TEMA PROIECTULUI

Folosirea studiilor pedologice pentru cerinţele de ameliorare şi grupare a

solurilor în funcţie de pretabilitatea lor la lucrările ameliorative propuse.

CUPRINSUL LUCRĂRII
Cap.I. - Alex Mihai
Sinteza privind studiile referitoare la condiţiile fizico-geografice-
1.1. Clima
1.2. Relieful(geomorfologie)
1.3. Geologia si Litologia
1.4. Hidrografia si hidrogeologia
1.5. Vegetaţia 1.6.Influenţa antropică
1.7.învelişul de sol

Cap.II. –George N.
Caracterizarea unităţilor de teren(pedotopuri)
2.1 .Metodologia de lucru
2.2. Caracterizarea unităţilor de teren(fişa unităţilor de teren)
2.3. Elaborarea hărţilor unităţilor de teren

Cap.III.-???
Gruparea terenurilor în clase de pretabilitate la arabil şi alte folosinţe
3.1. Criterii pentru gruparea terenurilor în clase de pretabilitate la arabil şi alte folosinţe.
3. 2.Stabilirea claselor, subclaselor, grupelor şi subgrupelor pretabilitate de la arabil şi alte
folosinţe.
3.3. Elaborarea harţii pretabilităţii terenurilor la arabil şi alte folosinţe.

Cap.IV. –Ana si Adi

Stabilirea cerinţelor de ameliorare a terenurilor
4.1 .Criterii folosite pentru stabilirea măsurilor ameliorative.
4.2. Cerinţe şi măsuri ameliorative.
4.3. Aprecierea posibilităţii de aplicare.

Cap.V. Iulia si Cristina

Gruparea terenurilor în clase de pretabilitate la lucrările ameliorative propuse
5.1..Criterii pentru gruparea terenurilor în clase de pretabilitate la ........
5.2.Stabilirea claselor, subclaselor, grupelor şi subgrupelor de pretabiliate la....
5.3.Elaborarea hărţii pretabilităţii terenurilor la ......

Cap.VI. Concluzii şi recomandări

 Cap.1 Sinteza privind studiile referitoare la condiţiile fízico-
geografíce
Obiectul studiilor pedologice îl constituie solul, în raport cu factorii de mediu sub
acţiunea cărora s-a format. Ca urmare, un astfel de studiu trebuie să caracterizeze condiţiile
fízico-geografíce de formare a solurilor, cum ar fi: clima, relieful, geologia, litologia,
hidrografía, hidrogeologia, vegetaţia, folosinţa terenului şi intervenţia antropică. Aceste date
sunt cuantificate şi prezentate sub formă de simboluri în volumul III al "Metodologiei elaborării
studiilor pedologice".
1.1. Clima
Pentru caracterizarea condiţiilor climatice ale teritoriului studiat, se folosesc datele
climatologice înregistrate la staţiile meteorologice din regiune sau din apropiere, hărţi climatice
( atlasul climatologic) şi observaţiile locale. Pentru a fi semnificative aceste date trebuie să
cuprindă o perioadă cât mai mare de observaţii.
Datele culese trebuie să cuprindă informaţii referitoare la:
- temperatura medie anuală (C°)
- precipitaţii medii anuale (mm)
- evapotranspiraţia pe perioada de vegetaţie - deficitul de umiditate pe
perioada de vegetaţie
în funcţie de zona climatică unde este situat teritoriul luat în studiu. La identificarea şi
diferenţierea topoclimatelor se va ţine seama de formele de relief (pantă şi expoziţie), precum şi
de distribuţia şi caracterul vegetaţiei cultivate.

1.2.Relieful
Studiul pedologie trebuie să cuprindă date privind unităţile de relief sau microzonă,
categoriile de forme principale de relief (indicatorul 2), elementele formelor principale de relief
(indicatorul 31) şi formele de mezo şi microrelief.
În cercetarea versanţilor se va ţine seama de expoziţie şi de gradul de înclinare al
acestora notate conform indicatorilor 33 şi 34.
Pentru stabilirea legilor principale de repartiţie a solurilor în funcţie de relief şi pentru
asigurarea unei corecte raionări a terenului, trebuie acordată o atenţie deosebită descrierii
formelor majore de relief şi delimitării de unităţi asemănătoare din punct de vedere morfologic
şi morfogenetic. 1.3. Geologia şi litologia
Cunoaşterea litologiei şi geologiei teritoriului şi mai ales a rocilor de solifîcare şi rocilor
subiacente este deosebit de importantă pentru caracterizarea şi clasificarea solurilor. Informaţii
legate de natura materialului parental şi a substratului litologic pot fi obţinute din profilele care
se efectuează în teren, date înscrise în fişa de descriere morfologică a solului.
 Gruparea din punct de vedere pedologie a rocilor de solifîcare se face conform
indicatorului 21.
Este interesant de semnalat, mai ales în legătură cu amendarea solurilor, prezenţa în
zona studiată a calcarelor, dolomitelor, tufurilor calcaroase şi mamelor, care pot fi utilizate în
acest sens.

1A. Hidrografia şi hidrogeologia

În acest capitol trebuie să se găsească date referitoare la reţeaua hidrografică de suprafaţă
şi la nivelul hidrostatic al apelor pedofreatice.
Astfel, în ceea ce priveşte reţeaua hidrografică de suprafaţă, datele culese trebuie să
redea:
- caracterul reţelei hidrografice (permanent, temporar, torenţial);
- frecvenţa şi caracterul inundaţiilor (indicator 40);
- gradul de mineralizare a apei râurilor şi lacurilor, în vederea folosirii ei pentru
irigaţii (dacă este cazul);
- băltiri temporare care afectează plantele cultivate (date folosite pentru
stabilirea prezenţei proceselor de pseudogieizare); Studiul privind apele
freatice trebuie să cuprindă:
- nivelul hidrostatic faţă de suprafaţa terenului;
- variaţiile nivelului hidrostatic;
- caracterul apei freatice (indicator 106); - panta de scurgere; :
- calitatea apei (gust, culoare, miros, grad de mineralizare etc);
- adâncimea critică şi subcritică a apelor pedofreatice;
Pe baza acestor date se poate stabili dacă solurile din zona studiată sunt sau nu afectate
de procese de gleizare.

1.5. Vegetaţia
Studiul vegetaţiei trebuie să cuprindă date referitoare la tipul vegetaţiei (naturale şi
cultivate) şi asociaţiile vegetale întâlnite în zonă, care reflectă existenţa unui anumit sistem de
legături reciproce între specii sau subspecii şi factorii ecologici.
O atenţie deosebită trebuie acordată speciilor indicatoare, care dau informaţii asupra
caracteristicilor fizice şi chimice ale solurilor, asupra drenajului şi dinamicii apei, asupra
topoclimatului etc, (plante acidofile, halofile, arenicole, hidrofile, mezofile, xerofile etc).
În legătură cu vegetaţia cultivată, se vor lua în considerare următoarele elemente: starea
de vegetaţie a culturilor, aspecte pozitive sau negative care influenţează dezvoltarea culturii,
aprecierea gradului de îmburuienare etc.

