Introducere in administraţia publică- Subiecte posibile

Test 1

1. Explicati definitia statului din perspectiva doctrinei marxist-leniniste in comparatie cu

doctrina moderna asupra statului

În perspectiva doctrinei marxist-leniniste statul era privit ca "un element de suprastructura","

un organ de dominație a unei clase sociale". În schimb, doctrina modernă are la baza
drepturile, demnitatea și libertatea umana, dar și principiul separării puterilor în stat.
Astfel, statul nu este o suprastructură, nu se află deasupra societăţii, el este chiar societatea
însăşi.
(Statul a apărut tocmai pentru a oferi cadrul instituţional care, pe de o parte, să legitimeze
puterea, iar pe de altă parte să-i asigure realizarea şi eficacitatea, iar puterea astfel
instituţionalizată este o putere etatică –adică o putere de stat.)

2. Explicati definitia statului in sens larg si in sens restrans

- în sens restrâns, statul este „ansamblul autorităţilor publice care asigură guvernarea, adică
aparatul prin care se realizează direcţionarea societăţii”;
- în sens larg, statul este “o organizare politică a societăţii, deci a unei populaţii în limitele
unui teritoriu istoric recunoscut de comunitatea internaţională, în care puterea şi libertatea se
înfruntă şi coexistă pentru asigurarea prosperităţii fiecăruia şi a binelui comun”.

3. Explicati interventia statului in viata economica si sociala (Luc Weber)

- Weber sugerează că statul este omniprezent în viața economica și socială.

-pe de o parte, el furnizează colectivităţii nenumărate prestaţii (adesea foarte costisitoare) în
domenii foarte variate;
-pe de altă parte, statul intervine în mod continuu asupra funcţionării economiei de piaţă cu
ajutorul măsurilor de reglementare şi a celor financiare pentru a fixa regulile jocului şi pentru
a corecta deficienţele pieţei.

4. Explicatia definitia statului si functionarea acestuia in conceptia juridica a

specialistilor de drept public

În concepţia juridică a specialiştilor în drept public „termenul de stat desemnează o

colectivitate umană situată pe un teritoriu şi supusă unei autorităţi suverane. El desemnează,
de asemenea, un ansamblu de instituţii, care îi permite să comande şi să acţioneze. Sub
instituţiile politice există instituţii administrative; ele permit sistemului să funcţioneze şi să
satisfacă nevoile comune ale grupului, conform deciziilor care se degajă din jocul instituţiilor
politice”. În zilele noastre , instituţiile politice elaborează politici publice în mare varietate de
domenii, incluzând educaţia, sănătatea , munca , bunăstarea , transporturile , apărarea ,
economia , etc. Politicile publice reprezintă o decizii formale (lege, act administrativ,
circulară) ale unei autorităţi legitim alese care se adoptă într-un cadru formal, conform unor
proceduri dinainte stabilite .
Aşadar , statul este perceput atât ca instrument de reglare a comportamentului actorilor
societali , cât şi ca instrument de ce îndeplineşte o funcţie de reglare , similară cu cea a pieţei ,
dar care utlizează metode alternative şi are obiective diferite.
Din definiţiile de mai sus reiese că noţiunea de stat poate fi definită prin prisma a două
caracteristici: organizaţională şi funcţională.

5. Explicati definitia statului din perspectiva organizationala

Din perspectiva organizaţională, statul reprezintă un set de instituţii de reglementare şi

guvernare care au menirea de a produce reguli, de a controla, de a îndruma sau de a regla.

6. Explicati definitia statului din perpectiva functionala

Din perspectiva funcţională, există două moduri de abordare şi de definire a statului:

-primul, denumit abordarea ex-ante, defineşte statul ca pe un set de instituţii care are grijă să
realizeze anumite scopuri şi obiective. Această abordare consideră că nu printr-o definiţie
abstractă se poate caracteriza o instituţie ca fiind de interes public sau privat, ci dacă prin
scopul şi funcţia pe care aceasta o îndeplineşte corespunde sau nu funcţiei statului. Astfel,
orice organizaţie al cărei scop se suprapune cu funcţiile statului devine, în mod automat, parte
componentă a statului.
- cel de al doilea mod, numit abordarea ex-post, defineşte statul prin consecinţele pe care le
poate avea dezvoltarea unor funcţii ori instituţii (de exemplu, cea de menţinere a ordinii
sociale, cea de echilibrare a funcţionării pieţei cu cea de intervenţie, cea de realizare a
bunăstării sau a echităţii sociale etc.).

7. Explicati diferitele acceptiuni ale termenului administratie folosite in limbaj curent

(pg. 83)

În limbaj curent, prin “administraţie“ se poate înţelege:

 conţinutul principal al activităţii puterii executive a statului;
 sistemul de autorităţi publice care înfăptuiesc puterea executivă;
 conducerea unui agent economic sau a unei instituţii social-culturale;
 un compartiment din unităţile productive sau din instituţiile social-culturale care nu
desfăşoară nemijlocit o activitate direct productivă.

Dintre multiplele sensuri ale acestui cuvânt cel care ne interesează este cel de administraţie
publică – ca formă de exercitare a puterii executive în stat.

