
transparentă, avînd o dorință enorma să moară. Dacă ai trăi o veșniciei ai piede noțiunea
timpului, nu ai înțelege cine e bătrîn și cine nu. Moartea este acel proces care ne scutește de a ne
vedea declinul, disperarea și infirmitatea. Putem lungi viața, cu o alimentație sănătoasă, sport, și
vom arăta mai bine ca Siberia, iar moartea cînd va veni, vom ști că am trăit o viață frumoasă.
Înțelepciunea vine cu timpul și se cîștigă prin eșecuri ale vieții, acesta este prețul ei. La aceasta
vîrstă memoria de lung durată și scurtă durată se încurcă, și folosesc prea mult efort pentru a-și
aminti careva lucruri, decît de a trăi în realitate, fapt care îi face abătuți de la viața reală.. Cu
trecerea timpului devenim mai înțelepți, trecînd prin greutățile vieții. Și neștiind, ne vom aduce
aminte de lucruri mărunte care a fost nevoie să le facem odată, deoarece memoria nu mai știe ce
contează și ce nu. În viața de zi cu zi avem o senzație de parcă plutim și nu atragem atenție la
nimic, iar într-un moment vedem ceva destul de obișnuit și asta rămîne întipărit în memorie.
Amintirile noastre cele mai puternice reprezintă experiențe care au avut o încărcătură erotică.
Schimbarile cele mai importante ce au loc cu noi cind vine bătrînețea, sunt schimbările
interioare. Iar oglinda ne arată modificările fizice, ce sunt cu mult mai vizibile.
19.O plecare cu stil

Autobiografia și biografia sunt lucruri total diferite. Prima e cea cînd singur vorbești despre tine,
iar a doua cînd cineva vorbește despre tine. Biografia are inclusă în sine ultimul capitol, moartea,
pe cînd autobiografia nu are acest text. Toate etapele vieții au dus la moarte, peste ea nu poți să
treci sau să o respingi, după viață, mereu urmează moarte. Moartea nu poate fi observată doar de
victimă, iar atunci cînd mori, mori doar cu moartea ta, pentru că nu o poți face pentru altcineva.
Acolo nu poți fi acompaniat de nimeni. Odată ajunși în valea morții căutăm pe cineva care să ne
îndrume, și acela este Dumnezeu. Dar, asta tot e o metafora. Moartea vine fara a te pregăti.
Autobiografia va include sentimente, pe cînd biografia va conține în sine cele mai remarcabile
momente. Moartea provoacă suferință, și prin asta și suferință celor dragi lui. Moartea cuiva ne
face sa ne schimbăm radical, dar ei totuși mai trăiesc în sufletele noastre. Nu murim decît atunci
cînd suntem uitați. Dispariția unora, permite altora să ia locul. Moartea ne face vulnerabili.

Viața de apoi

Viața de apoi există undeva în conștiința noastră, unde noi credem că ea este. Prima varianta e
între rai și iad. A doua reîncarnarea. Ateii consideră că toate acestea sunt doar niște imaginații.
Se zice că dacă duci o viața imorală și viața de apoi nu va fi foarte fericită, iar daca duci o viață
frumoasă, în viața de apoi tot vei trăi bine. A filosofa înseamnă să mori, dar a filosofa te învață
de asemenea cum să traiești.