SATISFACȚIA ȘI INSATISFACȚIA

LA MUNCĂ
Profesor asociat dr. ec. Lucian IVAN
 Satisfacția privind locul de muncă vs.
Satisfacția postului

Satisfacția privind locul de muncă

Satisfacția privind locul de muncă reprezintă ansamblul atitudinilor unei persoane față
de locul de muncă.
Scala satisfacției locului de muncă reflectă mai mult componentele cognitive ale
atitudinii față de muncă, în comparație cu componentele afective și emoționale.

Satisfacția postului
Satisfacția postului este, în general, atitudinea cu privire la locul de muncă privit ca
întreg. Aceasta este o functie de satisfacție, cu aspecte diferite ale postului
(supraveghere, remunerație, munca însăși) și ale importanței particulare acordată
respectivelor componente.
 Model categorii de satisfactie si insatisfactie
Dimensiunea satisfăcut – nesatisfăcut exprimă atitudinile persoanei față de locul
de muncă, atitudini ce pot fi pozitive sau negative;
Dimensiunea activ – pasiv se referă la frecvența cu care apare atitudinea și
devine o forță asupra comportamentului la locul de muncă.

Patru categorii de angajati :

1. activ – satisfacuți: sunt cei cărora le place munca lor și sunt profund implicați
în sarcinile de lucru;
2. pasiv – satisfăcuți: în general sunt satisfăcuți cu locul de muncă; sunt
optimiști și conformiști;
3. pasiv – nesatisfăcuți: au îndoieli legate de locul de muncă, dar nu sunt
suficient de implicați în atitudini pentru a protesta (nu sunt motivați, nu au curaj
etc.);
4. activ – nesatisfăcuți: își prezintă plângerile, organizează acțiuni sindicale, sunt
nemulțumiți în general de sistemul de remunerare, al beneficiilor sau de politicile
firmei.
 Factori care pot influența nivelul de
satisfacție al unei persoane

➢ Remunerația si beneficiile;
➢ Corectitudinea sistemului de promovare în cadrul companiei;
➢ Calitatea condițiilor de muncă;
➢ Leadership și relații sociale;
➢ Caracteristicile propriu-zise ale postului (varietatea de sarcini, interesul și
provocările pe care postul le generează și claritatea fișei postului, a
cerințelor);
➢ Stilul de management;
➢ Cultura organizațională;
➢ Implicarea angajaților (împuternicirea acestora, existența grupurilor de lucru
autonome).
 Studiu realizat de US Department of Labour (I)

❑ Grupul țintă: 1.500 de persoane;

❑ 23 de factori legați de satisfacția muncii

❑ Angajați din birou (gulerele albe) și angajați din producție

(gulerele albastre);
 Studiu realizat de US Department of Labour (II)
GULERELE ALBE
1. Munca interesantă
2. Oportunități de dezvoltare
3. Informații suficiente
4. Autoritatea postului
5. Ajutor și resurse suficiente
6. Colegi prietenoși și săritori
7. Rezultat vizibil al eforturilor
8. Supervizare competentă
9. Responsabilități clar definite
10 Salarizare bună
.
GULERELE ALBASTRE
1. Salarizare bună
2. Ajutor și resurse suficiente
3. Securitatea postului
4. Informații suficiente
5. Munca interesantă
6. Colegi prietenoși și săritori
7. Responsabilități clar definite
8. Rezultat vizibil al eforturilor
9. Autoritatea postului
10. Supervizare competentă
 Sursele satisfacției în muncă – Facilități

Este vorba de condițiile tehnologice, sociale și umane în care se desfășoară

activitatea:
❑ Facilități economice – respectiv posibilități de câștig în raport cu alte
companii;
❑ Facilități socio-profesionale – posibilitatea dobândirii unei calificări
superioare, a promovării în muncă;
❑ Facilități sociale oferite de companie – avem în vedere existența, sau nu, a
unor creșe, grădinițe, cămine, locuințe de serviciu, bilete de concediu,
organizarea timpului liber, club, excursii etc.;
❑ Orarul de lucru – în raport cu celelalte condiții de viața poate fi sau nu
convenabil;
❑ Depărtarea locuinței de sediul companiei și mijloacele de transport
disponibile aflate la dispoziția angajaților.
 Sursele satisfacției în muncă –
Condițiile elementare ale muncii

❑ Periculozitatea muncii – respectiv riscul accidentelor sau existența

noxelor generatoare de boli profesionale;

❑ Caracteristicile fizice ale locului de munca, din care menționăm:

➢ curatenie – murdarie;
➢ ordine – dezordine;
➢ luminozitate – temperatura – zgomot;
➢ estetica (culoare, forme etc.).
 Sursele satisfacției în muncă –
Conținutul muncii
- o muncă ce necesită capacități profesionale reduse este mai puțin
satisfăcătoare decât una care presupune capacități profesionale ridicate.
Odată cu creșterea calificării, munca tinde să fie tot mai satisfacatoare,
aceasta insa numai cand calificarea corespunde capacitati reale, altfel
incapacitatea sau supracapacitatea este generatoare de insatisfactie in
munca.
- o munca de rutina inalt standardizata este in general putin satisfacatoare.
Dimpotriva, o munca care solicita spirit de inovatie, care ridica probleme de
solutionat, care ofera posibilitati de creatie, de inovatie este o munca inalt
satisfacatoare.
- munca de executie este mai putin satisfacatoare decat munca de
conducere. Activitatea de conducere are o serie de caracteristici inalt
satisfacatoare, cum ar fi: activitatea variata, solicitarea interna a capacitatii
intelectuale, contactele numeroase cu oamenii din afara intreprinderii,
autoritatea ,de prestigiul de care se bucura etc.
 Sursele satisfacției în muncă –
Relațiile umane în muncă

Reprezintă o puternică sursă de satisfacție – insatisfacție în muncă.

Pe de alta parte, acestea pot fi modificate cu mai multă ușurință și
independent de condițiile tehnologice ale muncii, ele depinzând
mai degrabă de condițiile sociale generale, de gradul de cultură și
civilizație al comunității.

Relevante pentru satisfacția muncii sunt:

❑ Relațiile cu colegii;

❑ Relațiile cu șeful ierarhic direct.

 Sursele satisfacției în muncă –
Cadrul organizațional al muncii

- grupul de muncă;
- șeful ierarhic direct;
- profesiunea practicată;
- compania;
-posibilitățile de promovare;
-retribuție;
-conținutul muncii;
-facilitățile sociale existente.
 CONSECINȚELE SATISFACȚIEI ȘI INSATISFACȚIEI ÎN MUNCĂ

Plecarea /demisioanarea personalului.

Activitatea sindicatelor. Atitudinile provocate de perceptia inactivitatilor privind
salarizarea , supravegherea si conditiile de munca conduc la o insatisfactie
activa ce mentine astfel de actiuni.
Satisfactia cu viata. O descoperire importanta a constituit corelatia satisfactiei
la locul de munca cu satisfactia cu viata. Acesta corelatie este reciproca ,
insemnand ca oamenii care sunt satisfacuti cu viata tind sa fie satisfacuti si cu
locurile de munca, iar cei care sunt satisfacuti cu locurile de munca tind sa fie
satisfacuti cu viata.
Absenteismul. Decizia unui angajat de a nu mai merge la lucru intr-o anumita zi
reprezinta o decizie temporara de a renunta. Satisfactia cu locul de munca
este corelata pozitiv cu absenteismul.
Productivitatea. Studiile arata ca exista o corelatie destul de mica intre
satisfactia locului de munca si productivitatea. Un raspuns ar putea fi dat de
deficientele in masurarea performantei.
 ÎMBUNĂTĂȚIREA PROCESELOR ÎN ORGANIZAȚIE

❑ Analiza gradului de satisfacție a angajaților. Realizarea de sondaje la nivelul

companiilor anual sau după finalizarea oricarui proiect care implică
modificări majore în modul de funcționare al companiei și elaborarea
echipelor de acțiune care să rezolve problemele percepute.

❑ Elaborarea misiunii și valorilor companiei. Deși este adesea cel mai dificil
lucru de realizat, este și cel mai important. Valorile companiei trebuie să se
reflecte în valorile angajaților săi.

❑ Elaborarea strategiei de acțiune și obiectivele pe termen scurt, mediu și lung.

Acestea sprijină împlinirea misiunii și descriu în detaliu planul de acțiune al
companiei.
 ÎMBUNĂTĂȚIREA SATISFACȚIEI ÎN MUNCĂ DE
CĂTRE ANGAJAȚI
❑ Alegerea profesiunii și a locului de muncă în funcție de propriile
aptitudini și înclinații.

❑ Înfrumusețarea locului de muncă.

❑ Asigurarea satisfacției muncii bine facută.

❑ Participarea activă la rezolvarea problemelor colectivului și ale

companiei.

❑ Acordarea unei atenții speciale relațiilor cu oamenii.