8. Explicati diferitele acceptiuni ale termenului public administration. (pg. 83-84)

“Dictionary of American Governement and Politics” reţine pentru sintagma “public
administration“ următoarele explicaţii:
 funcţia executivă în guvern;
 executarea (aplicarea) politicilor publice;
 organizarea şi conducerea poporului şi a altor resurse pentru atingerea
obiectivelor guvernării;
 arta şi ştiinţa conducerii aplicate în sectorul public.

Administraţia publică reprezintă, însă, un termen mult mai larg decât conducerea publică
(managementul public), întrucât ea nu se limitează numai la management, ci include şi
împrejurările politice, sociale, culturale şi legale care influenţează conducerea treburilor
publice.
 9. Explicati cele doua sensuri ale termenului de administratie publica (pg. 84-85)

Termenul de administraţie are două sensuri principale:

- pe de o parte, el desemnează maniera în care sunt rezolvate treburile curente cu
caracter public, procedeele folosite pentru rezolvarea acestora şi modul în care sunt
gestionate serviciile publice;
- pe de altă parte, el reprezintă ansamblul autorităţilor şi agenţilor care se consacră
conducerii acestor treburi curente cu caracter public.

10. Explicati care sunt categoriile de organe care au fost puse in evidenta in studiul
administratiei publice (pg. 85)

Studiul organizării administrative a pus în evidenţă existenţa a două mari categorii de

organe administrative:
-în primul rând, organele administraţiei publice care deservesc colectivităţi teritoriale,
având nevoi specifice şi care deţin competenţa teritorială de a organiza servicii:
administraţia centrală, administraţia teritorială de stat, administraţia locală (din
comune, oraşe, municipii) şi cea judeţeană;
- în al doilea rând, instituţiile publice care trebuie să răspundă unor interese care
necesită o organizare tehnică şi autonomă.

11. Definiti administratia publica din punct de vedere functional si organizational (pg. 86)

Prin administraţie publică se înţelege ansamblul organelor care, pe baza legii şi în

executarea acesteia, realizează o activitate cu un anumit specific bine conturat 1.
Concepută ca un sistem de organizare, administraţia publică este alcătuită dintr-o serie
de componente bine structurate cu atribuţii diferite, care conlucrează între ele.
Din punct de vedere funcţional , activitatea desfăşurată de acestea are în vedere
organizarea şi asigurarea executării, precum şi executarea în mod concret a legilor 2.
Finalitatea ei presupune satisfacerea unor nevoi şi interese generale ale colectivităţii umane
prin asigurarea unei bune funcţionări a serviciilor publice şi prin executarea unor prestaţii
către particulari, executare ce se realizează de către autorităţile statale sau de către autorităţile
autonome alese.

12. Aratati care este legatura dintre administratia publica, puterea legislativa, puterea
judecatoreasca si cea executiva (pg. 86)
Administraţia publică are ca scop realizarea unor interese generale ale statului sau
ale unei colectivităţi distincte, recunoscute de către stat. Prin scopul său, administraţia
publică este strâns legată de:
- puterea legiuitoare care îi circumscrie obiectul;
-puterea judecătorească, ale cărei hotărâri sunt aplicate şi executate adeseori în sfera
administraţiei publice;
- puterea executivă fără, însă, a se identifica cu aceasta.

1
Rodica Narcisa Petrescu –Drept administrativ , Ed. Cordial Lex, Cluj-Napoca , Editie revizuita si adaugita ,
2001,p7-9
2
Rodica Narcisa Petrescu, op cit., p7-9
13. Explicati caracteristicile administratiei actuale in conceptia lui Henry
Puget( caracteristica de subordonare, ierarhizare, neutralitate, laicitate, continuitate,
scrisa,birocratica, remunerata, structurare pe verticala si pe orizontala, de expansiune)

14. Aratati 4 diferente fundamentale dintre regimul prezidential si cel parlamentar

Un autor American a identificat urmatoarele diferente esentiale intre regimul

presidential sic el parlamentar.
-in sistemeleprezidentiale, presedintele isi poate asuma in mod clar rolul de a initia
politici publice, intrucat are mandate din partea alegatorilor, in timp ce in regimurile
parlamentare, guvernul isi castiga pozitia prin membrii partidelor lor aflate in
parlament, sic a urmare trebuie sa actioneze impreuna cu acestia ca o echipa. Spre
deosebire de cabinetele din sistemele parlamentare, cabinetul presidential nu este
alcatuit din personae cu figura politica proeminenta, ci mai curand personae
nepoliticce, de incredere ale presedintelui, ca urmare atentia este concentrate mai mult
asupra acestuia din urma;
-cu toate acestea, responsabilitatea pentru succesul unei politici politice este mult mai
dificil sa fie atribuita cuiva in cadrul sistemelor prezidentiale, intrucat, de exemplu
SUA, presedintele este cel care initiaza politicile, dar Congresul este cel care le
aproba;
-in sistemele prezidentiale, politicile comprehensive ce prevad schimbari radicale
sunt mai dificil de realizat datorita fragmentarii puterii;
-recrutarea membrilor executivului este diferita in cele doua sisteme, in sensul ca in
sistemele parlamentare , recrutarea se face, in general, din randul membrilor
Parlamentului in timo ce in sistemele prezidentiale, recrutarea in randul Executivului
dinafara lumii politice, in general din randul pofesionalistilor;
-in sistemul presidential, exista problem special in ceea ce priveste ajustarea in
controlul Executivului, in sensul ca daca in sistemele parlamentare, membrii
Executivului trebuie sa dea socoteala in fata arlamentului cu privire la politica dusa de
Guvern, in timp ce in sistemele prezidentiale, membrii Executivului opereaza intr-o
relative izolare, neexistand un forum in fata caruia acestia sa raporteze in mod regulat;
-aspectele simbolice si politice ale executivului sunt unificate in sistem prezidential,
si in cel parlamentar sunt divizate intr primul-ministru si Guvern, pe de o parte, care
sunt responsabile pentru leadership-ul politic si administrative, si cateva alte birouri
care sunt responsabile pentru leadership-ul symbolic al statului( adica reprezenatrea
statului)