1.6. Influenţa antropică

În acest capitol trebuie menţionate modificările survenite în sol ca urmare a intervenţiei
omului cum ar fi:
- influenţa lucrărilor solului, aplicarea amendamentelor, lucrările
hidroameliorative (indicator 27);
 - influenţe negative, care în cazul unei folosiri neraţionale, pot duce la salinizare
secundară sau mlăştinire secundară etc;
- tipul şi gradul de poluare a solului ca urmare a activităţii antropice (indicator
28 şi 29).
1.7. Învelişul de sol

În acest capitol trebuie prezentate tipurile de sol din teritoriul studiat precum şi
procesele pedogenetice care au stat la baza formării lor. Totodată, fiecare tip de sol trebuie
caracterizat de o fişă care să cuprindă atât date morfologice cât şi date fizice, hidrofizice şi
chimice care au stat la baza încadrării solului conform "Sistemului român de clasificare a
solurilor României" (descrierea amănunţită a unităţilor de sol).

CAPITOLUL 2. CARACTERIZAREA COMPLETĂ A UNITĂŢILOR DE

TEREN (PEDOTOPURI)

Unitatea de teren reprezintă un areal omogen din punct de vedere al condiţiilor de

mediu, care variază în anumite limite, noţiune cu caracter mai larg, comparativ cu cea de sol.
Pentru definirea unităţii de teren se folosesc date care caracterizează atât solul cât şi
condiţiile fizico-geografice în cadrul cărora s-a format.

2.1 Metodologia de lucru

Pentru caracterizarea unităţilor de teren se folosesc datele referitoare la sol prezentate

într-o fişă a unităţilor de sol, care cuprinde date caracteristice, chimice şi fizice precum şi
interpretarea acestora conform metodologiei în vigoare. Aceată metodologie (voi. III), prezintă
în mod sintetic proprietăţile solului sub formă de simboluri grupate în indicatori ecopedologici
pentru fiecare proprietate în parte. în acest mod se defineşte sub formă de formulă unitatea
cartografică de teren, care cuprinde atât caracteristici ale solului, cât şi ale terenului (vezi partea
I, cap. 1.1.).
Indicatorii utilizaţi la clasificarea studiilor pedologice servesc la introducerea datelor
într-o bancă de date în realizarea stocării şi prelucrării ulterioare.
În continuare se prezintă lista indicatorilor ecopedologici care au stat la baza întocmirii
formulelor imitaţilor cartografice de teren din perimetrul studiat.

FIŞA UNITĂŢII DE SOL NR.9 (BM)

Denumirea: Sol brun eu-mezobazic tipic pe depozite neconsolidate cu textură

mijlocie, 1, pe terasă plană cu pantă = 1 %.
Suprafaţa: 285,8 ha, reprezentând 4,7 % din suprafaţa cartată.
Relief: Terasă
Rocă mamă: luturi şi luturi fine
Adâncimea apei freatice: 3,5 - 5 m
Vegetaţia caracteristică: ierboasă
Profil nr.5 Relief Terasă I Folosinţă Arabil
Grosimea orizontului A variază în cadrul unităţii între...... cm.
 Descrierea morfologică a profilului
Fig.1
Ao 2-23cm Lutos, cenuşiu bruniu cu nuanţă închisă glomerular, slab compact, reavăn
jilav, trecere clară.
AB 23-41 cm Lutos, cenuşiu, gălbui, bruniu, poliedric mic şi mediu moderat dezvoltat,
poros, siab-mediu compact, jilav, trecere treptată.
Bvi 41-61cm Lutos, gălbui bruniu, poliedric mic şi mediu, mediu slab ............... '
compact, poros, jilav
BV2 61-89cm Lut argilos-prăfos, cenuşiu bruniu, poliedric mediu, poros, jilav,
compact, trecere clară.
BC 89-100cm Lut prăfos, gălbui slab cenuşiu bruniu, poliedric mediu, slab dezvoltat,
compact, poros, reavăn, trecere clară.
C >100 cm Gălbui, cenuşiu deschis, lut prăfos, slab compact, uscat.
LISTA INDICATORILOR ECOPEDOLOGICI

Nr. crt. Simbol Explicaţia simbolului Numărul indicatorului

1. BR Tipul de sol Conf. Sist. Român de
2. gz Subtipul de sol clasif. a solului
3. G3 Gradul de gleizare Ind. 14
4. W2 Gradul de pseudogleizare Ind. 15
5. So Gradul de salinizare Ind. 16
6. Ao Gradul de aicalizare Ind. 17
7. k Adâncimea de apariţie a carbonarilor Ind. 18
8. d Grosimea solului până la roca compactă Ind. 19
9. e Gradul de eroziune în suprafaţă Ind. 20
10. SL Grupe de material parental Ind. 21
11. a Clase granulometrice a materialului parental Ind. 22
12. lg2/aq1 Clasa texturală (ll a) Ind. 23
Conţinutul de schelet (q 1,q2) Ind. 24
13. A Categorii de folosinţă Ind. 26
14. □t Modificări prin folosire în producţie Ind. 27
15. pm Tipul de poluare Ind. 28
16. □3 Gradul de poluare Ind. 29
17. C Forma principală de relief Ind. 2
18. DF Elemente ale formelor princip, de relief Ind. 31
19. Cv Forme de mezo şi microrelief Ind. 32
20. P2 înclinarea terenului Ind. 33
21. 1 Expoziţia terenului Ind. 34
22. SG Grupa de roci subiacente Ind. 21
23. m Clasa granulometrică a rocii subiacente Ind. 22
24. Zz Ind. 35
Gradul de acoperire cu bolovani sau stânci
25. X6. Gradul de acoperire cu stufăriş, arborete, Ind. 36
muşuroaie
26. r33 Categorii de eroziune în adâncime Ind. 37
27. f41 Categorii de alunecări de teren Ind. 38
 28. Q5 Adâncimea apei freatice Ind. 39
29. I1 Inundabilitatea prin revărsări Ind. 40

GRADE DE GLEIZÁRE A SOLULUI (G)

INDICATOR 14
Simbo! Denumire Criterii de încadrare Corelarea cu clasificarea la
nivel superior
Go negleizat g1d1- d5 Alte subtipuri decât cele
G1 freatic-umed (cu gleizare g2d5, ( g1d1-d4) gleizate
în adâncime)
G2 gleizat slab g2d4g3d5g4d5( g1d1-d3) Soluri gleizate (subtip gleizat)
G3 gleizat moderat g2d3,g3d41,g4d42,g5d5, g6d5,
(g1d1-d2)
G4 gleizat puternic g2d1-d2, g3d3,g4d41, g5d42
G5 gleizat foarte puternic g3d1, g4d2, g5d3 Soluri gleice şi lăcovişti
G6 gleizat excesiv g4d1, g5d2,g6d2
G7 submers g5d1, g6d1, g7d1-d2 Mlaştini şi bălţi cu soluri
(+ apă la suprafaţă) submerse

