FIŞĂ  DE  LECTURĂ

 
Titlul operei literare: Hoțul de cărți

Autorul: Markus Zusak

Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului:

Markus Zusak, scriitor australian, s-a născut pe 23 iunie 1975, in Sidney,
Australia. Tatăl austriac, mama germană, ambii trăind ororile celui de-al Doilea
Război Mondial. Markus a crescut ascultând povești despre Germania nazistă.
Autorul a 5 cărți, inclusiv a bestsellerului internațional ,,Hoțul de cărți”,
publicat în anul 2005. În acest moment, volumul este tradus în peste 40 de limbi,
și a stat două sute de săptămâni în topul celor mai bine vândute cărți realizat de
către cotidianul american, The New York Times. Ea a mai fost declarată și
Cartea Anului și a fost distinsă cu o serie de premii precum Commonwealth
Writers Prize for Best Book (South East Asia & South Pacific, 2006) şi
Publishers Weekly Best Children Book of the Year (2006), până la Book Sense
Book of the Year (2007).
În present Zusak trăieste alături de familia sa în Sidney, Australia iar din
când în când scriitorul lucrează ca professor de limba engleză.

Alte opere ale autorului:

1. Mesagerul
2. Podul de lut
3. When Dogs Cry etc.

Opera e structurată în: 10 părți+ prolog și epilog

Opera este scrisă în: proză

Locul desfăşurării acţiunii:  Germania nazistă

Timpul desfăşurării acţiunii: în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Naratorul:
În opera de față, naratorul este implicat direct în desfașurarea
întâmplărilor (narator-personaj), relatarea făcându-se la persoana I-a. Astfel, el
creează perspectivă subiectivă (narator-subiectiv) ,,Un suflețel era în brațele
mele”

Rezumatul
Romanul prezintă povestea emoționantă a micuței Liesel
Meminger, o fetiță din Germania, trimisă împreună cu fratele ei mai mic, să
locuiască la o familie adoptivă, deoarece tatăl său fiind acuzat de comunism,
este închis.
Pe drum însă, fratele ei moare și în acest fel, Liesel face cunoștință
pentru prima dată cu Moartea. La înmormântarea acestuia ,,fură” și prima ei
carte, pe care o gasește lângă mormânt: ,,Manualul Groparului”.
Trimisă la școală de către familia sa adoptivă, este umilită de către
colegi pentru că ea nu știa să citească. Se ambiționează foarte tare, și cu ajutorul
tatălui său adoptiv, Hans învață să scrie și să citească pe bucăți de șmirghel, cu
un creion de tâmplărie. Prinde drag de carte și ajunge să ,,fure” o a doua carte pe
care o salvează din foc, iar apoi sustrage cărți din casa soției primarului, care
prinse drag de ea.
În casa familiei adoptive alături de părinții ei adoptive Hans și Rosa
va trece prin multe întâmplări neplăcute dar și plăcute. Printre acestea amintim
întâmplarea când a ascuns în pivniță, de teroarea nazită, pe Max Vanderburg, un
 tânăr evreu. Între Lisa și Max se leagă o frumoasă prietenie, deoarece punctul
lor comun este dragostea pentru lectura.
La finalul romanului o cunoaștem pe Liesel în calitate de unică
supraviețuitoare a bombardamentelor de pe strada ei, stradă care se numește
Himmel (strada Raiului), ceea ce demonstrează puterea ei de luptătoare.

Personaje:
Personaje principale: Liesel Meminger, Hans Hubermann, Rosa Hubermann,
Rudy Steiner, Max Vanderburg;
Personaje secundare: Ilsa Hermann, Paula Meminger.