15. Aratati care sunt caracteristicile regimului semiprezidential in comparatie cu cele ale
regimului parlamentar si ale celui presidential

Regimul parlamentar se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

 Se acorda i importanta sporita Parlamentului, aceasa fiind cel in fata caruia este
Guvernul responsabil. Guvernul- condus de catre un prim-ministru dott cu puteri largi-
poate risca pierderea mandatului prin retragerea votului de incredere acordat de catre
Parlament;
 Seful statului indeplineste, in principal, functii formale si ceremoniale, iar influeznta
sa este limitata: „Sefia statului poate fi exercitata de catre o monarhie ereditara sau de
un presedinte ales in mod normal de catre adunarile legislative”
 Regimul prezidential prezinta, la randul sau, urmatoarele caracteristici:
 Presedintele exercita in mod efectiv sefia statului
 Presedintele nu este ales de catre adunarea legislativa, ci de electorat, fie in mod
direct, fie cu ajutorul unui colegiu electoral
 In republicile prezidentiale, in general (dar in special in SUA), nu exista nici sef de
guvern (aceasta functie revenind presedintelui) si nici raspundere guvernamentala in
fata Parlamentului;
 Desi presedintele are drept de initiativa legislativa politicile initiate nu vor fi
intotdeauna aprobate de catre parlament.

In practica insa s-a conturat un alt tip de regim si anume cel semiprezidential care incearca sa
elimine dezavantajele regimului prezidential, dar si imperfectiunile celui parlamentar,
imaginand o clae de mijloc, in care presedintele, ales de atre intregul popr devine arbitru intre
puterile statului, iar puterea executiva apartine de fapt guvernului, in fruntea caruia se afla
primmul-ministru, acesta fiind responsabil in Parlament. Prima definitie semnificativa a
semiprezidentialismului a fost data de Duverger (1970) pentru a indica forma de guvernare,
„caracterizata de faptul ca seful statului este ales prin sufragiu universal direct si poseda acele
puteri ce exced puterile unui sef de stat dintr-un regim parlamentar normal. Cu toate acestea,
Guvernul ramane compus dintr-un Cabinet formal din Primul-ministru si din Ministrii care
pot fi revocati printr-un vot al parlamentului”

16. Realizati analiza comparativa dintre statele cu structura unitara si cele regionale

Statele unitare:
a) Centre de putere poitica si guvernamentala: Un parlament si un govern. UAT
(unitatea adm. Teritoriala) nu au parlamente si guverne proprii
b) Regimul constitutional si legal: O constitutie si un cadru legal
c)Repartitia competentelor: se face de sus in jos, adica de la stat la UAT. Statul fiind cel
care acorda putere colectivitatilor locale.
d) Reprezentarea international a subdiviziunii substatale: Nu exista reprezentare
nationala a UAT-urilor deoarece ele nu au personalitate juridical international. Pot incheia
acorduri de cooperare cu UAT uri din alte state.
e) Participarea la vointa statului cental: Exista 2 tipuri de state. In Romania UAT nu
reprezentate direct in schimb in Franta senatul este format din reprezentarea colectivitatilor
locale.
Statele regionale
a) Centre de putere poitica si guvernamentala: Mai multe parlamente si guverne
proprii; regiunile au parlamente si guverne proprii si la nivel central exista parlament si
guvern propriu.
b) Regimul constitutional si legal: O singura constitutie care determina statutele de
autonomie si atributele regimurilor si mai multe cadre legale.
c)Repartitia competentelor: Se face prin Constitutie care determina statutele de
economie si atributiile de organe regionale. Se face de sus in jos (stat-> regiuni)
d) Reprezentarea international a subdiviziunii substatale: Nu exista reprezentare
international a regiunilor cu toate acestea, aceasta reprezentare international a inceput sa
existe intrucat regiunile au inceput sa se reprezinte singure. La Bruxelles purtand discutii cu
repezentantii UE care acorda fonduri stucturale pe regiuni (numai in UE)
 e) Participarea la vointa statului cental: Da, in Spania puterea legislative este formata
din Congresul Deputatilor si Senatul ( exista persoana aleasa direct prin vot popular si
persoane trimise de legislaturile locale