INTENSITATEA GLEIZĂRII
Simbol Limite (%) culori Denumire
de reducere Corelarea cu orizonturile
pedogenetice
g1 <5 Negleizat sau foarte slab gleizat Nu se apreciază ca
g2 6-15 Slab gleizat orizont G
g3 16-30 Moderat gleizat Orizont Go
g4 31-50 Puternic gleizat
g5 51-70 Foarte puternic gleizat
g6 71-90 Excesiv gleizat
Orizont Gr
g7 / Complet gleizat
>91

ADÂNCIMEA LA CARE APARE GLEIZAREA

Simbol Limite în cm, în soluri cu textura pe profil:
Mijlocie şi fină Grosieră

di 0-20 0-20
d2 21-50 21-50

d3 51-100 51-75

101-125 76-85
d
41

d42 126-150 86-100

d5 151-200 101-135
 d6 201-300 136-200
d7 301-500 201-500

d8 >501 >501

GRADE DE PSEUDOGLEIZARE A SOLULUI (W)

INDICATOR 15
Simbol Denumire Criterii de încadrare Corelarea cu clasificarea la
nivel superior
W0 Nepseudogieizat W1d1-d5 Alte subtipuri decât cele
pseudogleizate
W1
W2d4-d5, w3d4-d5, w4d5
Cu pseudogleizare în
adâncime (w1d1-d3)
w2 Pseudogleizat slab W2d2-d3, w3d3, w4d4, Soluri pseudogleizate (subtip
pseudogleizat)
W5d5(w1d1)
w3 Pseudogleizat moderat W2d 1, W3d2, w4d3,
W5 d4
w4 Pseudogleizat puternic W3di,w4d2, W5d3
w5 Sol pseudogleic (tip sau subtip)
Pseudogleizat foarte W4di,W5d2
puternic
w6 Pseudogleizat excesiv W5di

INTENSITATEA PSEUDOGLEIZĂRII (w)

Simbol Limite (%) Denumire Corelarea cu orizonturile
culori de pedogenetice
reducere
W1 <5
Nepseudogleizat sau foarte slab Nu se apreciază ca orizont W
pseudogleizat sau w
w2 6-15 Slab pseudogleizat

w3 16-30 Moderat pseudogleizat Orizont w

w4 31-50 Puternic pseudogleizat

>51 Foarte puternic pseudogleizat Orizont W

W6

ADÂNCIMEA LA CARE APARE PSEUDOGLEIZAREA (D)

Simbol Limite (cm)
d1 <20

d2 d3 21-50
51-100
d4 101-150
 d5 151-200

d6 201-300

GRADE DE SALINIZARE A SOLULUI (S)

INDICATOR 16
Simbol Apreciere Criterii de încadrare
Corelarea cu
clasificarea la
nivel superior
SO 00 Nesalinizat (sld.l-d5)
SI 10 Salinizat în adâncime (s2-s5;d4-d5)
11 cu salinizare slabă sub 100 cm s2d4-d5 Pentru alte
12 cu salinizare moderată sub 100 cm s3d4-d5 subtipuri
13 cu salinizare puternică sub 100 cm s4d4-d5 decât cele
14 cu salinizare foarte puternică sub l00cm s5d4-d5 salinizate

S2 20 Salinizat slab (s2dl-d3;s3d2-d3;s4d3)

21 cu salinizare slabă între 0-20cm s2dl
22 cu salinizare slabă între 20-50cm s2d2 Soluri salinizate
23 cu salinizare slabă între 50-100 cm s2d3
(subtip
24 cu salinizare moderată între 20~50cm s3d2
salinizat)
25 cu salinizare moderată între 50-100 cm s3d3
26 cu salinizare puternică între 50-100cm s4d3
S3 30 Salinizat moderat (s3dl;s4d2;s5d3)
31 cu salinizare moderată între 0-20cm s3dl
32 cu salinizare puternică între 20-50 cm s4d2
33 s5d3
cu salinizare foarte puternică între 50-100 cm
S4 40 Salinizat puternic (s4dl;s5d2)
41 cu salinizare puternică între 0-20cm s4dl
42 s5d2

cu salinizare foarte puternică între 20-50cm

S5 50 Salinizat foarte puternic (s5dl)
51 cu salinizare foarte puternică între 0-20cm s5dl
solonceacuri
 GRADE DE ALCALIZARE A SOLURILOR
INDICATOR 17
Simbol Apreciere Criterii de
încadrare Corelarea cu
clasificarea la
nivel superior
AO 00 Nealcalizat (aldl-d5)

Al 10 Alcalizat în adâncime (a2-a5; d4-d5)

11 cu alcalizare slabă sub 100 cm a2d4-d5 Alte subtipuri

decât cele
12 cu alcalizare moderată sub 100 cm a3d4-d5
alcalízate
13 cu alcalizare puternică sub 100 cm a4d4-d5

14 cu alcalizare foarte puternică sub 100 cm a5d4-d5

A2 20 Alcalizat slab (a2dl-d3;

a3d2-d3;a4d3)
21 cu alcalizare slabă între 0-20 cm a2dl

22 cu alcalizare slabă între 20-50 cm a2d2

23 cu alcalizare slabă între 50-100 cm a2d3

24 cu alcalizare moderată între20-50 cm a3d2

Soluri alcalízate
25 cu alcalizare moderată între 50-100 cm a3d3 (subtip
26 cu alcalizare puternică între 50-100 cm a4d3 alcalizat)

A3 30 Alcalizat moderat (a3dl-

d2;a4d2;a5d3)
31 cu alcalizare moderată între 0-20 cm a3dl

31 cu alcalizare puternică între 20-50 cm a4d2

33 cu alcalizare foarte puternică între 50-100 cm a5d3

A4 40 Alcalizat puternic sau soloneţizat ( dacă esistă (a4dl;a5d2) Soloneţuri

orizont na în primii 20 cm sau orizont Bina) (cele cu Bvna
sauABna în
primii 20 cm
41 cu alcalizare puternică între 0-20cm a4dl sau cele cu
 42 cu alcalizare foarte puternică între 20-50 cm a5d2 Btna)

