12/3/2020 Karl Marx şi Friedrich Engels (1848): Manifestul Partidului Comunist - Prefeţe

Prefaţă la ediţia rusă din 1882[9]

Prima ediţie rusă a „Manifestului Partidului Comunist“, în

traducerea lui Bakunin, a apărut pe la începutul deceniului al 7-lea în
imprimeria ziarului „Kolokol“[10]. Pe vremea aceea, ediţia rusă a
„Manifestului“ nu putea să reprezinte în ochii Occidentului altceva decît
o curiozitate literară. Astăzi, o astfel de părere n-ar mai fi cu putinţă.

Cît de puţin răspîndită era pe atunci (decembrie 1847) mişcarea

proletariatului reiese cel mai limpede din ultimul capitol al
„Manifestului“: „Poziţia comuniştilor faţă de diferitele partide de
opoziţie“[c] din diferitele ţări. În acest capitol nu sînt menţionate tocmai
Rusia şi Statele Unite. Era pe vremea cînd Rusia constituia ultima mare
rezervă a întregii reacţiunii europene şi cînd emigraţia în Statele Unite
înghiţea tot prisosul de braţe de muncă al proletariatului din Europa.
Aceste două ţări furnizau Europei materii prime şi erau în acelaşi timp
pieţe de desfacere pentru produsele ei industriale. Amîndouă erau deci,
pe atunci, într-un fel sau altul, piloni ai ordinii existente în Europa.

Cît de mult s-au schimbat astăzi lucrurile! Tocmai emigraţia

europeană a permis Americii de Nord să treacă la acea uriaşă dezvoltare a
producţiei agricole, care prin concurenţa ei zdruncină din temelii atît
marea cît şi mica proprietate funciară din Europa. Ea a permis Statelor
Unite să exploateze imensele lor resurse industriale cu o astfel de energie
şi pe o scară atît de mare, încît monopolului industrial de pînă acum al
Europei apusene şi în special al Angliei i se va pune capăt în scurt timp.
Aceste două împrejurări, la rîndul lor, influenţează în sens revoluţionar
chiar asupra Americii. Proprietatea funciară mică şi mijlocie a
fermierilor, temelia întregii orînduiri politice a Americii, este învinsă
încetul cu încetul de concurenţa fermelor uriaşe; în acelaşi timp, în
regiunile industriale se dezvoltă pentru întîia oară un proletariat numeros
şi o concentrare fabuloasă a capitalurilor.

Să trecem acum la Rusia! În timpul revoluţiei din 1848-1849 nu

numai monarhii europeni, ci chiar burghezii din Europa au văzut în
intervenţia rusă singura salvare posibilă în faţa primejdiei proletariatului,
care tocmai începuse să se trezească. Ţarul a fost proclamat capul
https://www.marxists.org/romana/m-e/1848/manifest/prefete.htm#1872 3/24