17. Realizati analiza comparativa dintre statele cu structura federala si confederatii

State federale
a) Centre de putere poitica si guvernamentala: Mai multe parlamente si guverne proprii;
statele membre ale federatiei au guverne si parlamente si la nivel federal exista parlamente si
guverne proprii.
b) Regimul constitutional si legal: Dualitate a ordinelor constitutionale si mai multe cadre
legale. Fiecare stat membru are o contitutie proprie pe langa Cosntitutia statului federal si un
cadru legal propriu.
c)Repartitia competentelor: Se face prin constitutie dar ea se face de jos in sus pt ca statele
member deleaga putere de decizie catre statul federal central in anumite domenii.
d) Reprezentarea international a subdiviziunii substatale: Nu exista reprezentare
international a statelor member ale federatiei. Acestea nu au personalitate juridica
internationala.
e) Participarea la vointa statului cental: Da, prin adunarea care reprezinta statele member;
in Germania exista BUNDASTAG (camera care reprezinta cetatenii) si BUNDASRAT
( reprezentatia guvernelor statelor member)

Confederatia
a) Centre de putere poitica si guvernamentala: Statele member au parlamente si guverne
proprii
b) Regimul constitutional si legal: Doar statele member au constitutii si cadre legale proprii.
c)Repartitia competentelor: Se face de jos in sus de la statele member catre organelle de
reprezentare stabilite de legi sau acorduri prin state membre.
d) Reprezentarea international a subdiviziunii substatale: Exista reprezentare international
a statelor membre care au persona juridical international, deci se reprezinta singure la nivel
international.
e) Participarea la vointa statului cental: Nu este cazul intrucat confederatia nu formeaza un
stat distinct de membrii sai.

18. Realizati analiza comparativa dintre statele cu structura federala si cele regionale

State federale
a) Centre de putere poitica si guvernamentala: Mai multe parlamente si guverne proprii;
statele membre ale federatiei au guverne si parlamente si la nivel federal exista parlamente si
guverne proprii.
b) Regimul constitutional si legal: Dualitate a ordinelor constitutionale si mai multe cadre
legale. Fiecare stat membru are o contitutie proprie pe langa Cosntitutia statului federal si un
cadru legal propriu.
c)Repartitia competentelor: Se face prin constitutie dar ea se face de jos in sus pt ca statele
member deleaga putere de decizie catre statul federal central in anumite domenii.
d) Reprezentarea international a subdiviziunii substatale: Nu exista reprezentare
international a statelor member ale federatiei. Acestea nu au personalitate juridica
internationala.
e) Participarea la vointa statului cental: Da, prin adunarea care reprezinta statele member;
in Germania exista BUNDASTAG (camera care reprezinta cetatenii) si BUNDASRAT
( reprezentatia guvernelor statelor member)

Statele regionale
a) Centre de putere poitica si guvernamentala: Mai multe parlamente si guverne
proprii; regiunile au parlamente si guverne proprii si la nivel central exista parlament si
govern propriu.
b) Regimul constitutional si legal: O singura constitutie care determina statutele de
autonomie si atributele regimurilor si mai multe cadre legale.
c)Repartitia competentelor: Se fce prin Constitutie care determina statutele de economie
si atributiile de organe regionale. Se face de sus in jos (stat-> regiuni)
d) Reprezentarea international a subdiviziunii substatale: Nu exista reprezentare
international a regiunilor cu toate acestea, aceasta reprezentare international a inceput sa
existe intrucat regiunile au inceput sa se reprezinte singure. La Bruxelles purtand discutii cu
repezentantii UE care acorda fonduri stucturale pe regiuni (numai in UE)
e) Participarea la vointa statului cental: Da, in Spania puterea legislative este formata
din Congresul Deputatilor si Senatul ( exista persoana aleasa direct prin vot popular si
persoane trimise de legislaturile locale

19. Explicati care sunt prevederile legii 544/2001

20. Explicati care sunt prevederile legii 52/2003

1. Rolul şi Atribuţiile Preşedintelui.

Președintele României, potrivit Constituției României, este: șeful statului( deține funcția
de reprezentare a statului român atât în exteriorul, cât și în interiorul țării), garantează
independența națională, unitatea și integritatea teritorială a țării, garant al
Constituției( veghează la respectarea Constituției și la buna desfășurare a activităților
autorităților publice; exercită funcția de mediator între puterile statului, precum și între
stat și societate)
Atribuții:
 În ceea ce privește politica internă
-numirea Guvernului
-consultarea Guvernului (poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de
importanță deosebită)
-participarea la ședințele Guvernului (poate lua parte din proprie inițiativă la ședințele
Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea
țării, asigurarea ordinii publice și la cererea Primului-ministru, în alte situații.)
-legiferare (are obligația de a promulga legile voate de cele două Camere și dreptul de a le
trimite spre reexaminare Parlamentului)
-mesaje (adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale
națiunii)
-dizolvarea
-referendumul
 În ceea ce privește politica externă
-încheie tratate interbaționale în numele Romîniei
-acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea,
desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice
-reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă președintele României
 În cee ce privește siguranța națională
-este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem
de Apărare a Țării
-poate declara mobilizarea parțială sau generală a forțelor armate
-ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntărziat la cunoștiința Parlamentului
-instituie starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități
administrativ-teritoriale
 Alte atribuții
-conferă decorații și titluri de onoare
-acordă gradele de mareșal, de general și de amiral
-numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege
-acordă grațierea individuală.