A5 50 Alcalizat foarte puternic ( cu sodă) sau solonet (a5dl)

cu sodă
51 cu alcalizare foarte puternică între 0-20 cm a5dl

CLASE DE ADÂNCIME A APARIŢIEI CARBONAŢILOR

INDICATOR 18
Simbol Denumire Criterii de încadrare
k1 (Sol) carbonatic Efervescenţă cu HC1 în primii 20 cm

k2 (Sol) semicarbonatic Efervescenţă cu HC1 între 21 şi 50 cm

k3 (Sol) slab levigat (decarbonatat) Efervescenţă cu HC1 între 51 şi 100 cm

k4 (Sol) moderat levigat Efervescenţă cu HC1 între 101 şi 150 cm

k5 (Sol) puternic levigat Efervescenţă cu HC1 între 151 şi 200 cm

k0* (Sol) necarbonatic Efervescenţă cu HC1 mai jos de 200 cm

CLASE DE GROSIME A SOLULUI PÂNĂ LA ROCA COMPACTĂ

(grosime fiziologic utilă) (d)

INDICATOR 19
Simbol Pentru scări mari Pentru scări mici
Denumire Limite (cm) Denumire Limite (cm)
d1 0-20 (sol) superficial
2
(sol) foarte superficial
d2 (sol) moderat superficial3 21-50 <50

d3 (sol) semiprofund 51-75

d4 (soi) moderat profund 76-100 (sol) profund >51

d5 (sol) puternic profund 101-125
d6 (sol) foarte puternic profund 126-150

d* (soi) extrem de profund ˃150

 1- Se consideră rocă compactă atât rocile compacte cât și masive, cât și stratele de materiale cu
peste 90٪ fragmente scheletice, având grosimea mai mare de 20 cm.
2- Corespunde tipului litosol, dacă roca este un orizont R sau Rrz.
3 - Corespinde subtipurilor litice, dacă roca este un orizont R sau Rrz
*- nu apare simbol în formula unității cartografice de teren sau a celei agropedoameliorative.
GRADE DE EROZIUNE ÎN SUPRAFAŢĂ SAU DE DECOPERTARE (e) ŞI GRADE DE
COLMATARE SAU ACOPERIRE A SOLULUI CU DEPUNERI ( c )
INDICATOR 20
Simbol Denumire Criterii de încadrare: orizont ramas la suprafaţa Corelare cu
prin eroziune sau decopertare la soluri cu profilul: clasificarea la nivel
superior

A-AC-C A-B-C A-E-B-C

e 00 neerodat/ Nu se constat ă Decopertare sau Orice sol (cu excepţia

nedecopertat eroziune, Am > colmatare Am +E > 35 erodisolurilor,
cm Au +E >35 cm Ao psamosolurilor,
35 cm
+E protosolurilor aluviale şi
Au >35 cm coluvisolurilor) neafectate
Ao > 2o cm > 2o cm
de eroziune sau
decopertare
e 10 erodat prin apa
e 11 eroziune slaba Am de 20-35 cm Am+E de 10-35cm Idem, afectat slab de
prin apa Au de 20-35 cm Aou+E de 10-35 cm eroziune prin apă
Ao de 10-20 cm Ao+E de 10-35 cm

e 12 eroziune Aom de 10-20 cm Am+E < 20cm Idem, afectat moderat de

moderata prin Aou de 10-20 cm Aou+E < 20 cm eroziune prin apă
apa Ao<10 cm Ao+E < 10 cm

e 13 eroziune AC> 20 cm AB<20 cm ori EB sau E+B (inclusiv El Idem, afectat puternic de
puternica prin ori Aom<10cm sau Ea) <20 cm eroziune prin apă
apa Aom<10cm Aou<10cm
Aou<10cm

e 14 eroziune Erodisol cambie,

foarte argilo- iluvial,
puternica prin AC<20cm feniluvial, rodie, andic
B B +-:
apa

e 15 Erodisol tipic,
eroziune pseudorendzinic,
excesiva C, Cca Cpr, Rrz C rendzinic, litic,
prin vertic, gleizat,
apa pseudogleizat
e 20 erodat eolian
e 21 eroziune Am de 20-35 cm Am+E de 10-35cm Psamosoluri diferit
slaba Au de 20-35 cm Aou+E de 10-35cm erodate, soluri cu textură
eoliana Ao de 10-20 cm Ao+E de 10-35 cm nisipoasă afectate slab
de eroziune .eoliană
e 22 eroziune Aom de 10-20cm Am+E < 20cm Idem, afectate moderat de
moderata Aou de 10-20cm Aou+E < 20 cm eroziune eoliană
eoliana Ao<10 cm Ao+E < 10 cm

e 23 eroziune AC> 20 cm AB<20 cm EB sau E+B (inclusiv El Idem, afectate puternic de

puternica Aom<i0cm Aom<10cm sau Ea) <20 cm eroziune eoliană
eoliana Aou<10cm Aou<10cm
e 24 eroziune ÀC<20cm B B Erodisoluri cambice,
foarte argiloiluviale
puternica (nisipoase)
eoliana

e 25 eroziune C, Cca C Erodisoluri tipice

excesiv (nisipoase)
eoliana/ Nisipuri
nisipuri

e3o decopertat
e 31 decopertare Am de 25-30 cm Am+E de 10-35 cm Orice sol afectat slab
slaba Au de 20-35 cm Aou+E de 10-35 cm prin decopertare
Ao de 10-20 cm Ao+E de 10-20 cm

e 32 decopertare Aom de 10-20 cm Am+E <20 cm Idem, afectate moderat

moderata Aou de 10-20 cm Aou+E <20 cm de eroziune eoliană
Ao <10 cm Ao+E <10 cm

e 33 decopertare A/C >20 cm AB<20cm EB sau E+B (inel. El Idem, afectate puternic
puternica Aom<10cm Aom< 10cmsau Ea) < 20cm de eroziune eoliană
Aou<10 cm Aou<10 cm

e 34 decopertare A/C <20 cm B B Idem, cod 14

foarte
puternica

e 35 decopertare C, Cea, Cpr, Rrz C Idem, cod 15

excesiva

e 40 colmatat prin apă

Orice sol cu excepţia
solurilor neevoluate
sau trunchiate
e 41 colmatare slaba Materialul adus de apă se află diseminat în orizontul de Idem, colmatat slab prin
prin apa suprafaţă fară a forma un strat distinct sau se formează apă
un strat mai mic de 5 cm

e 42 colmatare Colmatat cu materialul adus de apă în grosime de 5-20 Idem, colmatat moderat
moderata cm prin apă
prin
apa
e 43 colmatare Colmatat cu materialul adus de apă în grosime de 21-50 Idem, colmatat puternic
puternica prin cm prin apă
apa

e50 colmatat prin vânt

Orice sol cu excepţia
solurilor neevoluate
sau trunchiate
e 5i colmatare slaba Materialul adus de vânt se află diseminat în orizontul de Idem, colmatat slab prin
prin vint suprafaţă fară a forma un strat distinct sau formează un apă
strat mai mic de 5 cm
 52 colmaiare pri Colmatat cu material adus de vânt în grosime de 5-20 cm Idem, colmatat moderat
moderata n prin apă
vint

e 53 colmatare Colmatat cu material adus de vânt în grosime de 21-50 cm Idem, colmatat puternic
puternica prin prin apă
vint
acoperit
antropic
e60 Orice sol
e 61 acoperire Material transportat de om se află diseminat în orizontul Orice sol, acoperit slab
slaba de suprafaţă fară a forma un strat distinct sau formează un antropic
antropica strat mai mic de 5 cm.

