Universitatea Babeş-Bolyai

Curs 1: Funcţii de o variabilă:

Derivate şi aplicaţii economice

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE

gabriela.olteanu@econ.ubbcluj.ro

Prof. dr. Gabriela Olteanu

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

Cuprinsul cursului
I. Analiză matematică
1.1. Funcţii de o variabilă. Derivate si aplicaţii economice
1.2. Funcţii de mai multe variabile. Derivate parţiale. Diferenţiale
1.3. Extreme simple
1.4. Extreme condiţionate
1.5. Ajustarea datelor experimentale
1.6. Integrale Euleriene
II. Probabilităţi
2.1. Spaţiu de selecţie. Evenimente. Probabilităţi
2.2. Probabilităţi condiţionate. Independenţa evenimentelor
2.3. Scheme clasice de probabilitate
2.4. Variabile aleatoare
2.5. Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare
2.6. Repartiţii clasice de tip discret şi continuu
Bibliografie: A. Mureşan, D.A. Filip, M. Mihoc, P. Curt, I. Râp, R.I. Lung, G.
Olteanu, V. Radu, A. Roşca, M. Păcurar, P.T. Petru, G. Brendea, T. Coconeţ, D.
Filip, F. Pop, K. Sipos, Matematici aplicate ı̂n economie, Editura Mega, 2012.

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 2 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

Matematici aplicate ı̂n economie: 5 credite

NOTA FINALĂ (din catalog)

1/3 Nota SEMINAR + 2/3 Nota EXAMEN

Nota SEMINAR
Teste la seminar

Nota EXAMEN
50% Nota PARŢIAL: probleme din ANALIZĂ MATEMATICĂ
50% Nota EXAMEN SESIUNE: probleme din PROBABILITĂŢI
sau
100% Nota EXAMEN SESIUNE: probleme din ANALIZĂ
MATEMATICĂ şi PROBABILITĂŢI

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 3 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

And you think you are overloaded...

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 4 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

Cuprinsul cursului 1

Cap.I Funcţii reale de o variabilă reală

1 Funcţii de o variabilă reală

2 Derivata unei funcţii de o variabilă reală
3 Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 5 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

1. Funcţii reale de o variabilă reală

În descrierea şi analiza proceselor economice este important să se

exprime şi să se analizeze relaţiile dintre variabilele economice,
descrise matematic prin funcţii
Aceste funcţii sunt ı̂n general compuneri ale funcţiilor elementare:
polinomiale, raţionale, exponenţiale, logaritmice
În general, funcţiile care modelează fenomene economice depind de
mai multe variabile
Atunci când aceste funcţii depind de o singură variabilă, folosim
funcţii reale de o variabilă:

f :R→R

Exemple:
a. Funcţia cost
b. Funcţia de venituri totale
c. Funcţia profit

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 6 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

1. Funcţii reale de o variabilă reală

Dacă f : R → R este o funcţie polinomială, atunci

f (x) = an · x n + an−1 · x n−1 + . . . + a2 · x 2 + a1 · x + a0

Funcţiile f : R → R, f (x) = a · x + b se numesc funcţii liniare

Funcţiile f : R → R, f (x) = a · x 2 + b · x + c sunt funcţii de gradul 2

Exemplu
Folosind o ecuaţie liniară pentru a exprima deprecierea liniară, valoarea
curentă y = f (x) a unei maşini, după x ani, este estimată a fi
y = 68000 − 8000x. Găsiţi valoarea iniţială a maşinii, valoarea după 3 ani
precum şi valoarea reziduală după 8 ani. Desenaţi graficul.

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 7 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

1. Funcţii reale de o variabilă reală

Graficul unei funcţii liniare este o dreaptă:

Panta dreptei m = tg θ: măsoară schimbarea ı̂n variabila dependentă

∆y y2 − y1
faţă de schimbarea ı̂n variabila independentă m = =
∆x x2 − x1
Ecuaţia dreptei cu ajutorul pantei: y = mx + n; y − y1 = m(x − x1 )
y − y1 y2 − y1
Ecuaţia dreptei ce trece prin 2 puncte: =
x − x1 x2 − x1
MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 8 / 21
 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

2. Derivata unei funcţii ı̂ntr-un punct

Derivata unei funcţii f : R → R ı̂ntr-un punct:
măsoară rata de schimbare a valorii unei funcţii atunci când se
modifică argumentul;
este panta tangentei la graficul funcţiei ı̂n acel punct.

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 9 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

2. Derivata unei funcţii ı̂ntr-un punct

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 10 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

2. Derivata unei funcţii ı̂ntr-un punct

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 11 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

2. Derivata unei funcţii ı̂ntr-un punct

Definiţie
Fie f : R −→ R şi a ∈ R. Derivata funcţiei f ı̂n puctul a este

f (x) − f (a)
f 0 (a) = lim .
x→a x −a

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 12 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

3. Funcţii marginale ı̂n economie

În economie, ne interesează nu doar costul total corespunzător unei
anumite producţii dintr-un produs, ci şi rata de schimbare a acestui cost
total ı̂n raport cu nivelul de producţie.

a. Funcţia cost (marginal)

b. Funcţia de venituri totale (marginale)

c. Funcţia profit (marginal)

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 13 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

a. Funcţia cost marginal

Definiţie
Funcţia cost, notată cu C , este definită prin C (x) = costul total pentru a
produce x unităţi dintr-un anumit produs.