2. Administraţia prezidenţială( rol, personal, structura organizatorica).

Rol: Pentru exercitarea de către președintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite
prin Constituția României și alte legi, s-a organizat și funcționează Administrația
Prezidențială, care este o instituție publică cu personalitate juridică. Prin administrație
prezidențială se înțelege serviciile publice aflate la dispoziția președintelui pentu îndeplinirea
atribuțiilor sale.
Personalul administrației prezidențialeeste alcătuit din:
 persoane detașate la cererea președintelui României din ministere și alte autorități
publice
 persoane încadrate direct pe posturile sau funcțiile pe care urmează să le
îndeplinească
Personalul poate fi încadrat numai pe baza încrederii acordate de președinte și cu condiția
semnării unui angajament de loialitate . Retragerea încrederii are ca efect revocarea încadrării,
precum și încetarea detașării, eliberarea sau destituirea din funcție ori desfacerea contractului
de muncă, după caz.
Structura organizatorică:

Departamentul Securităţii Naţionale

 Secretariat CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării)
 Directorul Oficiului Informațiilor Integrate
 Compartimentul pentru Probleme de Apărare

Departamentul Politică Externă

Departamentul Afaceri Europene
Departamentul Legislativ
Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă
 Compartimentul Probleme Cetăţeneşti
Departamentul Politică Internă
Departamentul Reformă Instituţională şi Constituţională
Departamentul Politici Economice şi Sociale
 Compartimentul Mediu de Afaceri
Departamentul Cultură, Culte şi Centenar
Departamentul Sănătate Publică
Departamentul Educaţie şi Cercetare
Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor
Departamentul Comunicare Publică
 Compartimentul Analiză și Mesaje Publice
 Compartimentul Monitorizare

Departamentul Protocol
Secretariatul General
Cabinetul Președintelui
Cancelaria Ordinelor

3. Funcţiile şi Atribuţiile Guvernului.

Funcții:
-funcția de strategie
-funcția de reglementare
-funcția de administrare a proprietății statului
-funcția de reprezentare
-funcția de autoritate de stat

Atribuții:
-atribuții privind elaborarea proiectelor de legi și supunerea lor spre aprobare
Parlamentului
-atribuții privind asigurarea executării legilor și a celorlalte dispoziții normative date în
aplicarea acestora
- atribuții privind conducerea și controlul activității ministerelor și a celorlalte autorități
ale administrației publice centrale și locale
- atribuții privind realizarea politicii interne( aprobă strategiile și programele de dezvoltare
economică ale țării, pe ramuri și domenii de activitate;elaborează proecte de lege ale
bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat ;realizează politici privind
salariile, pensiile, acordarea ajutoarelor materiale și a altor drepturi bănești; asigură
apărarea ordinii de drept, a liniștii publice și siguranței cetățeanului, precum și a
drepturilor și libertăților cetățenilor;acordă și retrage cetățenia română)
-atribuții privind realizarea politicii externe (asigure integrarea României în structurile
europene și internașionale, negociază tratate, acordurile și convențiile internaționale care
angajează statul român).

4. Functionarea guvernului

Ședințele Guvernului se convoacă și sunt conduse dde primul-mnistru, cu excepția

cazurilor când la ședințe participă președintele României. Guvernul se întrunește
săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.În cadrul ședințelor se dezbat probleme ale
politicii interne și externe a țării, precum și aspecte privind conducerea generală a
administrației publice, adoptându-se măsurile corespunzâtoare.
În exercitarea atribuțiilor sale, Guvernul adoptă hotărâri (se emit pt. organizarea
executării legilor) și ordonanțe ( se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare) în
prezența majorității membrilor săi prin consens. În cazuri excepționale, Guvernul poate
 adopta ordonanțe de urgență care intră în vigoare numai după aprobarea lor de către
Parlament.
Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotărâri și de ordonanțe, proiecte de lege.
În cazul încetării mandatului său, până la depunerea jurământului de către membrii noului
Guvern, acesta continuă să urmăreasă îndeplinirea actelor cu caracter individual sau
normativ, fără a promova politici noi.
Guvernul exercită controlul ierarhic asupra ministerelor, organelor de specialitate,
prefecților. Are dreptul să anuleze actele administrative ilegale sau inoportune emise de
autoritățile administrației publice din subordinea sa, precum și ale prefecților. Se află în
raporturi de colaborare cu autoritățile administrative autonome.
Guvernul răspunde politic în fața Parlamentului. Răspunderea penală a membrilor
Guvernului este reglementată printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.
Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate.

5. Structura Aparatului de lucru al Guvernului.

Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din aparatul de lucru al primului-ministru,

Secretariatul General al Guvernului, departamente şi alte asemenea structuri organizatorice cu
atribuţii specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.
1. Secretariatul General al Guvernului
2. Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF
3. Corpul de control al prim-ministrului
4. Departamentul pentru Relații Interetnice
5. Alte departamente

Organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului,

conduse de secretari de stat sau asimilați ai acestora, a căror înființare și/sau funcționare se
aprobă prin hotărâre a Guvernului.