e 62 acoperire Acoperit cu material transportat de om în grosime de 5-20 Orice sol, acoperit

moderata cm moderat antropic
antropica
e 63 acoperire Acoperit cu material transportat de om în grosime de 20- Orice sol, acoperit
puternica 50 cm puternic antropic
antropica
e

GRUPE DE MATERIALE PARENTALE, ROCI PARENTALE, ROCI SUBIACENTE

INDICATOR 21
Simbol Denumire Se includ
A Roci eruptive sau metamorfice, inclusiv conglomerate şi gresii, acide şi intermediare şi
produsele lor de alterare
AA Pvoci eruptive intrusive şi roci metamorfice acide, -graniţe
precum şi materiale rezultate din alterarea acestora -granodiorite
-şisturi sericitoase
-micaşisturi
-gnaise
-paragnaise
-cuartite
AI Roci eruptive intrusive şi roci metamorfice
intermediare, precum şi materiale rezultate -sienite -diorite -şisturi verzi
din alterarea acestora şisturi filitice -şisturi cloritoase
AE Roci eruptive, efuzive, acide, precum şi materiale -dacite
rezultate din alterarea acestora -riolite
AF Roci eruptive, efuzive, intermediare, precum şi -andezite
materiale rezultate din alterarea acestora -trahite
-porfire
AC Conglomerate şi/sau brecii, precum şi materiale -cu excepţia celor calcaroase
rezultate din alterarea acestora
-
AG Gresii şi/sau siltite precum şi materiale rezultate din
alterarea acestora
B Roci eruptive metamorfice sau sedimentare bazice şi ultrabazice şi materiale rezultate din
alterarea acestora
Bl Roci eruptive intrusive. şi roci metamorfice, bazice şi -gabrouri
ultrabazice, precum şi materiale rezultate din -serpentinite
alterarea acestora -şisturi amfibolice

-amfiboiite
-metabazalte
-metagabrouri
BE Roci eruptive efuzive, bazice şi ultrabazice, precum şi -bazalte
materiale rezultate din alterarea acestora -diabaze
-melafire
-peridotite
BC Calcare, dolomite, conglomerate şi brecii calcaroase, -calcare sedimentare -
tufuri calcaroase, precum şi materiale rezultate din calcare metamorfice -crete
alterarea acestora -conglomerate şi brecii
calcaroase
-calcare grezoase
-calcare marnoase
-tufuri calcaroase
BG Gipsuri şi anhidrite, precum şi materiale rezultate din -gipsuri
alterarea acestora -anhidrite
M Şisturi argiloase, marne, marne argiloase şi produsele lor de alterare
MÀ Şisturi argiloase şi/sau marnoase, inclusiv şisturi
disodilice şi menilite şi/sau bauxite precum şi
materiale rezultate din alterarea acestora
MM Marne şi/sau mame argiloase sau materiale provenite
din acestea
MS Depozite salifere -mame, argile, luturi, nisipuri
salifere; materiale provenite
din dezagregarea rocilor
salifere.
P Piroclastite şi materiale rezultate din alterarea acestora
PA Piroclastite acide şi materiale rezultate din alterarea -emerite
acestora -tufuri şi aglomerate dacitice şi
riolitice
PI Piroclastite intermediare şi materiale rezultate din -cinerite
alterarea acestora -tufuri şi aglomerate andezitice şi
trahitice
PB Piroclastite ultrabazice şi materiale rezultate din -cinerite
alterarea acestora -tufuri şi aglomerate bazaltice
S Depozite friabile (slab consolidate sau mobile) cu excepţia celor fluviatile şi lacustre

SK Pietrişuri şi/sau grohotişuri calcaroase

SP Pietrişuri şi/sau grohotişuri, cu excepţia celor
calcaroase
SN Nisipuri
SM Luturi
SA Argile
SR Argile provenite din alterarea calcarelor şi/sau
bauxitelor
SG Argile gonflante
SL Loess şi depozite loessoide
F Depozite fluviatile, fluvio-lacustre şi lacustre
FP Pietrişuri fluviatile

FM Depozite fluvialii e şi iluviolacustre, cu excepţia

pietrişurilor fluviatile
FL Depozite lacustre (mâluri)
O Depozite organice
OT Depozite organice turboase
N Depozite antropice
NS Steril, gangă
ND Deponii . ' • V- î ' 1 I :

T Alternanţe de materiale parentale sau roci

TD Materiale parentale bistratificate
TT Materiale parentale tristratificate
TP Materiale parentale polistratificate

CLASE GRANULOMETRICE SIMPLIFICATE

INDICATOR 22
Simbol Denumire
hărţi
g Material grosier
m Material mijlociu
t Material mijlociu fin
a Material foarte fin
gq Material grosier cu schelet
mq Material mijlociu cu schelet
tq Material mijlociu fin cu schelet
aq Material foarte fin cu schelet
c Sedimente cu peste 40% Ca CO3
P Roci compacte fisurate şi pietrişuri permeabile
z Roci compacte nefisurate (masive, nepermeabile) şi pietrişuri nepermeabile
h Depozite organice

GRUPE DE CLASE, CLASE ŞI SUBCLASE TEXTURALE

INDICATOR 23
 Simbol hărţi Denumire Argilă <0,002 Praf Nisip Raport Nf/Ng
mm 0,002-0,02 mm 2-0,02 mm
g Texturi grosiere <12 <32 >56 Oricare
Nisip <5 <32 >63 Oricare
Nisip grosier <5 <32 >63 <1
Nisip mijlociu <5 <32 >63 1-20
Nisip fin <5 <32 >63 <20
u Nisip lutos 6-12 <32 56-94 Oricare <1
Nisip lutos grosier 6-12 <32 56-94
Nisip lutos mijlociu 6-12 <32 56-94 1-20 <20
Nisip lutos fin 6-12 <32 56-94

m Texturi mijlocii 13-32 <32 35-87 Oricare

<32 >33 <67 Oricare
Lut nisipos 13-20 <32 48-87 oricare
<20 >33 <67 oricare
Lut nisipos grosier 13-20 <32 48-87 <1
Lut nisipos mijlociu 13-20 <32 48-87 1-20
Lut nisipos fin 13-20 <32 48-87 >20
Lut nisipos prăfos <20 33-50 30-67 oricare
Praf <20 >51 <49 oricare
1 Lut 21-32 <79 <79 Oricare