Caracterizarea personajului principal / a unui personaj preferat:

Personajul meu preferat din această opera este Liesel, o fetiță de 9
ani, cu părul blond și ochi albaștri.
Este o copilă a cărei viață a fost brăzdată de întâmplări nefericite,
iar drept urmare ea s-a maturizat mult prea devreme. Liesel se dovește a
avea un temperament introvertit, astfel că, în drumul spre părinții adoptivi,
ea nu comunică cu ceilalți, este izolată si distantă. Își cenzurează
sentimentele chiar și atunci când fratele ei moare.
Are un comportament prudent și rezervat atunci când ajunge în casa
părinților adoptivi, dar, după o perioadă tata Hans îi câștigă încrederea și,
împreună descoperă tainele scrisului și a cititului. Tot de la el învață lecția
altruismului și a sacrificiului pentru semeni și să fie politicoasă.
Fetița dă dovadă de înțelepciune, întelegând faptul că spre binele
familiei trebuie să șină secret faptul că ascundeau în pivniță un evreu.
Personalitatea fetei suferă modificări pe parcursul cărții, întrucât ea
este influențată de educație și mediu.


 Moduri de expunere:
 Narațiune: ,, Avea un nod în stomac și spreanță că se rătăciseră
sau se răzgândiseră” (pag 34)
 Dialog: ,,-Este tot ce am putut procura, se scuză papa
 -Despre ce vorbești? E norocoasă și atât, îl corectă
mama” (pag 47)
 Descriere: ,, (...) stătea o femeie cu ochi speriați, părul zburlit și o
atitudine înfrânată” (pag 50)
 Monolog: ,, ,,Nu are cum să nu mă întreacă” se gândi ea.” (pag
61)

Titlul operei:
Titlul operei conține: - două substantive (hoțul, cărți)
- prepoziție (de)
El face referire la personajul principal al operei, care de fapt este hoață, în
persoana Liesel.

 Mijloace artistice (figuri de stil, citate care conţin imagini artistice cu indicarea

paginii):
Imagine vizuală: ,,(...) alb care orbește” (pag 15)
Imagine dinamică: ,,Le-am privit rostogolindu-se (...)” (pag 30)
Imagine auditivă: ,,Uneori șoptea cuvantul ,,mama” (...) ” (pag 45)
Comparație: ,,Brațe ca niște bețe.” (pag 38)
Enumerație: ,,(...) erau numai trei- trei articole germane ,,der”, ,,die”, ,,das”. ”
(pag 73)
Epitet: ,,cerul ciocolatiu” (pag 12)
 Vocabular (câteva cuvinte noi pe care le-ai învăţat din opera citită  şi sensurile
lor):
dezertare- parăsire nejustificată de către un militar a unității din care face
parte;
perfid-Care, sub o înfățișare binevoitoare sau indiferentă, ascunde răutate,
viclenie, necinste;
metodic- cu metodă
scrutară- a examnina în amănunt

Citate preferate (scrise între ghilimele, indicând pagina):

1. ,,S-ar putea să fie mai greu decât am crezut” (pag 73)
2. ,,Nu poți să arăți că ți-e teamă” (pag 170)
3. ,,Nu-mi pasă dacă nu mă crezi” (pag 188)
4. ,,Unde e voința de a mai rămâne” (pag 202)
5. ,,Când moartea o să ma prindă,(…) ea va simți pumnul meu in față”
(pag 203)

Impresii personale:
Mi-a plăcut foarte mult această carte deoarece mi-a oferit o altă viziune
asupra Germaniei naziste, reușind astfel să-mi transmită sentimente profunde
care m-au sensibilizat.

Note de lectură: 

Opera mi-a trezit sentimente de curiozitate, frică, suspans și interes.

 Ceea ce impresionează este curajul și ambiția fetei de a învăța să scrie și
să citească.
Surpinzător este momentul când Rudy află de ce Liesel merge la casa
primarului.
Demn de admirat este fragmentul în care  Liesel își păstrează cumpătul
când își vede fratele dându-și ultima suflare. 
Am admirat curajul familiei adoptive, care și-au asumat riscul de a
adăposti un evreu, lucru care, dacă se afla îi putea duce pe toți membrii familiei
direct spre moarte.
Am fost curios de reacția lui Liesel, atunci când a mers la noua școala și a
fost scoasă la tablă pentru a-și scrie numele, iar ea nu știa să facă acest lucru.
Aş vrea să trăiesc în lumea personajului Liesel, pentru că în ciuda tuturor
greutăților prin care a trecut, a ieșit învingătoare și supraviețuitoare.
Nu aş  vrea să trăiesc în lumea personajului Max Vanderburg pentru că a
fost supus multor tensiuni și trebuia să se ascundă de teroare regimului nazist .