6. Ministerele (rol, clasificare, organizare, aparatul propriu al ministerelor).

Au rolul de a realiza politica guvernamentală în domeniile și sectoarele de activitate ale

acestora pe întreg teritoriul țării. Clasificare:
 ministere cu activitate economică: Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării rurale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Comunicațiilor și
Societații Informaţionale, etc
 ministere cu activitate administrativă și de apărare a ordinii de drept: Ministerul
Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe,
Ministerul Justiţiei
 ministere cu activitate socioculturală și științifică: Ministerul Educaţiei Naţionale,
Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Tineretului
și Sportului

Ministerele se aprobă de căte Parlament. Primul- ministru poate cere acestuia

modificarea structurii Guvernului prin înființarea, desființarea sau, după caz, divizarea
sau comasarea unor ministere. Organizarea ministrrelor este stabilit prin legi proprii
(Ministerul Apărării Naționale) sau prin hotărâri ale Guvernului (in celelalte cazuri).
 Aparatul propriu al ministerului este o structură organizatorică fără personalitate
juridică,ce cuprinde următoarele compartimente:
 departamentele
 direcțiile generale
 direcțiile
 serviciile
 birourile

7. Personalul ministerelor

Este compus din următoarele categorii:

 personalul de conducere- demnitarii: ministrul, secretarii de stat, subsecretarii de
stat
 personalul de conducere de specialitate- înalți funcționari publici și funcționari
publici de conducere (secretar general)
 personal de execuție administrativ- funcționari publici de execuție (consilieri,
experți)
 personal de deservire- personal contractual

8. Rolul secretarului general al ministerelor

Secretarul general al ministrului face parte din categoria înalților funcționari publici, dar rolul
său este departe de cel al omogenilor săi din celelalte țări europene. Atribuțiile sale se
limitează la simpla coordonare a compartimentelor cu caracter funcțional. El este numit în
funcție în condițiile legii, exclusiv pe criterii profesionale.

9. Primul –ministru, conducerea ministerelor si raspunderea membrilor guvernului

Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia. Primul

ministru reprezintă cuvernul în relațiile acestuia cu autoritățile și instituțiile publice, cu
partidele și alianțele politice, cu sindicatele și cu alte organizații neguvernamentale,
precum și în relațiile internsționale. Este vicepreședintele Consililui Suprem de Apărare a
Țării. Atribuții: numește și eliberează din funcție, contrasemnează decretele emise de către
președinte, etc.
Conducerea ministerelor se exercită de către miniștrii, membrii ai Guvernului.
Ministrul este responsabil de organizarea si gestiunea internă a departamentului său
ministerial. El răspunde de întreaga activitate a ministerului în fața Parlamentului. Are
dublă responsabilitate:
 față de organul puterii legislative
 față de Guvern

10. Celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate) descrierea

fiecarei categorii, exemplificare)
Guvernul și ministerele, cu avizul Curții de Conturi, pot înființa organe de specialitate
în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaște această competență. Aceste organe
poartă diferite denumiri: agenții, instituții, comisii, oficii, secretariate, birouri,
 departamente, comitete, administrații sau autorități. Exemple: Casa Națională de Pensii,
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Conducătorii acestor organe au rang de secretari de stat și au diferite titulaturi:
președinți, directori generali, șefi de oficiu.
Administrația centrală de specialitate se realizează nu numai de către ministere și alte
organe de specialitate din subordinea Guvernului și a ministerelor, ci și de către autorități
adminitrative autonome. Autoritățile administrative autonome nu se pot subordona
Guvernului, ministerelor sau altor organe centrale. Ele se înființează prin lege organică.

Exemple: Banca Națională, Consiliul Concurenței, Consiliul Național al Audiovizualului.

Conducătorii acestora poartă numele de președinți.

11. Rolul şi atribuţiile prefectului.

12. Instituţia prefectului.
13. Diferenta dintre Oficiul prefectural/Cancelaria prefectului si Colegiul prefectural
14. Explicati conceptul de adminstratie functionala

Administrația funcțională- ce regrupează organisme descentralizate din punct de

vedere funcțional față de ministere, care au personalitate juridică proprie sau formule
intermediare precum organismele autonome și companiile publice. Aceste formule
organizatorice și financiare asigură o mai mare flexibilitate decât în cazul administrației
central și evită presiunea juridică excesivă ce se exercită asupra acesteia din urmă precum și
dificultatea de a realize o gestiune mai eficace și mai eficientă. Se disting astfel 2 categorii:
 Agențiile și autoritățile autonome-separate din punct de vedere formal față de restul
instituțiilor administrative; totuși rămân niște instituții publice dpdv formal cu legături
formale și materiale puternice față de Administrația publică;
 Companiile publice-private din punct de vedere formal, acționând ca orice altă
întreprindere normală =>flexibilitate organizațională;

15. Explicati conceptul de administratie periferica

Administrația periferică reprezintă o prelungire teritorială a administrațiilor care au

competențe asupra unei mari părți a teritoriului. Pentru a asigura o prezență continuă în
diferite puncte ale teritoriului, se înființează un ansamblu de birouri administrative,
dependente însă de instanțele Administraței centrale. În plus, rolul acestora este de a apropia
în mod fizic cetățenii de locurile de producție și de prestări ale serviciilor.
16. Administraţia exterioară.
17. Explicati conceptul de administratie de sustinere
18. Explicati conceptul de autoritati administrative autonome

Un ansamblu eterogen de organizații administrative aflate în cadrul puterii executive, dar

articulate mai mult sau mai puțin cu aceasta, cu scopul de a neutraliza din punct de vedere
politic anumite funcții care realizau în sectoare mai sensibile de intervenție public și care, în
mod tradițional, erau îndeplinite printr-o mai slabă dependență față de Guvern

Exemple: Banca Națională, CNA

19. Aratati care sunt caracteristicile autoritatilor administrative si ale instititutiilor

care alcatuiesc aparatul administrativ
 Caracteristicile autorităților administrative:
 Sunt, de regulă alcătuite din persoane numite, și mai rar alese în funcție;
 Sunt subordonați ierarhic, fiind revocabili din funcție;
 Prin activitatea lor, autoritățile administrative asigură punerea în executare și
executarea în mod corect a legilor, procesul activității executive inculzând,
astfel, adoptarea și emiterea de acte cu caracter normativ, emiterea actelor cu
caracter individual, executarea și controlul îndeplinirii lor.