Lut nisipo-argilos 21-32 <14 54-79 Oricare

Lut mediu 21-32 15-32 23-52 Oricare
Lut prăfos 21-32 33-79 <46 Oricare

f Texturi fine >33 <67 <67 Oricare

Lut argilos 33-45 <67 <79 Oricare
Argilă nisipoasă 33-45 14 41-67 Oricare
Lut argilos mediu 33-45 15-32 23-52 Oricare
Lut argilo-prăfos 33-45 33-67 <34 Oricare
a Argilă >46 <54 <54 Oricare
Argilă lutoasă 46-60 <32 8-32 Oricare
Argilă prăfoasă 46-60 33-54 <21 Oricare
Argilă medie 61-70 <39 <39 Oricare
Argilă fină >71 <29 <29 Oricare
o Nu este cazul™

c Sedimente cu peste 40% CaC03

p Roci compacte fisurate şi pietrişuri

z Roci compacte dure

- Depozite organice

™ se aplică la materialele organice, depozite calcaroase

GRUPE DE CLASE Şi CLASE DE CONŢINUT DE SCHELET

INDICATOR 24
Simbol pi. Hărţi Denumire Simbol Denumire
Limite (%
din volum)
La scări mari La scări mici şi mijlocii
 00 Nu este cazul1

2 qo (sol) fară schelet <5 Sol fara schelet

q1 (sol) slab 6-25

scheletic -

q2 (sol) moderat 26-50 q Sol cu schelet

scheletic
q3 (sol) puternic 51-75
scheletic
q4 (sol) excesiv 76-90
scheletic
q5 Roci compacte >91 p Roci compacte fisurate şi
fisurate şi pietrişuri (permeabile)
pietrişuri
(permeabile)

CATEGORII ŞI SUBCATEGORII DE FOLOSINŢĂ

INDICATOR 26
Simbol Categorii de folosinţă Subcategorii de folosinţă

categorii subcategorii
A A Arabil Arabil
Aiz Arabil cu izlaz
Gr Grădini de zarzavat
Oz Orezării
Sr Sere

Rs Răsadniţe
Vn Vn cultivat Vii Vii nobile
Vh Vii hibrizi

C H Hamei
Pv Pepiniere viticole

Lp Lp Livezi Livezi pure

La Livezi cu culturi
Lî intercalate
Laf Livezi înierbate
Pp Plantaţii de arbuşti
fructiferi
 Pepiniere pomicole

P Ps Ps Păşuni Păşuni curate Păşuni

cu pomi
Păşuni împădurite

Pajiști
Fn Fn Fânete Fâneţe curate
> Fâneţe cu pomi
Fâneţe împădurite

S Pd Pd Păduri şi alte Păduri

Ppr terenuri cu Perdele de protecţie
Tf păduri vegetaţie Tufărişuri
Rh forestieră Răchitării
Ps Pepiniere silvice
W Ap R Terenuri cu Râuri
Pr ape şi ape cu Pârâuri

L stuf Lacuri
Ape
B Bălţi
Iz Iazuri
El Eleştee
St Stuf
Np Nns Terenuri Nisipuri zburătoare
Nst neproductive Stîncărie
nb Bolovănos

N Ngh
Neproductive

Npt Grohotiş
Nrp Pietriş
Nrv Râpe
Ntr Ravene
Nsc Torenţi
Np
Sărături cu crustă Mocirle
Ngî
şi smârcuri Gropi
Nds
împrumut Depuneri sterile,
deponii
D Ct Cc Terenuri cu Clădiri şi curţi
Cp construcţii, Cariere de piatră
Cns curţi şi alte Cariere de nisip

Cpt folosinţe Cariere de pietriş

Em Exploatări miniere
Ep Exploatări petroliere
Ts Terenuri de sport
Dg Diguri
Tz Taluzuri pietruite
Cn Canale
P Parcuri
 Pj Plaje de nisip
Ci Cimitire
Tg Pieţe
Sn Şanţuri

Zî Zone de întoarcere
Pt Poteci
Vs Vatră de sat
PO Perimetru construibil al
oraşului

MODIFICĂRI IMPORTANTE ALE SOLULUI PRIN FOLOSIREA ÎN PRODUCŢIE

INDICATOR 27
Simbol hărţi Denumire
n Fără modificări
t Tasat (cu talpa plugului la soluri arabile)
r Desfundat (până la cel mult 50 cm)
d Drenat
f
Cu apa freatică la adâncime mai mică de 1-2 m, ridicată în urma
introducerii irigaţiei (secundar acvic)

TIPURILE DE POLUARE A SOLULUI (P)

(după natura şi sursa poluantului)
INDICATOR 28
Simbol pt. Denumire
hărţi
-
Nepoluat
Pa
Poluare prin lucrări de excavare la zi (exploatări miniere la zi, balastiere, cariere etc.)
Pb Poluare cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare, depozite de
gunoaie etc.
Pc Poluare cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale, materii anorganice, inclusiv metale,
săruri, acizi, baze) de la industria extractivă.
Pd Poluare cu substanţe purtate de aer (hidrocarburi, etilenă, amoniac, bioxid de sulf, cloruri,
fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.).
Pe Poluare cu materii radioactive.
Pf Poluare cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară şi uşoară.
 Pg Poluare cu deşeuri şi reziduuri vegetale agricole şi forestiere.
Ph Poluare cu dejecţii animale
Pi Poluare cu dejecţii umane
Pj Poluare prin eroziune şi alunecare
Pk Poluare prin sărăturare
PI Poluare prin acidifiere
Pm Poluare prin exces de apă
Pn Poluare prin exces sau carenţe de elemente nutritive
Po Poluare prin compactare, inclusiv formare de crustă
Pp Poluare prin sedimente produse prin eroziune
Pq Poluare prin pesticide
Poluare cu agenţi patogeni contaminanţi (agenţi infecţioşi, toxine, alergeni etc.)
Pr

GRADUL DE POLUARE A SOLULUI

INDICATOR 29
Simbol Denumire Reducerea cantitativă şi/sau calitativă a producţiei vegetale
hărţi obţinute, raportată la producţia vegetală care se poate obţine în
condiţiile în care solul este practic nepoluat

0 (practic) nepoluat <5 %

1 Slab poluat 6-10 %
2 Moderat poluat 11-25%
3 Puternic poluat 26-50 %

4 Foarte puternic poluat 51-75 %

5 Excesiv poluat >76 %

FORMELE PRINCIPALE DE RELIEF (macro-mezorelief)

INDICATOR NR. 2
Simbol Denumire
M Munte
D Deal, podiş şi piemont fragmentat
C Câmpie (inclusiv terasă) podiş şi piemont nefragmentat sau slab fragmentat
T Terasă în afara câmpiei
L Luncă, câmpie de divagare, deltă, câmpie litorală.
 ELEMENTE ALE FORMELOR PRINCIPALE DE RELIEF
INDICATOR NR.31
Scară mică-mijlocie Scară mare
Simbol Denumire Simbol Denumire

0 Suprafaţă orizontală sau OO

cvasiorizontală (cu înclinare Suprafaţă orizontală (cu înclinare
predominant sub 2%), netedă OC predominant sub 1%, netedă.
Suprafaţă cvasiorizontală (cu înclinare
predominant între 1- 2%), netedă.
D Suprafaţă orizontală
( su sau Suprafaţă orizontală (cu înclinare
cvasiorizontală bcu înclinare
cu predominant sub 1%) cu denivelări
predominant 2%), DS mai mici de 10 cm.
denivelări Suprafaţă orizontală (cu înclinare
predominant sub 1%) cu denivelări
între 10-20 cm.
DM
Suprafaţă orizontală (cu înclinare
predominant sub 1%) cu denivelări
DP peste 25 cm.
Suprafaţă cvasiorizontală (cu
înclinare predominant între 1- 2%),
DR cu denivelări sub 10 cm.
Suprafaţă cvasiorizontală (cu
înclinare predominant între 1- 2%),
DC cu denivelări între 10-20 cm.
Suprafaţă cvasiorizontală (cu
înclinare predominant între 1- 2%),
DF cu denivelări peste 20 cm.