Iniţial, costul marginal = costul producerii unei noi unităţi de produs

Derivata funcţiei cost oferă o estimare bună a costului marginal

Definiţie
Funcţia cost marginal: C 0 = derivata funcţiei cost total

marginal ≈ derivata (viteza de variaţie)

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 14 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

a. Funcţia cost marginal

Exemplu
Fie funcţia cost dată de C (x) = 3000 − 10x + 0, 1x 2 , cu 0 ≤ x ≤ 1000.
1 Care este costul de producţie pentru a 501-a unitate de produs?
2 Care este rata de schimbare a costului total faţă de x cu x = 500?
3 Comparaţi rezultatele.

Soluţie:
1 C (501) − C (500) = −10 · 501 + 0, 1 · 5012 + 10 · 500 − 0, 1 · 5002 =
−10 + 0, 1 · (5012 − 5002 ) = −10 + 0, 1 · 1001 = 90, 1
2 C 0 (x) = −10 + 0, 2 · x =⇒ C 0 (500) = −10 + 0, 2 · 500 = 90
3 C (501) − C (500) ≈ C 0 (500)

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 15 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

b. Funcţia de venituri totale

Definiţie
Funcţia de venituri totale, notată cu R, este definită prin relaţia:

R(x) = x · p(x)

unde x este numărul unităţilor vândute, iar p(x) este preţul pe unitate.

R 0 = venituri marginale

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 16 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

c. Funcţia profit
Definiţie
Funcţia profit, notată cu P, este definită prin relaţia:

P(x) = R(x) − C (x)

unde x este numărul unităţilor vândute.

P 0 = funcţia profit marginal

P 0 (x) = R 0 (x) − C 0 (x) = 0 dacă R 0 (x) = C 0 (x)
Dacă x0 este punct de maxim pentru P, atunci R 0 (x0 ) = C 0 (x0 ).

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 17 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

c. Funcţia profit. Exemplu

Exemplu
Fie funcţia cost dată de C (x) = 50000 + 20x − 1014 x 2 + 3·10
1
8x
3
şi funcţia
1
preţ p(x) = 120 − 104 x. Determinaţi maximul funcţiei profit.

Soluţie:
C 0 (x) = 20 − 1
5·103 x + 1 2
108 x

C 00 (x) = − 5·10
1
3 +
1
5·107 x =⇒ C 00 (x) = 0 pentru x = 104
Costul marginal creşte după 10000 de bucăţi
1 2
R(x) = x · p(x) = 120x − 104 x

R 0 (x) = 120 − 1
5·103 x

Profitul maxim se obţine când P 0 (x) = 0 şi P 00 (x) < 0, deci

R 0 (x) = C 0 (x) cu soluţia x = 105
1985
Profitul maxim este P(100000) = R(105 ) − C (105 ) = 3 · 104
MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 18 / 21
 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

Elasticitatea: Exemplu economic

Cererea consumatorului pentru un produs este de obicei legată de

preţul produsului
Sensibilitatea cererii la schimbările preţului variază de la un produs
la altul
Pentru unele produse curente, schimbări procentuale mici ale
preţului au efect mic asupra cererii
Pentru alte produse (de lux), schimbări procentuale mici ale preţului
au efect considerabil asupra cererii
Vrem să măsurăm sensibilitatea cererii la schimbările preţului
Fie p=preţ/unitate, Q=funcţia cerere; Q(p)=numărul de unităţi
dintr-un produs
p·Q 0 (p)
EQ (p) = − Q(p)
=≈ − procentul de schimbare a cantităţii
procentul de schimbare a preţului

EQ (p) ≈ - procentul schimbării cererii datorat creşterii preţului cu

1%

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 19 / 21

 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

Elasticitatea
Definiţie
Elasticitatea cererii ı̂n raport cu preţul este gradul (procentul) de
modificare al variabilei cerere Q(p) ı̂n raport cu modificarea preţului
p:
p · Q 0 (p)
EQ (p) = EQp = −
Q(p)

Interpretare:
EQ (p) > 1 (cerere elastică) procentul cu care descreşte cererea e
mai mare ca procentul cu care creşte preţul
EQ (p) < 1 (cerere inelastică) procentul cu care descreşte cererea e
mai mic ca procentul cu care creşte preţul
EQ (p) = 1 (elasticitate unitară) creşterea preţului cu o unitate
implică descreşterea cererii cu o unitate
EQ (p) > 0 (de obicei): elasticitatea cererii este pozitivă deoarece
cererea scade atunci când preţul creşte
MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 20 / 21
 Funcţii de o variabilă
Derivata unei funcţii
Aplicaţii ale derivatei ı̂n economie

Elasticitatea
Exemplu
Relaţia dintre preţul p /unitate ı̂n euro şi cantitatea cerută x este dată de
p = −0, 02x + 400, cu 0 ≤ x ≤ 20000. Calculaţi elasticitatea preţului
cererii şi interpretaţi rezultatul.

Soluţie:
x = Q(p) = −50p + 20000 =⇒ Q 0 (p) = −50
0
EQ (p) = − p·Q (p) −50p p
Q(p) = − −50(p−400) = − p−400 , cu 0 ≤ p < 400
Rezolvăm ecuaţia: EQ (p) = 1 şi obţinem soluţia p = 200
EQ (p) > 1 dacă p > 200 (cerere elastică)
EQ (p) < 1 dacă p < 200 (cerere ne-elastică)
Când 0 ≤ p < 200, o creştere a lui p determină creşterea venitului
Când 200 ≤ p < 400, o creştere a lui p determină descreşterea
venitului
Venitul e maximizat când p este 200
MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE Prof. dr. Gabriela Olteanu 21 / 21