Aparatul administrativ sau maşina administrativă cuprinde un ansamblu complex de

instituţii care prezintă următoarele caracteristici 3:
- ele au o structură organizată , din punct de vedere juridic, dotată cu competenţe ,
mijloace şi personal , însărcinate cu o funcţie sau o misiune. Ele sunt reprezentate fie dintr-un
singur responsabil ( preşedintele, primul-ministru , Avocatul poporului sau primarul ), fie
dintr-un responsabil colectiv cum ar fi guvernul , consiliul judeţean sau cel local. Acestea
posedă fie competenţă generală ( cum ar fi guvernul , consiliul local şi cel judeţean ), fie
competenţe specializate ( cum ar fi , ministerele , celelalte autorităţi ale administraţiei centrale
de specialitate );
- ele aparţin sferei publice , care se distinge prin funcţiile sale , misiunile sale şi
regimul juridic, chiar dacă o distincţie netă intre sfera publică şi cea privată este foarte greu de
stabilit la ora actuală , principalul criteriu fiind cel al satisfacerii interesului general , şi nu pe
cel al creatorilor săi. Misiunea , finalitatea sa , arată autorul , explică supunerea sa totală sau
parţială regulilor de drept public : putere normativă unilaterală , putere contractuală specifică
, banii publici, agenţii publici , utilizarea preferenţială a domeniului public sau a bunurilor
publice , caracterul insesizabil al bunurilor .Distincţia dintre public şi privat nu este
întotdeauna clară , uneori organizaţiile publice asimilând obiceiuri private , pe plan juridic ,în
timp ce finalitatea sa rămâne în continuare publică.
- în al treilea rând , atunci când ne referim la instituţiile publice ne referim atât la
instanţele politice , cât şi la cele administrative , deşi această dihotomie nu întotdeauna
realitatea , întrucât unele dintre aceste instituţii publice au atât o funcţie politică , cât şi una
administrativă .Exemplu elocvent este cel al preşedintelui şi al primului-ministru care posedă
ambele funcţii , ceea ce le permite pe de o parte să guverneze , pe de altă parte să exercite o
presiune ierarhică asupra administraţiei cu scopul de a-şi vedea realizate orientările de politică
publică. Ministrul este în egală măsură şi el o autoritate politică , ca membru al Guvernului ,
dar şi o autoritate administrativă , ca şef al aparatului propriu al ministerului.

20. Aratati care sunt caracteristicile regimului semiprezidential si cum se reflecta el

in Constitutia Romaniei

Idem cu întrebarea 15 din setul de mai sus.

21. Poate presedintele demite pe primul –ministru ? Justificati.

Nu, pentru că Guvernul este numit pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

3
a se vedea Henri Oberdorff- Institutions administratives , 3-eme edition , Armand Colin ,op.cit, p.1
 22. Poate presedintele lua decizii privitoare la politica economica ? justificati

Nu, pentru că Guvernul conduce politica internă a țării.

23. Poate presedintele refuza promulgarea unei legi ? justificati

Da, o singură dată trimițându-le spre reexaminare Parlamentului.

24. Poate presedintele revoca din functie un ministru? Justificati

Da, președintele României îi revocă și numește la propunerea Primului-ministru pe unii

membri ai Guvernului. Acest mecanism poartă numele de remaniere guvernamentală.
Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a
Guvernului, Președintele României îi va putea numi și revoca pe unii membrii ai
Guvernului pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea Primului-ministru.

25. Poate presedintele participa la sedintele guvernului . Justificati

Da, dacă se discută despre probleme de interes național privind politica externă,
apărarea țării, asigurarea ordinii publice sau la cererea Primului-ministru în alte situații.

26. Poate institui presedintele starea de asediu sau de urgenta . Justificati

Da, în întreaga țară sau în unele UAT-uri și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii
aprobate în termen de 5 zile de la luarea acesteia, dacă Parlamentului nu se află în sesiune,
în cel mult 48h de la instituirea stării de asediu sau de urgență și funcționează pe toată
durata sa.

27. Explicati cum se exercita conducerea guvernului asupra administratiei publice

28. Explicati natura relatiilor care exista intre administratia centrala si cea locala

În orice stat , sistemul administraţiei publice este organizat astfel încât să reprezinte
activitatea prin care se realizează scopurile şi obiectivele guvernului , este domeniul de
activitate preocupat , în principal , de mijloacele pentru implementarea valorilor politice.
Pentru a răspunde funcţiilor sale , sistemul administraţiei publice cuprinde un ansamblu de
structuri , mecanisme şi instituţii administrative , aflate într-un ansamblu complex de legături
şi interacţiuni . Această diversitate conferă sistemului flexibilitate şi adaptabilitate în
soluţionarea problemelor cu care se confruntă administraţia publică la nivel local şi central ,
asigurând astfel, o îmbinare optimă a diverselor categorii de interese , între care pot să apară
contradicţii menite să conducă la conflicte de o amploare mai mică sau mai mare.