I Suprafaţă slab înclinată (cu IS Suprafaţă slab înclinată (cu înclinare

înclinare predominant între 2- predominat între 2-5%).
5%)

C Culme CF Culme foarte largă (peste 100m

lăţime-resturi de platformă)

Culme largă (30-lQ0m lăţime)

CL
Culme îngustă (sub 30 m lăţime)
CI
Creastă
CR
U Versant uniform UL Versant uniform lung (>200m,

Versant uniform scurt (<200m)

N Versant neuniform NL Versant neuniform lung

NS
Versant neuniform scurt
 VT Versant terasat

FORME DE MEZO ŞI MICRORELIEF

INDICATOR 32
Scară mică-mijlocie Scară mare
Simbol Denumire Simbol Denumire

nu Nu este cazul nu Nu este cazul

-
vf Vîrf (mamelon)
in Inşeuare
re Relief vălurit eolian du Dună
id Interdună
-
mo Movilă
me Martor de eroziune me Martor de eroziune (popină,
cornet etc., şi măguri izolate)
rg Relief glaciar cg Circ glaciar, circ nival
sc Relief carstic cl Câmp de lapiezuri, dolină, polie,
uvalas.
sd Arii depresionare md Microdepresiuni şi crovuri
im Intermicrodepresiune
ad Arie depresionară largă

Formaţiuni torenţiale şi fluviatile

ff Con de dejecţie, inclusiv con de grohotiș
ci
gi Glacis
gr Grind
ig Intergrind
ap Albie părăsită, privai, belciug
am Albie minoră
fV Fund de vale îngustă (fără luncă)
vg Văiugă (viroagă)

vl Vâlvea (vâlcea, vale evazată)

og Ogaş
ra Ravenă

bd Badlands bd Badlands

ma Microrelief de alunecări Ms
Microrelief de alunecări sau solifluxiune
(terase, brazde, văluriri, monticuli)
Vn Vulcani noroioşi
gg Microrelief gilgai Gg Microrelief gilgai(coşcove)
CV Cărări de vite Cv Cărări de vite
Vs Partea superioară a versantului

Vm Partea mijlocie a versantului

 Vi
Vb
Partea inferioară a versantului
Microbazinet de versant (găvane, părţi
concave)
Microculme de versant (părţi convexe)
ra Relief antropic Ha
Ca Haldă
Carieră, groapă de împrumut, alte gropi.

GRUPE ŞI CLASE DE PANTĂ A TERENULUI

INDICATOR 33
bol hărți
Sim Denumirea grupelor de Limite
clase grupe pantă %
Po1 Po1 Orizontal <2,0
Po3 Po3 Foarte slab înclinat 2,1-5,0
Po7 Po7 Slab înclinat 5,1-10
P12 P12 10,1-15,0
P17 P17 Moderat înclinat 15,1-20,0
P22 P22 20,1-25
P30 P30 Puternic înclinat 25,1-35,0
P42 P42 35,1-50,0
P75 P75 Foarte puternic înclinat 50,1-100,0
P99 P99 Abrupt >100,0

CLASE DE EXPOZIŢIE A TERENULUI

INDICATOR 34
Simbol Denumire Expoziţie
-
A Nu este cazul
N Umbrită N şi NE

E Semiumbrită EşiNV
S însorită S şi SV
V Semiînsorită V şi SV

X Toate expoziţiile4

GRADE DE ACOPERIRE A TERENULUI CU BOLOVANI SAU STÂNCI

_________________________________ INDICATOR 35
Simbol pt. Denumire Criterii de încadrare
hărţi
5 Nu este cazul La suprafaţa solului nu apar bolovani sau aceştia acoperă sub
0,1% din suprafaţă şi nici stânci sau acestea apar pe mai puţin de
1% din suprafaţă.
Z1 Slab bolovănos Bolovanii acoperă 0,2-3% din suprafaţă; aratul este greu
practicabil.
 Z2 Moderat Bolovanii acoperă 4-15% din suprafaţă; aratul nu se poate
bolovănos practica.
Z3 Puternic Bolovanii acoperă 16-90% din suprafaţă; terenul se foloseşte ca
bolovănos pajişte sau pădure.
Z4 “Bolovăniş” Bolovanii acoperă peste 90% din suprafaţă.
Z5 Slab stâncos Apar stânci pe 2-25% din suprafaţă
Z6 Moderat stâncos Apar stânci pe 26-50% din suprafaţă.

Z7 Puternic stâncos Apar stânci pe 51-90% din suprafaţă

Z8 Stâncărie Apar stânci pe mai mult de 90% din suprafaţă

GRADE DE ACOPERIRE CU STUFĂRIŞ, ARBORETE,

MUŞUROAIE SAU POPÂNDACI
INDICATOR 36
Simbol pt. hărţi Denumire Criterii de încadrare

6 Nu este cazul Absent sau acoperire sub 20 %

x1 Acoperire cu stuf Stufărişuri, pădurişuri, rogozuri, acoperind peste 3% din
suprafaţă.
x2 Acoperire cu Popândaci acoperind peste 3% din suprafaţă.
popândaci
x3 Acoperire cu Muşuroaie înierbate acoperind peste 3% din suprafaţă.
muşuroaie înierbate
x4 Acoperire cu cioate Cioate (inclusiv arbori şi arbuşti) acoperind peste 3% din
(inclusiv arbori şi suprafaţă
arbuşti)
x5 Acoperire cu stuf şi Stuf şi popândaci acoperind peste 3% din suprafaţă
popândaci
x6 Acoperire cu Muşuroaie şi cioate (inclusiv arbori şi arbuşti) acoperind peste
muşuroaie şi cioate 3% din suprafaţă
(inclusiv arbori şi
arbuşti)
x7 Acoperire cu stuf şi Stuf şi cioate (inclusiv arbori şi arbuşti) acoperind peste 3% din
cioate (inclusiv arbori suprafaţă..
şi arbuşti).
x8 Acoperire cu stuf Stuf, muşuroaie şi cioate (inclusiv arbori şi arbuşti) acoperind
muşuroaie şi cioate peste 3% din suprafaţă.
inclusiv arbori şi
arbuşti).

