Listă de proverbe românești

 Baba/Surdul n-aude, dar le potrivește.

 Banii n-au miros.
 Banu-i ochiul dracului.
 Bate fierul cât e cald.
 Bătrânețe - haine grele.
 Bine faci, bine găsești.
 Boii bătrâni fac brazda dreaptă[1]
 Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car.
 Buturuga mică răstoarnă carul mare.

 Ca musca la arat.
 Calul de dar nu se caută la dinți.
 Capra sare masa, iada sare casa.
 Capul ce se pleacă, sabia nu-l taie.
 Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală.
 Cămașa e mai aproape de piele decât sumanul/haina.
 Caută o femeie care-ți place ție, nu la alții.
 Călătorului îi șade bine cu drumul.
 Câinele care latră nu mușcă.
 Câinele moare de drum lung și prostul de grija altora.
 Când de multe te apuci mai pe toate le încurci.
 Când doi îți spun că ești beat, du-te de te culcă.
 Când doi se ceartă al treilea câștigă.
 Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă.
 Când omul cade, îi piere și umbra.
 Când râde prostul, înțeleptul suspină.
 Câte bordeie, atâtea obiceie.
 Ce-am avut și ce-am pierdut!
 Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba!
 Ce naște din pisică, șoareci mănâncă.
 Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
 Ce-i în gușă și-n căpușă.
 Ce-i în mână nu-i minciună.
 Ce-și face omul singur nici dracul nu poate desface.
 Cel flămând se visează mâncând.
 Cele rele să se spele, cele bune să se-adune.
 Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul.
 Cine adună la tinerețe are la bătrânețe.
 Cine are carte, are parte.
 Cine are/face carte are patru ochi.
 Cine are prieten nărod ajunge din pod în glod.
 Cine dă nu uită, uită cel care ia.
 Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
 Cine împarte, parte își face.
 Cine întreabă nu dă bucuros.
 Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale.
 Cine râde la urmă râde mai bine.
 Cine nu are un bătrân, să își cumpere.
 Cine nu-ncearcă, nici nu câștigă.
 Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
 Cine se frige cu ciorba, suflă și în iaurt.
 Cine seamănă vânt, culege furtună.
 Cine se aseamănă, se adună.
 Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
 Cine se scuză, se acuză.
 Cine stă în casă de sticlă, nu aruncă cu pietre.
 Cine știe carte, are patru ochi.
 Copilul și bețivul spun adevărul.
 Corb la corb nu scoate ochii.
 Corb, corbului ochi nu scoate.
 Cu fundul în două luntre.
 Cu o floare nu se face primăvară.
 Cu tacerea ii frigi pielea.
 Cui pe cui scoate.
 Cui îi dai pe datorie nu-ți mai intră-n prăvălie / nu-l mai vezi în prăvălie.
 Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
 Cu un ochi râde și cu altul plânge.
 Cum îți așterni așa dormi.
 Cum se scoală - cum i-e foame, cum se culcă - cum adoarme.
 Cum tu mie, așa eu ție.
 Cum e stăpânul așa-i și sluga.
 Cum e turcul și pistolul.
 Cu răbdarea treci și marea.