29. Explicati natura relatiilor care exista intre prefect si administratia locala
30. Explicati cum este partajata puterea de decizie in domeniul relatiilor externe intre
presedinte si guvern

 Președintele încheie tratate internaționale în numele României negociate de către

Guvern și le supune spre ratificare Parlamentului.
 
La propunerea Guvernului președintele acreditează și reclamă reprezentanții
diplomatici ai României și apropă înființarea, desființarea sau schimbarea
rangului misiunilor diplomatice.
 Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele
României.
31. Explicati cum ar trebui sa desemneaze presedintele pe candidatul la functia de
prim-ministru. Justificati pe ce criterii.

Desemnarea se face în urma consultărilor cu partidul care are majoritatea în Parlament

sau partidele, formațiunile politice reprezentate în Parlament (care au câștigat alegerile
parlamentare)

32. Ce categorii de personal sunt incadrate la Administratia Prezidentiala si ce

statut au acestia.
Personal Administrației Prezidențiale este alcătuit din:
 Persoane detașate la cererea președintelui României din ministere și alte
autorități publice
 Persoane încadrate direct pe posturile sau funcțiile pe care urmează să le
îndeplinească

Personalul poate fi încadrat numai pe baza încrederii acordate de către Președintele României
și cu condiția semnării unui angajament de loialitate; retragerea încrederii are ca efect
revocarea încadrării pecum și încetarea detașării, eliberarea sau destituirea din funcție ori
desfacerea contractului de muncă după caz.

Funcțiile de conducere ale Adm. Prezidențiale:

 Consiler prezidențial cu rang de ministru-conduce departamentele
 Consilier de stat cu rang de consiler de stat-conduce compartimentele
33. Explicati cum este fixat numarul ministerelor. Explicati formarea guvernului
actual.
Este fixat prin negocieri între partide.

34. Explicati caracterul functiei de secretar general al guvernului.

Secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru
al Guvernului, cu excepția Cancelariei primului-ministru.
35. Explicati diferenta/asemanarea care exista intre functia de secretar de stat si
functia de secretar general al ministerului.

Asemănare: funcții de conducere;

Deosebire: secretarul general al ministerului este înalt funcționar public numit prin
intermediul unui concurs, iar secretarul de stat este numit și eliberat din funcție prin
decizia Primului-ministru;
 36. Explicati tipurile de personal care exista la nivelul unui minister si explicati
caracteristicile acestora

 Secretari și subsecretari de stat, care sunt numiți și eliberați din funcție prin
deciile Primului-ministru;
 Secretari generali și secretarii generali adjuncți, care sunt înalt funcționari
publici numiți prin concurs sau examen, prin criterii de profesionalism, în
condițiile legii;
 Colegiul ministerial sau în cazul MAN, Consiliul Militar Suprem ca organ
consultativ. El se întrunește o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar.
Ședințele sunt prezidate de către de către ministru. În cadrul acestora se dezbat
problemele importante legate de activitatea Primului-ministru.

37. Exemplificati cu cate un exemplu tipurile de organe aflate in subordinea

guvernului sau a ministerelor.

Autorități deconcentrate (ramificații ale autorității centrale la nivel teritoral, acolo unde își
exercită atribuțiile mai aproape de cetățean).
Exp.: Ministerul Muncii- Inspectoratul teritorial de pensii;

38. Explicati care sunt ramificatiile administratiei statului.

Administrația statului trebuie sa își asume un nou rol, atribuit prin Constituție cum ar fi :
- elaborarea politicii economice
- securitatea și relațiile externe

Dar și funcții importante precum :

- cea de organizare : obiectul său fiind acela de a reduce la maximum posibil
dezechilibrele teritoriale și sociale pe care le poate genera modelul nostru de
descentralizare, prin menținerea competențelor sale în ceea ce privește politicile
redistribuitive cu caracter teritorial sau social ( ex. Politica de amenajare a teritoriul
sau cea sociala, a locuințelor etc.)
- cea de coordonare globală și sectorială a administrațiilor de la nivel local și
județean, precum și a actorilor economici și sociali. De asemenea, trebuie sa joace un
rol important de negociere cu U.E și de mediator între aceasta și administrațiile locale.
În acest sens, este importantă funcția sa de coordonare a cererilor regionale și locale
către U.E și de sprijinire a eforturilor acestora, în vederea creșterii capacității de
absorbție de fonduri comunitare.
- cea de gândire și planificare strategică, întrucât administrația statului este singura
care poate contempla întregul teritoriu, toate sectoarele și toate fazele complete ale
celor mai multe programe publice. Ca urmare, ea trebuie sa devină o instanță pro-
activă, care anticipează problemele și elaborează strategii pe termen lung.
 39. Explicati care sunt marjele de manevra ale prefectului in raport cu administratia
locala
40. Explicati natura relațiilor dintre prefect si administratia centrala
41. Cum isi exercita prefectul rolul de a conduce serviciile deconcentrate ale
ministerelor
42. Cum isi exercita prefectul rolul de garant al legalitatii pe plan local

43. Personalul din cadrul institutiei prefectului

Legendă:
Roșu: nu găsesc informații
Albastru: în curs de pregătire
Subliniat+italic: nu intră la test,
deoarece sunt despre prefect.