CATEGORII DE EROZIUNE IN ADANCIME (r)

INDICATOR 37
Cod Forme de eroziune în adâncime
Simbol pt. hărţi
0 1 2
roo7 00 Nu se constată eroziune în adâncime
Tipul şi densitatea organismelor torenţiale (neredate separat pe
hartă)
Şiroiri sau rigole:
10
R10
r11 11 - cu densitate mică8
 r12 12 - cu densitate medie9
r13 13 - cu densitate mare10
R20 20 Ogaşe mici (sub 2 m):
r21 21 cu densitate mică
r22 22 - cu densitate medie
r23 23 - cu densitate mare
R30 30 Ogaşe adânci (2-3 m) sau ravene:
r31 31 - cu densitate mică

r32 32 cu densitate medie

r33 33 - cu densitate mare
Caracterele organismelor torenţiale separate pe hartă Ogaşe
adânci (2-3 m) înguste (< 5m):

R40 40 stabilizate
r41 41 - active
r42 r50 42 Ravene mici (3-5m) înguste (<5m):
50 - stabilizate
r51 51 - active
r52 52
0 1 2
R60 r61 60 Ravene mici (3-5m) largi (>5m):
61 - stabilizate
- active

r62 62
R70 r71 70 Ravene mijlocii (5-1 Om) înguste (<5m):

71 - stabilizate
r72 72 active
Rso 80 Ravene mijlocii (5-10m) largi (>5m):
- stabilizate
Ol 81 - active
02 82
R90 90 Ravene adânci (peste 10 m adâncime):
r91 91 - stabilizate
r92 92 - active

CATEGORII DE ALUNECĂRI DE TEREN

INDICATOR 38
Simbol pt. Tipul şi caracterul alunecărilor
hărţi
Foo11 Absent12
F10 Alunecări în brazde:
F11 - Stabilizate
F12 - Semistabilizate
F13 - Active
F20 Alunecări în valuri:
F21 - Stabilizate
F22 - Semistabilizate
 F23 - Active
F30 Alunecări în trepte:
F31 - Stabilizate
F32 - Semistabilizate
F33 - Active
F40 Alunecări cu movile:
F41 - Stabilizate
F42 - Semistabilizate
F43 - Active
F50 Alunecări curgătoare:
F52 - Semistabilizate
F53 - Active, inclusiv curgeri de noroi din vulcanii noroioşi
F60 Prăbuşiri şi alunecări de mal:
F61 - Stabilizate
F62 - Semistabilizate
F63 - Active

CLASE DE ADÂNCIME A NIVELULUI APEI PEDOFREATICE SAU FREATICE (medie

multianuală)
INDICATOR39
Simbol pt. Hărţi Denumire
Limite (m) în soluri cu textură în secţiunea de control
Mijlocie ... fină Grosieră
-13 - Nu este cazul14
Q1 Superficială <0,50
Q2 Extrem de 0,51-1,00 0,51-0,75
mică
Q3 Foarte mică 1,01-2,00 0,76-1,40
Q4 Mică 2,01-3,00 1,41-2,00
Q5 Mijlocie 3,01-5,00 2,01-4,00
Q6 Mare 5,01-10,0 4,01-10,0
Q7 Foarte mare >10,1
Q8 Izvoare de Izvoare de coastă
coastă
CLASE DE INUNDABILITATE A TERENULUI PRIN REVĂRSARE (I)

INDICATOR 40
Simbol Denumire Caracteristici
pntru
hărți

I5 Neinundabil Nu se inundă niciodată

I1 Inundabil rar Inundabil mai rar decât o dată la 5 ani

I2 Inundabil frecvent Inundabil o dată la 2-5 ani

I3 Inundabil foarte frecvent Inundabil o dată pe an şi mai des

2.2. Caracterizarea unităţilor de teren

 - Fişa unităţilor de teren -

Caracterizarea unităţilor de teren se va face folosind datele despre sol, relief, vegetaţie
etc, cuprinse în fişa unităţilor de sol (fig. 1). Aceste date vor fi exprimate sub formă de
simboluri folosind indicatorii ecopedologici (cap. 2.1.). Prezentarea simbolurilor, însoţită de
semnificaţia fiecăruia în parte se va face sub formă de fişă, simbolurile alcătuind în final
formula unităţii cartografice de teren. Pentru exemplificare se prezintă fişa unităţii de teren
întocmită pentru unitatea de soi (fig. 2).

FIŞA UNITĂŢII DE TEREN NR. 1.

_________________________________ Figura 2
Nr. cri. Semnificaţia simbolurilor Simbol
1. Sol brun eu-mezobazic BM
.
A
Tipic Ti
2.
3. Negleizat G0

4. Nepseudogleizat W0
5. Nealcalizat A0

6. Nesalinizat S0
7. Necarbonatic K0

8. Foarte puternic profund d4

9. Neerodat eoo

10. Luturi SM
11. Mijlociu fin T

12. Lut fară schelet l/t

13. Arabil A

14. Fără modificări -

15. Nepoluat -
16. Nepoluat -
17. Terasă T

18. Suprafaţă orizontală sau cvasiorizontală D

-
19. Nu este cazul
20. Orizontal Pol
21. Nu este cazul -
22. Depozite friabile S
23. Mijlocie M

24. Nu este cazul -

 25. Nu este cazul -
26. Nu se constată eroziune în adâncime -

27. Absent -
28. 3,5-5 m mijlocie Î5

29. Neinundabil -

FORMULA UNITĂŢII CARTOGRAFICE DE TEREN

9

d4-SMt-l/t-A
BM ti -------------------- ------------------
TD-F01-Sm-Q5

2.3. Elaborarea hărţii unităţilor de teren

Scara hărţii unităţilor de teren va fi aleasă în funcţie de complexitatea terenului. Pe

aceste hărţi vor fi delimitate cu linii subţiri, limitele unităţilor de teren.

În interiorul acestor limite vor fi trecute numere corespunzătoare fişelor unităţilor de teren.
Dacă spaţiul permite în limitele unităţilor de teren pot fi trecute şi formulele unităţilor de teren
stabilite pentru fiecare unitate de teren în parte. Dacă nu acestea vor fi trecute în legendă.
Pentru fiecare tip şi subtip de sol în "Metodologia Studiilor pedologice" elaborată de
ICPA-Bucureşti sunt prezentate culori, semne şi haşuri. La nivel de clasă se utilizează culori în
nuanţe înrudite, la nivel de tip, intensităţi diferite ale acestora, iar la nivel de tip şi variantă,
semne şi haşuri. Aceste semne sunt prezentate în tabelele 1 şi 2.